Marius 0PREA"-- -- fffia'drc*r,{ '

Neasemuita istoriea Imneriului Romf;n

'de Ras[rit

roman

POLIROM2017

Ubi bene ibi patda

Cea mai buni caracterizare a specificului nalional o fac trenurilediferitelor !5ri. Cele germane, se $tie, sint renumite - fSrd s5 discu-

t5m aici dejaponezi, care sint deasupra gi departe, ci sintjaponezi -pentru cd in minutul afi5at pe hirtia plastifiati de la capdtul peronului,

ele se gi aflS acolo, mersul lor e nu doar precis, dar totodatd rapidgi silenfios. Trenurile din Franfa, unde am mai fost, sint de aseme-

nea rapide, dar acolo se mai petrec intirzieri, se mai pune de ogrevd neanunlatd Fi parci ecartamentele nu sint la felde bine fixatein pdmint de muncitorii maghrebieni. Cam aga se intimplS 9i in ltalia

sau Spania, dar despre asta gtiu doar din auzite, ?n ltalia am fost,

dar nu cu trenul. Austria e ceva mai prejos decit lirile din vestul

european, ca gi Ungaria sau Polonia, ale cdrortrenuri le cunosc din

adolescenlS, pentru cd au capSt de linie gi la Bucure5ti.

M5 gindesc cu nostalgie la trenul regio din Germania, cu care

am fost deseori de la Stuttgart la Horb, unde std biiatul meu, Alexandru,

5i care mergea cu siguranfi mai repede decit acesta in care mi aflu,

pe linia de mare vitezi Simeria-Bragov, tronson despre care s-a

afirmat oficial cd ar fi fost dat in folosinf5. intr-adev5r, liniile sint

noi, pietrele de granit ale terasamentului au inci un gri-albicios, nu

sint patinate de vechime 5i de un praf maroniu gi lipicios, ca in cazul

majoritilii ciilor ferate ale patriei. Trenul a ajuns cu cinci minuteintirziere in Simeria, a pl'ecat de la Budapesta gi are doar trei vagoane.

E aproape gol. in Simeria a mai stat incd mai bine de un sfert de

ord, firi vreun motiv aparent. $eful de gari se lungise la vorbi cu

mecanicul de locomotiv5, dar este de binuit ci nu a fost un motivsuficient pentru a opri garnitura. Trebuie si fi fost altceva, dar nu

vom 5ti niciodatd. N-ar trebui sd se spuni ci misterioase sint cdile

Domnului. Mult mai misterioase sint cdile ferate din RomSnia, care

?i seamdni naliunii rom6ne, ivitd maiincetu| dintr-un pran secund aristoriei, cindva cind despre rdzboaiere naporeoniene re mai pomeneaubuncii nepolilor prin Baden-wtirttemberg sau saint-Eti"nn" si rtr"-curatd pe harta Europei dupd primul rizboi mondial, pe 15 octom_brie 1922, dupi ce mirosur prafurui de pugcd ar bdtiriiror se stinsesesub patru ninsori gi osemintele ostagilor erau ingropate deja subpatru recolte. pe atunci,,un anume Ferdinand, prin; de Hohenrollarn,a fost incoronat la Arba ruria Rege ar Rom6niei Mari, tocmai cindcasele dinastice germane, prusace 5i austriece intrau din prezenlaistorici in genealogii 5i din primur pran ar puterii in herardlcd.

Aga gi cu vagoanere noastre, care 5i-au imprinit rorur si menireaistorici a vefii lor de vagon cdrind de coro coro gezuturiie teutone5i france, pentru a poposi la noi, ?n raiul vagoanelor; la finalul des_tinului lor; ca vagoane ale trenurilor de mare vitezd din Rom6nia,unde nimeni nu se agitd printre boghiurile lo; ca printre picioarelecailor de curse, gi sint ldsate in pace $itrase incetisor, firi grabJglfdrd orar, la trap destins, de locomotive care gi_au trdit gi

"L tr.iul

5i acum se afld pe plaiurile vegnice ale cdilor ferate rom6ne. Dupdcum spuneam, aga cum sint trenurile, aga este,i natiunea, ca $idestinul ei. Sintem la poarta Raiului, unde timpul std in loc. De lasimeria la Bragov trenur face pe biret cinci ore gi treizeci gi cinci deminute, in realitate a fdcut Sase ore gi doudzeci, pe o dltanli de275 de kilometri. Bine, sd ludm o medie de gase ore, ies patruzeci giceva de kilometri pe ord. in Evul Mediu, cu cai buni de pogtJ, schimbaiidin stalie in stafie, un ordcar ducea o misivi din cetatea b"u"i piniin cetatea de sub Timpa poate in vreo opt-zece ceasuri, cu trei_patrumai mult decit trenul nostru de mare vitez5, iar in mers pe josdistanra ar fi parcursd intr-un timp de gapte ori mai mare decit-cutrenul. Dar nu conteazd, peisajul e frumos. Se construieSte auto_strada, aproape de calea ferati proaspdt modernizatd. Vdd un sirlung de basculante pe runca Muregurui, incercind sd astupe * pirii ,un fost helepteu, dar apa este inddrdtnici gi, astupatd intr_o parte,a ie$it intr-arta gi cam tot pe acoro pe unde au trasat deja viitorurtrafic auto de mare vitezi din Rom6nia.

Dulcele stil rominesc va face ca, atunci cind noi vom atingestandardele europene in materie de circuraqie, si se termine cJr-burangii 5i transportur sd se facd prin cu toiul arte milroace decitpini acum. Daci se va baza pe puterea de concentrare, am belit-o,scuzali, vorba goferului de basculanti pe care il vid ci a dat prea

6

tare in spate Si o roatd mugcS din pimintul malului de lac, in parteproaspit astupat, iar magina se inclind periculos spre api, cu colluldin stinga-spate. il vdd 5i-i citesc pe buze, pentru ci trenul a ince-tinit, parci pentru a observa noi to[i, cei din el, ci se face o auto-stradi printr-un helegteu. Podul de piotrd s-a ddrimat, se spuneintr-un cintecel al copilSriei, vom face oltul pe riu in jos, mai troinic

5i moi frumos. gi aga credeam pini mai ieri. M-am ?ngelat. Acum,in aceastd cdlStorie cu trenul, am descoperit cd am puterea si judec,

si spun ca un lucid al lumii unde zace gregeala gi, chiar daci nu

socot sd dau o sentintS, pot si o descriu 9i si spun ce trebuie ficut.Cum sd facem podul. Din fericire pentru mine, md aflu destul de

aproape de aga ceva. Pind acum, nici o socotealS nu mi-a iegit; dintranzilia de la comunism la capitalism am iesit tot chiriag, proprietarsigur insi al unui rucsac, al unui cort, al unei case ddripinate Si al

uneigridini. $i, in sfirgit, alcertitudinii ci nu am nici o certitudine.Vina nu este a altora, vina este a mea. Am crezut cu putere in

democralie 9i in toleranf5. Am crezut cd nu pumnul gi palma faclumea gi, mai ales, ci schimbarea ar putea veni de la un mic grup

al elitelor; atita cit a rezistat el vreme de aproape gaptezeci de ani

de sp5lare pe creier. $i m-am inselat. Stiu acum care este piedica,

impasul care se agazi intre gind 9i faptd 9i face ca elita sd rdmind?nchisS intr-un con de autocontemplare gi autocompitimire: depen-denla de sine a celor care judecS, vorbesc de morald gi acuzd mai

ales lipsa ei, c?t Si a celor care iijudeci mai apoi pe primiijudecdtori.Stem intr-o ctrciumS, la nesfirgit, ?njurindu-i intruna pe cei carelipsesc, pini cind, in fala Curlii cu adevirat Supreme, nu mai avem

cuvinte. Noi sintem precum propriile noastre gaze de pist. Nimeninu se apropie de noi, degi resursele noastre sint nelSrmurite: ne

dau autonomie pe viatr5. Orgoliul, lipsa de misurS, de putere de a

intelege gi a accepta defectele celuilalt gi prin aceasta pe ale noas-

tre, puterea de a ne zidi in fundalia unei ministiri firi inceput gi

fdri sfirgit este singuritatea elitei rom6ne. O eliti 9i o culturi intr-ade-vdr singulard, din care pulinii care reugesc si plece nu mai intorc capul

in urmd, de5i nici nu reu5esc acolo unde ajung decit sd se amdgeascS,

riminind, cu unele exceplii notabile, nigte marginali care nu-$i potinfringe gi nici recunoa$te nostalgia. Cici, cum? in fiecare zi, podulde piatrd s-o ddrimat, o venit apa 5i l-o luot.In fiecare zi, in vreme

ce sperim ci miine vom face altul, incepem deja sd nu mai existimpe hi4i, in afura unor olimpici la matematicS, o tenismand, o alergitoare

la 1.000 de metri sau un fizician de care ne-am bitut joc in riceu,pentru cd avea ocherari cit fundur unui borcan de iaurt. Am rdmascredinciogi tradifiei, din vremea in care orizontur nostru se termina,la vremea nagterii naliunii rom6ne taman ra marginea saturui. La1830 nu ptia decit un rom6n din 200.000 unde era-America si abJacam trei sutimi gtiau sd scrie. Ce nu cunopti $i n_ai vdzut e ca uncdrdbug de mai care ifi ,cade in cap dintr-un plop in care tocmai adat frunza; 5i atunci, abia atunci, ridici ochiigi priveSti cu adevdratcdtre cer. Acum perpelim ultimii mici pi ultimele cuvinte pe gritarulincins al vremurilo6 unde bobile mici de grisime reaprind fl.+ .,gi cuvintele noastre. Urmeazi si ne aSezdm ra masa istoriei, n"-.,inchipuit intrind in NATO 5i Uniunea Europeand. De fapt, am deve_nit congtienli prin apropierea aceasta de ceilalti de propriile noastrelimite (9i cite sintr), iar aceasti con$tientizare a rimitei noastre moraregi intelectuale este tocmaiinceputul nostru. in mod *,.niu, ,inr r-ig;-r,mai sigur pe viitorul Romiiniei Si pe puterea ei de supravi"frir.,".itgi a compatriolilor mei, in orice condi!ii, tocmai datoritd oirerentreide vitezd cu care funcfioneazd istoria gi mersur trenuriror pe ra noi.

Cind nagiunile europene igi vor fi consumat toate ,,ismele,. gi vorda intr-o corectitudine poriticd in urma cdreia mercii si rimele vor fireprezentate de puternice grupuri parlamentare, iar progresul igi vamugca, intr-o tumbi a istoriei, coada gi va inchide unul-dintre cer_curile ei pentru a deschide un altul, dupd teoria lui Toynbee, noivom fi aici, mai pregitifi ca oricind, la apogeul trufiei gilf Aorint.inoastre de afirmare. p?ni atunci vom privigi asimila peisajul dim_prejur, din mersul trenurilor patriei, de mare vitezd molcor;, .ar"merg doar cu citeva ceasuri mai repede decit caii a" postr-Jinvremea rui Nicoraus orahus, pentru a ajunge incet ra oesiinatria Jesupremd putere europeani. Am vdzut la televizori cu citeva zile inurmd, un concurs de sprint intre un iepure gi o broascd-testoasd.Bineinleles cd broasca a cigtigat, degi iepurele luase din'rtrrt ,navantaj serios, dar s-a oprit brusc, nelinigtit,i cu atentia distrasi deceva numai de el vdzut, aproape de linia de sosire, gi nimic nu l_amai. ficut sd o atingd. in schimb, lestoasa 5i_a coniinuat incet gineabdtut drumul. Fdrd ?ndoiald, spre progres. Daci prin fgZZ, Ointr_oOatipresa continentald gi chiar cea din siatele unite au observat cd lagurile Dundrii a apdrut pe nesimlite o !ard care se apropia ca mdrimede Fran;a gi Germania, va veni vremea cind vom ajunge gi la maxi-mul istoric, iar detractorii nogtri de astdzi, privind la noq nu vor face

8

decit si constate c5, la fel de neagteptat $i discret, CenugSreasa

Europei a devenit prima ei putere 5i principalul reazem.

Soarele sti si apuni. Duumvirii au plecat de mult de lagedinga convocati in atriumul casei mele de la Ulpia TraianaSannizegetusa, filfiind din togile lor stacojii. Adie vinticelul.O boare calmi gi frumos mirositoare, a fin crescut in voialui gi uscat in picioare, stribate aceasti vale deschisi dindoui pirli, spre Iulia Apulensis 9i Tibiscum, unde sHpinesccrediciogii tnei, cutnpltatul qi invifatul Caius Dobrescus 9indvalnicul Hadrian Ardetius. Am primit veste ieri de la pri-mul, catedrala ridicati in cinstea martirilor gi prietenilornoftri Andrei Bodiu pi Alexandru Muqina, doborili primul deepuizare gi al doilea de boali in perioad:r cee mai neagrl a

perioadei perseculiilor consumeriste din zorii acestui zbuciu-mat mileniu, este aproape gata, iar bunul qi bitrinul patriarhNicolaus se simte in stare gi pregitit pentru prima liturghiein sf?ntul licag, clidit in intregirne din cirli zidite intre perelide sticli securizati, groasi de 16 milimetri. Ideea mi-a' apar-

linut gi am anunlat in cele patru zdri ale Imperiului ci sintbine-venite donafiile, fiecare carte putind purta pe cotornumele donatorului, intru vegnica sa pomenire, vizibil prinperetele de sticli.

Am purces gi eu si-mi scormonesc vasta biblioteci din fos-

tele grajdurl ale fermei pe c^re am cumpirat-o la Sarmizegetusa

in tinerefe, cind prepl plinintului aici nu em ca acunt, de

o suti. pind la cinci sute de ori, dupi zoni, greutatea lui ingfine pentru f.iecare metru cub de suprafafi. Acunt, pdrnin-

iurile ienatoase, neinfestate cu pesticide sau ierbicide se vindmisurate atit ca suprafafi, cit gi ca greutate a lor, echivalatiin diferite produse, cel mai des in griu, care a devenit valuta

forte mondiali. Cel mai mare pref il au piminturile din luncaMuregului, unde o gridini de napi de cinci mii de metri s-a

vindut recent cu echivalentul greutilii a 7 '500 metri cubi de

pimint in grine. Oricum, tranzacliile sint rare acum' fiecare

e mulpmit cu pimintul siu, dupi cum 9i cit il are.

- Am mai gisit, ciutind cirli firi folos, cite ceva, dar maiul:r 1t descoperit din inrimplare in pivnili, in spui.t" ,rrro,rafturi la care nu am mai umblat aL U pri*u;;;;;d; "casei, un laptop prdfuit, care, mare minune, ince mai fun._giona. il prirnisem cindva, in'u'nJ

"u p*,rur..i cle ani, de

J" ,r fost pugcdriag, pe care l-am convertit intr_un faimosbucitar, cd.ci cine n-a auzit de expresia, cind e vorba de omincare, ,,bund ca la Enichescuu, cine n_a aflat de tociniEade fasole noui gi dovlecei, cu afuntituri de carne de iac aisos alb de lapte de capri cu tarhon, cu care am determinatd_elegalia rusd, prezerrie h Bucuregii Ia cel moi inatt niv.t,si ne cedeze Basarabia pind sub zidurile f<f."rf"i, i" lftreilea mandat prezidengiai al rneu, oficial, ?n scliimbul unuisubstangial aiutor in grine, dar la care s_a adiugat, Cp. "t"".jlneoficial gi confidenrial, regera tocinifei tui nia&es..r. ii.,aam ajuns pregedinte, inainte de a fi desemnat impirat al aces_tui mic inrperiu al me.u in comparafie cu acela de h ntia,zd)i,nici micar nu am ezitat.sd_l ,".up.r=, pe Endchescu, acelape care il cunoscusem la spitalrri a" prit iatrie Socolo ii.Iagi, cu porecla de'pugci.rie, unde continua si fie dedicatservirii cu cele mai alese bucate e oropsililor din oras3ln-ebunilor. Dar, pind atunci, mai e de fovestit, iar cine vreasi afle mai multe despre bucitar, ,r.,

"r. decij sn .";;; ;;tainele istoriei hrmei pdstonthti mut, c rLea care mi_a adusin 202a Premiul Nobel pentru literaturi. Ce vreau ,l lrl ,purr,citind acum, la 92 de ani, textul de atunci despre mersultrenurilor patriei pe Iaptopul gisit in spatele ,"iturito, iinpivnili e ci am avut in ,nrrlt.lrivinge d^reptate, ari fare ,irni trufesc, daci l-ag-arita acuin cuiva, nu ag face decit sile dau apd la moari detractorilot -.i Jrr partida IndustriilorFoarte Ugoare, carc vdd ci 9i_a intirit puterea in Senat giconvoaci gedinge di1_ce in ce mai giligioase in foa ."i.ar considera ci lui Marius Opraea.-"u ii ajunge titfui aebazileu, acum mai aspird gi la asocier.u .u "l.ilr.*r"uit,!]Sine care ar putea prevesti viitorul, numite analystos, unfel de vraci la .u.. ""-i-"hina popoarlte grnaticite din nor-dul gi centrul continentului, de la vest a. Cimpi"-p;;;;;gi pind la Templul Neputinfei, cum au denumi't

"";;;;;TO

ani iubilii mei concetileni din breasla cilitoriloq condu9i de

vrednicul meu fiu, Alexander, una dintre construc$ile celordin neamul silvupleilor, cum sint mai nou numili francii,renumili pentru ospitalitatea lor costisitoare, 9i anume osondi de citeva sute de metri inilfime, gisitl in h5{i9ul uneipiduri, printre ruinele inutile 9i reci ale unor cisoaie. Acest

templu mi-a fost descris ca un schelet metalic imens, aqezat pe

malul unui riu de un galben chimic murdar, care nu producenici un dram de petrol. Cert este insl un lucru gi il pot recu-

noatte acum, cind ii dictez scribului Octavianus Tymaios, fiulunui fost ucenic al meu din tinerefe, ciruia nu am prea a\"utpe-atunci de ce si-i arit recunogtinli', dar nici uri, a:qa cd,

la rugimintea lui, cercetindu-l acurn gi gisindu-l cu totul chelgi mult imbitrinit, am acceptat si-i iau biiatul pe lingi mine.

Octavianus e ascultitor gi eficace, ii seamdni tatilui, dartrebuie si atn griji sn nu-i dau si bea prea mult din cupagi arornele inbltitoare ale puterii, cum arrl ficut cu taici-su,care apoi mi-a ajuns un gef plin de uri gi ranchiuni. Cindam conectat la electropedali laptopul cel vechi, un Dell(nrarci rari, piesi de riruzeu), care printr-o minune avea

bateria inveliti separat intr-o pungi bine inchisi, iar scribula ftxat tensiunea la 220 de volgi, cum funcfionau aparateleacestea vechi pe vremuri, ficind o inutild risipi (micgorind-o

la 72, in loc si o producd gata mici, cum se face acum 9ifacem noi de multl vretne), ;i a inceput si apese cu migciriconstante pe pedali, am avut bucuria si vid beculelul de

alimentare aprinzindu-se, indicind deci cd batetia se incarci-Tinir inci gi deci nechibzuit, Tymaios a dat si apese pe

comutatorul micului computer prifuit; noroc ci am fost de

fald gi am reuqit si-i dau peste mini cu cirja mea auriti 9ilungi, tamafl la timp. LasdJ, i-am strigat, cu citi voce maiam gi s-a temut sd nu-l arunc in temnili, dar mi-am luatseama qi i-am spus mai blind si nu-l atingi 9i si mI ducimai aproape de el, i-am cerut o niframi de borangic dincele in care-rni suflu nasul, nici acum vindecat 6" 5inuzita

la fel de bntrinn ca gi mine gi am inceput si-l gterg drigis-tos, ca, ehehei... iubitele mele din tinerefe, ale cdrot chipurigi nume le-am uitat de mult, insi nu au cum si mi fi uitat

II

ele pe mine, deoarece sint cine s?nt. Dar nu vreau si fiumai mult decit atit, cd.ci eu strzt precrnn popontt ,neu., cumau descoperit bibliotecarii palatulul "a "p

fi scris cindva, prinvolumele de opere, vechi ie cind ?ncd mai puteam iubi. gi,agadaq nu arn nevoie si scot Ia ivealn gi acest text al nreude mai sus despre ciile ferate ,o.nar., scris pe la mijloculI'ie[ii, imi aduc bine aminte in.e im,cu rorii ci e un i;r,;ru;H#_ff,ilil:,:1iniT,::monigiei, pe lingi cel al.viefii lungi gi pline cle izbinde-pecare mi-a hirdzit_o mie, alesului Sdi, prea_Bunul Dumnezeu.Cici, in mare, mai mult sau _"i fugirr, lucrurile s_au petre_cut intocmai, dar despre asta e'_"i 'ni.r.,

.;;;;:;;",deocamdati si rac. insi, pentru-invigicei, pentru tineriiacestui neam ales al nostru, la care tot mai d.r'mi ". i.rar."ptagindul, cum gi trebuie si se intimple printre oameni ca noicare judeci de doui-rrei ori pini s d, iacd,.."" ;i-;J;;;.lasi lucurile si se intimple a.'ta si.,. i., ..t. din u''i clecitsi faci acel ceva gi se se- spuni apoi ci au gregit, aga cume neamul nostru, qr-u:, d.ii, totugi si las f

"'p;;;-p;;"_cinstita Tihni Trupeasci gi Lini,ste Suheteasci (TTLS), incilcindprincipara mea doctrini.gi a particreiiinigrii, zdrobiror majo-ritare, care md, susfine.je ani f""gi .f, veacul gi care m_aficut mai cunoscut gi iubit.onr._p1^ilor gi compatriogilormei decit au fost la v-remea lor Mao gi S,"tin sau Bisescu siIolunnis la noi, oameni.de "".. f"giii diili;JJffi;,;.si las..deci deoparte odihna gi, i";tr.?,rd o arti curumi anoastri, care spune nu_liplace, nuface, gi, cu toate ci adu_cerile aminte, cum se gtie, tulburi ,piritrf gi de aceea, chiardaci nu sint interzise, s_ar spune ca iint cam riu vizute, deci

::l1Tl., ca nigre moravuri ,.r9our., am si incep sd fac tocmaieu ceea ce am propov.iduit de multi vreme sd. nu se mai face..Am sd isrorisesc cele intimpt"t. in-utrimii ;i;;;;;;"i^de

anj ai vielii, firegte, ce nu am uitat gi ceea ce cred ciintr-adevir conteazd., agezindu_le p;;; insemnirile zilei,pentru ci multe s_au Fters, mai ales din pricini ci nu m_ammai gindit la ele, ca si nu mi tulbu; din tiLnu sufletului gisi-r'i risipeasci linigtea in ciutarea ,Jrr'rr.to, trecutului si

t2

gil-mi strice deplina odihni. Arn ales, cu toate aceste slavile,sil fac aceasta chiar eu insumi, firi si ostenesc vreunuldintre mulpi mei biografi de la Academia pentru StudiulIstoriei Bazileului, pentru ci, probabil din cauza v-irstei eugus-tei mele persoane, irni aduc aminte tot mai des acei anitulburi de la inceputuri, dar mai ales pentru ci m-au stirnitrtndurile scrise de mine acum patruzeci de ani, in imprejuriripe care, cu toati osteneala presupusi din acest motiv alostenelii fiind gi indoit presupuse a'mi tulbura spiritul, totugimi le aduc prea bine aminte gi chiar cu pldcere. Si il strig daripe Tymaios din colpl in care s-a cuibirit umil gi speriat gi

si-i dictez, cit nu mi rizgindesc, sau sd adorm sau amindoui.

Md intorc de la Sarmizegetusa in acest tren, pornit la oreleprinzului, pentru a ajunge la destinalie aproape de miezul nopfii.Alexandru, biiatul meu, a adormit zimbitor pe bancheta din fafamea, l-am indemnat si se descalle 9i si se lungeasci cit poate decomod pe rindul de trei scaune, astfel conceput incit si nu incapisd dormi cit se cuvine, dar nici si te lase si nu o faci, fiind prea

imbietor pentru asta in clipele de mare obosea16 ale oricirei cili-torii cu trenul. Tocmai a ajuns la jumitatea celui de-al gaptelea

volum cu aventurile lui Harry Potter, din care citette drimuit de-acum,s5-i ajungd cit mai multi vreme, pini la intoarcerea sa ?n Germania,unde a apdrut cit el m-a insotit in cilStoria prin Romdnia cel de-aloptulea 5i ultimul volum. Sint nigte adevdrate cirdmizi ale imagina-

[iei, de cite o mie de pagini fiecare, pe care nu gtiu cum a pututautoarea si le scrie, dar pe care pot spune cu mina pe suflet ci fiulmeu de 11 ani le-a devorat in numai doui luni. Cite5te mai bine dedoui sute de pagini pe zi de scris mdrunfel 5i mi umple de mindrie.Cind eram ca el, tata imi stingea lumina la 10 seara, noroc ci imicumpirasem o lanternufi gi citeam cu ea sub plapumi operele lui

Mark Twain, de care eram de-a dreptul indrdgostit. Md strSduiamziua si fiu cit mai bun la rigc5, pentru a-mi cigtiga cuvenifii bani de

baterii pentru lectura de noapte, deseori intreruptd de sor6-mea,care, treziti din somn la cite o migcare mai brusci a trupului meu

r3