capitolul 3 aspecte privind interventiile asupra vegetatiei lemnoase si arbustive corectat

7/25/2019 Capitolul 3 Aspecte Privind Interventiile Asupra Vegetatiei Lemnoase Si Arbustive CORECTAT

1/11

SETAREA LA PAGINI ERA LETTER, CORECT ESTE A4 (Verific toat

lucrarea)

Capitolul 3 A!pecte pri"i#$ i#ter"e#tiile a!upra "e%etatiei leoa!e !i

ar'u!ti"e

3 Cate%orii $e tieri i i#ter"e# ii

AI GRIJ LA PARAGRAF pentru toate frazele!!!!!

Tierile aplicate plantelor sunt interven ii ce au ca scop eliminarea unor pr i din plant

pentru a dirija seva spre alte orane sau doar sa modifice cre terea normal a plantei conferindu"

i acesteia o anumit form#Tierile se efectueaz doar c$nd sunt necesare si numai de ctre personal calificat cu

unelte adecvate#

Interven iile umane asupra veeta iei lemnoase se pot clasifica dup dou criterii i anume

dup perioada %n care sunt efectuate i dup scopul tierii# &n func ie de perioad avem tieri %n

verde'tieri de var( i tieri %n uscat'c$nd planta este %n repaus veetative tieri de iarn( iar %n

func ie de scop avem tieri de formare de %ntre inere si tieri de re%ntinerire#

)up epoca %n care sunt efectuate tierile se clasific %n*

+# Tieri %n uscatAcestea se efectueaz de o,icei din luna noiem,rie p$n in luna martie mai pu in %n

lunile c$nd temperaturile neative sunt e-treme#.unt cele mai des aplicate tieri deoarece

in perioada de repaos veetative se pot o,serva cel mai ,ine ramurile care au c/aracter

inestetic sau deviant#0# Tieri %n verde

Aceste tieri sunt aplicate din primvar c$nd intr planta in veeta ie i p$n toamna

cand se termin perioada de veeta ie# &n cazul acestor interventii se pot identifica foarte

usor ramurile uscate#

Tierile dup scopul acestora sunt*

+# )e formareAplicarea acestor tieri %ncepe din pepinier %n cazul unor plante si este continuat la

locul definitiv de plantare# .copul acestor tieri este s ra,easc cre terea i evolu ia

specific speciei toaletate# &n cazul acestor tieri se mai urmre te dezvoltarea unui

sc/elet viuros care sa ai,a o cre tere armonioas#0# )e intre inere

Aceste tieri au ca scop men inerea plantei mereu sntoase i ro,uste# Tierile de

%ntre inere se aplic pe %ntreaa durata de via a plantei i pe l$n faptul c men in


2/11

planta sntoas acestea mai pot stimula %nflorirea men in forma dorit a plantei i in

unele cazuri %nno,ileaz planta#1# )e re%ntinerire

Tierile de re%ntinerire sunt considerate a fi cele mai drastice interven ii care se pot aplica

unei plante# Acestea se aplic %n cazul plantelor care nu mai au putere de dezvoltare

datorit v$rstei plantelor afectate de furtuni sau de reutatea zpezii sau pentru a aduce la

o form armonioas a plantelor care nu au fost %nrijite o perioad lun de timp#

2 alt interven ie asupra veetatiei care nu poate fi incadrata %n nici una din clasificrile de mai

sus este eliminarea definitive a plantei# Aceasta totu i ar tre,ui s fie aplicat doar %n cazul %n

care planta este %ntr"un stadiu avansat de deradare i prezint un pericol pentru trectori i

ve/icule# Totusi in cazul in care se alee eliminarea unui ar,ore acesta tre,uie elimiat complet

fara sa fie lasate cioate sau ,uturuiacestea din urma putand dezvolta diverse ,oli care in timp se

raspandesc pe plantele din jur#In acest scop se pot folosi utilaje speciale e-cavatoare sau c/iarsu,stante c/imice care vor coroda lemnul#

3 Cate%orii $e r#i

)ictionarul e-plicative al lim,ii romane defineste rana ca fiind o 3ruptura interna sau exterioara

a tesutului unei finite vii, sub actiunea unui agent distrugator4# &n cazul veetatiei lemnoase

rnile pot fi cauzate de om 'prin intermediul lucrrilor de tiere necorespunzatoare

autove/iculelor sau utilajelor( de fenomene natural e-traordinare'furtuni puterniceviscole

descrcri electrice( i pot afecta partea aeriana c$t i rdcina'in cazul plantelor cu radacini de

suprafata(#

&n func ie de dimensiunea acestora rnile se %mpart %n cinci clase*

Rni de clasa +"a au diamentrul leziunii intre 0 cm si 5 cm# Rni de clasa a 0"a au diametrul leziunii cuprins intre 5 cm si +6 cm# Rni de clasa a 1"a diametrul leziunii este cuprins intre +6 cm si +5 cm#

Rni de clasa a 7"a diametrul leziunii este cuprins intre +5 cm si 06 cm# Rni de clasa a 5"a leziunea are dimensiuni foarte mari peste 06 cm#


3/11

Fi# Rana de clasa 7 lasata netratata

)aca sunt lsate netrate aceste rani reprezinta o 3Invita ie pentru ciupercile de lemn4'dup Plant

pat/olo8 fact s/eet( dar si o cale de acces a apeiaerului si a duntorilor care pot provoca

daune foarte mari odata ajunse in interiorul plantei#

Rnile din clasele +"7 se pot remedia relativ usor daca sunt tratate la timp#9liminarea partii rnite

este o,liatorie fie cu ajutorul unui foarfec fie cu ajutorul unui fierastraudupa care serecomanda netezirea taieturii cu un cosor#2ptional se poate acoperi rana cu o vopsea protectoare

pe ,aza de ulei de in sau cu mastic#)aca se respecta acesti pasi in timp ar,orele va dezvolta un

tesut noi numit calus care va acoperi rana su, forma unui inel care inainteaza de la marinea

ranii spre centru#

Fi# Inele de calus care au inceput sa acopere ranile 'foto oriinal(


4/11

Ranile de clasa a 5"a sunt cele mai pro,lematice deoarece acestea de multe ori prezinta ,ucati de

trunc/i sau de coaja desprinse# )aca ,ucatile desprinse inca sunt atasate partial se poate incerca

aducerea in pozitia initiala si ,andajarea zonei afectate dupa ce in preala,il ranile au fost tratate

cu o su,stanta dezinfectanta pentru a preveni aparatia micozelor#)aca insa portiuni din ar,ore au fost rupte se poate incerca plom,area respectivei zone cu un

mortar special#

Fi# 9-emplu de ran care necesita plom,are

Insa in cele mai multe cazuri din pacate ranile sunt de o asa natura ca nu mai permit salvarea

plantei si aceasta tre,uie eliminata#

:n e-emplu de astfel de ran care dupa parerea mea este de neremediat este cel din Fi#


5/11

Fi# Ar,ore rupt de vant

Tre,uie scris ceva mai mult despre fiecare foto;##loca


6/11

9fectuarea de interventii nejudicioase lasarea ranilor netratate sau orice alte interventii care

provoaca daune e-terioare au consecinte foarte rave asupra veetatiei lemnoase# 9-ista o serie

de ,oli care patrund in planta prin intermediul ranilor si duc la im,olnavirea acesteia provocand

modificari fizioloice sau structural si in cele din urma moartea acesteia#=olile pot fi impartite in doua mari rupe*,oli fizioloice si ,oli infectioase#Pe noi ne intereseaza

doar cele infectioase deoarece acestea profita de ranile plantelor pentru a patrunde in oranismul

acestora#

In functie de tipul aentului patoen ,olile infectioase sunt impartite in*

" viroze > determinate de virusuri?

" micoplasmoze " determinate de micoplasme?

" ,acterioze > produse de ,acterii?" micoze " cauzate de ciuperci parazite?

" antofitoze " cauzate de antofite parazite?

In functie de modul de desfasurare a procesului pat/oloic si de durata,olile infectioase pot fi*

" acute > au o evolutie rapida si duc la moartea plantei intr"un timp foarte scurt

" cronice > evolutia acestora este lenta si sla,esc planta treptat ducand la moartea acesteia dupa

o perioada indelunata

)upa caracterul infectiei ,olile parazitare se clasifica %n*

" localizate " c$nd produc %m,olnavirea diferitelor orane ale plantei radacini tulpini frunze

flori fructe

" eneralizate sau sistemice > %m,olnavirea av$nd loc %n acest caz la nivelul %ntreului

oranism# )in aceasta ultima cateorie fac parte virozele micoplasmozele si unele ,oli produse

de ,acterii si ciuperci care se localizeaza %n vasele plantelor#

In functie de arealul de raspandire a ,oliloracestea se impart in doua cateorii*

" epidemic sunt e-tinse pe suprafete foarte mari niste invazii zonale#

" endemic sunt localizate intr"un anumit areal unde au o manifestare constantaan de an dar cu

intensitati diferite#

)intre toate ,olile infectioase descrise mai sus ne intereseaza in special micozele deoarece

acestea sunt cele mai avantajate de ranile plantelor si deoarece acestea sunt cele mai vizi,ile ,oli

din zona @opou#

3@iupercile fitopatoene ataca plantele pe diferite cai insa cea mai des intalnita este patrunderea

acestora prin rani#Aceste ciuperci sunt numite paraziti de rana si patrund fie prin intermediul

actiunii mecanica a tu,ului erminativ fie prin enzimele secretate de filamentele erminative ale

sporilor#


7/11

@iupercile cresc %n tesuturile azdei fie la nivel intercelular fie la nivel intracelular# In functie de

locul si modul de dezvoltare e-ista trei rupe de ciuperci patoene*

" ectoparazite miceliul acestora se apare la suprafata plantei si a,sor, su,stantele nutritive din

planta prin intermediul /austorilor?

" endoparazite se dezvolta in interiorul azdeise /ranesc fie prin osmoza fie prin intermediul/austorilor?

" ecto"endoparazite miceliul acestora se dezvolta ectoparazit dar si endoparazit?

anifestarea ,olii la acesti paraziti de rana corespunde cu aparitia formatiunilor sporifere si

aparitia simptomelor specific in functie de ciuperca#4 'GrudnicBi anul(

Prevenirea si tratarea infectiilor provocate de ciuperci este destul de costisitoare in anumite

cazuri fiind nevoie de injectii cu su,stante funicide direct in duramenul ar,orilor#Aplicarea de

stropiri cu su,stante funice poate doar sa opreasca sau sa limiteze raspandirea micozelor pe unanumit interval insa din nou este un procedeu costisitor deoarece ar tre,ui efectuate des ele fiind

su,stante de contact#@ele mai judicioase metode de limitare a infectiilor sunt cele de reducere a

numarului de rani*toaletari efectuate corect care duc la o vindecare rapida a ar,orelui plom,area

ranilor de dimensiuni mari eliminarea cioatelor sau a ar,orilor ,olnavi#

icozele se impart in*

@iuperci de rana " de e-emplu StereumsiAuricularia

@iuperci care provoaca putreaiul lemnului " de e-empluPhellinusDIACRITICE PESTE TT

Cu voi trata toate speciile de ciuperci parazite deoarece asta ar insemna sa ocup o portiune

semnificativa din aceasta lucrare in sc/im, voi prezenta doar cateva specii care sunt intalnite

des in pe ar,orii din zona @opou#

Auricularia auricula!"udae" ,uretele de soc*

9ste o ascomiceta care are corpuri fructifere %n forma de urec/e de 0"D cm latime foarte su,tiri

de consistenta moale cartilainoasa catifelate de culoare ,run cenusie sau ,run maslinie#

.uprafata fertila este neteda plisat z,$rcita de culoare cenusie,run purpurie apoi nericioasa#

9ste polifaa fiind %nt$lnita pe diferite specii de foioase*ulm salc$m soc paltin etc#


8/11

Foto ;#

Infectarea ar,orilor se produce prin spori transportati de v$nt care ermineaza pe suprafata

ranilor de tulpina sau ramura# .porii sunt asiurati de multitudinea de ,azidiofori care se

formeaza rapid pe cioate ,usteni tulpini sau ramuri# Infectiile evolueaza %n al,urn sau duramen

produc$nd alterari cromatice sau putreai*

Auricularia auricula"judae infecteaza ranile ar,orilor produc$nd uscarea si putrezirea ramurilor

precum si alterarea tesuturilor tulpinii# Eona @opou este una dintre cele mai infectate din Iasi cu

,urette de soc datorita portiunii de lana partia de sc/i zona in care domina socul#

#aetiporus sulphureus> iasca al,ena*

Aparatul fructifer poate atine dimensiuni de +6"6 cm i este compus din multe plrii

suprapuse# Plrii %n form de evantai de dimensiuni individuale mai mici %ntre 5"16cm

separate sunt deseori reu de diferen


9/11

)istri,u ia* .pecie parazit i saprofit %n acela i timp creHte %n etaje suprapuse 'rupuri mai

mici sau mai mari( pe trunc/iuri de diferite foioase sau conifere# @opacii parazitat i se vor usca

dup c$


10/11

$omes fomentariu> iasca*

@iuperca parazasita ce infecteaza in special foioasele#Are forma de consola cu dimensiuni

cuprinse intre +6 cm si 16 cm rosimea acesteia atinand si 06 cm uneori#

Fi# Ar,ore infectat cu$omes fomentarius

@orpul ciupercii este de culoare cenusiu desc/id iar cu timpul isi sc/im,a culoarea ajunand

pana la tonuri de neru# Partea inferioara este plana de culoare ,runa prevazuta cu spori# Are o

crestere lenta avand o durata de viata de pana la 16 de ani#

2data infectat ar,orele este sla,it structural acest lucru ducand foarte des la ruperea trunc/iului#

@u toate acestea ciuperca traieste in continuare pe ciotul ramas si isi imprastie sporii pe ar,orii

din jur#

Schi%oph&llum commune

@iuperca de culoare al,a spre ri cu dimensiuni reduse te-tura ruoasa cand este uscata si

alunecoasa cand este umeda# .e dezvolta atat pe conifere cat si pe foioase .e inmulteste prin

intermediul ,asidiosporilor si paraziteaza atat coniferele cat si foioasele#

Ar,orii afectati putrezesc din interioracestia pierzandu"si rezistenta structurala#:n lucru foarte

interesant la aceasta ciuperca este faptul ca poate provoca diverse afectiuni si la oamenidaca

,asidiosporii sunt in/alati sau intra in contact cu pielea#


11/11

Fi# Ar,ore infectat cu Schi%oph&llum commune

Tre,uie specificat dac po

capitolul 3 aspecte privind interventiile asupra vegetatiei lemnoase si arbustive corectat

Documents