nevoile si interventiile

INTRODUCERE IN NURSING

NURSINGUL este partea integrala sistemului de ingrijire a sanatatii si cuprinde promovarea sanatatii, prevenirea bolii, ingrijirea persoanei bolnare(fizic, psihic, vizabilitati)de toate vorbele si in toate tipurile de uniati sanitare. NURSA este o persoana autorizata sa practice aceasta meserie si raspunde de

propria activitate.

Nursa este pregatita si autorizata:

Sa desfasoare educatie pentru sanatate;

Sa participe plinar ca membru al echipei in sistemul sanatatii;

Sa supravegheze si sa informeza asistente medicale si cadre auxiliare;

Sa participe la cercetare;

Nursa presupune o pregatire pluridisciplinara(sociala, tehnica, practica, insusirea termenelor de baza, sa aiba cunostiinte de psihologie, sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa, sa aiba preocuparea de a intelege ceea ce sunt ceilalti). Functiile asistentei sunt:

De natura interdependenta :

Ingrijiri de confort(alterarea nevoilor personale). Ajutorul asistentei este in

fct de varsta, natura bolii, de dificultati fizice, pshice sau sociale);

Stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si cu apartinatorii;

Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sistine

De natura dependenta :a indicatia medicului aplica metode de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la pacient ,odificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului;

De natura interdependenta: asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati inetrdisciplinare;EX- actiuni de educatie sanitara, de sensibilizare asupra responsabilitatii si asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate

Asistenta mai are si alte functii:

Educativa pe langa lalitati psihologice si aptitudini pedagogice;

Economica-seocupa de gestionarea serviciului, precizeaza prioritatile de

aprovizonare(cearceafuri, vata, seringi);

De cercetare;

Asistenta colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute si sa respecte tratamentul prescris de acesta. Fiecare afectiune presupune un diagnostic medical dar si un diagnostic nursing. Diagnostic medical:pneumonie(administrarea tratamentului)

Diagnostic nursing :incapacitatea de asi desfasura activitatile zilnice datorita

fectiunilor(oxigenoterapie, pozitie confortabila pt usurarea respiratiei, prevenirea aparitiei

escarelor)

ELEMENTE DE COMPONENTA ALE ASISTENTULUI MEDICAL

Primul element de competenta este cunoasterea unui model conceptula de

ingrijire. In definirea medlului conceptual al unei profesii trebuie precizate

urmatoarele:scopul profesiei, telul activitatii, beneficiarul, rolul sau, natura

interventiei(de inlocuirem suplinire, ajutoare, sporirea sau intarirea fortei)

Un al doilea element de competenta este cunostiinta acumulata pe parcursul

formarii si care ajuta sa inteleaga natura umana si dimensiunile sale fiziceintelectuale si

afective.

tehnica: procedeu metodic si stiintific care serveste la promovarea sanatatii si

combaterea bolilor;

relationarea: relatiile cu pacientii si familiile lor;

etic:una conduita a asistentei(valori morale);

Un al treilea element de competenta este cunoasterea domeniului stiintific

aplicat in ingrijirea individualizata a pacientului.

Demersul stiintific este un instrument de investigatie de analiza de interpretare si

planificare.

ASPECTE ALE PROCESULUI DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI

Dezvoltarea rapida a stiintelor medicale a tehnicii au contribuit la trecerea

pacientului pe planul al ii lea punandu-se accent pe aspectele medicale tehnie.

Astfel ingrijirile sunt deteriorate:

Devalorizate;

Trecute pe un plan secundar;

Lasate adesea in sarcina ajutoarelor nacalificate;

De aceea este foarte importanta revalorizarea relatiei dintre cel ingrijit si cel ce

ingrijeste. Este important ca ingrijirile sa fie centrate pe persoana ingrijita si nu pe sarcini.

Astfel asistenta sa fie:

Constiinta celui care este lispsit de constiinta;

Ochiul celui care si-a pierdut vederea;

Mana pentru cel caruia i-a foat amputate;

Dragostea de viata pt cel ce incearca sa se sinucida;

Sa posede cunostiintele necesare pt tanara mamica

CADRUL CONCEPTUAL SL INGRIJIRILOR

Conceptul despre om: omul este o fiinta unica avand nevoi biologice, psohologice

si culturale, o fiinta in continua schimbare si in interactiune cu mediul sau inconjurator, o

fiinta responsabila, libera si capabila de a se adapta.

Sanatatea este o stare de echilibru biopsihosocial, cultural si spiritual, stare de

autonomie si independenta fara a fi egala cu lipsa bolii sau a infirmitatii este o stare

dinamica ce da posibilitatea unui organism de a ramane in echilibru cu mediul extern si

inern.

Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal se alarma tradus prin suferinta

fizica, psihica, o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua, provizorie sau de finitura,

NEVOIA SI HOMEOSTAZIA

Nevoia este o stare care cere o usurare sau o necesitate sau dorinta de utilizate.

Homestazia este starea de chilibru su autoreglare in diverse procese fiziologice si

psihologice.

Nesatisfacerea unei nevoi este subsceptibila sau a avea repercusiuni la una sau mai

multe nevoi.

Cele 14 nevoi sunt:

1. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie;

2. Nevoia de a bea si a manca;

3. Nevoia de a elimina;

4. Nevoia de a se misaca si a mentine o buna postura;

5. Nevoia de a dormi si a se odihni;

6. Nevoia de a se imbraca si de a se dezbraca;

7. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale;

8. Nevoia de a fi curat si asi proteja regumentele;

9. Nevoia de a evita p[erioadele;

10. Nevoia de a comunica cu semenii;

11. Nevoia de a practica religia, a actiona comform propriilor convingeri si valori;

12. Nevoia de a fi preocupat in nevoia realizarii;

13. Nevoia de a se recreea;

14. Nevoia de a invata cum sa iti pastreze sanatatea;

INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEAREA NEVOILOR

FUNDAMENTALE

Independenta la adult fundamentala(om sanatos):atingerea unui nivel acceptabil

ion satisfacerea nevoilor cu un echilibru bun fara ajutorul altor persoane si numai prin

actiuni cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in fct de faza de crestere si

dezvoltare a copilului.

Dependenta este incapacitatea unui om de asi indeplini singur nevoile

fundamentale fara ajutorul altcuiva.

Originea probabila a acestei dependente este: o lipsa de forta, lipsa de vointa, lipsa de cunoastere. Atunci cand o neoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta.Ex:incapacitatea de a comenta poate produce manifestari de dependenta ce poate duce la

izolare sociala.

Dependenta unei persoane trebuie apreciata nu numai in fct de intensitatea sa dar

si in fct de durata sa. Astfel independenta poate fi moderata sau totala temporara sau

permanenta. Dependenta poate interesa aspectul biologic, psihologic, sopcial, cultural si

spiritual al fiintei umane.

Avem 4 tipuri de dependenta:

1) Potentiala: daca problema de dependenta apar din cauza unor predispozitii

Ex:la un pacient subalimentat imobilizat la pat, poate apare hiperena sau escara. O

actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependenta

2) Actuala: atunci cand problema este

3) Descrescanda: atunci cand problema se reduce . in aceste caz rolul asistentului

medical este de a sustine aceste progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca gradul

optimal de

4) Permanenta(cronica) atunci cand problema de dependenta nu poate fi corectata indiferent de interventiile asistentelor. In acest caz rolul asistentei este de suplinire a ceea ce pacientul nu poate face

independent.

INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE (IPS)

Prin IPS intelegem:

Ongrijiri esentiale de sanatate;

Accesibile tuturor persoanelor si famililor din comunitate;

Prin participarea lor plenara(activa);

Si la un pret de cost accesibil comunitatii;

IPS acopera 4 niveluri de interventie:

1. Ingrijiri de prevenire primara prin care intelegm mentinerea si promovarea sanatatii precum si prevenirera imbolnavirilor.Interventia asistentului urmareste: educatia sanitara (alimentatie, contraceptie) prevenirea specifica (vaccinari).;

2. Ingrijiri de prevenire secundara care urmareste interventii curative pentru tratamentul bolilor si prebenirea complicatiilor;

3. Ingrijiri de prevenire tertiara care urmaresc recuperarea(sustinerea persoanei ingrijite pt a se adapta la diferite dificultati cauzate de probleme de sanatate);

4. Ingrijiri de prevenire quaterala:sustinerea familiei in boli terminale;. Pentru dezvoltarea IPS sunt necesare:

1. Identificarea a ceea ce inseamna IPS, este necesare cunoasterea si studierea unui intreg amsamblu de caracteristici:climat, resurse de apa, nivelul de educatie al populatiei, categorii sociale, resurse economice;\

2. Initierea personalului sanitar si a consumatorilor de IPS a) Pregatirea lucratorilor sanitari pentru a intelege IPS indiferent ca acestia

lucreaza in mediul extra-spitalicesc, in mediu spitalicesc sau sunt persoane de instruire. Este iportant ca asistenta medicala sa cunoasca diferite medii de viata(familial, de muncam solar);

b) Populatia trebuie pregatita sa coopereze cu lucratori sanitari;

3. Recunoasterea valorii sociale si economice a IPS si a persoanelor care le acorda;

SURSE DE DIFICULTATE

Sursa de dificultate – orice obstacol major care impiedica satisfacerea unuia sau

mai multor nevoi fundamentale.

Sursele de dificultate pot fi cauzate de:1. Factori de ordin fizic;2. Factori de ordin public;3. Factori de ordin social;4. Factori de ordin spiritual;5. Factori legati de insuficiente cunostiinte; Procesul de ingrijire(nursingul) Este o metoda organizata si sistematica ce permite acordarea de ingrijiri individuale. Este un mod de a gandi logic care permite interventie constienta, planificata a ingrijirlor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului.

Procesul de nursing are 5 etape:

1. Culegerea de date(aprecierea);

2. Analiza si interpretarea, stabilirea problemelor pentru formularea diagnosticului de

nursing;

3. Planificarea ingrijirilor(obiective);

4. Evaluarea;

5. Realizarea interventilor(implementarea);

Aprecierea:metodele folosite sunt observarea si interviul. Informatiile culese pe parcursul acestei etape pot fi:obiective(puls, tensiune arteriala, aspect fizic), subiective expuse de pacient(dureri, oboseala). Interviul poate fi direct sau indirect. In cea de-a doua etapa se stabilesc problemle pacientului si se pune diagnosticul nursingului. Pentru formularea diagnosticului nursing trebuie sa cuanostem:problema de dependenta(P)+etiologie(cauza)(E) + semnele prin care se manifesta=DIAGNOSTIC NURSING (S).P = alterarea integritatii tegumentelor(pielii);

E = din cauza imobilizarii la pat;

S = manifestata prin aparitia escarelor;

Diagnosticul este baza pentru planificarea interventiilor interdependente.

Dupa formularea diagnosticului de nursing, aistentul medical elaboreaza un plan de

actiune care sa influenteze pozitiv starea fizica si mentala a persoanei si sa reduca

problemele de dependenta.

Obiectivul principal al ingrijirilor este de a aduce persoana la un grad de

independenta in satisfacerea nevoilor proprii. Stabilirea obiectivelor deriva din

diagnosticul de nursing. In fct de termenul de realizarea putem avea:obiective pe termen

scurt, pe termen mediu si pe termen scurt.

Ex: plan nursing pe termen scurt

Aprecierea Diagnostic nursing Obiective Implementarea EvaluareTegumente

Uscate

Deficit hidric Consum lichide Incuranjarea

pacientului sa consume

lichide

Dupa 24 h aspect

tegumentar

Aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor pentru a obtine rezultatul doritAvem 3 tipuri de interventii:

Independenta:initiata de asistenta datorita priceperii; Dependenta:desfasurata la indrumarea medicului; Inetrdependenta: desfasurata de asistenta in colaborare cu ceilalti colegi(medici si

infirmieri); Realizarea interventiei reiese din evaluarea starii pacientului inainte , in timpul si dupa interventie. Evaluarea consta in a aduce o aprecierea asupra progresului in raport cu interventiile asistentei. Daca interventiile nu si-au atins scopul atunci nu vom avea rezultatul cautat si trebuie sa stim cum sa corectam situatia. Evaluarea se face privind de la un punct de referinta care este de fapt obiectivul de ingrijire. Deci procesul de ingrijire este un proces ciclic si permanent reinnoit. Un plan de ingrijire extensiv tine cont de prescriptiile medicale dar si de interventiile autonome ale asistentului. Astfel asistenta trebuie sa verifice prescriptia medicului inainte de a-si planifica interventiile.

NEVOIA DE A RESPIRA SI A DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capata oxigenul din mediul exterior necesar proceselor oxidative din orghanism si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din arderile celulare. Interdependenta in satisfacerea nevoii este determinat de integritatea plamanului si functionarea lui eficienta. Etapele respiratiei:

a. Ventilatia: patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plaman si eliminarea aerului incarcat cu dioxid de carbon. Ventilatia are timpi si anume inspiratie si expiratie si este influentata de permeabilitatea cailor respiratorii, concentratia oxigenului din aerul respirat, maturitatea centrului respirator bular, expansiunea cutiei toracice si functionarea normala a centrilor care regleaza respiratia;

b. Difuziunea gazelor : trecerea oxigenului din alveole in capilare din jurul periialveolare si o dioxidului de carbon din capilare in alveole si concentratia oxigenului in sange.

c. Etapa circulatorie: consta in conducerea oxigenului prin artere la tesuturi si a dioxidului de carbon prin sistemul venos la plamani, este influentata de cantitatea de hemoglobina din sange, debit cardiac, numar de hematii, permeabilitatea retelei periferice arteriale

d. Etapa tisulara(tesut) schimbul de gaze dintre sange si tesuturi prin procesul de difuziune a gazelor

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoiide a respira

Factori biologici:

Varsta: la copii numarul de respiratii pe minut este mai mare decat la adult

Sex: frecventa respitaorie: la femei inregistreaza valori la limita maxima a

normalui, iar la barnati la limita minima a normalui;

Statura: la persoanele scunde numarul de respiratie pe minut est emai mare decat

la persoanele inalte

Somnl: frecventa respiratorie mai scazuta decat in perioada de veghe

Postura: pozitia corecta a toracelui permite expansiunea plamanului in timpul

respirratiei. Individul sanatos poate respira in ortostatism(pozitia in picioare),

sazand si clinostatism(culcat). Pozitia care favorizeaza respiratia este cea sezand

si ostatica prin contractia corespunzatoare a diafragmului

Alimentatia

Exercitiul fizic: influenteaza frecventa nr respiratiei, persoanele neantrenate

obosesc mai usor

Factori psihologice: emotiile, plansul, rasul

Factori sociologici:

Miediul ambiant : de 21% la concentratia de oxigen adecvata din aerul inspirat

favorizeaza respiratia, mediul poluat influenteaza negativ respiratia, umiditatea

aerului inspirat de 50-60% creaza un mediu confortabil;

Climatul: caldura determina cresterea frecventi respiratorii, frigul determina

scaderea frecventei respiratorii, vandtul perturba respiratia altitudinea perin

rarefiecrea aerului nefavorabil respiratiei;

Manifestari de independenta

Frecventa respiratorie = nr de respiratii pe minut si este influentata de varsta si sex:

Nou nascut = 30-50r/min;

La 2 ani = 25-35 r/min;

La 12 ani=15-25r/min;

La adult =16-18r/min sau 16-20r/min;

La varstnic =15-25r/min;

Amplitudinea = volumul de aer care patrunde si se elimina din plamani la fiecare

respiratie. Deci avem respiratie profunda si superficiala.

Ritm = pauza egale intrerespiratii(respiratie ritmica)

Simetria miscarilor respiratorii = ambele hemitorace prezinta aceasi miscare de

ridicare si coborare in timpul inspiratiei si expiratiei.

Tipul de respiratie : avem 3 tipuri de respiratie :

Costal-superior la femei

Costal inferior la barbate

Abdominal la copii si varstnici

Tusea = respiratie fortata prin care elimina secretiile din caile respiratorii.

Dependenta in satisfacerea nevoii

Probleme: alerarea vocii, dispneea, obstructia cailor respiratorii.

SURSE DE DIFICULTATEA CARE DETERMINA DEPENDENTA IN

SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA

1. De ordin fizic : alterarea mucoasei nazale, bronsice, trahede sau paremchimului

pulmonar

Alterarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii l anivelul cailor respiratorii superioare:nas, laringe, faringe Manifestari de dependenta:

Disfonie – tulburare a emisiunii vocale interesand inaltimea intensitatea si timbrul

vocii;

Afonie- imposibilitatea de a vorbi

Senzatie de sufocare-lipsa de aer

2. De ordin psihologic

Dispneea- respiratie anevoioasa

Cauze : boli ale inimii si ale plamanului, pacientul este anxios .

Manifestari de dependenta:

Ortopnee – pozitie fortata care favorizeaza respiratia, pacientul sta sezand cu mainile pe langa corp;

Apnee- oprirea respiratiei; Bradipnee – scaderea frecventei respiratorii; Tahipnee- cresterea frecventei respiratorii; Hiperventilatie – patrunderea unei cantitati mari de aer in plamani; Hipoventilatie – patrunderea unei cantitati mici de aer in plamani ; Hemoptizie – hemoragie interna exteriorizata prin cavitatea bucala provenind de

la nivelul cailor respiratorii – plamanii; Muziotati(sputa)- amestec de secretii din arborele traheobronsic format din

mucus , sange si celule descumate; Dispneea este de mai multe tipuri:

Dispnee cheyne-stokes- respiratie din ce in ce mai frecventa dusa pana la maxim

dupa care frecventa scade treptat si eeste urmata de apnee(ciclu se reia);

Dispneea kusmaul – inspiratie lunga, apnee urmata de expiratie fortata, apnee -4

timpi;

Manifestari de dependenta

Zgomote respiratorii(roluri):avem mai multe tipuri:

Crepitante – zogomote asemanatoare zgomotului pe care il auzim atunci cand frecam o suvita de par;

Romuflante – sunte groase ca de contrabas; Sebilante – sunete ca si tiuitul vantului;

Cianoza – tehumente vinete la nivelul extremitatilor(nas, buze, lobul urechii,

unghii;

Poate fi produsa de procese inflamatorii, de prezenta corpilor straini, de formari

ale nasului;

Manifestari de dependenta :

Respiratie dificila pe nas;

Secretii abundente nazale;

Mucoase purulente sanguinalenteEpistaxis;

Deformari ale nasului:traumatisme sau deviatii de sep;t

Epistaxis – sangerare nazala care poate produce atat datorita fragilitatii capilarelor de

la nivelul mucoasei nazale, dar poate proveni si dintr-o hemoragie interna exteriozata.

Stranut – expiratie fortata

Tuse uscata, umeda, persistenta

Carnagii – zgomot inspirator cu caracter de suieraturi auzibil de la distanta

Tiraji – de presiune inspiratorie a partilor mari ale toracelui suprasternal,

epigastra, sintrostal

3. De ordin sociologic

INTERVENTIILE AISTENTEI MEDICALE PENTRU PACIENTUL CU

DEFICIENTE RESPIRATORII

Circulatia : este functia prin care se realizeaza micsorarea sangelui prin venel sanvine si are drept scop transportul produsilor de catabolism de la tesuturi la organe excretoare. Sangele este un tesut lichid alcatuit din elemente figurante si plasma. Elementele figurate ale sangelui sunt: globulele rosii(hematie, eritrocite), globule albe, trombocite Sistemul circulator este format din:sange, limfa,inima

Interdependenta in satisfacerea nevoiei:

a. Pulsul (P) : expansiune ritmica a rterelor care se comprima pe un plan dur (oase).

Factori care influenteaza pulsul:

Factori biologici:

Varsta(mai creste la copil si vrstnici) Inaltimea(pers scunde au frecventa pulsului mai mica decat cele inalte) Somnul (in timpul somnului pulsul este mai mare) Alimentatia(in timpul digestiei frceventa pulsului este mai mic) Efortul fizic(frecventa pulsului est emai mic)

Factori psihologici(plans, emotii, manie)-produc o crestere a frecventei pulsului. Factori sociali – mediul ambiant, prin concentratia de oxigen a aerului expirat

influenteaza pulsul.Manifestari de independenta

Frecventa reprezinta nr de pulsatii pe minut(p/min)

Nou nascuti(n.n) 130+140 P/min; Copil mic – 100-120 P/min; La 10 ani – 90-100 P/min La adult – 60-80 P/min La varstnici – peste 80-90 P/min

Ritm – egalitatea pauzelor intre puls Amplitudinea (volum) – est edetrminat de cantitatea de sange existent in vase Celeritate – reprezinta viteza de ridicare si coborare a unui puls

b. Tensiunea arteriala (T.A): presiunea exercitata de sangele circular asupra peretilor

arteriali

Factori care influenteaza tensiunea arteriala

Factori biologici :varsta, somnul, efortul fizic;

Factorii psihologici : emotii, bucurii, anexietatea determina cresterea tensiunii

arteriale

Factorii sociologici: frigul produce vasocostrirtie si implicit creste tensiunea

rteriala, caldura produce vasodilatia si scade tensiunea arteriala

Modificari de independenta

Tensiunea maxima = tensiunea arterial sistala = contractia inimii

Tesiunea arteriala minima= tensiunea arteriala diastorica = pauza

Tensiunea arteriala= tensiunea arteriala maxima /2. Plus sau minus 1-2.

Valorile tensiunii arteriale d.p.d.v. arterial

1-3 ani = 75-90ml/Hg tensiunea arteriala maxima;

= 50-60 ml/Hg tensiunea arteriala minima;

4-11 ani = 90-110 ml/Hg tensiunea arteriala maxima;

= 60-65 ml/Hg tensiunea arteriala minima;

12-15 ani = 100-120 ml/Hg tensiunea arteriala maxima;

=60-75 ml/Hg tensiunea arteriala minima;

Adult = 115-140 ml/Hg tensiunea arteriala maxima;

=60-90 ml/Hg tensiunea arteriala minima;

Varstnici = peste 150ml /Hg tensiunea arteriala maxima;

= peste 50 ml/Hg 50ml tensiunea arteriala minima;


Circulatia inadecvata

Surse de difucultat

De ordin fizic

Alterarea muschilor cardiac a peretilor arteriali, venosi, obstructia

arteriale, suprareincarcarea inimii

De ordin psihologic :

Ansietatea, sters, situatii de criza

Lipsa cunoasterii: cunoasterea insuficienta despre alimentatie echilibrata

despre obiceiuri daunatoare;


Tegumente modificate: reci, palide datorita igienii insuficiente ale pielii si

cioanotice;

Modificari de frecventa a pulsului:” puls filiform cu volum redus abia perceptabil

si puls asimetric cu volum diferit al pulsului la artere simetrice;

Modificarui de ritm:puls aritmic cu pauze inegale intre puls si puls dicrat se

percep doua pulsati una puternica si alta slaba urmata de pauze;

Modificari ale tensiunii arteriale

HTA = hipertensiune arteriala si reprezinta mai mina T.A peste valoarea normala

hta=hipotensiua arteriala si reprezinta > T.A sub valoarea normala;

Hipoxemie : scaderea contunutului de oxigen din sange;

Hipoxie : scaderea contunutului de oxigen la nivelul tesutului;

INTERVENTIILE ASISTENTEI MEDICALE PENTRU MENTINEREA

INDEPENDENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA

Exploreaza desprinderile de respiratie ale pacientului;

Invata pacientul sa faca exercitii respiratorii, sa aiba postri adecvate care sa

favorizeze respiratia sa inlature obiecte saounatoare;

Imbracamintea stramta, mese copioase;

O buna respiratie determina o circulatie corespunzatoare eliminarii adecvate pe

toate caile, satisfacerea cerintelor spirituale.

Interventia asistentei medicale pentru mentinerea independentei circulatiei sanguine

Asistenta medicala trebuie sa educa pacientul:

Sa isi mentina tegumentul curat integru;

Sa aiba o alimentatie echilibrata fara exces de grasimi si sare;

Sa evite tutunul si consumul excesiv de alcool;

Sa evite sedentarismul;

Sa poarte imbracaminte lejera care sa nu stanjeneasca circulatia ;

Interventia asistentei medicale pentru circulatia inadecvata

Nevoia de a elimina

Eliminarea este necesitatea organismelor de a se debarasa de substante nefolositoare

rezultate din metabolism.

Excretia deseurilor se face prin:

Fiziologice : urina(prin aparatul renal), scaun(prin aparatul digestiv), transpiratie(piele), menstruatie(aparatul genital femeiesc), perspiratie(aparatul respirator);

Patologice : apar mentinerea consistenta a mediului intern si echilibru dintre mediu intern si exterm. Schimbarile de volum extracelular antreneaza modificari in compozitia lichidelor eculare. In eliminarea un rol important au plamanii s I rinichii care acestia mentin echilibrul hidric, hidroelectrolitic si acidobazic al mediului intern si debranseaza organismul de produse toxice rezultate in metabolism.;

In 24 de ore se alimina prin urina in medie de30+35 g substante organica si 16-21 g substanta anorganica(azot, amonia, uree, clorura de sodiu, caliu)

In afectiunile renale sau endocrine cand filtrarea sangelui se face ca dificultate se elimina si substante folositoare organismului. Prin rolul sau de excretie pielea completeaza eliminarea renala. Organismele trebuie sa se debaraseze de deseurile rezultate in urma digestiei(fibre

celulazice, pigmenti hiliari, celule descumate de la nivelul tubului digestiv). Substante

folositoare organismului sodiu si apa sunt obsorbite prin asmoza. Si alte substante

nefolositoare trebuie sa fie eliminate, spre exemplu la pubertate pana la menopauza se

elimina o secretie sangvina menstruala ce se produce la sf fiecarui ciclu enstrual daca

ovulul nu a fost fecundat.

Factorii ce influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina :

Factori biologici :

Alimentatia reprezinta cantitatea si calitatea alimentelor ingerate de indivod di sinfluenteaza satisfacerea nevoii de a elimina. Deci trebuie sa avem o buna hidratare si o alimentatie bogata in reziduri deoarece faciliteaza eliminarea intestinala si vezicala, iar mesele sa fie luate la ore fixe pentru a favoriza ritmul eliminarilo

Exercitiile Varsta are un rol important in satisfacerea nevoii daca tinem cont de

controlul sfinteral Programul de eliminare intestinala favorizeaza regularitatea programului

de eliminare este un factor care influenteaza satisfacerea nevoii Factori psihologici:stresul, anxietatea emotilor Factori sociologici:educatia, cultura

URINA este o solutie apoasa prin care sunt eliminate sun\bstabte rezultate din metabolismul intermediar practic, inutil si toxic pentru organism Mictiunea: actiune fiziologica de eliminare a urinei.Erectia mictiunii

Nou nascut = mictiuni frecvente;

Copil 4-5 mictiuni pe zi;

Adult 5-6 mictiuni pe zi;

Varstnic 6-8 mictiuni pe zi ;

Ritmul mictiunilor este de 3 ori mai mai mare decat noaptea

Diureza: reprezinta procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24

de ore.

Culoarea urinei: galben deschis-urina diluata si galben inchis spre brun urina

concentrata.

Mirosul urinei: amoniacul in fermentatie alcalina intravezicala, de bulion- urina

proaspata.

PH-ul urinei 4.5-7.5 usor acid.

Densitatea 1010-1025 la temp de 15 grade .

Cantitate : variaza in fct de varsta:

Nou nascut – 30-300 ml/24h;

La copii 500-1200ml/24h;

Adult 1200-1400 ml/24h (1200-1800ml/24);

Aspect : clar transparent.

Scaunul :reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din

organism prin actul deficatie(eliminarea materialelor fecale prin anus).


Fecundatia : 1-2 scaune pe zi la nou nascut, 1 scaun pe zi la adulti si varstnici, 1

scaun la 2 zile

Orarul: ritmic, la aceasi ora a zilei dimineata

Cantitatea: zilnic 150-200 g materii fecale

Constituenta:pastoasa amogena

Forma : cilindrica

Culoare: bruna la adulti, suc de mac la nou nascuti in primele zile are culoare verde

brun inchis

Miros: difera de la un individ la altul

Transpiratia fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica pierderea de

caldura si functiile de excretie prin intermediu; glandelor sudoripare.

Sudoare solutie constituita din apa 999% si 10% sodiu uscat(uree, urati,a cizi grasi,

acisi organici, sarurui ,minerale).

Stari de dependenta

Reactia:acida, ph-ul (5,2)usor alcalin;

Cantitate minima pentru mentine umiditatea

Miros:variaza in fct de alimentatie, depinderile igienice ale individului

PERSPIRATIA: Reprezinta pierderile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin

expiratie.

MENSTRA:reprezinta pierderea temporara sau periodica de sange in organelle

genitale feminine.

Ritm 28-35 zile

Durata:3-5 zile

Culoare:rosu megricios la inceput apoi rosu deschis

Cantitate:50-200g

Miros :dezagreabil

Evolutie:fara dureri usoare, jena fiziologica

MANIFESTARI DE DEPENDENTA

Reactia : acida ,PH -5,2 alealina

Cantitate : minima pt a mentine umiditatea pliurilor

Miros: variaza in functie de alimentatie ,climat si de deprinderile igienice ale individului

Perspiratie

Pierderi insensibile de apa prin invapolarea la nivelul pielii si prin expiratie.

Compozitia aerului exporat ,bioxid de carbon ,azot si apa

MENSTRA

Pierderea temporara sau periodica de sange prin argonele genitale feminine.

Ritm: - 28-30 zile

Durata:3-5 zile

Aspect : mucus amestecat cu sange si cellule descuamate

Culoare: rosu negricios la inceput apoi rosu deschis

Captitate :50 – 200 grame

Miros : dezagreabil

Evolutia: fara dureri ,usoara jena fiziologica

DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII DE A URINA

Cand nevoia de eliminare nu este satisfacuta survin o serie de probleme de

dependenta:diareea, constipatia, incontinenta urinara si fecala, eliminare

inadegvata(cantitativ, calitativ), diaforeza, eliminare menstruala inadecvata, varsaturile si

sputa.

SURSE DE DIFICULTATE

1.Sursa de ordin fizic:

Alterarea muscoasei intestinale(diaree,constipatie);

Diminuarea peristalstistului intestinal;

Slabirea sau relaxarea sfinterelor(inconstienta);

Lipsa de control a sfinterelor(inconstienta);

Alterarea contrilor nervosi(inconstienta);

Accidente cerebro-vasculare(inconstienta);

Spasme vezicale(retentia urinara);

Anomalii ale cailor urinare(retentie urinara,eliminarea urinara inadegvata);

Alterarea parenchimului renal (eliminarea inadegvata);

Tumori(constipatie);

Durere(eliminarea urinara inadegvata)

2.Surse de ordin psihologic

anxietate,stress,emotii.

3.Surse de ordin sociologic

Poluarea apei (diaree);

Alimente alterate(diaree);

Schimbarea mediului de viata (constipatie);

Insalubritatea mediului

4.Lipsa cunoasterii

Insuficiente cunostinte in leg cu mediul incojurator.

A. Diareea: scaune fregvente de consistenta scazuta ,pastoase,semitighide sau lichide.

Factori determinanti:

exarcebarea peristalstismului intestinal;

crestea secretiei intestinale;

greseli alimentare;

medicamente;

stress;

Cand numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa si

electroliziceea ce determina un dezechilibru hidroelectric si starea de diaree se

prelungeste.

Factori declansatori:cauze nervoase ;cause inflamatori;continut intestinal cu effect

excitant (chimic sau macanic).

Manifestari de independenta:

a) Frecventa –numarul mare de scaune pe 24 de ore

3-6 scaune pe zi in enterite si enterocalite

20-30 scaune pe zi in sindrom dizenteric

80-100 scaune pe zi in holera

b)Consistenta

scazuta ,scaune moi

lichida,apoasa ,dupa purgative saline

c)Cantitate

marita in diareele gastrogene de natura aclorhidrica

scazuta ,foarte redusa in dizenterie

d)Culoare

galben –aurie(in functie de viteza tranzitului intestinal ,birilubina nu are timp sa se

reduca din cauza tranzitului accelerat);

verde ,rosu,negru:verde cand birilubina se oxideaza la nivelul intestinului gros

albicios ca argila:picter mecanic din cauza lipsei pigmentilor biliari;pancreatite

cornice din cauza unor cantitati mari de grasimi nedigerate.

negru : in hemoragie digestive superioara(H.D.S.)

scaun amestecat su sange proaspat:hemoragii in portiunea inferioara a tubului

digestive(HDI)

e)Aspect

zeama de pepene sau supa de linte in febra tifoida

zeama de orez in intoxicatii sau holera

f)Calica: durere cauzata de miscari peristaltice exaggerate

i)Durere locala : durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale.

j)Semne de deshidratare

tegumente si mucoase uscate

oboseala ,slabiciune(fatigabilitate)

greata si varsaturi

B. Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2-4zile sau mai

rare.Fecalele sunt de consistenta obisnuita cu volum redus fara resturi alimentare

degerabile.

Constipatia poate avea cauze functionale (accidentale sau habituale),mecanice

(stenoza intestinala,cancer al colonului),tulburari in ativitatea signoidiana sau poate fi

simtomatica (in afectiuni pelvine,gastro-intestinale).

Modul de viata ,o hidratare insuficienta,o alimentatie saraca in reziduri, unele

medicamente ,emotii puternice pot determina aparitia constipatiei.

Ileusul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor

.Ileusul poate avea :cauze functionale (palalizia musculaturii peretilor intestinali).


frecventa :scaunul la 2 – 4 zile sau ileus ;

orarul :pierderea orarului obisnuit al evacuarii;

cantitatea:redusa;

consistenta :uscata ,crescuta;

forma: - bile dure de marimea maslinelor in constipatia spastica;

- bine conglomerate cand materiile fecale stagneaza mult in rect.;

Crampe : contractii dureroase ,involuntare ale musculaturii abdominale

Meteorism : acumularea de gaze in intestine

Flatulenta:senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale

Fecalom : acumularea de materii fecale in rect

Anorexia

Cefalee

Iritabilitate

C. Inconstienta de materii fecale si urina

Incontinenta fecala si urinara poate rezulta in urma unor infectii,traumatisme ale

maduvei spinarii,pierderi stari de constiinta,deteriorarea act.sficterelor,cresterea presiunii

abdominale,leziuni abstreticale.

O forma particulara de incontinenta urinara la copii este reprezentanta de enorezis

cu cauze multiple ce necesita ingrijiri complexe.


Incontienta urinara :emisie urinara involuntara

Incontinenta de fecale:pierderi de materii fecale ,involuntary si inconstient.

Enurezis:emisie urinara noaptea involuntara si inconstienta care se manifesta mai

frecvent la copii cu tulburari nevrotice dupa varsta de 3 ani.

D. Retentia urinara (ischiurie):reprezinta incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua

continutul ;ea nu trebuie confundata cu anuria care inseamna lipsa secretiei urinei de catre

rinichi.

Retentia urinara determina o distensie externa a vezicii situatie ce va fi pusa in

evidenta prin palpare deasupra sinfizei pubiene in timp ce in caz de anurie vezica ramane

goala.In urma presiunii marite din vezica daca nu este un obstacol mechanic,sfincterul

uretral cedeaza si urina incepe sa se evacueze.picatura cu picatura.Acest fenomen se

numeste ischiurie paradoxala sau inconstienta prin prea plin.


Glob vezical:distensia vezicii urinare deasupra simfiziei pubiene cauzata de

retentia urinara.

Mictiuni :abudente

Palakiurie :mictiuni fregvente in cantitate mici(eliminarea din prea plin)

E. Eliminarea inadecvata cantitativ si calitativ


anuria : absenta urinei in vezica(incap. Rinichilor de a filtra urina)

aligurie: scaderea cantitatii de urina sub 800 ml pe 24 ore

poliurie: eliminarea unei cantitati de urina ;peste 2500 ml pe 14 ore

Tulburari de emisiune urinara:

disurie : eliminarea urinei cu dificultate si durere

nicturie :inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea de urina emisa in

timpul zilei fata de cea emisa in timpul noptii.

Modificari calitative ale urinei:

hematurie :prezenta sangelui in urina

albunimerie : prezenta proteinelor in urina

glicozurie: prezenta glucozei in urina

hiperstenurie:urina foarte concentrata(dens crescuta)

izostenurie :urina cu densitate mica care se mentine la acelasi nivel indiferent de

regim.

hipostenurie : urina foarte diluata (dens . mica)

edeme :acumulare de lichid seros in tesuturi manifesta prin cresterea in volum a

regiunii edematiate ,stergerea cutelor naturale,pierderea elasticitatii tesutului

edematiei cu pastrarea urmelor presiunii digitale (semnul godeului),pielea este

palida ,lucioasa,stravezie.

F. Eliminarea menstruala si vaginala inadegvata

Menstra : pierderea de sange prin organele genitale care apare la sfarsitul fiecarui

ciclu menstrual daca ovulul nu a fost fecundat (de la pubertate la menopauza)

Menarha:prima menstruatie apare intre 11-14 ani si este influentata de

mediu,clima.

Glandele mucoasei vaginale secreta o cantitate redusa de lichid care contribuie la

procesul de autoaparare a aparatului genital fata de infectie:leucoree fiziologica.

Cand aceasta secretie devine abudenta se exteriorizeaza sub forma unei scurgeri

iritante in cant. variabila:leucoree patologica.

Nevoia de a bea si de a manca Reprezinta necesitatea oricarui organism de a ingera si a absorbi alimente de buna calitate si in cantitate suficienta pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionary. Independenta in satisfacerea nevoii O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functilor organismului in conditii normale:glucide, proteine, lipide, saruri minerale, vitamine, apa. Hidratii de carbon – sursa principala energetica a organismului. La copil aportul de glucide trebuie marit in boli febrile, caserie, de nutritie, afectiuni hepatices au renale.

Proteinele sunt metriale plasice dar constituie si o sursa importanta de nergie, reprezentand materie prima pentru fermentii si a hormonilor. Fermentii au rol catalizator. Necesarul de proteine este de 1-1,5 gr/kg corp/24h. Aportul insufficient pe durata lunga al substantei proteice determina distrugerea parencimului hepatic, aparitia anemiei si prin reducerea presiuni colloid-osmotice a sangelui, retentia apei in organism cu formae de edeme. Cresterea cantitatii de proteine este indicate in sarcina si alalptare, arsuri, anemiim postoperator. Scaderea cantitatii de proteine este indicate in boli renale, afectiuni febrile. Lipidele au valoare calorica mare. Pe langa rolul energetic lipidele intra in compozitia tesutului nervos si atede sustinere a organelor interne. Necesarul de lipide este de 1-2gr/kg/corp/24h. Ratia de grasimi se reduce in cazul tulburarilor in metabolismul lor, in insuficienta glandelor care intervin in digestia si metabolizarea lor(insificienta pancreatica, hepatica, anefroza lipidica, diabet zaharat,obezitate), boli febrile. Ratia de grasimi se mareste in stari de subnutritie. Vitaminele sunt necesare mentinerii metabolismului normal al organismului. Nevoia de vitamine creste in majoritatea imbolnavirilor. Necesarul de vitamine normal este de 150miligrame vitaminac, 25 mg vit B1(are rol in buna functionare a S.N.C si a S.N.P), 6 mg vitamine B6(participa la procese oxidoreducatoare din cellule, intra in compozitia fermentilor),8 mg de vitamina PP(B3sau nicotina mida influenteaza functia normala a SN si produce vasodilaritarea vaselor de sange) si 20 mg de vitamina K.Apa si mineralele Necesitatile zilnice de apa ale organismului sanatos variaza intre 2500-3000ml si se acopera prin lichidele ingerate si arderea carbonatilor si a grasimilor. Apa si sarurile minerale au rol deosebit intr-o serie de procese fiziologice. Apa constituie circa 70% din greutatea unui adult si circa 80% din greutatea unui copil. Apa alcatuieste partea fundamentale a mediului intern(plansa sangvina, lichidul tisular si plasma limfatica). Daca organismul nu este aprovizionat cu apa moare in cateva zile prin dezhidratare pe cand fara hrana poate trai 35-50 zile. Organismul omului adult are nevoie de circa 2-2.5l apa pe zi. Intre apa ingerata si apa eliminate exista un echilibru. Acest echlibru este pastrat prin senzatia de sete ori de cate ori eliminarea depaseste ingerarea. Organismul sanatos are nevoie de 24 h de saruri minerale in cantitatile urmatoare:4 gr de sodium, 2 gr de calciu, 0.15 magneziu,18mg foer si 6 gr clor.. Satisfacerea nevoii de apa si saruri minerale trebuie sa se faca in mod propozitional astfel organismul ramane in dezechilibru hidromineral. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii: Factori biologici:

Varsta si dezvoltare:activitati fizice, orarul si repartizarea meselor Factori psihologici

emotii, anxietate Factori sociologici

climatul iarna mese calde si nutritive, vara mese usoare si cantitate crescuta de lichide

Manifestari de dependenta Cavitatea bucala :dentitie buna, proteza dentara adaptata si in stare buna, mucoasa bucala, roz si umeda, limba roz, gingii roz si aderente ale dintilor. Masticatia :usoara, eficace si gura gura inchisa Reflex de deglutitie (inghitire):present Digestie :lenta Deprinderi alimentare:programul meselor(3 mese,10ore repaus nocturn) Apetit :pofta de mancare , senzatie agreagabila tradusa prin dorinta de hrana . Foame : senzatie dezagreabila tradusa prin nevoia de a manca Satietate : senzatie de plenitudine resimtita de individ atunci cand nevoia de hrana este satisfacuta. Hidratare : consum de lichide in fct de nevoie Gust si valoare acordate mancarii: alegera alimentelor, servirea mesei singur sau in grup, educatie Dependenta in satisfacerea nevoii Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta apar 2 probleme de dependenta:

1. alimentatie inadecvata prin deficit2. alimentatie inadecvata prin surplus

Surse de dificultate Surse de ordin fizic :alterarea mucoaselor, cailor digestie si a peristaltismului intestinal, si alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare, obstructii, tumori, strangulari, supraincarcare(intoxicatii alcoolice, abuzz de medicament Surse de ordin psihologic :tulburari de gandire Surse de oridin sociologic :foame, malnustritie Alimentatie si hidratare inadecvata – deficit

aport insufint de elemente nutritive insuficienta cantitativa si calitativa

Insuficienta aportului alimentar si lichidian determina tulburari si la nivelul functionarii tuturor aparatelor si sistemelor organismelor(de nutritie-dezhidratare). Manifestari de dependenta Anorexie :lipsa (refuzul)poftei de mancareDisfagie :greutate la inghitire Conditia cavitatii bucale : - absenta dintilor;

- carii dentare ;- ulceratii ale buzelor, ale mucoaselor;- limba incarcata;- dificultate in masticatie (mestecare);

Digestie : - dificultate in digestia si absorbtia alimentelor; - greata, varsaturi; - regurgitate; - pirozis – mancarime;

Deprinderi alimentare: greseli in prepararea alimentelor si greseli facute in alegerea alimentelor.

Hidratare : - consum redus de lichide si saruri minerale ; - pierderi in greutate; Semne de dezechilibru : slabiciune, tegumente si mucoase uscate si urini concentrate Gust si valoare acordate: dezordonat, mancarea in picioare sau in pat. Alimentatie si hidratarea inadecvata prin surplus Surplus : aport alimentar exagerat calitativ si cantitativ Obezitate :cresterea greutatii corporale prin acumulare de tesut adipos(grasimi) Surplusul de greutate are repercursiuni asupra functionarii organelor si sistemelor organismelor. Manifestari de dependenta Bulimie : senzatie de exagerata de foame mancare fara control Polifagie : nevoia exagerata de manca si absenta sentimentului de satietate Polidipsie : nevoia exagerata de a bea Interactiuni intre alimentatia inadecvata(surplus) si nesatisfacerea altor nevoi. Surplusul alimentar determina aparitia unor manifestari de dependenta in satisfacerea altor nevoi Emaciere:scaderea ponderala care duce la o greutate mai mica decat cea ideala de 20% pana la 30%. Casexia – scaderea organismului intr-o perioada foarte scurta cu peste 30% din greutatea corporala si care duce la exsitus. Exemplu de boli:cancer pulmonary, sida, ciroza hepatica uscata

PACIENTUL CU CONSTIPATIE SI DIAREEOBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI

DELEGATEPacientul sa aibe transit intestinal in limite fiziologice

In constipatie determina pacientul sa ingereze o cantitate suficienta de lichide

Recomanda alimente bogate in reziduri Stabilieste impreuna cu pacientul un orar

regulat de eliminare, in fct de activitati Determina pacientul sa faca exercitii fizice

si regulate Urmareste si noteaza in foaia de obs

consistenta si frecventa scaunelor Efercteaza la nevoie clisma evacuatoare

simpla si uleioasa Administreaza la indicatie laxative In diaree pregateste bolnavul pt examinari

endoscopice Alimentatia este hidrica in primele 24-48

ore Asistenta serveste pacientul cu ceai

neindulcit Treptat iontroduce nici cantitati de carne

slaba, fiarta, branza de vaci paine alba

prajita, supe structurate din legume Dupa 4-5 zile trece la o alimentatie mai

complexa Administreaza la indicatiile medicului,

simptomatice, spasmolitice antinicrobiene, fermenti digestive, sedative

Pacientul sa aiba tegumente si mucoase curate

Curate si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun

Aplica crème protectoare Face toaleta anusului de mai multe ori pe zi

si dezinfecteaza cu acid boric 2-3%Pacientul sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale

Asigura repaus la pat, cand starea generate este alterata

Mentine constanta temperature corporala Incalzeste pacientul cu termofoare paturi

perne electrice Protejeaza patul cu aleza si musama Serveste pacientul cu bazinet

Pacientul sa fie echilibrat hidro-electrolitic

Hidrateaza pacientul pe cale orala si prin perfuzii, urmarind inlocuirea pierderiloe de apa si electroliti

Recoltareaza sange pentru hemocultura si scaun, pt coprocultura

Monitorizeaza functiile vitale si vegetative si le noteaza in foaia de observatie

Calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cea eliminata

Pacientul sa fie echilibrat psihic Da dovada de intelegere si rabdare mengind pudoarea pacientului

Il linisteste si il incurajeaza sa-si exprime emotiile si sentimentele in legatura cu starea sa

Pacientul cu inconstienta fecala si urina

Obiective Interventiile asistentei autonome si delegatePacinetul sa prezinte tegumente si

mucoase integer curate Schimba lenjeria de pat si de corp dupa fiecare

eliminare Daca este posibil, recomandata purtarea

chilotilor cu captuseli care absorb urina sin u produc miros urat si iritatia tegumentelor

Asigura igiena locala riguroasa, dupa fiecare eliminare

Aplica crema protectoare Instaleaza sonda vezicala la indicatia medicului

Pacientul sa-si recapete controlul sfincterelor

Asigura aport lichidian adecvat in fct de bilatul hidric

Stanileste un orar al eliminarilor Formeaza desprinderi de eliminare la ore fiece Trezeste pacientul din somn pt a urina Invata pacientul pozitia adecvata care

favorizeaza golirea completa a vezicii Invata pacientul exercitii de intarire a

musculaturii perineale Contractia muschilor posteriori ai

planseului pelvin ca si ptr a impiedica defecarea

Contractii ale muschilor anteriori al planseului pelvin ca si pt a opri mictiune

Contractia muschilor se face inainte si dupa mictiune timp de 4 secinde apoi relatarea lor se repeat de 10 ori

De 4 ori pe zi sau mai des daca este util Oprirea jetului urinar in timpul mictiunii si

reluarea eliminarii de mai multe oriPacientul sa fie echilibrat psihic Asistenta asigura o ombianta in care sa fie

respectata intimitatea pacientului Incurajeaza bolnavul sa-si exprime ceea ce simte

in legatura cu aceasta problema Arata simpatico, toleranta, rabdare, raspunde

plina de solicitudine Administreaza medicatie simptomatica la

indicatia medicului

Pacientul cu eliminare urinara inadecvata Obiective Interventiile asistentei autonome si

delegatePacientul sa fie echilibrat

hidroelectronic si acido basic Asistenta face zilnic bilantul hidric, masurand

cu constiinciozitate ingestia si excretia Cantareste zilnic pacientul

Coreceteaza dezechilibrul hidric, prin hidratarea sau reducerea aportului de lichide si electroliti in fct de iongrama serica si urinara

Corecteaza dezechilibrul aicdo basic in fct de rezerva alcalina la indicatia medicului

Pacientul sa nu prezinte implicatii autonome, respiratorii, urinare

Recolteaza urina pt examene chimice si bacteriologice

Administreaza antiseptice urinare, sulfami de entibiotice comform antibiogramei la indicatia medicului

Asigura igiena corporala riguroasa Serveste pacientul la pat Schimba lenjeria de pat si de corp ori de cate

ori este nevoiePacientul sa fie echilibrat Asigura o atmosfera calda, raspunde prompt si

plina de solicitudine la chemare Incurajeaza pacientul sa-si exprime gandurile

si sentimentele in legatura cu problema de dependenta

Pacintul cu retentie de urina Obiective Interventiile asistentei autonome si delegate

Pacientul a aiba mictiuni spontane Verifica prezenta globului vezical Introduce bazinetul cald sub bolnav Pune comprese calde pe regiunea pubiana Lasa robinetul deschis sa curga apa(sa auda

bolnavul) Introduce mainile pacientul in apa calda

Efectueaza sondaj vezical pentru eliminarea urinii la indicatia medicului

Pacientul sa aiba echilibru psihic Invata pacientul ca trebuie sa existe o relatie intre nevoile de a bea , a manca, a face exercitii fizice si a elimina, pt asi stabili propriul orar de ingestie si eliminare

Invata pacientul pozitia corecta pt usurarea mictiunii si golirea cimpleta a mictiunii

Linisteste pacientul si il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu problema sa

Asigura un climat cald comfortabil

Manifestari de dependentaMenaragie:hemoragie menstruala prelungitaAmenoree:absenta menstruatiei – lipsa completa a menstruatieiDismenoree:menstruatie dureroasa – dureri in timpul menstruatieiMetroragii:fremorogii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre successiveMenoragii – hemoragii menstruale prelungiteOligomenoree – intervale lungi intre menstrePolimenoree :intervale scurte intre menstreHipomenoree-cantitate redusaHipermenoree-cantitate crescutaLeucoree patologica- de la cativa militri care pateaza lenjeria pana la 200-400mlFidroree:secretie vaginala abundenta :200-400mlCuloarea si aspectul scurgerilor vaginale:alba laptoasa, in leucoreea femeilor tinere, galben verzuie in gonococie, rosie apoasa sau cafenie in tumori, seroasa, mucoasa, muco purulenta.

Interactiunea intre problema eliminarii menstruale si vaginale inadecvate si nesatisfacerea celorlalte nevoi

Incomoda, suparatoare si neplacuta, aceasta problema duce la oboseala, astenie, insatisfactie, iritarea regiunii genitale, lezarea integritatii fizice si psihice, hipersensibilitate, discomfort.

PACIENTA CU ELIMINARE MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA

OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTEI , AUTONOME SI DELEGATE

Pacienta sa aiba stare de bine, de comfort si

securitate

Asigura repausul la pat Efectueaza spalaturi vaginale cu solutii antiseptice Aplica pansement absorbat si il fixeaza in `T` Schimba pansamentul des Invata pacienta tehnici de relaxare Protejeaza patul cu musama si oleza, la nevoie Calmeaza durerea cu antiologie

Pacienta sa aiba o stare de bine psihic

Linisteste pacienta in legatura cu problema sa Ii explica scopul examinarii radiologice Ii administreaza medicatie sedative la indicatia medicului

Pacient cu diaforezaObiective Interventiile asistentei, autonome si delegate

Pacientul sa aiba stare de bine si de comfort osihic

Ajuta sau mentine tegumentele pacientului curate si uscate

Spala tegumentele de cate ori este necesar Schimba lenjeria de pat si de corp Invata pacientul sa poarte sosete de bumbac si sa le

schimbe des Mentine igiena riguroasa a plicilor si spatiilor

inetrdigitale Asigura imbracaminte usoara si comoda

Pacientul sa prezinte echilibru psihic

Cu tact si blandete va solicita pacientului sa se spele Il incurajeaza sa-si exprime sentimentele in legatura cu

problema de dependenta

Diaforeza. Transpiratia in cantitate abundenta

Sudoarea contribuie la eliminarea apei si a unor deseuri ca:uree, ammoniac, acid uric si altele, completand astfel eliminarea renala. Intr-o cantitate excesiva, are semnificatie patologica, putand duce, uneori la deshidratare. Producerea transpiratiei are loc in functie de o serie de factori: temperature mediului ambient, efort fizic si intelectual, ingestie de lichide, activitatea rinichilor, starea fiziologica a organismului. Glandele sudoripare se afla sub controlul sistemului nervos vegetative simpotic. In sustinerea termoreglarii, intervine evaporarea llichidelor de la suprafata pielii(in transpiratie), ceea ce ajuta la pierderea de caldura, prin evaporarea fiecarui mililitru de sudoare, se pierd 0.58calori.Manifestari de dependentaOrar :mai mult sau mai putin regulatCantitate: 600-1000ml/24h ajungand in cazuri extreme, la 10 litri/24 hLocalizare: - generalizata, cand temperature mediului este crescuta – semnificatie critica atmosfericaHiperhidroza – cantitate plantara crescuta, ce stagneaza inetrdigital si determina aparitia de micoza si infectie;Miros – puternic si variaza in fct de alimentatie, temperature ambianta, deprinderile igienice ale bolnavului Interactiuni intre diaforeza si nesatisfaceare celorlalte nevoi Transpiratia abundenta duce la deshidratare, ceea ce detrmina respiratie dificila, sete intense, dimunuarea sau cresterea temperaturii, alterarea tegumentelor, schimbarea frecventa a hainelor,frustrare, devalorizare, igorarea masurilor preventive.

Varsaturile

Prin varsaturi intelegem evacuareaprin gura a continutului stomacului. Voma este un act fizic, cu centrul in bulbul rahidian reprezentand o modalitate de aparare fatade un continut stomacal daunator organismului. In momentul vomei, musculature peretilor stomacali, muschii abdominali si diafragmul se contracta simultan. In acelasi timp pilarul se inchide, iar continutul stomacului giunge, sub presiune, la cardia care in acest moment se deschide. In urma presiunii intrastomacale, continutul gastric trece in esofag,apoi in faringe, limfa este trasa in jos nazofaringele si laringele se inchide iar continutul stomacal este evacuate pe gura. Manifestari de dependenta Frecventa : Ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute) Frecvente (stenoza pilorica) Orarul : matinale(gravide si alcoolici) Postprandiale procese sau tardiveCantitatea – mare in stenoza pilorica(alimentele consummate se adauga secretia exagerata a glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare)Continut : mucoase apoase, fecaloide(ocluzii intestinale), biliare, purulente (gastrite flegmentoase), sanguinolente, sange pur

Culoare :galben verzuie(varsaturi biliare),rosie(hematemeza), galben murdara(ocluzii), bruna(aspect de zat de cafea)Miros : fad, acru in hiperclorhidri Fecaloid(fermentatie gastrica)Forta de proiectie : brusc, in jet, fara effort, fara legatura cu alimentarea fara greata, varsatura in hipertensiunea intracranianaSimptome ce insotesc varsaturile :dureri abdominale, deshidratareInteractiuni intre problema de dependenta si nesatisfacerea celorlalte nevoi In fct de frecventa, varsaturile determina o serie de tulburari la nivelul tuturor nevoilor fundamentale. Astfel, bolnavul respire cu dificultate, se alimenteaza inadecvat, elimina inadecvat. Se alatura oboseala incomoditatea, semen de insatisfactie, comunicare ineficace. Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegate

Pacientul sa fie mengat fizic si psihic in timpul

varsaturilor

In fct de starea pacientului asistenta il aseaza in pozitie semisezanda, sezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte aproape de marginea patului

Il linisteste d.p.d.v. psihic Il ajuta in timpul varsaturilor si pastreaza produsul eliminate Ii ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura dupa varsatura La indicatiea medicului ii administreaza medicamentatia simptomatica

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectric

si acido basic

Corecteaza tulburarile electrilitice si rezerva alcalina Rehidrateaza orala va incepe incet cu cantitati mici de lichide reci date cu

lingurita Face bilantul lochidelor intrate si eliminate

Expectoratia

Prin expectoratie intelegem eliminarea sputei din caile respiratorii. Sputa reprezinta totalitatea substantelor ce se expulseaza din caile respiratorii print use. In conditii fiziologice, mucoasa cailor respiratoriii secreta doar o cantitate mica de mucus, necesara pretejarii suprafetei interioare a organelor respiratorii fata de uscaciune si e efectul nociv al aerului si prafului. Acest mucus nu se elimina sin u declanseaza actul tusei. In conditii patologice se aduna in caile respiratorii, o cantitate variabila de sputa, care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Sputa este formata din secretia, transudatia si exudatia patologica a mucoaselor bronho-pumonare, din descumatia, epiteliilor pulmonare si a cailor aeriene, dinn produsele rezultate din descompunere. In timpul evacuarii prin faringe si gura se mai adauga saliva secretie nazala si faringiana.Manifestari de dependenta Culoare: - rosie, sanguinolenta, aerate si spumoasa – hemaptoica striata cu sange

- ruginie – pneumonie- rosie bruna cand sangele stagneaza in plamani- rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar- roz in edemul pulmonar- galben verzuie in supuratii pulmonare

- alba sau alb cenusiu in inflatia bronsica si in astmul bronsicMiros: - fetid in dilatatia bronsica, caverne tulburoase

- fetiditate penetranta, in gangrene pulmonara- mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare

Consistenta : - spumoasa, aerate, gelatinoasa, vascoasa, lichidaForma: perlata- in astmul bronsic, numulara in caverne pulmonare, mase grunjoase isolate in saliva, mulaje bronsiceAspect : - mucus in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor

- purulent, in supuratiile pulmonare- muco purulent- seros in edemul pulmonar- pseudo – membranos in difteria laringiana- sanguinolent in edemul pulmonary cancer pulmonary, infarct pulmonary

Cantitatea - 50-100ml/24h in bronsite, pneumonii, T.B.C - pana la 1000ml/24h in brosiectaziim caverne TBC, pangrena pulmonara

Interactiuni intre problema expectoratiei si nesatisfacerea celorlalte nevoi Cand sputa eliminata este in cantitate mare, bolnavul tuseste mult ceea ce determina oboseala, respiratie anevoioasa, somn si odihna inadecvata, imobilitate, incomoditate, vulnerabilitate in fata pericolelor, alterarea integritatii fizice si psihice, comunicare ineficace la nivelul afectiv.

Pacientul cu alimentatie inadecvata(deficit)Nevoia de a bea si a manca

Obiective Interventiile asistenteiPacientul sa aiba o stare de bine, fara dureri si varsaturi

aseaza pacientul in pozitia semisezand sau in decubit dorsal cu capul intr-o parte

protejeaza lenjeria cu musama si aleza in fct de pozitia pacientului

ajuta paciwentul in timpul varsaturilor, sprijinandu-l

il invata sa inspire profound aplica tratamentul medicamentos antiemetice,

vitamine, saruri minerale incurajeaza pacientul reduce sau opreste aportul de lichide si

alimentePacientul sa fi echilibrat hidroelectrolitic alimenteaza pacientul parental instituind

prefuzii cu glucoza 5%,10%,20%,33%,40%, hidrolize de proteine si amestecuri de aminoacizi, vitamine si electrozi dupa indicatia medicului

calculeaza nr de calorii in fct de dif stari patologice, adauga 13 % pt fiecare apod de temp peste 370C 20-30%

Pacientul sa fie echilibrat nutritional exploteaza preferintele pacientului asupra alimentelor premise

serveste pacientul cu alimente la o temperature moderata, la ore regulate

invata pacientul categoriile de alimente din ghidul alimentar, in vederea inlocuirii unui aliment cu altul

100g de glucide sunt cuprinse in 100 g zahar,120gorez,135 taitei,200g paine,450g fructe uscate,200g legume uscate,500g cartofi,650g fructe proaspete

100g proteine sunt cuprinse in 3000 ml lapte,450 g carne alba, 650 g peste

100g lipide sunt cuprinse in aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt,untura

Lasa pacientul sa aleaga alimentele dupa gusturile sale respectand contraindicatiile regimului

Pacientul sa fie echilibrat psihic Asigura un climat clad, comfortabil

Incurajeaza pacientul Ii explica scopul interventiilor

Pacientul cu alimentatie indecvata(surplus)Nevoia de a bea si a manca

Obiective Interventiile asistenteiPacientul sa aiba greutate corporala in in fct de

inaltime, varsta Asistenta exploreaza gusturile bolnavului la

diferite categorii de alimente Invata bolnavul valoarea energetica a

alimentelor si necesarul in fct de activitatile fizice si varsta

Alcatuieste un regim hipocaloric Urmareste bolnavul sa consume numai

alimente cuprinse in regim Urmareste orarul si distributia meselor Urmareste periodic greutatea corporala

Pacientul sa desfasoara activitate fizica crescuta

Constientizeaza bolnavul de importanta activitatilor fizice moderate

Stabileste un program de activitati fizice in fct de gusturi si capacitate

Pacientul sa fie echilibrat psihic Asistenta permite exprimarea emotiilor a sentimentelor bolnavului

Il invata metode de relaxare La nevoie administreaza medicatie sedativa

NEVOIA DE A SE MISCA SI AVEA O BUNA POSTURA

`A se misca si a avea o buna postura` sunt o necessitate a finite vii de a fi in miscare, de a-

si mobilize toate partile coprului prin miscari coordinate, de-a pastra diferite parti ale corpului intr-

o pozitie care sa permita eficacitatea functionarii organismului.


Mentinerea independentei acestei nevoi este determinate de integritatea aparatului

locomotor(sistemul oso si muscular)a sistemului nervos si a aparatului vestibular.

Oasele actioneaza ca parghii avand rol fundamental in realizarea miscarilor. Muschii

actioneaza prin proprietatile lor:excitabilitatea, contractibilitatea, elasticitate.

Aparatul vestibular mentine wechilibrul static si dynamic ale coprului.

Sistemul nervos – cerebelul – alaturi de aparatul vestibular contribuie la reglarea echilibrului,

dar totodata regleaza si tonusul muscular si miscarile fine

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori biologici:varsta si dezvoltarea, contributia si capacitatile fizice influenteaza efortul

fizic pe care il depune individual

Factori psihologici : emotii si temperament

Factori sociologici:cultura, valori sociale


Postura adecvata

Ortostatism (statul in picioare): - cap drept ;

- spate drept ;

- brate pe langa corp;

- solduri, gambe drepte;

Sezand : - cap drept

- spate drept

- brate sprijinite

- gambe verticale

- coapse orizontale

Clinostatism (culcat): - decupid dorsal

- decubit lateral stang, drept

- decubit ventral

Miscari adecvate

Tipuri de miscari - abductie : miscare de indepartare fata de axul copului

- adductie: miscare de apropiere fata de axul median al corpului

- flexie,exensie : miscari de apropiere sau indepartare a 2 segmente

apropiate(brat,antebrat, gamba, coapsa)

- rotatie: miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul

segmentului care se deplaseaza;

- pronatie: pronatia este miscarea de rotatie a mainii

-supinatie : este miscarea inverse a pronatiei

-circumductie:miscare complexa care totalieaza flexia,extensia,aductia

si le asociaza cu rotatia;

Exercitii fizice : - activitati fizice: efectuate cu scopul de a umbunatatii randamentul

muscular si circulatia

- activitati active

-activitati passive:miscari ale articulatiilor de catre o alta pers

Tensiunea arteriala: se modifica in raport cu intensitatea efortului depus.

Pulsul:creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intensitatea efortului.

Independenta de miscare si o buna postura determina o buna circulatie si respiratie,

alimentatie adecvata cantitativ si calitativ, eliminari adecvate pe toate caile, somn si odihna

corespunzatoare si satisfacerea nevoilor spirituale aleorganismului.


Probleme de dependenta :

Imobilitate

Hiperactivitate

Necoordonarea miscarilor

Postura inadecvata

Circulatia inadecvata(vezi nevoia de a respire si avea o buna respiratie)

1. Imobilitatea : diminuarea sau restrictie a miscarii fiind recomandata adesea ca

metoda terapeutica sau poate fi cauzata de traumatisme si boli organice sau functionale.


Dificultate de deplasare

Diminuarea sau absenta miscarii:prezenta parezelor, paraliziilor

Atonie musculara:scaderea fortei musculare

Atrofie musculara:scaderea muschiului, a contractibilitatii sale

Hipertrofie musculara: marirea volumului unui muschi

Contractura musculara:contractie involntara si permanenta a unuia sau mai multor muschi

care determina o pozitie inadecvata

Ras sardonic(tetanos):contractia muschiilor masticatori determinand traismul si sardonic

Anchiloza: diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii

Crampa: contractie spamodica involuntara si dureroasa a unuia sau mai multor muschi cauzata

de o pozitie incomoda de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu

Escara de decupid

Surse de dificultate ce determina imobilizarea

Surse de ordin fizic : AVC(accident vascular cerebral), fracture, entorse, luxatii

Surse de ordin psihic: tulburari de gandire, anxietate, stress

Surse de ordin psihologic:esec, izolare

Pacient cu imobilitate

Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegatePacientul sa aiba tonusul muscular si forta

musculara pastrata

Planifica un program de exercitii in functie

de cauza imobilizarii si de capacitatea

pacientului.Pacientul sa-si mentina integritatea

tegumentelor si a activitatii articulare

Schimba pozitia bolnavului la fiecare 2 ore

Maseaza regiunile predispose la escare,

pudreaza cu talc

Efectueaza exercitii passive, la fiecare 2 ore

Invata pacientul care este postura adecvata si

cum sa efectueze exercitii activePacientul sa-si mentina functia respiratorie Invata pacientul sa faca exercitii de

respiratieprofunde

Invata pacientul se tuseasca sis a indeparteze

secretiile

Administreaza medicatia prescrisa de medicPacientul sa fie echilibrat Pregatieste psihic pacientul in vederea

oricarei tehnici de ingrijire

Reda incredereapacientului ca imobilitatea

sa este o stare trecatoare si ca mergePacientul sa-si mentina satisfacute celelalte

nevoi fundamentale

Suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor

sale, il serveste la pat cu cele necesare

2. Hiperactivitatea : consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatiilor individului

determinate de instabilitatea emotionala si de pierderea ideilor.

Surse de dificultatea

Surse de ordin fizic : dezechilibre endocrine, reactii medicamentoase, alcolism

Surse de ordin psihologic :sensibilitate, tulburari de gandire, separatie, criza, pierderi

Lipsa cunoasterii :


Vorbire caracteristica :vorbeste mult, precipitat.

Pacientul reactioneaza la toti stimuli:stimuli luminosi, auditive, din mediul exterior, cat

si stimuli interni, ei determina reactii din partea bolnavului.

Miscari caracteristice :miscari rapide, frecvente

Spasme : contractii involuntare a unuia sau mai multor muschii.

Ticuri : miscari convulsie, involuntara, ale ochilor, gurii, ale unui brat sau unui picior.

Manie: bolnavul est elinistit, tulburent, nu duce nimic la indeplinire din ceea ce

planuieste.

Euforie:buna dispozitie de obicei nemotivata

Pacientul cu hiperactivitate este dispneeic, oboist prezinta alimentatie deficitara, este

dezinterezat fata de igiena sa corporala, fata de imbracaminte si este vulnerabil la pericolele din

mediul inconjurator.

Comunicarea este ineficienta el putand fi agresiv si instabil.

Pacient cu hiperactivitate

Obiective Interventiile asistentei autonome si delegatePacientul sa prezinte mobilitate normala Inlatura stimuli din mediul inconjurator

Asigura conditii ca bolnavul sa faca bai

caldute, sa consume lichide la temperature

moderataPacientul sa-si mentina integritatea fizica Supravegheaza permanent pacientul pt a nu

se rani

Inlatura obiectele contondente

Aplica constrangeri fizice daca este cazul

Administreaza tratamentul transchilizant

prescris de medic

3. Necoordonarea miscarii:reprezentarea deficultatea sau capacitatea individului de a-si

coordona miscarile diferitelor grupe musculare.

Surse de dificultate

Surse de ordin fizic : - deficit sensorial, leziuni ale SNC:boala Parkinson

- dezechilibru hidroelectrolitic

-efect secundar al unor medicamente

Surse de ordin psohologic: tulburari de gandire, anxietate, stress

Surse de ordin sociologic:mediul necunoascut

Lipsa cunoasterii


Akinezie: lipsa sau diminuarea miscarilor normale

Atacsie: tulburari de coordonare a miscarilor active, voluntare

Convulsii:contractii repetate, involuntare ale unui muschii sau gr de muschii urmate de

relaxare

Tremuraturi

Tulburari ale mersului

Dificultate de a trece din ortostatism in pozitie sezand

Expresie faciala caracteristica:fata rigida

Necoordonarea miscarilor duce la o respiratie modificata ca amplitudine Si ritm, deficit

limentar, prin incapacitatea bolnavului de a se alimenta.

Bolnavul este incapabil sa se feasca de pericole, sa-si acorde ingrijiri igienice, comunica cu

dificultate la toate nivelurile.

Pacient cu necoordonarea miscarilor

Obiective Interventiile asistentei autonomePacienttul da fie echilibrat psihic Pregateste psihic pacientul in vederea

oricarei tehnici de ingrijirePacientul sa aiba tonusul muscular adecvat

activitatii depuse

Planifica un program de exercitii si de mers

in fct de capacitatea pacientului

Invata pacientul sa utilizeze diferite aparate

de sustinere pentru activitati cotidiene

Ajuta pacientul sa faca bai calde, exercitii

fizice, ii face masajul la extremitatiPacientul sa-si satisfaca toate nevoile

organismului

Pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca nevoile

organismului

3. Postura inadecvata:reprezentata de orice pozitie care nu respecta principiile pozitiei

anatomice a corpului si care predispune individual la diferite deformari


Surse de ordin fizic: lezari ale oaselor si muschiilor, defecte de structura osoasa, durere,

dispnee

Surse de ordin psihologic:anxietate, stress

Surse de ordin sociologic:conditii de munca inadecvate

Manifestari de dependenta :

Oboseala musculara

Deformari ale coloanei vertebrale:- cifoza(deviatia coloanei cu o cantitate posterioara,

cocosata);

- lordoza: accentuarea curburii lombare

- scolioza:deviatie laterala a coloanei- forma de S

Deformari ale soldurilor:luxatie (iesirea capului formural din articulatia coxofemurala) Pozitii inadecvate:pentru examinare – ginecologica(pacienta sta pe spate cu genunchii flectaxi despartiti, iar coapsele fe=lactate pe abdomen), genul-pectorala(pieptul pe plan orizontal, pacientul sprijinandu-se pe genunchi, pozitie utilizata pentru examenul rectoscopic),pozitie trendelenburg(trunchiul si membrele inferioare mai sus decat capul) pentru asigurarea oxigenarii organelor vitale. Pozitii patagnomonice:- cocos de pusca in iritatii meningiene- bolnavul se afla in decupid lateral cu flexia membrelor inferioare pe abdomen si membrele superioare pe piept. - Opistotemus (in tetanus)-coloana este in hiperextensie maxima, bolnavul se sprijina pe ceafa si calcaie Postura inadecvata determina tulburari circulatorii si respiratorii, eliminarii inadecvate, oboseala, insomnie, vulnerabilitate fata de pericole, lezarea integritatii fizice si psihice a individului.

Pacient cu postura inadecvata

Obiective Interventiile asistentei autonome si delegatePacientul sa aiba postura adecvata Instaleaza pacientul in pat, respecta pozitiile

anatomice ale dif segmente ale corpului Foloseste utilaje asxiliare si de comfort, pt

mentinerea pozitiei anatomicePacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia, circulatia sangelui, drenajul secretiilor brinsice

Instaleaza de urgenta pacientul cu tulburari respiratorii in semisezand

Instaleaza de urgenta pacientul cu anemie acuta posthemoralgica in pozitie trendelenburg

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Este o necessitate a finite umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp sufficient

astefl incat sa-I permita organismului sa obtina randamentul maxim.

Independenta in satisfacerea nevoii

Odihna =perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza

resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului fizic in ficat- acidul

lactic, fie in rinichi organ excretor.

Somnul = forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe, in timpul somnului

apare diminuarea metabolismului bazal, a tonusului bazal, a tonusului muscular, a respiratiei, a

pulsului si a tensiunii arteriale.

Sunt 2 tipuri de somn :

somnolent classic sau ortodox (veritabila perioada de odihna pentru organism are rol

reparator fortifiant);

somn paradoxal, rapid este important pentru refacerea creierului(creste fluxul sangvin in

creier). Visele se produc in somnul paradoxal

Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent si din perioade de somn rapid.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de somn

Biologici : varsta – la varstnici se modifica calitatea somnului

Activitatea :nevoie de somn regenerator dupa activitate fizica adecvata.

Deprinderi de somn: culcarea la aceeasi ora unele deprinderi, activitati inainte de

culcare(lectura placuta, baie calda, povesti sau jocul cu jucaria- la copil).

Ritm, somn, veghe:somnul noecturn este mai odihnitor.

Capacitatea de destindere:relaxarea fizica si psihica favorizeaza instalarea somnului

Psihologici :anxietatea, teama, nelinistea .


Somnul

durata: la nou nascut intre 16-20h, la 1 an intre 14-16 ore, la 3 ani intre 9-13 ani, 5-11 ani

intre 9-13 ore, adolescent 12-14 ore, la adult 7-9 ore, varstnic 6-8 ore.

Calitatea:regenerator, fara cosmaruri, fara intreruperi, adoarme cu usurinta, se trezeste

odihnit, vise placute.

Perioada de repaus:pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice perioadele de somn

trebuiesc alternate cu peioade de activitate. Durata acestor perioade, intervalul la care se

succed au un effect bine factor, recreativ, asupra organismului.

Perioada de relaxare sit imp liber permit refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale


Nesatisfacerea acestei nevoi duce la aparitia urmatoarelor probleme de

dependenta:insomnie, hipersomnie, incomoditatea, oboseala


De ordin fizic:efectiuni organice:cerebrale, endocrine,constrangeri fizice, dezechilibre,

durerea, surmenajul

De ordin psihic:afectarea gandirii, anxietatea, stress si frustare

De ordin sociologic: lipsa cunoasterii:anturaj inadecvat, ambianta indecvata

Insomnia

Insomnia : reprezinta dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind.


Somn perturbat

Nr de ore de somn: ore insuficiente de somn

Insomnii: paxientul doarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata

Insomnii terminale: dupa o adormire normala se trezeste sin u mai poate adormi

Calitatea somnului : pacientul cu somn interrupt, agitate superficial

Insomnii dormistionale: multiple perioade de veghe ce survin in timpul noptii.

Aceste treziri pot fi dupa vise neplacute;

Insomnii predormitionale:stare de veghe prelungita pana la instaurarea somnului;

Insomnii postdormitionale:survin la varstnici mai alea la cei la care se culca la ore

timpurii;

Atipiri in timpul zilei: pacientul atipeste pentru durate scurte de timp, in functie durata si nr

lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn(falsa insomnie).

Cosmaruri :visul urat, pacientul se trezeste brusc din somn, agitate, adoarme din nou cu

greutate.

Somnambulism: tulburare paroxistica de somn, pacientul se da jos din pat si umbla prin

camera, strazi are privirea pierduta, miscari dezordonate, nu vorbeste dupa un timp se intoarce in

pat si adoarme.

Apatie: lipsa de interes fata de ambianta, va ramane timp indelungat in cautarea somnului.

Pavor nocturn stare de spaima intense care apare in timpul somnului, mai frecvent la copii,

pacientl se trezeste brusc din somn, se ridica in sezut, tipa, gesticuleaza are privirea ratacita, dupa

cateva minute aceasta stare dispare, pacientul adoarme.

Neliniste :teama nejustificata care apare pe fond de instabilitate emotionala tulburand somnul

pacientului.

Oboseala :pacientul se simte mai oboist ca la culcare

Pacientul cu insomnie

Obiectiv Interventiile asistentei, autonome si delegatePacientul sa beneficieze de somn corespunzator

cantitativ si calitativ

Invata pacientul sa practice tehnici de

relaxare, exercitii respiratorii 10 minute

inainte de culcare

Ofera pacoentului o cana cu lapte inainte de

culcare, o baie calda

Invata pacientul care se trezeste devrem,e, sa

se ridice din pat cateva minute, sa citeasca,

sa asculte muzica apoi sa se culce din nou

Hipersomnia

Reprezinta orele excesine de somn . prelungirea duratei si intensificarea prinfunzimii somnului.


Somn modificat: nr de ore de somn noaptea, peste 10 ore la adult si 12 ore la copil

Calitatea somnului se diferentiaza de somnul normal prin profunzimea si durata

Letargia : hipersomnie contiua, poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente

pastrand un grad de obnubilare si torpoare intelectuala.

Obnubilare : pacientul este somnolent cu atentia diminuata, miscarile spontane sunt limitate,

raspunde la stimul verbal, dar raspunsul este lent si neclar.

Torpoare(stupoare) : caracterizat prin scaderea marcanta a activitatii mentale, absenta

activitatilor fizice spontane, persoana nu raspunde lastimulii verbali, dar raspunde la stimuli durerosi

prin gamete si miscari.

Comportamentul verbal si non verbal:lent, greor, raspunde cu dificultate la intrebari

Oboseala:stare de epuizare musculara si nervoasa.

Pacient cu hipersomnie

Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegatePacientul sa beneficieze la un anumit nr de ore

de somn corespunzator

Identifica prin discutiile cu pacientul sau

familia, cauza hipersomniei

Identifica cu pacientul metodele de

diminuare a factorilor cauzatori

Creaza un climat de incredere, incurajeaza si

linisteste pacientul pentru a-si recapata

echilibrul psihic

Observa si noteaza toate schimbarile care

survin in starea pacientului

Administreaza tratamentul medicamentosPacientul sa fie active, cooperant Identifica care sunt activitatile agreate de

pacient

Elaboreaza impreuna cu capcientul un

program de activitate care sa corespunda

starii pacientului si posibilitatilor

organismului

Observa somnul, calitatea acestuia, raportul

intre starea de veghe si somn

Disconfort

Reprezinta senzatia de jena de neplacere fizica si psihica.


Iritabilitate : imposibilitatea pacientului de a se mentine calm si a se comporta linistit si adecvat

situatiei.

Indispozitie, jena:stare de mahnire

Stare de discomfort diaforeza : ce prezinta discomfort

Dureri musculare:pozitie incomoda determina contractri musculare, prelungit, dureroase.

Pacient cu discomfort

Obiective Intervemntiile asistentei, autonome si delegatePacientul sa beneficieze de comfort fizic si

psihic

Discuta cu pacientul pentru a identifica

cauzele discomfortului

Favorizeaza odihna pacientului, prin

suprimarea surselor care-I pot determina

discomfortul si iritabilitatea

Creeaza contactul cu alti pacienti cu

membrii familiei

Aplica tehnici de ingrijire curenta, necesare

obtinerii starii de satisfactie

Observa si noteaza schimbarile

Oboseala

Reprezinta senzatia penibila insotita de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculara.


Fata : palida

Ochii:incercanati

Puls:rar, slab batut

Tensiunea arteriala: scade

Somn: somnolenta diurnal

Aspectul tegumentelor:palide, transpiratii reci

Stare psihica :plictiseala, apatie

Greutatea corpului:scade

Pacientul cu oboseala

Obiective Interventiile asistentei, autonome si delegatePacientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si psihic

bun in decurs de 3 zile

Identifica cauza oboselii

Ajuta pacientul sa-si planifice activitatile

cotidiene

Observa daca perioadele de odihna

corespund necesitatilor organismului

Stimuleaza increderea pacientului in fortele

proprii si in cei care il ingrijesc

Invata pacientul cum sa execute tehnicin de

relaxare

Ajuta la aplicarea corecta a acestora

Observa si noteaza functiile vitale si

vegetative, perioada somn-odihna,

comportamentul pacientului

Administreaza medicatia indicate de medic

Observa efectul acesteia

Nevoia de a se recreea

Recreerea este o necessitate a finite umane de a se destined, de a se distra, recurgand pentru

aceasta la activitati agreabile in scopul obtinerii unei relaxari fizice si psihice.


Destinderea :stare de relaxare, de incetare a unei tensiuni nervoase sau a unei stari de

incordare.

Satisfacerea :sentiment de multumire

Placere :senzatie agreabila

Amuzament:distractie

Interactiuni intre nevoia de a se recreea si celelalte nevoi

Satisfacerea nevoii de recreere conduce la activarea respiratiei si circulatiei, la o alimentatie

echilibrata si eliminari adecvate.

Interventiile asistentei medicalepentru mentinerae independentei in nevoia de a se recreea

Exploreaza gusturile si interesul pacientului pentru activitati recreative pentru trecerea timpului

liber.

Organizeaza activitati recreative individuale sau un grup in functie de varsta, posbilitati si locul

de desfasurarea al acestora.

Dependenta in satisfacearea nevoii

Nesatisfacerea nevoii de a se recreea se manifesta printr-o problema de dependenta:neplacerea

de a efectua activitatea recreative.


De ordin fizic: lezarea integritatii fizice, handicapul, diminuarea capacitatii functionale a

organelor de simt

De ordin psihologic: tulburari de gandire de memorie, anxietate, stress

De ordin sociologic : singuratatea, conflicte, esecuri.


Inactivitatea: lipsa de interes fata de activcitatile curente ale vietii

Plictiseala: impresia de vid, de tristete

Tristete:stare afectiva manifestata prin indispozitie si insatisfactie care impidica individual sa se

inveseleasca.

Pacientul cu neplacerea de efectua activitati recreative

Obiective Interventiile asistentei Pacinetul sa prezinte stare de buna dispozitie Asistenta exploreaza ce activitati recreative

ii produc placere

Analizeaza si stabileste daca acestea sunt in

coordonanta cu starea sa psihica

Planifica activitati recreative impreuna cu

pacientul

Organizeaza activitati recreative specifice

pentru copii, adulti, varstnici

Antreneaza bolnavul in activitati si-l ajuta

Asigura medical corespunzator

Amenajeaza camere de recreere

Noteaza reactiile si manifestarile pacientului

c reflexive directa la starea de plictiseala si

tristetePacientul sa-si recapete increderea in fortele

proprii

Determina pacientul sa-si exprime emotiile

si sentimentele

Castiga increderea bolnavului si-l ajuta sa se

depaseasca momentele dificile

Administreaza si supravegheaza efectele

tratamentului indicat de medicPacientul sa beneficieze de somn odihnitor Invata pacientul tehnici de relaxare

Il ajuta sa le execute si observa modul cum

le realizeazaPacientul sa-si amelioreze conditiile fizice Va fi consecventa in planificarea si

organizarea activitatilor recreative

Persevereaza in acele activitati recreative,

care corespund constitutiei psihosomatice a

bolnavului

Asigura o crestere apaduala a dificultatii

acestor activitati Nevoia de a se imbraca si a se dezbraca

Este o necesitatea proprie individului de a purta imbracaminte adecvata dupa

circumstante, temperature zilei, activitate pentru a-si proteja corpul de rigoriile climei, permitandu-I o

libertate a miscarilor.

Vesminetele pot deveni element de prelungire a personalitatii, alegerea unui ornament

exprimand individualitatea, sentimental de demnitate si autorespect.

Independenta in satisfacerea nevoii

Omul, contrar animalelor are nevoie dehaine cu care sa se imbrace pentru a se proteja de

rogoriile. Vesmintele atesta integritatea individului si protejeaza intimitatea sa sexuala.

Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii

Factori biologici: varsta- temperature corpului variaza in fct de varsta, copii mici si

persoanele varstinice au temperature corporala mai coborata decat persoanele adulte, deci trebuie sa

utilizeze vesminte mai calduroase.

Factori psihologici: credinta- indivizii care adera la o religie sau la o ideologie poarta

vesminte sau obiecte care sunt semnificative pentru acestia sau pentru comuniunea careia le

apartin;

Emotiile-influenteaza alegerea si purtarea vesmintelor care permit

exprimarea unor sentimente si a unor stari de comfort psihic

Factori sociologici si culturali: clima, statutul social, munca, cultura;


Semnificatia vesmintelor:vesmintele sugereaza apartenenta sau neapartenenta la un

grup social, professional, cultural, religios.

Alegerea personala- vesminte alese dupa gust si circumstante

Sortarea vesmintelor:in concordanta cu importanta acordata imbracamintei si tinutei

personale.

Calitatea vesmintelor:adecvate climatului, statutului socio cultural.

Proprietatea vesmintelor-reliefeaza nivelul social economic.

Purtarea de obiecte semnificative-punde in evidenta rangul social, functie religioasa,

ritualuri.

Exigente in intimidate-moda, norme sociale, curat tot timpul

Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare- mibilitatea articulara, tonus muscular,

maturitate psiho-motorie

Satisfacerea acestei nevoi influenteaza si celelalte novoi fundamentale:respiratia,

circulatia, temeperatura, miscarea membrelor pentrua se imbraca si ase dezbraca, somn bun,

relaxant, mijloace adecvate de igiena.

Dependenta in satisfacerea nevoii de a se imbraca si a se dezbraca

Imposibilitatea de a se imbraca si a se dezbraca . Ea se utilizeaza la 2 niveluri :

Primul nivel se raporteaza la luarea deciziei in alegerea vestimentatia adecvate, dezinteres pentru tinuta vestimentara

Al 2 lea nivel se raporteaza la capacitatea de a se imbraca reliefand starea de sanatate a pacientului

Surse de dificultate Surse de ordin fizic :

incapacitatea intriseca: lezarea fizica(fracture, arsuri, placi); diminuarea membrelor superioare(slabiciune, paralizie, hipotonie, pareza); absenta unui membtru superior sau a unei portiuni din membru;

obstacole ce impiedica mobilizarea membrelor superioare durere; Surse de ordin psihologic tulburari de gandire; anxietate; stress; pierderea imaginii de sine; situati de criza; Surse de ordin socio-economic:esecuri, conflicte , saracie Lipsa de cunoastere:insuficienta, cunoastere de sine a mediului inconjurator. Manifestari de dependenta Dificultate/incapacitate dificultatea de a-si incheia si descheia nasturii dificultatea sau incapacitatea de a-si misca membrele superioare. Dificultatea de a se incalta si descalta; Dezinteres fata de tinuta sa: aspatie, acces de melancolie Refuzul de a se imbraca si dezbraca Alegere inadecvata de vesminte:imbracaminte exagerata, caraghioasa Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta si celelalte nvoi fundamentale sunt afectate, respiratia, circulatia devin deficitare, apar tulburari de ritm si amplitudine respiratorie, alimentarea esre neadcvata cu eliminari neadecvate, postura inadecvata, alterarea tegumentelor.

Pacient cu dificultate de a se imbraca si dezbracaObiective Interventiile asistentei

Pacientul sa cunoasca importanta de a imbraca si dezbraca termen de 10 zile

Educa pacientul privind importanta vestiomentatiei in identificarea personalitatii

Noteaza zilnic interesul persoanei pt a se imbraca si dezbraca

Supravegheaza cu ce se imbraca Explica legaturile dintre tinuta

vestimentara, imagine si stima de sine Incurajeaza pacientul

Pacientul cu tulburari psihice recastiga dependenta de a se imbraca si dezbraca in

termen de 10 zile

Evalueaza aparatul de confuzie si observa schimbarile de comportament orientandu-l regulat in timp si spatiu

Solicita persoanei sa se imbrace, vorbindu-I clar, distinct, cu respect si rabdare, respectand rotmul acesteia

Explica gesturile pe care trebuie sa le faca p[entru a se imbraca in limbaj intelligent

Aseaza obiecte in camera in aceeasi ordine tot timpul, iar hainele in ordinea folosirii lor si solicita pacientului la dezbracare sa le puna in ordine inversa

Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca Identifica capacitatea si limitele fizice ale

singur termen de 10zile persoanei ingrijite Ii acorda timp sufficient pt a se imbraca si

dezbraca:recomanda daca ameteste, sa se imbrace in fotoliu sezand

Sugereaza apartinatorilor sa-I procure haine largi, usor de imbracat, cu mod de incheiere simplu, incaltaminte fara siret

Face zilnic exercitii de motricitate fina cu pacientul descriindu-I gestica necesara imbracarii

Asistenta imbraca si dezbraca pacientul in caz de paralizi ale membrelor sustinand membrul paralizat in timpul imbracarii, incepe imbracarea cu membrul paralizat si apoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod invers.

Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale

Mentinerea temperaturii corpului in limite normale este o necessitate a organismului de a conserva o temperature la un grad aproximativ constant pentru a-si mentine o stare de bine. Insuficienta in satisfacerea nevoii Temperature corpului se mentine constanta datorita echilibrului dintre termogeneza si termoliza. Mentinerea echilibrului este asigurata de functionarea centrilor termoreglatori situati in hipotalamus. Termogeneza reprezinta producerea de caldura, intervin procesele biochimice, caldura fiind rezultatul proceselor oxidative din organism prin degradarea substantelor nutritive energetice. Termoliza reprezinta pierderea de caldura, intervin mecanisme fizice, caldura pierzandu-se prin piele, plamani, rinichi Pierderile se realizeaza prin:

Evaporare: reprezinta pierderea caldurii datorita eliminarii transpiratiei si evaporarii ei prin piele

Respiratia antreneaza o pierdere de caldura si astfel racirea corpului Radiatioe:reprezinta pierderea caldurii sub forma de unde electromegnetice atunci cand

temperature madiului inconjurator este mai mica decat temperature corpului Conductie:reprezinta pierderea caldurii printr-un contact direct al corpului cu obiecte reci Convectie:reprezinta pierderea caldurii printr+-o circulatie de aer in jurul corpului

Temperatura mediului inconjurator influenteaza termogeneza astfel: Temperature mediului inconjurator creste , se opreste pe cale reflexa o diminuare a

proceselor oxidative Temperature mediului inconjurator scade, pe cale reflexa se produce o crestere a activitatii

musculare, deci se intensifica procesele oxidative In pierderea de caldura intervin mecanisme fizice

Vasoconstrictie:in caz de frig deci pierderi reduse de caldura Vasodilatatie in caz de temperature crescuta a mediului deci pierderi mai mari de caldura.

Echilibrul dintre temnogeneza si termoliza se numeste homeotermie si ce realizeaza prin termoreglare

Factori care influenteaza satisfacerea nevoii Factori biologici :

Varsta : la copilul mic au o termoreglare fragile datorita imaturitatii centrului regulator, de aceea temperature lor corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant

Adult: 36-37C Varstnic 35-36C Exercitiul:in timpul activitatii musculare foarte intense temperaturii corpului poate creste cu

2.2C pana la 2.7C peste valorile normale, dar revine la normal cand activitatea inceteaza. Temperature corpului scade in timpul inactivitatii

Alimentatia:ingestia de alimente ridica temperature corpului Variatia:diurnal: temperature corpului variaza in fct de ora zilei:este minima intre orele 3-5

dimineata, datorita diminuarii proceselor metabolice in timpul noptii, este maxima seara intre orele 18-23, valorile matinale sunt cu 0.5C mai mici decat cele vesperale

Sexul:la femei temperature corporala inregistreaza valori peste 37C in a 2 jumatate a ciclului menstrual, in timpul ovulatiei

Factori psihologici: anxietate, emotii Factori sociologici:locul de munca cu conditii de crestere sau scadere a temeperaturii mediului ambiant pot determina dereglari ale temperaturii corpului, si climatul umed si cald determina cresterea temperaturii corporale, climatul rece si umed determina scaderea temperaturii corporale Dependenta in satisfacerea nevoii de a mentine constanta temeperatura corpului Avem 2 probleme de dependenta: hipertermia si hiportermia. Surse de dificultate ale acestor probleme de dependenta Surse de ordin fizic:

Dereglari functionale ale hipotalamusului provocate de anomalii cerebrale de substante toxice

Imaturitatea sistemului de termoreglare Supraincarcarea:caldura sau frigul excesiv la care este supus organismul Dereglari hormonale:hipo sau hiperfunctie tiroidiana Surse de ordin psihic:anxietate si manie Surse de ordin sociologic: Umiditatea si temperature ridicata din mediu Umiditatea si temperature scazuta din mediu Calitatea necorespunzatoare a vesmintelor

Lipsa cunostiintelor: cunostiinta insuficiente despre mediul inconjurator si sine.Hipertermia Probleme de dependenta consta in ridicaea corpului deasupra limitei normale 370C.

Hipertermia poate constitui un mechanism de aparare al organismului pentru ca in momentul invaziei microbiene determina productia de anticorpi, printr-o crestere a metabolismului. Manifestari de dependenta Febra moderata 38-390C Febra ridicata 39-400C

Hiperpirezie :mentinerea temeperaturii peste 400C Frisoane :contractii musculare, puternice , ca urmare a cresterii temperaturii. Simpla senzatie de frig nu este frisonul. Piele rosie, calda, umeda:pielea este palida, apoi rosie, calda si transpirata. Pilorectia : piele de gaina, senzatie de frig Sindrom febril : grup de semen(cefalee, curbatura, tahipnee, inapetenta) Febra continua : avem temperature de 39-400C in pneumonii severe sau febra tifoida. Prin febra continua se intelege mentinerea temeperaturii corporale in perioada de stare a bolii, peste 370C cu diferente sub un grad intre valori inregistrate dimineata si seara. Febra intermitenta :diferenta de cateva grade, intre valorile intregi dimineata si seara, in perioada de stare a bolii, cele mai mici valori scazand sub 370C. Febra remitenta :diferenta de cateva grade intre valoarile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii, dar cele mai mici valori, nu scad sub 370C. Febra recurenta :perioade febrile, prelungite, ce alterneaza cu perioadele de afebrilitate, trecerea facandu-se lent In evolutia oricarei febre se disting trei perioade: perioade de debut, perioade de decline, perioade de stare Perioade de debut:poate fi de cateva ore sau de cateva zile, debut lent. Perioada de stare: poate dureze catevazile sau saptamani. Aspectul curbei febrile, fiind diferit in functie de boala. Perioada de decline:poate fi scurta sau de cateva zile

Interactiuni intre problema hipertermiei si nesatisfacerea celorlalte nevoi fundamentale Hipertermia determina tulburari respiratorii si circulatorii, deficit alimentelor, eliminari inadecvate renale, transpiratii abundente, alterarea integritatii tegumentelor, comunicare ineficianta la nivel motor afectiv si intellectual, devalorizare.

Pacient cu hipertermieObiective Interventiile asistentei, autonome si delegatePacientul sa-si mentina temperature corpului in limitele fiziologice

Aeriseste incaperea Asigura imbracaminte lejera Aplica comprese reci, impachetari reci,

punga cu gheata Incalzeste pacientul in caz de frisoane Administreaza medicatia recomandata de

medie:antitermica, antifonicePacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic Calculeaza bilantul ingesto-excreta pe 24h

Serveste pacientul cu cantitati mari de lichide

Pacientul sa aiba stare de bine fizic si psihic Schimba des lenjeria de pat si de corp Mentine igiena tegumetelor Oregateste psihic pacientului inaintea

tehnicilor de recoltare si examinare

Hipotermia

Reprezinta scaderea temepraturii corpului, sub limite normale, cauzatade un dezechilibru intre termogeneza si termoliza. Este mai putin nociva decat hipertermia.

In copilarie hipotermia este cauzata de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoregleare, la adult este cauzata de expunerea prelungita la frig, de dereglari endocrine de abuzul de sedative si alcool la persoana varstnica, cauza este incetinirea activitatii sistemului nervos. Manifestari de dependenta Hipotermie :valori ale temperaturii corpului sub limita normala 36 0C. Hipotensiune arteriala:scaderea tensiunii arteriale sub valoari normale minime Cianoza:coloratie violacee a buzelor, unghiilor Eritem: roseate fetei, urechilor, mainilor Edem generalizat :tumefierea intregului corp Durere:la nivelul regiunii expuse la frig Oboseala:stare de epuizare musculara Tulburari de vorbire:vorbire lenta Somnolenta :nevoie crescuta de somn Degeraturi :leziuna de necroza la nivelul pielii, determinarea de temeparura.scazuta. Parestezia:senzatia de amorteli si furnicaturi in regiunea expusa Interactiui intre hipotermie si nesatisfacerea celorlalte nevoi fundamentale Pacient cu hipotermie prezinta tulburari respiratorii, alterarea integritatii tegumentelor, comunicarea ineficientei la toate nivelurile.

Pacient cu hipotermieObiective Interventiile asistentei autonome si delegate

Pacientul sa aiba temp coprului in limite fiziologice

Incalzeste lent, pacientul cu paturi, termofoare

Cresc treptat temperature mediului ambient Recolteaza sange pentru cercetarea

glicemiei, hemogramei Pregateste pacientul pentru EKG

Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic Administreaza lichide usor caldute, in cantitati mici, la intervale regulate

Calculeaza raportul ingesto excreto pe 24hPacientul sa-si pastreze integritatea tegumentelor

Pune extremitatile pacientului in apa calduta de 370C

Maseaza extremitatile Administreaza tratamentul prescris

:antibiotice, corticoizi, analgezice

Nevoia de a fi curat, ingrijit de a proteja tegumentele si mucoasele Este o necessitate pentru asi mentine o tinuta decenta si pielea sanatoasa asa incat aceasta sa-si poarta indeplinii functiile Independenta in satisfacerea nevoii Pielea indeplineste o serie de functii:

Apara organismul impotriva agentilor patogeni, impiedicand patrunderea acestora Apara organismul impotriva unor radiatii prin pigmentii pe care Ii contine Receptioneaza excitatiile termice, tactile si dureroase

Participa la excretia substantelor rezultate din metabolism prin glandele sudoripare elimina apa clorura de sodium, uree, glucoza, corpi cetoni

Participa la termoreglare prin termoliza cat si prin mentinerea temeperaturii prin intermediul stratului adipos ce are rol de isolator termic

Participa la absorbtie Pentru a indeplini aceste functii, pielea trebuie sa fie curate, sanatoasa si integra. Pielea se prelungeste prin mucoase care acopera orificiile care la randul lor trebuie sa fie curate si ingrijite pentru a asigura binele individului si buna functionare a organelor respective. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii Factorii biologici : Varsta

La copil si batran pielea este mai sensibila mai putin rezistenta la variatii de temperature, la mocrobi si la infectii. In urma imbatranirii dintii pot slabi in rezistenta si cad, parul devine mai putin rezistent.

Temperatura: cand temperature este prea ridicata, pielea participa la termoreglare prin glandele sudoripare eliminand sudoare, variatiile de temperature duc la deshidratare si uscare pielii. Alimentatia:absorbtia unei cantitati suficiente de lichide da elasticitate pielii Factorii psihologici: emotii Manifestari de independenta Par: lungime, suplete, stralucire; Ureche:configuratie normala, curatenie; Nas: mucoasa nazala umeda, fose nazale libere; Cavitate bucala:dentitie alba, completa fara carii; Unghii:curate, taiate scurt, culoare roz; Piele:curata, neteda, catifelata,elastica, pigmentata normal; Deprinderi igienice:baie, dus, spalarea dintilor si parului; Dependenta in satisfacerea nevoii

a. carente de igienab. alterarea tegumentelor si unghiilorSurse de dificultate :De ordin fizic:

insuficienta iretoinseca; insuficienta extrinseca; dezechilibru;

De ordin psihic: tulburari de gandire anxietate pierderea imaginii corporale

Carenta de igiena Neglijenta in masurile de igiena sau incapacitatea de a se pastra curat fie din cauza bolii fie prin refuzul de a se spala are drept consecinta aparenta de neingrijit. Tegumentele sunt murdare si lasa poarta deschisa infectiilor. Manifestari de dependenta : Par: murder, gras, indezordine

Ureche:murdarie acumulata in conductul auditiv extern, pavilioane murdare, murdarie retroauriculara Nas:rinoree si cruste Cavitatea bucala :absenta dintilor. Carii dentare, culoare galbena a dintilor, proteze dentare neingrijite, prezenta tartrului pe dinti, halena fetida, limba incarcata, fisuri ale buzelor Unghii:netaiate, murdarie acumulata la capatul unghiilor Pielea:gri sau negra in anumite zone, barba murdara, aspra\ Deprinderi igienice:nu se spala, nus e piaptana, dezinteres fata de masurile de igiena, dagaja miros neplacut . Pacient cu carente igienice : Xerox Alterarea tegumentelor si fanerelor Leziunile la nivelul tegumentelor pot fi cauzate de diminuarea circulatiei sangvine in punctele de presiune prin iritatia produsa de vesminte. O presiune exercitata un anumit timp asupra unei regiuni prin tulburari trofice pe care ke determna produce aparitia escarelor sau chiar necroza tesutului Murdaria acumulata la nivelul pielii produce cruste ce pot deriva in ulceratii. Orice leziune a pielii este o poarta de intrare a germenilor patogeni de unde rezulta importanta mentinerii inegratatii ei. Manifestari de dependenta Eritem = pata congestive datorata vasodilatatiei Excoriatii:pierdere de substanta superficiala aparuta in urma unui traumatism, frecvent dupa prurit=leziuni de grataj Crusta leziune elementara secundara datorita uscarii unei serozitati provenite dintr-o ulceratie, se prezinta ca mici depozite de fibrina provenita din plasma sangvina Vezicule:ridicaturi ale epidermului, rotunde de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere Pustule:abces la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par si constituind asa numitele leziuni de foliculina, pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se pulstulizeaza Papula:leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii, ea se datoreaza unei ingrosari a pielii fie unei infiltratii apose Fisuri : intreruperi liniare ale continuitatii tegumentului Descuamari:desprinderea celulelor cornoase superficiale din piele Acne:pustule determinate de un aglut pathogen specific Furuncule : infectie specifica folicului pilosebaceu produsa de stafilococul auriu Intertrigo:micoza cutanata situate la nivelul plicilor si interdigital caracterizata prin eriterm pruriginos, apoi decolare epidermica secretie si deposit albicios prin macerarea epidermei cornoase Vitilogo:leuco-melano-dermie de natura probabil neurohidrocrina caracterizata prin pete acromice marginita de o zona hiperpigmentata Ulceratii:pierdere de substanta rezultand dintr-un process patologic ce actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala sau profunda Escare:distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala de obicei, prin leziuni vasculare sau prin compresiune continua se pot produce si prin actiunea directa a unor factori infectiosi sau prin toxinele lor, sau sub actiunea unor substante chimice caustice. Varice: dilatari permanente ale vaselor superficiale insotite de insuficienta valvulelor peretelui venos sensul circulatiei venoase este inversat in ortostatism

Hemoroizii: afectiuni ale plexurilor venoase anale si din partea terminala a rectului, constatand in dilatarea acestor vene cu aparitia de procese inflamatorii si trombocite. Pacient cu alterarea tegumentelor xero

nevoile si interventiile

Documents