1944=vladimir lossky-teologia mistica a bisericii de rasarit

7/29/2019 1944=Vladimir Lossky-teologia Mistica a Bisericii de Rasarit

http://slidepdf.com/reader/full/1944vladimir-lossky-teologia-mistica-a-bisericii-de-rasarit 1/144

La momentul aparigiei,n 1944,Teohgiamisticd Bisericii eRisdrit

se voia o mlrturie a adevS.rului rtodox adresati cu precidere

intelectualuluioccidental regtin, transpunere dogmelor un-

damentaleale Bisericii de Risirit in limbajul analitic-rigur os

propriuApusului. Devenitpeste ecenii artedecipitAi agAndirii

neopatristice i un i nstrument de lucru indispen sabil eologului

ortodox, eseul ui Lossky ranscendensi statutulneutru al unui

expozeu iscursiv i seagazin linia tradigiei e a care e evendici:

aceea legiturii indisolubile dintre dogmi gi triire. Teologia,

stiingi a dogmelorca oglindiri aleAdevirului revelat,;i mistica,

tri.irea nsiqi,seunescntr-un efort comun pe calea pofatici spre

indumnezeire participarea persoaneiumane a taina Sfintei

Theimi, culme a Revelaliei, devir carese refuzl'mingii, dar se

dezviluie iingeiprin Duhul SfAnt.

Esentialipentru opera ui Vladimir Lossky,cartea e fagi esteo

lucrareclasici n adeviratul sensal cuvAntului:prin concizie9i

claritate,comunici deopotrivi cititorului inigiat gi celui profan

specificul raditiei ortodoxe,neakerat iviu de a PirintiiBisericii

si oAni astlzl

Pecopertiiicoani BuneiVestiridin Ustiug detaliu)

GaleriaTietiakov,Moscova

vt-ip,{a4J,

FF

4(U

ns

2fr

UDtDFrf

tftU



r Y l ,<( aV J

-.1rr r

'E c4

E rr.l^ l

v ; :

p

o. - I Ot+i L

v) o.



VLADIMIRLOSSKY

TEOLOGIA

MISTICAA BISERICIIDE RASARIT

Prefagide

preot prof. dr. DUMITRU STANILOA-E

Studiu ntroductivgi raducere in francezide

PreotVASILERADUCA

Madimir Lossky 1903-1958)a fost unul dinrremartoriicei ma i n-

semnatiai intilnirii dintre Occident9i Orient in secolul O( Fiu al

marelui ilozof rusNikolai Lossky, -astabilit a Parisn 1924,devenind

discipolul ui EtienneGilsongi bun cunoscitoral EvuluiMediu occi-

dentalgi al gindirii occidentden general. ucririle salen acest omeniu

au ost ncununate eo tezi de doctoratmonumentalidespreMeister

Eckhart (ThlologienlgatiueetconnaissanceeDieu chezMahre Echhart,

1960). imultan, i nci din perioadatudiilor intre19309i 1936despreDionisie ueopagitul,estePreocuPati traduci PentruOccident' n

limbajul rigurosal acestuia,ertitudinileundamentale e unei orto-

doxiiconstienteeuniversalitateaa.Lossky eopunedeopotriviexce-

selorgnostice le ilozofiei eligioaseuse si ,,ereziilor"Occidentului.

Dincolo de polemist,descoperimn el maestrulneopatristicii, eo-

logul apofazei, l Persoaneii al sfantului Duh. Mirturia sacauti si

depi.;easci ariledihotomii occidenrale,enrruca n Hristossi semani-

fesieBiserica ftntului Duh, undeumanitatea i poati trii ,,dupi chipul

Trinititii". Esai sur h thtologiemlsti(Pe de l'Eglised'Orient (1944),

completatide visiondeDieu (1962), eprezintio sintezidejaclasici,

sobrigi clari a marii tradigiiortodoxe.



SCURTAPREFATA

Aparigia n romAnegt e s crierii teologului rus Vladimir

Losskyeste un eveniment de o deosebiti mportanli, care

trebuie semnalat ca atare. Ecoul gi efectul remarcabil pe care

le-a avut textul ei francez n lumea largi, sperim ci le va avea

gi la publicul romAnesc;i mai ales ntre cititorii iubitori ai

credingei oastre trimosesti.

Esteo cartescrisi cu multi cilduri si cu o ingelegere uten-

dci a credinEeiortodoxe. Cuprinsul ei ne face evident faptulrriit decredinciogii rtodocgi i invigiturile Bisericiinoastre,

rimasi fideli Evangheliei i scrierilorSfingilorPiringi, nu se

pot separa e triirea lor duhovniceasci au mistici, asacum

sesepari n catolicism,undemisticaeste n pur sentimentalism,

iar invititurile de credingi o exclusivi. eologie teor€tici de

definigii abstracte.

Faptul acesta ropriu Ortodoxiei sevededin insusi itlul

cirgii gi din titlurile capitolelor ei, care, exprimind temele

diferiteale nvititurilor teologice leOrtodoxiei, au un con;i-

nut careajuti pe cititor sI descopere i si t riiasci puterea or

mAntuitoare ausi simti iradiind din elecildura iubirii lucri-

toarea lui Dumnezeusi a sufletelor.

Aceasta ne face si salutim cu deosebiti bucurie aparigia

acestei crieri n limba romA.neasc5..

Preotprof. dr. Dumitru Stiniloae



STUDIU NTRODUCTIV

Dim astizi n limba rom6.nio cartecarede mult ar fi trebuit

si fie cunoscuti de publicul cititor, nu numai de teologi.A

fost una dintre cirgil e prohibite de regimul de tristi amintire

nu numai din cauzaconginutului, ci gi din c auza itlului ei:

Tbologiamisticd a Bisericii de Rdsdrit.

$tim cu togii ci teologiasi Biserica, n ultimii 40 de ani,

pe Angi suferin;ele i sci.derileor, au constituit un spa;iu unde

s-agAnditaltfel decAt n universitigile ominqti sauchiar nAcademie.Si aceasta,ocmaipentru ci nucleulvieEii eligioase

gi al discursului eologicestemistic. $i nu poate i adversarmai

de temut al ateismului deologicdecAt riirea mistici, pentru

ci acea sta ste ibertate libertate, naintede oare, n gAndire.

Or,.ateismul deologicde stat practicatpAni nu demult a noi

a cultivat o gindire neliberi. Pentru o societate ominati de

o atare deologie, ,teologia" raun nume cu careputeaisi fii

stigmatizat i marginalizat. ,Mistic" a fost un alt nume care,

nu pentrupufini, a constituit n anii'50

capde acuzaren tri-

bunalele omuniste,aducAndu-le ni grei de temnigi. Pentrutovarisii potentali ai acelorzile, ,mistic"eraechivalent u ,,sub-

versiv"sau,,dusman l poporului".

Am trad us carte marelui eologal emigragiei use,Madi-

mir Lossky, inu am schimbat itlul, pentru ca cititorii si pri-

ceapi ci termenii teohglteologie,misticlmisticdnu tin nici de



STUDIU INTRODUCTIV 9

dat. Aceastaeste semnificatia antici a Logosului, Pe ca6au

adoptat-o i SfingiiPirinti ai Bisericii.

in cregtinismLogosul aresi alteconotalii. El nu estenqnsi

o categorie metafrzicLabstracticu careoperim in proceeil g

gAndire, i inainte de toateeste fiingi personali, dumn ci

qi creatoare.Nu esteun demiurg gi o zeitatede a doua nini(ca a Filon), nici nu seconfundi cu lumea (ca a stoici). sul

esre persoani,Jangi" si,,in faqa"ui Dumnezeu npogov

El este Dumnezeu (rcri Oedq 'iv6 A6yoq - hai Theosw ho

Logos Ioan 1, 1). Logosul, a plinireavremii, ia fiingi unreni,

cuprinde in Sine natura umani, o desivArgegten persoaqg2

intr-un mod concret istoric;i de negriit -, o transfi azi

gi o proslivegte,dind posibilitatea uturor celorcare nui n

comuniune cu aceastinaturi umani. ndumnezeiti 9iprodiy11l

si devini fii ai lui Dumnezeu prin har, nu prin naturi., s6

esteLogosul.Sfiin;ii Piringi si intreaga gindire cregtini utilizeazi mtiu-

neade ,,logos"atAtcu sensulde cuvAnt, agitrne,argument dit

saugriit) cAt gi cu sensulcregtin,cum este si firesc.Durrne-

zeu-CuvAntulesteatotputernic. Dumnezeu creeazl.ume prinCuvint (Geneza , 3), iar Cuvintul descoperi persoaq uiDumnezeu-Tatil (Ioan 14,9-10) -i trimite in lume perhana

Duhului SfAnt Ioan 15,26). El insusiS-a tcut cunoscutl[1pii

prin unirea cu natura umani. IisusHristos, CuvAntul n atal lui Dumnezeu,prin acte,cuvintegi magini ne-a nvipt ceestedesivArgirea9imodul in careajungem a ea.Cuvintulgriit

lumii, propovlduit deApostoli, consemnar n Sfrnta Scnpturl

9i Sflnta Thadigie, ste riit gi mirturisit de Biserici. Cuv{ntul

ca persoanl (IisusHristos) estemijlocitorul intre Du u

9ioameni (nu pentru ci. ar avea evadin natura umani $cevadin natura divini, ci pentru ci, fiind deodati Dumnezeuep,

8 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

nivelul prelogic al gAndirii umane, nu sunt nici peiorativi, ;i

cu atAtmai pugin subversivi auconotagipolitic.

Titlul Teohgiamisticda BisericiidzRiudrit semnifici',deci,

ceva anume. Pentru aceasta,n celede mai jos, vom preciza

conginurulcelor doui nogiunisi relagiaor.

I. Cuvintul ,,teologie"estede origine greaci, fiind compus

din 0eoq Theos Dumnezeu) gi l.oyta - loghia,carevine de

l" Ioyoq - logos (cuvint, ratiune, argument).

in Antichitate, textele ragediilorerau precedate e un ,,logos"

in careautorul explica, rezuma, argumenta conginutul pro-

priu-zisal operelor.Esteceea es-apistrat pinlastizi in practica

de a sealcitui ci4ilor un prolog sauo prefagi.O cartecuprinde

o intreagi increngituri de idei ;i de fapte. Ea are universul 9i

viaga i redateprin cuvinte-simboluri (semnencircate cu sens)

care nviluie saudezviluie intengiilegi semnificagiile elorcare

vorbescsauscriu. Cuvintele nviluie universulcirEii celorcare

nu o citescsau o citesc riu, ele dezvlluie acestunivers celor

care o citesc bine. Redind sensuluniversului ci4ii, cuvAntul

redi gi ragiunea xistenEeicestuiunivers.Logosul este'agadar,

ragiunea are ustifici existenga niversului cirgii, ragiuneade

a i a ci4ii. in acela;i el sepoatevorbi deorice creagieartistici,

stiingific5., ociali), de oricerealitate.Tot atasePoatevorbi despre

om, despreuniversulsiu, despre P4iul restransn caresemigci,

despre deile, relagiile, ealizirile gi experiengeleale.Logosul

este agiunea,motivagia i ustificareaacestora. ltfel spus, oate

acesteagi gisescustificarea;i motivagiadaci au un logos,o

ragiune e a fi. Logosuldesemneazi, fadar,nu numai cuvAntul

obignuit, ci gi ragiunea rofundi a celorce sunt (Dumnezeu)

9i a celorce existi (lumeacu tot ceea eexisti gi secreeazi.n

ea),ceea e aduni intr-o semnificagientelectuall un anumit



L2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

de fapt gin de psiho-patologia eligioasi. E o suferingi a lor 9i

a Bisericii.

Purtitorii cei mai importanEi ai experiengeieligioase9i ai

adeviratei eologhisirisunt sfingii oamenicareprin smerenie

gi ubire au renunlat a sinea or sprea se egisi n Hristos9i

in aproapele.

RezumAndcelespusemai sus,precizim ci teologiase un-

damenteazi pe experien;aefectivi a prezen;ei ui Dumnezeu

in Biserici 9i in viaga iecirei Persoane'pe gindire logici 9i

dincolo de ogici, pe un simgdincolo de simguri,Peo cugetare

dincolo de cugetareangriditi de tiparelegAndirii saugtiin;ei

obignuite.Teologia se undamen eezi. e ibertate,pe ibertatea

negtirbiti, nelimitati de egoism,de vreo patimi' E o cunoag-

terec:re nu este imitati denimic, nici micar de propriul nostru

eu, o cunoastere ese mplineste n continuadepigirede sine,

prin pitrunderea cu discernimint (de aceea steo cunoasterelogici) in libertatea omuniunii cu Duhul lui Dumnezeu9i

mirturia prin cuvA.nt,i nu numai, a acesteiiberecomuni-

uni. GAndirea regtini.a adoptat termenul ,,teologie" n secolul

al III-lea.Gindirea totalitari, atee, u suporti teologiaPentru

ci nu poategi nu vrea si accepteibertatea, zvorul gi garantul

oricirui adevir - Cuvintul lui Dumnezeu.

II. Cit privqte ceade-adouanogiune in titlul lucririi lui

Losslqy, eade ,,mistici.", inem si precizim ci in toate imbile,

nu numai intr-a noastr5., aestedestulde confuzd.Nogiunea,

czr tare,este olositi atet n limbajul sacru, A.t i n cel profan.

Pentruun profan, spreexemplu, ,mistic"ar fi ech ivalentul ui

,,obscur", ,irational",ceva e ine de manifestiri psiho-somatice

bizere, chiar patologice.Dupi cum am spusmai sus,uneori

acestei otiuni i s-au mpus chiar sensuripolitice. Toate aceste

sensuriprofaneale cuvAntului ,mistic"sunt improprii.


Cum este e agteptat, otiuneade,,mistici." ine din limba

greaci. a origine sti verbul ytm (myo),a nchide ochii, a strAngegura, a astupaurechile;a nitia intr-un cult secret.Substantivulpuonlg (my*es) ndici pe cel inigiat in misrere, ar notiuneade prrtrlprov (rnysterion)ndici o ceremonie eligioasi la care

nu participi orice nepriceput sau orice profan, ci numai ceiinstruigi, inigiagide un mistagog.Adjectivul prrcrrog (mysti-

cos),apLrut relativ tArziu in limba gread,, nseamni. ,secret",,,tainic", relativ a mistere.Acestadjectivarticulat a plurd (tdpuoorcd) indici ceremoniilemisterelor. n Greciaandci existaula Eleusis misterele mari (ceremonii religioase) n cinsteaDemetrei,zei,taerdlidtii, gimisterelemici, in cinstea iicei De-metrei,zeiga ersefona,oEiaui Pluton, zeul nfernului. primele

aveau oc toamna, celelalte,primS.vara.

Daci ,,mistic" inseamni.cevaascuns, ecret, aresegisegtein afaraexperiengei bignuite, enomenul caararese eferi.,pe

deo parte, a migcarea e autodepisireastirii obisnuitea omu-lui, sprea seorienradin punct de vederenterior citre un obiectsau iinti situatedincolo de imitele experientei bignuite;pede alti parte, se eferi la perceperea fectivi a obiectului sauafiintei sprecarese inde. Cunoasterea, ercepereaceluiobiectsauacelei iin,te mplici un efort,o experiengi. ceasta sreexpe-riengamistici sau pur si simplu mistica.A;adar,mistica estelegati de mister. nigial notiunea de ,,mister"a fost utilizati.numai in sens eligios.Ulterior, utilizareaei a fost mai generdi,de aceea e vorbegtede atitea mistici cAtemisteregi triiri alelor seafirmi. Se

vorbeste e mistici profane in muzici, in poezieetc.) si chiar de o mistici atee cazula;a-ziselor eligii ateealefuiei 9ide modernititii). ,,Misticaatee" n sineesteun nonsens.Estevorbade triirea simtimAntului religiospervertit n funcgio-nalitateasi finditatea lui. Seafirmi despredeologii comunistici. triiau ca peo religie_utopi+aelidzeriaffiimului. in fii

\




lor, ei nu puteau i atei,ci postulauutopiacaPeun Dumnezeu'

Dumnezeul or era ipsade Dumnezeu'Or, aicieste onsensul

celorafirmatede ei: gineau a nimic ca 9i cum ar fi fost ceva'

Lupta or impotriva ui Dumnezeus-adoveditabsurdi devreme

ceDumnezeu,,nuexista".Ceom slnitos poate uptacu nimeni?

in realitate, teiin-au putut 9i nu Pot face reodati abstracgie

de simgimAntul eligios.Acestaesteun dat al fiingei umane'

in cel mai rfuu az,el poate fi mutilat 9i pervertit, negat nsi

nu. altfel n-am mai fi,oameni.SimqimAntul eligiosnu Poate

fi negat n realitatea rofundi a sufletului uman' Peel l afirmi

","9*"fanatici de utopiile ,obiectivate"spre xemplu' ocie-

ratea omunisti), de dei,depasiunisaupatimi' Afirmareaaceasta

prin negare inede patologic9idi naqtere nei stiri risturnate'

"rrorrn"I.,numiti impropriu mistici, nocivi atit pentru cel

ce riiegte,cAtgi pentru cei din jur; ceea enu se ntAmpli in

misticaautentici.CAt privegtemistica eligioasi, iecare eligie,avAnd ainele

ei, are gi misticaei, in func;iede modul in care riiegte aina

(misterul)obiectului sau iingeiPecare l sauo adori. Mistica

nu est€aceeagin toate eligiile.Nu religiaginede fenomenul

mistic,ci misticaginede religie.Chiar n aceea;ieligie ermenul

de referingial misticului este ercePut9i rlit nuanlat' in functie

de ustificareaui doctrinari (de a caremisterulpornegte,ncer-

cAndsi o aprofundeze9i si o depigeascin triirile sale ndi-

viduale) sau de tradigiacultural-religioasi, ociali ;i chiarde

particularitigile iecirui triitor.

Jinind cont de toa te acestea, -avorbit de existenga nei

mistici naturale in cultelenaturistegi n budismul tantric, care,

de fapt, esteo ,,religie"naturisti). Aici termenul de referingi

nu esteo fiingi sauo persoani,ci cosmosul, atura.Misticul

tinde si iasi din sine,depigind condigiasasPalio-temporali

STUDIU NTRODUCTIV 15

casi simti in sineelementeleumii, si sepiardi in indefinitul

lor materialsi impersonal.Existi o mistici gamanisti., peci-

fici culturilor in caresecredeci lumeaesteplini de spiriteEiforte ainice.$amanul omul ales entru a nrra n legituri cuacestea),rintr-o anumiti ascezi.i o serie e nigierisuccesive,

caden transi. Seafirmi ci. atunciel ntri in legituri cu spiritelede a careprimegte uteri paranormale i mesaje entru comu-nitate. Esteasa-zisa istici a practicilormagice.

Un alt gen deexperienglmistici s-argisi in religiilemoniste(in curentelegenerare e Mandukya Upanisad,SamlcyaUpa-nigad9ibudismul Zrn). Ncieul esteabsolutizat, e cand umeafenomenalieste onsiderati luzie (m"y"). Tilirea mistici constiintr-o concentrare xtremi gi in interiorizarea ului. Misticaincearci si dunge completamenteactiviti,tile sale. n felul acesta,in fiingamisticului secreeaziun gol in careeul sesimteeliberat

de orice constrAngere i limitare si integrat intr-o triire redia unitigii primordiale. Sufletul uman consideri ci a devenituna cu Spiritul universal Brahman),singura ealitate. ,Scopulacestei iegimistice nu esreunirea cu celllalt, ci dezintegrareain Unul, prin pierderea ricS.reidentitigi individuale."'r'

Aici se ncadreazd.gimistica neoplatonici a lui plotin (sec.

al IIIJea), ideologulacesteia,areplaseazin centrul sistemuluisiu Thiadaerarhizati gi mpersonali formati din: Unul (Binele

suprem)careemani Nousul (gAndireantuitivi uniti" totdeaunacu obiectulsiu), care,a rAndul ui, emani Sufletul umii (acesta

segisegtenlintuit in materie,domeniul riului). intregul efortal misticului urmiregte unirea cu Binele suprem, cu Unul(monada).Aceasta a i posibili prin renungareaa ume, a reali-titile materialesi retragerean sine.Retragereaa fi progresivi.

" Hilda Graef,Hhtoire dek my*ique,Ed. du Seuil,1972,p. 14.




aducind cu sine o seriede urm5.ri,considerate,stiri ekstatice".

Acestea u seconfundi insi cu experien;ele ealmenteniiStice

si cu elstazul religioscare n cregtinismesteechivalentcu o

culmea uciditigii. De altfel, misticii cregtiniconsideri ekstazul

ca una dintre formele ncipiente ale experiengelor istice,d

ciror scopestepeffnanentizareai ntensificarea ontinui a comu-niunii cu Dumnezeu.Efecteleacestei omuniuni sunt evidente

in sufletulmisticului. El este luminat, posibiliti.gileui de nge-

legere realitigilor din jur semi.resc,umea ns{i este erceputi

cu simguri nnoite 9i capiti semnificagii oi.

Mistica teistLeste eodati ekstatici 9i nstatici: misticul se

diruiegte in iubire, dar se9i interiorizeezi, seconcentreazi,se

aduni in sine din risi pirile diverse, e curigegte ontinuu, se

elibereazi ontinuu, nu de realitigilemateriale, i de patimi,

congtient i oricepatimi seconsumS. ai ntii in spirit, mate-

rializAndu-se lterior. n sistemeleeisteunireamistici nu ducela ataraxie, i la o supremi uciditate.

$i aici performan;ele mistice depind de modul in careeste

conceputi alteritateapersonali cu carese ntri in contact,pre-

cum gi de ajutorul pe care aceasta l oferi celor ce tind spre

unireacu e". in cazulmisticii crestine, lteritatea ersondi fiind

Dumnezeu-Tleime e persoane gale, unt excluse goismul,

filavtia gi autolatria.

Pini acumam folosit termenul de mistici in sensului mai

general, ntelegAnd prin aceastaormele diverse de triire in

marile sisteme eligioase, iri si considerS.m i diverselepractici

religioasear duce a aceea;i eaJizeseauci o triire mistici poate

fi inlocuiti cu alta gi ci, in ultimi, instangi,s-arajunge a acela;i

efect, cum cred unii. Nimic mai neadevirat. Nu estemistici

oricehalucina;iepsihici sauorice act anormal.Diverseleprac-

dci religioasesau cvasireligioase u fost numite ,,mistici" de

16 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

Limita ei va fi ekstazul, n careomul vedepe Cel prea nalt

si seuneasciprin iubire.Aici misticul arecongtiinga lteritigii

activea Celuilalt, a diferenEei ntologice ntre el si termenul

siu de relagie;u toateacestea,iferenp ontologici va fi depaiti

prin iubire, ntrecei doi sepoatevorbi deo relagie ie' Dum-

nezeunu numai ci' Se face Prezent'dar Se 9i oferi ca si fie

cunoscut ntr-o manieri noui - prin iubireacareunegte oui

realitigipersonale,ubirereciproci, nu unilaterali, ubirecare

estegi'.,rrro"g,.r.. Urmind cii specifice, mul triieqte eksta-

zd. frebuie si precizim ci in cregtinism kstazul u este copul

triirilor mistice.unii mistici consideri stirile ekstatice rept

semneale slibiciunilor omenegti.obiectivul viegii mistice l

constituie r eafizaracomuniunii cu realitatea ersonaliultimi,

comuniune n carestirile ekstatice ot si 9i lipseasci'Viap

mistici in cregtinism u esteo goani dupi stiri ekstatice. tirile

ekstaticepot fi realizategi prin proceduri caresi produci undezechilibru tructuralprin ruptura ntre trup 9i psihic, ntre

paqilesuperioareicelenferioare,ntrecentrulgiperiferia iingei,

t'JesusLopez-Gay,,Mystique", n Mystlreetmyilque, Beauchesne'

Par is,1983,p.70-71.



I

18 TEOLOGIA ISTICA BISERICII ERASARIT

cercetareamoderni. Nogiunea de ,,mistici" igi are originea

exclusiv n lumea cregdni'l '. in Vechiul Testamenr se ntilnegte

cuvAntul ,,misrici" in cirgile deutero-canonice si la profetul

Daniel. in Noul Tbstament este ntAlnit de 28 de ori, in timp

ce n literatura elenistici esteaproapenecunoscut.Atunci cind

apare,nu se eferl la triirea religioasi tainici, ci la formele exte-

rioare, a rituri. Plotin, cu toate ci. a dezvoltarun sisremmistic,

n-a folosit nogiuneade ,,mistic" decit in treaci.t.Ea a fost insugiti

de ucenicii sii in disputele cu crestinismul.:''-:i-n limbaj crestin,

cuvA.ntul ,mistic" (tainic, ascuns)se referi la ,,taina iubirii lui

Dumnezeu fagi de noi, care s-a aritat in Hristos gi care ni-L

face accesibil((?r?"';k.ontemplarea mistici nu intilneste expe-

rienta omeneascS. biectivati (cum se intAmpli in sistemele

wasireligioase unde termenul de referinti nu esteo realitate per-

sonali), ci Revelagia biectivi a lui Dumnezeu in Iisus Hristos.

Contemplarea mistici inseamni. vederea ainelor lui Dumnezeu.

Taina cea mare este Hristos insusi, descoperirea gi misterul

lucririi mAntuitoare a lui Dumnezeu, Care cuprinde taina

Vechiului gi Noului Testarnent gi Care esteviu gi activ in Biserici

prin Duhul Sfhnt.

Daci fenomenulmistic este pecific man si cvasiuniversa-I,

crestinismul l preia, l asumi (aga um a fXcutcu elementele

Revelatiei aturaleprezenre i n alte eligii) gi-idi valenge pe-

cificecare-ldisting de oricarealti mistici practicati n oricare

" Cf L. Bouyer, ,Mystic-ZurGeschichte ines'Wortes",n Grund-

fragenChristlicherMystic,Stutrgart, 1987, pp. 57-73.'r-'r'

JesephSudbrack,Mysti , Matthias-Griinewald-Verl.,ainz,

1 9 8 8 , . 3 1 .:"';"-'1-L. Bouye\ Mlsterion. Du myst?re ln mystique' d. de I'Oeil,

Par is, 986, p. 77. 195.


alti religiesausistem vasireligios. isticapracticati n cresti-

nism nu seconfundi.cu nici o alti mistici. .Si aceasta, entru

mai multe motive,dintre care edim cAteva:

1) Condigia undamentali care aceca o mistic S. i nu se

confunde cu alta o const ituieobiectul ei, sau ermenul de a'

careporneste i sprecarese ndreapti. Obiectul misticii cre$tine

nu estecevaconfuz si vag, nu-l constituieexperiengelendi-

vidualealeanumitor maestri, i Revelatiaui Dumnezeu fiingi

personali) mpliniti inTaina lui Hristos a un anumit moment

precis n istorie,nu illo tempore. ecAnd a Roma domnea m-

paratulOctavianAugust, ar in Ierusalim, rod cel Mare Fiul

lui Dumnez eu a fiinti omeneasci 748 ab U. ..). in anul al

cincisprezeceleal domniei lui Tiberiu, pe cAndPongiuPilat

eraguvernator l Iudeii, oan Proorocul ecunoasten Iisusdin

NazaretpeFiul lui Dumnezeu si-L descoperi umii. Acum Iisus

incepe ucrarea e revelare tainei ceadin veacascunsi. LuiDumnezeu.Din moment ceFiul ui DumnezeuS-a hcutOm,

materiadevinemediul prin caregi n careDumnezeuSedes-

coperi..Ba mai mult, prin pAinesi vin, materiaparricipi la opera

de sfingire omului. Nu mai poate i considerati.luzie (ca a

indieni) sauo realitate ea ca a greci).Misticul cregtinporneste

de a aceasti ealitate areconcursulei) si de a realitatea es-

copeririiobiectivea ui Dumnezeu.El nu dispretuiegre are-

ria,nu fugede ea,ci cauti la rAndulsiu si o umplecu prezenra

sa ransfigurati prin D umnezeu.

Mistica esteegati" e misterul,de taina ui Dumnezeu,cum

spuneSfrntul Pavel I Cnr. 2. I ), odinioari ascunsi, ritati acum

in Hristos. n Hristossi prin Hri stos,DumnezeuSedescoperi

caTleime de persoane,umeasi omul sunt sfintite, d6.ndu-se

tuturor posibilitatea 5. esfinteasci i fiind togi nvigagicum

si sesfinteasci n Hristos - Taina ceamarea lui Dumnezeu.




Descoperirea cestei aine a lui Dumnezeu estepunctul de

pornire al itinerarului misticului cregtin, ar termenulspreque

tinde esteDumnezeu Cel in Theime escoperit i inchinat.

2) Omul rlspunde descoperirii ui Dumnezeuprin credingi.

Credinta esteo alti. caracteristicia misticii cregtine.Ea este

un actde adevirati libertate, nterioari gi exterioarS.. redinEanu este umai o aderarentelectuali a un cuantumde principii

doctrinare, i si fidelitate agi de exigengelecestor rincipii -

ca expresiiale vointei lui Dumnezeudescoperit n istorie.Tot-

odati, ea estecdea prin careomul se asi pitruns de adevirul

prezenteipersonale ui Dumnezeu n RevelatiaSa,prin lucra-

rea Sfintului Duh.

3) Performantelemistice ac parte, de obicei,din experien-

tele personde ntime. Misticii cregtininu au pretengia i impli-

nirile or suntexclusiv umaiale or,ci au congtiintaapartenen,tei

la Biserici.Aceasta stealti particularitatea misticii cregtine.ncrestinism rS.ireamistici nu se mplinegtedecit in Biserici -

institugiedivino-umani -, in careSfrntul Duh comunici viala

lui Hristos tuturor midularelor. in Bisericl - Tirp tainic al lui

Hristos - secomunici harul lui Dumnezeusi rodescharismele(darurileDuhului Sfrnt in omul care ispunde solicitirilor lui

Dumnezeugi conlucreazicu harul). Tiiirile mistice sunt nigte

harisme e crre e-arputeaavea ogimembrii Bisericii, lenefiind

limiate lao eliti- ,,Marii misticiai Bisericiiau respinsdeea imitirii

triirilor mistice a un cerc esrrins, nsistAnd i afirmeci elcsunt

deschisen cel mai inalt grad tuturor cregtinilor"'?, ineinteles,acegdarebuind si depuni eforturi in acesr ens.

" DouglasV. Steere, ,Mysticism" n Handboohof Christ ian Theo-

hgy,The W'orldPublishingCompany,Cleveland i NewYork, 1969,

p. 237.

STUDIU NTRODUCTIV 2I

4) O altl particularitatea misticii cregtineo consrituie

celilalt terme n de referingial omului. Misticul nu se eferi.la

un obiect,nici numai la o singuri persoani (ca a evrei9isufigi)

insingurati in unitatea ei, ci la un Dumnezeu-Tieimede per-

soane, n Dumnezeu-Iubire,Carecoboarl si sevreadescoperit,.

sevreacunoscut;un DumnezeuCareesteactiv El insusi n nevo-ingelemisticului. El conlucreazS.u acesta i are chiar inilia-

tiva, El seoferl, ,,performantele"misticenefiind citugi de pugin

rezultatul cauzal aucompensatoriuaIeforturilor ascetice. er-

formantelemisticesunrmomente de gragie ivini, nu risplati

a unor merite.

La aceste aracteristiciale misticii crestine (am enumerat

numai citeva) se adaugi doctrina care avorizeazimisticului

o anumitl viziunedespre ume, o anumiti intelegere faptului

mistic. Datoriti doctrinei,misticul cregtin reo in;elegere parre

privinduniversul si locul lui in el, privind crea;ia,Revelagia,intrup"tea, Riscumpirarea ;i impirt{irea Duhului Sfrnt, Cel

Care, de fapt, creeazi. patiul sacru n care enomenul mistic

are oc. n crestinism,misticanu se undamenteazi. e magi-

natie,pe fantezie, eevadare in real,pe simple,naivesausinu-

oaseexperienge ubiective, ici pe axiomesau poteze,ci pe

concretul Revelagiei9i pe echilibrul psihic, pe fapte concrere

verificabiledin punct de vederestoric,cultural si existential.

Ea esteo experientS.riiti si pargialcomunicabili, prin cuvint

sau prin prezengi.Este ri.iresi discurs, iati gi teologhisire.

De aceea u sepoare aceo separagientre teologie discurs)

gi mistici (triire), ci seafirmi, aga um faceVladimir Lossky,

o teologiemistici.

i.r ce.a cene priveste, u ne-ampropussi dim o definitie

exhaustivimisticii. Intentia noastrl a ostsi aducemuneleclari-

ficiri notiunii ftri si impunem o definiEie.n".est

sensmeriti.




preciza;taptul ci primul scriitor aI Bisericiicarea intrebuin;at

termenul de ,,mistic" a fost Sf Ipolit Romanul (sec.al IIIJea),

vorbind despre eremoniile eligioase i$ne. Marcel deAncira

(sec. IV-lea) vorbegte e o teologie nefabili gi mistici. Primul

carene-a isat insi un tratatde eologiemistici a fost Dionisie

Pseudo-Areopagitul sec.al V-lea), intelegAndprin aceasta u-

noasterea rin experienEi tainelordivine care eaflI dincolo

de actele,cuvintelesi maginile folositede Dumnezeu n Reve-

latia Sa.Ca si in,telegem i mai,binecI misticaeste ltceva ecit

ceea eau crezutprofanii 9inecredinciogii espre a,vom preciza

ceea e nu esteea, olosindu-nede remarcile ilozofului francez

Claude Tiesmontanti".

a) Mistica nu esre,agadar,rationali sau prelogicS., i o cu-

noastereprecedati sau n care este mplicati tri.irea a ceeace

estesau,,experienta rezenEeiealitiEiiultime((?"-:k.

b) Mistica nu se imiteazLla afectivitate;nu esteprodusulafectivititii, ci intreagapersonalitate, nrreaga iinEi a omului,

este oncentrati. n ceea emisticii numesc ,nivelulei duhov-

nicesc"sau nimi; prin inimi neingelegAndu-serganul anatomic,

ci nivelul cel mai profund si caredi specificitate iintei umane.

c) Mistica nu este o specialitate rezarvetiunor excentrici

ai vietii monahale,unor aga-zisi lesi.La cunoastereaui Dum-

nezeusunt chemagi ogi cregtinii: ,yA.ceastasteviagade veci:

si.TecunoascipeTine singurul Dumnezeuadevirat si pe Iisus

Hristos,pe Care -ai trimis." (Ioan 17,3) Or, cunoagtereaesprecarevorbegteMAntuitorul aici nu esre;tiingaucrurilor firii, ci

o cunoa$tere pecifici religiei, n careRevelagiaui Dumnezeu4lterneazi cu tainele Sale,cu meditagiagi asceza mului, cu

r' La mystiquehrltiennet auenir e 'hom*t,Ed. duSeuil,Paris,1977.

i'i' Ibidem, .236.


triirile inefabileale ainelordumnezeiegti. iecare regrinare

viaga sa mistici in mi.sura in care el realizeazi.modul siu

personalde urmare a lui Hristos si in misura in care riiegte

viaga n Hristos.

d) Mistica (viagamistici) nu;ine de real,nu este rodusul

imaginagiei, l fantezieisaual autosugestiei, in contri, misticii

recomandi renuntarea a orice imagini si inchipuiri. Ea gine

defiin,taomului, capersoani.Mistica este eamai adAncicunoag-

terepe careo putem avea espre iintl. ,,Misticul", consideri

ClaudeThesmontant,,este n maestru n metafizici.", ar ,,teo-

logia mistici estecunoasterea auzeicreatiei,a Principiului

acesteia, Ragiuniisalede a fi, a Sensuluisi.u,a finalitigii sale:

este unoastereaui Alfa;i Omega." (Op. cit., pp. 13-14)

Cunoastereamistici nu se reduce a nici un alt mod de

cunoastere; aeste ntuitivl (fari.a se educe a intuitie) gi uni-

tivi. in cadrulacestei unoa;teriDumnezeuare nigiativa,omulrispundeprin credingi caprimire aprezengeictivea ui Dum-

nezeu9i angqare , prin rugiciune, prin meditatie,prin viati

asceticl un fel de probi a crucii pentru fiecare rlitor al adevi-

rurilor revelate), rin diruirea de sinesi stridania pentru unire.

Toateacesteaoncurl la curi;irea de patimi, la realizarea irtu-

gilor (frri a mpune un catalogal or saua i se ace nventarul),

la iluminareasi a unirea efectivi cu Cel iubit. Misticul triiegte,

pitimeste ucrareaui Dumnezeu n el,deosebindu-see mis-

ticii religiilor naturiste arepar mai ,,activi" ocmai pentru ci

obiectul unirii lor nu esteo fiingl vie gi ubitoare,o realiratepersonali care e aparyine n intregime. Ea e esteperformanri,

gi nu dar. n cazul misticii cregtine,Dumnezeu esteactiv frri.

si.anuleze ersonalitatea mului pecaleaunirii. Unireamistici

esteunirea a doui vieti, nu contopirea or. Adevirata iubire

nu tinde la contopireacu celilalt, la asimilarea,a absorbirea



ffi


lui, ci la afirmareaceluilalt, altfel, la un moment dat, n-ai mai

avee e ubi; iubirea n-ar mai fi iubire, ci patimi. De aceea,

de-a ungul intregului progres l cunoa;terii mistice,Dumnezeu

activeaziceeace constituie chipul Siu in om, ii dinamiznazl

puterilegi e conducepe caleaunirii. Cum si te unetti cu cineva

daci nu te cheami.,daci nu gtii diregia in caresiJ caugi? ;a-zisa

,pasivitate" a misticului cre$tinnu este nactivitate, ci nevo-

ingi, efort luminat g i condusde Dumnezeu nsugi ntr-un act

de unire prin har unde antinomia creat-necreat, acru-profan

estedepi.giti in triirea paradoxului ubirii personale intre Dum-

nezeu-Tieimegi omul creatdupi chipul Siu gi nfiat prin Iisus

Hristos. Nu orice orbeciiali, orice dibuire (ca acolo unde nu

se poate vorbi de Revelagie biectivi) este;i mistici. Unirea

mistici in cregtinismare o direcgieprecisi. Ea se ealizeaz\. e

obicei n rugiciune, pentru ci rugiciunea este ealmente orbire

cu Dumnezeu. n rugiciune se ealizeazi e deplin ceea econ-

stituie esengialul riirii mistice: recunoaftereamisterului,

rapomrl viu gimintuitor cu El, precum gi nsistenga e caracterul

Si.u ranscendent i manent n bunivoingaSamAntuitoare agi

de creaturi. De aceea puneaSftntul Diodoh al Foticeii: ,Teolog

estecel ce se roagi gi cel cese roagi este eolog."r' Vladimir

Losskya intitulat lucrarea ui Teologiemisticd ocmai pentru

faptul ci teologianu poate i separatide mistici, de triire.

III. Cititoml romAnnu trebuiesi vadi in carteaui Madimir

Losl<yEssai ur k thiologiemlstique dz Egllsed'OrUnt un tratat

care n€ arati cum si ajungem la ekstaz sau la unirea cu

Dumnezeu.Esteo c:trtecu confinut mai degrabi eoreticdec6.tpractic.Constituie un compendiude teologieortodoxi absolut

""FilocaliaSfntelorneuoinyeledzsdu,i:r;iii,olumul , trad.din gre-ceste, ntroduceri si note de pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae, Humanitas,

Bucure;ti, 2010 (n . red.).

STUDIU INTRODUCTIV 2'

necesar tAtspeciali;tilor, cit gi celor carevor si.cunoasci real-

mentedoctrina Bisericiiortodoxe.

Din momentul apariEiei ale,n 1944,,,eseul" ui Vl. Lo*ky

a marcnt un moment aparte n teologie. n ciuda faptului ci

autorul o intituleazi cu modestie ,eseu",ucrareaui Vl. Lossky

are un conlinut bogat, metodic elaborat gi bine fundamentatpe zvoarelenvititurii cregtine.Ea a marcatun moment aparte

in teologie pentru ci de atunci incoacenici un teolog ortodox

nu o poateocoli in cariera ui gi nici un teol og neortodoxnu

o poate trece cu vedereadaci ar fi interesatsi cunoasci teologia

BisericiiOrtodoxe.

Pede dti parte, cafteaaceasra constituir si o surprizi, atit

pentru occidentali, cAt gi pentru orientali. De multi llreme

occidentdii fbceauo distincgieneti intre teologiegi mistici.

Prima se voia academici ;i 9tiin9ifici, socotind-o pe cealalti

drept domeniul mai pulin clar, neabordabildin punct de vedere

teologic, domeniu propriu viegiimonahalesauvietii religioase

a fiecirui cregtin,dusi sub indrumarea directorului de con-

stiingi, careuneori deveneamai degrabi guru decit pirinte

duhovnicesc.Din atari considera;ii s-a ajuns in Occident ca

lucriri de spiritualitate si nu fie considerate eologice. Sub

influengi occidentdi s-a ajuns ca gi n scolile de teologieorto-

doxi si selini cursuri de mistici prin carese scindau de fapt

doctrina si spirituditateaBisericii.

in cartea ui, M. Losskydemonstreazici teologia nu poate

fi despirgiti. de mistici. Teologiaeste eprezentareaagionali

a experienteimistice,a triirii intime aadevirului si a misterului

dumnezeiesc.Deci mistica gi teologia nu se exclud, ci una o

presupunepe cealalti. Pede alti parre, aurorul acestei irEi se

distanteazide tendingele Andirii rusecare,printr-o seriede

teologi - incepAndcu secolulal XD(lea gi erminAnd cu Serghei



,rl

: i


Bulgakov , incercase i dezvolte teologie ,ortodoxi" cu un

accentuat pecific usesc, u toate ci puternic influenEatide dea-

lismul germanal secolului recut.

Pentru Vl. Lossky,a fi ortodox nu inseamni a exacerba

traditia unei bisericiortodoxe ocale, i a-ti fundamenta iata,

credintagi nvigitura pe experienga fingilorPiringi ai Bisericii.Avind ca temei o foarte buni cunoagtere scrierilor Sfingilor

Pirin;i, Vl. Losskyp rezint|doctrina Bisericiica iind deopotrivi

teologiegi mistici. Mistica esteevaluarea rin triire perso-

nali a continutului credingdi omunea Bisericii, eologia iind

expresia triiti gi elaborati ragionalpentru folosul tuturora -

a ceeace poate fi triit din datul revelat n.ambianga ecleziali.

unde este prczenti.lucrareaDuhului Sfint.

inci din perioada nterbelici asistim n Occident a cresterea

interesului eologiei pentru patristici si liturgici. Vl. Lossky

vine in intArnpinarea acestor endin;e, aritAnd Occidentului

ci Ortodoxia nu reprezinti.o comunitate exotici formati. din

biserici locale, inghetate n scheme igide, ci o BisericS. e se

hrineste dintr-o teologievie (nu una de biblioteci), neintre-

rupti, verificati gi incercati de-a ungul istoriei. ,Eseul"ui

Losskyeste, agadar,;i o mirturie in Occident a identitiqii 9i

specificului Bisericii Ortodoxe.

in ceeace privegte onginutul propriu-zis al cirgii lui M.

Losskgpe caream tradus'o cu titlul Teologiamisticda Bisericii

dz Risdrit, el estedentic cu cel al unui manual de teologiedog-

matici in careautorul, printr-un scrupulosstudiu al literaturii

cresdne, xpunecapitolelemajorealedogmaticii onodoxe (teo-logia,s61sli6logia, cleziologia, neumatologia,eshatologia) u

Pertintntl, uneori prezentAnd i diferengeleoctrinaredintre

Biseri4qOrtodoxi gi BisericaRomano-Catolici. M. Losskya

insistatasupra ermenilor prin care eologia ncearci si.exprime


taina realititilor sacre, tilizindu-i cu preciziepentru a reda

cu claritatesubtilitigile datului revelat.

Maniera n careVl. Losskya prezentat octrina Bisericiiaftcut si fie consideratcel mai creator eologal tinerei generatiia emigratiei us e.Originalitateagi creativitateaui nu constau

in dezvoltiri individude, in opinii personalemai mult saumaiputin depirtatede gAndirea9ipractica raditionali a Bisericii,

ci in prezentarea chilibrati, actualizind gi evaluind in mod

obiectiv gi atent contribugia Sfingilor PIrinEi in acesrsens.Pasiuneaui Vl. Losskypentru preciziatermenilor si claritatea

expunerii nu inseamnl ci el ar fi fost (in teologiaortodoxi)adeptul deii ci am puteaexprima iinta credinEei restineprincategoriile ogicii formale si cuvAnt.Cunoscind posibilitlgile,dargi imitele cuvAntului,Losskynu estenici adeptul incoerenteisaual ragionalismului.Operele ui exceleazi. rin coerengi., arel vedecoerengaupremi.acredintei in cea

arispunsului

pozitivpe care l di omul solicitirii tainicea ui Dumnezeu, n fideli-tatea agi de Dumnezeu,dovediti de-a ungul istoriei n cadrulcomunitiEii ecleziale.

in traducereanoastri am utilizat termenii asa cum s-auconsacrat i n limbajul teologic,chiardaci nu corespundntot-deauna ermenilor uzuali. Spreexemplu,am folosit nogiunea

,,ipostas,postasuri", i nu ,,ipostazi,postaze", um ar fi de agteptat.Varianta eminini in limbajul curentnu desemneazi.onginutulgispecificitatea nei realirigi,ci chipul, inftg\area srareamomen-tani a unei realitigii'. Or, aceasta r favorizao ntelegeremoda-

listi a ui Dumnezeu.Modalismul a fosto erezie sec. II-IV)conform cireia Dumnezeu esteo realitatecares-a ari.tat de-alungul istoriei n diverse hipuri, moduri sau postaze dupi




limbajul curent), caTarl.,caFiu, ca Duh Sfint, de fapt fiind

una giaceeagiersoani.. reziaaceasrafostcombituti 9i con-

damnati de sinoadele cumenice.n limbaj teologic,postasul

desemneazi. realitatecu un confinut specific,prin caresedeo-

sebegte e altelede aceeagi atur5.. ,Ipostas" stesinonim cu

nogiunilede ,,individ" si ,,persoan5.".postasul u seschimbiin natura ui in funcgiede imprejuriri, cum se ntAmpli cu

nogiunea e ,ipostazi.". e aceea orbim de postasul atalui,

de postasul iului si de postasul uhului Sfhnt,;i nu de pos-

tazaTatalui etc. qadar, in limba romAni, ,,ipostazi"gi ,,ipos-

tas"nu sunt sinonime.

Din considerente emantice m transliterat uvintul gre-

cescekstasis u ,,ekstaz",si nu ,,extaz",spre a nu confunda

ekstazul eligios u alte orme psihicede euforiesaupatologie,

numite ,,extaz".Departede a fi o starehalucinatorie,necon-

trolabili desubiectul uman,ekstazul steo starea personditigii

de maximi luciditate,c:re seafli dincolo de imitele naturalului.

,,El$taz" ste noliune compusi (din stasis,tare, i prepozigia

eh, n afarl de),a cirei formi originali a fost pistrati in limba

germani 9i careactualmente ste olositi din ce n cemai frec-

vent in studiil e de specialitate in alte imbi.

Acestea iind spuse , orim cititoru lui o lecturi plicuti gi

atenti a clrgii marelui eologMadimir Lossky.

Preot VasileRiduci

SCURTANOTA BIOBIBLIOGRAIICA

Vladimir Lossky -aniscutpe 8 iunie, 1903,adouazi dupi Cinci-zecime, a iu al filozofului rusNikolai Lossky,a Gciningen,unde atilsi.usegiseacu familia din ragiuniuniversitare srudiapsihologiaexpe_rimenrali ;i-si pregitea rezade magisrru in fflozofie). Copiliria siadolescentae perreceaSanktPetersburg.n 1920 ncepe tudiileuniversi-tare n acelasi rag, ndeestempresionat e storiculqi ilozofirlKarsavin,care i arrageatentia t6.ni.ruluistudenr n ceeace privesreutilirareastudiuluisfingilorPiringigi eroareaogmaricioccidentali adaosuluilui Filioque.N. Losslcy ste bligatdeautorititile bo\evice si emigreze,ceea e el refuzi. in noiembrie 1922 condtcerea ovietici i expulzeazipe filozof;i familia ui. Acesra rimegre n posr a universitateausidin Praga 1923-1928). Pini in 19octombrie r924'vladimir rtcreazd.cu bizantinologulN.P Kondakov. n octombrie 1924 nirulvladimirpleaci Ia Paris,unde ntre 1924gi 1927studiazi.a Sorbona, uindu_Eilicenta n isroriaEvuluiMediu. Esre tras e cursurileui EtienneGilson,sub conducereairuia isi va ua mai tArziudoctoraruln filozofie.

in timpul studengieintri in ,,FrigiaSf6.ntul otie,.,unde isi vadescoperi ocariade mirturisitor al ortodoxiei in occident. Din 1927\4. Lossky ncepe si adune materiale n vedereaelabori.rii tezeidedoctorar, eferitoarea MeisrerEckhart.

la 4 iunie 1928Vladimir osslcy ecisitoreste uMadeleineShapiro,cisitorie din careva avea atru copii. Degi n exil,Madimir Losskynu intrerupeegiturilecu PatriarhiaRusi.publici mai multe studii nreviste e imbi rusi 9ide imbi franceza.,articipi la rezistenta rancezi.,iar in 1944 publici lucrareaEssai ur k thiologiemystique e t'Egtised'Orient.




Bizang),

in StudiaPatrbtica, ed. Kun Aland EiF.L. Cross,Akademie Verlag,

Berl in, 1957,2, Band,64 .

- ,,Foiet Th6ologie" (,,Credinti si teologie"), n Contacts,33,1961.

Toate aceste ucriri, ca de alfel intreaga operi, exceleazi prin rigoare

gtiinlifici;i echilibru doctrinar, fbri ca autorul si-si permiti comoditigi

gi sacrificii doctrinare din cauza unor amabiliti.gi ecumenice.

V. R.

CAPITOLUL 1

Introducere:

Teologie;i misticS.n traditia Bisericii de Rd"sirit

in aceasti ucrarene propunemsi analizim citeva aspecte

de spiritualititii risiritene referitoarea temele undamentale

ale radigiei og matice rtodo xe. n cazulde agi, ermenulde

,,teologiemistici" nu desemneazi, ;adar, imic altceva ecAt

o spiritualitatecareexprimi o atitu dine doctrinari.

intr-t..,n nume sens, rice teologie, ntrucAt faceariltarea

tainei dumnezeiegti, eci a datelor evelagiei,ste teologiemistici. Pe de alti parte, adeseaeologiaesteopusi misticii,

aceastain urmi fiind socotiti un domeniu naccesibil unoag-

terii, o taini negriit i, c evaascuns arepoate i mai degrabi

triit decAtcunoscut ;i care nu se dezviluie atAt prin vreo'puterede percepere simturilor saua priceperiinoastre, At

printr-o experien;i anume,careestemai presus e facultigile

noastrede ingelegere. aci ne-a m nsusi ntru totul aceasti

ultimi pi.rere, punind in mod hotirlt mistica eologiei,am

ajunge n celedin urmi larcza ui Bergson, are, n Cele ou,i

surse le moralei/

religiei, eosebegte,religia

tatici" a Biseri-

cilor - religiesociali si conservatoare de ,,religia inamici."

a misticilor, religiepersonaligi nnoitoare. n .. misuri avea

dreptateBergsoncind afirma o atareopozigie? ste greu de

dezlegat asdelde ntrebare,cu atatmai mult cu cit Ia Bergson

cei doi termenipe care i pune n opozitie n domeniul religios



34 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASAR]I-

se ntemeiazi pe cei doi poli ai viziunii sale ilozoficedespreunivers:naturasi elanulvital. Dar, independenr e atitudineabergsoniani, deseaeexprimi.pirereaconform cireia misticaar fi un domeniu rezfrvatunora,o excepgiee a regulacomuni,un privilegiu acordatc6.torva ufletece s-arbucurade triirea

adevi.rului, ecAti vremecelelalte r trebuisi semultumeascidoarcu o supuneremai mult saumai putin oarbi fagide dogmi,

cares-ar mpune din afari, ca o autoritarecoercitivi. AdAn-

cind aceastiopozirie,semergeprea departe,mai alesdaci se

constrd.ngeutin realitateastorici.;seajungeastfel a un conflict

intre mistici si teologi, ntre duhovnici si prelagi, ntre sfinti

si Biserici.EstesuficientsLne amintim de numeroaseleasaje

din Harnack, de ViayaSfdntului Francisca lui Paul Sabatier,

precumgi de alte ucr iri, scrise el mai adesea ecitre istorici

protestanti.

in traditia rS.siriteani u s-a rcut niciodati o distinctie netiintre mistici.si teologie,ntre triirea personalia tainelordum-

nezeiesti i dogmaafirmati. de Biserici. Cuvintele rostiteacum

un veacde c5.tre n mare eologortodox, Mitropolitul Filaret

al Moscovei, xprimS. xactaceasr;.titudine: ,Nici una dintre

tainele ntelepciunii celei mai ascunse lui Dumnezeu nu

trebuie i.ne pari striini saucu totul mai presus e noi (trans-

cendenti), ci secadesi nepotrivim minteacu roati.smerenia

sprecontemplarea elordumnezeiesti."lAltfel spus,dogma care

exprimi un adevir revelar, arene apare ao aini denepi.truns,

trebuiesi fie triiti de noi ca o lucrare n decursulci.reia, n

loc si adapti.m aina modului nostru de ng elegere,a trebui,

dimpotrivi, canoi si veghem entru casi sepetreacio schim-

bareadAnci,o prefacereiuntrici a duhului nostru,sprea ajunge

capabili e riire mistici. Departede a fi opuse, eologia imis-

tica sesprijini si se ntregesc eciproc. Jna este u neputinti

TEOLOGIErMTSTTCANrRaorln BrSERrCrrERASARTT5

flri cealalti: dacl triirea mistici este alorificarea ersonalia

confinutului credintei comune, eologiaesteo expresie, pre

folosinEauturor, aceeecepoatei incercatde iecare.n afara

adevirului pistrat de Biserici. n to talitateaei, experienga er-

sonali ar fi lip siti de orice sigurantS.,e oriceobiectivitate; r

fi un amestec e adevir ;i minciuni, de realitategi iluzie, arfi ,,misticism" n intelesulpeiorativ al cuvAntului.Pe de alti

parte, nvititura Bisericii nu ar aveanici o influenti asupra

sufletelor aci nu ar exprimao triire oarecum iuntrici a ade-

virului dat inu-o misurS. iferiti fiecirui credincios.qadar,

nu existi mistici cregtini hri teologie, ar,mai ales, u existi

teologie rri mistici. Nu din intimplare tradigiaBisericiide

Risirit a rezeryat enumirea de ,,teologul" numai pentru trei

scriitori sfingi,dintre care primul esteSfintul Ioan, cel mai

,,mistic"dintre cei patru evangheligti, l doilea,Sfrntul Grigorie

de Nazianz,autor de poemecontemplative, l treilea,SfintulSimeon, upranumit ,NoulTeolog",careprosliveste nireacu

Dumnezeu. Mistica este,agadar, ocotiti drept desivirsireasau

piscul ntregii teolo gii, drept teologiaprin excelengi.

Spredeosebireegnosticism2,n c:uecunoafterean sinecon-

stituie scopul gnosticului, eologiacregtini, n ultiml instangi,

estedintotdeaunaun mijloc, un ansamblude cunogtinte a.e

trebuiesi serveasci n scopc:re estemai presus e oricecunoaf-

tere.AceastS inti ultimi esteunirea cu Dumnezeu, ndum-

nezeirea,06oo4, um ii spu n Piringii greci.Ajungem astfel a

o concluzie arepoatepirea paradoxali: ontemplagiaregtini

ar aveaun intelesmai alespractic,gi aceasta u atat mai mult

cu cAtestemai mistici gi cu cAtgintegtemai de-adreptul citre

scopul nalt al unirii cu Dumnezeu. ntteagadesft;urare dispu-

telor dogmatice usginute e Biserici de-a ungul veacurilor

priviti din punct de vedere ur duhovnicesc ne apare ominati




de grija sratornici. e carea avut-oBiserica e a pistra penrrucresrini, n fiecaremomenr al istoriei sale,posibilitateade aatingedeplinitatea unirii mistice. ntr-adevir, Biserica uptiimpotrivagnosticilor prea apira nsiqi deea e ndumnezeirecascopuniversal: ,Dumnezeu -a lcut om pentru ca oamenii

si poati devenidumnsz€i."Eaafirmi, impotrivaarienilor, ogmaTieimii celeide o fiinti, deoarece uvintul, Logosul,esteCelce ne deschide alea pre unirea cu dumnezeirea i, in cazulin careCuvAntul ntrupat'nu ar fi de o fiinti cuTatil, dacinu ar fi Dum nezeuadevi.rat, tunci ndumnezeirea oastri nuar i cu putinti. Biserica sindegte estorianismul, prea nli-

tura zidul prin careacesra oiasi desparti n Hristos nsusipeom de Dumnezeu.Ea se idici impotriva apolinarismuluigi amonofizitismului, sprea dovedi ci., adevi.rata ire omeneascifiind asumati n toati deplinitatea ei de ci.rreCuvint, intreaga

noastri fire poatesi. ntre n unireacu Dumnezeu.Ea se upticu monotelitii, pentru ci, frlE de unireacelordoui voinre,aceleidumnezeiesti9i a celeiomenesti,nu s-arputeaajunge aindumnezeire: ,Dumnezeul-acreat eom numai prin voingaSa,dar nu-l poatemAnrui f).ri concursulvointei omenesti.,,Bisericaese iruitoaredin luptapentru coane, firmAndposi-bilitateadea exprima ealititile dumnezeiestin materie,simbolsi garangie sfintirii noasrre.n celelalte roblemecareaparrind pe rAndcu privire la Sfintul Duh, cu privire la har, cuprivire a Bisericansisi- problemi dogmatici a epocii n care

triim - preocupareaentrdi, pregul uptei, rimAn tot posibili-tatea, elul sau mijloacelede unire cu Dumnezeu. ntr."g"

istoriea dogmeicrestine edesflsoari.n jurul aceluiasi ucleu

mistic, mereuapi.ratcu arme elurite mpotriva numeroEilor

potrivnici de-a ungul vremurilor ce s-auscurs.

TEOLOGIE I MISTICA N TRADITIABISERICII E RASARIT 37

Doctrinele eologiceelaboraten cadrul acestor-lupte ot

fi tratate n legitura or ceamai nemijlociti cu scopulvital pe

careurmau si-l atingi: unirea cu Dumnezeu.Ele vor apirea

deci ca emeliea spiritudititii crestine.Este ocmai ceea e nge-

legemcAndvrem si vorbim de ,,teologiamistic!.".Nu-i vorba

demisticapropriu-zisi: experien,teersonde lediferitilor dasciliai vietii duhovnicegti.De altminteri, aceste xperiente e rimAn

cel mai adeseanaccesibile, hiar atunci cind imbraci o expresie

verbali. intr-adevi.r, ceeace sepoarespune despreexperienga

mistici a Sfrntului Pavel: ,Cunosc n om in Hristos, careacum

paisprezeceni - fie in trup, nu gtiu; fie in afari de trup, nu

gtiu,Dumnezeugtie a ost ripit unul ca acesta ani la al treilea

cer.$i-l gtiu pe un astfelde om - fie in trup, fie in afari de

trup, nu gtiu, Dumnezeugtie c5. fost ripit in rai gi a auzit

cuvinte de nespus, e carenu secuvineomului sI le griiasci!"

(II Cor. 12, 24) Ca si indrizneasci ci neva si emiti vreoapreciere u privire la natura acestei xperiente r trebui si gtie

mai mult decAtSfrntul Pavel, are si mirturisegtenestiinta: ,Eu

nu stiu, Dumnezeugtie." n mod voit lisim la o parte orice

chestiune e psihologiemistici. De altminteri, nu avemde gAnd

si infhgigimaici doctrinele eologice a atare, i doar elemen-

telede eologie tri de carenu sepoatepricepeo spiritualitate,

adici dogmele are tau a temelia nei mistici. ati prima defi-

nitie si imitarea subiectuluinostru,careeste eologiamistici

a Bisericiide Risirit.

A doua precizase subiectuluinostru renlJti din delimitarea

lui in spagiu:Risiritul crestinsau,mai precis,BisericaOrtodoxi

din Risirit va i campul de cercetare l studiilor noastre e eologie

mistici. Tiebuiesi. ecunoastem i aceastidelimitareeste ulin

anificiali. intr-adevar,ntrucit rupturadintre Risiritul giApusul




cregtinnu dateazidecAtde a umitatea celuide-alXl-lea veac,tot ceea e esteanterioracestei ateconstituieun tezaurcomunce nu poare i separat e celedoui pir;i dezbinate.BisericaOrtodoxi nu ar fi ceea e estedaci nu i-ar aveape SfbntulCiprian, pe FericitulAugustin, pe SfhntulGrigorie cel Mare,

dupi cum, la rAndulei, BisericaRomano-Catolici nu s-arpurealipsi de Sfrntul Atanasie,de Sfrntul Vasilecel Mare, de SfrntulChiril d Alexandriei.Deci, cAndvremsi.vorbim despreeologiamistici a Risiritului si a{pusului, ne a;ezi_m e fhgasuluneiadintre celedoui traditii ca. , pAnI la un anumir moment, rimAndoui tradigii localeale uneia 9i aceleiagiBiserici,mirturisind

un singur adevir cregrin,dar careapoi sedespartgidau nagterela doui atitudini dogmaticedeosebite, arenu sepor impicain privinta mai multor probleme.Esteoarecu neputinti si seevalueze ele doui traditii plasindu-ne pe un teren neutru,deopotrivi striin uneiacasi celeilalte? r

insemnasijudecim

crestinismul ca necregtinii,adici ar insemnasi refuzim de lainceput si intelegemceva cu privire la obiectul pe carenepropunem si-l studiem. Cici obiectivitateanu consri.nici-decum n a te asezan afari de obiect, ci, dimpotrivi., in a luain consideratieobiectul in el insusi si prin el insqi. Suntdomenii in careceea e senumegte e obiceiobiectivitatenuestealtcevadecit nepisaregi n carenepisareanseamni nepri-cepere.n rt"t

"actuali de opozigiedogmatici dintre Risirit

giApus,daci cinevavreasi cercetezeeologiamistici a Bisericii

de Risirit trebuiedeci si aleagi ntre doui atitudini posibile:

ori si seageze e tirAmul dogmatic apusean i sl cercetezera-diEia isiriteani prin prismaceleiaApusului, adici criticAnd-o,

ori si inftgigeze ceasri radiEie n lumina dogmatici a Bisericii

de Rlsirit. Pentrunoi, aceasti. titudinedin urmi este ingura

cu putingi.

TEOLOGTErMISTICAN rnaOrln BrSERrCrrERASARTT9

Ni seva obiecta,poate,ci dezacordul ogmat ic dintre Risi-

rit giApus nu a fost decAt ntimplitor, ci el nu a ucat un rol

hot5.ri.tor, i. eravorba mai degrabi de doui lumi istoricedeo-

sebite,care,mai curAnd saumai tdrziu, rebuiau si sedesparti

sprea-giurma fiecaredrumul siu propriu; in sff.rsit,ci disputa

dogmatici nu a fost decAtun motiv sprea rupe definitiv unitatea

bisericeascS.,are,de fapt, nu mai existade multi yreme.Ase-

meneaafirmatii carese ec atzite foarteadesea tat in Risirit,

cit 9i n Apus rezultl dintr-o mentalitatecu totul laici gi dintr-o

deprindere generali de a aprecia storia Bisericii dupi nigte

metodecare acabstracgieenaturareligioasia Bisericii.Pentru

,,un storic al Bisericii", acto rul eligiosdispare, iind inlocui t

de algii,cum ar fi jocul intereselor oliticesausociale, olul con-

digiilor etniceori culturde, socotitedrept forgedeterminante

pentru viata Bisericii.Oamenii acegtia esocotescmai istegi,

mai moderni cAnd au acqti factori drept adevi ratele ratiuni

conduci.toare le storiei bisericegti. egi ecunoastemportanga

acestor ondigii,un istoric crestinnu va puteasi le socoteascS.

altfel decit ca fiind exterioare nsegi iinEeiBisericii; el nu va

putea renunga a a vedea n Bise ricl un trup de sine stltitor,

supusaltei legi decit celei a determinismului lumii acesteia.

Daci luim in considerare roblemadogmatici privind purce-

dereaSfrntului Duh, care a despirgit Apusul de Risirit, nu o

putemtrata ca pe un fenomen ntimplitor in istoriaBisericii,

prezentati.ca atare.Din punct de vedere eligios,aceasta ste

singura aliune carear€ mportangi in inlintuirea faptelorcare

au dus a separare. esiconditionatS. oatede mai mulgi actori,

aceasti eterminare ogmatici a fost pentru unii, casi pentru

algii,un angajamentduhovnicesc, luare de pozigie ongti enti

in materie de credinti..



TEOLOGIE$I MISTICA N TRADITIABISERICII E RASARIT 4I

nationale,avAnd a bazi un principiu politic Biserica nui Stat.

Pentrua faceastfelde generaliziri rebuiesi ignori atat eme-

iurilecanonice, it si storiaBisericiide Risirit. Curentul care

vreasi intemeieze nitateaunei Biserici ocalepe un principiu

politic, etnic ori cultural estesocotit de citre BisericaOrto-

doxi o ereziecarepoarti denumireaspeciali def.letisma. nrealitate, eritoriul bisericesc,inutul consfingit e radi tia mai

mult saumai putin strivechea cregtinismului, onstituiebaza

unei provincii mitropolitane, administrate e un arhiepiscop

ori mitropolit, cu episcopipentru fiecare parhie, areseaduni

din cind in cind in sinod. Daci provinciile mitropolitane se

intrunesc n grupuri si alcituiescbiserici ocalesub urisdicqia

unui episcopcarepoart5. deseaitlul de patriarh, comunitarea

de radigie ocali gi de destin storic,precumsi usurintade a con-

vocaun sino d al mai multor provincii sunt facrorii care rezi-

deazi a formarea cestor ercuri urisdictionale, l ciror teritoriu

nu corespunde eapi.ratimitelor politicealeunui stat.5Patriar-

hul de a Constantinopol ebucuri de o anumiti i ntiietate de

onoare,ajungAnd neori arbitru n neintelegeri ,rri a exercita

o jurisdictieasuprantregii Biserici cumenice. isericileocale

din Risirit aveaumai mult saumai pugin aceeagi titudine fagi

de patriarhulapostolic l Romei,cel dintii scaundin Biserici

inainte de separare,imbol al unitigii sale.Ortodoxia nu cu-

noagte n capvizut al Bisericii.Unitatea Bisericiiseexprimi

prin comuniunea apilorbisericilorocale, rin acordul ururor

bisericilor n privinta unui sinod ocal,care ocmaiprin aceasta

dobAndeste valoareuniversali; n sfhrsit, n cazurileexceplio-nale,easepoatemanifesta rintr-un sinod general6. oborn i-

citateaBisericii,departede a i privilegiul unui scaunsaucentru

determinat,se mplinestemai degrabi n boglgiasi multimea

tradigiilor ocalecaremirturisesc n mod unanim un Adevir

40 TEOLOGIAMISTICAA BISERIC]IDE RASARIT

Daci suntemadeseanclinati si diminuim importangaap-

tului dogmaticcarea determinat ntreagadezvoltare e mai

tirziu a celordoui. tradigii,aceasta edatoreaziunei anumite

insensibilitigi agi de dogmi, consideratica un fapt exrerior

si abstract.Spiritualitatea ste eea econteazi., espune,deose-

bireadogmatici nu schimbi nimic. Too4i, spiritualitate9idogmi,mistici gi teologie unt nsepara bilegaten viataBisericii. n

ceea e privesteBiserica e Risirit, asacum am spus,ea nu

faceo deosebire eti intre geologie i mistici, int re domeniul

credintei omunegi celal triirii personale.qadar, daci dorim

si vorbim despre eologiamistici a traditiei ri.s5.ritene,runci

nu vom putea rara acest ubiectaltfel decit in li mitele dog-

maticii BisericiiOrtodoxe.

inainte si tratim subiectulnostru, socorimci estenevoie

si spunemc6.tevauvintedespre isericaOrtodoxi, putin cunos-cuti pAni astizi n Apus. Carteapirintelui Congar Chritiens

disunisde altfel remarcabilidin mai multe punctede vedere,

in paginile nchinateOrtodoxiei, n ciuda uturor preocupirilor

de nepirtinire,nu ri.mine mai putin tributari anumitorpireri

preconceputen privintaBisericiiOrtodoxe. ;A.colo ndeApu-

sul" - spuneel - ,,pe emeiul otodati lirgit gi estrAns l deo-

logiei augustiniene, a revendica entru Biserici autonomia

unei vieti si a unei organizl,ri proprii gi va fixa in acesrsens

trisiturile dominante ale unei ecleziologii ozitive,Risiritul

va admite n chip practicsi uneori chiar teoretic,pentru realita-

tea sociali si omeneascla Bisericii,un principiu de unitate

politici nereligios, artial,dar nu cu adeviratuniversal."3 en-

tru pirintele Congar,ca de altfel pentru cei mai multi autori

catolici sauprotesranti ares-auexprimat n aceastiprivinti,

Ortodoxia seprezinti sub nl)gigarea nei federatiide biserici



42 TEOLOGIAISTICABISERICIIERASARIT

unic, anumeceea eeste otdeaunapistrat, pretutindeni gi de

citre togi.Biserica iind soborniceascS.n toatepinile sale, iecare

dintre midularele sale nu numai clerul, ci gi fiecareaic -

estechematsi mi rturiseasci deopotrivi si si apereadevlrul

tradigiei, punAndu-se ini si episcopilor, aci.cumvaace;tia

cad n erezie. rimind harul Sfintului Duh in tainamirungerii,un cregtinnu poate i inconstient de credinta sa; el rimine

tot timpul responsabiln fagaBisericii.De aici caracterul ri-

mAntatgiadeseaulbure alviegiibisericegtin Bizang,n Rusia,

precum ;i in celelalte iri ale umii ortodoxe.Dar acesta ste

pregul litit pentruvitalitatea eligioasi,penuu ntensitatea ieEii

duhovnicegti, arepitrunde in poporul credincios, nit prin

congtiinga i,formeaziun singur rup cu erarhiaBisericii.De

aici rezulti, de asemenea, ceastS.utere de neinvins care a

ingiduit Ortodoxiei si treaciprin toate ncercirile, cataclismele

si bulversirile,adaptindu-semereu noii realitigi storice,dove-

dindu-semai puternici decAt ondigiile xterioare. ersecutiile

impotriva credin;ei n Rusia,a ciror furie metodici n-a putut

si distrugi Biserica, unt ceamai buni mirturie despre ceasti

puterecarenu estedin lumea aceasta.

BisericaOrtodoxi., degi n mod obignuit numiti ,,Biserica

de Risirit", nu se socotegtemai putin Biserici ecumenicS..

Lucrul acesta steadevirat n sensul i eanu este imitati de

un tip de culturi determinati, de mogtenirea nei civilizadi,

elenistice ri alta, saude forme culturalestrict rS,slritene. e

altminteri, ,,r5.si.ritean"nseamni preamulte ucruri deodati:

Risiritul estemai puEinomogendin punct devedere ulturaldecAtApusul. Spreexemplu, eau n comun elenismul i cul-

tura rusi, in ciuda originilor bizantine ale crestinismului n

Rusia?Ortodoxia a fostaluatulpreamultor culturi deosebite

sprea fi socotiti drept ormaculturali a cresdnismuluiisS.ritean:

TEoLOGTE$rMrsrrcANTRADTTTArsERrcrre RAsAnrr43

acesteorme sunt diferite,dar credintaesteuna. Ea_nu opusniciodati diverselor ulturi nationaleo culturi caresi treaci inexclusivitate rept ortodoxi. Iati de ceactivitateamisionari.s-aputut dezvolta n chip atAt de uimitor: cre$tinarea usiei nveacurile l X-leasi alXllea si, mai tArziu,predicarea vangheliei

de-a ungul intregii Asii. Citre sflrsitul veaculuial XVIII-lea,misiuneaortodoxi atinge nsuleleAleutine si Alaska, receapoiin America de Nord, infiintlnd eparhii noi ale Bisericii usedin afaraRusiei, ispindindu-se n Chinasi n Japonia.Varie-titile antropologice iculturaledin Grecia inr la extremiti.rileAsiei,din Egipt gi pAni la Oceanul nghetatnu distrug carac-terul omogenal acesteiamilii spirituale, oarte deosebitideceaa Apusului creqtin.

Viagaduhovniceascin Ortodoxiecunoaste marebogitiede orme,dintrecaremonahismul i_mAneea lasici.Totusi,spredeosebire e monahismulapusean, el din Risi.rit nu cuprindeatAtde multe ordine deosebite. ceasta eexplici prin insisiconceptia ietii mAnistiresti,d cirei scopnu poare i dtul decAtunireacu Dumnezeu,prin lepidarea otdl de viataacesteiumi.in timp ce clerul de mir (preogiigi diaconii cisi.toriri), ca sifrngiile e mireni, pot si seocupecu activiti.tisociale ausi sededicealtor activititi din afari, cu totul a_ltfel stepentru calu-giri. Ei secilugi.resc prea vegheanainte de oate a rugiciune,la lucrarea i.untrici., n cadrul unei md.nistiri sau ntr-un schit.intte o mAnistirecu viati obsteasci. i sihistria unui pustniccare ontinui traditiaPirintilor pustiuluisunt mai multe ipuri

intermediare easezimintemAni.stiresti.n general, -arpureaspuneci monahismul risiritean estenumai contemplativ,dacidistinctiadintre celedoui ci.i,contemplativi gi activi,ar aveain Risirit acelasinteles a n Apus. n realitate, eledoui ciinu se por delimita penrru cei ce tri.iesc iata duhovniceasci.




risiriteani: una nu se poate exercita firi cealdti, deoarece

mi.iestria scetici, coala ugiciunii liuntrice primescnumele

de lucrareduhovniceasci. Daci monahii indeplinesc uneori

munci ftzice,ei o fac tot in scopascetic, prea reugimai bine

si supuni fnea rlzvrltiti., precum si spre a sci.pade lenevirea

vrijma;iviegii duhovnicegti.Sprea ajunge a unireacu Dumne-zeu, n misura in care acest ucru se poate implini aici, pe

pimint, estenevoie de un efort necontenitsau,mai precis,de

o vegheneincetati, a;a ncit integritateaomului liuntric, ,,unirea

mintii cu inima" (casi folosim expresia sceticiiortodoxe),si

poati ginepiept tuturor atacurilor dusrmanului,uturor pornirilor

pitimage ale irii cizute.Fireaomeneasci rebuie s5. eschimbe,

ea rebuie si fie transfigurati din ce n ce mai mult prin har pe

calea fingirii, carenu arenumai o insemnitate duhovniceasci,

ci;i trupeascigi,prin aceasta,osmici. Nevoinga uhovniceasci

a unui cenobitT auaunui pustnic, chiar daci rimAne nebigati

in seami de citre ceimai mulgi, onrgi gipistreazivdoareapentru

intreagacreagie.ati de ce a;ezi.mintelemAnistirqti s-au bucurat

intotdeaunade o marecinste n toate{irile din lumea ortodoxS..

Rolul marilor centrede spiritualitatea fost considerabil,nu

numai n viaEa isericearci, ar gi n domeniul culural;i politic.

MAnistirile de a Muntele Sinai,de a Studion,de ingi. Con-

stantinopol, ,,republicamonahdi" de a Muntele Athos, unde

seafli cilugiri din toate nagiunile indusiv monahi latini, inainte

de separare), lte centremari din afara mperiului, ca mAnls-

tirile de la TArnovo din Bulgaria gi mari lavre din Rusia -

Pecerska e a Kiev, SfrntaTheimede Angi Moscova , au fost

citadele ale Ortodoxiei, gcoli de viagi duhovniceasci.a ciror

influengi religioasi gi morali a fost de primi importanti in

formarea cregtini a noilor popoare8.Dar, cu toate c5. dealul

monahismului areo atAtde mare influent5.asuprasufletelor,

TEOLOGTE$rMrsTrcAN rnaorln BrsERrcrrERASARTT5

monahismul nu a fost singura formi de viagi duherqniceascipecareBisericaa pus-o a dispozitiacredinciogilor.Caleauniriicu Dumnezeupoate f urmati gi n afaramAnistirilor, in roatestirile vietii omenesti.Formeleenerioaresepot schimba,mAnis-tirile pot dispirea, agacum au dispirut astlzi in Rusiae,dat

viata duhovniceasci. ontinui. cu aceeagiirie, gisind modurinoi de exprimare.

Hagiografia risiriteani, de o bogigieextraordinari, infrgi-seazialituri de sfinti cilugiri mai multe exemplede desivAr-gireduhovniceascS.tinsi in lume de simplii laici 9ichiarde citrepersoane isitorite. Ea cunoagte, easemenea,i cii de sfintireciudatesi neobisnuite, um sunt celeale ,nebunilor"pentruHristos, caresivArgeau cte nefirestipentru a-siascundedarurileduhovnicegtide ochii celordin jur, sub nftgisareaespingitoarea nebuniei,sau,mai degrabi,sprea sedesprinde e egiturilelumii acesteian expresiaor ceamai intimi qimai stinienitoarepentru duh, aceea ,,eului" nostru sociall0.Unirea cu Dum-nezeusearati adesea rin daruri harismatice,crun ar fi de exem-plu celal ndrumlrii duhovnicegti r<ercitareesaregiori,,bftrani".Acestiasunt, cel mai adesea, ilugiri caregi-aupetrecut maimulgi ani din viati in rugiciune, feri,tide oriceatingerecu lumeagi care,citre sftrgitul vietii, deschid argugilechiliei pentru toti.Ei au darul de a pitrunde in adincurile de nepitruns ale con-stiintelor,de a scoatea iveali plcatelesi poverile iuntrice care,celmai adesea,e rimAn necunoscute, e a ntiri sufletelempo-vi.rate,de a indruma pe oameni, nu numai pe caleaduhov-

niceasci., ar si in toate ntAmplirile vietii lor obignuite.ll

Experien;a ndividuali a marilor mistici ai Bisericii Orto-doxe ne rimAne cel mai adesea ecunoscuri. n afarac6.torvacazuri rare, iteratura duhovniceascl a Risiritului cregtin nu



TEoLoGTErMrsrrcAN Raorlra BrsERrcrre RAsArur 47

dintotdeauna ntre dogma mS.rturisiri. e Biserici gi roadele

duhovnicestipe careea e produce,cici experiengai.untrici

a unui cresti nse mplineste n cercul rasatde nvititura Bise-

ricii, in limiteledogmeicare i modeleazS .ersoana. aci pinl

gi doctrina politici mi.rturisiti. de membrii unui partid poate

si modelezementalitigile,ntr-atAt ncAtsi produci niste ipuri

de oameni caresedeosebesce al;ii prin anumite semnemorale

si psihice, u atat mai mult dogma el igioasi zbuteste i trans-

forme chiar duhul celorcareo mi.rturisesc: ceqtia unt oameni

diferigide cei careau fost ormati de o alti concepgie ogmatici.

Nu vom putea ngelege iciodati o spiritualitatedaci nu vom

tine seama e dogma care i sti la temelie.Thebuie 5. cceptlm

lucrurile asacum sunt si si. nu cS.utima explicadeosebirea

dintre spiritualitatea pusului si ceaa Risiritului prin cauze

de ordin etnic saucultural, atatavremecXteste n joc o cauzi.

majori.,si anume o cauzl.dogmatici. De asemenea, u trebuie

si spunem ci problema purcederii Sfhntului Duh sauaceea

referitoarea naturaharului nu auo insemni.tatemare n ansarn-

blul invititurii crestine, are imAne mai mult saumai pugin

identici la romano-catolici i la ortodocsi. n dogme atit de

fundamentale, ocmai acest ,mai mult sau mai pugin" este

important, cici el di un accenrdeosebit ntregii doctrine, o

infttiseazi in dti lumini., adici di nastere a o viagi duhov-

niceascideosebiti.

Nu voim si facem ,teologie omparati('si nci mai putin

si reinnoim polemicile onfesionale. e limitim si.constatS.maici realitatea nei deosebiridogmatice ntre Risiritul si Apusul

crestin, naintede a trece n r evisti c6.tevalemente e eologie

care eaflilabazaspiritualitigii risi.ritene.Rimine cacitirorii

nostri si apreciezen ce misuri aceste specte eologiceale


cunoaste eloc scrieriautobiografice rivind viata iuntrici,

cum ar fi celealeSfinteiAngelade Foligno,ale ui Henri Suso

sauPouesteanui sufletaSfintei TerezadinLisietx. Caleaunirii

misticeestede obicei o taini a lui Dumnezeu i a sufletului

carenu se dezviluiedecit duhovnicului sau cAtorvaucenici'

Ceea esearati n afari suntdoar oadele nirii: intelepciunea,cunoa$tereaainelordumnezeiqti sunt exprimate ntr-o inva-

gituri teologici sau morali, in sfaturimenite si-i intireasca

pe fraEi. tt .e." ce privegteatura ntimi ;i personali a exPe-

rienEeimistice,ea S.mAnescunsi uturor privitorilor. Tiebuie

si recunoastem i individualismul mistic apare n Iiteratura

apuseani destul de tirziu, citre veacul al XIII-lea. Sfhntul

Bernardnu vorbeEte irectdespreexperiengaapersonalidecit

foarte rar, o singuri dati in Cuufrnt,iri a ChntareaChnt,irilor,

si atunci cu un fel de sfiali, in felul Sfintului Pavel.A fost

necesar i seajungi la o anumiti sciziunentre experienla er-

sonali qi credinEa rtodoxi in sensarg, ntre viagandividuali

gi via;aBisericii,Pentruca spiritualitate a idogma,mistica9i

teologia i devini doui domenii deosebite, entruca sufletele,

nemaigisind destuli hrani in sumele eologice, i inceapi si

cautecu licomie povestiri eferitoare a experiengele istice

individuale,pentrua se eimprospita ntr-o atmosfer5'e duhov-

nicie. ndividuaiismulmistic a rimasstriin vielii duhovnicegti

a Bisericiide Risirit. Pirintele Congararedreptatecind spune:

,yA.m juns si fim diferigi.Avem acelagiDumnezeu, dar ne

deosebeqteelul in carestim inainteaLui 9inu Putemsi cidem

de acordasupraegiturii noastre u E1."12 ar pentru a ajunge

la o apreciere u privire a aceste eosebiri uhovnicesti r tre-

bui s-o examini.m n expresiile aledesivirsite,adici' n tipu-

rile diferite de sfingidin Apus 9i din Risirit, dupi separare'

Am puteaastfelsi ne dim seama estrXnsaegituri careexisti




misticii ortodoxepot si fie folositoare entru ngelegereanei

spiritualitigi striine crestinititii apusene. aci am puteaajunge

si ne cunoagtem nii pealgii, imanAnd ideli atitudinilor noastre

dogmatice,mai cu seami n ceea e ne deosebim, ceasta r

fi cu sigurangio cale spre unire mai siguri decAtaceea arear

rrece e ingi deosebiri. ici, asa um spuneKarl Barth, ,uni-

reaBisericilornu se ace,ci sedescoperi"l3.

CAPITOLUL2

? r !lntuneflcul dumnezelesc

Problemacunoagterii ui Dumnezeu a fost pusi in mod

radicd intr-un mic tratat, al cirui titlu este ntr-adevir semni-

ficativ: flepi pootrxfrg Oeol,oyiaq Despre eologia misticd).

AceastS.crierecu totul deosebiti, a cirei insemnS.tate entru

intreagadezvoltarea gAndirii cr€stinen-ar putea fi exagerati",

apargine utorului necunoscutal scrierilornumite ,,areopa-gitice", persoani in care opinia comuni. a rrrut si vadi foarte

multi. vreme un ucenic al Sfintului Pavel,anume Dionisie

Areopagitul. Dar apiritorii acestei ireri au trebuit si gini

seama e un fapt tulburi"tor: o ricereabsoluti inviluie ,,opereleareopagitice" imp de aproapecinci veacuri;elenu sunt citate,

nici pomenitede vreunscriitor bisericescmai inainte de veacul

al M-lea, si tocmai nisteheterodocgi monofizigii au fost

aceiacare e-au rcut cunoscurepentru prima oari.,ci"utAnd i.

se sprijine pe autoritatea or. Sfrntul Maxim Mi.rturisitorul,

in yeaculurmitor, smulgeaceast;. rmi din miinile ereticilor,

aritind in comentariile au ,scoliile"14ale ensulortodox al

scrierilordionisienel5.ncepAnddin acelmoment, Areopagi-

ticelesevor bucurade o autoritatenetigiduitl, atdt n traditia

teologici.a Risiritului, cit 9i in ceaa Apusului.Criticii moderni, departede a cideade acordasuprapersoa-

nei ui Pseudo-Dionisie i asupra ateialcituirii operelor ale,

sepierd n ipotezele elemai feluritel6.Nesiguranta ercetirilor

critice ntre veacurile II 9i V arati cXtde pugin imurigi suntem




pdnlastdzi n ceea epriveste riginileacesteiucriri cuconlinut

mistic.Oricarear putea i rezultatele cestor erceciri,ele nu

vor scidea cu nimic valoarea eologicl a Areopagiticelor.Din

acest unct de vedere,ntereseazi reapugincine a fost autorul,

principdi esteudecataBisericiicu privire la conginutuloperei,

precumsi ntrebuintareapec:rreBiserica -o acordi. Nu spuneoareSftntul Pavel, ind citeazi.unpsalmal ui David: ,,Cineva

a tcut undevaurmitoareami.rturisire .." (Evrei11, 6), dove-

dind astfel i problemaatribuirii este ecundaricind e vorba

de un text insuflat de Sfrntul Duh. Ceeace esteadevirat pen-

tru SfAntaScripturi esreadevi.rat i pentru traditia teologici

a Bisericii.

Dionisie distingedoui cii teologice u putinti: una proce-

deaziprin afirmatii (teologie atafaticisaupozirivi), iar cealalti,

prin nega,tii teologieapofatici sau negativi). CeadintAi neduce

la o anumiti. cunoastere ui Dumnezeu eaeste calenedesi-

vArgiti;ceade-adoua acesI ajungem a necunoagtereaotali-

aceasta stecaleadesivArgiti, singuracaresepotrivestecind evorbadespreDumnezeu,care n naturaSanu poate i cunoscut.

intr-adevi.r, oatecunottinteleau dreptobiectceea e este; riDumnezeu estedincolo de ceeace existi..Sprea ne apropia

de El ar trebui negat tor ceeace estemai prejos de El, adici

tot ceea e este.Daci vizindu-L pe Dumnezeucunoastem eeacevedem,nu L-am viiut pe Dumnezeu n sine,ci ceva nteli-

gibil, cevacareesremai prejosde El. Tocmaiprin necunoastere(oyvrooic)ajungem si. cunoagtempe Acela caree mai presus

de oateobiectele unogtintelor osibile.ProcedAnd rin negatii,ne ridicim de a treptelecelemai de osde fiin,tei pani la culmile

sale, ndepirtAnd in mod progresiv ot ceea epoate i cunos-

cut, sprea ne putea apropiade Cel Necunoscut n intunericul

necunoasteriiabsolute.Cici, dupi cum lumina - gi mai ales

INTUNERICULDUMNEZEIESC 5I

o lumini prisositoare facenerrizut ntunericul, tot a,sa unoaf-

terea ipturilor -;i mai alesprisosulde cunoa;tere desfiingeazi

necunoasterea,are ste inguracalesprea ajunge a Dumnezeu

in SinerT.

Daci transpunempe planul dialecticii distincgia tabilitd

de Dionisie intre teologia afirmativi 9i cea negativL, ne vomafla n faEa nei antinomii. Vom ciuta atunci o rezolvare, om

incercasi facemo sintezi.a celor doui cii opuse, educAndu-le

la o singuri metodi de cunoafterea ui Dumnezeu.Astfel, buni-

oari, Sfintul Toma d'Aquino reduce a una singuri celedoui

cii ale ui Dionisie, ftcAnd din teologia negativi o corectarea

teologieiafirmative.Atribuind lui DumnezeudeslvArgirile e

care e intAlnim in fiintele cre,te, trebuie si negirn, dupi Sfrntul

Toma, modul in care ntelegemaceste esi.vArsiriimitate, dar

putem si le afirmim faga e Dumnezeu, ntr-un mod mai sublim,

moda sublimiori. lstfel, negagiiles-ar raporta la rnodus igni-

ficandi, la un mijloc de exprimaremererlnepotrivit, iar afir-

magiile, la z. signifcata, I desivarsire- pe care voim si o

exprimi.m, ciue seafll in Dumnezeu inrr-un chip deosebitdecAt

seafli in ftpturi.l8 Ne putem intreba n ce misuri. corespunde

gindirii lui Dionisie o descoperireilozofici atAtde ngenr,asi.

Daci pentru autorul Areopaghicelorexisti,o antinomie intre

celedoui ,,teologii",pe c^rso distinge,admite el oaresinteza

celor doui cii? $i, ir general orbind, e putem opune ratan -

duJe la acela;inivel, punAnduJepe acela;iplan?Oare Dionisie

nu spunede mai multe ori ci teologiaapofatici estemai presus

de cea catafatici? Analiza tratatului despre eologia misticl,inchinat ciii negative, e va arita ce nseamni a Dionisie acestl

metodi. Totodati, eaneva ngidui si apreciemnatura adevirati

a apofatismului, careconstituie trisS"turadebazd,antregii tra-

digii teologice a Bisericii de Rlsirit.




Dionisie isi incepe ratatulleprintr-o rugiciune citre Sfrnta

teime, pe careo roagi.si-l indrepte ,,chiarpini dincolo de

necunoastere,pre 6.rfi;I elmai inalt al Scrierilormistice,acolo

unde tainelesimple, absolutesi nestrici.cioase le teologiei se

aratL n intunericul mai mult decAt uminos al Ticerii". El il

indeamni pe Timotei, ciruiaii estededicat ratatul, a contem-platii tainice puotrrd Oedpara): rebuiesi renunEi a simEuri,

precum si la orice ucrarea mingii, la orice obiect simgit ori

gAndit, a tot ceea eeste, recumgi a tot ceea enu este, pre

a puteaajunge n necunoastereabsoluti a unirea cu Acelacare

estemai presus eorice iingi gi de oricegtiinti. Sevededejaci

nu este vorba doar de un procedeudialectic, ci de cu totul

altceva.E necesarlo curigire (rd0cpoq): trebuie si pirisesti

tot ceeace estenecurat, ba chiar gi pe celecurate; trebuie si

treciapoi de toate nilgimile sublimealesfingeniei i si lagi n

urmL toate uminile dumnezeiesti,oatesunetele i toatecuvin-

tele ceresti.Numai atunci se pirrunde in intunericul in care

locuiesteAcela care este n afari de toate ucrurile .20

Aceasti calede nil,tare n care e desprinzi reptat de egitura

cu tot ceeace poate fi cunoscut esteasemuiti de Dionisie cu

urcu;ul lui Moise pe Muntele Sinai, spre ntAlnireacu Dumne-

zeu.Moise ncepeprin asecurigi; apoi sedesparte e cei necu-

ragi; i numai atunci ,,aude rA.mbigeleu sunetenenumirate,

vedemultime de focuii ale ciror razr Fari. e numi.r iradiazi

o strilucire vie;ginumai atunci, despirgitde mulEime,el ajunge

cu ceimai desidintre preogi episculsuigurilor umnezeiegti.

Totugi, pe treaptaaceasra, l nu este nci in legituri cu Dum-nezeu, l nu-L contempli pe Dumnezeu,cici Dumnezeunu

este izibil, ci doar ocul unde sdligluiegte,eea e nseamni,

cred eu, ci in ordineavdzutl,,precum si in ordinea nteligi-

bilului, celemai dumnezeieEti icelemai inalteobiectenu sunr

iNTUNEFJCUL DUMNEZEIESC 53

decAt agiunile poteticealeatributelor caresepotrives_c.cude-

virat Aceluia careestecu totul ffanscendent, a;iuni caredes-

coperi prezenfaAceluia care estemai presusde orice putere

de ingelegere mingii, mai presusde culmile gindite ale celor

mai sfinte ocuri ale Sale.$i numai atunci, dupi ce a trecut'

dincolo de lumean

carevezi gi estivizut (rdw

6pcop6vovcri

rdv optirwrov), oise pitrunde in intunericul cu adevirat ainic

al necunoa;terii; doar acolo el face si inceteze orice gtiingi

pozitivl, scapi n intregime de orice eglturi gi de orice vederi,

cici apa4ine n i nuegime Aceluiac:re estemai presus e toate,

cici nu-;i mai apaqine ui insugi,nici nu mai ginedeceva trlin,

unit prin ce estemai bun in el cu Acelacarescapi oricirei cunoas-

teri, renungind a oricegtiinEipozitivi gi, ocmai datoriti acestei

necunoasteri, unoastemai presusde orice pricepere"(rai cQr

pe6dvTrvriurcerv, rdp vo0v ytvdlorcolv)2l.

Acum se poate spune limpede desprecaleaapofatici sau

teologiamistici (cici acesta ste itlul tratatului inchinat meto-

dei nega;iilo$ ci aredrept obiect pe Dumnezeuca iind in mod

absolut necunoscut.Ar fi inexact sI se spuni ci. ea are drept

obiect pe Dumnezeu: partea inali a textului pe care tocmai

l-am citat ne arat5. I, odati ce am ajuns a vArful cel mai inalt

aceeace poate i cunoscut, trebuie si ne eliberim de cel care

vede,cagi de ceea epoate ivizut, altfel spus,atAtde subiectul,

cit gi de obiectul percepgiei.Dumnezeu nu semai infrgigeazi

caobiect, ntrucA.t u mai este orbade cunoa;tere, i de unire.

Teologia negativi estedeci o calespreunirea tainici cu Dum-

nezeu,a cirui fire rimAne pentru noi necunoscuti.Cel de-al doilea capitol al Teolngieimistice opune caleaafir-

mativl, cea a poziEiilor (Oeoerg),are este o pogorAre de pe

treptelesuperioare le iingei citre trep tele nferioare,ciii nega-

tive, cea a ,,abstracgiilor" au a ,,desprinderilor" (o<parp6oerg)




succesive, aleacareseprezint;"ca un suigcitre necunoscutul

dumnezeiesc.n capitolul al III-lea, Dionisie gienumeri lucrl-

rile teologice, lasAndu-len ordinea,,prolixititii", carecreste

pe risuri ce coborim de la teofaniile superioarea cele nfe-

rioare.Tiatatul despreTbologiamisticdeste elmai scurt dintre

toate,deoarece st€ orbade metodanegativi careduce a linistea

unirii cu Dumnezeu. n capitoleleal lV-lea gialVJea, Dionisie

trece n revisti.o intreagi seriede atribute imprumutate din

lumeasensibili 9i din cea nteligibili, refuzind si le raporteze

la firea dumnezeiasci.El igi incheie rratatul afirmAnd despre

Cauzauniversdi.ci scapioricirei afirmiri, ca gi oriclrei negiri:

,,Daci. acemcumvaanumite afirmagiicareseaplici unor rea-

litlti cesunt mai preJos e ea, despreea noi nu afirmim, nici

nu negfu' nimic, deoarece rice afirmatie rlmAne mai prejos

de Cauzaunicl gi desivArgitla tuturor lucrurilor si, a fel, orice

negafie imAne mai prejosde transcendentaAceluia are n mod

simplu estegolit de orice si care prin agezare ste mai presusde toate."22

Unii au voit sL aci din Dionisie un neoplatonic.ntr-ade-

vir, comparAndelstazuldionisian cu celpecare l gisim descris

de Plodn la sfrrsitul celeide aYI-a EnneadeajungemsLconsra-

tim aseminiri izbitoare.Pentrua te apropiade Unul (€v),se

cade,dupi Plotin, ,,si. e ntorci pe tine insugide a obiectele

vizute c:re sunt celemai din urmi dintre toate,pAni. a primele

obiecte; rebuiesi fii liber de oriceviciu, deoarecee indrepti

c5.treBine; trebuie sI te lntorci spre principiul care si este

lluntric gi si devii o singuri fiinti in loc de mai multe, dacitrebuie sL contempli principiul gi Unul"23. Este cea dintAitreapti a suigului pe care e afli eliberat de umea vizuti, adu-

ndndu-te n minte. nsl trebuiesi uecidincolodeminte, fiindci

trebuiesI atingi o realitatecare i estesuperioari. ,,intr-adevir,

lNtuNtRtcul DUMNEZEIESC i5

minteaeste eva i eaeste fiingl; dar ermenulacesta u este

ceva, iindci estemai inainte de orice;nu estenicidecum iingi,

deoareceiingaareo formi crre esteaceeaafiintei;dar termenul

acesta ste ipsit de orice form5.,chiar ginditi. Cici, datoriti

faptului ci firea Unului esteceadin care otul se naste,eanu

estenimic din ceea e naste."24 ceasti ire primegteuneledefi-

nigii negativecare amintescde cele din Teologiamisticd alui

Dionisie. ,Eanu este n lucru; nu arenici calitate,nici cantitate;

nu este ici inteligengi,nici suflet;nu este ici in miscare, ici

in repaus; u estenici in s paliu, nici in timp; ea esten sine,

esengi espirtiti de toate celeldte sau,mai bine zis, eaeste }.ri

de esengi, iindci estemai inainte de orice esengi,mai inainte

de m\care si mai inainte de repaus;cdciproprietdpile cesteae

aJLdn fiinyd ;i ofac pe aceast(tmuhipk."25

Intervine aici o idee pe carenu o gisim deloc a Dionisie

gi care rageo linie de demarcagientre misticacregtini9imistica

filozofici a neoplatonicilor.Daci Plotin, ciutAnd si atingi

dumnezeirea,ndepirteazi insusirileproprii ff n,te i, ucrul acesta

nu este,ca la Dionisie, datorat neputintei absolutede a-L

cunoagtepe Dumnezeu, care esteumbrit de tot ceea epoate

fi cunoscut n fiinge,ci tocmai pentru ci domeniul fiintei, chiar

in ceea eareeamai indt, este n mod necesarmultiplu, neavAnd

simplitatea bsolutia,,lJnului". Dumnezeul ui Plotin nu este

prin fire de necunoscut:daci nu putem pricepeUnul nici prin

gtiinli, nici prin intui;ie intelectuali esrepentru ci. sufletul,

atunci cind cuprinde un obiect prin stiingi, se ndeplrteazi

de unitate si nu este n mod absolut unul.26Thebuie eci sirecurgem a caleaekstatici, la unire, in careegti ntru totul d

obiectului, estiuna cu el, in careorice multiplicitat e piere9iin caresubiectul nu semai deosebestee obiectul siu. ,,Cind

se ntAlnesc,ei devin una qi nu sunt doi decAtatunci cAnd se



INTUNERICULDUMNEZEIESC 57

diuine, examinind numelede Unul, carepoate i dat-lui Dum-

nezeu,el ii arati neajunsulgi i opune un alt nume, ,,celmai

sublim", cel de Theime, arene invagi ci Dumnezeu nu es te

nici unul, nici multiplul, ci c5. l depigegte ceasti ntinomie,

fiind de necunoscut n ceea e esteE1.29

Daci Dumnezeul Revelaliei nu estecel al filozofilor, ele-mentul care raseazi imita intre celedoui concepgiiestecon-

stiinEancognoscibilitigii ui profunde.Tot ces-aputut spune

despre latonismulPiringilor, gi ndeosebi espre ependenga

autorului Areopagiticelor e filozofii neoplatonici, se educe a

aseminiri din afari, carenu merg pini in adincul invigiturii

9i nu gin decit de un vocabular comun aceleiepoci. Pentru

un filozof de tradi;ie platonici, chiaratunci cind vorbegte e

unireaekstaticidrept caleaunici sprea ajunge a Dumnezeu,

firea dumnezeiascl. ste un obiect, ceeace sepoate defini in

chip pozitiv - esteEv-ul , o fire a cirei necunoastere edato-

reazi.maiales libi ciunii priceperii noastre egatede multiplu.

Aceastiunire ekstaticiva fi, dupi cum am spusdeja,mai degrabi

o reducerea simplitate decAtun langde ragionamentenspirate

din domeniul fiingelorcreate, a a Dionisie. CIci in afari de

Revelagie u se cunoagtedeosebirea intre creat gi necreat,se

ignori creagia x nihih, pripastia care rebuie depigiti dintre

creaturl si Creator. invititurile eretice de care era invinuit

Origen si aveau idicina intr-o anumiti lipsi de sensibilitate

a acestuimare gi.nditor crestin fagi de neputinfa cunoagterii

lui Dumnezeu;o atitudi ne carenu era undamentalapofatici

a fhcut din mareleci.rturar alexandrin mai degrabi un filozofreligiosdecAt n teologmistic, n sensul ropr iu traditiei risi-

ritene. ntr-adevir, pentru Origen, Dumnezeueste ,onaturi.

intelectuali simpli carenu admite nici o complexitate;El este

Monada (povdg)si Unitatea (€vdg),Duhul, izvorul si originea

' j

'6 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

despart.Oare cum si spunemci el esteo realitatedeosebitl

de noi insine,de vreme ce nu il vedem deosebit, i unit cu

noi, atunci cAnd l contemplim?"27Ceeace e nlituri in calea

negativi a lui Plotin estemultiplul gi se ajunge a unitatea

absoluti care estedincolo de fiingi, fiindci fiinga este egat5.

de multiplicitate , fi nd posteri oari,,lJnului" .Pentru Dionisie, ekstazulesteo iesiredin fiinga ca at^re;

pentru Plotin, ekstazul stemai degrabi o reducere fiingei

la simplitatea ei absoluti. Iati de ce Plotin numegte ekstazul

printr-un cuvAntcu totul caracteristic, nume acelade ,,sim-

plificare" (rinLrooLg). ste o cale de reducere a simplitatea

obiectului contemplagiei, arepoate i definiti in mod pozitiv

ca Unul - Ev 9i care, n aceasticalitate,nu se deosebegte e

subiectul carecontempli. in ciuda tuturor asemi.nirilor exte-

rioare,datorate,mai ales, ocabularuluicomun,suntemdeparte

de teologianegativi aAreop giticeor. Dumneznul ui Dionisie,

de necunoscut rin fire, DumnezeulPsdmilor, caresi-a icut

,,intunericulacoperimAnt" Psalmi 17,13),nu esteDumne-

zeul-unitateprimordiali al neoplatonicilor.Daci El estede

necunoscut, ceasta u sedatoreazisimplitigii Sale, :uenu s-ar

putea potrivi cu multiplul de careestentinari. orice cunoa;rere

referitoarea fiinge;este orba de o necunoastere, asi.spunem

asa,mai temeinici.,absolutl. intr-adevir, dacLaravea a emei

simplitateaUnului, ca a Plotin, Dumnezeu nu ar mai fi de

necunoscut rin fire. Or, singuradefinigiecarese potriveste

lui Dumnezeu,dupi Dionisie, esteaceea i El nu poate fi

cunoscut,daci putem si vorbim aici de definigiipotrivite. Refu-zind si atribuie lui Dumnezeu insugirile care fac obiectul

teologieiafirmative, Dionisie are n vedere ndeosebidefinigiile

neoplatonice (oo6d6v, oo6d6votnq) ,,El nu estenici Unul,

nici Unitatea", spune Dionisie28.n tratatul Desprenumele



'8 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

orici.rei iri inteligibile9iduhovnicesti"30. stecuriosde notat

ci Ori gen era nsensibil i a facereaumii ex nihilo; un Dum-

nezeucare nu esteDeusabsconditus l Scripturii nu concordi

cu adevirul Revelatiei.Prin Origen se ncearci introducerea

elenismului n Biserici,o conceptievenind din afari, avAndu-gi

originea n firea omeneasci.,n felul de a gindi propriu oame-

nilor, ,,elinilor9i udeilor";nu e tradigia n careDumnezeuse

descoperigi vorbegteBisericii. ati de ce Biserica a aveade

luptat impotriva origenismului,aga um va upta mereu mpo-

triva invigiturilor care,atentend h imposibilitateacunoa;terii

lui Dumnezeu, nlocuiescexperienga dAncurilornepltrunse

ale ui Dumnezeu prin concepte ilozofice.

Tocmai acest dAnc pofatical oricirei teologiiautenticeeste

ceea e ,mariiCapadocieni"apirauin disputa or cu Eunomius.

Acesta usgineaosibilitatea e a exprima iingadumnezeiasci

in concepte nniscute,prin careeasedescoperi agiunii.Pentru

Sfrntul Vasilecel Mare nu numai fiinga dumnezeiar,ci.,ar nicim5.car iintelecreatenu ar putea i exprimateprin concepte.

Contemplind obiectele, oi analizim nsugirile or, ceea e ne

ingiduie formarea conceptelor.Totugi, aceasti anafizl,nu va

putea niciodati si epuizeze ontinutul obiectelorpercepgiei

noastre,va rimAne mereu un ,,rest ragiond" care i va sci.pa

gi carenu lra putea i exprimat in concepte;acesta steadincul

de necunoscut l ucrurilor,ceea econstituieadevirata or fiinti

carenu poate i definiti. in ceea e privegte umelepe care e

dim lui Dumnezeu,elenedezviluieenergiileSdece sepogoari

sprenoi, dar carenu neapropiede iingaSa naccesibili3l.PentruSfhntul Grigorie deNyssa,oriceconceptprivitor la Dumnezeu

esteun simulacru,un chip amigitor, un idol. Conceptele e

care e formim dupi judecatagi pirerea carene sunt firegti,

intemeindu-nepeo reprez€ntarenteligibili, creeazl.idoli espre

INTUNERICUL DUMNEZEIESC 59

Dumnezeu, n loc si ne descopere e Dumnezeu nsus i.32 u

existi decit un singurnume pentru a exprimanaturadumne-

zeiasci: ste ocmai uimirea cecuprinde sufletulcind segAn-

dqte la Dumnezeu.33 fAntulGrigorie de Nazianz,citAndu-l

pePlaton iri siJ numeasci.,,unuldintre teologii elini"), corec-

teaz| in felul urmitor textul din Timaios eferitor ladificul-tateacunosterii ui Dumnezeusi a neputinga ea-L exprima:

,,Este u neputinti si exprimi natura ui Dumnezeu,dar este

gimai pu;in posibil sI o cunogti."l4Aceasti evizuirea maximei

lui Platon de citre un autor creqtincareesteadesea ocotit a

fi un platonizant ne aratl, easinguri, cAtde diferiti estegAn-

direa Pirintilor fagi de cea a filozofilor.

Ca atitudine religioasiprivind imposibilitateadea-L cunoaste

pe Dumnezeu, apofatismul nu este caracteristica xclusivi a

Areopagiticehr.l"fl1-

la cei mai mulgidintre Piringi. Clement

Alexandrinul, buni.oari, declari in Stromateci noi il putem

atinge pe Dumnezeu nu in ceeace este,ci in ceeace El nu

este.35nsigi congtiinta naccesibilitiEii,,Dumnezeului ecu-

noscut" nu ar putea i dobinditi, dupi el, altfel decit prin har,

,,prin aceasti ngelepciune ecareo diruieste Dumnezeusi care

eqte uterea atilui"36.Aceasticonstiinti.a ncognoscibilitigii

echivaleazi eci cu o experien ti,cu o intilnire cu Dumnezeul

personalal Revela;iei.Datoriti acestuihar, Moise Ei Sftntul

Pavelau ncercatneputinta de a-L cunoastepe Dumnezeu;cel

dintAi, cAnda pitruns in intunericul neapropierii,cel de-al

doilea, cind a auzit cuvintele ce exprimau negriitul dumne-

zeiesc.37ema referitoare a Moise, cares-a apropiat de Dum-nezeu n intunericul de pe Sinai, emi pe caream intAlnit-o

la Dionisie 9i care a fost adoptati.pentru prima oari de citre

FilonAlexandrinul ca maginea ekstazului, adeveni igurapre-

ferati a Pirintilor sprea exprimaexperienta ncognoscibilitigii




firii dumnezeiesti.Sfrntul Grigorie deNyssa onsacriun tratat

specidVieyii ui Moise3s,incare rcarea eMunteleSinaicitre

intunericul incognoscibilititii este eprezentatidrept calea on-

templirii, preferabiliceleidintAi ntXlniria ui Moisecu Dum-

nezeu, i.nd S-aaritat in rugul aprins.Atunci Moise L-avdzut

pe Dumnezeu n luminS"; cum el intri in intuneric, lisAnd

in urma ui tot ceea e putea i vizut ori cunoscut;nu-i rimAne

decit ceea e estenevlzut si necunoscut, ar ceea e este n

acest ntuneric esteDumnezeu.39 ici Dumnezeu segisegte

acolo unde cunogtinlele oastre u pot ajunge.Progresul ostru

duhovnicesc u facealtceva ecit si nearatentr-un mod din

ce n ce mai evident mposibilitateaabsoluti de cunoastere

firii dumnezeiegti. orind-o din ce n ce mai mult, sufletul

nu inceteazisi creasci, esedin sine nsusi,se ntrecepe sine

gi, ntrecAndu-se, orestemai mult; in felul acesta, rogresul

devine ui de sfrrgit, ar doringa,nepotoliti. Este ubireaMiresei

din CAntarea intirilor; ea ntinde md.na prezivor, cauti pe

Cel ce nu poate i prins, cheami.pe Acelape carenu-L poate

atinge... Ea il atinge n recunoastereai unirea va fi frri de

sfrrgit 9i ci inilgareavafi Faride capit.aO

Sfhntul Grigorie de Nazianz eiaaceleagimagini si ndeo-

sebipe ceaa ui Moise: ,inaintam,spuneel, sprea-L cunoagte

pe Dumnezeu. at i de cem-am despirgitde materiegi de tot

ceea eeste rupesc;m-am adunat n mine nsumi, atit cAtam

putut, si am urcat sprevArful muntelui. Dar cAndam deschis

ochii, abiaam putut si-L vid din spategi nci fiind acoperit

in piatri.,adici in omenescul uvAntul ui ntrupat pentrum5.n-tuireanoastri.Nu am putut contempla ireaceadintAisi preacu-

rat5., arenu poate i cunoscuti decit de ea ns5,si, dici de

Tieimea ceasfi.nti, Cici nu pot si privesc eea eseafli ascuns

in dosul primului v5,1,iinuit de heruvimi, ci doar ceeace

INTUNERICULDUMNEZEIESC 6I

pogoari sprenoi - mireEiadumnezeiascice se facevizuti,in

fhpturi."4lCAtdespreiinta dumnezeiascin sine,eaesre,SfrnraSfintelorcare imAne iinuiti chiarserafimilor"42. ireadumne-

zeiasci. ste aun noiande fiingi, nedererminatigi nesflrsiti,

carese ntinde mai presus e orice notiune de timp si denaturi..

Daci mintea ncearcisi formeze imaginesuperficialldespre

Dumnezeu, considerindu-L nu in El insusi, ci in ceea e il

inconjoari, aceasti maginepiere mai inain te de a incercasi

o prindi, iluminAndu-i acultitile superioare aun fulgercare

orbeste chii.a3 flntul Ioan Damaschin eexprimi in acelasi

sens:,Dumnezetrea ste nfiniti si de necuprins u mintea,si

singurul ucru pe care l purem intelegeeste aptul ci. ea este

nemirginiti si cu neputingi de nteles. ot ceea e spunem n

termenipozitivi despreDumnezeunu indici firea,ci cele are

se gisesc n leglturl cu firea Sa. Dumnezeu nu e nimic din

felul fiintelor, gi aceasta u penrru ci El nu ar fi fiin1i, ci ci

El estemai presus e toate iingele,mai presus hiarde fiingi.intr-adevir, a fi gia fi cunoscur unr de acelagi rdin. Ceea e

e mai presusde orice cunoastere ste,de asemenea,n chip

absolutmai presus e orice fiinti; si invers,ceea e estemai

ptesus e iinti este, e asemenea, ai presus e cunoastere."4 4

Ar putea i date a nesfrrsitexemple e apofatism n teologia

traditiei risi,ritene.Ne vom multumi si citim un pasajdintr-un

mare teolog bizantin din veaculaI XIV-lea, Sfrntul Grigorie

Palama:,Firea eamai presus e iinti a u i Dumnezeunu poare

fi nici griiti, nici cugetati, nici vizutd.- cici ea estedeparte

de oate ucrurile si mai mult decAt e necunoscur,iind purtatide puterile de neinteles u mintea ale duhurilor cere$ti , cu

neputinti de cunoscutgi cu neputinti de grlit, de nimeni si

niciodati. Nici in veaculacesta i nici in cel viitor nu este reun

nume sprea fi dat firii dumnezeiesti, ici cuvint al sufletului




si exprimatde imbi, nici atingere imgiti ori ginditi, nici ima-

gine spre a da o anumiti limurire in privinga ei, afarl.doarde

faptul ci eaeste ncognoscibilitatea esivirgiti pecareo mi.rtu-

risim, igiduind tot ceea eeste i poate i numit. Nimeni nu

o poatenumi fiinti saunaturS.n mod propriu, daci,vaciuta,

intr-adevi.r, adevirul careestemai presusde orice adevir."45

,,Daci Dumnezeu este ire, toate celelalte u sunt fire; daci

ceea e nu-i Dumnezeueste ire, atunci Dumnezeunu este ire,

si El nici nu este, aci,celelalte xistente unt."46

Ne putem intreba daci acestapofatism adical, propriu

tradigiei eologice Risiritului, corespunde nei atitudini elsta-

tice, daci are oc o ciutare a ekstazuluide fiecaredati cAndeste

vorba decunoa;terea ui Dumnezeu pe caleanegatiilor. Tbohgia

negatiud steoare n mod necesar teologiea ekstazului,sau

poateaveaun sensmai general? m vizut, examinind Tbologia

misticd a lui Dionisie cu privire la caleaapofarici, ci aceasta

nu consti numai intr-o lucrare ntelectuali, cE eaestemai multdecAtun joc al minEii.Ca gi a ekstaticiiplatonici, ca gi a Plotin,

estevorba de rdOcpo'rg, e o curlgire liuntrici, cu deosebirea

ci purificarea platonici estemai mult de naturl intelectuali,

avAndca scop eliberareamingii de multiplul corelativ iingei,

in timp ce pentru Dionisie eaeste n refuzde a acceptaiinta

ca atare, n mlsura in care aceasta scundenefiingadumne-

zeiascl., renuntare Ia domeniul creatpentru a ajunge a cel

necreat, eliberare, a s5. punema;a, mai oristengidi,angajand

fiinta intreagi a celui carevrea si-l cunoascipe Dumnezeu.

in amindoui cazurile vorbade o unire. Dar unireacu Ev-ullui Plotin poate si insemne oarte bine 9i o constientizare

unitigii primordiale,ontologice,aomului cu Dumnezeu;unirea

tainici la Dionisie esreo starenoui carepresupuneun suig,

un girdeschimbiri, trecerea e a creatsprenecreat, obindirea


a ceva pe care nu-l avea mai inainte subiectul prin- firea sa.

intr-adevir, nu numai ci acesta esedin el insugi (ceeace se

petrecegi la Plotin), dar apargine otal Celui ce nu poate i

cunoscut, primind in aceastiunire cu necreatulstarea ndum-

nezeirii; unirea inseamni aici indumnezr,fue.n acelagi impr

degiesteunit in mod stri.nscu Dumnezeu,el nu il cunoaste

altfel decit ca pe Cel-care-nu-poate-fi-cunoscut, eci nesArsit

de ndepirtat prin naturaSa, iminind chiar n aceastS.nire

inaccesibil n ceeace El este prin natura Sa. Daci Dionisie

vorbeste e ekstaz i de unire, daci. eologiasanegativi.,departe

de a fi o operatie pur intelectuali, are n vedereo experienEi

tainici., o inilgare ci.tre Dumnezeu, el tine totugi si. arateci,

degi n felul acesta m ajunge pAni la virfurile cele mai inalte

carepot fi atinsede citre fiinEele reate, inguranotiune ragio-

nali pe caream putea-oaveadespreDumnezeuva fi tot aceea

ci El estenecunoscut.,\adar, teologia rebuie si fie mai putin

o ciutare de cunogtintepozitive cu privire la fiinta dumne-zeiasci., At mai degrabi o experientS. ceea eestemai presus

de orice ng elegere.,A vorbi despreDumnezeuesteun lucru

mare,dar esteun lucru 9i mai mare a te curigi pentru Dum-

nezeu",spuneaSfrntul Grigorie de Nazianz.aT

Apofatismul nu esten mod necesar teologiea ekstazului.

Este inainte de toate o dispozitie a min;ii care refuzi si-gi

formezeconceptecu privire la Dumnezeu.Acest ucru exclude

cu desivArgire rice teologie abstracti si pur intelec tuali, care

ar voi si. adaptezr a limitele cugetfuiiomenesri ainele ngelep-

ciunii lui Dumnezeu.Aceastaesteatitudinea existentialS.areil angapaz|pe om in intregime: nu existi teologie n afari de

tri.ire; trebuie si te schimbi, si devii un om nou. Spre a-L

cunoaste e Dumnezeu rebuiesi te apropii deEl; nu egti eolog

daci nu urmezi caleaunirii cu Dumnezeu.Caleacunoaqterii




lui Dumnezeu esteneapi.rat eceea indumnezeirii. Cel care,

chiar urmAnd aceasti. ale, si inchipuie la un moment dat ci

L-a cunoscutpe Dumnezeu,acelaare mintea stricati, dupi

Sfrntul Grigorie de Nazianz.as ;adaa apofatismulesteun cri-

teriu, un semnsigural unei dispozitiiamingii n conformitate

cu adevirul. in acest ens, rice teologieadevirati esten mod

absolut o teologieapofatici,.

Firegte, e vom intreba c:treeste olul teologieinumite ,,cata-

fatici" sauafirmativi, a teologiei ,numelordivine", caresearati

in flpturi? Spredeose6ire e cdea negativd, areesteun suig

spreunire, aceasta steo calecare coboari sprenoi, o scari a

,,teofaniilor" saua aritirilor lui Dumnezeu n creaEie. epoate

spunechiar ci este singuri caleurmati in doui direcgiiopuse:

Dumnezeu pogoari sprenoi in ,,energiile" are l faccunoscut,

iar noi ne iniltim spreEl in ,,unirile" in careEl rimAne necu-

noscut prin fire. ,,Teofania eamai inalti", aritareadesivirgiti

a lui Dumnezeu n lume prin in-omenireaae uvintului, igipistreazi pentru noi caracterulapofatic: ,in firea umani a lui

Hristos spuneDionisie - Cel mai presus e fiingi S-aaritat

in firea omeneasci hri a ncetasi. ie ascuns upi aceastiari-

tare, sau, ca si mi. exprim intr-un chip mai dumnezeiesc, n

chiar aceastS.r5.tare."5o*Afirmagiileal clror obiect estesft.nta

fire omeneascia ui IisusHristos au toati strllucirea givaloarea

celor mai formale negaEii."5lCu atit mai mult, teofaniile

pa4iale de pe treptele nferioare l ascundpe Dumnezeu n ceea

ce esteEl, aritAndu-L totodati in ceea eEl nu esteprin natura

Sa. Scara eologiei catafttice, carene dezviluie numele dum-nezeiegti coasendeosebi in SfinteleScripturi, cuprindeo serie

de trepte care rebuie si serveascidrept sprijin contemplirii.

Noi nu formuli.m cunogtinle rafionale,niste conceptecaresi

ofere acultitilor noastrede n;elegereo gtiinli pozitivi asupra


naturii dumnezeiegti, i mai degrabi imagini ori idei in stare

si ne indrume, si ne modeleze acultigile in vederea ontem-

plirii Celui ce intrece orice inEelegere.52 ai des pe treptele

inferioare,acestemagini sunt formate pornind de a obiectele

materiale elmai puginpouivite si duci la riticire mingilepugin

experimentate n contemplare. ntr-adevlr, estemai greu a-L

confunda pe Dumnezeu cu piatra gi cu focul, decAt de a fi

inclinat si-L identifici cu inteligenta, u unitatea, u fiingaori

cu binele.53Ceeacepirea evident a ncepunrl urcu;ului (,,Dum-

nezeu u este iatra,El nu este ocul") devinedin ce n ce mai

puEinevident, pe misuri ce ajungem pe culmile contemplirii,

impingi de acela;i elan apofatic care acum ne indeamni si.

spunem: ,Dumnezeu u este iinga,El nu este inele."Pe iecare

treapti a acestuiurcug, ajungAnd a imagini sau a idei mai

inalte, rebuie si ne ferim si facemdin acestea n concept, ,un

idol despre Dumnezeu"; atunci rrom contempla insisi fru-

musegea umnezeiasci,pe Dumnezeu, care se face vizut increafle. ncet, incet, speculagiacedeezi ocul contemplagiei,

cunoasterea agionali se gtergedin ce in ce mai mult in faga

experiengei, ici indepi.rtind conceptele are nlintuie mintea,

apofatismul deschide,pe fiecare reapti a teologiei pozitive,

orizonturi nelimitate de contemplare..,\adar, n teologieexisti

diferite trepte, potrivite capacitigilor inegaleale min;ii ome-

nesti, careduc la tainele ui Dumnezeu.Sfrntul Grigorie de

Nazianz, n ceade-adoua cuvAntare eologici, reia n aceasti

privingi imaginea ui Moise de pe Muntele Sinai: ,Dumnezeu

imi poruncqte si pitrund in nor spre a vorbi cu El. A'g idorit ca vreun Aaron si fie lAngi mine si. mi insogeasci n

aceasti il itorie, chiar de nu ar fi indriznit si intre in nor...

Preogii imin mai jos... Iar poporul, carenu este rednic de

acestsuig,nici in stare de o vedereatet de inalti, rimine la




poalelemuntelui, fui si seapropie, iindci este ecuratgi profan;

ar riscasi sepiardi. Daci s-a nevoit cumva sI se curileasci,

atunci va puteaauzi de departesunetul rAmbigelor i glasul,

adici o tA.lcuireimpli a tainelor... Daci seafli vreun animal

riuticios si crud, vreau si spun niste oameni neputinciosi

pentru speculagiei eologie,sLnu cumvasI atace u furiedog-mele..., ci si.se ndepirtezede munte cAtmai mult, altminteri

vor fi ucisi cu pietre .."54Nu-i vorbaaici de ezoterismul nei

invitituri desivArsite, scunse elor profani, nici de o despir-

giregnostici intre cei duhovnicegti, sihici gi trupesti,ci de o

scoali de contemplare n care iecare gi primestepartea sade

experientS. tainei crestine riite de Biserici. Aceasti contem-

plarea comorilor ascunse le ngelepciunii umnezeiegti epoate

exercita n mod diferit, cu o intensitatemai mici saumai mare;

fie cI pltrundem in tainele ui Dumnezeuprintr-o inil;are a

sufletului spre Dumnezeu pornind de a creaturilecare asi si

transpari miregiaSa, ie printr-o meditareasupraSfintei Scrip-turi, in careDumnezeu nsugist5. scuns, adupi un zid, subexpresia erball a RevelagieiGrigorie de Nyssa); ie prin dog-meleBisericii sauprin viagaiturgici, fie, n sfhrsit,prin ekstaz,prin carepitrundem in tainadivini, aceasti ri.irea ui Dum-nezeuva fi totdeauna rodul atitudinii apohtice pe care ne-orecomandi.Dionisie in a sa Teologiemisticd.

Tot ceeace am spusdespreapofatism poate fi rezumar nciteva cuvinte. Teologianegativi nu estedoar o teorie a eksta-zului propriu-zis, ci esteexpresia celeiatitudini fundamentde

care acedin teologie n generalo contemplarea tainelor Reve-latiei.Nu esteo ramurl a teologiei,un capitol,o introducere

inevitabilSdespre ncognoscibilitateaui Dumnezeu,dupi caretrecem inigtigimai departe a expunerean termeni obisnuigi

a invigiturii, adici ln termeni proprii ratiunii omeneEti ri


filozofiei obignuite.Apofatismul ne nvagi si vedem n-dogmele

Bisericii, naintede oate,un sens egativ, preligte usi gAndirii

noastre e a-siurma ciile salenaturale9i de a forma concepte

caresi inlocuiasci realitiEile duhovnicqti, deoarece regtinismul

nu esteo ;coall filozofici. eoretizendpe margineaconceptelor

abstracte,i, inainte de toate,este impina;ire din Dumnezeul

Cel viu. Iati de ce, n ciudaculturii lor filozoficegi a nclinirilor

firqti citre speculafle,Piringii tradigieirisiritene, credinciogi

principiului apofatical teologiei,au ttiut si mengini gAndirea

la imita misterului gi nu L-au inlocui t pe Dumnezeu prin idoli

despreDumnezeu. ati de cenu existi o filozofie ,maimult"

sau ,,mai pugin" cregtini - Platon nu estemai cregtin decit

Aristotel. n Risirit nu s-apus niciodati problema raporturilor

dintre teologiesi filozofie: atitudinea apofatici le didea Pirin-

gilorBisericiiaceastiibertategi o generozitateu careei foloseau

termenii filozofici flri a fi in primejdie si fie inEelegi regitsau

si cadi intr-o ,,teologie conceptelor".CAnd eologia e rans-

forma intr-o filozofie religioasi, cum a fost cazul ui Origen,

aceasta rao urmarea epidirii apofatismului,careesteadevi-

rata ucrare a intregii tradigii a Bisericii de Risirit.

' Imposibilitateacunoagterii agionale lui Dumnezeu nu

inseamni agnosticism au efuzde a-L cunoattepe Dumnezeu.

Totugi, aceasti cunoagtere eva sivirgi totdeaunape caleaal

cirei capit adevirat nu este cunoasterea agionali, ci unirea,

deci ndumnezeirea. u va fi asadar orba nicicind de o teologie

abstracti, operAnd u concepte, i de o teologiecontemplativi,

inilgind mingile citre realitigi cesunt mai presus e ngelegerearagionali. ati de cedogmeleBisericiiseprezinti adeseaaliunii

omenegti ub ormaunor antinomii, cu atAtmai greude dezlegat

cu cAt taina pe care o exprimi estemai inalti. Nu estevorba

de desfiingareantinomieipentru a adapta ogmaputerii noastre




de ngelegere,i de a ne primeni spiritul sprea putea ajunge a

contemplarea ealitigii careni sedezviluie, ridicAndu-ne a Dum-

nezeu,unindu-ne cu El intr-o mi.suri mai mare saumai mici.

Culme a Revelagiei, ogma Sfintei Ti'eimi este prin exce-

lengi antinomici. Sprea ajungesi contempli.m n deplinitatea

saaceasti ealitateprimordidi, trebuie si atingem limita care

ne este ixati., trebuiesi ajungem a starea ndumnezeiti, cici,dupi cuvintul Sftntului Grigorie de Nazianz, ,,vor fi mo$te-

nitori ai luminii desivAr;ite 9i ai contemplirii Tieimii celei

preasfinte i atotputernlce.. .aceia are evor uni in intregime

cu Duhul totd; 9i aceasta a fi, cred eu, mpirigia cereasci."55

Cdea apofatici nu duce a un gol, a un vid absolut,clci Dum-

nezeulde necunoscutal cregtinilor nu esteDumnezeul imper-

sond al filozofilor. Sfintei Treimi, ,,Celeicare esremai presus

de fiingi, mai mult decit dumnezr,iasci. i mai mult decitbuni"56, i se ncredinteazi autorul Teologieinistice,angajAn-du-sepe calea are rebuie sil duci spreo prezengigi o

depli-nitate absolute.

CAPITOLUL3

Dumnezeu-Theime

Apofatismul propriu gAndirii teologicea Bisericii de Risirit

nu esteun fel demisticism mpersonal,nici experien;aunei dum-

nezeiri-neantabsolut n caresI sepiardi atat persoana mani,

cit gi Dumnezeu-persoani.

Punctul la care ajunge teologia apofatici (daci s-ar putea

vorbi depunct 9ide capit acoloundeeste orbade un suigspre

infinit...), acest apit nesfirgit, nu esteo fire ori o esengi i

nu esteo persoani, ci cevacare, n acelagiimp, estemai presus

de orice no;iune de fire 9i de persoani: esteTheimea.

Sfrntul Grigorie de Nazianz, careadesea stenumit,,cAnti-

regulSfinteiTieimi", spune n poemele ale eologice ,incepAnd

din ziua in carem-am lepidat de ucrurile lumii acesteia pre

a-mi inchina suf letul contemplagiiloruminoasegi ceregti, ind

iriteligengasupremi m-a ripit de aici, de jos, spre a mi. a;eza

departede tot ceea e este rup€sc,sprea mi inchide in tainita

corillui ceresc,ncepind din ziua aceea chii mei mi-au fost

orbi$ de uminaTi'eimii, a cirei strilucire ntrece ot ce gAndirea

putea si-mi prezinte sufletului; cici, din licagul ei preaindt,

Tieimea revarsi. este ot strilucirea Sanegriiti comuni Celor

Thei. Ea esteprincipiul a tot ceeace seafli aici jos, despirgit

de celede susprin timp... incepind din acrazi,am murit pentru

lumeaaceastai umeaa murit pentru mine."57Citre sfrrgitul

viegii,el doregte i fie ,,acolo nde este feimeamea9istrilucirea




impreunati a slaveiSale...,Theimea,n carepAnI 9i umbrele

neli.muritem-au umplut de emotie"58.

Daci principiul insugi aI fiingei create este schimbarea,trecereade la nefiingi la fiinti, in cazul n care creatura este

contingenti prin naturasa,Theimea ste tatornicieabsoluti.Am puteaspune,necesimtebsoluti a fiintei desivArgite,

9iotugi

ideeade necesirareu i seporriveste, eoarece ieimea este in-colo de antinomia necesarului ia contingentului: n intregime

personallsi n intregime ire, n Ea ibertatea i necesitateausunt deci.t una sau,mai bine zis, acestea u pot avea oc inDumnezeu.Nu poate i vorbade vreodependenti a Tieimiifagi de fiinta creati, nu existi. nici o determinarea ceeace senumefte ,,purcedere esnici a persoanelordumnezeiesti"prinactul acerii umii. S-arputeaca ipturile si.nu existe i otugiDumnezeuar fi TheimeTati, Fiu 9i Duh Sftnt -, cici crea;iaesteun act de voingi", ar purcedereapersoaneloresteun act

,,dupi fire" (rard rpriow)59. u-i vorbade vreunproces iuntricin Dumnezeu,devreo ,dialecdcl"a celor rei persoane, evreodevenire,de vreo,,tragedien Absolut" cztre r aveanevoie,sprea i dep{iti saudezlegati,de dezvoltareareimicl a fiingeidum-nezeiegti. cesreconcepgiiproprii tradigiilor romantice alefilozofiei germanedin veacul recursunt cu desivirgire srriinedogmei Theimii. Daci se vorbestede purcederi, de acte saudeterminiri li.untrice, astfelde expresii,carecuprind ideeadetimp, de deveniregide nizuingl., anti,numai cAtsunt desiracegi de neconvingi.toare imbajul si cugetarea oastrl in fata tainei

primordialea Revelatiei.Din nou ne vedemoblig,ti si ne ndrep-tim spre eologia apofaticl.,pentru a ne eliberade concepteleproprii gandirii, preftcAndu-le in temeiuri de la care si neridicim la contemplarea nei reditlti pe care nteligenga reatinu o poatecuprinde.

DUMNEZEU.TREIME 7I

in sensulacesta eexprima gi Sfrntul Grigorie de-Nazianz

in cuvintul siu cu privire la Botez: ,Nici nu am inceput si

cuget a Unitate si Theimeami si scaldi in slava Sa.Nici nu

am nceput bine si cuget aTf eime 9iUnitateami;i cuprinde

din nou. CAndunul dintre Cei Theimi se nfttiseazi., mi vine

si cred ci este otul, intr-atit ochiul mi seumple si intr-atit

ceea e estemai presusde ochi imi scapi; cici in mintea mea

prea mirginiti spre a pricepe mi.car pe unul singur nu mai

rimine loc pentru ceea eestemai presus.Cind aduni pe Cei

Tiei in aceea;i ugetare, id o singuri.fladrd.,ftri a putea mpa4i

sauanaliza umina unificati."60GAndirea rebuiesi. ie mereu

in migcaregi si alergeneincetatcAnd a unul, cind la Cei Thei

sprea reveniapoi la unitate; ea rebuie si se mparti neincetat

intre cei doi t ermeni ai antinomiei sprea ajunge a vederea

licagului Celui Preainaltal acesteimonade n trei. Oare cum

vom puteasI prindem ntr-un singur chip antinomia unitigii

9i a trinitigii? Oare cum vom putea prinde aceasti aini., daci.

nu avemdecAt jutorul unei idei nepotrivite,aceea migcirii

sau a desflguririi? $i acelagi utor imprumuti cu buni gtiintl

limbajul lui Plotin, lucru care nu poate insela decAtmintile

lngustecarenu sunt n staresi se idice mai presus e concepte

ragionde,mingi de critici si de istorici preocupatesi caute n

gAndirea iringilor,,platonism" ri,,aristotelism". frntul Gri-

gorie vorbegte ilozofilor ca ilozof; sprea-i intoarce pe filozofi

la contemplareaTieimii: ,Monadaeste usi in migcaren virtu-

teabogigiei sale;diadaestedep{iti, deoarece umnezeirea ste

mai presusde materie qi de formi; triada se nchide in desi-vAtgire,deoarece aesteceadintAi care recedincolo dealcituirea

diadei. in felul acesta umnezeireanu rimAne limitati gi nici

nu serisipegte a nesfrr;it. Una ar fi filrl. de cinste,cedalti ar

fi contrari rAnduielii;primul aspect r fi numai cerra ur iudaic,




celilalt aspedar fi cevaelin si politeist."6rSe ntrevedeaici rainanumirului trei: dumnezeirea u estenici una, nici multipli;desi.v6.rsireaadepisestemultiplicitatea a cirei ridicini estedualitatea si ne amintim diadele nterminabilealegnosticilorsaudualismulplatonicienilor)si seexprimi. n Theime. erbul

,,se xprimi" estenepotrivit, ci.cidumnezeirea u are nevoiesi.-Si ratedesivirqirea ici Ei insesi, ici altora.Ea este feime

9i acest apt nu ar purea i scosdin nici un principiu si niciexplicatprin vreo ra[iune suficienti., i.cinu existi principii,nici ratiuni anrerioare ieimii.

Tpia6: yA.cestuvlnt unefre pe celeunite prin fire si nuingiduie si se isipeasci.elece sunrcu neputinti de despirgitprintr-un numi.r caresi desparri."62,puneSfhntul Grigoriede Nazianz.Doi estenumi.rul caredesparte,rei, numi.rul caretrecedincolo de separare: nul si multiplul seafli adunate icuprinse n teime. ,yA.tunci i.nd numescpe Dumnezeu,eu

numescpeTatil, peFiul gi pe Duhul SAnt. Aceasta u inseamni.ci aspresupune dumnezeire isipiti - ar fi ca si cum asaducetulburare alsilordumnezei;nu inseamni ci-mi imaginezdum-nezeireaedusi la unu - asraar insemnasi o siri.cim foartemult. Or, nu vreausi gAndescn felul iudeilor din pricinamonarhiei divine, nici in felul elinilor din cauzabelguguluidumnezeiesc."63frntul Grigoriede Nazianznu caur;. i aperetreimeapersoanelornaintea ragiunii omenesti;el arati doarin mod simpluci oricare lt numir in afaride rei nu estemultu-mitor. Dar ne putem intreba daci ideeade numi.r sepoare

aplica ui Dumnezeu, daci. nu cumva supunem dumnezei-reaunei determiniri din afari, unei formeadecvate riceperiinoastre, ceea numirului trei. Sftntul Vasile elMare rispundeacestei biecgii:,Noinu numirim adunAnd persoanelefinteiTheimi),pornind de la unitate sprepluralitareprin cresrere,

DUMNEZEU-TREIME 73

pentru ci nu zicem:unu, doi, trei, nici primul, al doilea,al

treilea.uCici Eu sunt Cel dintAi si Cel de pe urmi. si nu existi

alt dumnszeuafri deMine., (lsaia44,6) Niciodati pAni astizi

nu s-aspusal doileaDumnezeu,dar,adorind pe Dumnezeul

din Dumnezeu, mirturisind individualitatea postasurilor hri

a mpirti firea n mai multe pirgi, rimAnem a credinta ntr-un

singur Dumnezan"&. Cu alte cuvinte, nu este orbaaici denum5.-

rul material careservestea calculesi carenu-i deloc aplicabil

pe fuamu.lduhovnicesc,n carenu existi. por cantitativ. ndeo-

sebicind este orbade postasurile umnezeiesti nite n chip

nedespirtit gi al ciror ansamblu ,,sumi", ca s5. e exprimi"m

in mod impropriu) di intotdeauna nitatea, =1,numirul trei

nu este cantitate um intelegem n mod obisnuit : el videgte

ordineaceanegriiti din dumnezeire.

Contemplareaacestei esivArgiri bsolute, acestei linitigi

dumnezeiesti areeste ieimea Dumnezeupersonal, arenu

este persoani nchisi in sine , gindul chiar,pini si ,,umbra

de depaneaTieimii" inalti sufletulomenescmai presus e iinta

schimbitoare i ulbure,diruindu-i in mijlocul patimilor acea

statorniciesi acea eninitate andOera careeste nceputul

indumnezeirii. Cici creatura, chimbitoareprin fire, trebuie

si atingi starea e statornicie esnicS.rin har, si pardcipe a

viata nfiniti in luminaTieimii. Tocmaipentruaceasta iserica

a apirat cu tirie tai naSfinteiTheimi mpotrivapornirilor firesri

ale atiunii omenesti, aresestriduiau si o suprime educAnd

teimea la unitate, bcAnd in Ea o esenli a filozofilor,cu trei

chipuri de manifestaremodalismul ui Sabelie), au mpir-gind-o n trei fiingedeosebite, um fhc ea uie.

Bisericaa exprimat prin opoorioroq onsubstantialitatea

CelorTiei, identitateaainici a monadeisi a triadei; denti tate

9i deosebiren acelasiimp a firii una 9i a celor rei ipostasuri.




Este curios de notat faptul ci. expresia d opoor5orov (vcnse

intAlnestea Plotin65. iiada plotiniani cuprinde trei ipostasuri

consubstantiale: nul, Inteligentagi Sufletul umii. Consub-

stantialitate a or nu se ridicl pAni la antinomia treimici a

dogmei crestine:ea se nfbtiseazi ca o ierarhie care descregte

;i se mplinegtedatoriti scurgerii hri incetarea ipostasurilor

care rec unul in altul gi seoglindescunul pe altul. Lucrul acesta

ne arati inci o dati cAt de falsi estemetoda storicilor carevor

sL exprimegAndireaPiringilor Bisericii ilcuind termenii de

careee seservesten'bensul filozofiei eleniste.Revelagia api

o pripastie intre Adevirul pe care l vestegte i adevi.rurilecare

pot fi aflateprin speculatiailozofici. Daci gindirea omeneascl

indrumati de instinctul adevirului, care este credinga nci

tulbure si nestatornicl,ar puteasi ajungl 9i n afari de creg-

tinism, si-;i formezebijbAind cAteva dei caresi o apropiede

Tleime, ainaDumnezeului-Treime-ar rimAnede nepltruns.

Eranevoiede ,,o schimbarea mintii", p€Tdvorcr,,aremai in-seamni si ,,pociingi", ca poci.inEaui Iov cAnds-a aflat fagi in

fagi cu Dumnezeu: ,Din spusele nora gi altoraauzisem espreTine: dar acumochiul meuTe-avizut. Pentruaceeami. urgisesceu pe mine insumi gi mi pociiesc n praf si cenugi..Iov 42,54)

Taina Theimii nu devine accesibili decit acelei necunoagteri

c:re se idici mai presusde ceea e poate i cuprins in conceptelefilozofilor. Totusi, aceastS.ecunoa$tere, u numai docti, darsi iubitoare, coboari.apoi din nou asupraconceptelor spre aIe modelasi sprea transformaexpresiilentelepciunii omenestiin unelte ale ntelepciunii ui Dumnezeu,careestenebunie

pentru elini.

A fost nevoiedestridaniile supraomenesti leunui Atanasieal Alexandriei, ale unui Vasilecel Mare, ale unui Grigorie deNazianzsi alealtora nci, pentru a purifica conceptele Andirii

DUMNEZEU.TREIME 75

eleniste,spre a sparge idurile lor ferecate,ntroducind in ele

apofatismul cregtin,carea transformatspeculatia ationali intr-o

contemplare a tainei Theimii. Era nevoiesi se aci o distincgie

intre termenii carear exprimaunitateagi diferengiereaum-

nezeirii, lri si seacorde ntiietate unuia saualtuia, astfel ncAt'

gAndirea i nu alunece n unitarismul sabelian i nici in tri-

teismulpigin.

Piringii secolului al IVlea, prin excelenEi ,secol reimic",

s-au olositmai alesde ermeniiorioic gi rr6otco'q sprea ndruma

mingilespre ainaTieimii. Termenulotoic estedes ntrebuintat

de citre Aristotel, care l definesteastfel n Categorii,cap. V:

,,Numim o0oicr n mod principal, cu precldere si in mod

propriu ceea e nu sespunedespre ici un subiectsi carenu

seafli in nici un subiect; preexemplu,omul acesta ri calul

acesta. umim oousii ecundo (8erhepar toiar) speciilen care

existi.<primeleousii, impreuni cu genurilecorespunzitoare;

astfel, omulacesta, ste n mod specific m gi, n general or-bind, animal.Numim decinousiisecundeo mul gianimalul."66

Altfel spus, ,primeleousii" sunt subzistentelendividuale, ndi-

vidul subzistent, ar ,,ousiisecunde"desemneazi ,esentele"n

intelesul ealistal acestuiermen. Yrdotaoq, ftri s5. ibi valoarea

uriui termenfilozofic, arati. n vorbireacurenti. ceea esubzisti

in mod real, deci subzistenta de la verbul txpiorapcrr,a sub-

zista).Sfrntul Ioan Damaschin, n Dialectica,di. urmi.toarea

definitie valorii conceptuale celor doi ter meni: ,,olioioeste

lucrul careexisti.prin sine nsqi ;i carenu are nevoiede un

altul pentru stabilitatea a.Sau,mai precis, toia este ot ceea

cesubzistd rin sine nsugigi c:re nu are iinga n altul. Estedeciceea enu este entruun altul, c:re nu areexistentantr-un altul,

c:trenu arenevoiede un altul pentru stabilitatea a,dar careeste

in sinegi deci n careaccidentulareei<istenla."Cap.39) ,,CuvAn-tul nipostas, redoui ingelesuri.Jneori,el nseamnipur gi simplu



DUMNEZEU-TREIME 77

si chiar a arianismului. Cu toate acestea, -aajunssi se nliture

orice neingelegere: ermenul ,,ipostas" a pitruns in Apus,

atribuind nofiunii de persoani sensul iu concret; ar termenul

,,persoani." au np6oronov fost primit la rAndul ui in Orient

gi ngeles n mod adecvat. n felul acesta -a manifestatsobor-

nicitatea Bisericii, eliberAndmingile din granigeleor naturale

datorate diferengelordintre mentalidli gi culturi. Faptul cilatinii auexprimat ainaTieimii pornind de a fiinta,,una" spre

a ajunge la trei persoane, ar grecii au pre ferat ca punct de

plecareconcretul, adici cele rei ipostasurisi au vizut in ele o

singuri naturi., exprima ntotdeauna aceeagi ogmi aTheimii,

mi,rturisiti de toati cregtinitatea nainte de separare.Sfintul

GrigoriedeNazianz ntrunegte eledoui feluri de avedeaucru-

rile, spunAnd:Atunci cind vorbesc espreDumnez€uar trebui

si vi simgitiscildagide o singuri lumini si n trei lumini. Spun

trei, cu sensul de lnsugiri proprii sau postasuri sau persoane

(si nu contestim cuvintele, de vreme ce silabelene dau acelagisens).Spun una in ceeace privqte orloicr,adici dumnezei-

rea. Cici aici estevorba de o impirgir e neimpirgitl, de o

imbinare (unire) cu distincgie.Una singuri in Tiei, aceasta ste

dumnezeirea.Cele Thei,Una singuri; inEeleg e cele rei care

estedumnezeireasau, ca si mi exprim mai exact, care sunt

dumnezeirea."69ar n alti cuvArrtare l rezumi, deosebindnsu-

girile postatice,,Nena;terea, asterea, urcederea zracteriznazi.

pe Tatil, pe Fiul si pe Acela pe care l numim Sfrntul D uh,

pentru ca n chipul acesta i pistrim distincEiapostasurilor

in firea unici gi n slavadumnezeirii. Cici Fiul nu esteTatal,

de vreme ce nu are decit un singur Tati,, dar El esteceeace

Tatil este.Sfrntul Duh, cu toate ci purcededin Dumnezeu

(Tatil), nu esteFiul, de vremeceTatil nu are decAtun singur

Fiu, dar El este eea e esteFiul. Una sunt CeiTfei in dumnezeire,


existengi.Urmind aceasti. emnificagie, rioicrgi ipostassunt

acela;i ucru. Iati pentruce unii SfingiPiringi au zis: irile (natu-

rile) sau postasurile.Alteori, termenul <ipostas> esemneazl

ceea e existi prin sine nsusisi n propria saconsistengi. otrivit

acestei emnifi cagii, ermenuldesemneazi.ndividul diferit din

punct devederenumeric, diferit de oricarealtul, cum ar fi Petru,

Pavel, cest al." (Cap.4Z1ez' doi termeni suntdecimai mult

sau mai pugin sinonimi, otoia insemnAndo substangi ndivi-

duali, fiind susceptibili in acelagi imp s i desemneze iinga

comuni a mai multoi indivizi, ipostasul esemnAnd xistenga

in general, ar putAnd n egali misuri si seaplicegisubstangelor

individuale.Dupi mirturia lui Teodoretal Cyrului,"pentru

filozofia profani nu estenici o deosebirentre odoicrgi postas.

Cici orloia inseamni ceea e este,ar ipostasul, eea e subzisti.

Dar, dupi doctrina PirinEilor, ntre otoicr, i postasesteaceeagi

deosebire a ntre comun giparticular."6 8 eniul Piringilor s-a

folositde doui sinonimesprea deosebin Dumnezeuceea eestecomun - otoic: substangiori fiinti - si ceea eesteparti-

cular: ipostassau persoanS..

Ultima nogiune, eade persoani. rpooronov), zue -a mpus

in special n Occident, a inceput prin a stirni vii impotriviri

din partea risiritenilor. intr-adevir, acestcuvAnt, departe de

e eveentelesul modern de ,,persoani" (personalitateumani,

spre exemplu), arati mai degrabi infrtisarea exterioari a

individului, 9i anume faga, igura, mascaori rolul unui perso-

naj de teatru. Sfintul Vasilecel Mare avizut in acest ermen

aplicatdoctrinei treimice o tendingi proprie cugetirii apusene,

careseexprimase eja o dati in sabelianism,icind din Tatil,

din Fiul gi din Sfbntul Duh trei modaliti;i aleunei substange

unice. La rAndul or, apuseniivedeau n termenul ,,ipostas",

pe care l traduceau prin substantia,o expresie triteismului




gi Unul este n Theipersonalitigi. n felul acesta oi inliturim

unitatea ui Sabelie i triplicitatea odioaseierezii de acum"

(arianismul).70

Eliberatl de conotatia aarisrotelici,nogiuneaeologici de

ipostas n gindirea Piringilor risiriteni inseamni mai pugin

individul, ci.t persoana,n ingelesulmodernal acestui uvint.

intr-adevir, ideeape careo avemdespre ersonalitatea mani,

despreacestcevapersonal care acedin fiecare ndivid uman

o fiingi unici in lume,'absolutneasemuitisi cu neputingi de

redus a alte ndividualititi, ideea ceasta e persoanivine din

teologiacregtini. FilozofiaAntichitigii nu cunogtea ecit indi-

vizi umani. Persoana mani nu poate i exprimati in concepte.

Ea scapiorici.rei definigii ragionale, hiar orici.rei descrieri, ici

toate insugirile prin care am voi si o caracterizS.mot si se

regiseascigi a algi ndivizi. Persoana oate i prinsi numai in

viati prin intuitie directi sau poate i tradusi printr-o operide arti. CAnd spunem ,este in Mozart" ori ,,este n Rem-

brandt", ne aflim de iecaredati. ntr-un universpersonalcare

nu-gi glsegteniciieri echivalentul.Si totusi ,,persoaneleau

ipostasurile manesunt zolate dupi cum spune oan Damas-

chin - gi nu unele in altele"; in timp ce ,,in Sfinta Tieime,

dimpotrivi... ipostasurile unt unele n altele"7l. Lucririle

persoanelor manesunt deosebite; eleale persoanelor um-

nezeiegti u sunt, deoareceCeiThei, avAnddoar o singuri fire,

nu au decAto singuri vointi, decit o singuri putere, decit o

singuri lucrare.,Persoanele",

puneacelagi fAnt oanDamas-chin, ,,suntunite nu spre a se amestecl,ci sprea se contine

una pe alta; gi ntre ele existi o intrepitrundere (qv iv riil,l,ilrtr€

neprldpqorv 6Xooor) tri amestec, tri confuzie, in virtutea

cireia ele nu sunt nici despirEite,nici impirgite in substangi,

DUMNEZEU.TREIME 79

contrar ereziei ui Arie. intr-adevir, mai pe scurr, du_mnezei-

rea este neimpir;itl in indivizi, agacum trei sori amestecati

unul intr-altul ar aveao singuri lumini printr-o strAnsi.ntre-

pitrundere."T2 ,Fiecare intre persoane ongineunitateaprin

relagia acu celelalte,9inu mai pugin prin relatiasa aEIde sine .

insisi."73 ntr-adevir, fiecaredintre cele rei ipostasuricontine

unitatea, irea ceauna, ntr-un mod care i estepropriu gi care,

deosebind-o e celelalte oui persoane, minreste n acelasi

timp de egitura inseparabilicareunestepe CeleTLei. ,Nenas-terea,nasterea i purcederea...sunrsingurele nsugiri postatice

prin caresedeosebescele rei ipostasuri finte mpi4ite in chip

neimpirtit nu prin substangi.,i prin caracteristica ropriului

lor ipostas", pune oan DamaschinTa.,,Taril, iul gi Sfrntul

Duh sunt una in toate privintele in afari de nenagtere, astere

gi purcedere."75

Singura caracteristici a ipostasurilor pe care arn putea-o

formula ca fiind proprie in mod exclusiv ieciruia si care nus-ar afla deloc in celelalte,din cauzaconsubstangialitigii or,

ar fi deci relagia e origine. Totqi, aceasti elagierebuie si fie

ingeleasi ntr-un sensapofatic: eaestemai aleso negagie are

ne aratl ciTatil nu esre iul, nici Sfrntul Duh; cI Fiul nu este

Tatil, nici Duhul; ci Sfintul Duh nu estenici Tatil, nici Fiul.

A inftgigaaltfel ucrurile ar insemnasi,supunemTreimeaunei

categorii a logicii aristotelice,ceaa relatiei. ngeleasiapofatic,

relagia e origine ne arati deosebirea, ar nu ne aratl gi modul

in carese petrec purcederiledumnezeiegti. ,Felul na;terii, ca

9icelal purcederii, unt

cu nepurinfi de nteles...", puneSftn-nrl Ioan Damaschin. $m invlgat ci este eosebirenrre nastere

9i purcedere,dar fXrI si gtim deloc care este genul acestei

deosebiri."76 frntul Grigorie de Nazianza trebuir deja si inliture

incercirile ftcute spreadefini felul purcederilordumnezeiegti.

80 TEOLOGIA



MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

,,Mi intrebi, spuneel, ceesre urcederea frntului Duh?Spu-ne-mi mai intii ce estenenasterea atilui; atunci, la rindulmeu, voi treta ca un fiziolog nenasterea iului gi purcedereaDuhului. in

"cestmod, amAndoivom fi lovigi je nebunie

pentru ca am voit si. privim in chip viclean ainele ui Dum-nezetJ."77,Pricepi u ci estenastere? u ciuta in chip ispititor

cum. Pricepici Duhul purcededin Tatil? Nu te obosi si caugicum."78ntr-adevir, daci relagiile e origine nenasrere,asrere,purcedere pe al ci.ror temei distingem cele rei ipostasurineduc cu gindul spre zvorul unic al Fiului 9i al Sfrntului Duh,

9ianume a nqyaia 0e6r4g, dici.laTatil -Iwor aldumnezeiriiTe,ele nu stabilesc legituri aparte ntre Fiul gi Sftntul Duh.Acestedoui. persoane e deosebesc rin modul deosebitaloriginii lor: Fiul este i.scut,ar Sfrntul DuhpurcededinTatil.Aceasta jungepentru a le deosebi.

ReacgiaSfrntului Grigorie de Nazianz aratl ci speculagia

cu privire la Sfrnta Tieime carenu semultumegtecu formulapurcederiiSfrntului Duh 6rd oioi, ,,prin Fiul,. sau,,in raportcu Fiul" - expresie arese ntilneste a piringi gi nseamnicelmai adesea isiunea n lume a Sfrntului Duh prin mijlocireaFiului -, incearcisi stabileasci legituri intre Fiul 9i SfhntulDuh in privinta originii lor ipostatice.Aceasti legituri intreceledoui persoane are gi au originea n Tatil a fost stabiritide nvigitura apuseani. purcederiiSfrntului Duh ab uffoqlue,adici din doui. persoane eodati.,din Tatil si din Fiul. Filiiauea ostsingura atiunedogmaticl, motivul primordial.l r.p".eriidintre Risirit si Apus, celelaltenepotriviri doctrinare nefiinddec6.t onsecinteale acesteia.Pentru a ingelege eeace voiausaapere isiritenii cind se mpotriveau formulei apusene, stesuffcientsi seconfrunte celedoui. conceptii treimice, asa umsegiseau elepe la mijlocul secolului al IX-lea.

DUMNEZEU-TREIME 81

lga cum am spusdeja, n expunerea ogmei treimi-cs, in-

direa apuseanS.orneacel mai adesea e la firea unicl spre a

privi mai apoi cele fei persoane,n timp cegrecii urmau calea

opusi, de a cele fei persoane i.tre irea ceauna. SfhntulVasile

cel Mare prefera aceasti din urmi cale, av6.ndca punct de

plecare oncretul,potrivit Sfrntei Scripturi gi formulei de la

botezcarenumegtepe Tatil, pe Fiul ;i pe Duhul Sfrnt; cugeta-

rea nu era in primejdie de a se ri.tici, trecind de la cele rei

persoanea fireacomuni.. Totugi,celedoui cli eraudeopotrivl

de legitime, atita timp cit nu presupuneau, n primul caz,

intAietateaiin,tei, ar in al doilea, ntAietatea elor rei persoane

asupra irii comune. ntr-adevir, aga um amvdzut, Piringii

au folosit doui sinonime (orioia gi ipostas)pentru a stabili

deosebirea intre fire gi persoani, tri a puneaccentulpe una

saupe cealdti. Atunci cind iei in considerare ersoanele sau

persoana),ei in consideraren acela;i imp fireasi invers, irea

este u neputingi de conceput n afari de persoane auca iindanterioarLcelor trei persoane,ie chiar n ordinea ogici. Daci

facemsi incline ntr-o partesaudta echilibrulacestei ntinomii

intre fire si persoani., bsolut dentice9i otodatl absolutdiferite,

ajungem a unitarismul lui Sabelie Dumnezeul-esengi l fflo-zofilor) sau la triteism. Grecii au vi.zut in formula privind

purcedereaDuhului Sfrnt de la Tatil si de la Fiul o tendingi

de a accentuaunitatea irii in detrimentul distincgiei ealea

persoanelor:elatiilede originecarenu duc imediatpe Fiul gi

pe Sfrntul Duh la izvorul unic, adici la Tatil - pe Unul ca

niscut, iar pe Celilalt capurcezdnd,

devin un sistemde egi-turi in fiinp una, @vaczue in puncr de vedere ogic esteposterior

fiingei. ntr-adevlr, dupi concepgia puseani,Tatll gi Fiul fac

si purceadi pe Duhul Sftnt, intrucit Ei reprezinti. irea una;

la rindul siu, Duhul Sfi.nt, carepentru teologii apusenieste

82 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT DUMNEZEU.TREIME 83



,,legituraTatilui gia Fiului", semnifici aceastiunitate naturali

intre primeledoui persoane.nsusirilepostaticepaternitatea,

nasterea, urcederea) unt mai mult sau mai pugin resorbite

in naturl sau iingi, caredevineprincipiul de unitate nTreime,

diferentiat prin relagii, eferindu-se a Fiul caTati,si la Sfrntul

Duh caTati gi ca Fiu. in loc de a fi insusiri ale postasurilor,

relatiile se dentifici cu acestea;Sfrntul Toma va spune maitirziu: ,,CuvAntulpersoanS.nseamni relatie"8O,aport luntric

al fiingei careo diversifici. Nu sepoare igidui deosebireaare

existi. ntre aceasti dnceptiecu privire a Sftnta Tieime si aceea

a unui Grigorie de Nazianzcu alesale ,Tiei Sfintenii adunate

intr-o stipinire si dumnezeire nici."81. irintele Rdgnon ace

o observatieusti: ,,Filozofia atini, spuneel, nfttiseazi firea nea nsisj sicontinui pani la fundamenq ilozofiagreaci nftgigeazi

mai intAi temeliasi pltrunde apoi n easprea dade ire. atinul

privegte ersonaliateac:run mod al firii, in timp cegreculprivegtefirea ca pe un continut al persoanei."82

Pirintii greciau afirmat ntotdeauna i principiul unitiEiiin TheimeestepersoanaTatilui. Principiu al celorlalte douipersoane, atil esteprin aceastahiar termenul relagiilordin careipostasurileprimesc nsusirile or distincte: hcAndsi purceadi

persoanele, l rinduiqte relagiile or de origine - nagtere ipurcedere in raport cu principiul unic al dumnezeirii. atide ce Risiritul s-a opus formulei Filioque, carepirea si sli-beascimonarhiaTatilui: ori trebuiasi sedistrugi.uniratea,recunosci.ndu-seoul principii aledumnezeirii,ori trebuiasi

se ntemeiezeunitatea ndeosebipe naturacomuni care receaasdelpe primul plan, ficAnd din persoane elagii n interiorulfiintei unice. Pentru apuseni, elagiilediversifici unitatea pri-mordiali; penrru risi.riteni, ele nseamnideodad deosebire i

unitate, deoarece le se aporteazl.laTatbJ,careesteatAt prin-

cipiul, cAt gi recapitularea ovyregalciooq) Tleimii.-in acest

mod ingelege i Sfrntul Atanasie entinfa ui Dion isie Alexan-

drinul: ,,Noi extindemunitatea n Theime lri si o impirgim

9i apoi recapitakmTheimea n unitate frri si o micsorim."83.

in alti parte, el spune: ,Existi un singur principiu al dumne-

zeirii gi, prin urmare, existi monarhie in chipul cel maiabsolut."84,I-Jn ingurDumnezeu,pentru ci-i un singurTati",

dupi completareaPiringilor greci. Persoanele i firea sunt

gindite, ca si spunema;a, n acelagiimp, fbri ca, n mod logic,

una si fie inaintea celorlalte.Tatll - rqyaicr 0e6tnq,,zvor aI

oriclrei dumnezeiri n Theime produce pe Fiul ;i pe SfAn-

tul Duh, dindule firea Sa care rimine una ;i neimpirtiti,

asemenea u ea nsigi in Cei Thei. A mirturisi unitatea firii

inseamni., upi Piringii greci,a recunoaftepe Tatil drept zvor

unic al persoanelor, are primesc chiar de la El aceasti fire.

,,Dupi judecatamea,spuneSfrntul Grigoriede Nazianz,pis-trim un singur Dumnezeu rapoftend pe Fiul gi pe Duhul la

un singur Principiu frri a-I compune, nici a-I amesteca9iafirmind identitatea de fiingi 9i ceeace noi numim unica 9iaceeagi iscare i voingi a dumnezeirii." SS,Pentru oi este n

singurDumnezeu,pentruci este singuri.dumnezriresi pentru

ci cei carepurced se aporteazi a Unul din carepurced, fiind

totu;i trei dupl credingi... Deci, atunci cind avem n vedere

dumnezeirea, arrzaprimi, monarhia, neapareUnul; giatunci

cind avem n vederepe aceia n careestedumnezeireagi pe

aceiacare purced din Principiul cel dintAi in aceeagi egnicie

gi slavi, cinstim pe Cei Trei.'86Sfbntul Grigorie de Nazianz

apropieaici intr-atit dumnezeirea i persoana atilui, incit ai

puteacredec5.e amesteci. n alti parte, el igi nuangeazS.dn-

direaspunind: ,,Firea na n Cei Tlei esteDumnezeu;cAtdespre

84 TEOLOGIAMISTICA A BISERICIIDE RASARIT DUMNEZEU-TREIME 85



unitate (Euooq),Tatil esteCel din carepurced ceilalgigi citre

careei se ndreapti flri si se amestece, ar existAndodati cu

El, ftri si fie despirgigi rin timp, prin vointi. sauputere."87

Sfintul Ioan Damaschin exprimi aceea;i dee cu precizarea

doctrinari care i esteproprie: ,,Taril are iingaprin El insusi,

gi El nu detinede a altul nimic din ceea e El are.Dimpotrivl,

El este zvorul gi principiul naturii gi al felului de a fi, penrrutogi... Deci, tot ceea e au Duhul si Fiul, pAni gi fiinta lor,deginde a Tatil. De nu ar fi Tatll, nu ar fi nici Fiul, nici Duhul.Daci Tatll nu ar avi:aceva, nici Fiul nu ar avea,nici Duhul.Datoriri Tatilui, Fiul gi Duhul au tor ceeace au, pentru ciTatal are roateacestea... tunci cAnd privim in Dumnezeucauzapriml, monarhia..., vedemunitatea.Dar atunci cindluim in considerare e cele n careestedumnezeireasau, maiprecis,pe celec:re sunt dumnez€ireansigi, adici persoanelearepurced din cauzaprimi..., adici ipostasurileFiului gi Duhu-

lui, atunci noi ne nchinim celorTLei."88Tatil esteCelcaredistinge posasurile,,intr-o vegnicimiscarede dragoste" (riporcg rcri ayarrlcrr<6g),dupi cuvAntul SfAn-tului Maxim.8eEl di fireaSauna deopotrivi Fiului si SfrntuluiDuh, in careea i.mAneuna si nedespirgiti, neimpirtiti, fiindtotqi dati in chip deosebit, ici purcederea frntului Duh dinTatil nu este dentici cu nafrereaFiului din acelagi ati. Aritatprin Fiul si cu Fiul, Sfrntul Duh subzisti.capersoani dumne-zeiasci. urcezAnd inTatil, cum spuneatit de impedeSftntulVasilecel Mare: ,,Din Tatil purcedeFiul prin caresunt toaregi cu careSfantulDuh esten chip nedesplrtit cunoscut, iindcinu sepoatesi negandim a Fiul fui si fim iluminagide Duhul.Astfel, pe de o parte, Sfrntul Duh, izvor al tuturor bunurilorimplnite flpturilor, esteunit cu Fiul cu careestegAndit n chipnedesplrgit; pe de alti parte, fiinga SaEinede Tatil din care

purcede. gadar, nogiuneacaracteristici a insugirii Saleperso-

naleestede a fi aritat dupi Fiul gi cu El gi de a subzistapurce-

zAnddin Tatil. CAt despreFiul, care arati prin Sine nsusi gi

cu Sine insugi pe Duhul, care purcede numai din Tatil, El

strilucegtedin lumina neniscuti caFiu unic; aceasta ste nsu- .

gireaproprie care l deosebegte e Tatil gi de Sfrntul Duh gi

care l pecetluie$te n chip personal.CAt despre Dumnezeulsuprem, nsugireacea mai inalti a ipostasului Siu estede a fi

singurTati 9ide a nu purcededin nici un principiu; prin aceasti

insugire El s-a ftcut cunoscut ca persoani."9OSfrntul Ioan

Damaschin se exprimi nu cu mai pugini precizie,deosebind

persoanele finteiTireimi hri si le supuni categorieide relagie:

,,Tiebuie si se gtie - spune el - ci noi nu facem pe Tatil si

purceadi din nimeni, ci il numimTatil Fiului; cit despreFiul,

noi nu il numim nici Cauzi (cr(ttov),nici Tati, ci spunem ci

El provine din Tatil ;i ci El esteFiul Tatalui; spunem, de ase-

menea,ci Sfrntul Duh purcededin Tatil si il numim DuhulTatilui, dar nu spunemci El purcededin Fiul, ci ci. esteDuhul

Fiului (6r toO Yiro06C b flrn0pa or) Myopev, flrn0pc 5BYioO

6vopd(opev)."e1

. CuvAntul gi Duhul, doud. azeale aceluiagi oar€sau ,mai

degnbi doi sorinoi"e2,suntnedespi4igi n lucrareaor derevelare

a Tatilui ;i totugi deosebigin chip negrlit, ca doui persoane

purcezAnd in acelagi ati. Daci, potrivit formulei atinegti, -ar

introduce aici o noui relagiede origine, ftcAndu-se ca Duhul

Sfrnt si.purceadi din Tatil gi din Fiul, atunci monarhiaTatilui,

acest aport personal carecreeazi, nitatea odati cu Theimea,

ar face oc unei alte concepgii,aceleia substangei na, n care

relaEiile r interveni sprea ntemeia deosebirea ersoanelor,n

care postasulDuhului Sfrnt nu ar fi decAto legituri reciproci

intre Tatil gi Fiul. Daci vom in;elege accentul diferit d celor

86 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT DUMNEZEU.TREIME 87



doui doctrine trinitare, atunci vom pricepe,desigur,pentru

cerisiritenii au apirat dintotdeaunacaracterulnefabil,apofatic

al purcederiiSftntului Duh din Tatill,iwor unic al persoanelor,

impotriva invigiturii mai rationale, care, tcind din Tatil gi

din Fiul un principiu comun al Duhului Sfrnt, puneaceea e

este omun mai presus e ceea eestepersond, nvitituri care

tindea si desfiintezepostasurile,amestecAnd ersoanele ati-lui si Fiului in actul firesc al purcederii, ftcAnd din persoana

Sfintului Duh o rela;ie ntre celelaltedoui.

Stiruind asupramonarhieiTatilui, izvorunic aIdumnezeirii

si principiu al uniti,tii CelorThei, lsiritenii apirau o conceptie

despreTieime pe careo socoreaumai concreti.,mai personali.

Totugi, ne putem intreba daci aceasti riadologie nu cade n

picatul opus celui pe caregrecii l reprogauatinilor, si anume

daci nu facesi treaci persoanelenaintea fiingei. Aceasta -ar

fi petrecut,spreexemplu,dacl fiingaar fi primit caracteruluneirevela;ii comune a persoanelor,cum estecazul in sofiologia

pirintelui Bulgakov93, n teologrus modern, a ci.rui doctrini,

ca gi ceaa ui Origen,dezvlluieprimejdiile gAndirii isi.ritene

sau,mai degrabi,pericoleleproprii gindirii rusesti.n realitate,

traditia ortodoxi este ot atit de departede acestexces isiritean

pe cit estegi entitezesa apuseani. intr-adevir, agacum amvizut, dacd.existi Ersoanele,ceasta ste entru ci eleau iinga;insisi purcedereaor consri. n a primi fiinta Tatllui. O altiobiectiepoatepi.reamai intemeiat5.: ceastimonarhieaTatiluinu ar fi o expresie subordinagianismului?ati.l, zvor unic,nu primegteEl in aceasticoncepgiensusirea e persoanidum-nezeiasci rin excelengi? frntul GrigoriedeNazianzprevizuse

aceasti. ificultate: ,,Mi-ar fi pllcut, spuneel, sI-L preami.resc

pe Tatil ca pe Cel mai mare, pe El, din carecei egali si trag

egalitatea dati cu fiinga or... mi tem, totu;i, sI nu facdin

Principiuun principiu al celor nferioar egi si-L jignescastfel,

degiagvoi si-L preamiresc, cici slavaPrincipiului nu sti in

miqorarea acelora arepurceddin El."9a ,Dumnezeire... lri,

treapti superioaricare i inalge au lri treapti inferioari. are'

si coboare,egali in orice privingi, in orice privingl aceeasi, ga

precum n cer rumusegeaimire$a nu sunt decAtuna.Aceasta

este esfir;ita conaturalitate celor rei nesfArgituri. iecareuat

in sine esteDumnezeu,esteFiul ca ;i Tatil, la fel Duhul Sfrnt

ca ;i Fiul, totugi fiecarepistrAndu-gi insugireapersonali; Cei

Thei uagi mpreuni sunt Dumnezeu.Fiecare steDumnezeu

din cauzaconsubstantialititii: Cei Tiei sunt Dumnezeu din

cauzamonarhiei."95

Astfel, gindirea apofaticl a Piringilor, formulind dogma

Tleimii, a gtiut si plstreze n deosebi reaintre fiingi si postasuri

echivalengaor tainici: Dumnezeueste,,inchip identic monadi

gi riadi.", dupi cuvAntulSfrntului Maxime6.Acesta ste apitulclii carenu aresftr;it, este apitul sui;ului celui flri. de imiti:

Cel cenu poate i cunoscut searati tocmai prin faptul ci este

cu neputinli de cunoscut, entruci. ncognoscibilitatea asti

in faptul ci Dumnezeunu este umai naturi, ci giTiei persoane,

pentru ci fiingaceacu neputinli de cunoscutesteastfel, ntru-

cAte fiinEi a Tatilui, a Fiului gi a Sfrntului Duh. Dumnezeu

€ste u neputingi de cunoscutpentru ci.esteTieime,dar care

Segi descoperi aTieime. ati punctul culminant al apofatis-

mului: revelagia finteiTheimica apt inigid, realitateabsoluti,

dat primordial ce nu poate i dedus,explicat ori aflat pornind

de a alt adevlr, pentru ci nu existl nimic caresi fie mai inainte

de El. Gindirea apofatici ce renungi la orice reazemafli un

temei n Dumnezeu,a cirui incognoscibilitate pare aTieime.

Aici igi afli cugetarea statornicie de nezdruncinat, teologia

DUMNEZEU.TREIME 8988 TEoLocrAMrsrrcAA BIsERrcrrERASARIT



PentruBisericaOrtodoxi, Tireimea ste emeiul de-nezdrun-

cinat al intregii cugetiri religioase, l oricirei evlavii,al oriclrei

viegiduhovnicqti, d oricirei triiri. PeEa o ciutim atunci cAnd

il ciutim pe Dumnezeu, atunci cind clutim deplinitatea

fiin;ei, sensulgi scopulexistengei. evelalie rimordiali si zvor

al oricirei revelagii,ca 9i aI oricirei fiin;e, Sfinta Treime se

impune cunoagterii oastre eligioase: ecadesi o primim cape un fapt ale cirui evidengi gi necesitate u sePot intemeia

decAtpe sine nsugi.Dupi pirerea pirintelui Florensllyee,eolog

rus contemporan, pentru gAndireauman5.nu va putea exista

alti solugie n vedereagisirii unei stabilitiEi absolute decit

admitereaantinomiei Sfintei Theimi: daci inliturim Tieimea,

ca unicul temei al oricirei realitigi, al oricirei gindiri, atunci

intrim pe un ftgag lri iqire, ajungema o aporie, a nebunie,

la sfArgireaiin;ei, la moartea duhovniceasci.Nu avem dti

alegere ecit Theimea au adul! intr-adevir, aceasta steo Pro-

blemi crucidi in sensul iterd al acestuicuvALnt ogmatreimici

esteo cruce a gAndirii omenegti.Suigul apofatic esteo urcare

pe Golgota. Iati de cenici o speculaEieilozofici nu s-aPutut

ridica vreodati pini la taina Tieimii Celei Sfinte. Iati de ce

nici mingile omenegtinu au putut si primeasci aceasti dezvi'

ldire preaplini a dumnezeiriidecAtdupi crucea ui Hristos,

carea biruit moarteagi priplstia iadului. Iati de ce, n sfrrgit,

revelaEiaTieimii e isfrAnge n Biserici ntocmai caun dat pur

religios 9i ca adevirul universalprin excelengi.

isi giseste emeiul, iar nepriceperea evinecunogtinEi.Pentru

Bisericade Risirit, daci vorbim despreDumnezeu, vorbim

intotdeauna desprecevaconcret: ,,Dumnezeul ui Avraam, al

lui Isaacgi al lui Iacov,Dumnezeul ui Iisus Hristos", adici

mereu de Theime Tatil, Fiul gi Sfhntul Duh. Dimpotrivi,

atunci cAnd ireacomuni trecepeprimul plan n sensul ogmei

trinitare, este nevitabil ca realitatea eligioasi a Dumnezeu-lui-Tleime si se;teargi intr-o misuri. oarecare, ind nagtere

unei anumite filozofii a fiinteie7.Pini 9i ideeade fericire va

primi in Apus un Cccenroarecum ntelectual, infhtisAndu-se

cao viziune a fiin,tei ui Dumnezeu.Legitura personalia omu-

lui cu Dumnezeul Cel viu nu se va mai adresaTheimii, ci va

aveamai curAnddrept obiectpersoanaui Hristos, care edez-

viluie fiingadumnezeiasci. ugetarea i viaga restini.vordeveni

hristocentricee8,prijinindu-se ndeosebipe freaumani a CuvAn-

nrlui intrupat, gi sepoatespuneci aceasta a fi ultima lor resursi.

intr-adevlr, in contextul doctrinar al Apusului, orice speculagiein exclusivitateeocenrrici ar riscasi. seorientezemai degrabi

spre iinti decit sprepersoane, i devini deci o mistici a ,,prl-pastieidivine" (vezinogiuneede Goxheil a Meister Eckhart),

un apofatism mpersonalal dumnezeirii-neanr,mai inainte de

Theime.Printr-un ocol paradoxal,am reveniastfel prin crefri-

nism la mistica neoplatonici.

in tradigiaBisericiide Risirit, nu existi oc pentru o teologie

gi, cu atAtmai putin, penrru o mistici a fiingeidumnezeiegti.

Pentruaceasti piritualitate, ermenulultim, fericireampirigiei

Cerurilor, nu este edereaiintei, ci inainte de toateesteparti-

cipareaa via,ta umnezeiascl Sfintei Tleimi, starea e ndum-

nezeire ,,mostenitorilor i rii dumnezeiesti", umnezeicreagi

dupi Dumnezeul Cel Necreat si avAndprin har tot ceeace

Sfrnta Theimeare prin fiingi.

ENERGIILENECREATE 9I



neconcordangi u ceea ene pareci s-arpotrivi lui Dumnezeu.

Totugi,estecu totul firesc si ciutim a defini sensulunei expresii

careparesi fie in conradiqie cu atateaaltemirturii ale Sfintei

Scripturi gialeTiadiliei cu privire la necomunicabilitatea bso-

luti a fiinEeidumnezeiqti.Din Scripturi gi din scrier ileSfingilor

Piringi ar reiegidoui serii de texte contradictorii, unele mirtu-

risind faptul ci firea dumnezeiasci ste naccesibili, ar celelalte

afirmAndci DumnezeuSecomunici, Seoferi experieriiprin

ffiire, poate i realmente tins n unire (cu El). Sfrntul Macarie

Egipteanul - sau Pseudo-Macarie mareavaloare a scr ierilor

misticecunoscute ub acest ume nu seschimbi cu nimic) -,

vorbind despre ufletulcare ntri. in unire cuDumnezeu,stiruie

asupradeosebiriiabsolutedintre celedoui firi chiar in aceasti

unire: ,El esteDumnezeu,el (sufletul)nu esteDumnezeu;El

esteDomn, el (sufletul)este lujitor; El esteCreator,el (sufletul)

este reaturi... gi nu este imic comun ntre firile or."l00 nsi,

pe de alti parte, acelagi utor vorbegte espre ,prefacereaufle-tului in fire dumnezei"..1<(l0l.lgadaaDumnezeuar fi cu totul

de neatinsgi otodati s-ar mpirtigi in chip real iingelorcreate,

flri si putem desfiinga au educe n vreo mi.suri vreunul din

terrnenii acesteiantinomii. intr-adevir, daci mistica cregtini

nu se poate impica cu un Dumnezeu transcendent,apoi cu

atAt mai puEin s-arputea mpica cu un Dumnezeu manent

giaccesibil ipturilor. Etienne Gilson exprimi foarte bine acest

principiu fundamentalal viegiiduhovnicqti: ,,inclinagi sPune

el -, fie doar pentru o clipi gi dintr-o parte,stavilaPecareo

ridicilntre

om si Dumnezeucontingengaiingei gi vegi ipsi

pe misticul cregtinde Dumnezeul siu, il vegi ipsi de mistica

sa:el sepoate ipsi de orice Dumnezeucarenu este naccesi-

bil, singurul decarenu sepoate ipsi esteDumnezeul careprin

naturaSaeste naccesibil."lo2

CAPITOLUL4

Energiilenecreare

Revelatiaui Dumnezeu-Tieime,Tatll, Fiul 9iSfrntul Duh,

sti la temelia ntregii teologiicresrine; ste eologia nslsi, potri-vit sensuluipec:ue Piiingii greci l dideau cuvAnnrlui ,,reologie",crre pentru ei insemna,cel mai adesea,aina Theimii revelatiBisericii. Nu estenumai temelia,dar gi scopul cel mai indt alteologiei, cici, dupi cugetareaui EvagriePonticul dezvoltatide Sfrntul Maxim, a cunoafte taina Tleimii in plinitatea Sainseamni a intra ln unire desivArgiti cu Dumnezeu, a atingestarea e ndumnezeirea fiingeiomenegti,adrcd.aintra n viaga

dumnezeiasci,n chiarviagaSfinteiTieimi, a deveni ,pirtasiaiftrii dumnezeiesti"0eic6 rorurnol <p6oecog, dupi Sftnnrl petru.

(tI l, 4) Teologia rinitari esre, ;adar,o teologiea unirii, o teo-logiemistici care mplici triirea, carepresupuneo caledeschim-biri progresive le naturii creare, lmpirtigire din ce n ce maiintimi a persoanei menesticu Dumnezeu-Ti:eime.

Cuvintul Sfinrului Petru este formal: diuinae consortesnnturne,,,pi.rtagi i firii dumnezeiegti". l nu ingiduie nici oindoiali asupraunirii realecu Dumnezeu, unire carene esteftgiduiti si vestiti drept scopulultim, ca ericirea veaculuiviitor.Ar fi cevacopiliresc - si lipsit de evlavie si nu vedem

aicidecit o expresie mfatici.,o metafori.. ntr-adevir, ar insemnasi urmi.m o metodi de exegeziprea ugoari daci am incercasi inliturim astfelgreutigile, golind de ingelesulor cuvinteleRevelatiei susceptibilesi ne contrazici gindirea ;i si fie in

92 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT ENERGIILENECREATE 93



Unirea reali cu Dumnezeusi, n general, riirea mistici punteologiacrestini in fap unei problemeanrinomice, anumeaceeaa accesibilitigiia natura naccesibili.Oare cum poareDum-nezeul-Tieime si ffe obiectul unirii gi, in general, obiectulexperienteimistice?Aceasti problemi a dat nagterea disputeteologice oarte animate n Risirit pe la jumiratea secolului

al XIVlea;i la hotiriri sinodaleprin cares-a ormulat in modclar traditia Bisericii Ortodoxe in aceasti privinEi. SfrntulGrigorie Palama,arhiepiscopulTesalonicului, purtitorul decuvint al sinoadelor'acesteimari epoci a teologiei bizantine,a consacratun dialog intitulat Thiophanlsproblemei dumne-znirii carenu sepoate mpirtigi gi care otusi se mpirtigeste.ExaminAndsensulcuvintelor Sftntului Petru despre ,pirta;iifirii dumnezeiesti",Sftntul Grigorie d Tesdonicului afirml ciaceastiexpresie reun caracterantinomic careo inrudegtecudogmaSfintei Theimi.Dupi cum Dumnezeuestedeodati Unul

9iTi"ei,

ot aga ,naruradumnezeiasci rebuie si fie numiti inacela;i imp neparricipabih gi, ntr-un anurnesens,parricipabili;ajungem a unireacu natura ui Dumnezeusi totusi ea imAnecu tonrl inaccesibili.Tiebuiesi le afirmim peamAndoul deodati

9i si pistrim antinomia lor ca pe un criteriu al slavei"lo3.in ceprivingi putem noi si intrim in unire cu SfAntaTieime?

Daci la un moment dat am putea sI ne aflim uniEi chiar cufiinta lui Dumnez€u, si participim la ea, fie gi intr-o foartemicl misuri., atunci, in acelmoment, nu am mai fi ceeacesuntem, am ff Dumnezeu prin fire. Atunci Dumnezeu nu armai fi Tieime, ci un Dumnezeu popor6otarog, cu mii gi miide postasuri,cici El er evearoratareapostasuricAtepersoanes-ar mpirti;i din firea Sa.Deci, Dumnezeu ne ri.mi.ne nac_cesibil n ceea eprivesre iinta Lui. putem si spunemoareciintrim in unirecu una dintre cele rei persoane umnezeiepti?

futa ar nsemnaunire posatici, proprienumai Fiului lui Dum-

nezerr, are Se ace om ftri si incetezesi fie a doua persoani

aTi'eimii. mbrlcandu-ne cu aceea;i auri omeneasci, rimind

in Hristosnumelede ii ai ui Dumnezeu,nu devenim,cu toate

acestea, rin faptul intrupirii, ipostasuldumnezeiesc l Fiului.

Deci, noi nu putem si participim nici la firea,nici la iposta-

surileTheimii. $i totugi, fbgiduinEa dumnezeiascinu poate sIfie o iluzie: suntem chemagi i participim la ffreadumnezeiasci.

Tlebuiea;adarsi mlrturisim ln Dumnezeuo distincgie egriiti,

dta decit ceaexistenti ntre ffingi gipersoani,o distincgie upi

careEl ar fi deodati totalmente naccesibilgi accesibil n anu-

mite privinge.Estedistincgia intre fiinga ui Dumnezeu sau

natura Sapropriu-zisi, inaccesibili, ncognoscibili, necomuni-

cabili, gi energiilesau ucririle dumnezeiqti, adici aceleputeri

naturde gi inseparabilede fiingi, in care Dumnezeu purcede

in afari, Se arati, Secomunici, Se diruiegte. ,,Iluminarea gi

harul dumnezeiesc i ndumnezeitornu este iin;a, ci energialui Dumnezeu(104,,,putere gi o lucrarecomuniThei-ii<(105.

lgadar, dupi Sfrntul Grigorie Palama, ,spunind ci putem

participa a natu ra dumnezeiasci, u in Sine, ci in energiile

Salg, imAnem in limitele evlaviei"l06.

Dupi cum am vizut, necesitatea e a stabili o bazl. dog-

matici a unirii cu Dumnezeu este eea e a determinatBiserica

Risiritului si formuleze invigitura privind distincgia reali

existentS.ntre fiingagi energiiledumnezeiegti. u toate acestea,

nu Sflntul Grigorie Palamaa fost autorul acestei nvigituri.

Cu mai pulinl claritate dogmatici, aflim aceastidistincEie a

cei mai mulgi dintre Piringii greci,urci.nd n timp pini la pri-

melesecoleale Bisericii. Aceastaeste radigia nsigi a Bisericii

de Risirit, strAns egati de dogma treimici.




GAndirea PirinEilor vedea n teologiapropriu-zisi inv5,$-

turile privitoare la fiinga dumnezeiasci,n sine, prin urmare,

la SfrntaTieime, n timp cemanifestiriledin afari ale ui Dum-

nezeu,deci Tieimea cunoscuti. n raporturile Sde cu fiinga

creati., ntrau in domeniul iconomiei.107 criitorii bisericesti

din primele secole, nteriori dogmei de a Niceea,amestecau

adesea ceste oui planuri cAndvorbeaudesprepersoanaCuvAn-tului cadespreAcryogpupoproq, ctre aratl dumngzeireaTatilui.

in aceasti ordine de idei, in sensul conomiei dumnezeiegti,

ei numescuneori Cu*hntul ,putere", ,,ti.rie" Srirro,pdaTatilui

sau mai degrabi,,lucrarea" Sa(d#gyeu). Atenagora l numea

,,idee i ucrare"dumnezeiasci aresearat5.n crea;ie.lo8 extul

Sftntului Pavel Romani 1, 20) despre nsusirile nevizute ale

Lui, putereaLui vegnici gi dumnezeirea ui (ii te crl6tog rriro0

8rivcprg cri 0er6tqq), are se vld limurit de la facerea umii,

va fi tilcuit cAndcu sensulde Cuvint-Putere;i intelepciune

care arati. pe Tatal, cind, mai precis,cu sensul de ,,energii",lucriri comune aleSfintei teimi caresearati tn ftpturi, ,,ceeacesepoatecunoafte despreDumnezeu" (td ywootdvtoO @eoO),

dupi acela;i eft al Sftntului Pavel Romani, l9). in".est

setrs

vorbqte Sfrntul Vasilecel Mare despre olul r evelatoral ener-

giilor caresedeosebesce fiinEacare imAne necunoscuti: ,;{fir-mAnd,spuneel, ci il cunoastem e Dumnezeulnostru n energiile

Sale, oi nu flgiduim deloc ci ne putem apropiade El chiar

in fiinta Sa.Cici dacl energiileSale oboari pAni la noi, fiinga

Sa rimine de neatins."l0gn creagie, heimea eade o fiintl

Se ace cunoscutS. rin energiile Sale iregti.

AutonrlOperebrareEagiticeacedeosebiren Dumnezeu nue

,,uniri" (€r,rintq)gi,,distinqii" (6wrgiou$.,,lJnirile" sunr,,loca-

gurile ainicecarenu searati deloc", fireasuprafiin;iali in care

Dumnezeurimine ca ntr-un repaus bsolut, ui a purcede n

afri in nici o aritare. ,Distinqiile" sunr,dimpotrivi, purcederi

(rTpo66or) le lui Dumnezeu in afari, manifestirile Sale

(dxgavoeiq),pe care Dionisie le numegtede asemenea irtugi

sauputeri (6uvdperq), e carese mpirtigegte tot ceea eexisti,

frcAndu-Lcunoscutpe Dumnezeuprin creaturi.l0Distinctia

intre celedoul cii in cunoagtereaui Dumnezeu,anume nrre

teologianegativl gi eologia pozitivi, se ntemeiazi, dupi Dio-

nisie,pe aceastldeosebirenefabili, dar reali intre fiinga ncog-noscibili;i energiile aredescoperi umnezeirea,ntre ,,uniri"

gi ,distincgii".Sfinta Scripturi ni-L descoperipe Dumnezeu

dupi numele divine ale energiilor in care Dumnezeu Se co-

munici.; riminAnd inaccesibil n ceea e privegte iinta Sa,Se

distinge fiind simplu, Se nmul,tegte tri a-gi pirisi unitatea,

cici in El ,,unirilesunt mai presusde distincgii"lll. Aceasta

inseamnl ci distincgiilenu sunt impi4iri sausepariri in fiinta

dumnez€iasci.Aovdper4 ri energiile n careDumnezeu purcede

in afari.sunt chiar Dumnezeu, dar nu dupi fiinEi. Sfhntul

Maxim Mlrturisitorul exprimi aceea;i dee spunAnd: ,Dum-

nez€upoate participa in ceeace El ne comunici, dar rimine

neimpirt{ibil in fiingaSa,carenu Secomunici."tt2 Sfrntul Ioan

Damaschin reiagAndireaSftntului Grigorie de Nazianz: ,,Totceea e spunem despreDumnezeu n termeni pozitivi nu face

cunoscuti firea,ci ceea e nconjoari ftno 5r< I 13$i el desemneazi

energiiledumnezeiqti prin imagini expresive recum,,miscare"

(rivnorA) sau ,,inigiativa ui Dumnez€u" (E(crlpcr@eo0)114.

impreuni cu Dionisie Pseudo-Areopagitul,Piringii numesc

energiile ,rezeele dumnezeirii" care pitrund universul creat.

SfantulGrigorie Palamae vaspunepe scurt ,dumnezeiri", ,lu-mini. necreati."sau

,har".

Prezengaui Dumnezeu n energiile Sale rebuie si fie inge-

leasi n sens ealist.Nu este orbade o prezenli operatiyi acanzri

in efectele ale:energiilenu sunt efecteale Cavz,ei umnezeiegti




asa um sunt fbpurile; elenu suntcreate, rodusealeneantului,ci sescurgvesnicdin fiinEauna, a Theimii.Sunt revi.rsi.rileiriidumnezeiesti, arenu sepoate imita, careestemai mult decitfiinga.Sepoatespuneci energiilearati un mod de fiintareaTieimii in afari de fiinta Sa, carenu poare fi atinsi. lgadar,Dumnezeuar exista otodati in fiinEaSa,dar;i in afara iingei

Sale. Referindu-se a Sftntul Chiril al Alexandriei, SftntulGrigorie Palama pune: ,Este ropriu energiei i creeze,ar firiiii estepropriu si nasci."l15Tlglduind deosebireaeali dintrefiingi gi energie,nu srar putea pune o limiti prea neti intrepurcederea ersoanelordumnezeiegti i facereaumii; si una,

9ialta ar fi deopotrivi acteale irii.r16Fiinta 9i ucrareaui Dum-nezeus-arprezentaatunci ca denticegi avandacelasi aracterde necesitate,upi SfAntulMarcu al Efesului sec. lXVJea)r17.Tiebuie, agadar, i deosebim n Dumnezeuo singuri fire, celetrei ipostasurisi energianecreati.carepurcededin fire, ftri asedespirti de ea n aceastlpurcedere areo facecunoscuti..

Daci noi participim la Dumnezeu in energiile Sale,pemi.suraputerii noastre,aceasta u inseamni ci DumnezeunuSearati in mod deplin in purcedereaSaad exna. Dumnezeunu estemicsorar n energiileSale:El este e deplin prezenr nfiecare razi,a dumnezeirii Sde. Tiebuie si. ne ferim de douipireri gregite,pe careni le-am putea forma cu privire la ener_giile divine:

l. Energia nu esreo functiune divini fagi de creaturi, cutoateci Dumnezeu creeazigiactiveazlprin energiileSale, arepitrund tot ceeace existi.. Creaturile ar putea si. nu existe,DumnezeuS-ararita totugi n afua fiintei SaIe, ga um soarelestriluceste n razele ale n afaradiscului solar, ie cr existi saunu fiingelecapabile i primeasci umina Sa.Desigur,expresiile,,asearita" si ,,in afari" sunt nepoffivite aici, pentru cI ceeace este n afari nu incepe si existedecit odati cu creatia,si

,,eriltarea"nu poate fi conceputi decit intr-un mediu striin

deCel careSearati. intrebuingind aceste uvintegresite, ceste

imagini neadecvate, emnalim caracterul absolut si nerelativ

d unei puteri naturale de propagare,proprie lui Dumnezeu

din vegnicie.

2.Dar lumeacreati nu devine ui de sfugit givesnicialituri

de Dumnezeupentru faptul ci purcederiledin fiingi sauener-giiledumnezeiesti unt altfel.Energiilenu presupunnecesitatea

creagiei, areesteun act iber sivArgitdeenergiadumnezeiasci,

dar determinat de o hotirire a voingeicomune celorTrei Per-

soane.Esteun act al voinlei lui Dumnezeu stabilind un subiect

nou in afari de iingadumnezniasci,,xnihilo.,,Mediul" arltirii

Sale a ncepe n felul acesta.n ceea eprivqte insi;i aritarea

Sa, aceasta stevegnicl: ea esteslava ui Dumnezeu.

Filaretd Moscoveiexprimi aceasti nviEituri, proprieBise-

ricii Risiritului, in predica sa de Criciun, vorbind despre

cintarea ingereasci ,,Slavl intru cei de sus ui Dumnezeu":

,,Dumnezeu spuneel - sebucura din veci de nilgimea slaveiSale... Slavaeste evelagia, riltarea,eflectarea,egmintul desi-

virgirii liuntrice. Dumnezeu Sedezviluie fagi de El insugidin

veci prin nasterea egnici a Fiului Celui de o fiingi si prin

purcederea egnici a Duhului Sfrnt, 9i astfel unitatea Sa, n

Tleimea Sfrnti, strilucegtede slava iingiali, nepieritoaregine-

schimbitoare.Dumnezeu-Tatil este atll slavei Efeseni , I7);

Fiul lui Dumnezeu este tralucirea lavei Evrei1,3) giEl insugi

a ayut slavaa Tat5l mai inaint e de a fi lumea (Ioan 77 5); la

fel, Duhul lui DumnezeuesteDuhul slavei I Petru4,14).in

aceasti.lavi proprie,prin sine,Dumnezeu riiegte ntr-o fericire

desivAr;iti mai presusde orice slavi, ffari si aibl nevoiedevreun

martor, flri a putea admite vreo impirgire. Dar cum in mila

9i dragosteaSa rri de sArgit El doregtesi transmiti fericirea

Sa,si-gi faci pina;i caresi fie ferici;i de slavaSa,El igi ectivezi



ENERGIILENECREATE IOIIOO TEoLoGIA MISTICA A BISERICIIon RASARIT



ne mirim - spuneel - ci nu intAlnim la cei vechi deosebirea

limpedegi neti intre fiinga ui Dumnezeugi ucrareaSa.Daci,

in vremeanoastri, dupi intirirea solemni a adevlrului gi recu-

noaftereauniversalS.monarhiei dumnezeiegti, anizanii gtiingei

profane au creat Bisericii atitea greutigi cu privire la aceasti

problemi gi au lnvinuit-o de politeism, oarece nu ar fi ficut

altidati aceiacare semAndreaucu zadarnica or ingelepciuneginu ciutau decAt i le giseascicusururi dascililor nogtri? ati

de ce eologii au insistatmai mult asuPra implitilii lui Dum-

nezeudecAtasupradistincEiilor careseafli in El. Celor c5'rora

le era greu si admiti distincgiadintre ipostasurinu trebuia si

li se mpuni distinqia lucririlor' invigiturile dumnezeiqti au

fost clarificatecu o discregiengeleapti,de-a ungul timpului,

ingelepciuneadumnezeiasciutilizAnd pentru aceasta ocmai

atacurileneingelepteafe ereziei." 22

Deosebind n Dumnezeucele rei ipostasuri, iinga ceauna

gi energiile firqti, teologia ortodoxi nu admite in El nici unamestec.Ca gi persoanele,nergiilenu sunt elementeale iingei

dumnezeiegticarear Putea i socotite n mod seParatagi de

Theimea cirei manifestare omuni sunt' cao vegnici radiere.

Ele'nu sunt accidente oqftpryoi) alenaturii, in calitatea or

de energiipure, neimplicAndnici un fel de pasivitate n Dum-

nezeu.123le nu sunt nici fiinge ipostatice, n felul celor trei

persoane.124ici nu sePoateatribui o energieoarecaren chip

exclusiv numai unuia dintre ipostasuriledivine, cu toate ci

atunci cAndsespune ,ingelepciuneaauPutereaTatalui" este

vorba despreFiul. intrebuin;ind un term€n uzual, am Putea

spuneci energiile unt atributeale ui Dumn€z€u; onrti' aceste

airibute dinamice gi concretenu au nimic comun cu atribu-

tele-conceptepusePeseama ui Dumnezeu de citre teologia

abstractigi sterili a manudelor.Dupi invigitura lui Dionisie

cu ceea ese mpirtlseste, adici fiingacu harul.lle in amindouicazurile indumnezeirea reali era imposibili. futfel, aceastiapi.rarea simplitigii dumnezeiestipornind de la un conceprfilozofic caacela l fiingeiducea a concluzii nadmisibilepenuucredingi, potrivnice tradigiei Bisericii Risiritului.

PentruSfrntul Grigorie Palama ca si pentru toati teologia

risiriteani, profund apofatici-

simplitateadumnezeiascinuse poate intemeia pe conceptul de esengisimpli. Punctul deplecareal gAndirii sale eologiceesteTieimea,ceacu totul sim-pli, in ciuda deosebirii,dintre iingi gipersoane ia distinctiilordintre persoane.Aceastisimplitate esteantinomicd.,ca,dealdel,orice enunEdoctrinar referitor la Dumnezeu: ea nu excludedistincgia,dar nu admite nici separarea i nici divizarea n ffingadumnezeiasci.Sfrnrul Grigorie de Nyssaputea si affrme cutirie ci inteligenga meneasci imAne simpll in ciuda diversi-titii facultigilor sale; ntr-adevir, ea sediversifici atunci cAndpurcede nspre obiectelepe care e cunoaste, imAnind insi

neimpirtiti gi ui ca prin fiinta sasi. reaci in altesubzistenge.Totugi, nteligenEa meneasci u esre,,mai resus e nume",ca cele trei persoane are posedi in energiile or comune torceea ear purea i atribuit naturii lui Dumnezeu.l20 implirateanu inseamni uniformitate sau ndistinctie; dtfel, cregtinismulnu ar fi religi aSfinteiTieimi. in general, febuie spusci uitimprea des ci ideeade simplitate dumnezeiasci cel puEinagacum seprezinti ea n manualelede teologie- ginemai multde ilozoffaomeneasci ecAt e rwelagia umnezeiasci.l2lRecu-noscAnddificultatea cu c:re gAndirea ilozofici admite in Dum-nezeuun mod de a fiingadeosebitdeacelaal esen,tei, ificultatea

de a mpica deosebirile u simplitatea,Sffntul Marcu al Efesuluischigeazi n tablou n carearati iconomiaplini de ngelepciunea Bisericii,carese adaprcaziposibilitlgiloroamenilorde a primiadevirul, dupl timpul in careaceqtia ri.iesc: ,Nu trebuie si.




Pseudo-Areopagitul, nergiiledezviluie nenumrrarelenumiriale ui Dumnezeu: ngelepciune, iati, putere,Dreptate,Dra_goste,Fiinti, Dumnezeu,gi o infinit ate de altenumiri carenerimAn necunoscute, ici lumea nu poatesI cuprindi deplini_tateamanifestirii dumnezeiegti aresedescoperi n energii, otata cum nu ar putea cuprinde cirtile daci.s_ar i scrisdespretot ceeace a fhcur Iisus,

dupi cuvAntul Sfrntului Ioan (Ioan21,25). Numele divine fiind, ca si energiile, iri de numir,naturape careeleo dezviluie rimine anonimi., ncognoscibili:intuneric ascuns e belgugulde umini.

Pentru gindirea ortodoxi., energiile ac cunoscuti ari.tareaexterioari a Theimii, care nu poate fi interiorizati. sau, altfel

Sale; oate determinirile ii sunt inferioare si, logic vorbind,posterioare iin,teiSalegindite in Sine.Cind spunemci. Dum_

niciodarr relatiile dintre persoanele fintei Treimi cu numele

sitorul refuz|si admiti in Theime alificiri de ordin psihologic

privind voinga;el vedea n ele ceeace este posterior firii lui

Dumnezeu,adici determinirile Saleexterioare,manifestirile

Sale.125punind,,Dumnezeueste ubire" si ,,persoaneleum-

nezeiegti unt unite prin dragostemutuali", avem n vedereo

ariltare omuni, iubirea-energie e careo au cele rei ipostasuri,

cici unirea Celor Theiestemai presuschiar gi decit iubirea.

Sfrntul Grigorie Palama plici uneori energiilor atributerealeale ui Dumnezeu, ntrucit elesunt posterioareTieimii numele

de,,dumnezeire e os" (txpeq€vqt6u6), qpredeosebire e iingi,

,,dumnezeirea esus"(tnepeqrevd,ceea e -a scandalizatmult

peadversarii li. Totusi, aceastiexpresie ste egitimi, ea eferin-

du-se a aritare, caren mod logic esteposterioari Celui careSe

aratl, ,,cilci Dumnezeu desemneazipe Cel care ucreazd,,ar

dumnezeirea in ingeles e energie)desemneaziucrareaSa<126.

Dupi cum am spus,Sfinta Theimepoate fi priviti in ea

insa;i: aceasta ste e ologia propriu-zisi, dupi terminologia

Pirintilor; ea nsi poate i priviti gi n raporturile Sale u creagia

giacesta stedomeniul ,,iconomir'"t27, al.lucririi saud diruiriidumnezeiegti.Purcederea esnici a persoaneloresteobiectul

teologiei ntelese n acest ens estrAns,n timp ce manifestirile

lor in lucrarea rea;ieisaua proniei, menirea emporali a Fiului

9i a.Sfintului Duh gin de domeniul iconomiei; aceasta ste

,,Tteimeaconomic5,", upi expresia estulde nexacti a unor

teologi moderni. Potrivit acesteimpi4iri a materieidoctrinare,

energiilear ocupaun loc de mijloc: pe de o parte,ele apargin

teologiei,ca nigteputeri vegnice i cu neputingi de despirgit

de Theime,existind independent de actul creirii lumii; pe de

alti parte,ele;in, de asemenea,e domeniul iconomiei, fiindci

Dumnezeu searati fbpturilor in energiile Sale ,carepogoari

pAni la noi", dupi cuvintul Sfhntului Vasilecel Mare.

in ordineamanifestlrii iconomiceaTheimii n lume, orice

energie rovinede aTatil, comunicindu-se prin Fiul in Duhul

ENERGIILENECREATE IO'Io4 TEoLOGIA MISTICA A BISERICIIoe MSAnIT



esteo definigieticuti a celui care -a niscut. in sftrsit, daci prin

cuvintul ,,logos" n,telegem a;iunea fiinqiali a fiecirui lucru,

nu ne vom ingeladaci vom atribui acestnume Fiului. Cici

poate,oare,si existe evacaresi nu sesprijine pe Logos?"131

Nu sepoateexprimamai limpede caracterul conomic al nume-

lui ,,l,ogos",aritarea n afri anaturii Tatilui prin Fiul. Sfrntul

Irineu seexprima n aceea;iordine de dei, tipici mai alespenuugindirea creftini a primelor veacuri: ,,Nevizutul Fiului este

Tatil gi vizutul Tatilui este Fiul."132Fiul, care arati in chip

vizut natura ceaascunsia Tatilui, esteaproape dentificat aici

cu energiilerevelatoare.e fel, Sfrnnrl Vasile cel Mare spunAnd:

,,Fiul arati in Sine peTatil ln intregime tA;nind in toati slava

Saprin strilucirecl33pune accennrlpe caractenrl nergetic,,slavi",

,,strilucire") al aritirii Tatilui prin Fiul.

invi;itura Pirin;ilor desprep€rsoaneleCuvinnrlui gi Duhu-

lui, consideratedrept chipuri desivAr;ite ale lui Dumnezeu,

nu poate ff expl icati decAt n acelagi ens,adici in planul cel

din afari alTieimii, aritindu-se ln lume prin energii. Dezvol-tAnd deeacon;inuti in textul Sftntului Pavel splendnr hriae

ejusetfgura substantiae, vrei 1, 3), Sfrntul Ioan Damaschin

va spune: ,Fiul estechipul Tatilui gi Duhul, chipul Fiului.'(l34

Or, chipul (eirdov)estepentru Ioan Damaschin o aritare ;i o

mirturisire a ceea erimAne ascuns.l35i el 9i va precizaastfel

concepgia u privire la lucrarea evelatoare celordoui persoane

ce purced din Tatil: ,,Fiul estechipul Tatilui, chip firesc, ntreg,

lntru totul asemeneaTatilui, mai pugin nenagterea9ipaternitatea.Cici Tatil esteniscitor, iar nu niscut, in timp

ceFiul este iscut;i nu esteTati...", ,,SfrntulDuh este hipul

Fiului. Cici nimeni nu poatezice:Doamne isuse, ecAt rin

Duhul Sfrnt. (I Corinteni 12, 3) A;adar, prin Sfintul Duh il

cunoaftem pe Hristos, Fiul lui Dumnezeugi Dumnezeu,gi n

Fiul tl vedempeTatil."136Deci, persoanele iului gi Duhului

Sflnt - dr ntr@ 6ra oio0, dvcryfurmadpoc. Sevaspuneasrfelci Tatil creeazd.otul prin Fiul in Duhul Sftnt. Acest lucruesteexprimatcu multl purerede citre Sftntul Chiril al Alexan-driei: ,,Lucrarea ubstan,tei ecreate spuneel - estecevadeordin comun, degi ease porrivegte, a drept vorbind, fiecireipersoane,n a4a el incit, datoriti celor rei ipostasuri, ucrarea

sepotrivegte tecireiacaproprietareaunei persoane esivArsite.Deci, Tatil lucreazi, dar prin FiuI in Sftntul Duh. Fiul lucrazA,de asemenea, ar capurerea Tatilui, intrucit estedin El ;i inEl, urmAnd propriul Siu ipostas.Duhul hcreazi, gi El, ciciEl este Duhul Tatilui 9i al Fiului, Duh Atotputernic."l2s indlruirea energiilor revelatoare, atil va apirea ca Stipinitoral atributului ari.tar,Fiul ca descoperire Tatilui, iar SfrntulDuh caAcela caredescoperi. utfel, penrru Sfrntul Grigoriede Nazianz, Tatil esteCel Adevirat, Fiul esteAdevirul, iarSfintul Duh esteDuhul Adevirului: 'Al,n0w6g,

rai-Al,ri0ero,

rci nveOpcrflqAl,geiaAl2e.

Dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa,

,,izvorul puterii esteTatS[ PutereaTatilui este Fiul, DuhulPuteriiesteDuhul S{hnr(r3o.ati pentru ce atributul ingelep-ciunii, comunTieimii, va desemna eFiul in ordinea conomieidumnezeiegti; om spuneci,,Fiul este ngelepciuneapostaticiaTatilui". Chiar numeledeCuvAnnrl- Acryog, atribuit Fiului,estede asemenea denumire mai ales ,iconomici.", potriviti.Celui de-aldoilea posras,ntrucit El facecunoscuti ftreaTatilui.Aceastaesreceeace lasi si se lnteleagi Sfrntul Grigorie deNazianzcAndspune: ,Mi separeci Fiul estenumit Logosnunumai pentru ci esteniscut ftri de patimi, ci 9i pentru ci ElrimAne legatde Tatil si il reveleazi.S-armai pureaspune:pen-tru cI El este agi de Tatil a.gaum estedefinitia faEa e subiecnrldefinit. Ci.ci ,,logos"nseamni.gidefinigie, i<Celqrrecunoartepe Fiul cunoaftepeTatil.u (Ioan 14, 7) Fiul estedeci o mirtu-risire succinti si clarl a firii Tatilui; cici orice fiinEi niscuti

ENERGIILENECREATE IO7106 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT



persoane. ucrul acesta reo mare nsemnitate n tradigia ;.isi-

ritului pentru viagamistici:

f. invigitura despre nergiiledeosebiten chip negriit de

fiingi este emeliadogmatici a caracterului ealal oricirei triiri

mistice.Dumnezeu, cu neputingi de atins n fiinta Sa,estepre-

zenr n energiileSale,,cantr-o oglindi", riminAnd nevizut in

ceea e esteEl; ,a,ga urn chipul nostru sepoate vedea n oglindi,rimAnind totugi nevizut pentru noi insine", dupi comparagia

Sfrntului GrigoriePalamal38.ntru totul cu neputinti de cunos-

cut in fiinta Sa,Dumnezeu Sereveleazi. eci in chip total in

energiileSde, carenu impart fiinga n doui pirgi - cognos-

cibili gi incognoscibili -, ci arati doui moduri distincte ale

existengei umnezeiegtin fiingi si in afari de fiingi.

2. Aceasti nvigituri ne ajuti si ingelegem um poatesi

fiin;ezeTheimean fiingaSa,ce nu poate i comunicati , gi, n

acelagiimp, si vini sI- ocuiasciprintre noi, dupi ftgiduinga

lui Hristos. (Ioan 14, 23) Nu este prezengicauza)i. ,ga um

este mniprezengadumnezeiascin creagie; u este ici micarprezenta upi fiinga nsigi, care,prin definigie,nu se poate

impirtigi; ci esteun mod dupi careTleimea imine in noi,

in chip real,prin ceea esepoate mpirtigi din Ea,prin energiile

comunecelor rei ipostasuri,adici prin har, cLciaga enumesc

energiile ndumnezeitoare e careni le comunici Sfrntul Duh.

Cel careare Duhul, careacordi.darul, il are n acelagi imp gi

pe Fiul, prin a cirui mijlocire ni se ransmite tot darul; il are

de asemenea i pe Tatil, de la care vine tot darul desivirgit.

Primind darul, adici energiile indumnezeitoare, primim in

acelagi imp gi peSfrntaTieime, carenu poate i despirgiti de

energiileSale iregti gi careesteprezenti in ele n alt chip, dar

deopotrivi de real ca gi in fiinga Sa.

3. Deosebirea intre fiingi gi energie fundamentali pentru

invS.ti.turaortodoxi cu privire la har - ingiduie si pistrim

fiind de o fiin;i, lucrAnd n lume, nu searati pe ele nsele

cici ele nu activeazi.n virtutea unei vointe proprii -, ci Fiul

il facecunoscut pe Tatil, iar Sfrntul Duh il mirturisegte pe

Fiul. Si retinemo trisituri importanti: persoana ftntului Duh

ri.m6.ne earitatS., a nu-9i are chipul in alta. Vom revenimai

tArziuasupraacestei hestiuni,atunci cind vom trata problema

Sfhntului Duh 9iaharului. Deocamdati, sL acemurmiroareaprecizare:Bisericade Risirit a obiectat teologieiapusene i a

amestecat lanul exterior aI lucririlor revelatoaren lume, in

careSftntul Duh descoperipe Fiul in calitatede persoanicon-

substangiali, rimisi de Tatal gi de Fiul, cu planul liuntric al

Ti'eimii n Ea nsisi, unde persoana esivArsiti. Sfrntului Duh

purcedenumai din Tatil, ftri sI aibi vreo egituri de origine

cu Fiul. Deosebireantre celedoui planuri este onstituiti de

voingacare,dupi. tradigia rlsi.riteani, nu intervine niciodati

in legi.turile liuntrice ale Tieimii, ci determini lucririle din

aful ale persoanelordumnezeiesti n rapon cu creatura.Aceastivoingi estecomunS. elor rei persoane;atl de ce, n misiunea

Fiului si a Sfrntului Duh, fiecaredintre cele rei persoane a

acgiona mpreuni cu celelaltedoui: Fiul Se ntrupeazi., dar

trimis deTatil 9i uand ffup cu asistengaftntului Duh; Duhul

SfAntSe pogoari.,dar trimis de Tatil prin Fiul. in acestplan

al iconomiei dumnezeiegti,ubirea Sfintei Tieimi, caresearari

in tainacrucii, va fi expiimati decitre Filaretd Moscoveiasdel:

,,IubireaTatilui care istigneste,ubireaFiului rlstignit, iubirea

Sfrntului Duh biruind cu putereade neinvinsa crucii."l37

TeologiaBisericiideRisirit distingedeci n Dumnezeu:celetrei ipostasuri purcederipersonde;narurasau iinta; ener-

giile - purcederi iregti.Energiilesunrcu neputinti de despiryitde fiinti; fiinta estecu neputinti de despi4it de cele trei

108 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT ENERGIILENECREATE 109



sensul ealal expresiei frntului Perru: ,pi.nasi a dumnez€iasca

fire". lJnirea la caresuntem chemaginu este nici ipostatici,

dupi cum este entru ireaumanl a ui Hristos, nici fiingiali,

cum este ntre cele rei persoane umnezeietti; steunireacuDumnezeu in energiileSalesau unirea prin har, carene face

sI participim la firea dumnezeiasca,efi. ca prin aceastatrea

noastri.si devin5, ire a lui Dumnezeu. n indumnezeireavemprin har,adici prin energiiledivine, tor ceea e Dumnezeuare

prin fire, in afuI de identitateade fiin,ti (ft'lprg cfig rar'o'$o,urv

taurocrpu),dupl invigltura SfAntuluiMaxim Mimrrisitoru|3e.

RimAnem creaturi., evenind nsl dumnezeuprin har,asa umHristos a ri.masDumnezeu,devenindom prin intrupare.

Distinctiile pe Grre eologia Bisericii de Rislrit le admitein Dumnezeunu conrrazicatitudinea saapofatici fagi de rea-litigile revelate. impotrivi, acesre istincgiianrinomicesuntdictatede grija religioasi de a pizi taina, exprimand in acela;itimp in dogmi dateleRwelagiei.Asfel, a.ta um am vizut penrru

dogmaTheimii,deosebirea intre persoane9i fiingl dezviluietendintade areprezenra e Dumnezeuca monadl gi riadi inacelasi imp, ftri ca uniratea fiingei si fie mai presusde trei-mea postasurilor,ui ca aina nigiali a acesteidentitigi-diver-sititi si fie indepirtati. ori micsorati. in acelagiimp, distinctiadintre fiin;i 9ienergiieste atorati antinomiei dintre incognos-cibil gi cognoscibil, intre necomunicabilqi comunicabil, decare se ovesteatAtgAndirea eligioasi, cit si experierea elordumnez€iesti. cestedistincgii ealenu introduc ideeade struc-turi in fiingadumnezeiasci., i arati taina ui Dumnezeu,absolutunul in ceea e privegte iinta, absolut ntreit in ceea e privegte

persoanele. ieime atotputernici. si inaccesibili, iingAnd nbelsugulslaveicareesteLumina ceanecreati.,mpiritia Saveg-nici in carevor intra toEiaceiacarevor moqtenistareandumne-zeitl.a veacului viitor.

Teologiaapuseani, arechiar n dogmaTieimii pune accen-

tul pe fiinta una, admite cu atat mai pugin o deosebire eali

intre fiingi 9i energii.Dimpotrivi, eastabilegte lte distincgii,

striine teologiei i.siritene: ntre umina slavei, reati, umina

harului, deopotrivi creat, precum si intre alte elementede

,,ordinsupranatural",cum ar fi darurile, virtutile infuze,harul

habitud si cel actual.Thadigia isiriteani nu cunoa$re orAn-duire supranaturali intre Dumnezeu 9i umeacreati, cares-ar

adiuga la aceasta in urmi ca o noul creafie. n acestpunct,

eanu cunoatte o alti deosebire au,mai bine zis,o alti impir-

tire, n afa ri de aceea intre creat;i necreat.Pentrueanu existl

,,supranaturalulcreat". Ceeace teologiaapuseanidenumegte

cu termenul de sultranaturalinseamni pentru Risirit necret-

tul, energiiledumnezeiegtideosebite n chip negriit de fiinga

lui Dumnezeu. Deosebirea onsti in urmitorul fapt: concepgia

apuseanidesprehar presupune deeade cauzalitate, arul pre-

zentindu-secaun efectal Cauzeidivine, cagi n actul creagiei,

in timp ce pentru teologia isiriteani el esteo purcedere ireasci.,esteuna cu energiile, radiereavesnici.a fiingei dumnezeiegti.

Numai in actul crealieiDumnezeu lucreazi in calitate de catzi,

producind un nou subiectchemat si participe la deplinitatea

durnnezeiasci,pistrAndu-I, mintui n du-I, aco dlndu- i harul,

indrumAndu-l citre scopul siu ultim. in energii, El este,El

existi, El searati vegnic.Este un mod dumnezeiesc e a fi la

careavem acces rimind harul. De asemenea,n lumea creati

gi pieritoare,prezanla uminii necreate ivegnice, mniprezen;a

reali a ui Dumnezeu n toate ucrurile estemai mult decAtpre-

zenEa acavali:,,Lumina lumineazi in intuneric gi ntunericul

nu a cuprins-o." Ioan 1, 5)

Energiiledumnezeiegti unt in toate gi in afari de toate.

Tiebuiesi ne ridicim mai presusdefiingacreati, si pirisim orice

contactcu ftpturile, sprea ajunge a unireacu,,razadumnezniii",

IIO TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

dupi cuvAntul ui Dionisie Pseudo-fueopagitul. i totu;i, aceste CAPITOLUL 5



razedumnezeiegti itrund universul creat,sunt catuaexistentei

sale. ,Lumina n lume eragi umeaprin eas-a rcut, dar umea

nu o cunostea."(Ioan 1, l0) Dumnezeu e creat otul prinenergiile Sale.Actul crealiei stabilegte legituri a energiilor

dumnezeiegti u ceea e nu esteDumnezeu.Esteo limitare,

o determinare(rpoopropoq) radierii nesfrrgite;i vegnice uiDumnezeu, caredevine cauza iingei mirginite gi treci.toare.

Cici energiilenu produc lumea creati prin simplul fapt ci eleexisti, ci sunt purcederile firesd ale fiingei. Aftminreri, saulumeaar fi ftri de sftrgit si vesnici ca Dumnezeu,sauenergiilenu ar fi decit manifestiri mirginite gi vremelnice ale luiDumnezeu.A;adar, energiiledumnezeiesti,n ele nsele,nusunt raporturi intre Dumnezeu si naturacreati, ci ele ntri inlegituri cu ceea e nu esteDumnezeu, ele rag lumea la exis-tentl prin vointa lui Dumnezeu. Or, dupi Sfrntul MaximMirturisitorul, vointa estemereuo relagie ctivi citre un altul,

ci.trecevaexteriorsubiectuluiactiv.Aceastivoingi a crear omlprin energiipentru ca natura creati.si ajungi in mod liber launirea cu Dumnezet in aceleagi nergii. CIci, spuneSfrntulMaxim, ,,Dumnezeune-a t.cut penuu ca noi si ajungempirtaiai firii dumnezeiegti,s5. ntri.m in vegnicie,si. ne ari.tim ase-mlnitori Lui, fiind indumnezeitide harul careproduce oatefiintele existente i ctreami a existengi ot ceea e nu existi."l40.

FiinEa creati

CAnd ncercim si trecemde a deplinitatea fiingeidumne-

zeiegti precei caresunt chemati si dobAndeasci ceastidepli-

nitate, adici spre noi lngine, spre universul creat, cire este

nedeplinitategi, n el nsu;i, nefiingi, suntemsili;i si constati.m

ia, dad.afost greu si ne ridicim spre ngeleggreaui Dumnezeu,

daci.a trebuit si ne impunem suigulapofadcspre a primi pe

cit estecu putinli Revelagia heimii, nu estemai pugin diftcil

si trecem de la nogiuneade fiingi dumnezeiasci a aceeade

fiingi creati. Cici, daci existi o taini a lui Dumnezeu, existi

si o taini a ftpturii. in acestpunct, estenevoie de asemenea

de un efort al credin,tei entru a admiteci in afara ui Dumne-zeu,ali.turi de Dumnezeu, existi altcevadecAtEl, un subiect

absolut nou. $i ne trebuie un fel de apofatism invers spre a

ajunge la adevirul revelat al creagieiex niltilo, din neant.'Creagialumii - faptul seuiti preades nu esteun adevir

de ordin filozoftc, ci un articol de credingi. Filozofiaantici nu

cunoattecreatia n ingelesul bsolutal acestui uvint. Demiur-

gul lui Platon nu esteun Dumnezeu crearor,ci mai degrabi

un orAnduitor al universului, un mefrer,un fiuritor al cosmo-

sului (r6opog),care nseamni.orinduire, podoabi. ,,Fiingi", in

spiritul gindirii grecegti,nseamnS. fi in chip ordonar, aevea

o fiingi. Demiurgul creeazd.ubstanEe And formi materiei

amorfe careexisti vegnic n afari de el, ca un mediu haotic gi

ftrI denumire, gata si primeasci toate formele gi nsugirilecu

PutinII. In sine,materiaestedeci nefiingi,, puri posibilitate


de a fi, de a deveni ceya;ea estepi1 6v-ul, care nsi nu este

FIINTA CREATA 113

care se propagi de la sine" al neoplatonicilor nu este



neantul absolut, orir dv-ul. Ideeacrealiei ex nihilo r9i gisesteceadintXi expresien Biblie (II Macabei7, 2g),cAndo mamiindemnindu-si copilul si rabde mucenicia penrru credingispune: ,lacersi a pimAnt clutAnd;i vizAnd l"t. .el. .. ,u.r,intr-insele, si cunogti ci din ce n-am fost le_a tcut pe eleDumnezeu" (6croox d( 6wov droi.rpevcmtd 6 @e.og,raluceredupi Septuaginta).

,,Fipturile sunt afezatepe CuvAntul cel de viati flcitor allui Dumnezeu ca pe un pod de diamant, sub pripastia infi_nitului dumnezeiesc, easupra ripastiei propriului ior neant,.,spuneFilaretal Moscoveil4l.Neanturcreaturiloreste ot atitde ainicgi cu neputin;I de ngeles u minteacagi neantuldum_nezeiesc l teologiei negative. deea nsigi a neanturui absorutestecontradictorie gi absurdi: a spunedespreneant ca existi.ar insemna si. te contrazici; a spune ci nu existi.ar insemnasi emigiun pleonasm, t.ri. numai daci am voi cumyasi expri_mim prin aceasta,

ntr-o manieri stAngace,deeacI nu eristinimic in afari de Dumnezeu, ci insigi notiunea de ,,in afari,,nu existi. Or, creagia x nihih dovedegteocmai un act princareseproduce ceva n afari de Dumnezeu, producereaunuisubiectabsolut nou, neavandbazlnici in firea dumne zeiasci,nici intr-o mareriesauposibilitare oarecare e a fi in afari deDumnezeu.Putemspuneci prin creatiaexnihiloDumnezeudi. nastere a ceva n afari de El insusi, ci El agazichiar acest,,dinafari" sauneantulalituri de depiinitatea s'a.El di nastereunui subiect careeste n mod absolut altul, indepartat de EIin mod infinit, ,,nuprin loc, ci prin fire.,(ou &uo,crl,lrr g6oer),

dupi cuvintul Sfrntului Ioan Damaschin.r42Facereaumii nu esteo desflgurare, risipire ftri de sfrrsit

a ui Dumnezeu,o comunicare pontani a energiilor."r. prt_duc fiingele in virtutea unei necesitigi a firii dumrr.r.i.rti.

,,Binele

Dumnezeul Sftntului Pavel, ,care heami la fiingi celece irci

nu sunt." (Romani 4, 17) Creagia steo lucrarea vointei, si

nu a firii. in acest ensopune Sfrntul loan Damaschin acerea

lumii nagteriiCuvi.ntului: ,,Fiindci nasterea spuneel - esre

o lucrarea firii gi purcededin insigi firea ui Dumnezeu, rebuie

in mod necesar a ea si fie ftri inceput si vegnici.,altfel Celqtre na,gte r suferi o schimbare,ar existaun Dumnezeuanterior

gi un Dumnezeuposterior;ar mai apirea un Dumn ezeu.CAt

despre rea;ie,eaesteucrareavoingei,deci eanu estedin eter-

nitate cu Dumnezeu. Cici nu estecu putingi ca ceee e este

adus a existengidin neant si fie co-etern cu ceea e existi fhrl

de origine gi dintotdeauna.(I43Este o lucrare care a inceput;

or, inceputul presupuneo schimbare, recerea e a nefiingi la

fiin;i. Deci, in virtutea originii sale, reaEiaa fi chiar fiingi

schimbitoare, in sraresi treaci dintr-o stare n alta. Ea nu are

fundamentnici in ea nsi;i, fiind creati din neant,nici in fiinga

dumnezeiasci, entru ci Dumnezeunu a fost mpins de vreonecesitate Lcreeze.ntr-adevir, nu existi nimic in fiinga dum-

nezeiasci aresi fie cauzanecesaria ftpturilor: creaturaar putea

si nu existe.Dumnezeuputea ot atAtde bine si nu creeze. rea-

tia esteun act iber aI voin;ei Salegi eaeste ingurul fundament

al fiingelor. nsl;i intengia voingei divine, atunci cind Dum-

nezeu rea,devineo lucraresi voingaSase mplinegte, evine

de indati. o fire prin puterea Celui Atotputerni c, care atunci

cind, in inl elepciunea gi n tiria Sacreatoare, oregte eva,nu

lasi neimpliniti voinga Sa. Dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa,

aceast5.nfhptuire a voin;ei divine este irea creeti..r44 reatura

contingentS.n insigi o riginea sa a inceput si existe,dar ea

va existapentru totdeauna.Moartea si distrugereanu vor fi o

intoarcere n neapqffi@{ne in veac

(I Petru1.25)sil"3i;i;i",i Oo'intre"tfir'ts$tti'U€

FIINTA CREATA I15

la energiile rearoare.n felul acesta *acreriznaz.LDionisieseu-

II4 TEoLoGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

Creagia,careesteun act liber al vointei, si nu o revi.rsare



do-Areopagitul ,ideile aumodelele", are unt,,ratiunilecare

dau fiinEi. ucrurilor. .", ,,cLciprin ele Dumnezeu Cel mai

presus e iinEi a determinat9icreat oil1"148.Daci ideiledivine

nu sunt insfui fiinga ui Dumnezeu, daci, dtfel spus,ele sunt

despirgitede fiingi prin voingi, atunci nu numai actul crea;iei,

dar nici gindirea Fiului lui Dumnsz€u nu esteo decizienecesaria firii, con$nutul inteligibil al fiingeidumnezeiqti. Atunci uni-

versul creat nu va mai apitea ca in gAndireaplatonizanti sub

infhgi;areapalidi 9i superficiali a unei replici imperfectea lui

Dumnezeu, civaapLreacao fiingi absolutnoui, drept creagia

carea egit nnoiti din miinile Dumnez€ului Facerii,careavizut

ci ,,aceasta ra buni.", un univers creatvoit de Dumnezeu 9i

carea fost bucuria ingelepciuniiSale, ,oorAnduiremuzicali",

,,un mn alcituit in chip minunat de citre forgaceaatotPuter-

nici", dupi cuvintul Sfrntului Grigorie de Nyssa.lae

Dacivrem ca ideile si intre in fiin;a liuntrici a lui Dum-

nezeu, jungemsi dim fiingeidivine un con;inut ided, a;ez6nd

in ea umea inteligibili, KooFoqvoqroqa lui Platon' Potrivit

accentuluipe care l punem pe aceasti ume ideali careseafli

in Dumnezeu, ajungem la urmitoarea alternativi: ori lumea

creati igi va pierdedin valoare, ipsiti fiind de caracterulunei

lucriri originalea ngelepciuniicreatoare, ri crsanrra a pitrunde

in viaEaiuntrici a lui Dumnezeu, ridicinile saleontologice

afundindu-se in Theimea nsigi, ca in doctrinele sofiologice'

in primul cez celal Sfintului Augustin), deiledivine rimin

,,"ii.. - perfecgiuninemigcate le ui Dumnezeu; n cel de-al

doilea(celal sofianismului rlsiritean), fiin;a insigi a ui Dum-

nezlu,cvSoic, evinedinamici. Este nteresantdeobservat i Ioan

Scous Eriugena,al cirui sistem eologicesteun arnestec iudat

deelemente isiritene giapusene, transPunere nviEiturilor

naturali.,ca radierea nergiilordivine, esreucrareaunui Dum-

nezeupersond, aTi:eimii, careareo voingl comuni. ce apargine

fiingei9ihtcreazl.potrivitdecizieigAndirii sale.Aceasta sre eeace Sfrntul Ioan Damaschinnumegte ,Sfatulcel vegnicgi cuneputinEide schimbatal ui Dumnezal."l45CarteaFaceriini-L

arati.peDumnezeuspunAnd:,Si facemom dupi chipul giduplaseminarea oastr5." 1,26), cagi cum Tieimeas-arsfltui maiinainte sL creeze.Acest ,sfat" nseamni un act liber si gAndit:

,,Dumnezeucreeazl.prin ugetare i cugetarea evine ucrare",

dupi acelagi frnt Ioan Damaschin.146,Dumnezeu spuneel - vedea oate mai inainte ca elesI existe, nchipuinduJe incugetarea asi fiecareiinri igiprimeste ntr-un anumemoment

existenta,dupi a Savesnici. ugetare-voingi rocd fllv Oel"narnvcrttoOdlrovov Eworcrv), areesteo predeterminare npoopropiq),

un chip (eirrirv)si un model (mgi6erypo)."147Gr-enul0elnarn

6worcr,pe care -am tradus,,cugetare-vointi."

poate ciar fimai exactsi sespuni ,,cugetare olitivi"), este oarte semnifi-

cativ. El exprimi in mod desivArsit nvigitura risi.riteanl cuprivire a ideiledivine, ocul pecare eologiaBisericiide Risiritil fixeazi ideilor lucrurilor creare n Dumnezeu. Dupi aceasticonceptie, deile nu sunt rariuni vegniceale flpturilor, conli-nute chiar in fiinta lui Dumnezeu, determiniri ale fiingei lacare ucrurile create e bferi cala catzalor exemplari, potrivitcu gindirea Sfrntului Augustin, carea devenit mai apoi invi-gituracomuni a ntregii tradi,tiiapusene invlgituri formulatiin mod limpededeTomad'Aquino. in gAndirea irintilor greci

ideiledivine au un caractermai dinamic, intengional.Ele nu-giau ocul in fiingi, ci in ,,ceea.eestedupi fiingi", in energiiledivine,cici ideilese dentifici cu vointa saucu vointele (0e2rripara), aredetermini modurile felurite dupi care iingelecreateparticipi

FIINTA CREATA II7

gi scopul final, cel al unirii lor cu Dumnezeu.Totugi, fiind.i,

I16 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIOE RASANTT

Piringilor grecipe ondul gandirii augustinienelso,gi reprezinti



dupi Dionisie, aceastiunire presupune ,conlucraree", cordul

voin;elor,deci ibertatea,putem vedea n stareaniflali a lumii

cr€ate desavargireestatornici n carensi nu seatinsese eplini-

tateaunirii gi n care fin,tele create rebuiau si mai sporeasci n

iubire sprea implini pe deplin ideea-voin;i a lui Dumnezeu.

Acestmod de gAndireestedezvoltatdeSftnnrl Maxim Mir-turisitorul, pentru care ftpturile se definesc nainte de toate

ca iinge imitate, ceea e nseamni ci ele gi au scopul n afari

deele nsele,ci ele ind citre ceva,ci sunt in neincetati migcare.

Acolo unde estediversitategi multiplicitate este;i migcare.n

lumeacreati toatesunt in migcare,celeg6nditeca gi celevizute.

Aceasti limitare gi aceastimigcare ac loc formelor spa;iului

gi timpului. Numai Dumnezeu rimine in linigte absoluti 9i

stareaLui de stabilitatedesivArqiti ll aSazi'inafari de timp 9i

spaEiu.Daci I se atribuie migcarea,atunci cAnd se vorbegte

despreEl in raporturile Salecu firea creati' aceastanseamni

ci El produce n fiin;ele createubirea care e facesi tindi citre

El, ci El le atrage ,voindca si fie voit 9i ubind ca si fie ubit"r53.

Pentru noi, voingaSa esteo taini, cici voin;a esteo rela;ie cu

altcineva,or, in afari de Dumnezeunu existS' imic: cteagia x

nihih estepentrunoi cu neputin;i depriceput.Noi nu cunoa$-

tem voinEaui DumnezeudecAtn mdsuran careeaeste aPor-

tul SIu cu lumea dejacreati. Ea estepunctul de contact lntre

infinit gi finit gi, n acest ens, oingeledivine sunt ideile crea-

toareale ucrurilor, lngoi,,,axintdd'. it aud" id*titlgii de ermeni,

aceste ,cuvinte" au PreaPulin comun cu X6ryotoreppaoroi,

,,ragiunile eminale"ale stoicilor.Sunt mai degrabi,,cuvintele"

faceriigi ale providengeipe care e ntAlnim in Genezi 9i n Psalmi

(Ps.147). Orice creaturi igi arepunctul de contact cu dumne-

zeirea: ceasta ste deea, agiunea a, ogosul siu, careeste n

ideiledivine cape nigtecreaturi,ca iind primeleprincipii create

prin care Dumnezeu creeazi. niversul (natura creatacreans).

Ca gi rislritenii, el agazi deile in afara iingei dumnezeiegti,

dar in acela;i timp vrea si. pistreze, ca gi Sfrntul Augustin,

caracterul or substangial; ledevin astfelprimele esenge reare.

Ioan Scotus Eriugena nu a ingelesdeosebirea intre fiingi gienergii; asupraacestuipunct el a rlmas fidel augustinismului

gi de aceea u a ajunssi identifice ideile cu voingelecreatoare

de lui Dumnezeu.

Ideile-vointe,pe c:rreDionisie le numegte,,modele" lrapa

6eiypcrta),,,predeterminiri" (npooptopoi) au,,providenre"(npovoicn)151,u sunt identicecu existengelereate.Cu toate

ci sunt baza uturor celor stabilite de citre vointa divini in

strilucirile simple sau energii, raporturi de lui Dumnezeu cufiintele pe careEl le creeazi, deile rimin totusi despinite de

creaturi, afacum voin;a artisnrlui rimAne despi4iti de ucrarea

in careeasearati.. deileprestabilescmoduri felurite de mpir-

tfuire din energii, trepte negalep€ntru diferite categoriideftinge,

migcatede ubireadivini gi rispunz6nd fiecareacesteiubiri dupimisura firii sale.Creagiaapareastfel ca o ierarhiede analogiirede, n care,dupl cuvAntul ui Dionisie, ,,fiecare eati aori.n-

duirii ierarhicese nalti conform propriei saleaseminiri spreconlucrarea u Dumnezeu, mplinind prin har si prin virtutea

dati de Dumnezeuceea e Dumnezeuareprin fire gidin abun-

denti((152. oatecreaturilestrntdeci chematea unireadesivar;iti

cu Dumnezeu, carese mplinegte in ,,sinergie", n conlucrareavoingelorcreatecu voin;ele-ideidivine. Nogiuneade creatie aDionisie seafli atAtde aproapede ceade ndumnezeire, ncitne estegreu si deosebim nrre stareaprimordiali a ftpturilor

I 18 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

acelagiimp gintac5.tre are inde. Ideile ucrurilor individuale

FTTNTACREATA 119

conginute n energiileSale imple.Aceasta e facesi negindim



sunt conginute n idei mai inalte si mai generale, recum sunrspeciilen genuri.Totul este onginut n Logos,ceade-adouapersoani" fleimii, careesteprimul principiu ;i gintaultimia tuturor celorcreate. ogosul,Dumnezeu-CuvAntul,primegteaici accentul conomic, propriu teologiei dinainte de Niceea:El estedescoperirea oingei divine,

cici prin El Tatil a creattoate lucrurile in Sfrntul Duh. CercetAnd irea celor creat€,ciutAnd si pitrundem ra;iunea or de a fi, ajungem n celedinurmi la cunoasrerea ogosului, principiu cauzalgi, n acelasitimp, tinti a tuturor fiintelor. Totul a fostcreatde acestLogos,c,areeprezinti caun centrudivin, focardin carepornesc azelecreatoare,ngoipaniculari ai ftpturilor, centru sprecare ind larAndul or fiingele reare, a spre inta lor ultiml. Cici ftpturile,inci din stareaor primordiall, eraudespi.rtite e Dumnezeu,indumnezeirea,unireacu Dumnezeu fiind scopul, mplinirealor finali. Asadar, ericirea cea dintAi nu era o stare ndum-

nezniti,ci o anumit5, rAnduire,o desivArsire ftpturii rAnduitesi tinzind citre o !int1t5<

Aritindu-se prin ideile-vointe crearoare,Dumnezeu poatefi cunoscur n fhpturi, prin mijlocirea fipturilor, dar El poatefi cunoscut,de asemenea,ntr-un mod nemijlocit n.o.r,.--plarea ainici., in energiilesale necreate, ,.,e sunt strirucireafegeiSde.Asa a apirut Hristos Apostolilor pe Muntele Tabo-rului, in dumnezeireaSa; agaS-a hcut El cunoscutsfingilor.'ue sedesprindde toate tpturile, renuntandh oricecunoasrerea celor finite sprea ajunge a unirea cu Dumnezeu. Iati de ce,

dupi ce au pirrsit totul, sfintii primesccunoasterea esrvarsitia celorcreatel55, ici, ridicAndu-sea vedereaui Dumnezeu,ei cunosc n acela;i timp intreg domeniul fiingei in ratiunilesde primordiale, care sunt ideile-voingeale lui Dumnezeu,

la elstazul Cuviosului Benedict al Nursiei, carea vizut intregul

universca adunat ntr -o razi de umini dumnezeiasci..156

Toate au fost create prin Cuvintul. Sfrntul Ioan spune:

omniaper ipsurnfacta unt (1,3) si noi repetim aceastan Crez:

per quernornniafacn sunt. Acela;isimbolal credin,teide a Niceeane inva;i insi ci Tatil esteCel care a ftcut cerul gi pimAntul

si toate celevi.zutesi nevizute iar, mai departe,Duhul Sfint

estenumit ,,deviagi fl.c5.torul", roonor6v.,Tatil a fhcut toate

prin Fiul 9i n Duhul Sfhnt" - spuneSfrntul Atanasie ,,cLci

acolo unde esteCuvintul esteDuhul gi ceeace faceTatil igi

primegteexistenga rin CuvAntul in Duhul Sfrnt; intr-adevir,

Psalmul32 zice: Wrbo Domini coelifrmati sunt et spiritu oris

eiusornnisuirtus eorum.cl57,51saritareaiconomicS. Theimii.

Pentru aceasta, frntul Irineu numestepe Fiul gi Duhul ,,cele

doui mAini ale ui DumneT€u(l58.Creagia steucrarea omuni.

aTheimii, dar cele rei persoane unt cruza iintei createn mod

diferit, degiunitar. Sftnnrl VasilecelMare, vorbind despre ace-

rea ngerilor, expune n felul urmitor aritareacelor trei persoane

in lu.crarea reatoare: ,in creatie, zice el, ave;i n vederecauza

ceadintAi (u1vnporatapnrlv aittcw) a tot ce a fost creat, care

esteTatil; cauza ucritoare (ri1v8eprougytrrfv), are esteFiul;

cauzecare uce a desivirgire (mtv ef^eumrrnv),careesteDuhul;

astfel,prin voingaTatalui duhurile ceregti unt, prin lucrarea

Fiului ajung la existen;i, prin prezen;a Duhului sunt desi-

virgite."l59 Aceasti lucrarecomunl a Tieimii, care seprezinti

ca o dubli iconomie,a CuvAntului gi aDuhului - care ucreazigi care desivArgegte, diruiegte flpturilor nu numai fiinga, ci

gi ,fiingabuni" - to e0 €lrut -, insusirea e a fi potrivit binelui,

adici desivirsirea.

I2O TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

Thadi;ia rlsiriteani nu cunoafte ,,fireacurari.,,cireia s-ar

FTTNTAREMA r2t

Sasearati deodati gi n afari de timp". Dar cu lumea_incepe



adiuga harul ca un dar supranaturd. Nu existi penrru ea ostare ireasci., ,normali.", harul fiind cuprins in insusi actulcreator.Determinirile vegnice le,,sfatuluidumnezeiesc,,,deiledumnezeiegri,nu corespunddeloc firii lucrurilor, afa cum seprezinti ele pentru speculagiaisi naturali a unui Aristotel saua oricS.rui lt fflozof carenu

cunoa.tte ecdt *eacdzrti,.,,Fireacurati." ar fi deci, pentru teologia risiriteani, o ffcgiune tlo-zofrci,care u corespunde ici stirii ini,tide acreagiei, ici stiriisde actude, careeste ,'iontra ffre", nici stlrii indumnezeiteproprieveaculuiviitor. Creati pentru a fi indumnezeitl,lumeaestedinamici, tinzAnd citre scopul siu ultim, de mai inaintehotirAt in ideile-vointe. Acesteadin urmi lgi au centrul lnCuv6.ntul, nEelepciunepostatici a Tatilui, caresemanifestlin toategicareaduce oate, n Duhul Sftnt, la unireacu Dum_nezeu.Cici nu existi. ,fericirenaturali" pentru ftptura carenu poateaveaalt scopdecit indumnezeirea.Toaredeosebirile

pecarenestriduim si le stabilim intre starea are e eradatoratiftpturilor primare dupi firea lor si srareape care e-o dlruiaparticipareamereucrescandi a energiiledumnezeiesti u suntdecat nchipuiri. intr-adevir, acesteaind si desparti n momenredistincteo realitate ndivizibili ..*e apile in acelagiimp: fiingelecreate nzestratecu facultateade a seasemina cu Dumnezeupentru ci aceasta stedestinatia or.

Facerea puneci cenrl gi pimAnnrl, tot universul,a fost creat

timpul. Dupi Sfintul Maxim, miscarea, chimbareaproprie

ftpturii, a cirei origine a fost chiar o schimbare,esteceacare

a dat na;tere timpului, formi a fiingei sensibile d aic0ntri).

Timpul estecel care ncepe,dureazi gi va aveasfArgit. n afari

de imp, mai esteo alti formi deexistengi reari,proprie iingei

inteligibile(td

voqni): veacul ai6v. ,,Veacul",spuneSfAntulMaxim, ,,esteimpul mipito6 pe cind.i-pul esteveaculmisu-

rat prin migcarg."t6t umea nteligibill nu esre egnici:ea gi

are nceputul ,,ln veac"- €v si6vr -, trecind de la nefiinti la

fiingi, dar rimAne ftri schimbare,supusi unui fel de existengi

in afari de timp. Veacul este n afara timpului, dar, avAnd un

inceput ca gi timpul, semisoari impreuni cu el. Numai vesnicia

dumnezeiasci. u poate i misuratl gi aceasta tit in raport cu

timpul, cit gi cu veacul.

Dupi Sftnnrl Vasilecel Mare, Dumnezeu a crcat umea nge-

rilor in aceasticonditie din afui de timp.l62 De aceea,ngerii

nu pot si mai cadi ln pdcat:adeziuneaor neschimbitoare a

Dumnezeusaudugminia lorvegnici impotriva Lui s-aprodus

intr-o clipi, chiar in momennrl creaEieior, pentru vecii vecilor.

PenqruSfrntul Grigorie de Nyssa,ca gi pentru Sftntul Maxim,

firea ngerilor poate otugi si creasci lferi,incetaren dobAndirea

bunurilor vegnice,ntr-o migcare econteniti proprie creaturii,

dar careexclude orice succesiune emporali.

Dupi invi;itura Sfrntului Grigorie de Nyssa,preluati de

SfAntulMaxim Mirturisitorul, natura materiei ar fi rezultatul

unirii unor insugirisimple, nteligibile in ele nsele,dar a ci.ror

sumi, conlucrare, nchegareproduce substratul celor vizute,lumea materiali. ,,Nimic din trup - nici forma, nici dimen-

siunea,nici volumul, nici greutatea, ici culoarea, ici celelalte

insugiri luate in ele insele nu sunt trupul, ci numai realitiEi


gindite. Cu toate acesrea, rrucrurarea or (oov6popri) evine

FIINTA CREATA n3

ea are elemente de gnozi.cregtini.,ca la Sfhntul Grigorie de



trLF."163 ceasti eoriedinamici cu privire a materie a ngiduisi intelegem repteledeosebite ematerialitate,corpuri mai multsau mai putin materiale;ea va face,de asemenea,mai ugor deintelesschimbarea urveniti.dupi pLcat n naturaprimordiali,casi nyierea rupurilor. Elementelemateriale rec dintr-un trupin dtul, incAtuniversul nu estedecit un singur

trup.Toate

existiunele n altele spuneSfrnrul Grigoriede Nyssa 9i oate ucrurilesemendn unele pe dtele in mod tacit, cici o puteredeprefacere,intr-un fel de rotagie,acesI treaci necontenitelementele imAn-testi unele n altelepentru a e aducedin nou citre punctul deplecare."Astfel,n aceasti evolu,tie imic nu semicsoreazi., icinu semilegte, ci lntregul rimAne in limitele salede la ince-prt1."164u toateacestea,iecareelemental trupului estepizit

,,cade o s -att't65de putereacugetitoarea suflenrlui,care-l nsem-neazi.cupecerea a,ci.cisufletul 9i cunoa;te rupul chiar cindelementeleui sunt risipite n lume. Astfel, n stareamuritoare,

dupl picat, naturaduhovniceasciasuflenrluivapisua o oareqrelegituri cu elementele espirtite ale rupului, pe qrre ea va srisi legiseascia nviere,ca si fiepreftcute n ,,trupduhovnicesc,.,care esteadeviratul trup, deosebitde corporalitateanoastri.grosieri., ,vesminte e piele",pe careDumnezeu e-a tcut dupipicat pentru Adam gi Eva.

Cosmologia Pirintilor greci reproduce n mod inevitabilimagineauniversului potrivit stiintei din epoca or. Aceastanudepreciazideloc ondul propriu-zis eologicaIcomentariilor cu

privire a storisirea iblici a creagiei.eologiaBisericiiortodoxe,totdeaunasoteriologici, n-a intrat niciodati la invoiali cufilozofia n vreo ncercare e sintezidoctrinari. Cu toati bogaEiasa,gi.ndireareligioasi a Risiritului n-a avur scolasticl. Daci

Nyssa,SfAntul Maxim sau n Capitolelefzice gi teologiii ale

Sfrntului Grigorie Pdama,aceasti peculatieimAne rotdeauna

supusi deii centraie eunire cu Dumnezeusi nu ia trlsiturile

unui sistem.NeavAndnici o preferinti filozofici., Biserica e

va sluji totdeaunacu multl libertate de filozoffe gi de eciingeintr-un scopapologetic, ar eanu vaaplra niciodati

aceste de-vlruri relativesi schimbitoare, asacum aplri. adevirul neschim-

bitor d dogmelorsale.De aceea,nvi.tlturile cosmologice echi

si moderne nu vor afectadeloc adevirul fundamental desco-

perit Bisericii. ,Veracitatea fintei Scripturi se ntinde mai departe

decAtimitele in;elegeriinoastre",spuneFilaretal Moscovei.166

Daci. concepgia espreunivers proprie omenirii din epoca

Renasterii ncoaceprezintl PimAntul c:r pe un atom pierdut

in spagiul esfrrsit, n mijlocul altor nenumirate lumi, teologia

nu va avea imic de schimbatdin istorisireaGenezei upi cum,

cu atit mai mult, nu seva preocupadeproblemamAntuirii locui-

torilor de pe Marte. Pentruea,Revelatiava i.mAneprin excelenti

geocentrici.,pentru ci seadreseazi amenilor,dindu-le adevirul

careprivestemintuirea lor ln conditiile proprii realitigii viegii

pimAntesti.GAndireapatristici avrut s5. adi in pilda Bunului

Plstor, care oboari pentru a ciuta oaia iticiti., Hsand n mungi

o turml de99 de oi, o aluzie a micimea umii cizu te, n compa-

ragie u intregul cosmosului, ndeosebi u eonii ingere9ti.l67

Bisericane descoperi aina mAntuirii noastre,gi nu tainele

intregului univers, carepoate nu are rebuingi si fie mintuit.

De aceea, osmologia Revelagiei a fi in mod necesar eocen-

trici. Tot pentru aceastaosmografia operniciani,din punctdevedere sihologicsaumai curAnddin punct de vedere uhov-

nicesc, a corespunde nei stiri de mpri.stiere, nei anumite

dezaxiri religioase,unei slibiri a atitudinii soteriologice,cala


gnosdci si in doctrinele oculte. Spiritul nesigiosde ;tiingi.,

FIINTA CREATA n5

prima zi. Sftntul Vasilecel Mare infbgiseaziaceastlprimi zi,



spiritul nelinistit d lui Faust ndreptAndu-sespre cosmos,va

sftrAmasferele eregti rea ngustepentru a seavAnta n spaEiile

nesfrrgite, nde sevapierde n ci.utarea nei cunoasterisintetice

a universului;cunoastereaaexterioari, mlrginiti la domeniul

devenirii, nu va ntelege osmosuldecit sub nftgigareadezagre-

girii, care corespundestirii naturii noastrede dupi cidere.

Dimporivi, un mistic cregtinva ntra in el nsusi,seva nchidein chilia iuntrici a nimii sale, entru casL aici, mai

adAncdecAtpicatul168,iiceputul unui suig ul ci.ruia

universul ii va apirea din ce n ce mai unit, dlin ce n ce maicoerent,pitruns de puteri duhovnicegtigi neformAnd altceva

decAtun tot ginut n m6.naui Dumnezeu.Din simpli curiozi-tate,putem cita ncercarea nui mare eolog us modern,pirin-

tele PavelFlorensky, cetea fost in acela;i tirnp si un marematematician,de a reveni a o cosmologiegeocentrici.pebaza

teoriilor stiintifice ale epocii noasrre.Estede prisos si.spunem

ci aceastisintezi indrizneaEigipoatedemni de apirat din punctdevedere tiintific nu arenici o valoare entru teologiacregtini",ciuese mpaci foartebine cu orice teoriestiintifrci. despreuni-vers,cu condigiac:raceasta in urmi si. nu-si depigeasci imitele

gi si nu incerces5" egecu obriznicie ceea eesre n afaracAm-pului slu vizual.

Nu vom vorbi despre osmologie saumai degrabi desprecosmologiilePirintilor- decntpentru adesprindedin elecAtevaidei teologice are giau ocul in ceea epriveste nireacu Dum-

nezeu.Lucrareacelor gase ile se prezinti.- la Sfrntul Vasilecel Mare din Hexaerneron, recum si la Sfrntrul Grigorie deNyssa,carea completat tratatul SfAntuluiVasilecel Mare - cao distinctie succesivi. elementelorcreate n mod simultan in

,,inceputul",primul moment al fiingeicreate, a gi cum ar fi

,,inafaracelorsaptez7le", esi pe ceade ,,aopta zi", pecarenoi o sirbitorim duminica si careva fi inceputul vegniciei, iuainvierii.l6e in celecinci zile cere urmrcazl relrii elementelorinteligibile si sensibile, erului si pimAntului, lumeavi"zuti"seorganizeazi.

n chip progresiv,dar aceastiorinduire succesivi.,dupi Sftntul Grigoriede Nyssa,nu existi decAt entru creaturi.Acestea in urmi suntstipinite de o ,putere uminoasi" pecareDumnezeu a introdus-o in materie si careesteCuvAntul Siu(,,cuvintele-voinge"le Sftntului Maxim), poruncile date celorcreatedecarevorbesteGenezerTo.ici CuvAntul ui Dumnezeu,dupi cum spuneFilaretal Moscovei, ,nu esteasemeneauvin-telor omenegti,careodati ce esde pebuzesesfiryesc i se isipescin aer"171.n Dumnezeunu-i nimic caresi inceteze, imic caresi ia sfrrgit. CuvAntul Siu purcede,dar nu trece.El n-a crearpentru un timp oarecare, i pentru totdeauna;El a adus tpturala existengiprin CuvAntulSiu creator. ,Penrruci a ntirit lumeacarenu seva clinti." (Psalmi92,21t22

Sfrntul IsaacSirul observl ci existi o oarecaredeosebiretainici. n creagie,eluri deosebite le ucririi dumnezeiegti: aci,dupi cea creatcerulgi pimannrl, Dumnezeudi pe rAndporuncimateriei si produci fiinte felurite,El creeazi.in chimb umea

duhurilor ingeresti ,in ti.cere 173. Ia. fel,creaFa mului nu esteefectulunei porunci date pimAntului ca pentru restul iingelorvii; Dumnezeunu poruncegte, i isi zice n sfatulSiu celvesnic:

,,Si.acemom dupi chipul gi dupi aseminarea oastri.." Facere

l, 26) Prin poruncile Sale,Dumnezeu imparte lumea gi iiorganizeazl.pirgile; ar nici ingerii, nici omul nu sunt, a dreptvorbind, pi4i, fiind fiinEepersonale.O persoani. u esre arrea

unui tot, ci eaconginentr-insa totul. in aceastiordine de dei,

FIINTACREATA n7

iragionali."176 ici, insi.,oricegandire eologici devineconfuzi

nu mai poate i limpedeexprimati;

126 TEoLoGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

fiinta omeneasci stemai completi, mai bogati, conline mai

mufte posibiliti;i decit duhurile ingerqti. A;ezati,la hotarul



si sesuprapundoui.pla-

nuri - cel aI creagiei i cel al ciderii - si nuJ purem concepe

peprimul altfeldecAtn chipurile proprii celuide-aldoilea,adici

prin sexuditate, ata cum aceasta -a realizat in naura cizutd,.

Adevlratul sens l acestei ltime impar,uriainice vaputea i intre-

vizutacolo

unde sexulva fi depa;it intr-o noui plinitate-

inmariologie, ecleziologie, a gi in Sfrnta Taini a cS.sitoriei au

in ,,caleangereascS."monahismului. Ca giaceasta in urml,

si celelalte mpirtiri ale cosmosuluiau dobAndit, ca urmare a

picatului, un caracterde limitare, de separare, e divizare.

Primul om era chemat, dupi Sfrntul Maxim, si adune n

sine oati fiinja creati; el trebuia n acelagiimp si atingl unirea

desivirgiti cu Dumnezeu gi asdelsi confere ntregii creagii tarea

indumnezeiti. Tirebuia,mai intAi, si desfiingezen propria ui

naturi impi4irea in doui sexe,prinrr-o viagi fui de patimi

dusi dup5.modelul Arhetipului dumnezeiesc. poi, trebuia sIreuneasci.aiul cu restulpimantului, adici punind totdeauna

in el insqi raiul, intr-o comuniune statornici cu Dumnezeu,

trebuiasi transforme ot pimintul in rai. Dupi aceea, ebuia

si desfiintezecondigiile spaliale nu numai pentru mintea, ci

si pentru trupul si.u,adunAndpimintul gi cerul, oati.lumea

vizuti. Deplgind marginile umii sensibile,rebuiasi pitrundi

in lumea nteligibili prinu-o cunoastere galicu ceaa duhurilor

ingeregti, a si reuneascin el insusi umea nteligibili 9i umea

sensibili. n sfrrgit, neavind in afara ui decAtnumai pe Dum-

nezeu,n-ar mai fi rlmas omului decAt i sediruiasci in intregimeLui, intr-un elan de dragoste, edindu-i universul ntreg unit

in fiinga omeneasci.Atunci Dumnezeu insusis-ar fi diruit la

rAndul Siu omului, care ar fi avut in virtutea acestuidar, adici

dintre lumea inteligibili si cea sensibili, ea reune$ren sine

aceste ou5. umi gi participi, in general,a toatesfereleumii

create. ,Cici tot ceea ea fost creatde Dumnezeu in diversele

naturi se eunesten u^..ca ntr-un cteuzet, entru a forma n

el o desivirsire fhri pereche, ao armoniecompusi din diverse

sunete."174

Dupi Sfintul Maxim MirturisitorulrT5, procesulcreaiei

cuprinde cinci diviziuni"care ac loc sferelorconcentriceale

fiingei, n centrul cirora seglsegteomul, care n mod virtual le

cuprinde n sine pe oare. nainte de toate, rebuie si distingem

fiinta necreatisi fireacreati, pe Dumnezeu9i otalitatea rpturilor.

Natura creati. e mparteapoi n lumea nteligibili gi umeasen-

sibili (vorltd rcri aio0ntd). in universul sensibil, cerul esre

despirgit de pimAnt (oopcrvogcri yfr). Din suprafaga imAn-

ului estedesprins aiul (oiroopevl roi rcpcrietooq),loculsilig-

luirii omului. in sfrrgit, omul se lmparte in doui genuri,masculingi eminin, impi4ire caresevaactuafizadefinitivdupi

picat, in firea cizuti. Aceasti mpirgire a fost ftcuti de Dum-

nezetr, are a previ.zut picatul, dupi Sfintul Maxim, care n

aceastiprivingi repeti gindirea Sfrntului Grigorie de Nyssa.

,,Fiinga, area nceputprintr-o schimbare, iceacesta in urmi.,

pistreazi afinitateapentru schimbare.De aceea,Cel care,dupi

cuvAntul Scripturii, vede oate ucrurile inainte de nastereaor,

scrutind cu privireasaumai curind vizAnd,demai inainte prin

forta cunoasterii Salepremergi.toarede ce parr€ va inclina

migcarea legerii ibere gi nearernatea omului, din clipa cindavizut ce seva ntAmpla,adaugi chipului impirtirea in birbat

gi femeie, mpi4ire care nu are nici o legituri cu Arhetipul

dumnezeiesc, ar care,cum s-a spus, se nrudegte cu natura

FIINTA CREATA 129

c:tres€ rezegten inima celor careseaseamini cu Dumnezeu."l78

128 TEoLoGIA uTsTTcA A BISERICIIDE RASARIT

prin har, ot ceea eDumnezeuposedi prin fireaSa.177n felul



in calea ade unire cu Dumnezeu, omul nu respinge tpturile,

ci aduni in dragostea a cosmosuldezbinat prin picat, ca in

cele din urmi si fie transfigurat prin har.

Omul a fost creatcel din urm5.casi fie introdus in univers

ca un rege n palatul siu, spuneauPiringii greci. ,Caun profetsi ca un prec'", va adiuga Filaretal Moscoveil79, Andun accent

ecleziologic osmologieiBibliei. Pentruacestmare eologal vea-

cului trecut, creagia ste eja o pregiti re a Bisericii,care gi va

avea nceputul cu primii oameni, in raiul pimAntesc. Cirgile

Revelagieiunt pentru el o istorie sftnti a umii, incepAndprin

crearea erului 9ia pimantului, sfrrgind prin cerul nou si pimAn-

tul nou al Apocalipsei. storia umii esteo ist orie a Bisericii,

careeste emelia mistici a umi i. Teologiaortodoxi a ultimelor

veacuriesten esenfi ecleziologici.Dogma despreBiserici este

motivul ascuns edetermini gAndirea;iviaga eligioasi a Orto-doxiei. Ansamblul tradi,tieicrqtine, flri a i modificat saumoder-

nizat, se prczintiastizi sub aceastinoui inft;\are a ecluziologiei,

cici tradiEia u esteun depozit neschimbltor si nert, ci via;a nslsi

a Duhului Adevirului, care nvagi Biserica.Nu-i de mirare deci

caastizicosmologia i primeascio noti ecleziologici, ares5. u

seopunl deloc, ci, dimpotrivi, si ofere o noui valoarecosmo-

logiei hristologicea Sfrntului Maxim Mirturisitorul.

Chiar gi in ciile salecare se ndepirteazi cel mai mult de

tradigie,chiar gi in riticirile sale,gAndireaRisiritului cregtin

a ultimelor veacuri simai alesgi.ndirea eligioasi usi - oglin-dqte nizuinga de ainfttisa cosmosulcreat sub aspecteclezio-

logic.Sepot gisi acestemotive in filozofia religioasia ui Soloviov,

in caremisticacosmici a ui JakobBohme,a ui Paracelsus9i

acesta, -ar i indeplinit indumnezrireaomului gia ntregii lumi

create.Aceasti sarcini.prescrisi.omului nefiind impliniti de

Adam, o putem intrezfuiprin lucrarealuiHristos, al doileaAdam.

Aceasta ste nvigitura Sfhntului Maxim Mirturisitorul cu

privire la implr,tirile fiingeicreate,nvigituri carea fost impru-

mutati, in pane,de oanScotusEriugenan lucrarea , De diuisionenaturae.La SfAntul Maxim acestempi.rtiri exprimi caracterul

mirginit al ftpturii, mirginire careesre nsisi condigiaei. Ele

sunt in acelagi imp probleme de rezolvat,piedici ce trebuie

depigitepe caleaunirii cu Dumnezeu.Omul nu esreo fiinti

izolatl, de restul creagiei;prin insisi firea sa, el este egat de

ansamblul umii, gi Sfhntul Pavelmi.rturisegtecS.toati.fbptura

a;teapti slava iitoare care rebuiesi sedescoperen fiii lui Dum-

nezeu. Romani 8, 18-22) Sensulcosmic nu a fost niciodati

striin de spiritualitatea isiriteani. El seexprimi si n teologie,

ca gi in poezia iturgici, in iconografie si poare,mai ales, nscrierile scetice e dascililor deviagiduhovniceasci i Bisericii

Ortodoxe. ,Ceeste nima iubitoare?" se ntreabi SfAntuI saac

Sirul. ,,Esreo inimi care se inflLcilreazl de dragoste pentru

intreaga tpturi, pentru oameni,pentru piriti, penffu animale,

pentru draci, pentru toate rpturile. Cel careareaceasti nimi

nu va putea si-si aminteasci. ausi vadi o fbpturi., flri ca ochii

si nu i se umple de lacrimi din pricina milei nesfrrgitecare i

cuprinde nima. $i inima se nmoaiesi nu mai poatesi rabde,

dacl vedesauaudede a algiidevreo suferingl, ie chiar o mici.

durere bcuti unei fhpturi. De aceea, n asemeneam nu ince-teazi si se oagesi pentru dobitoace, pentru dugmaniiAdevi-

rului, pentru cei care i fac riu, ca ei si fie pistrati si curititi.

El se oagi chiar gi pentru tAriroare,migcatde o mili nesfrrEiti

FIINTA CREATA B1

prin Sfrntul Duh; in Biserici aparenergiileca har in care iinEele

create unt chematesi seuneasci. u Dumnezeu.Universulinueg

r30 TEoLocrA rsucA A BrsERrcrrERASARIT

a Cabdei se amesteci. u ideilesociologice le ui Fourriergi

Auguste Comte, in utopismul Fedorov, n



este hematsi intre in Biserici, si devini Biserici a ui Hristos

pentru a fi preftcut, dupl sfArgitul eacurilor, n vesnici. mpi-

:rigie lui Dumnezeu. Creati din nimic, lumea 9i gisegte m-

plinirea in Biserici, unde flptura dobindegte un temei de

neclintit, mplinindu-gi vocagia.

eshatological lui

aspiraEiile iliaste alecregtinismului socid, in sftrgit, in sofia-

nismul pirintelui Bulgakov,qlre esreo ecleziologienereu;iti.

La acqti gAnditori, ideeade Biserici seconfundd cu ideeade

cosmos,gi ideea, e cosmossedescregtin azd,. ar gi riticirile

dau cAteodatimi.rturie despreAdevir, cu toate ci o fac ntr-un

mod ocolit gi negativ.Daci ideeade Biserici - mediu in care

se sivArgegte nirea cu Dllmnezeu - estedeja cuprinsi in cea

de cosmos,aceasta u inieamni ci cosmosulesteBiserica.Nu

poate fi pus pe seamanceputurilor ceeace apargine ocagiei,

desivirgirii, scopuluiultim.

Lumeaa fost rcutl din nimic numai prin vointa ui Dum-

nezeu:aceasta steoriginea ei. Lumea a fost creati.pentru a

participa la plinitatea vietii dumnezeiegti:aceasta stevocalia

sa.Ea estechemati si sivArqeascin libertate aceastiunire, in

acordul iber al vointei createcu voinga ui Dumnezeu:aceasta

esteaina Bisericiinedespi4itede creagie. incolo de toatesufe-rin;elecareau urmat ciderii omenirii in picat 9idistrugeriiprimei

Biserici,Biserica paradiziaci,,lptura va pistra ideeachemirii

sale;i, in acelagiimp, ideeade Biserici ce se va infbptui , in

sfirsit pe deplin, dupi Golgota, dupi Cincizecime,ca Biserici.

propriu-zisi, Biserica ui Hristos, cu neputinti de distrus. De

aici inainte universul ireat gi mirginit va purra un trup nou

avAndo plinitate necreate.;inemirginiti pe care umea nu o

poatecuprinde. Acest rup nou esteBiserica; liniratea pe care

o contineesteharul, abundenga nergiilordumnezeiegti rin

caregi pentru carea fost creati lumea. n afari de Biserici, eleactiveazi. a nigte cauzedeterminante din afari, ca niqte voinge

dumnezeiegti,creatoare i pistritoare ale iingei. Numai in Bise-

rici, in unitatea rupului lui Hristos,elesunt oferiteoamenilor

CHIP rASEMANARE r33

aplicati cunoagterii ui Dumnezeu , eologiei . Sftntul Grigorie

de Nyssa, dimpotrivi, va alege cir punct de plecarec6€ace

CAPITOLUL6

Chip gi aseminare



RevelaEia € spune despreDumnezeu, pentru a regisi in om

ceezl ecorespunde hipului dumnezeiesc. ceasa vaff o metodi

teologici aplicati cunoagterii mului, antropologiei.Primacale

va ci.utasi cunoascipe Dumnezeu pornind de la omul ficut

dupi chipul Siu; a doua cale va vrea si defineasciadevirata

fire a omului pornind de la nogiuneade Dumnezeu, dupi

chipul cS.ruia fost creat.

CAnd wem si gisim in scrierile Pirin$lor o defini;ie limpede

a ceeace corespunde n noi chipului dumnezeiesc, isci.m si ne

pierdem printre afirmagii diverse,care, ari a ff potrivnice unele

altora, nu pot reducechipul la o oarecare arte a fiingei umane.

intr-adevir, uneori seatribuie caractenrlde chip al ui Dumnezeu

demnitiEii impiritesti a omului, superioritigii sale n lumea

sensibili, alteori se vrea nchipuit in firea sa duhovniceasci, in

suflet sau n parteaprincipali, conducitoare (rryepovu<6v)fiinEei

sale, n minte (vo0g), n facultiflle superioareca inteligenga,ragiunea fovog)sau n libenatea proprie omului, facultateade

a se determina din interior - cue(orrta -, in virtutea cireia

omul esteadeviratul principiu al actelorsale.CAteodati chipul

lui Dumnezeu esteasimilat cu vreocalitatea sufletului,cu sim-

plitatea ui, cu nemurirea ui saucu facultateade a-L cunoafte

pe Dumnezeu,de a trii in legituri cu El, cu posibilitatea e

participare a Dumnezeu, cu sili;luirea Duhului Sfrnt in suflet.

in alte cazuri, ca in Omiliile duhounice;ti atribuite Sfrntului

Macarie Egipteanul, chipul lui Dumnezeu seprezinti sub un

dublu aspecc ste,mai ntAi, ibenatea ormali a omului, liberularbitru sau acultateade a dege, carenu poate i distrusi prin

picat; pe de alti parte,este ,chipul ceresc", onfinurul pozitiv

al chipului, stre este@muniunea cu Dumnezeu, n vimrteacireia

Daci omul contine in el toateelementele in careestealci-tuit universul, otusi nu in aceasticalitateconsti adevirata sa

desivArgire, itlul siu de glorie. ,,Nu estenimic remarcabil" -

spuneSftntul Grigorie de Nyssa ,,in a vrea si faci din omchipul si asemi.nareaniversului; cici pimAntul rrece,cerul se

schimbi, si continutul lor este a fel de treci.torca9i orma care

le contine..." ,Se spunea:omul esteun microcosmos...si,

crezindcl preami.resc aturaumani prin acest ume pompos,

nu s-aobservatcI omului i seconfereaun acelasiimp calitigi

proprii gintarilor si soarecilor.((180.r1'vXrgireaomului nu

constS.n faptul ci el esteaseminLtorcu totalitateacreaturilor,ci in ceea e l deosebegtee cosmosgi-l faceasemd.nitorCrea-

torului. Revelatiane invagi ci omul a fost creatdupi chipul

9i aseminarealslui Dumnezeu.

TogiPiringii Bisericii,atAtceidin Risirit, cAtsi ceidin Apus,

sunt de acord si. vadi in actul creagiei mului dupi chipul ;iasemi.nareaui Dumnezeu o oarecareorA.nduire,un acord

rrimordial intre fiinta omeneasci.;i iin;a dumnezeiasci. otqi,

punerea n vdoare teologici a acestuiadevir revelatva ff deseori

diferiti in tradigiile isiriteani;i apuseani, qi deloccontra-

dictorie. Gindirea SfhntuluiAugustin, plecAndde a chipul luiDumngzeudin noi, vaci.utasi formez€o notiune despreDum-nezeu ncercAnd I descoperen El ceea e segisqte in sufletul

ftcut dupi chipul Siu. Va fi o metodi de analogii psihologice

cHrPgrASEMANARE r35

lsufletul] stipAnegte irea ceaduhovniceasci.Tocmai pentru

aceasta,n calitateamea de pimAnt, eu sunt legat de viagade

134 TEoLocrAMrsrrcAA BrsERrcrrERAsARrr

natuta omeneasci.nainte de picat era mbrlcati in CuvAntulgi n Duhul Sftnt.182n sfhrsit, a a Sftntul Irineu,9i a Sftntul



aici, dar, fiind gi pinicici dumnezeiasci,port in mine dorul

dupi via;a viitoare."l87 n aceeagi milie consacratS.ufletului,

el spune: ,,Sufled esteo suflare a lui Dumnezeu qi, cu roate

cI esteceresc, e asi amestecat u pimAntul. El esteo lumini

inchisi intr-o pegteri.,dar carenu estemai putin lumini dum-

nezeiasci i de nestins.(I88 uand aceste uvinte dupi litera or,

separe cI ar trebui si deducem din celedoui textede mai sus

caracterulnecreatal sufleului gi si vedem n om un Dumne-

zeu ngreunat de fi.rea rupeasci.sau, mai ri .u, o alcituire de

Dumnezeu gi animal. Tllmiciti astfel,creagia upi chipul lui

Dumnezeuar fi in contradiqie cu invigitura cregtini, carevede

in om o fhpturi chemati sd. jungd a unirea cu Dumnezeu,

si, deuind dumnezeu prin har, dar nicidecum un Dumnezeu

prin insigi originea Sa.Firi si mai vorbim de alte consecinEe

monsrruoase,n aceste ondigii problema riului ar fi de necon-

ceput: sauAdam n-ar putea si p icituiasci, fiind prin sufletulsiu Dumnezeu pirticici din Dumnezeu, sau picatul originar

ar cidea asupra irii dumnez€iegti Dumnezeu insugi ar picitui

in Adam. Sfrntul Grigorie de Nazianznu putea suslineun ase-

meneapunct devedere. n omilia sacu privire la firea omeneasci,

el se adreseazisufletului siu zicAnd: ,,Daci egti cu adevirat

suflarea lui Dumnszeu gi destin dumnezeiesc, ga um socotegti,

atunci arunci toati nedreptatea, a si te pot crede...Cum se

face ci, tu egti asade mult tulburat de ispitirile vrijmagului,

cu toate ci egti unit cu Duhul ceresc? aci tu, in ciuda unui

asemenea jutor, nclini totugi sprepimAnt, vai cAtdeputernictrebuie si fie picatul ligr'(l8eAmestecat ",pwp6"d cu ,,Duhul

ceresc", u fletul estedeci ajutat de cevamai mare cael.Tocmai

prezenla acestei or;e dumnezeiegti n el este ceac re i-a dat

Grigorie de NyssagiSfrntul Grigorie Palama,nu numai suflenrl,

dar gi rupul omenescar ff pirtag la calitateade chip, ar fi creat

dupi chipul lui Dumnezeu. ,Numelede om, zice Sfrntul Gri-

gorie Palama, u este at sufletului sau rupului luate n mod

separat,ci amindurora impreuni, cici impreuni ele au fost

create upi chipul lui Dumnezeu."l83Omul, dupi Pdama,este

,,dupi chipul lui Dumnezeu" mai mult decit ingerii, penrru

ci sufletulsiu unit cu trupul'dqine o energie ititoare deviaEi

prin care nsufle,tegtei stipAnegterupul, pureredecare ngerii,

duhuri flra de trup, sunt ipsigi,degisunt mai aproape e Dum-

nezeudatoriri simplitigii firii lor duhovnicesti.ls4

Multimea si varietatea cestordefinigii ne arati.ci gindireaPiringilor nu vreasi limiteze a o parteoarecare in fiinta ome-

neasci.ceeace estedupi chipul lui Dumnezeu. intr-adevi.r,

istorisireabiblici nu di nici o precizaredesprecaracterulde

chip al lui Dumnezeu,dar prezinti insigi crealiaomului ca peun fapt deosebit, ltul decit craEiacelorlalteiin,te.Ca si ngerii,

care au fost creati ,,ln ri.cere",dupi expresiaSftntului Isaac

Sirull85,omul n-a fost creatprintr-o porunci dumnezeiasci.adresatipimintului. Dumnezeu nsugi -a plismuit din ,tirAnapimantului cu insesimAinileSale, dici prin CuvAntul9iDuhulSiu, dupi cum spuneaSfrnrul Irineu186, i El (Dumnezeu-Tatil)

i-a insuflatsuflarea e viagi.Sftntul Grigorie de Nazianz nter-preteazi n felul urmitor texnrl Facerii: ,Cuvinnrl lui Dumnezeu,

luAndo bucati din pimAntul de curind creat,a modelat cumAinile Salenemuritoare chipul

nostru si i-a dat viaqi: ciciduhul pe care l-a insuflat esteo revirsaredin dumnezeirea eanevizuti. futfel, din girini si din suflare,omul a fost creatchipd Celui nemuritor, cici atAt ntr-unul [uupul], cAtsi n celilalt

cHrPgrASEMANARE 137

aratepe umitate putereabunitigii Sale,dind omului numai

o parte din bunurile Sde, refuzindu-i din gelozie mpirtigirea

136 TEOLoGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

numelede,,pinicici din dumnezeire",cici sufletul gi are ncepu-

tul odati cu ,,rev5.rsareae dumnezeire" insuflati, careeste



din celelalte.Ci desivArsirea unitigii Saleconsti in aceea i.

faceca omul si iasi din nefiingi la fiingi, si nu fie lipsit de

vreun bine. Or, girul acestorbunitigi esteagade lung, incit

este mposibil si le enumerim. De aceea,oate sunt con;inute

pe scurt in expresiaci omul estechipul lui Dumnezeu. Cici

estecum s-a spus, anume ci Dumnezeu a ftcut natura ome-

neascipirta;i la tot binele .. Dar daci chipul ar fi fost ntru

totul aseminltor frumusegiiPrototipului siu, nu ar mai fi fost

chipul Siu, ci s-ar i confundat cu El. Deci, cediferengi existi

intre dumnezeiregi cel careestedupi chipul Siu? Esteaceasta:

unul estenecreat [Dumnezeu], celilalt [omul] primgte ei<is-

tenga rin creatie."lelEstedar ci Sfand Grigoriede Nyssa, rin

,,chipul ui Dumnezeu" ln;elegeaici desivirgirea inali., starea

indumnezeiti a omului ce se mpinfuqte din deplinitatea dum-

nezeiasci, in deplinitatea bunitigilor Sde. ati de ce,vorbind

despre hipul limitat la impin{irea din anumite bunuri, despre

chipul in devenire,el va vedea aracteristica pecifici a omului

in faptul ci a fost creatdupl chipul lui Dumnezeu gi, mai des,

in aceea i ,,esteiber de orice necesitate i nu estesupusnici

uneiconstrAngeriizice,dar areo voingi independenti.Mrtutea

este,ntr-adevir, ceva ndependent9istipAnp€ sing"l92.Acesta

este,ca si spunem asa,chipul ,,formal", condi$e necesari n

vedereaajungerii la aseminareacu Dumnez,eu.Creat dupi

chipul lui Dumnez€u,omul se nfr;igeazi decicao fiinp Perso-ndi, ca o persoanicarenu trebuie si fie determinati de naturi,

dar care poate determina natura si se asimilezeArhetipuluidumnezeiesc.

Persoana mani nu esteo parte din fiinEaomeneasci,asa

cum persoaneleTi:eimii u sunt pa4i din Dumnez€u.De aceea,

harul. ,,Suflarea umnezeiasci"arati., a;adar,un mod decreagie

in vinutea ciruia duhul omenesc ste trAnsegatdehar,produs

de har, a$a um migcarea erului esteprodusi desuflare,duhul

cuprinzind aceasti suflare9i neputind si fie despirgit de ea.

Esteo impirtigire din energiadumnezeiascl roprie sufletului,descrisi prin expresia ,pirticici din dumnezeire". ntr-adevir,

intr-una dintre omiliile sal.,g,ftntul Grigoriede Nazianzvor-

begte e participarecAndpomeneste ,cele rei lumini", din-

tre srre prima esteDumnezeu,Lumini suprem5., eapropiati,

negriiti; a doua, ingerii, ,,o anumiti r€vlrsare" (rinoppoir tq)

sa:r-mpdrta;ire (lnr.anoto) din prima Lumini; a treia, omul,

numit gi el lumini din pricina duhului siu iluminat de ,,Lumina-

2rhetip"190,:ueesteDumnezeu.Crearea upi chipul giasemi-

narea ui Dumnezeu presupunedeci ideeaunei participi.ri Ia

fiinga dumnezeiasci, deeaunei comuniuni cu Dumnezeu.

Adici presupuneharul.

Dupi SfAntulGrigorie de Nyssa, hipul lui Dumnezeu n

om, intrucit estedesivirqit, este n mod necesar u neputin[i

de a fi cunoscut, cici oglindind plinS.tateauhetipului, el trebuie

si deEinide asemeneaicaracterulncognoscibilal fiintei dum-

nezeiqti. De aceeanu se poate defini in ce consti chipul lui

Dumnezeudin om. Noi nu-L putem concepe tfel d ecit prin

mijlocirea ideii de participare la bunurile nesfhrgiteale lui

Dumnezeu. ,,Prin natura sa",spuneSfrntul Grigorie de Nyssa,

,,Dumnezeu stebunitate, sau,mai degrabi, El este incolo debunitatea carepoate i conceputi gi ngeleasi.El nu creeazi deci

viata omeneascidin alt motiv decAtci estebun. Fiind astfel

si creAnddin acestmotiv firea omeneasci,El nu a vrut si.-si

CHIP $I ASEMANARE N9

inceput a firii umane,sratorniciti din nou in Biserici., eva

prezentaSfrntuluiPavel ub o inft tisareatit de deosebifi, ncir

13 8 TEoLoctA MISTICA BIsERICITr nAsArur

calitateade chip al lui Dumnezeu nu se ezuml doar a un ele-

ment oarecare l compusuluiuman, ci privegtentreaga ire a



el o va desemnaprin numele de mtp al lui Hristos.

A;adar, oamenii au o fire comuni., o singuri fire in maimulte persoane. ceasti. istinctie ntre fire si persoani,n om

este ot asade greu de intelesca gi distincgiaanaloagi dintrefiinta una si cele rei Persoanen Dumnezeu.Ti-ebuie i ne dimseamanainte deoriceci noi nu cunoaftempersoana,postasul

uman in adevi.rata aexpresie, urat de oriceamestec.Ceeacenoi numim in mod obisnuit,persoane", ,personal" rati mai

degrabi nsii, individualul. Noi suntemobignuigi 5. edem ntre

cei doi termeni - persoani. i ndivid - aproapenigtesinonime;

neslujim fui deosebire e un termensaudtul pentrua exprima

acela;i ucru. intr-un anumit sens nsi., ndivid 9i persoaniau

un intelesconrrar, ndividul exprimAnd un oarecareamestec

al persoanei u elementecarefln de firea obgteasci,persoana

insemnind, dimpotrivl, ceea e sedeosebestee fire. in starea

noastri. de acum noi nu cunoastempersoanele ecAtprinindivizi, ca ngi izolati. CAnd vrem si definim, si caracterizi.m

o persoani,noi ingrimldim insusiri individuale, ,,trlsituri de

caracter"ce se ntAlnesc otusi in altl parte, a algi ngi gi decinu sunt niciodati absolut ,personde", a unelece tin de fire.

Ne dim seamapini la urmi ci. ceea ene estecel mai scump

intr-o fiinti, ceea e o facesi fie ,,eansi.gi" imA.ne edefinit,

cici nu-i nimic in fireasa caresi. revini in chip propriu per-

soanei, otdeaunaunici si ncomparabill, ,,Hri,de asemi.nare".

Omul determinat,actionAndprin fireasa n virtutea nsugirilor

sale iresti, prin ,,caracterul" lu, este el mai puEinpersonal.El seafirmi ca ndivid, proprietar d unei firi pe careo opune

firii altora ca pe ,,eul"si.u,confirzie ntre persoanigi ire.Aceasti

confuzie,caracteristici irii cizute, estedesemnati n literatura

omului. Primul om caredeginean sine oati fireaomeneasci

era,de asemenea,ersoani. nici. ,,Fiindci numeledeAdam -

spuneSfbntul Grigorie de Nyssa nu-i dat acum obiectului

creat,c:l n istorisirile ceurmeazi. Ci omul creatnu areun nune

deosebit,el esteomul universal. gadar, prin aceastinumire

universali a firii, suntem chemagi i in;elegemci Pronia si

Putereadumnezeiasci mbrigigeaz| tot neamul omenescdin

prima creafie... Deoarece hipul nu este ntr-o parte a firii,

nici harul intr-un ins - ci aceastivirtute se ntinde asupra

intregului neam. Nici o deosebire u existi din acestpunct

de vedere ntre omul plismuit la prima creaEie lumii gi cel

ce va veni la sfrrgitul umii: ei poarti deopotrivi in ei insigi

chipul dumnezeiesc... ,,Deci, omul creat dupi chipul lui

Dumnezeu este irea nEeleasi a un tot. Aceasta oarti asemi-

narea u Dumnezeu."l93Chipul dumnezeiescropriu persoanei

luiAdam se eferea a intreagaomenire, a omul universal.Pentruaceasta,n neamul lui Adam, lnmulgirea persoanelor, in care

fiecareeste dupi chipul lui Dumnezeu - s-ar putea spune,

inmultirea chipului dumnezeiescn pluralitatea postasurilor

omenegti , nu va contrazicedeloc unitateaontologici a firii

comune uturor oamenilor.Dimpouivi, o persoaniomeneasci

nu va putea reaJizadeplinitateaa careestechemati, nu poate

si devini chip deslvArsit al lui Dumnezeu, daci igi insugegte

o parte din fire socotind-o ca bunul siu privat. Cici chipul

ajunge a desivArgireatunci cAnd irea omeneasci. e aceasemi-

nitoarecelei a

luiDumnezeu,cAnddobAndegtempirtisireatotali din bunurile necreate. r, nu existi decAt singuri fire

comuni pentru togi oamenii,degini se nfrgigeazidivizati prin

picat, impirtitl intre mai mulgi insi. Aceasti unitate dintru

individuali;,."' 0,,:::.:J d.'-ane decat

","".,;:este orba despre iinte duhovnicegti,precum oamenii, ngerii,

r4 0 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

asceticia Bisericiide Risirit printr-un rermenspecial aut6tqq'

grl"cr,otia au n rusi,samost, al cirui sensadevirat nu poate



Dumnezeu.Ca persoani.9inu individ), ipostasul u imparte

firea, hcAnd oc mai multor firi deosebite. heimea u esre rei

dumnezei, ci un singur Dumnezeu. Daci inmulgireapersoa-

neloromenesti trAmi,teazi irea, mpi4ind-o in mai multi ingi,

este entru ci noi nu cunoa,gtemlti.

na;teredecAt eaceea :ueare oc dupl picat in firea omeneascice a pierdut asemi"narea

cu fiinta dumnezeiasci.Am vizut ci.,penrru Sfhntul Grigorie

de Nyssa ;i SfAntul Maxim Mirturisitorul, creareaEvei se

infigiga deja ca un fapt sivirgit de Dumnezeu cu prevederea

picatului si a urmirilor salepentru omenire.Totugi, uati din

firea lui Adam, os din oasele alegi trup din trupul si.u, Eva,

o noui. persoani umani., intregea irea lui Adam, era aceeasi

fire, ,,acelasirup". Numai ca urmare a picatului aceste oui

prime persoane maneau devenitdoui naturi despirtite, doul

fiinge ndividuale, avAnd ntre ele egituri exterioare, oringele

femeii ndreptindu-se sprebirbatul ei si stipAnireabirbatului

exercitAndu-sesupra emeii,dupi cuvAntuldin Genez|(3,16).

Dupi pi,catul originar, firea umani. devine impiniti, imbu-

citigiti, tiiati in mai mulgi indivizi. Omul seprezinti sub o

indoiti infrgigare: a ire individuali, el devineo parte dintr-un

tot, unul dintre elementele onstitutive ale universului; dar ca

persoaniel nu este eloco parte:el conginen sine otul. Firea

estecontinutul persoanei,persoana steexistengairii. O per-

soani.care se afirmi ca ndivid, inchizAndu-se n limitele firii

saleparticulare,nu sepoatedesivArgi u adevirat, din contri,

ea se mpu;ineazl., sS.ricegte.umai lepidindu-se de propriulsiu conginut,numai diruindul in chip liber, numai incetAnd

s5. xistepentru sine se exprimi din plin persoanan aceeagi

fire a tuturor. kpidandu-se de binelesiu individual, easpore;te

fi redat prin cuvAntul ,,egoism";ar trebui mai degrabi si

ni.scocim n barbari sm atin gi si-l traducemprin ,,ipseitate"'

intimpinim o oarecaredificultate atunci cind dogma

hristologici vrea si vadi in voingi o funcgiea firii; ne estemai

ugorsi"ne imaginim persoana arevrea, careseafirmi, careseimpune prin voinga a.Totu;i, ideea epersoani mplici liber-

tatea agi de fire; persoana ste iberi de fireasa,nu estedeter-

minati de ea. postasulomenescnu poate si se ealizeze ecit

in renungareaa vointa proprie, a ceea ene determini si ne

aservegte nei necesitiginaturale. Individualul, afirmareade

sine n carepersoana e confundi cu firea gi i9i pierde adevi-

rata ibertate, trebuie sfirimat. Acestaesteprincipiul de bazi

al ascetismului: renun,tareiberi la voia proprie, a simulacrul

de libertate individuali, pentru a intra in posesiaadevi,ratei

libertigi, ceaapersoanei, areeste hipul lui Dumnezeupropriu

fieciruia. De aceea, upi Sfbntul Nil Sinaitul, un cilugir desi-

vi.rgit ,vacinsti dupi Dumnezeupe toli oamenii cape Dum-

nezeunsu;i"194. ersoana tuia va apireaca chip al ui Dumnezeu

pentru cel careva gti si se rupi de limitarea sa individuali

pentru a regisi firea comund,gia realizaprin aceasta hiar pro-

pria sapersoani.

Ceeace corespunden noi chipului lui Dumnezeu nu este

decio parte din firea noastri, ci persoana, arecuprinde in ea

firea.Leon;iu deBizant,un teologdin veaculalMlea, numegte

fireacuprinsi inu-o persoaniprin termenulspecial e 6vrm6orotov,

,,enipostatic", eea e seglsegte ntr-un ipostas au persoani.Orice fire se gisegte ntr-un ipostas,ea este irea unui ipos-

tas gi nu poateexistaaltfel, afirmi Leongiu.lesDar pe trep-

tele nferioare ale iingei, postasurile nseamni indivizi, fiinEa

CHIP $I ASEMANARE 143

persoane, oin,taprin careactionim este facultatea firii. Dupi

Sfrntul Maxim, voin;a esre ,o purere fireasci ce se ndreapti

14 2 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

la nesfrrsitgi se mbogitestecu tot ceapargineuturor. Persoana

devine coanadesivirsiti a ui Dumnezeu,dobindind asemi-



ci.tre ceeace esteconform firii, putere care mbritiseazl toate

insugirile iregtiale 6rii'(1ee. frntul Maxim Mirturisitorul deo-

sebegteceastivoinli fireasci (e6fnpc <porr6v), c:re estedorinta

de mplinire a binelui sprecare inde orice narurS.agionali., e

voingacarealege 06l,npa wrptr6v), propriepersoanei.2OOirea

vreagi activeeu;d,ersoanaalege;persoanaprimestesau respinge

ceea e vrea irea.Totugi,dupi Sfrntul Maxim, aceasti.ibertate

dz alegere ste deja o nedesivirsire, o mirginire a adeviratei

libertiti. O fire desivArsiti n-are nevoie si aleagi, pentru ci.

ea cunoasten chip firescbinele; ibertatea aeste ntemeiati.

pe aceasti unoa.ttere. iberul nostruarbitru (yv<ofrrflovedegte

nedes5.vdrsireairii omenegticlzute, pierdereaasemi.nirii cu

Dumnezeu. Aceasri fire fiind intunecatS. rin p5.cat,nemai-

cunosc6ndadeviratul bine, tinzind de celemai multe ori citre

ceea e este ,potrivnic firii", persoana mani. seglsegte otdea-

una nainteanecesitigii e a alege; ava nainta dibuind. Noinumim aceastlnehotirire in urcugulsprebine ,,liberul-arbitru".Persoanahemati la unirea cu Dumnezeu, a aseminarea esivAr-

giti a. irii salecu firea dumnezeiasci. rin har, esteuniti" cu

firea runchiati, deformati de picat, sfA;iati de dorin,tepotriv-

nice.CunoscAndgi voind prin fireanedesivirgiti, ea esrepracric

oarbi gi neputincioasi.,nu mai gtie si"1."g"

binele gi cedeazi

preaadeseaornirilor firii devenite clava icatului. Astfel,ceea

ce este n noi dupl chipul lui Dumnezeueste arar n pripastie,

riminind totugi liber si aleagi,si se nroarci din nou spre

Dumnezeu.Omul a fost creatdeslvirgit. Aceasta u inseamni ci starea

sa primordidi coincidea cu scopul ultim, ci a fost unit cu

Dumnezeu nci din cl ipa creagiei.nainte de picat, Adam nu

narea,careeste desivirgirea firii comune tuturor oamenilor.

Distinctiadintre persoane9i ire reproducen omenireordinea

de viagi dumnezeiasci xprimati prin dogma treimici. Este

temelia ntregii antropologiicregtine, intregii moraleevan-

ghelice, ici cregtinismul ste ,o mitare a firii dumnezeiesti"196,dupi cuvAntul Sfrntului Grigorie de Nyssa.

Ca chip al ui Dumnezeu,omul este fiinti personali,aflati

in faga nui Dumnezeupersond.DumnezeuSeadreseazi.lui

cauneipersoane i omul ii rispunde ca o persoani.Omul, spu-

neaSfrntul Vasilecel Mare, este fbpturi carea primit porunca

si ajungi dumnezeu.leT ar aceasti orunci adresati ibertigii

omului nu esteo constrAngere.iingi personali,omul, poate

si primeascisausi respingivoinga ui Dumnezeu.El va rimine

o persoanS.,ricit de mult s-ar ndepirta de Dumnezeu deve-

nind prin firea saneaseminltor Lui, ceea e nseamni ci chipul

lui Dumnezeu nu poate fi d istrus n om. El va rimAne de

asemenea fiingi persondi ndeplinind vointa ui Dumnezeu,

realizAndaseminareadesivArgiti cu El in firea sa, cici, dupi

Sfrntul Grigorie de Nazianz, ,,Dumnezeu a cinstit pe om

dindu-i libertatea,pentru ca binele si apa4ini in mod propriu

celui care l alegenu mai pugin decAtAceluia carea a;ezetpirga

(inceputul)binelui in fire((le8. stfel, ie ci alege inele sau iul,

fieci,realiznazi,aseminareaauneaseminarea, mul igi va stipAni

firea n chip liber,pentru ci esteo persoani lcuti dupi chipul

lui Dumnezeu.Totu;i, persoana eputand i despir;iti de fireacareexisti in ea, orice nedesivArgire, rice neaseminarea firii

va mirgini persoana, a intuneca ,,chipul lui Dumnezeu".

intr-adevir, daci libertatea ne aparline, dat fiind ci suntem

pirintii,,.., ,"ft;;';l;::.::asci uneori " n, ":

compusdin trei pirgi: minte, suflet, trup (vo06,Vor((, o6lpa),

r44 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

eranici ,,firecurat5"", ici om indumnezeit.Cum am spusdeja,

cosmologia i antropologiaBisericiide Risirit au un caracter



dteori ca pe o unire a sufletului cu trupul. Deosebireadintre

adepgii rihotomismului gi ai dihotomismului se reduce, n

definitiv, la o chestiunede terminologie: dihotomigtii vid in

voOq facultatesuperioari a sufletului ra;ional, facultateprin

careomul intri in legituri cu Dumnezeu.Persoana au pos-

tasuluman cuprinde pi4ile acesnri ompusnatural,easeo<primi

in totalitatea fiingei umane care existi in ea 9i prin ea. Chip

al lui Dumnezatr,e esteprincipiul statornic al firii dinamice

si schimbitoare, totdeaunaatrasi.de voingi spreun scopdin

afari. Sepoate spuneci chipul esteo pecere umnezeias i, care

marcheazi. irea punAnd-o ntr-o legituri personali cu Dum-

nezeu, egituri absolut unicd. pentru fiecare fiingi. Aceasti

legituri seva sivirgi, seva realizaprin voingacare Anduiegte

firea n ansamblulei spreDumnezeu, n careomul trebuiesi-si

giseascideplinltatea fiingei sale. ,Sufletulomenesc", pune

Sfhntul Tihon din Zadonsk, episcop al Voronejului (veaculal XVIII-lea), ,,fiind un duh ftcut de Dumnezeu, nu-gi poate

gasimulfumirea, inistea,pacea,mAngAierea,ici bucuria n nimic

decAt.inDumnezeu,care -a creat dupl chipul si aseminareaSa.

Odati separat e El, sufletul ncearci si-gi giseasciplicerea n

flpturi gi sehrlneste din patimi cadin rogcoye hrani pentru

porci -, dar negisind adevirata iniste, nici adeviratamultumire,

moare pAni la urmi de foame.Cici sufletului i sepotrivegteo

hrani duhovniceasci."2MMintea trebuiasi-gi afle hrana n Dum-

nezeu, i uiiasci in Dumnezeu; rebuiaca suflenrl si sehrlneasci

din minte; trebuia ca trupul si triiasci din suflet - iati careera Anduidadintru inceputa firii nemuritoare. ntorc6ndu-se

de a Dumnezeu, mintea, in loc si.comunice hrana sasufletu-

lui, incepesi triiasci pe socoteda ufletului,hrinindu-se din

dinamic careexclude ricesimpli juxtapunere ntre noEiunile

de fire gi har: acestea e ntrepitrund, una existi in cealalti'

SfAntul Ioan Damaschin vedeo taini. de nepitruns in faptul

ci omul a fostcreat ,ca i se ndumnezeiasci", inzAndlaunirea

cu Dumnezeu.2olDesivArsireairii dintAi seexprima naintede toate n aceasti acultatede a comunica cu Dumnezeu,de

a seuni din ce n ce mai sffans cu deplinitatea dumnezeirii,

c3r€ r ;uia si pitrundi;i si. ransfigureze aturacreati.Sfrntul

Grigorie de Nazianz se gindea la aceasti acultate supremi a

sufletuluiomenesc tunci cind v orbeadespreDumnezeu,Cel

care nsufli cu suflareaSa,,partea umnezeirii Sale",harul pre-

zent de a inceput in sufletul vrednic si primeasci in el 9isi-gi

improprieze aceasti energie ndumnezeitoare. Cici persoana

umani. era chemati, dupi Sfrnn:l Maxim, ,,si uneasciprin iubire

firea creati cu firea necreati, flcAndu-le si se arate n unitategi dentitateprin dobAndirea arului"2o2.lnitatea gi dentitatea

se aporteaziaici a persoani, a ipostasuluman. Omul trebuia

deci si uneasciprin har doui firi in ipostasul reat,si ajungi

un ,,dumnezeu reat", un ,,dumnez€u rin har", spredeosebire

de Hristos, persoanidivini carea asumat ireaumani. Conlu-

craree elor doui voingeera necesari. entru a ajunge a acest

scop:pe deo pane, voingadumnezeiascindumnezeitoare And

harul prin Duhul Sfrnt prezent n persoana mani.; pe de alti

pane, voingaomeneasci,caresesupunevoingei ui Dumnezeu

primind harul,dobAndindu-I, isAndul si-i pltrundi in intre-gime firea. Fiind o putere ucritoare a firii ragionale, oinEa a

aqiona prin har in misura in care ireava participa a har 9iva ajunge a aseminareprin ,,focul schimbirii"zo3.

cdzusirimin","u, ,j..:;]i#nezeu ei ,o,u,a,."'jlpotrivnic5. oinEei umnezeiesti jungesi fie o obsesie isperati

146 TEOLoGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

substanga a (este eea enumim de obicei ,,valorispirituale").

Sufletul, a rindul si.u, ncepesi triiasci din viaga rupului -

aceastaste b6-qia atimilor; fiind silit si-gicaute



dupi neant, pe care ei nu il vor gisi niciodati. Clderea lor

vesnici in nefiinti nu va avea frrgit. Sfhntul Serafimde Sarov,

un mare mistic rus al veacului recut, spunea orbind despre

diavoli: ,,Suntdezgustitori; impotrivirea lor congtienri fagi de

harul dumnezeiesc-a preftcut in soli ai intunericului ;i ai grozi-

viilor de neinchipuit. Creaturi ngeresti, i au o putereuriasi.

Cel mai mic dintre ei ar puteasL nimiceascipimintul daci

harul dumnezeiescn-ar face neputincioasl ura lor impotriva

creagieiui Dumnezeu.Ei incearci decisi distrugi fhpturadin

interior, inclinAnd libertatea omeneasci. pre riu."208 Acelagi

SfhntSerafim, eferindu-sea o scriere sceticiatribuiti Sfrn-

tului Antonie2o9, istinge rei voingedeosebite are ucreazi n

om: cea dintAi a lui Dumnezeu,voingi desivArgiti9i mAntui-

toare;a doua, ceaa omului, care, lri si fie neapirat vitimitoare,

nu estenici mAntuitoare n ea ns5.si;n fine, a treia vointi,

cea diabolici, ce cauti pierzarea oastri.Ascetica rtodoxi are ermeni speciali entru a arita felu-

ritele lucriri sivArgitede duhurile riului in suflet. AoTropoisunt

gAndurile auplismuirile din pirgile inferioareale sufletului,

din ,,subconstient"2l0. lpoopol,ri (provocare) n-ar putea fi

tilmiciti prin ,,ispiti."; este mai degrabi prezentaunui gAnd

striin, venit din afari, introdus de o vointi vrljmasi in cugetul

nostru; ,,eanu esteun picat - zice Sfintul Marcu Ascetul -,

ci o dovadi a iberti;ii noasrre"2ll.Picatul incepeacolounde

existl o otvyrcard0eoq2l2, dicl.invoireaminlii la un gAndsau

la o imagine ntrusi.sau,mai bine zis,acolounde existi un oare-care nteres,o atentiecarearati deja nceputul consimtirii cu

voinga rijmagi. Cici riul presupune otdeauna ibertate,altfel

n-ar fi decit o silnicie, o posedare in afari.

in sfrrgit, rupul,

hrana n afari, in materianeinsuflegiti,afll pana a urmi moaftea.

Compusul omenesc edestrami..

Riul a intrat in lume prin voingl. El nu esteo fire (griorq),

ci o stare(E(tg). ,Fireabinelui estemai puternici decit obis-nuinta r!.ului" - ziceDiadoh al Foticeii ,,cilcibineleeste, e

candriul nu este au,mai bine zis, nu existi decit in momentul

in careestesi.vArgit.('205icatul esteo boali a vointei carese

ingali luind drept bine o inchipuire a binelui, dupi Sflntul

Grigorie de Nyssa. De aceea, hiar numai doringa de a gusta

din rodul cunoagterii inelui gi riului eradejaun picat, cici,

dupl Sfrntul Gri gorie de Nyssa,cunoa-tterearesupun€o anu-

miti inclinare citre obiectul pe carevrem si-l cunoagtem;or,

riul, neexistAndn sine,nu rebuia s5.ie cunoscuP06. iul devine

realitatenumai prin voingi, crre este ingura ui subzistengi; aesteaceea are i di riului o oarecareiingi. Daci omul a putut

si tindi prin voingasa citre un bine carenu existi, citre un

scop amigitor - el, careera n chip firesc nclinat si. cunoasci

9isi iubeascipe Dumnezeu , aceasta u sepoateexplicaaltfel

decit printr-o inriurire din afarl, prin convingerea nei voinge

stri.ine a carear fi consi mtit voingaomeneasc5..2o7nainte de

a ntra prin voinga ui Adam in lumeapimAnteani, riul a apirut

in lumeaduhurilor. Voingaduhurilor ingeresti, esnicdeter-

minati in vrijmisia cu Dumnezeu, a fosrceadintii carea dat

nastere i.ului, careesteo atraclieavoingeicitre neant, o tlgi-

duirea fiin,tei,a crea{iei, ui Dumnezeu,mai ales uri furioasi

lmpotriva harului, ciruia voinga rizvrititd. se mpotriveste

cu invergunare.Odati ajunseduhuri ale ntunericului, ingerii


Omul a picituit in mod iber. n ceaconstat icatul originar?

Piringii vor deosebimai multe momente n aceastihotirire

Momenrul

CHIP SI ASEMANARE

a o indrepta spreDumnezeuestestriini Bisericiide Risirit.

Ca chip al lui Dumnezeu, persoana mani era orientiti citre

Arhetipul siu; fireasa indeade a sinecitre Dumnezeuprin

t49



a ibereivoinge area despi4it pe om deDumnezeu.

moral si, ca atare,personalar consta dupi togi n neascultare,

in cilcarea poruncii dumnezeiesti.Daci omul ar fi primit aceasta

porunci in spiritul iubirii filiale, el ar fi rispunsvoingeidum-

nezeiegti rintr-o jertft totali; el s-ar i abtinut de bunlvoie

nu numai de la fructul oprit, ci de la orice obiect din afari,

ca si nu triiasci decAt in Dumnezeu,ca si ni.zuiascinumai

gi numai la unireacu El. Poruncadumnezeiasci rati voinEei

omenegticaleade urmat Pentrua atinge ndumnezeirea, cale

de desprindere e ot ceea enu est€Dumnezeu.Voingaome-

neascia ales alea pusi: despirgindu-se eDumnezeu,eas-a

supus iraniei diavolului.SfAntulGrigoriede Nyssa9i Sfintul

Maxim Mirturisitorul dau atenfiemai alesaturii fiziceapice'

tului: in loc si urmeze nclinareasa sPreDumnezeu,mintea

omului s-a ntors citre lume; in loc si induhovniceasci rupul,

intri el insugi n curentul viegii animale gi senzitive, upu-nAndu-se ondigiilormateriale.Sfintul SimeonNoul Teolog2l3

vede o dezvoltareprogresivi a picatului in faptul ci omul, in

loc si se pociiasci, incearci.si se dezvinovigeascinaintea ui

Dumnezeu: Adam arunci orice resposabilitate supraEvei -

,,femeia e caremi-ai dat-oTu" -, ftcAnd astfeldin Dumnezeu

cauzadintii a ciderii sale.Eva invinuiegte garpele.Refuzind

si recunoasci birgiariului in vointa or liberi, oameniirenunli

la putingade a seeliberade riu, supunind libertatea or nece-

sitigii din afari. Voingase mpietregte9i se nchide fa;i de

Dumnezeu. ,Omul a oprit in el curgereaarului dumnez€iesc",

va spuneFilaret al Moscovei2la.

Lipsa harului a fost, oare,pricina ciderii firii? Nogiuneade

har supraadiugat2l5area fost pus peste irea umani pentru

voingi, careesteo putereduhovniceasci i rationali. ,,Dreptatea

primordiali" tinea de aptul cI omul, fiind creatde Dumnezeu,

nu putea i decit o fire buni, indreptati sprebine, adici spre

comuniuneacu Dumnezeu,spredobAndirea arului necreat.

Daci aceastinaturi buni a intrat in dezacord u Creatorul

siu, acest ucru nu a fost posibildecit in virtutea nsusiriisale

de a se hotiri din interior, ca urmare a autodeterminirii sale

(arite(orricr), care confereaomului putinta si actionezegi si

voiascl nu numai potrivit cu inclinirile sale iregti,dar si mpo-

triva firii sale,pe careo puteastrica,o putea ace ,contra-fire".

Ciderea firii esteurmareanemijlociti a iberei hotirAri a omu-

lui, care s-a voit asa, ncAt a rimas in aceasti stare, n mod

deliberat.O starepotrivnici firii trebuia si duci la destrimarea

fiingei omenesti,carepiere pAni la urmi in moarte, ultimi

separare firii denaturate, espirgitede Dumnezeu.Nu maiesteoc pentru harul necreatn fireastricati in care,dupi SfAn-

tul Grigorie de Nyssa,mintea, ca o oglindi risturnati, in loc

si oglindeascipe Dumnezeu,primeste n ea chipul materiei

lariform*t6, undepatimile ristoarni ierarhiaceadintii a fiin,tei

omenesti. ipsaharului nu estecauza, i mai degrabi urmarea

ciderii firii. Omul a obturat n sineputingade a comunicacu

Dumnezeu,a nchiscalea entru harul careprin el trebuiasi

curgi peste oati frptura.

Aceasti conceptie ,frzic|" cu privire la plcat gi a urmirile

luinu

exclude,n

invi.ti.tura BisericiideRisirit, un alt momentc:uese ace ntotdeaunasimgit,anumeaspectul ersonal,moral,

cel al gregeliisi al pedepsei.Cele doui aspecte unt legate n

chip nedespirgit,omul fiind nu numai o fire, dar gi o persoanl

harutecrea,,"d"i::;i,-""#"e striin .0,."o;:l

neasci gi nu va lucra asupraei decit din afari, produ.and in

suflet efectecreate.Profegiigi drepgiiVechiului Tesrament

150 TEoLocrAMISTTcABrsERrctIERAsAntt

aflatl in fata unui Dumnezeu personal, n legituri personali

cu El. Daci fireaomeneasci edestrami ca urmarea picatului,



or

fi unelte ale harului. Harul va ucra prin ei, dar nu va fi insusit

de oameni ca o forgi personali a lor. indum nezeitea, nirea

cu Dumnezeuprin har va fi pesteputinti. Dar planul dumne-

zeiesc u va fi desfiingat rin greseala mului: vocagia rimului

Adam va fi im pliniti de Hristos, Adam cel nou. Dumnezeu

seva faceom, caomul si poati deveniDumnezeu,dupi cuvin-

tele ui Irineu gi Atanasie, epetare e Piringii gi eologii tuturor

veacurilorzle.Totusi, aceasti ucrare, sivirgiti de CuvAntul ui

Dumnezeu rcut om, seva arita inainte de oate omenirii deci-

zute sub nftgigarea aceamai nemijlociti, ca ucrarea mAntuirii,

a riscumpi.ririi lumii robite de picat gi de moarte. Fascinagi

defelix culpa, uitilm adesea i,, distrugAndstipinirea picatu-

lui, Mintuitorul ne deschidea in nou caleandumnezeirii,care

este copul inal al omului. Lucrarea ui Hristoscheami ucrarea

SfAntuluiDuh (Luca 12,49).

daci picatul aducemoartea n universulcreat,aceasta u se

intimpli numai pentru ci libertatea meneasci creato noui

stare E(4), un nou mod de a fi in riu, ci gi pentru ci Dum-

nezeua pus un hotar picatului, ingiduind ca el si ajungi la

moarte.Stipendia nimpeccati,mors...

,,Suntem listarealeunui neam ntunecat",spuneaSfintul

Macarie Egipteanul2tT.Totusi, in natura creati' nimic - nici

chiar dracii - nu este iu. Dar pi.catul,acest arazital naturii

inridicinat in voingi, ajunge un fel de anti-har carepitrunde

frptura, trliegte n ea,o face oabi a diavolului , el insugi ob

d voinEeiui impietrite n riu pentru totdeauna.Un pol nou,

potrivnic chipului lui Dumnezeu,secreeazi n lume, amigitor

in sine,dar real prin voin;i (paradoxulde a-si aveaexistenga

chiar in non-existengi,dupi Sfintul Grigorie de Nyssa).Prin

voin;a omului, riul devine o putere care molipsegte realia

(,,pimintul esteblestemat in pricina omului", spuneGeneza).

Cosmosul, areoglindegte intotdeaunamiregiadumnezeiasci,

dobAndesten acelagiimp trisituri intunecate,,inft;igarea e

noapte a ftpturilor", dupi expresiaunui teolog si filozof rus,

pringul E. Tiubetkoi2r8.Picatul a pitruns acolounde trebuia

si stipineasci harul si, in locul deplinitigii dumnezeiesti,se

cascio pripastie a nefiingei eschisi n creagiaui Dumnezeu:

porlile iadului sunt deschise rin voia liberi a omului.

Adam nu 9i-a mplinit chemarea. l n-astiut si atingi unirea

cu Dumnezeu gi ndumnueirea lumii create.Crea ce nu a siv\itpe cAndseslujeadin plin de ibertatea a -a devenitcu nepu-

tin;i din clipa in care s-a robit de bunivoie puterii din afari.

De la cidere pini in ziuaCincizecimii, energiadumnezeiasci,

CAPITOLUL7

Iconomia Fiului

ICONOMIA FIULUI

ci.tre Dumnezeu, vointa primului om a trasato calepotrivnici

firii, ajungAnd a moarte.Numai Dumnezeupoateda o"-.-

nilor putinga ndumnezeirii,slobozindu-i n acelagiimp din

t53



ExaminAndelementelede teologie ciue servesc rept bazipentru dogma unirii cu Dumnezeu n tradigiaBisericii deRisirit,

am trasat iniile generale le nvigiturii despre iinganecreati

gi firea creatl, despreDumnezeu si fipturi, cei doi termeni ai

acestei niri. Am ajunspini la limitele celedin urmi ale irii

create, Ani la tirAmurile celemai indepirtate de Dumnezeu,

despirgite e El nu numai prin fire, ca ii ngl creat5",i gi prin

voingacaredi nagtere nui nou chip de a fi, cel al picatului.

Cici, dupi Sfhntul Grigorie de Nyssa,picatul esteo niscocire

a voinEei reate.Depirtarea iarn esfrrgit dintre creatginecreat,

aceastidespirgire ireasci ntre om 9iDumnezeu,caresecideatotugi si fie depigiti prin indumnezeire, jungepripastie de

netrecutpentru om dupi. ce s-a hotirAt pentru o noui. stare,

vecini cu nefiinta, starea picatului gi a mo4ii. Pentru a ajunge

la unireacu Dumnezeu,unire a careeste hemati ftptura, va

trebui acum si trecemo intreiti stavili: a morgii, a picatului

gi a firii.

Caleacitre indumnezeire, areestepropusi primului om,

nu va fi dec i cu putin;i inainte ca firea omeneasci i biruie

picatul gi moartea.De acum nainte, aceasti alea unirii seva

prezentaomeniriicdzute ub nfhgigarea ,Lntuirii.Acest ermen

negativarati. nliturarea unei piedici:egtimantuit (salvat) in

ceva,din moarte,din picat, careeste idicina sa.Planul dumne-

zeiesc -a ost ndeplinit deAdam; n locul iniei drepte, suisului

moartesi din robia picatului. Ceea eomul trebuiasi atingi

ridicindu-se ci.tre D umn ezeu ealizeazS,umnezeu cobo And

spreom. Iati de ce ntrei ta stavili ce ne desparte e Dumne-

zeu moarte,picat, fire -, cu neputingi de fecut pentruoameni,

va fi stribituti de Dumnezeu n ordinea nversi, ncepAndprin

unirea irilor despirtite, sfrrsindprin biruinta asupramortii.

Nicolae Cabasila, eolog bizantin din veaculal XIVlea, spune

in aceasti rivinti: ,,Oamenilordespirgigi e Dumnezeuprin-

tr-o intreiti stavili - firea, picatul gi moartea Domnul le-a

dat si-L aibi din plin gi si.seuneascinumaidecit cu El, prin

faptul ci El a inliturat una ci.te una fiecarepiedici.: pe cea a

firii, prin intrupareaSa;pe ceaa pi.catului,prin moarteaSa;

pe a morgii, prin inviereaSa." Iati pentru ce scria Sflntul

Pavel: ,Vrijma;ul celdin urmi careva fi nimicit estemoarrea."

(I Corinteni 15,26)220PentruSfintul Maxim Mlrturisitorul, intruparea(oaprortg)

gi ndumnezeirea 0eooq) corespunduna alteia,se mplici una

ped.ta.Dumnezeucoboari n lume,se aceom 9iomul se idicl

spredeplinitateadumnezeiasci, e acedumnez€u, iindci aceasti

unire a celordoul firi, dumnezeiascigi omeneasci,a fost hoti-

ritl in Sfatul cel vesnical lui Dumnezeu, fiindc5. unirea este

scopulultim pentru care umeaa fost rcuti din neant.221m

puteapresupune,mpreuni cu cAtiva ritici moderni, ci Sfintul

Maxim mS.rturisea invigituri asemi.nS.toareceleia ui Duns

Scot:daci picatul originar nu ar fi avur oc, HristosS-ar i intru-pat totugi pentru a reuni n El fiinta creati$i ireadumnezeiasci.

Totugi,dupi cum am vlzut cAndam examinat nvS.gitura frn-

tului Maxim Mirturisitorul despre realie, ui Adam222 s-a


atribuit sarcina eaaduna n fireasasfereleeluritede cosmo-

sului, pentru a e dirui indumnezeirea, jungAnda unireacu

ICONOMIA FIULUI t55

se poate intelege ceeace ar fi in afarl de Crucea ui Hristos.

,,Tainantrupirii CuvAntului spuneSfrntul Maxim - cuprinde

in sinesensul uturor simbolur ilor enigmelorScripturii, ca



Dumnezeu.Daci aceste niri sau ,sinteze" uccesive,aredepi-

;escdespirgirile iregti,sunt realizate ini la urmi de Hristos,

este entru ci Adam nu a dat ascultare hemirii sale.Hristos

le realizeazd,na dupi alta, potrivit rAnduielii carea fost dati

primului Adam.NiscAndu-Sedin Fecioari, El desfiingeaz|prin na;tereaSa

separareairii umane n birbagi sifemei.El reunegte e Cruce

raiul, lica;ul primilor oameni nainte de picat, cu realitatea

pimAnteasci unde locuiescurmagii cizugi ai primului Adam;

intr-adevir, El spune ilharului celui bun: ,,Chiar astizi vei fi

cu Mine in rai", gi otugiEl nu inceteazisi vorbeasci u ucenicii

in vremea ederiiSale epimint dupi inviere.La inilEare,El

unegte in nou mai intAi pimintul si sferele eregti, erulvizut;

apoipitrunde in empireu,stribate erarhiile ngerqti gireunegte

cerul duhovnicesc,umea inteligibili cu lur-nea ensibili. n

sfirgit, El prezinti Tatilui totalitatea universului reunit in El,

ca un nou Adam cosmic, unind creatulcu necreatul.223n acexti'

ingelegere lui Hristos,Adam cel nou, unificator gi sfingitor

al fiingei create,ri.scumpS.rareae nfhtigeazd.a unul dintre

momentele ucririi Sale,moment condigionatde picat 9i de

realitatea storici a umij cizrtte, n carea avut loc intruparea.

CAt desprentrebarea cotisti,daci Logosular fi trebuit si Se

intrupeze independent defelix culpa, Sfintul Maxim nici nu

ridici micar aceastiproblemi.22aMai pulin soteriologicca

teolog,mai metafizicpoatedecit ceilalgiPiringi, cu toateacestea

el nu se ndepirteazi de orientarea ealisti si practici a gAndiriilor; cazurile reale nu existi.pentru el. Dumnezeu prevS"zuse

ciderea ui Adam gi Fiul lui Dumnezeua fost ,,Mielul ertfit

inainte deveci", n voingapreexistentiaTleimii. De aceea u

9igi sensulascuns l intregii creagii ensibile;i inteligibile. Dar

cel carecunoatte aina Crucii ;i a MormAntului cunoa.gte i ratiu-

nile fiingiale ale uturor lucrurilor. in sfrrgit, cel carepitrunde

inci gi mai departe9ieste nigiat n taina nvierii invati scopul

pentru careDumnezetJ creat oate a inceput."225

Lucrareaui Hristos este ,,iconomie ainei celeidin veci

ascunsen Dumnezeu" (Efeseni , 9), cum spuneSfAntulPavel,

o ,,hoti.riredin ve ci cares-a mplinit in IisusHristos". Totusi,

nu existi necesitate aturali in intrupare*'u qi patima Sa.

,,.{.ceastau esteo lucrare a firii, ci un fel de bunivoinqi ico-

nomici", dupi Sfhntul Ioan Damaschin227,ucrareavointei,

taina iubirii dumnezeiegti.Noi am vlzut (cap.V) ci ,,deter-

minirile", ,,ideile"pentru Piringii grecinu aparfin fiintei, ci

voingeicomuneaTieimii. PentruaceastantrupareaFiului, careeste manifestare ubirii (,,Dumnezeu ga ubit lumea, ncAt

pe Fiul Siu Cel Unul-NiscutL-adat",loan3,16), nu aduce

nici o schimbare, ici o realiate noui. in fiinga nterioarl aTieimii.

Dac5. ,CuvAntul trup S-a fhcut" - o Aoyogodfr dy6veto ,

aceasti ,,deyenire"nu gtirbqte cu nimic firea dumnezeiascl'

,,Cuvintul, riminind ceea e era,se aceceeace u era", dupi

cuvintul Sfrntului Teofil al Bulgariei (veaculal XII-lea)228.

Dionisie Pseudo-Areopagitul i intrupirii 9i chiar firii umane

a Fiului numele degrLav0pron6.22eiubire de oameni), denu-

mire ce evidengiazi ,,providenta" (np6voru).Or, providengadesemneazi otiririle voingeidumnezeiegtin raport cu iber-

tateaumani, hotirAri intemeiate pe prevederea ctelor ibere

ale iintei create.Este o vointi mAntuitoare carestie si creeze

I' 6 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

un mai mare olospentru oameni n toatevicisitudinile riticirii

lor, cu condigia aomul si stiesi recunoasci oinga ui Dumne-

zeu.Sepoatespunecu o oarecareipsi de exactitate cuzabili

ICONOMIA FIULUI 157

ei duhovniceasci 9i trupeascS., aree fost vrednici si se aci

Biserici giTemplu al Duhului Sftnt."232 oati perioadaVechiu-

lui Testament,cu alegerilesale succesive alegereaui Noe,



ci. Dumnezeu face n providengaSaun act debunivoingi fagi

de ibertatea amenilor, i El acgioneazi"inuncgie e aceasti

libertate, coordoneazS.cgiunileSalecu actele iintelor create,

pentru ca, ndeplinindu-gi voinga,si conduci universulcizut

ftri si constrAngi libenatea fhpturilor. A;adaa taina ascunsi

inaintede togi vecii in Dqmnezeu gi aritati ingerilor prin

Biserici (Efeseni3, 9-10), aceastipredestinaremuabili gi

vegnici a intrupirii, are, n acela;i timp, un anumit caracter

de contingengi; aproape -arputea spuneci eaesteocazionali,

daci aceastiexpresien-ar implica ideeade neprevizut.

Dumnezeu ,coboari n lume" neincetat rin actele rovi-

dengeiSale, rin iconomia Sa,care nseamni, i terar vorbind,

,,construire" au,,administrare uneicase".a,,plinirea vremii",

ingelepciunea ui Dumnezeu, ce lucreazi. n lume ca putere,

energie, rovidengi,va ntra in mersul storiei ca persoani. nge-lepciunea postatici a Tatalui ,,i;i va zidi casl": firea uman5.

asumati din trupul PreaSfintei FecioareMaria.lga tilmicegte

Sfrntul Filotei d Constantinopolului (veaculal XIVJea) textul

Pildelor (9, t): Sapientia edif.cauit ibi dnmum.230,Numele

de Maici a lui Dumnezeu (@eot6rog) uprinde toati istoria

iconomiei dumnezeiegtin lume", dupi Sfintul Ioan Da -

maschin23l. ,Ne putem inrreba" - spune Sflntul Dimitrie al

Rostovului (veacul al XVII-lea) - ,pentru ce CuvAntul lui

Dumnezeu ntArziesi coboarepe pimint 9i si Se ntrupeze

pentru mAntuireaomenirii cizute. Dar, inaintede

umitateaceluide-al Mlea mileniu de la picatul lui Adam, nu s-a gisit pe

pimint o fecioari curati.nu numai cu trupul, dar;i cu sufletul.

Nu a ost decit o singuri asemenearpturi, unici prin curigenia

alegerea eamului lui Avraam, alegerea oponrlui Israel,alegerea

semingiei ui Iuda, alegerea asei ui David -, legeacareapiri

curigia poporului lui Dumnezeu, binecuvAntirile urma;ilor

alegi, oati aceasti storie sfrnti epere a,un proces rovidengial

si mesianic, a o pregitire a trupului lui Hristos, a Bisericii,

mediul unirii cu Dumnezeusi, naintede oate,cao pregitire

a Celeicare rebuia si dea cu imprumut fireaumani ca si se

poati sivir;i taina intrupirii.

Dogma Imaculatei Concepgii233 stestriini tradigiei risi-

ritene, carenu vreasI desparti pe Sfrnta Fecioari de urma;ii

lui Adam, asupra irora apasigregealarotopiringilor. Cu toate

acestea, icatul ca oryi lucri.toare n naturi, picatul canecuri-

tie nu putea si aibi loc in aceasta.Sftntul Grigorie Palama,

in omilia sa a Intrarea in Biserici, explici aceaste fingeniea

Fecioarei rin curigirile succesivee au ayut oc in firea stri.mo-silor sii, ca gi in propria sa ire incepAnddin clipa zimislirii

sele234.a era sfrnti nt datoriti unui privilegiu, unei scutiri

de asoarta omuni a ntregii omeniri, ci pentru ci a fost pdzitd,

curati de orice ntinarecu picanrl, ceea enu inlitura libertatea

sa.Dimpotrivi, eravorba mai alesde aceasti ibenate, de rispun-

sulorlenesc dat vointei lui Dumnez€u.NicolaeCabasilaexprimi

aceasti dee in omilia sa a Buna Vestire: ,intrupare", spune

el, a fost nu numai lucrareaTatilui, a Puterii Sale9ia Duhului

Siu, ci 9i lucrarea oingei ^ia credintei Fecioarei.Firi con-

simgimantul celeineprihinite, ffariajutorul credingei,

cest lan

ar fi fost tot atat de nerealizabil flri intervengiaCelor trei

persoane umnezeiegd. umai dupi ce a invigat-osi a con-

vins-o,Dumnezeuo ia ca Mami;i-i ia cu imprumut trupul


pe care Ea binevoiegte i i-L imprumute. Dupi cum El Se

intrupa in mod liber, ot asa oia ca si MaicaSasi-L nasci n

mod liber si de bunivoir.<Q35n pe.ro"rr" Fecioarei menirea

ICONOMIA FIULU]

cum mi.rginitul 9i nemirginitul - realitlti ce se respinguna

pe cealalti si nu sepot amesteca segisescunite in El gi se

aratl in mod reciproc una intr-alta. Cici nemirginitul se

t59



si-adat consimtimAntulca Logosulsi Se aci trup gisi locuiasci

printreoameni,cici, potrivit maximeipatristice, ,dacivoinga

lui Dumnezeua fost singuri la crearea mului, ea nu-l poate

mi.ntui firL conlucrarea oingeiomenesti".Thagediaibertigii

sedezleagiprin cuvinteleEcceancilk Domini.

Dupi Sfrntul Ioan Damaschin, care rezumL nvititurile

Pirintilor, intruparea -asivArsitprin lucrareaSfrntului Duh,

carea fhcut-o pe Fecioari vrednici sI primeasci dumnezeirea

Cuvintului, dupi cum si Cuvintul insugia uat din trupul fe-

cioresc Arga irii Saleumane.236stfel, ntr-unul si acelasi ct,

Cuvintul isi asumi firea omeneasci.,i di fiinti, o indum-

nezeieste. ireaumani asumati, nsusiti de persoana iului,

primegte iingasa n iposrasul umnezeiesc;a n-aexistatnainte

ca ire distincti, n-a ntrat in unire cu Dumnezeu,ci de a inceput

apare a.fireomeneasci CuvAntului.Aceasti,ire umanl, dupiSfrntul Maxim, avea calitateade a fi nemuritoare si nestri-

cicioasl precumera irea ui Adam inaintedepicat, dar Hristosa supus-ode bunivoie la conditia firii noastre izute.237 unumai fireaomeneasci, i gi ceea eera potrivnic firii, urmirilepicatului, au fost uateasupraSade Hristos,care imAne totusiin afarapicatului originar, datoriti nasteriiSaiedin Fecioari.El a imbrigigat deci intreagarealitateomeneasci. sacum eraea dupi. cidere, in afari de picat: o fire individuali ce poatetreceprin suferinti si moarte. Cuvintul a coborir astfelpAnIla ultimele limite ale firii stricatede picat,

pAni in moarre siin iad. DumnezeudesivirEit, El S-a !.cut nu numai ,,omdesi"-v6.rsir",dar a luat asupraLui si toate ipsurile, toate imitirile

ce vin din picat. ,,NemirLm", ziceSft.ntulMaxim, ,,vizind

mlrginegte ntr-un mod de negr5.it,n timp cemlrginitul se

extinde pAni la misura nemirg initului."23s

Gindirea elenistinu putea ngidui unireaa doui pri ncipii

desivirgite (611oel,era 6vyelroOcnou 6rlvcrrat), ,doui realitigi

desivXrsite u pot si fie una". Lupta pentru dogma hristologici

a finut aproape atru veacuri nainteca ,nebunia restinS""i

triumfe asuprangelepciunii recqti.Ca;i in dogma reimici.,

gi aici este orbadespre eosebirea intre fire (<prloLq)i postas.

Dar in Tieime este singuri fire n trei ipostasuri, n Hristos,

doui firi deosebitentr-un singur postas. postasul uprinde

gio fire, si pe cealalti; el rimine una, devenind otugi cealalti:

,,Cuv6.ntul -a bcut trup", dar dumnezeirea u s-a icut ome-

nire, nici omenireanu s-a ransformat n dumnezeire. cesta

este ntelesuldogmei hristologice, ormulati. de Sinodul dinCalcedon: ,Potrivit tradiglei PS.rintilor, roclamim cu togii ci

trebuiesi mirturisim un singurgiacelagi iu, Domnul nostru

Iisus Hristos, desivirgit in fiingadivini 9i desivirgit in firea

umani., Dumnezeu adevirat si om adevirat, alcituit dintr-un

suflet ragional9i dintr-un trup, acelagi iind de aceeagiiingi

cuTatil dupi dumnezeiregi de aceea;i iinti cu noi dupi ome-

nire, ntru toate asemenea oui afari de picat, niscut din Tatil

mai inainte de togi vecii dupi dumnezeire,ar dupi omenire

niscut in aceasti. in urmi rrremedin FecioaraMaria. Maica

lui Dumnezeu,pentru noi gi pentru mAntuirea oastri. Unul9iacelagiHristos, Fiu, Domn, Unul-Niscut careSe acecunos-

cut in doui firi frri amestecre, ui schimbare,n chip neimpi4it

9inedespi4it, n a;a el ncAtunireanu distrugedeosebireaelor

r60 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

doui firi, ci, dimpotrivi, insusirile iecirei firi nu rimAn din

aceasti ricini decit mai statornice And egisesc nite ntr-o

singuri persoanisau postas, arenu se desparte, ici nu se

ICONOMIAFIULUI

si spunema9a,iinga nsigi a persoanelorTheimii eavAnd ecit

o singuri voingi proprie firii comune.Vointa dumnezeiasci

in Hristos era,a;adar, oinga omuni. a celor rei: vointaTatalui



imparte n doui persoane,iind aceeasi i singuraPersoania

Fiului, Unul-Niscut, Dumnezeugi CuvAntul,Domnul Iisus

Hristos."239 eeace surpr: -le in aceasti ormuli estecarac-

terul siu apofatic; ntr-adevi.r,unirea celordoui firi esteexpri-

mati prin patru adverbenegative:oouy1rirog(neamestecat),iirpnroq (neschimbat), aptcipecoq (neimpirtit), alioprotoq

(nedespirgit).Noi cunoastem ealitatea nirii celor doui firi

intr-o singuri persoani, dar ,,cum"-ul acestei niri rimine

pentru noi o taini. ntemeiati pedistinctia-identitatedeneinge-

les a firii si a persoanei.Hristos, persoani dumnezeiasci, a

avea n El, asadar, oui principii deosebite i unite in acela;i

timp. Se va putea spune ci Fiul lui Dumnezeua pitimit, a

murit pe cruce,dar cu ceea eputea pitimi si muri, adici cu

fireaSaumani. DeopotrivS.,om puteaspune i niscAndu-Se

ca un prunc in ieslea in Bethleem, iind spAnzurat e crucesauodihnindu-Se n groapi, El n-a ncetatsi domneasciprin

atotputerniciaSapeste umeacreati, in virtutea dumnezeirii

Sale, arenu suferS. ici o schimbare.

Dupi cum am spusde mai multe ori, desiv6.rsireaersoa-

nei sti. n ren untare.Dat fiind ci este ltincti de fire,ci este

,,ne-fiinti" in calitatea i de a fi ea nsi gi, persoana eexprimS.

in renuntarea a existenta entru sine.Aceastanseamni.deser-

tareapersoaneiFiului: r6vorq (kenoza)dumnezeiasci..,Toatitaina iconomiei" - ziceSfhntul Chiril al Alexandriei - ,,sti in

degertareai micsorarea iului lui Dumnezett.*z4oste enun-

gareaavointa proprie pentrua ndeplini voin;aTatilui, fiindu-I

ascultitor pAni la moarte, pAni la cruce. De altfel, aceasti

lepidareavoingeiproprii nu esre determinare, n act , ci, ca

- izvor de voingi, voingaFiului - ascultare, oingaSfrntului

Duh - implinire. ,,Cici Fiul" - spuneSfrntul Chiril al Alexan-

driei - ,,nupoate aceceva e nu poate ace9iTatil. intr-adevir,

avind aceeagiiingi cu El, este egat,ca si sp unemaga, rin

anumite legi fizice, sI posedeaceeagi oingi gi aceeagi utere.De altminteri,Tatil arati Fiului ceea e aceEl insugi,nu pre-

zentindu-I lucririle Sale crise e table,nu invigAndu-Lceea

ceEl nu gtie Fiul $tie oate ntruci.t esteDumnezeu), i oglin-

dindu-Se pe Sine ntreg in firea Celui niscut 9i aritind in

Acesta ot ceea e-I estepropriu si firesc, n aga el incit Fiul

si.cunoasci dupi ceea e esteEl insusi ot ceea e esteCel care

L-a ni.scut."24lDe aceea,,celce a vizut pe Fiul a v5.zut e

Tatll". Kenozaestemodul de a fi al persoaneidumnezeiegti

trimise n lume, persoani n carese ndeplinegte oin;a comuni

aTfeimii, d cirei izvor esteTatil. Cuvintele ui Hristos: ,,Tatilestemai maredecAtMine" sunt o expresie acestei enunliri

kenotice a vointa Saproprie.Aceste uvintevor si spuni ci

lucrareasivArgiti pepimAnt deFiul intrupat este ucrareaSfintei

Tieimi, de carenu poate i despirgitHristos, careare aceeasi

fiingi, aceea;i oin;i cuTatalgi cu SfAntulDuh. futfel, deger-

tarea nsiqi nu va facedecit si arate mai mult dumnezeirea

Fiului tuturor celorcaregtiu si recunoascimiregia n miqo-

rare,bogigia n lipsi, libertatea n ascultare. ici trebuiesi avem

ochii credin,tei entru a recunoaste ersoana, u numai persoana

dumnezeiasci, i orice persoani omeneasci hcutl dupi chipul

lui Dumnezeu.

Cele doui firi ale ui Hristosvor rimAne deosebite, eames-

tecateuna cu alta. Totugi, unite in mod ipostatic, irl si se

TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE RASARIT

transformeuna n cedalti, elevor inra intr-o oarecarentrepi-

trundere(neprx6p1oqeiqcl,l,rifag), dupi Sfrntul Maxim, care

reproduceaici, n cadruldogmeihristologice,conceplia isiri-

ICONOMIA FIULUI t63

Celedoui voinge roprii celor doui firi sunt deosebite,ar

Cel carevoiegte steunul, degiEl voiqte potrivit fiecireiadintre

celedoui firi. Unul este,de asemenea,biectul voingei,cici



teani referitoarea energii,purcederidin fiingaIuiDumnezruz42.

AceastS.erihorezi este,dupi Sfhntul Ioan Damaschin,mai

degrabi unilaterali: ea vine din parteadumnezeirii 9i nu din

partea irii umane.2a3otugi,dumnezeirea, dati pitrunzlnd

fireauman5. sumat5.,i di acesteia negriiti puteredepitrun-

dere n dumnezeire.,Cinstindpe mpiratul si Dumnezeulmeu,

cinstescn acelasi imp purpura trupului Siu" - zice Damas-

chin - ,,nu ca pe un vesmint sau ca pe o e pa:rapersoani, ci

ca pe un trup unit cu Dumnezeuce rimi.ne fhri schimbare,

ca gi dumnezr,ireacare -a uns. Cici firea rupeascin-a devenit

dumnezeire,ci, asacum CuvAntul nu S-aschimbatgi a rlmas

ceeace era ftcAndu-Se rup, rot aga rupul s-a ft.cut CuvAnt

ftri a fi pierdut ceea eavea, tci.ndu-se una cu Logosuldupiipostas."244ireaomeneasci. ui Hristos esteo fire indumnezeiti,

pitrunsl de energiiledumnezeiegti nci din clipa intrupirii.Sftntul Maxim aplici aici comparagia u fierul pS.truns e foc,fbcAndu-seoc, ri.m6.neotusi fier prin fire, exempluprin care

Piringii greci exprimaude obicei srarea nei firi indumnezrite.

in fiecareact al lui Hristos sepor vedeadoui lucriri distincte,

cici Hristos lucreazi.potrivit celor doui firi ale Sale,prin cele

doui firi, aga um sabia nrogiti de foc taie9i arde n acelasi

timp: ,,Taie n cditate de fer 9iarde n calitatede oc."2a5 ie-

care ire lucreazi.potrivit proprietigilor sale:mina omeneasci

ridici pe Ani.raati, dumnezeirea invie; picioarele menegti

merg pe deasupra pelorpentru cile intiregtedumnezeirea.,,Nu fireaomeneasci l invie peLazfur, u putereadumnezeiasci.

varsi acrimi inainteamormAntului siu", spuneSfhntul oanDamaschin246.

celedoui voinle sunt unite, voingaomeneasci iind supusi n

mod liber voingeidumnezeiqti. Totusi, aceasti ibertatenu este

liberul nostru arbitru (yrxopti), acultateade alegere e revine

persoanei.ntr-adevir, persoana umnezeiasci Cuvintului

nu ayeanevoie si aleagi, si. se hotirasci chibzuind. Alegerea

esteo mirginire proprie libertigii noastreslibite: daci firea

umani. a lui Hristos ar putea voi ca om, persoan aSa dum-

nezeiascS.u ar alege,ea nu ar exercitaca persoaneleumane

liberul-arbitrt2a7.YoinEadumnezeiasci,dupi Sfintul Ioan

Damaschin, ngiduia voingeiomene;tisi voiasci,si aratedin

plin ceeace-i era propriu firii umane.za8 a mergeade fiecare

dati inainteavoingei menesti,ncAt ireaumani a ui Hristos

voia,,dumnezeiegte" 0etr6q), n acord cu dumnezeirea areo

lisa si infloreasci.De aceearupul Siu simgeaoameagisetea,

sufletul Siu iubea, se ntrista (la moartea ui Lazir), se ndigna,Duhul Siu derga la rugiciune, careestehrana oricirui duh

creat.Celedoui voinge irqti nu Puteauntra in conflict ln per-

soanaDumnezeului-Om. Rugiciuneadin gidina Ghetsimani

a fost o expresie spaimei n fagamortii, reaclieproprie oricirei

firi omenqti, mai alespentru o fire carenu cunogtea iderea,

c:rrenu trebuia si suferemoartea,pentru qrremoarteanu Putea

si fie dec6to sfAgieree bunivoie, potrivnici firii. ,,in timp ce

voingaSaomeneascl"-zice Sfintul Ioan Damaschin ,;efuza

si primeasci moarteagi voinga dumnezeiasL faceaoc acestei

manifestiri a naturii umane,Domnul, potrivit firiiSaleome-

netti, era n lupti;i teami, se ugaPentrua i crugat emoane.

Dar fiindci voingaSadumnezeiasci oreaca voingaSaome-

neascl i primeascimoartea,Pentru ireaumani a ui Hristos

lb 4 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

suferinga fost de buni.voie."24ee aceea, ltimul strigit de

groazi de moarte al lui Hristos de pe cruce era o manifes-

tare a adeviratei Sale iri umane, care sufereade bunivoie

decit o singuri dati inainte de Patimi, cAndHristos s-aaritat

celor rei Apostoli a;a cum era n fireaSaumani indumnezeiti,

strilucind de lumina dumnezeirii Sale.Condacul praznicului

ICONOMIAFIULUI r65



moartea a pe o ultimi renuntare, a pe un rezultatal kenozei

dumnezeiegti.

Micsorarea umnez€iasci, enoza, entruSftntul Maxim250,

nu erao siricire a dumnezeirii,ci o coborl.redenegriit a Fiului

careS-asmerit pAni la ,,chipulunui rob", flri a fi incetat,dinaceasti catzil, si fie pe deplin Dumnezeu. in virtutea acestei

micsoriri, Hristos,noul Adam, nestrici.ciosinemuritor dupi

firea SaomeneascS. fire care, mai mult, era si indumnezeitl

prin unirea postatici -, s-asupusde bunlvoie la toate urmirile

pi.catului, rcAndu-Se,om al durerilor", dupi cum prorocise

Isaia 53, 3). futfel, El a introdus n persoana umnezeiasci

toati deciderea firii omenesti rivi.site de plcat, fhcAndu-Se

asemeneaedititii istorice n care ntrupareaa trebuit si aibi

loc. De aceea, ointa p5.mAnteasci ui Hristosa fost o nein-

trerupti mic;orare:voin,taSaomeneasci enunta ft.ri. ncetarela ceea e i erapropriu prin fire si primeaceea e era contrar

firii umane nestricicioase i ndumnezeite: oamea,setea, bo-

seda,durerea,suferintelegi, a sftrgit, moarreape cruce.Astfel,

sepoatespuneci persoanaui Hristos, inainte de ucrarea i.s-

cumpS.ritoare,nainte de nviere, avea n naturaSaumani doi

poli deosebigi: estriciciuneanaturali si ipsanaturali de sufe-

ringi, proprii unei firi desivirsite si ndumnezeite;i, in acelasi

timp, posibilitatea lteririi gi a suferintei sumate e bunivoie,

condigii cirora persoanaSakenotici a supus tri. incetare irea

Sa uman5" iberi de picat. Pentru aceasta frntul Maxim dis-

tinge doui moduri deasumare firii umanedecitre Cuvintul:

asumarea ireasci si asumarea elativi sau conomici25t. Cea

dinti.i este,ca sLspunemasa, scunside adoua.Ea nu searati.

Schimbirii la Fa;i exprimi limpede celedoui asPecte le irii

urnaneasunatede Fiul lui Dumnezeu:stareaSa ireasci9istarea

Sade supunere e bunivoie la condigiile irii umane cizute:

,,schimbatu-Te-aia fagi n munte,HristoaseDumnezeule, ...]

9ipe cAtau putut uceniciiTii auvizut slavaTaPentruca,atuncicandTe vor vedea istignit, si ingeleagiPatimaTa ceade buni-

voie gi lumii si propoviduiasci ci Tir egti cu adevilrat aza

Tatilui."252

Praznicul Schimbirii la Fagi, foarte respecat de Biserica

Onodoxi, poatesluji dreptcheiePentru n,telegereairii umane

a ui Hristos n tradigia islriteani. Aceasta u privegte iciodati

firea umani a ui Hristos pierzind din vederedumnezeireaSa,

a cirei plinitate locuia ruPegten E l (Coloseni2,9). indum-

nezritlde energiiledumnezeiegti,ireaumani a Cuvintului nupoate si le apari fiilor Bisericii dupi inviere gi Rusalii altfel

decAtn aceasti nfhgigare liviti, care imAneaascunsiochilor

omene$ti nainte de venireaharului. Aceasti ire umanl facesi

apari dumn ezeireacarestestrilucirea comuni celorTiei Per-

soane.Fireaumani a ui Hristos va servidrept prilej dearitare

a SfinteiTieimi. Tocmai Penffu acestmotiY' Epifania (sirbi-

toareaBotezului lui Hristos, dupi tradigia iturgici aRisfuirului)

gi Schimbareaa Fagivor fi priznuite a;a desolemn:seva serba

descoperireaTieimii, ici glasulTatilui s-a tcut auzit9iDuhul

Sfrnt a fost de fagi, prima oari sub nfhtisarea nui porumbel,

a doua oard. anor luminos cztre acoPeritpe Apostoli.

Aceasti infrgigare mpiriteasci a lui Hristos - ,,Unul din

Sfrnta Treime" -, venit ln lume Pentru a birui moartea9i a


slobozipe cei nchisi,este pecificispiritualitiEiiortodoxedintoateepocilegi din toate i.rile. Chiar patima, chiar moarreape cruce;i punerean mormAntvor mbri.cao formi triumfaliin caremiregiadumnezeiasci ui Hristos, mplinind

ICONOMIAFIULUI T6 7

ai creatodihna vegnici, descoperindu-n e, umnezeule,Prea

Sftnti inviereaTa!" n sftrgit,odihna n mormAnt,ultirnrizultat

al kenozeidumnezeiegti, e ntroducedeodati n odihna tainici.



taina mi.n-tuirii noasue,sevavedean aspecnrl edecidere9ide abandonare.

,,Mi-ausmulsvesmintele i cu purpuri. M-au imbricat. Mi-aupus pe cap coroani de spini si trestie n m6.ni, ca si-i sfarm

ca pe nisteyase e ut." Hristos, mbri.cat n hainabatjocurii,aparedeodati"ci.tre sfirsitul acestui mn ca mpirat carevinesi judece umea,Hristosul eshatologic,Cel alJudecigiide Apoi.

,,Celce se mbraci cu umina cagi cu o haini stitu gol inainteajudecitorilor si primi loviri peste brazdin mAnaceluipe carel-a creat.Pe Domnul slavei,oamenii fhridelegii L-au gintuitpe cruce.Atunci catapeteasmaemplului s-a upt, soarele -aintunecat,neputandsuferisi vadi pe Dumnezeuchinuit, peCel de care remuri toati. t.ptura."Aici Hristosul de pe cruceaparen calitatede Creatoral umii in mijlocul creatiei uprinsede groazi,,n fata aineimorgii

SaIe.Aceea;i deeesteexprimati"intr-un alt imn din VinereaMare: ,*AstiziS-aspinzuratpe emnCel cea spAnzurat imAntul pe ape.Cu cununi"de spini S-aincununat impiratul ingerilor. Cu porfiri neadevirati. S-aimbricat Cel ce a mpodobit cerul cu nori. Loviri peste braza luat Cel ce a slobozitpe Adam in Iordan. Cu piroane S-apironit Mirele Bisericii.'Cu sulitaS-a mpuns Fiul Fecioarei.Slavi PatimilorTale,Hristoase!Slavi PatimilorTaIe,Hristoase!Arati-ne noui si sliviti inviereaTa." Printremotivelepitimirii,se acesimtiti din ce n ce mai mult agteptarea astilor. ,,Iati.ci Morm6.ntul nchide pe Cel ce ine cu mAnaSa oatl flptura.

O piatri acoperi. e Domnul, Cel ce a acoperitcu frumusegeaLui cerurile...Viagadoarmesi adul tremuri de groazi,.Adams-a slobozit din legituri. Slavi purtirii Tale de griji, prin care

,

{I

a Creatorului: lucrarea iscumpiririi se ace una cu lucrarea

creagiei.,MareleMoise a profegit aini c aceasti i spunAnd: i

Dumnezeu binecuvinti ziua a gaptea. ceasta-i imbita bine-

cuvintati, aceasta ste iua odihnei. Cici in aceasti i Fiul unic

al ui Dumnezeu sevaodihni de oate ucririle Sale."Prin acestimn sfrnt cintat in Vinerea Mare,Biserica ntredeschidenain-

tea noastri ,,tainaascunsi n Dumnezeu mai inainte de togi

vecii". Si ne amintim cuvinteleSfintului Maxim Mirturisito-

rul, pe care e-am citat la inceputul acestuicapitol: ,,Celcarea

cunoscut taina Crucii 9i a Mormintului cunoagtegi ragiunile

fiingialeale uturor lucrurilor."253Dar Duhul ri.mine mut ina-

intea acestei ine 9igAndireaeologici nu gisegte uvinte pentru

a o exprima.

Atitudinea apofatici, proprie eologiei isiritene, capiti graiin mulgimea de imagini pe care Piringii greci e pun inaintea

mingii noastrepentru a o ridica la contemplareaucririi impli-

nite de Hristos, ucrarecu neputinfi de ngelesPentru ngeri,

dupi SfAntul Pavel.Aceasti.lucrareestenumiti, cel mai ade-

sea, iscumpi.rare,ceea e mplici ideeaunei datorii de plitit,

a unei riscumpiriri a celor nchigi, magine mprumutati din

practica uridici. Imaginea, eluati de togiPiringii, esteaSfrn-

tului Pavel,ca gi o alta din ordinea uridici, cea de ,,Mijlo-

citor", care mpaci pe oameni cu Dumnezeuprin Cruceape

careEl desfiin;eazi dugminia. Alte imagini au mai curind un

caracter izboinic: lupta, cucerirea,distrugereaputerilor po-

trivnice. Sfrntul Grigorie de Nyssava reprezentaiconomiamln-

tuirii ca pe un pretextdumnezeiesc entru a ntoarceviclenia


duhului celui riu gi a sloboziomenirea.Existi, de asemenea,

imagini foarteobisnuitedin domeniul ftzic,ca ceaa focului

caredistruge necurltiile firii, ale nestriciciunii , care ace sl

piari striciciunea,a medicului care indeci fireabolnavi etc.

ICONOMIA FIULUI 16 9

in sfhrgit,pentru ce sAngele ingurului Siu Fiu si fi fost plicut

Tatalui, caren-a voit si.primeasci pe Isaacoferit de Avraamca

arderede tot, ci a inlocuit aceasti ertfi omeneasciprin ceaa

unui berbec? steevident ci Tatil nu primegteertfa pentru ci



Daci vrem si facemdin vreunadintre acestemagini expresia

tainei mintuirii noastre, iscim si inlocuim ,,tainaascunsin

Dumnezeu nainte de togivecii" prin concepte ur omenegti

si nepotrivite. Sfrntul Maxim reuseste i adune oate acesteimagini ale ucrlrii mAntuitoare ntr-o expresie oncludenti

gi plini de tilc: ,,Moartea ui Hristos pe cruceesteo judecati

a judecilgii."2,a

Sfhntul Grigorie deNazianzaplici teologiei iscumpiririi

metodaapofatici. AlungAnd,nu ftri ironie, una dupi dta ima-

ginile nepotrivite prin c aresedore;te n mod o bisnuit si. se

exprime ucrareamAntuirii noastre ndepliniti de Hristos, el

desprinde stfel aina de nepitruns a biruingeiasupramorfii.

,,Tiebuie i examinim", spuneel, ,problema i dogma,adesea

trecutesub ticere, dar carepenuu mine, din acestmotiv, nu

cermai puginun studiu aprofundat.Singele irsat pentrunoi,

singelede mult preggi slivit al lui Dumnezeu,acest Ange l

Jertfitorului gi alJerfei, pentru cea fostvirsat gi cui s-aoferit?

Noi eram sub stipAnireadiavolului, vindugi picatului, dupi

ce am dobAnditstriciciuneaprin dorinta de pliceri. Daci prelul

ri.scumplririi noastre ste litit celui carene gine ub puterea

sa,eu mi intreb:cui gipentru caremotiv este at un asemenea

preg? aci este at diavolului, ceocari!Thlharul primqte pregul

riscumpirS.rii.Nu numai ci il primestede la Dumnezeu,ci

primegtepe Dumnezeu nsusi.Pentru silnicia sa,el pretinde

un pret aga e neinchipuit, ncit ar fi fost mai drept si ne erte

de plati. Dar daci acest ret esteoferit Tatilui, ne intrebi.m

inaintede oate pentru caremotiv?Nu Tatil ne-a inut in robie.

I secuvenea aupentru cd,aveatrebuingi e ea,ci din iconomie:

trebuia ca omul si fie sfingit de firea umanl a lui Dumnezeu,

trebuiaca El insusisi ne slobozeasci.iruind tiranul prin propria

Saputere, ca El si ne cheme spre El prin Fiul S5.u, are esteMijlocitorul care ndeplineste oate, cinstind peTatil, ciruia ii

estentru toateascultltor. . Restulsi fie cinstit prin tlcere. 255

,,Tiebuia aDumnez€u i Se aci om si si.moari, ca noi si putem

trii din nou.(256,Nimicnu sepoateasemuiminunii mAntuirii

Mele: clteva picituri de sAngeeconstituie ot universul."257

Aceasti biruinti asupramortii searati inaintede toate n

inviereaDomnului: ,,in aceasti i Hristos a ost chematdintre

mor,tiicirora li sealiturase. n aceasti i El a frAnt boldul mo4ii,

a sftr6-mat onile ntunecoasele ristuiui ad,slobozind ufletele.

in aceasti i, ieginddin mormAnt , S-aaritat oamenilor,pentru

careS-a niscut, a murit si a inviat din morti."258

Hristosa uat asupra a ireanoastri,El S-asupus e buni-

voie uturor urmirilor picatului, El a uat asupraSa ispunderea

pentru vina noastri., imAnind totugi striin de picat, pentru

adezlegatragediaibertigii umane,pentru a deplgi upturadintre

Dumnezeugioameni,aducind ruptura n sAnulpersoanei ale,

undenu esteoc pentrunici o sfr;iere,pentrunici o contradicgie

interioari.. Dupi Sfhntul Maxim, Hristos vindeci tot ceeace

apartineoamenilorgi, nainte de toate,voingacarea fost iz-

vorul pi.catului. n kenozaSa de negriit, Dumnezeu-Omul

Se integreazi n realitateastrici.cioasi stovind-o, golind-o

diniuntru, prin vointa Sanestricicioasi.Aceasti ntegrare e

bunivoie in condigia menirii cizute trebuiasi duci la moartea


Sape cruce la coborArea a n iad. utfel, toati realitateairii

cizute- dimpreuni cu moartea , toatecondigiileexistenEide

careerau rezultatul picatului gi, ca atare,aveaucaracterulde

ICONOMIA FIULUI I7I

Ceea e este ndumneznitin Hristoseste ireaSaome-neasci,

preluati in deplinitatea Sa de persoanadumnezeiasci.Ceea

ce rebuie ndumnezeit in noi este ireanoastri intreagi.,apar-



chin, de pedeapsi,de blestem,au fost preficute, prin crucea

lui Hristos, n condigiiPentru mAntuire. ,Loculpitimirii se

fhcu rai." Crucea, care rebuia si marchezeultima decidere,

devineo temeliede nezdruncinata universului: ,,Cruceaditi-

toarede viagi, puterea impiragilor, tirie a drepgilor,miregie

a preogilor." CAntareanilgirii Crucii)

Dupi Sfintul Maxim Mirturisitorul, lucrareamintuirii

cuprinde rei treptePecareHristos e restatorniceqtee rind

in fire: iinga, iingaconformi binelui (erietvat), iinta vesnici

(s:i etr,u|. Prima treapti esteatinsi.prin intrupare,a douaprin

incoruptibilitateavoingei n viaga iminteasci, ce duce a cruce,

a treiaprin nestriciciunea irii ce se descoperi n inviere.259

Si revenim a textul din Sfrntul Maxim, unde el spune: ,Cel

carepitrunde mai departedecit Crucea gi decit Mormintul

Eiseafli inigiat in taina invierii afli scopulPentru careDum-

nezeua creat oateacesteucruri."26o

Piringii czreauulit in perioadahristologici, formulind dogma

despreHristos Dumnezeu-Om, n-au pierdut niciodati din

vedereproblema unirii noastrecu Dumnezeu. Argumentele

obignuitepe careei le invoci impotriva invigiturilor striine

Ortodoxieivizeazimai ales eplinitateaunirii noastre, ndum-

nezeiriinoastre, aredevine mposibill daci despi4im celedoui

firi ale ui Hristos caNestorie, daci admitem in El, ca mono-

fizigii, numai firea dumnezeiasci, aci tiiem ca Apolinarie o

partedin fireaSaomeneasci,daci vrem si vedem n El numaivoingagi ucrareadivini, ca monoteli;ii. ,,Ceea enu esteasurnat

nu poate i indumnezet"261iati.argttmentul patristiccare evine

ftri incetare.

tinAnd persoanei oastre, are rebuiesi intre in unire cu Dum-

nezeu, si devini o persoani creatl in doui firi: firea umani

indumnezeiti si firea sau, mai degrabi, energiadumnezeiasci

indumnezeitoare.

Lucrarea ui Hristos se sivirgegte asupra irii care nu mai

estedespirEiti de Dumnezeu prin picat. Este o noui. fire, o

frpturi innoiti care ntri. in lume,un nou trup, curatde orice

atingerecu picatul, slobodde orice necesitate in afari, izbivit

de nedreptateanoastri., de orice voin;I strlini., prin singele

scumpal ui Hristos.Aceasti lpturi, acest rup, esteBiserica,

mediu curat gi nestricS.cios,n careseatingeunirea cu Dum-

nezeu;estechiar firea noastri.,ca parre din trupul Bisericii, ca

parte a trupului lui Hristos, ci.ruia I se ntegreazi prin botez.

Dar daci prin fireanoastri noi suntemmi.dulare, irgi ale

firii umane a lui Hristos, noi ca persoane -am ajuns nci sine unim cu dumnezeirea a.Rlscumpirarea, urigirea irii nu

oferi inci toate condigiile necesaren vederea ndumnezeirii.

Biserica ste ejatupul lui Hristos,dar nu estenci.,,plinirea

Celui ce plinegte oate ntru toti" (Efeseni , 23). Lucrarea ui

Hristos s-asivArsit;acumpoatesi se mplineasci ucrareaSfhn-

tului Duh.262

CAPITOLUL8

lconomia Sfintului Duh

ICONOMIA SFANTULUI DUH 173

eaesteplinitate, intrucit Sfhntul Duh o insufletegte, umple

de dumnezeire,clci dumnezeireaocuiegte n ea rupeste,pre-

cum locuia n fireaumani indumnezeiti a ui Hristos. A;adar,

putem spunecu Sfrntul Irineu: ,,lJndeesteBiserica,acoloeste



intruparea CuvAntului esteo taini. mai mare, mai adincidecit ceaa facerii umii; tolugi, ucrarea ui Hristos sesivirgegte

in raport cu ceea e este ontingent, ca o acgiune umnezeiasci

realizat| ca urmare a picatului lui Adam. Consecingipreexis-

tenti, voingi dumnezeiascide mintuire ce precedi voinEa

omeneascia clderii, aceastl ,taini ascunsimai inainte de togi

vecii n Dumnezeu",care edescoperin istorieca aini a Crucii

lui Hris tos, nu este,a dreptvorbind, intimplitoare, in misura

in care ibertatea omeneasciera mplicati in ideeade creagie.

Iati de ce ibertateaaceasta u a putut si distrugi universul

intocmit de Dumnezeu:ea s-agisit cuprinsi intr-un dt plande existengi,mai larg,deschis e Cruce;i inviere. O noui rea-

litate ntri in lume, un trup mai desivirgitdecit lumea:Biserica,

intemeiati pe o indoiti iconomie dumnezeiasci:ucrarea ui

Hristos gi ucrareaSfrntului Duh, doui dintrepersoanele fintei

Tieimi, care au fost trimise in lume. Cele doui lucriri stau a

temeliaBisericii, amandoui sunt necesarea noi si putem ajunge

Ia unireacu Dumnezeu.

Daci Hristos este ,capal Bisericii,careeste rupul Lui",

Sfrntul Duh este ,Cel eplinegte oate n togi" (Efeseni ,23).

futfel, celedoui definigii pe care e di Sfhntul PavelBisericii

arati doi poli diferiti, corespunzind celor doui persoane um-

nezeiegti. isericaeste rup, intrucit Hristos esteCapul siu;

Duhul lui Dumnezeu,unde esteDuhul, acolo este3ir.ti.".((263

Cu toate acesrea, uhul ,,cerea griit prin prooroci" nu a

fost niciodati striin de conomiadumnezeiascin lumea n care

semanifesta oingacomuni a Sfintei Ti:eimi.El eraprezentatAtin lucrareacreafiei,cit 9i in ceaa riscumpiririi. Sfhntul Duh

esteCel careplineste oate,dupi Sftnnrl Vasilecel Mare: ,,Venirealui Hristos:Duhul o ia nainte. nttup"rear Duhul este colo.

Lucriri minunate,haruri si vindeciri: prin Sfhntul Duh. Dracii

alungagi:prin Duhul lui Dumnezeu. Diavolul inlinEuit: fiind

Duhul de agi-Lisareapicatelor: n haml Sffntului Duh. . . Unirea

cu Dumnezeu:prin Duhul. inviereamortilor: prin putereaDu-

hului.(264$i totugi, Cuvintul Evanghelieiesteexplicit: ,,inci.nu era dat Duhul, penrru ci Iisus nci nu fusese reaslivit."

(Ioan7,39) lgadar, ucrarea frntului Duh in lume naintedeBiserici si in afari de Biserici nu esteaceeagi u prezentaSa n

Biserici dupl Cincizecime.A;a cum CuvAntul,pe quemomnia

facla sunt, descopereantelepciunea .ri Dumnezeu in crearie

mai inainte ca El si fi fost trimis in lume gisi fi intrat in istoria

ei capersoanidumnezeiascintrupati, tot agaDuhul Sfhnt, n

carevoingadumnezeiascl creatoare9i atotgiitoarea univer-

sului - se mplinea inci din clipa creagiei, fost trimis la un

moment dat in lume pentru a fi prezentacolo nu numai prin

lucrareaSa,comuni intregii Tieimi, ci gi ca persoanl.

Teologiiau nsisat ntotdeaunaasupra eosebirii adicale intre

purcederea egnicia persoanelo!careeste ,lucrareairii", dupi

Sftntul loan Damaschin- fiinta insisi a Sfintei Tieimi -, si


misiunea n timp a Fiului gi aSfintului Duh in lume, ucrare

avoingei omunea celor rei postasuri.n ceea eprivesteDuhul

Sfrnt, PirinEiigreci olosesc e obiceiverbulernopetopcn entru

ICoNoMTAFANTULUIUH 175

intrupirii, eaeste rmarea cesteia,onsecingacesteia:reatia

a devenitapti si primeasciSfAntulDuh;i El pogoari n lume,

umple de prezentaSaBiserica iscumpirati, spilati., curigiti

prin sAngeleui Hristos.



a arita purcedereaSa vesnici., n timp ce verbelenpoirlpt,

npol6opcrt rati de celemai multe ori misiuneaSa n lume' in

planul vesnic, ersoanele iului gi Duhului purcedde aTatil,

,,izvorulunic al dumnezeirii". n planul misiunii in timp, lucrare

a voingeicareginede fiingaTleimii, Fiul este rimis de citre

Tatil gi Se ntrupeazl. prln Sflntul Duh; se poatespune,de

asemenea,i Fiul este rimis de El insugi ntrucAt mplinegte

voinla de a fi trimis, neavAnd ,vointi proprie".Acelasi ucru

este deviratsi cu privire a misiuneaSfintului Duh in lume:

El implinegte ointa comuni a CelorThei, iind ri mis deTatil

gi ransmisde Fiul. Dupi SfbntulSimeonNoul Teolog, SPU-

nem ci Sfrntul Duh este rimis saudat, daraceastau inseamni

delocci EI rimine striin devoingamisiunii Sale.ntr-adevir,

Sfintul Duh, unadintre persoanele finteiTheimi, mplinegte

prin Fiul ceea e doregte atal, ca gi cum aceasta r fi vointaSa,cici SfAntaTieime esteneimpir;iti in ceea e priveste irea,

substanga9i voinga ^<265.

Astfel,dupi cum Fiul Sepogoari pe pimint 9i mplinegte

lucrareaSaprin Duhul, tot agapersoana frntului Duh vine

in lume fiind trimisi de Fiul: ,,MAngAietorul, e Care Eu il

voi trimite voui de aTatal, Duhul Adevirului, Care de aTatil

purcede, celava mirturisi despreMine." (Ioan 15, 26) StrXns

legagin lucrarea or comun S. e pimAnt, Fiul gi Sfrntul Duh

ri.min totusi, chiar in aceasti lucrare, doui persoane

independente na de alta n ceea e privesteiinga or ipostatici.De aceea enireapersonalia SfhntuluiDuh nu va aveacarac-

terul unei ucriri ce s-ar acedin porunci, depinzAndntr-un

fel de aceea Fiului. Cincizecimea u esteo ,,continuare"a

Sepoatespune, ntr-un anumesens, I lucrareaui Hristos

o pregiteape aceea SfAntuluiDuh: ,,Focam venit si. arunc

pe pimint gi cAt agvrea si fie acum aprins!" (Luca 12, 49)

Cincizecimeaapirea deci ca gelul,scopul inal al iconomiei

dumnezeiegti e pimint. Hristos Se ntoarce a Tatil pentru

ca Duhul si Se pogoare: ,Vi. estede folosca si Mi duc Eu.

Cici daci nu Mi voi duce,MdngAietorul ',1va veni la voi,

iar daci Mi voi duce, l voi trimite la voi." (Ioa^r16, 7) Totu$i,

in venireaSapersonali,Sfrntul Duh nu-9i arati delocpersoana.

Fl nu vine in numeleSiu, ci in numeleFiului, pentr u a mir-

turisi pe Fiul - asacum Fiul a ver,it n numele Tatilui pen-

ru a-L facecunoscu.pe Tatil. ,,Nu ne gindim la Tatil firi

Fiul - spuneSfhntulGrigoriedeNyssa , nu-L gAndimpe Fiul

flri Sflntul Duh. Cici este u neputingisi ajungi aTatil firisi fi f ost nalEat e Fiul si cu neputingi si-L numesti pe Iisus

Domn fhri numai in Sfrntul I)uh.(266Persoanele umnezeiesti

nu seafirmi. delocprin ele nsele, i un.' mi.rturiseste e cea-

lalti. Aceasta ste ricina pentru careSfrntul Ioan Damaschin

spunea i ,,Fiuleste hipulTatilui 9iDuhul, chipul Fiului"267.

Aceastanseamni ci al treilea postas l Treimii este ingurul

carenu-si arechipul ntr-o alti persoani.Sfrntul Duh rimAne

nearitat ca persoani, ainic, ascunzAndu-Sehiar in aritarea

Sa.Tocmai penuu acestmotiv Sfintul SimeonNoul Teolog,

in imnurile consacrar3ubirii dumnezeiesti,l va cAntaprintrisiturile apofatice le unei persoaneainicecarenu poate i

cunoscuti: ,Vino,Lumini adevirati; vino, viagivegnici; ino,

taini ascunsi;vino, vistierie irl nume; vino, lucru negriit;


vino, persoani. u neputingide cunoscut; ino, bucurienein-

cetati!Mno, lumini neinserati.; ino, nidejde carevrei si mAn-

tuiegtipe togi.Vino, invierea mortilor; vino, Puternice, are

implinegti,prefaci;i schimbi onrl prin voingaTa; ino, Nevizu-

ICONOMIA SFANTULUIDUH 177

Privigi cum ne vine lumina: pulin cite pugin. Privigi ordinea

in carene estedescoperitDumnezeu:ordine pe care-trebuie

si.o respectim a rAndul nostru, nedezviluind totul ftri. vreme

9i ftri dreapti socotedi gi totugi ftri si ginem nimic ascuns



tule, cu totul de neatinssi de nepipiit. Vino, Cel care lmAi

purureanemigcat i care, n tot ceasul, e migti ;i vii citre noi,

ceice zLcemn iad. Tu egti mai presusde ceruri. Numele Tiu,

atir de dorit gi mereu nvocat, nimeni n-ar puteaspunece este.Nimeni nu poate gti cum egti TiJ, de ce neam sau n ce fel,

cici aceasta ste u neputinEi.Vno, coroani niciodati vqtejiti.

Vino, Cel pe carebietul meu sufletL-a ubit 9i-L ubegte!Vino

singur a cel rimas singur.Vino, Tir carem-ai despir;it de togi

gi m-ai ft.cut si fiu singuratic n aceasti ume ;i careTir insugi

Te-ai rcut doringi in mine, careai voit si Te voiesc,Tu, Cel

cu totul neapropiat. Vino, suflareagi viagamea, mAngAierea

smeriteimele nimi."268

ins{i invigitura despreSfrntul Duh are caracterul unei

tradi;ii mai tainice,mai puEindescoperite, predeosebire earitareastri.lucitoarea Fiului, vestiti de Biserici pAni la mar-

ginile lumii. Sfrntul Grigorie de Nazianz pune in eviden;i o

iconomie ascunsi n cunoa;terea devirurilor privind persoana

Sfhntului Duh. ,,VechiulTestament" spune el - ,,aaritat in

chip limpede peTatil, neclarpe Fiul. Noul Testamenta desco-

perit pe Fiul gi a strecuratdumnezeireaDuhului. futizi, Duhul

trliegte printre noi gi se acecunoscut mai limpede. Cici ar fi

fost primejdios, c6,nd umnezeireaTataluinu erarecunoscuti.,

si se predice n chip deschisFiul gi, cAti vreme dumnezeirea

Fiului nu era admisl, si se mpuni, daci indriznesc si spun

4a, ca un adaos, flntul Duh. .. Secuveneamai degrabi ca,prin

adiugiri parFalesi, cum spune David, prin suisuri din slavi

in slavi, miretia Theimiisi striluceasci n mod progresiv...

pAni la sffu;it. Cici unaar fi fost nechibzuiti, gi cealalti neevla-

vioasi. lJna ar fi riscat si rineasci. pe cei din jur, iar cealdti

si indepirteze de noi pe propriii n ogtri fra;i... MAntuitorul

cuno$teaanumite lucruri desprecare socoteaci ucenicii Siinu ar fi putut si gi e nsugeascinci, degiei eraudejaplini de

o invi;ituri imbelgugati... $i El le repetaci Duhul, la venirea

Sa, i va nviga tonrl. Gandesc,agadar, i numlrul acestor ucruri

era nsi;i dumnezeirea fhntuluiDuh: ea rebuiasi fie vestiti

mai limpede dupi aceea, tunci cind, dupi biruinga Mintui-

torului, cunoa$terearopriei Saledumnezeiriva fi int iritd.."26e

DumnezeireaFiului este ntiriti de Biserici gi predicati in

intreaga ume; mirturisim, de asemenea, umnezeireaSftndui

Duh, comuni cu ceaa Tatilui gi a Fiului, mirturisim Sfinta

Theime. Dar persoana nsigi a Sfhntului Duh, care nedescoperi aceste deviruri, pe careni le facevizibile liuntric,

aritate ca ;i cum le-am atinge, ri.mine totugi nedescoperiti,

tainici, ascunside dumnezeirea e careeane-o descoperi,prin

darul pe careni-l impirt{egte.

Teologia Bisericiide Risirit deosebegteersoanaSfrntului

Duh de darurile pe careea e impirtigegte oamenilor.Aceasti

deosebire e ntemeiazi pe cuvintele ui Hristos: ,,AcelaMi va

mS.rturisi, entru ci din d Meu va ua givi va vesti.Toate cate

are Tatil ale Mele sunt; pentru aceasta m zis ci din al Meu

ia." (Ioan 16, 14-15) Ceeace este omun Tatilui gi Fiului este

dumnezeirea e careSfrntul Duh o impirtigegte oamenilor n

Biserici, fhcindu-i ,,pirtagi ai dumnezeiegtii iri", dind focul

dumnezeirii,hanrl necreat, elor carese ac midulare ale rupului


lui Hristos. itrtr-utr antifon de la utrenia BisericiiOrtodoxe se

cinti: ,,PrinS6nill Duh tot suflenrl azi,, qiprin curigiese nalgi

lumineazi-se ntru unireaTieimii cu sfintenie deTdnd."z7o

Adesea, aruril e Sfrntului Duh sunt desemnate rin numele

rcoNoMrASFANTULUIUH 179

Damaschin il numeste ,,Duhul Adevirului, StipAn, lzvor al

inEelepciunii , l vie;ii;i al sfin;irii, Plinitate, Cel care uprinde

toate, mplinind toate,Atotputernic, Puterenesfrrgiti, ntin-

zindu-gi stipAnirea asuprantregii ftpturi, ftrl a fi supusvreunei



celor sapteduhuri caresegisesc ntr-un rext din Isaia: duhul

ingelepciunii, uhul intelegerii,duhul shtului, duhul tiriei,

duhul cunogtingei, uhul bunei-credin,te, uhul temerii deDum-

nezeu Isaia l,2-3). Cu toate acestea,eologiaortodoxi nu

faceo distincgiespecidi intre aceste aruri si harul indumne-

zeitor. in general,pentru tradigia Bisericii de Risirit, harul

inseamni toati bogi.gia irii dumnezeiegti, n misura in care

se mpirtigegte oamenilor; estedumnezeireacare purcede n

ahra fiin;ei Salegi sediruiegte, fireadumnezriasci.la carepar-

ticipim in energii.

Sfintul Duh, izvorul acestordaruri necreategi nesfrrgite,

riminAnd nenumit gi nedescoperit,primeste oati mullimea

numelor ctre pot f i date harului. ,,Suntcuprins de spaimi" -

spune Sftntul Grigorie de Nazianz - ,,cAndcuget la bogiEianumirilor: Duhul lui Dumnezeu, Duhul lui Hristos, inge-

lepciunea ui Hristos, Duhul infierii. El ne creeazidin nou in

botezgi n inviere. El sufli undevoiegteIntor al luminii gi al

vie,tii,El facedin mine o Biserici, mi indumnezeiegte, i desi-

vArgegte, ia inaintea botezului gi esteciutat dupi botez. Tot

ceea e aceDumnezeu El implineste.El se nmul,tegten limbi

de foc gi nmulgegtedarurile,El creazi.propoviduitori, aposroli,

proroci, pistori, dascili... El esteun alt MingAietor... ca gi

cum ar fi un alt Dumnezeu."27lDuplsfintul Vasilecel Mare,

nu existi dar acordat tpturii in care si nu fie prezent Duhul

Sfintz72.El este ,Duhul Adevirului, darul infierii, figidu-

ingabunS.tigilor e vor si fie , inceputul fericirii celeivegnice,

puterea ea tcitoare deviagi, zvorul sfingeniei"273.fAnnrl oan

stipAniri oarecare, fingind ar|afiEl insu.gi lrnti{'274 tc. Dupi

crun arnspus, oati aceastlnesfrr;iti mulgimedenumiri se eferi

mai alesa har, a bogiEia ireascia ui Dumnezeu, pe c:re Sfrnrul

Duh o impirtfuegte tuturor celor in care esteprezent. Or, Eleste rezentcu dumnezeirea a,peqrreo facecunoscuti, rLmA-

nind totugi necunoscutsi neari.tat: postasnedescoperit enu

isi are chipul intr-o alti persoani dumnezeiasci.

Sflntul Duh a fost trimis in lume sau,mai degrabi, n Bise-

rici., n numele Fiului (,,MAngAietorul, uhul Sfrnt pe care

Tatil il va trimite in numele Meu" - Ioan 14,26). Tiebuiedeci

si po4i numele Fiului, si fii un midular al trupului S5.u, entru

a primi Sfhntul Duh. H ristos a recapitulat n Sine omenirea,

dupi expresia referati a Sfintului Irineu. El a devenit Capul,principiul, ipostasul irii omenegti nnoite, czue ste rupul Siu;

pentru aceasta, celagi frnt Irineu di Bisericii numelede ,,Fiu

al ui Dumnezqv"T5.E unitatea ,omuluinou", la c:ueseajunge

,,imbricAndu-L pe Hristos", devenindmidular alThupului Siu

prin botez.Aceasti ire esteuna ginedespirgiti, ,omulunic".

Sfhntul Clement al Alexandriei vede n Biserici pe Hristos in

intregime, Hristosul toal, carenu se mparte: ,,Elnu estenici

barbar,nici evreu,nici elin, nici birbat, nici femeie, i esteOmul

cel nou, transformat n intregime prin Duhul."276 ,Birbagi,

femei,copii", spuneSftntul Maxim Mirturisitorul, ,,adAnc es-

pa4iti in privin;a rasei,a neamului,a limbii, a felului de viagi,

amuncii, a gtiingei, wedniciei,a averii. . Pe o,trBisericai crmzi.

din nou in Duhul Sfhnt.Tirturor, deopotrivi, ea e intipiregte

18 0 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIT E RASARIT

o formi dumnezeiascl. o;i primescde a eao fire unici, impo-

sibil de sfirimat, o fire carenu mai ingiduie si segini seama

de multelesi profundeledeosebiri are i caracterizeazi.n felul

acesta,ogi sunt crescuti i unigi ntr-un mod cu adevirat uni-

ICONOMIA SFANTULUIDU H 18 1

ca fiingi personali; aceasta r insemnanimicirea persoanelor

omenegtin Hristosulunic, o indumnezeire mpersonali,o feri-

cire n carenu ar fi fericigi.Fiind o fire n Hristos,Biserica, cest

ffup nou d omenirii , cuprinde otugi mai multe ipostasuri me-



versal. n Biserici nimeni nu este itusi de pugin despirtit de

comunitate, oti secontopesc, entrua spuneaga, nii in algii,

prin puterea impli gi de nedespi4it a credintei... De asemenea,

Hristoseste otul intru togi,El, carecuprinde oate n Sinedupiputereaunici, nesfirsiti si atotinteleaptl" bunitigii Sale ca

un centru spreczreseaduni liniile -, penrruca rpturile Dum-

nezeuluiunic s5. u rimini striine sauvrijmase unele agi de

altele,neavAnd n loccomununde si-giarateprieteniesjpacn"2T7

in fagaacesteiunitigi a firii in Biserici, Sfrntul Ioan Guri de

Aur se ntreabi.: ,Ce nseamni.aceasta?ceasta nseamni cL si

din unii, gi din alEiiHristos faceun singur trup. Astfel, cel ce

locuies,tea Romaprivegte e ndieni ca pe propriile salemidulare.

Existi vreo unire asemeneacesteia? ristosesteCapul tutu-

ror."278 cestaeste nsusisensul ,recapituli.rii" niversului,a

intregii firi in omul-Adarn, c:rre rebuiasi uneasci cu Dumnezeu

lumeacreati. Hristos,cel de-aldoileaAdam, mplinesteacum

aceasti ecapitulare.Cap al trupului Siu, El devine postasul

acestui rup adunatde a marginile universului. n El, fiii Bise-

ricii sunt midularele Salesi, ca atere, se gi.sesc uprinsi in

ipostasul iu. Dar acest,,om nic" in Hristos,cu toateci rimAne

unul prin fireaSa nnoiti., este otusi multiplu in persoane: l

existl in mai multe persoane. aci fireaumani segisegte nitiin ipostasul ui Hristos, daci ea esteo fire ,,enipostaziati"existi. ntr-un ipostas, persoanelemenesti,postasurile cestei

firi unificate, nu sunt nimicite. Ele nu seconfundi cu persoanadumnezeiasci ui Hristos,nu seunesc u ea.Cici un ipostasnu poate ntra in unire cu alt ipostas lri a ncetasi"mai existe

negti.Esteceea e spuneSfhntul Chiril al Alexandriei: ,impir-

gi,tioarecum n personalitigi distincte,prin carecutareestePetru,

sau Ioan, sauToma, sauMatei, noi suntem ca topigi intr-un

singur trup in Hristos, hrinindu-ne dintr-un singur trtp."27eLucrarea ui Hristos cuprinde fireaumani, pecareo recapi-

tuleaz|in ipostasulSiu. LucrareaSflntului Duh, dimpotrivi,

cuprinde persoanele, dresAndu-seiecireia dintre ele. Sfbntul

Duh impirti.gegtepostasuriloromenegtidin Biserici plinitatea

dumnezeirii ntr-un chip unic, ,,persond", nsu;iti de fiecare

om, in calitatea ade persoanicreati dupi chipul ui Dumne-

zeu.Sfrntul VasilecelMare spuneci Sftntul Duh este ,izvorul

sfingirii", arenu,,seaci in pricina mul;imii celorcese mpir-

tigescdin e1"280.,Eleste n intregime prezent n fiecare9ipeste

tot. impirti.gindu-Se,El nu suferi mpirgire. CAndne mpir-

tfuim din El, El nu inceteaz|si. rimAni intreg, la fel ca o razd.

de soare...careoferi desfhtiri tuturor, in aga el incAt iecare

credeci este ingurul careprofiti de aceasta,n dmp ce aceasti

lumini lumineazi pimintul gimareagipitrunde aerul. La fel,

Duhul seafli prezent n fiecaredintre cei care l primesc, ca

;i cum ar fi fost mpirtigit numai unuia gi, cu toate acestea,

El revarsi asupra uturor harul intreg, de carese bucuri togi

cei ce se mpirti.sesc din El dupi misura propriilor lor capa-

citlgi, cici nu existi misuri pentru putereaduhului."28l

Hristos devinechip unic potrivit firii comunea omenirii;

Sfrntul Duh di fiecirei persoane reate upi chipul ui Dum-

nezeuputinga de a realizaaseminarea n firea comuni: unul

182 TEOLOGIAMISTICAA BISERICIIDE MSARIT

imprumuti firii ipostasulSiu, celalaltdi dumnezeireaSaper-

soanelor. stfel, ucrareaui Hristosunegte,ucrareaSfintului

Duh diversifici. Totugi, una estecu nePutinli ftri cedalti:

unitatea irii se realizeaziin persoane; it desprepersoane, le

ICONOMIA SFANTULUIDU H 18 3

in ordinea fireasci, ci rispAndindu-;i sAngelen inima celor ce

se mpi.rtigesc pentru a face sL ncolgeasciacolo inslsi viaga

Lui. Odinioari, El a dat suflaredeviagl, acum ne mpirtiseste

insugi Duhul 1ui.<(283ceastaeste ucrarea ui Hristos carese



nu-gipot atingedesivArgirea,u pot si devini pe deplin per-

soane ecit in unitatea irii, incetAndsi fie ,,indivizi", riind

pentru ei ryigi, avAndireagivoinga or proprie, ,individuali".

Lucrarea ui Hristos ;i lucrarea Sfrntului Duh sunt deci denedespirgit: ,Hristos creeazd'unitatearupului Siu mistic prin

SfAntulDuh, Sfrntul Duh Se mpirtigegte Persoanelor me-

negtiprin Hristos. ntr-adevir, sePot disdngedoui comuniciri

aleSfrntului Duh citre Biserici: una s-a icut prin suflareaui

Hristos, care SearateAPostolilor n searanvierii (Ioan 20,

19-23), cealalti n venireapersonalia Sfbntului Duh in ziua

Cincizecimii." (Fapte2, l-5)

Cea dintii comunicarea Sfrntului Duh s-a icut intregii

Biserici,Bisericii n calitatede trup sau,mai degrabi,Duhul

a fost dat soboruluiApostolilor, cilroraHristos le-adiruit in

acelagiimp putereapreogeasci e a egagi dezlega. ceasta steo prezengi: Sfrntului Duh nu personali,ci mai degrabi func-

gionali n raport cu Hristos, care i di Bisericii egitura unitigii,

dupi interp retareasfrntului Grigorie deNyssa282.ici Duhul

SfAnteste at tuturor impreuni, ca egituri gi caputerepreo-

geasci;El va r5-minestriin persoanelorsi nu le va impirt{i

nici o sfingenie ersondi. Aceasta steultima desivArgire e

careHristos o di Bisericii nainte dea pirisi pimintul. Nicolae

Cabasila tabilegte analogie ntre creagia mului ;i reconsti-

tuirea firii noastrede citre Hristos, care gi creeaz|Biserica:

,,El ne recreeazd" spune el - ,,din aceeagimaterie din care

ne-acreat ntru inceput: atunci El S-a olosit de girina pimAn-

tului, acum seslujegte e propriul Siu trup. El innoiqte in

noi viaganu reformAnd un principiu vital Pecare -ar mengine

adreseazl,irii, Bisericii, ntrucit eaeste rupul Lui.

Cu totul alta estecomunicareaSfAntului Duh in venirea

Sapersondi, in careEl apare a o persoaniaTieimii, neatArnati.

de Fiul in ceeace privegteoriginea Sa postatici, dqi trimisiin lume ,,in numeleFiului". El a apirut sub ormi de,,limbi

de foc" despirgiteunelede altele,careseagazipe fiecaredintre

cei de fagi, pe fiecaremidular al trupului lui Hristos. Aceasta

nu mai esteo comunicare a Duhului citre Biserici in calitate

de trup. Aceasti comunicare este departe de a fi o funcgie a

unitigii. Sfrntul Duh Se mpirt{egte persoanehr, nsemnind

pe fiecaremembru al Bisericiicu o pecete rapoftului persond

gi unic cuTieimea, devenind prczontin fiecare ersoani. Cum?

Aceasta imAne o taini, taina pogoririi, taina kenozeiSfrntu-

lui Duh, carevine in lume. Daci in kenozaFiului, Persoana

ne-aapirut in timp ce dumnezeireaimAneaascunsisub ,chipul

de rob", Sfrntul Duh, in venirea Sa,arati firea comuni aTiei-

mii, dar ascunde persoana Sa sub dumnezeire. El rimine

n€descoperit, scuns, a si spunemasa,de citre dar, pentru ca

acestdar pe careEl il impirti;egte si fie pe deplin al nostru,

insusitdecitre persoaneleoastre.Sftntul SimeonNoulTeolog,

intr-unul dintre imnurile sde, shvegte e Sftntul Duh, careSe

une$te n chip tainic cu noi, diruindu-ne plini,tatea dumne-

zeirii: ,,iti mulgumescpentru ci Tu, fiingi dumnezeiascimai

presusde toate fiintele, Te-ai ftcut un singur duh cu mine -

firi. amestecare, ari. chimbare , gi Te-ai ficut pentru mine

totul in togi:hrani negriiti, impirgiti in dar,carese evarsi. e

pebuze n sufletulmeu, carecurgedin belgug in izvorul nimii

mele;vegmintul strilucitor qlre mi acoperi;i mi aplri 9i care


ii arde pe draci; curigireacaremi. spali de toati spurciciunea

prin aceste finte gi necurmate acrimi pe careprezen;aTa le

di celor a care ntri. igi mulgumesc i mi Te-aidescoperit, a

ziua ceaneinserati,ca soarele el neapus,o, Tu, carenu ai loc

IcoNoMIA SFANTULUI DUH 185

si, in acelagi imp, reprezinti inceputul vietii duhovnicegti.

Pogorind pesteucenici sub orma limbilor de foc, Sftntul Ouh

coboari in chip nevizu t asupra noilor botezati prin taina

Sfrntului Mir. in BisericaOrtodoxi, ungereacu Sfintul Mir



unde si Te ascunzi;cici niciodati nu Te-ai ascuns:niciodati

nu ai dispreguit e nimeni, ci, dimpotrivi, noi ne ascundem

nevoindsi venim citre Tine."284

Venireapersonali a Sfrntului Duh ,,cudesivArsireiberi",dupi cuvAntulunui troParde a Cincizecime28s,-ar putea i

conceputi ca o plinitate' ca o nesfugiti bogi;ie caresedeschide

dintr-odati iniuntrul fiecirei Persoane,aci Biserica eRlsirit

nu ar mirturisi independengapostasuluiSfrntului Duh fagi

de Fiul, in ceea eprivegte rigineaSavegnici.Daclar fi altfel,

Cincizecimea,nceputul procesuluide sfingire,nu s-ardeosebi

de suflareape careHristos a impirtigit-o Apostolilor, in care

Sftntul Duh ar ucra ca un auxiliar la lucrareaui Hristos, creAnd

unitatea rupului Siu mistic. Daci Duhul Sfhnt, capersoani

dumnezeiascS.,r fi socotit ca fiind dependentde Fiul, atunci

S-ar prezenta,chiar in venireaSapersonali, ca o legituri care

ne unegte u Fiul. Viagamistici s-ar desft;ura,agadar, a o cale

citre unireasuflenrluicu Hristos prin mijlocireaSfrntului Duh.

Aceasta e readucea problemapersoanelor menegti n unire:

saus-arnimici unindu-secu Persoanaui Hristos, sauPersoana

lui Hristos ni s-ar mpune din afari. itt ac.st din urmi caz,

haml ar fi conceputcaexterior agi de iberate, in loc si ffe dezvol-

tareaei liuntrici. Or, tocmai n aceastl ibertatemirturisim

dumnezeireaFiului aritati mingii noastr€prin Sftntul Duh,

caresili;luiegte ln noi.

Pentru tradigiamistici a cregtinismului rlsiritean, Cinci-

zecimeacare i persoanelor men€tti PrezenlaSfhntului Duh,

inceputul procesului de sfinEire, onstituie flnta, scopul final

urmeazl. mediat dupi botez. Sfhntul Duh lucreazi in amAn-

doui tainele: El creeazidin nou firea curiEind-o, unind-o cu

trupul lui Hristos, El impirtigegte, de asemenea, ersoanei

uman€ dumnezeirea,energiacomuni. a Sfintei Tieimi, adiciharul. Irgitura strAnsi. acestor oul taine botezulsi ungerea

cu Sfhntul Mir - estecauzapenrru care darul cel necreatsi

indumnezeitor pe care l di pogorAreaSfrntului Duh mem-

brilor Bisericii esteadesea umit ,,harul de la botez". futfel,

Sfintul Serafim de Sarov spuneadespreharul Cincizecimii:

,,.{cestnflicirat suflu al harului pe carenoi to,ti, cregtinii credin-

ciogi, il primim in taina Sftntului Botez este pecetluit prin

sfintele pecegi le Sfrntului Mir, pusepe pirtile principale ale

trupului nostru, dupi prescriptiile Bisericii;cici trupul nostru

devinedin aceasti lipi un trup al harului pentru vesnicie...

Acesthar de a botez esteatat de mare, acest zvor de viagi este

atit de necesar mului, incAt el nu este etrasnici mi.carunui

ereticpAni in ceasulmo4ii sde, pAni la sorocul pe carePronia

i l-a pus omului pentru a-l incerca n timpul vietii salepe

pimint. Cici Dumnezeu ncearci pe oameni, nsemnAndu-le

vremean care rebuiesi-gi mplineasci lucrarea,tcAnd si lucreze

tiria harului, care e-a fost 61tyir1.<'286Harul de la botez,

prezenlaSfrntului Duh in noi inalienabili si personali pentru

fiecare,este emelia intregii viegi crestine; este mpiri;ia lui

Dumnezeupe careSfintul Duh o pregiteste niuntrul nosrru,

dupi acela;iSfrnt Serafim287.

Sfintul Duh, venind si Se si,lisluiascl n noi, facedin

fiinganoastri licag al Sfintei Treimi, cici Tatil gi Fiul sunt de


nedespirgitde dumnezeireaDuhului. ,,Noi primim focul curat

al dumnezeirii" spuneSfintul SimeonNoul Teolog ,,focul

despre tre sPuneaDomnul: nFocamvenit si aruncpeplmint'o

(Luca 12, 49) Ce altcevaesteacest oc daci nu Sfhntul Duh,

ICONOMIA SFANTULUI DUH 187

pe cerenimeni nu a putut si o vadi vreodati inainte si se fi

curigit, nici si o primeasci nainte si o fi vizut. Pentruci tre-

buie mai intAi si o fi vizut, pentru ca dupi aceea i o primim

cu multe osteneligi multe stridanii."289



de o fiinqi cu Tatil prin dumnezeireaSa,Sfintul Duh cu care

Tatil giFiul intri in noi gi pot fi contempla!?"288 rin venirea

Sfrntului Duh, Tieimeasilfuluiegten noi gine ndumnezeiegte,

ne di energiile Salenecreate,slava Sa,dumnezeireaSa, careeste egnicaumini la care rebuiesi participi-m.De aceea, upi

SfAntul Simeon Noul Teolog, harul nu PoaterimAne ascuns

in noi, sil{luirea SfinteiTieimi nu poate imine nedescoperiti.

,,Daci cinevapretinde ci toEi credinciogiiau primit 9i degin

Sfrntul Duh fhri si aibi congtiinga auexperiengaui, el huleqte

ginAnd rept minciuni cuvintul lui Hristos, carezice i Duhul

este un izvor de api curgitoare sPreviagi vegnicd, (Ioan 4,

14) gi ar{i: nCelce crede n Mine, [...] rAuride api vie vor

curgedin pAnteceleui.> (Ioan7,38) DacS'zvorul 9i9ne9ten

noi, riul care esedin el trebuie si fie in mod necesar izut de

citre cei care au ochi de vizut. Dar daci totul sepetrece n

noi ftri ca noi si avemvreo experienli saucunogtinli despre

aceasta, tunci estesigur ci nu vom simgi nicidecum viaga

vegnici ce rezulti de aici, ci nu vom vedea umina SfAntului

Duh, ci vom rim6.nemor,ti, orbi, nesimEitori n viaga egnici,

aga um suntem n viaga e acum.Nidejdea noastri va fi deci

degarti si viaganoastri nefolositoare,daci riminem mereu n

moarte, daci riminem mor;i dupi Duh, lipsigi de experienga

viegiivegnice.Dar nu esteaga, ntr-adevlr nu estea;a. Ceea

ce am spusde multe ori voi mai sPune9i nu voi inceta si o

repet: umini este atil, lumini esteFiul, lumini esteDuhul

Sfrnt. Cei trei sunto singuri Lumini atemporali, ndivizibili,

frri confuzie,vegnici, necreati,nesecati, rri misuri, de nevi-

zut - pentru ci este n afari gi mai presusde toate -, lumini.

Dupi cum am spusdeja, eologiaBisericiide Risirit deose-

begtepersoanaSfrntului Duh, dititoare a harului, de harul

necreatpe careni-l diruiegte. Harul estenecr€at,dumnezeiesc

prin fireaSa.Esteenergia aupurcedereatrii una, dumnezeirea(ee6"nd,cadeosebindu-sen mod negriit de fiingi gi mpirti-

qindu-se iingelor createca si le indumnezeiasci..Nu mai este

deci, ca in Vechiul Testament,un efect produs in suflet prin

voingadumnezeiasci,activAndcao cauzl, xterioari persoanei

acum esteviagadumnez.eixcd.ce edeschide n noi in Sftntul

Duh. Cici El se dentifici in chip tainic cu persoanelemenesti,

rimi.nind totqi de neimpirtigit; El se substituie,oarecum,

noui ingine, cici El esteCel carestrigi in inimile noastre ,ava,

Plrinte", dupi cuvAntul Sfrntului Pavel.Ar tr ebui mai degrabi

si sespuni cI Sfrntul Duh sefterge,caPersoani.,n fa,ta ersoa-nelor create,pe c:ue e ajuti si-gi insugeasci arul. in El vointa

lui Dumnezeunu ne mai este xterioari.: ane diruiegteharul

pediniuntru, aritAndu-sechiar in persoana oastri, atataweme

cit voinganoastri omeneasci imAne in acord cu voingadum-

nezeiasci. i conlucreazi cu ea dobAndind harul, fbc6,ndul al

nostru. Aceasta ste alea ndumnezeirii ajungAnd a impirigia

lui Dumnezeu,adusi n inimi de citre Sfrn tul Duh inci din

aceasti. iagi. Cici Sfrntul Duh este ,ungereampiriteasci"

a;vati.peste Hristos;i peste ogi cregtiniichemagi i domneasci

impreuni cu El in veacul ceva si. ie. Atunci aceastipersoani

dumnezeiasci necunoscuti, care nu-gi are chipul intr-un alt

ipostas, eva arita ln perso anelendumnezeite: ici mulgimea

sfingilorvor fi chipul SIu.

CA?ITOLUL 9

Cele doui aspecte ale Bisericii

CELEDOUA ASPECTE LE BISERICII 18 9

dragoste,mai degrabi decAtceringele oncreteale comuniunii

ecleziale. -aobservat" spuneel -,,dezvoltarea elafivslabi

aecleziologiei iringilor greci;adevirul este 5. i au rlmas intr-o

mai mare misuri la hristologie9i mai mult inci la pneuma-

tologie, vizAnd Biserica n Hristos si in Sfhntul Duh, mai



Rolul celordoui.persoane umnezeiegtirimise n lume nu

este cela;i, egiFiuI gi Sfrntul Duh implinescpe pS.mAntceea;i

lucrare: ei creeazl. iseiica, n care seva face unirea cu Dum-

nezeu. qa cum am spus,Biserica ste n acelagi imp trupul

lui Hristossi plinitatea Sftntului Duh, ,,implinind totul pentru

togi". Unitatea rupului se eferi la f irea careapareca ,,omul

unic" in Hristos; plinitatea Duhului se eferi la persoane,a

mulgimea postasurilor menesti,dintre care oatereprezinti

un intreg, si nu numai o parte.Asdel, omul va fi in acela;i imp

o parte, un midular al trupului lui Hristos prin fireasa,dar

el va fi, de asemenea,apersoani, o fiingi carecuprinde in ea

totul. Sfrntul Duh careSeagazica o ungerempiriteasci peste

fireaumani a Fiului, Capul Bisericii,Se mpirtigegte iecirui

midular al acestui rup, creeazi,ca si spunemastfel,mai mulgi

hristogi,mai multi ungi ai Domnului: persoane e calede n-

dumnezeirealituri de Persoana umnezeiasci.Biserica iind lucra-

rea ui Hristos gi a Sftntului Duh, ec leziologia re obazi.dubli:

eaestenridicinati in hristologiegi otodati in pneumatologie.

Pirintele Congar, n cartea sa ntitulati Chritiens disunis,

spuneci"gindirea

ecleziologici isiriteani, inci de a nceput,

privegten taina Bisericii eea eaceastanvaluiedin realitigiledumnezeiegti, ai degrabidecAt spectul iu pi.mAntesc;impli-

cagiile menegti, ealitateaiuntrici a unitilii in credingiqi n

degrabi declt in fiinta sabisericeasci a etere."290ntr-un anurne

sens, irintele Congar aredreptate: eologia isiriteani nu gAn-

degte iciodatl Biserican afara ui Hristosgi a Sfrntului Duh .Totugi, aceasta u ginedelocde o slabi dezvoltare ecleziologiei;

inseamni.mai degrabi ci ecleziologia isiriteanS., ,fiinta bise-

riceasci caatare",esteextrem de complexi: ea nu estedin aceaste

lume, cu toate ci, luati din miilocul acesteiumi, existl in lume

si pentru ume. Biserica u poate i redusideci,pur si simplu,

Ia ,,aspectul iu pimAntesc"9i a ,,implicatiileomenesti", l.ri

si-si plriseascS. devS.rataire, care o deosebegte e orice alti

societate meneasci.Pirintele Congarcauti zadarnic n traditia

dogmatici aRisiritului o sociologiea Bisericii si asi.deoparte,

firi si observe, ogigia covirgitoarea tradigieicanonicea Bise-

ricii Ortodoxe: culegerile e canoaneatit de felurite, opera

minunati a unor tAlcuitori bizantini ca Aristen, Balsamon,

Zonara, literatura canonici moderni. Canoanelecare regle-

menteaziviagaBisericii n ,,aspectul iu pimintesc" sunt de

nedespirtitde dogmele rettine.La drept vorbind, elenu sunt

nigtestatuteuridice,ci apliciri aledogmelorBisericii,ale ra-

ditiei sale evelate,n toatedomeniilevietii practicealesocietitii

crettine. in lumina canoanelor,aceasti societateapare ca o

,,colectivitateotalitari.", n care,,dreptul ndivizilor" nu existi;

dar, n acela;i imp, fiecarepersoani n acest rup estescopul

siu gi nu poate i priviti ca un mijloc. Estesingurasocietatein care acordul intereselor ndivizilor cu cele ale colectivititii

nu reprezintl o problemi de nedezlegat, ici nizuin;ele ultime


ale ieciruia seacordi cu scopulcelmai inalt al tuturor 9iacesta

din urr'ri nu poate fi realizat n dauna nteresului cuiva.

in realitate,aici nu este orba de ndivizi 9ide colectivitate,

ci depersoans mane care nu-si Pot atinge desivAr;ireadecit

CELEDoUAASPECTEALEBISERICII 19 1

tot interesulpe care -ar putea aveaun studiu asupra egiturii

stri.nse inre dogma reimicl si structuraadministrativi a Bise-

ricii Ortodoxe.Aceasta e-ar ndepirta de subiectulnostru,care

se eferi la elementele e teologiecareprivescproblemaunirii

cu Dumnezeu.Numai din acestpunct de vederene propunem



in unitatea de naturi. innuparea este emelia acesteiunitigi

de naturi; Cincizecimea ste afirmareamulgimii persoanelor

in Biserici.

Pe irdmul ecleziologiei e gisim iarigi in fagadeosebiriidintre fire gi persoane, eosebireainici Pe caream intuit-o

pentru prima dati examinAnddogmaTheimii n tradigia isiri-

teani.Aceasta u trebuiesi nemire, Pentruci, dupi cum spune

Sfrntul Grigorie de Nyssa, ,,crestinismul este imitarea firii

dumnezeiegti"2el.iserica steun chip al SfinteiTieimi. Piringii

nu contenesc i o repete, anoanele afirmi, depildi, Yestitul

canon 34 al,,A;ezdmintelorPostolice,arestatornicegte dmi-

nistraqia inodali a provinciilor mitropolitane' ,,PentrucaTatil,

Fiul ;i Sfrntul Duh si fie sliviEi n chiarordinea ie;ii bisericqti"'

Tocmai pentru aceasta eamai minunati insugirea Bisericii -

aceeaacatolicitigii sobornicitigii) in lumina dogmeiSfintei

Theimisedescoperi n adeviratul ei ingeles cu adevirat cretti-

nesc), arenu poate i tradusprin termenulabstractde ,,univer-

salitate".Cici sensul oarteconcretal cuvAntului ,,catolicitate"

cuprindenu numai unitatea,ci gimultiplicitatea;el semnaleazi

un acord ntre amAndoui sau,mai degrabi, o anumiti identitate

a uniti;ii cu multiplicitatea care acecaBiserica i fie soborni-

ceasciatat n intregul ei, cit gi n fiecare intre pi4ile ei. Depli-

ni.tateantregului nu esteo sumi de pirgi, fiecareavind aceea;i

deplinitateca si ntregul.Minunea sobornicitigiidescoperi n

insigi viagaBisericiiordineade viagi propriea SfinteiTheimi.

DogmaTleimii,,,soborniceasci" rin excelengi, stemodelul,

,,canonul" uturor canoanelor isericii, emeiul ntregii conomii

bisericqti.Vom lisa deoparte hestiunile eordin canonic, u

si oramini.m ecleziologiaisiriteani: Biserican calitatedemediu

in caresesivArsestenireapersoanelor menegti u Dumnezeu.

Dup5. Sfrntul Chiril aI Alexandriei, Bisericaeste ,cetateasfrnti, care nu a fost sfin;iti pizind Legea <cici Legean-a

desivArsit imio (Evrei7,19) -, ci frcAndu-se semeneauHristos si participAnd a fireadumnezeiasciprin incredintarea

Sfrntului Duh, care ne-a nsemnarcu peceteaSa n ziua eli-

beririi noastre,cAnd am fost spilagi de toati intini.ciunea sieliberatide oati nedreptatea"2e2Dup|Sfrntul Irineu, n trupul

lui Hristos (Biserica) vem accesa izvorul Sfrntului Duh2e3.

Thebuie eci si fim unigi cu trupul lui Hristos penrru a primi

harulSfintului Duh. Totugi,si una,gialta unireacu Hristos

9i diruirea harului - se lc prin acelagiDuh. SfAntul MaximMirturisitorul distingemoduri diferite ale prezenteiSflntului

Duh in lume: ,,Sfrntul Duh, spuneel, esteprezent n togi

oarhenii iri deosebire,a pistrltor al tuturor lucrurilo r si de

viagl tcitor al semingeloriregti;dar El este u deosebire rezent

in togi aceiacareauegea, ritind incilcareaporuncilor 9idAnd

mirturie despre ersoanaui Hristos;cit despre rqtini, Sfrntul

Duh esteprezent n fiecaredintre ei, frcindu-i fii ai lui Dum-

nezeu;dar ca Dititor al intelepciunii, El nu estedelocprezentin toti, ci numai in cei rationali. adici in cei careprin luptele

gi stridaniile spreDumnezau avdevenit vrednici de siligluirea

indumnezeitoarea Sfrntului Duh. CIci toti cei carenu impli-nesc oinga ui Dumnezeunu au nima rationili.Qe4k{el, con-form chemirii de a seuni cu Dumnezeu,universuleste ntocmit


dupi nigtecercuriconcentricen mijlocul cirotaseafli Biserica,

ai cirei membri devin i i ai ui Dumnezeu; otugi,aceastinffere

nu este copulultim, cici existi un cerc9imai strAmt niuntrul

Bisericii,acela l sfingilor al ,,celor agionali" ttiv ourn6wtov,

dupi textul citat) care ntri in unireacu Dumnezeu.

CELE DOUA ASPECTE LE BISERICII 193

omeneasci u mai arenemurireagi nestriciciunea e a nceput,

dar moarteagi striciciunea au devenit calea previagaceaveg-

nici, pentru ci Hristos ,,a uat asupri-gi ot ce a fost pitruns

demoarte"297 i azdrobit chiarmoafteaprin moarteaSa.Dupi

Sfintul Grigorie de Nyssa, n viaEa egnici se ntri prin botez



Biserica ste nima universului,centrul n caresehotirisc

destineleui. Togisunt chemagi i intre n Biserici,pentru ci,

daci omul esteun microcosmos,Biserica ste n macro-anthro-

pos,dupi,sfrntul Maxim.2etEa cregte i secompune n istorie,

aducind la sinul siu, uiiind cu Dumnezeupe cei alegi.Lumea

imbitrAnqte gi cade n gi,rbovire, n timp ce Bisericaeste n

mod constant reintineriti gi nnoiti de Sflntul Duh, careeste

izvorul vieEiisale.La un moment dat, cind Bisericava ajunge

la deplinitatea cregterii ale,hotiriti de voinga ui Dumnezeu,

lumeadin afriva muri, isprivindu-gi resurseleitale;cit despre

Biserici, ea seva arita in vegnicasa slavi, ca impiriEie a lui

Dumnezeu. Ea seva descoperiatunci ca adevLrataemeliea

ftpturilor carevor invia in nestriciciune,Pentru a fi unite cu

Dumnezeu,devenit otul in toate.Dar unii vor fi unigi prinhar (rcrtd Xdprv),algii n afaraharului (nCIpdlv 26dptv), upi

Sfrntul Maxim.2e6Unii vor fi indumnezeiEiprin energiilepe

care e-au dobAndit niuntrul fiingei or; dgii vor rimAne in

afari, gi pentru ei focul indumnezeitor al Duhului Sfhnt va fi

o flaciri din afari, insuportabili pentru cei a ciror voingi se

impotrivegte ui Dumnezeu. Bisericaestedeci modul in care

se nflptuieste in viagade acum unireacu Dumnezeu,unire

care a fi impliniti in veaculcevasi fie, dupi inviereamor;ilor.

Toate condiEiilenecesaren vedereaajungerii la unirea cu

Dumnezeu se regisescn Biserici. De aceeaPiringii grecioaseamini.adesea aiului pimintesc in carecei dintAi oameni

trebuiau si ajungi la stareade indumnezeire. Desigur, firea

si nviere.Botezul,chipul mo4ii lui Hristos, estedeja nceputul

invierii noastre, ,iegirea in labirintul mortii"2e8. hupul ui

Hristos, cu czres-auunit crqtinii prin botez,devine,dupi Sftn-

tul Atanasie, ,ridicina invierii gi a mAntuirii noastre"299.

Biserica este cevamai mult decit raiul plmantesc; starea

cregtinilorestemai buni decAt onditia celor dintii oameni.

Nu existi riscul pierderii iremediabile a comuniunii cu Dum-

nezeu, iind cupringi ntr-un singur trup in carecurge singele

lui Hristos, care ,necurigi de tot picatul, de oati intini.ciunea.

CuvAntul a luat trup pentru ca noi si putem primi Duhul

Sfant(300. ceasti prezrngi,a Sfrntului Duh in noi, condigie

a ndumnezeirii noastre, u poate i pierduti. Nogiuneade stare

de har de carear putea i lipsigi membrii Bisericii,ca gi deose-

bireadintre picatele demoarte9ipicatele carese arti sunt striine

de tradigia Rlsiritului. Orice picat, chiar gi cel mai mic - 9istarea iuntrici a nimii, ca gi fapta exterioari -, poate si intu-

,r.i. fir." gi si o aduci in aceastare n careharul si nu mai

poati pitrunde in ea.Harul va rimAne nelucritor, degimereu

prezant,unit cu persoana area primit SAnd Duh. Viagasacra-

mentali., ,via;a n Hristos"3ol, eva prezenta a o necurmati

lupti pentru dobAndireaharului care rebuie si t ransfigureze

firea, lupti in care nilgirile gi ciderile vor alterna, fard.ca

vreodati si i se etragi omului condigi ileobiectivealemintuirii.

in spiritualitatearisiriteani, stareadehar nu are un sensabsolut

9istatic.Esteo realitatedinamici gi nuangati, carevariaz|dupi

schimbirile voin,tei libite a omului. ToEimembrii Bisericiicare


nizuiesc a unireacu Dumnezeusunt mai mult saumai pugin

in har si, n acelagiimp, togisunt mai mult saumai pugin ip-

sigidehar... ,,ToatiBiserica steBiserica elorcare epociiesc,

toati Biserica steBiserica elor carepier"302, PuneaSfrntul

Efrem Sirul.

CELEDoUA ASPECTE LE BISERICII I9 5

carenu sedesparte e trupul gi singele ui Hristos: ,Cu ocul

mi impirtisesc, iarbi uscatl ffind eu, 9i- striini minune! -

m5. icoresc nears,ca rugul de demult, care,aprins fiind, nu

semistuia."3o6

in Biserici,prin SfinteleTaine, ireanoastri. ntrl in unire .



Ca si te eliberezide orice ntinare a picatului si si cregti

firi incetare n har, trebuie si te inridicinezi din ce n ce mai

mult in unitatea irii careareca postas e Hristos nsugi.PrinTaina trupului gi a sAngelui Sfhnta Euharistie) se realizeaz|

unitatea irii noastre u Hristos gi, n acela;i imp, cu togimem-

brii Bisericii... ,,Si nvigim minuneaacestei aine" - sPunea

Sflntul Ioan Guri deAur - ,,scopulnstituirii sale, fectele e

care le produce. Devenim un singur uup, dupi Scripturi,

midulare ale rupului Siu si oase in oasele ale.Esteceea e

realizeaz|hranape carene-o di: El seamestecicu noi, canoi

toli si devenim una, ca un truP unit cu Capul."3ol $i Sfrntul

Ioan Damaschinprecizeazd:.,Dacltaina Euharistiei ste nire

cu Hristos gi n acelagiimp unirea unoracu algii,eane mij-

locegteoricum unitatea cu cei careo primescca gi noi."304n

Euharisde, Biserica eparec^ o singuri fire uniti cu Hristos.

,,Mi-ai hirizit, Doamne,ce aceastiBiserici stricicioasi- trupul

meu omenesc si seuneasci cu Sftntul Tiu Tlup, ca singele

meu si seuneascicu S6ngeleTIu;gi deacum eusunt midularul

Tiu striveziugi uminos... Sunt ripit in afaramea,mi vid -

o, minune - aga um am devenit.TemAndu-migi otodati rugi-

nAndu-mi de mine, Te slivescgi mi tem de Tine gi nu gtiu

undesi mi ascund, prece scopsi folosesc cestemidulare noi,

de temut gi indumnezei,..((305utfel slivegteSfrntul Simeon

Noul Teolog ntr-unul dintre imnurile saleunireaeuharistici

care nfiptuiegte calitateanoastri de midulare ale ui Hristos.

Ea ntroduce pAni. n adAncul iin,tei noastre ,foculdumnezririi",

cu fireadumnezeiascin ipostasulFiului, Cap al trupului mistic.

Fireanoastri.umanL devine de o fiingi cu firea umani indum-

nezeitd., niti. cu persoanaui Hristos, dar persoana oastri.nugi-aatins nci desivArsirea,e unde goviialaSfintului Simeon

Noul Teolog, care se simte plin de teami si de rugine n fata

lui insugi,nestiindce si faci cu midularele sale, ,de emut gi

indumnezeite".Fireanoastri este niti cu Hristos n Biserici.

careeste rupul Siu, gi aceastiunire seslvir;eqte n viatasacra-

mentdi, dar fiecarepersoania acesteiiri unatrebuie si.realizrzn

aseminarea cu Hristos, lprotoedrfq; trebuie ca ipostasurile

omene;ti si devini si ele ,,cu doui. firi", reunind in ele firea

creati cu plinitatea harului necreat, u dumnezeirea e care

o di S frntul Duh, impropriati de fiecaremidular al Tiupuluilui Hristos. DeoareceBisericanu estenumai firea una n ipos-

tasul ui Hristos, ea este, e asemenea,postasurile elurite n

harul Sfhntului Duh.

Dar aceastimulEimede persoane u sepoate mplini decit

in unitate.Viaga regtinS.,iata n Hristos,este cale are on-

duce de a multitudinea formelor de striciciune- ceaa indi-

vidualitigilor care lrimigeazi. firea umani - la unitatea unei

firi curate, n careapareo noui mulgime,aceea persoanelor

unite cu Dumnezeu n SfhntulDuh. Ceea e era mpirgit prin

starea e os, n firea rrdmigati intre mai multe individualitigi,

trebuieunit lntr-o singuri temelie, n Hristos,pentru a se mpini

in starea e sus, n persoanele ftngilorcaregi-au nsugit licirile

indumnezeitoare le Sfrntului Duh.


Nu secuvinesi cercetlm ceea eestepersonal, ici desivir-

gireapersoaneise mplinegte n pirisirea totali, in lepidarea

de sine.Orice persoani carecauti. si seafirme nu ajungedecAt

la frrimigarea firii, la fiinga particulari, individuali, implinind

o lucrarepotrivnici celeia ui Hristos: ,Cinenu aduni cu Mine

CELEDOUA ASPECTE LE BISERICII 197

y'gacum am spus n mai multe rinduri, Bisericaar-e.doui

aspecte, ritatede Sfrntul Pavel n Epistola citre Efeseni,epis-

toli prin excelengiecleziologici.Acestedoui aspecte au,mai

degrabi, acestedoui insusiri fundamentaleale Bisericii sunt

atAtde strAns egate ntre ele, ncit Sfrntul Pavel e cuprinde



risipegte." Matei 12, 30) Or, trebuiesi risipegti u Hristos,

si-gi pirisegti propria fire, care este n reditate firea comuni,

penuu a aduna,pentru a dobAndiharul care rebuie nsufit defiecarepersoani,pentru a devenial siu. ,,$idaci in ceea e este

striin nu agi ost credinciogi, inevi va daceea eeste Ivostru?"

(Luca16, 12) Fireanoastrieste altuia a dobindit-o Hristos

prin preascumpulSiu sAnge; arul necreatesteal nostru - el

ne estediruit de Sfintul Duh. Aceasta ste aina de nepitruns

a Bisericii, ucrarea ui Hristos gi a Sfrnnrlui Duh, una n Hristos,

multipli prin Duhul; o singuri fire omeneasci n ipostasul ui

Hristos, mai multe ipostasuriomenegtin harul SfantuluiDuh.

Totugi,Biserica una pentru ci este n singur ruP, o singuri

fire uniti cu Dumnezeu n persoanaui Hristos,cici unireanoas-

tri personali, unirea desiv6.rgiticu Dumnezeu in persoanele

noastre,nu seva implini decit in veaculceva si fie. Unirile

prin SfinteleTaine pe careni le pune nainte Biserica si chiar

ceamai desivirgiti dintre ele, unirea euharistici - se eferi la

fireanoastri, ntrucAtea esteprimiti in persoanaui Hristos.

in raport cu persoariele oastre,SfinteleTaine sunt mijloace,

realitigi care rebuie mplinite, dobindite, Pentrua devenipe

deplin ale noastre n cursul uptelor statornice n carevoin;a

noastri. eva conformavoingei ui Dumnezeu n Duhul Sfrnt

prezent n noi. Diruite firii noastre, ainelebisericegti e fac

vrednicipentruviaga uhovniceascin carese mplinegteunirea

persoanelor oastre u Dumnezeu.Fireanoastri primeste n

Biserici toate condigiileobiective ale acesteiuniri. Condigiile

subiective u depi nd decAtde noi.

intr-un singur verset Efese i | , 23) Bisericaeste eprezentati

aici (versetele 7-23) ca mplinirea iconomiei treimice' ca o

descoperire Tatilui in lucrareaFiului gia Sfrntului Duh. Tatilslaveidi credinciogilorduhul in,telepciunii9ial revelagieirwOpn

oo<piagai anorcsl,6Ve,og),entru ca ei si-gi recunoasci che-

marea rl,(o6), careesteunireapersonali pentru fiecare,bogigia

slaveimogtenirii Sale rX,rpovopic)careva apilree n sfingi, n

unirea realizat|de mulEimea ersoanelor menefti;acela;iDuh

ne facesi recunoagtemucrareadumnezeiascipe carea sivir-

git-oTatil in Hristos: estemirturia dati dumnezeirii ui Hristos.

Aspectul hristologic al Bisericii ne estedescoperitastfel prin

aspectulsiu pneumatologic: Duhul arati tuturor pe Hristos,

pe care Tatil L-a inviat din morli gi L-a fbcut si ;adi de-adreaptaSa,mai presus ecit toati domnia, decit toati Puterea,decAt oate numele cu care poate fi numit in veacul acesta i

in celviitor, supunAndotul subpicioarele ui, a;ezindu-L Cap

al Bisericii. Jrmeazl.apoidefinigiaBisericii (versetul23),unde

celedoui aspecte,eledoui principii - hristologicgipneuma-

tologic - sunt redatedeodati, aproape ontopite ntr-o sintezi

supremi.: Biserica, ,,sre esteTiupul Lui, plinirea Celui ce

plineste oate intru to;i" (ficq 6ocw tb odpcr cruro0, d rl.{1popa

toO d no.v:ua vn0orv nl,rpor4r6voo).Bisericaeste irea noastri

recapitulati de Hristos, cuprinsi ln ipostasulSiu; esteun orga-

nism teandric, divino-uman; totugi, daci firea noastri se afli

incnrstati in trupul lui Hristos, persoanele menegtinu sunt nici-

decumatrase eprocesul izic gi ncongtient al unei indumnezeiri


czue r nlitura libertatea, arear nimici insqi persoanele' dati

eliberagi e determinismulpicatului, nu cidem sub un deter-

minism dumnezeiesc. arul nu distruge ibertatea, ici el nu

esteo putereunificatoare carepurcedede a Fiul, Capul ipostatic

al firii noastre;el are un alt principiu ipostatic,un alt izvor,

CELE DOUA ASPECTE LE BISERICII 199

cuvAntul ndrizne; al Sflntului Maxim Mirturisitorul, trebuie

canoi si reunim ,,prin ubire fireacreati.gi irea necreati, rcen-

dule si apari in unitate9i dentitate, n dobAndirea arului"3o7.

Unirea care s-a realizat n persoana ui Hristos trebuie si fie

realizatd. i n persoanele oastre,prin Sfrntul Duh gi iberta-



independent de Fiul: Duhul Sfint carepurcede de la Tatil.

Astfel,Biserica re n acelagiimp un caracter rganic9i per-

sonal, un accent de necesitate9i libertate, de obiectiv 9i desubiectiv,eaest€o realitatestatornici gi hotiriti, dar totodati

gi o realitaten devenire.Uniti cu Hristos, ,enipostaziatl", a

este fiingi teandrici, cu doui firi, cu doui voin,teunite n mod

nedespirgit unirea rpturii cu Dumnezeu, edizati in persoana

lui Hristos. Pe de alti parte, n persoanele manq caresunt

ipostasurilemultiple ale irii sale,Biserica u-gi atingedecit

virtual desivArqirea.Sfhntul Duh S-a mpirtigit fiecirei per-

soane.El deschide iecirui midular al Thupului lui Hristos

deplinitatea mogtenirii dumnezeiegti, ar persoanele mane,

ipostasurile reate leBisericii,nu pot dobandi ,,doui firi"daci

nu se nalgi in chip liber citre unireadesivirgiti cu Dumnezeu,

daci nu realizeazi.aceastinire in eleprin Sfrntul Duh 9ivoin,ta

lor. Ipostasuldumnezeiesc l Fiului a coborit citre noi, a reunit

in el firea creati cu firea necreati., entru a ngidui ipostasurilor

omenegtisi se nalgecitre Dumnezeu, si reuneasci n ele, a

rAndul or, harul necreat u naturacreati n Duhul Sfint.

Suntem chemati si implinim, si ne construim Persoana

noastri n harul Sfintului Duh. Dar noi creim, dupi Sfintul

Pavel, eo temeliedejapusi, pe o piatri de neclintit careeste

Hristos (I Corinteni 2,ll). intemeiagi eHristos,carecuprinde

fireanoastri in persoana adumnezeiasci, ecadesi dobAn-

dim unireacu Dumnezeu n persoanele oastre reate, i ajun-

gem,dupi chipul lui Hristos, persoane u doui firi, adici, dupi

teanoastri. De aici, doui aspecte le Bisericii:aspectul eafizat

si aspectuldevenirii. Cel din urmi se ntemeiazi.pe cel dintii,

careeste ondigia aobiectivi.Sub aspecthristologic, Biserica apare ca un organism cu

doui firi, cu doui lucri.ri,cu doui voinge. n istoria dogmei

crestine, oate ereziile hristologice vor invia din nou, sevor

repeta u privire a Biserici.Astfel,vom vedea pirAndun nesto-

rianism ecleziologic, iticirea celor ce vor si desparti Biserica

in doui fiinge deosebite:Bisericacereasci,nevS.zutl,singura

adevirati si absoluti, si Biserica saumai degrabi bisericile)

piminteasci, nedesivirgiti 9i relativi, riticind in intuneric,

societigi omenegticare cauti si se apropie, pe mS.sura uteri-

lor lor, de desivArgirearanscendenti.Dimpotrivi, monofizitis-mul ecleziologic eva traduceprin doringadea vedea n Biserici

o fiinti dumnezeiasciprin excelengl, n care iecareami.nunt

estesfrnt, in care otul se mpune cu un caracterde necesitate

dumnezeiasci,n carenimic nu poate i schimbatsaumodificat,

cici libertateaomeneasci, ,sinergia", onlucrarea amenilor cu

Dumnezeunu are oc n acest rganismsfrnt careexcludeatura

omeneasci.: ceasta steo magiea mAntuirii careseexerciti in

tainele9i n riturile implinite cu fidelitate.Acestedoui erezii

ecleziologicede tendingi opusi au api.rut aproape n acelagi

timp in cursul veaculuial XVIIlea; ceadintii s-a vit pe terito-

riul PatriarhieiConstantinopolului (protestantismul isiritean

al lui Chiril Lucaris),a doua s-adezvoltat n Rusia, sub forma

schismei rashol)zisi. ,apartizanilor vechiului rit". Cele doui.

TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

riticiri ecleziologice u fost zdrobitedemarilesoboare e a Ieru-

salim gi de la Moscova.Monotelismul in ecleziologie eva

exprima mai alesprintr-o tigiduire a iconomiei Bisericii fagi

de lumea din afari, Pentru mAntuirea cilreiaa fost intemeiati

Biserica.Riticirea opusi (carenu gi-aputut aveaprecedentul

CELE DOUA ASPECTE LE BISERICII 2OI

rostegte uvintelede dezlegare, i picatele sunt iertateprin voia

lui Dumnezeu;episcopulpune mAinile pecel ce sehirotonqte,

si Sfrntul Duh di harul preotesc tc.Acelasiacordal celordoui

voingeare oc in exercigiul uterii episcopale,ns5. u o anumiti.

nuangi.Actele pornind de a putereaepiscopali au un caracter



in ereziilehristologice,afari doar deseminestorianism) onsti'

intr-o atitudine decompromisgatasi jertfeasciadevirul Pentru

uneleobiectiveale conomiei bisericestiagi de ume: este ela-

tivismul ecleziologic l migcirilor a;a-zis,,ecumenice"ial altora

aseminitoare. Ereziaapolinaristi, care 5'giduia mintea ome-

neasci n firea umani a lui Hristos, se raduce n domeniul

ecleziologicprin refuzul de a admite deplina cunoastere me-

neasci,de pildi in slujireadoctrinari' a Bisericii: adevirul s-ar

descoperi inoadelorcaun deus x machina,neatArnind de cei

de fagi.

futfel, tot ceeace Poate i afirmat sau igiduit cu privire

la Hristospoateavea ceea;i oarti cu privire a Biserici, ntrucit

eaesteun organism eandricsau,mai exact'o fire creati, unitiin mod nedespirtit cu Dumnezeu n ipostasulFiului, o fiingi

avAnd agiEI doui firi, doui.voinge, oui lucriri denedespi4it

gideosebiten acela.giimp. Aceastistructuri hristologici deter-

mini o lucrarestatornicigi necesari Sfrntului Duh in Biserici,

lucrare funcgionali in conformitate cu Hristos, carea diruit

Duhul soboruluiApostolilor suflAndspreei.Aceastiunire imper-

sonali cu Duhul Sfhnt,aceastisfingenie ondigionalia erarhiei

bisericegti, i un caracterobiectiv, ndependentde persoane9i

de nten$i, mai inainte de oate ucrlrilor sacramentaleivArgite

de membriiclerului.Tainelegi iturile sfintesivirqite in Biserici

vor presupune eci doui voinge,doui lucriri, implinindu-se

deodati: preotul invoci Sflntul Duh binecuvAntAnd Ainea9i

vinul pe dtar, giDuhul lucreazl'tainaeuharistici; duhovnicul

obligatoriu,cici episcopul ucreaziprin putereadumnezeiascl;

supunindu-te vointei sale, e supui voingei ui Dumnezeu.

Totusi, un elementpersonalesteaici deneinlituratr episcopul,daci nu a dobindit personal harul, daci nu are intelegerea

luminati de SfhntulDuh, poate ucradupi scopuriomenesti;

el poate riti.ci in exercigiulputerii dumnezeiesticare i este

diruiti. Desigur, va rS.spundede actele sale in faga lui

Dumnezeu,dar elevor ayea otusi un caracter biectivgiobliga-

toriu, afari de cazurile n care episcopul ucreezl. mpotriva

canoanelor, dici in dezacord u voinra obgteasci Bisericii;

el devine atunci vinovat de schismi si seasazi n afaraunitigii

bisericesti. otlrArile sinoadelorexprimi, de asemenea,cordul

celordoui voinge n Biserici; pentru aceasta rimul si nod,celaI Apostolilor, model al tuturor sinoadelorBisericii,a pus n

fa,ta otlrArilor saleormula: ,Piruru-s-aDuhului Sftnt 9inoui."

(Fapte 15, 28) Cu toate acestea, aci sinoadelemirturisesc

tradigiaprin hotirArile lor obligatorii si obiective,Adevirul

insusipe careele l afirmi nu estesupus ormelor canonice.

intr-adevir, traditia areun caracrerpneumatologic: esteviafa

Bisericii n Sfrntul Duh. Adevlrul nu poateavea riteriu exte-

rior, acesta ri.t6.ndu-se rin el insusi cu o eviden;I li.untrici,

dati intr-o mi.surLmai maresaumai mic5.uturor membrilor

Bisericii, cici toti sunt chemagisi. cunoas i", s5, lzeasci9i

si

apereadevirurile de credinti. Ai ci aspectulhristologic con-

cordi. cu aspectulpneumatologic n caracterulsobornicesc l

Bisericii:prin putereape careo detine de a Hri stos, Biserica

2O2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

afrmd ceeace Duhul dzscoper,i. ar facultateade a defini, de

a exprima,de a faceca aineledenepS,truns €ntruminteaome-

neascisi fie ginute n dogme precise pargine spectuluihristo-'logic al Bisericii, ntemeiatpe intrupareaCuvintului.

Acela;i principiu sti la temeliacultului sfintelor coane,care

CELEDOUA ASPECTE LE BISERICII 203

de pe scaun,scoaterea atehumenilor si a penitengiloq nchi-dereau;ilor Bisericii5ip!6lizeezi actele udecigiide Apoi: a douavenire a Domnului, desplrgirea lesilorde cei osAnditi,pierde-rea umii vizute. Apoi, intrarea cu Sfintele Daruri (Vohodul

Mare) nchipuiedescoperireaedincolo; sirutul picii: unirea



exprimi celenevizute gi le face realmentePrezente'vizute gi

lucritoare. O icoani, o crucenu sunt numai chipuri Pentru

a cililtzi imaginagianoastri in timpulrugiciunii; sunt centre

materiale n caresiligluie;te o energie, dumnezeiasci utere

care se unegtecu arta omeneasci.

La fel, aghiasma, emnulcrucii, cuvinteleScripturii citite

in timpul slujbei,cintareasfrnti, obiectele ultului, podoabele

bisericegti,imiia, lumina lumAnirilor sunt simboluri in sensul

realist al acestuicuvint, semnematerialeale prezengeiumii

spirituale.Simbolismul itual estemai mult decit o rePrezentare

careseadreseazi imgurilor pentru a ne reaminti realitigile de

ordin duhovnicesc.Cuvintul ,,anemnezl" (crvapvrpq) nu in-

seamni numai reamintire. El arati mai degrabi o inigiere n

taine, descoperirea nei realitigi mereuPrezenten Biserici.

in"cest

sens,Sftntul Maxim Mirturisitorul vorbegte espre

simbolurile iturgice. Slujba Euharistiei eprezinti pentru el

purtareade griji mAntuitoarea lui Dumnezeu n intr egul ei.

IntrareaSfAntuluiSobor eprezinti prima venire a Mintuito-

rului. Urcareaarhiereuluisprealtar gisprescaunul siu este hipul

inilgirii. Intrarea redinciogilor imbolizeazintrareaneamurilor

in Biserici. Ienareapicatelor: udecata ui Dumnezeu caredgz-

viluie fieciruia in parte voinga dumnezeiascl cu privire la

persoanaLui. Sfintele cintiri exprimi bucuria carecuprinde

inimile curateclre se nilgl spreDumnezeu. nvocarea icii amin-tegte de viaEapasnici a contemplirii care urmeazi luptelor

cumplite ale ascezei. itirea Evangheliei, oborArea rhiereului

tuturor sufletelor n Dumnezeu,caresesivArsegten mod pro-gresiv.Mirturisirea credintei estemarea ucrarede mulgumire

acelor

alegi.mnul ,,Sftnt, Sftnt, Sfrnt, Domnul Savaot..nchi-puie nilgareasufletelor i.trecorul ingerilor,care,n nemigcareavesniceimisciri in jurul lui Dumnezeu,binecuvAnteazi ic6ntiTheimea ea Jna. ,,Tati.lnosrru" inchipuie infierea noastrl inHristos, si cAntarea e a sfirgit,,llnul Sfrnt, Unul Domn.. nefacesi negindim la inrrareasupremi aftpturii in ad6nculuniriidumnezeiegti3os.irbltorile bisericegtine fac si luim parte aintAmplirile viegii pimAntesti a lui Hristos intr-un plan maiadAncdecAtacelaaI unor simple fapte storice,cici in Bisericinoi nu mai suntemnigteprivitori din afri, ci martori luminatide Duhul Sfint.

Am examinataspecnrl ristological Bisericii,conditiile a;a_zisobiective i muabile, ntemeiatepe aptul ci HristosesteCapultrupului SIu mistic, ci fireanoastri este uprinsi in ipostasulLui, ceea e acedin Bisericiun organismcu doui firi. Dar, cumam spus,Bisericaeste ncompleti dacl se asi deoparteun altaspect,mai liuntric, mai putin aparent,dar cu atit mai insem-nat cu cAtse eferi chiar a scopulBisericii:unireacu Dumnezeucare rebuie si se nftptuiasci in fiecarepersoani umani. Esteaspecnrl neumatologic,careareca principiu taina Cincizecimii.

Deosebirea intre celedour aspecte le Bisericii ni seva rerevacompar6ndchipul prezen,reiarului in SfinteleTaine, n slujbelede sfintire, erarhie, uterebisericeascl, ult, simboluri sdrrte,

2O4 TEOLOGIAISTICA BISERICIIERASARIT

cnnd acesta reun anumit Glracterde necesitatemai dinainte

hotirAti, cu o alti ordine a harului in Biserici, cu o prezengi

liuntrici a acestuia, u numai exterioarigi uncgionali,ci uniti

cu fiinEa nsigi care l poarti: harul devenitpropriu persoanei,

dobindit in mod persond.Daci, in primul caz,prez-engehart-

CELEDoUA ASPECTE LE BISERICII 2o5

dinamic, ea tinde citre scopul siu ultim, ci.tre unirea fiecirei

persoane manecu Dumnezeu.Sub cel dintii aspect,Biserica

seprezinti drept trupul lui Hristos; sub cel de-al doilea, ca o

flacfui.avAndo singuri ridicini si mai multe vArfuri separate.

Celedoui fatetesuntde nedespl4it gi, otugi, n ceadintAi Bise-



lui areun caracterde obiectivitate,aProaPe i ne-arplicea si

spunemci al doileacazestesubiectiv,daci acest uvAntnu ar

aveaun senspeiorativ,sensulde cevanesigur.Vom spunemaidegrabi ci prima prerengiare caracterulunei predeterminiri,

in timp cea douaestentemeiati pe o alegere. cestea unt lucri-

rile harului in moagte,n locurile sfin;ite deaparigiileFecioarei

sauprin rugiciunile sfinEilor, n izvoarele tcitoare de minuni,

in chipurile aumaturgice,n darurileharismatice,lnminuni;

in sfArs,it,n persoanele menegticare, n celedin urmi, l-au

dobAndit. Harul estecel carclvcreazi n persoane9i prin per-

soane, :r putereproprie, puteri dumnezeiqti 9inecreate,nsugia

de persoanele reaten carese nftptuiegte unireacu Dumnezeu.

Cici Sftntul Duh diruiegte dumnezeireapersoanelorumane

chemate s5. ealizezenliuntrul lor unirea ndumnezeitoare

taini. careseva descoperin veaculviitor, dar ale cirei premise

se arati inci de aici in cei carese aseamini cu Dumnezeu.

Astfel,putem spuneci sub asPect ristologic,Biserica e

prezinti ca o statorniciedesivirgiti, ca o temelie de neclintit,

despre arevorbegteSfhntul Pavelcind sPune: ,Zidigi fiind pe

temeliaapostolilorgi aproorocilor,piatra ceadin capul unghiu-

lui fiind insugi isus Hristos. ntru El, oricezidire bine alcituiti

crqte ca si ajungaun lica; sfrnt in Domnul, in Caregi voi impre-

uni suntegizidigi spre a fi licag al lui Dumnezeu n Duh."

(Efeseni ,20-22) in aspectul iu pneumatologic, el al icono-

miei Sfhntului Duh fa;i de persoanele menegti(pomenit de

SfAntulPavel a sfhrgitul extului citat), Bisericaare un caracter

rici existi in ipostasului Hristos,pecAnd n ceade-adouaputem

intrevedea iinta ei proprie, deosebitl de ceaa Capului Siu.

intr-adevir, daci reluim imagineaunirii lui Hristos cu Bise-rica la Sfintul Pavel imaginea unirii sotilor -, trebuie si

constatdm i HristosesteCapul rupului Siu, CapulBisericii,

in acelagi ens n care sotul estecapul trupului unic al celordoi in ci.sitorie - duo in carneuna, oi 6oo eig odprc picrv(Efeseni5,31). in aceastiunire tainici (cd prrclprov to0top6yadottv, spuneSftntul PaveD, rupul unic, firea comuni acelor doi primesc postasulMirelui: Bisericaeste ,Bisericalui Hristos".Dar eanu e mai putin cealaltipersoania unirii,supusi Mirelui, deosebitide El, ca Mireasi..Ca in CAntareaCAntlrilor, ca n alte eictede VechiuluiGstamenr czreexprimi,dupi Piringi, unirea ui Hristos cu Biserica ub magineauniriitrupesti, Mireasaesre eprezentati in mod necesarca avindtrisituri personale: steo persoani ubiti de Mire, care, a rAn-dul ei, il iubestepe acesra. eapirat trebuiesi. ne intrebim:

cine esteaceasti. ti persoani.,Biserica, eosebitide persoanaCapului ei? Cine esteMireasa n aceastiunire ,,intr-un singurtrup", e( odprcr picv? Care este postasul ropriu al Bisericii?Cu sigurangi I nu este postasulSfrntului Duh. Agacum amvizut mai sus,Sfhntul Duh, in venireaSapersonali, spredeo-sebirede Fiul, nu impirtigegte Bisericii postasulSiu, care

rimAneascuns, edescoperit. l seascunde, e dentiffci, aga-zi-cind, cu persoanelemenesd, S.rorae mpropriazi adoua fre:dumnezeirea,energiile ndumnezeitoare.El devineprincipiul


indumnezeirii personale, zvorul bogi,giilornecreaten fiecare

om; El diruiegte fiecirei persoane uPrema adesivirgire, dar

El nu devine persodnaBisericii. intr-adevir, Sfrntul Duh nu

congine n El ipostasurileomenegti,agacum Hristos congine

firea, ci Se di in mod deosebit iecirei Persoane. iserica,n

deci cao mul-

CELE DOUAASPECTEALE BISERICIT 207

devenimijlocul indumnezeiriiei. $i fireapreacuraticarea purtat

in eape CuvAntula ntr at in uniredesivArgiti u dumnizeirea

in persoanaMaicii lui Dumnezeu.Daci eaa rimas nci in lume,

daci S-a supuscondigiilor viegii omenegtipAnI la a primi

moartea,acest ucru a fost posibil datoriti voingei Saledesi-

vArgite,n careMaria reproduceakenozacea ebunivoie a Fiului



fiingaei proprie, caMireasi a ui Hristos, apare

gimede postasuri reate.Persoana au,mai degrabi,persoanele

omenesti unt postasurile irii una a Bisericii.Pentruaceasta'

in tAlcuirile lor la Cintarea Cintirilor, Pirintii vor vedea n

Mireasi deopotrivi Bisericagi fiecarepersoani carese uneqte

cu Dumnezeu. Dar si spunem cu Sfrntul Pavel: d puotiiprov

to0ro p6ya odv - ,,tainaaceastamare este".Ea apargine ea-

cului viitor, in careBiserica a ajunge a desivArgireaa n Duhul

Sfrnt, in carepersoanelemenes,tior reuni n ele irea or creati

cu plinitatea necreati gi vor deveni postasuriumane ndum-

nezeite,n jurul lui Hristos, Ipostasul dumnezeiescntrupat.

De aici ar reiegici, inainte de sfirgitul veacurilor, naintea

invierii morgilor gi a Judecigiide Apoi, Bisericanu va avea

ipostasul iu propriu, postas reat,nici una dintre persoanele

omenegtinefiind inci ajunsi la unirea desivir;iti cu Dum-

nezeu.$i totugi,a sPuneaceasta r nsemnasi nu cunoagtem

inima insigi a Bisericii,una dintre tainelesale elemai ascunse,

inima samistici, desivArgireaadeja mpliniti intr-o persoani

umani pe deplin uniti cu Dumnezeu, care seafli dincolo de

inviere ;i deJudecati.Aceasti persoani esteMaria, Maica lui

Dumnez€u.Cea carea dat firea umani CuvAntului gicarea adus

pe ume pe Dumnezeu hcut om s-a rcut debunivoie un mijloc

al ntrupirii realizaten firea Sacurigiti prin Sfrntul Duh. Dar

Sfintul Duh S-apogorAt nci o dati asupraFecioarein ziuaCincizecimii - de dataaceasta u pentru a sesluji de firea ei

ca de un mijloc, ci pentru a Se dirui persoanei i, pentru a

Siu. Dar moarteanu mai aveaputere asupraei: ca9i Fiul siu,

eaa inviat gi s-a nalgat a cer - primul ipostasomenesc area

reaJizatin ine cpul final pentru carea ost creati umea. Biserica

si ntregul universau deci ncl de acum mplinirea lor, culmea

lor personali, caredeschide aleandumnezeirii ntregii creafii.

Sfrntul GrigoriePalama,n omiliile salemaride, vreasi vadi

in Maica ui Dumnez€uo persoani. reati care ntrunegte n sine

toate desivArgirilecreatesi necreate, ealizarea bsoluti a fru-

musegii reagiei.,Voindsi creeze, puneel, un chip al frumusegii

desivirgitesi si arate impede ngerilor ;i oamenilor puterea

miiestriei Sale,Dumnez.eueftcut cu adevlratpe Maria atotfru-

moasi. El a intrunit in ea frumusegile arliale pe care e-a

impirlit celorlalte tpturi si a fturit o podoabi comunS.uturor

fiintelor vlufie si nevi.zute;sau, mai degrabl, a ficut din ea

un. el de amestecdin toate desivirgirile dumnezeiegti, nge-

resti si omenesti,o frumusege ublimi care nfrumusegeazi

ambele umi, inllEAndu-se e la pimint pAni la cer 9i chiar

intrecAndul pe acesta in urmi."309Maica ui Dumnezeu,dupi

acelasi frnt Pirinte, este ,limitadintre creatgi necreat"3l0.a

a trecut hotarul carene desparte e veacul iitor. De aceea,iberi

deconditiile temporale,Maria este auza ceea e a fost nainte

de ea;eaocArmuiesten acela;i imp ceea e avenit dupi dAnsa.

Ea mijloceste unurile vegnice. rin eaprimescharul oameniigi n gerii. Nici un dar nu esteprimit in Biserici ftri ajutorul

Maicii lui Dumnezeu, ncepitoareaBisericii livite3l1.Or, este


necesar a, atingand hotarul devenirii, easi ocirmuiasci des-

tinele Bisericiigiale universuluicaresedesfl;oari inci in timp'

Un imn marial al Bisericii din Risirit proslivegtepeMaica

lui Dumnezeu ca Pe o persoani umani ce a adns plinitatea

fiingeidumnezeiegti:,Si cArntim, redincioqilor, lava umii,

pe FecioaraMaria, Floarea neamului omenesc

CAPITOLUL O

Caleaunirii



PoartaCerului,

9i Niscitoare de Dumnezeu, PeceacareesteCerul 9i Biserica

dumnezeirii,pe ceacarea risturnat hotarele icatului,

Pecea

careeste ntirirea credingeinoastre.Domnul careS-a niscut

dintr-insa upti pentru noi. Fii plin de ndrizneali, o' PoPor

al lui Dumnezeu, cilciEl a biruit pe vrijmagi, El, Cel ce este

Atotputernic."3l2

Taina Bisericii estenscrisi in celedoui persoane esivArgite:

persoana ivini a ui Hristos gi persoana meneasci Maicii

lui Dumnezeu.

indumnezeirea 06cooLq)reaturilor seva realiza n deplini-

rateasa n veaculviitor, dupi inviereamoqilor. Totugi, aceasti

unire indumnezeitoare rebuie si se nfiptuiasci treptat inci

de aici, schimbind firea suicicioasi gi stricati., adaptAnd-o a

viagaceavegnici. DacI Dumnezeu ne-adat in Biserici toate

condigiileobiective, oatemijloacelepentru a atinge acest cop,

trebuie ca noi si realizim, din parteanoastri, condigiilesubiec-

tive necesare, entru ci unireasedesivArgqten,,sinergie", intr-o

conlucrare a omului cu Dumnezeu. Aceasti laturi subiectivi

a rnirii cu Dumnezeuconstituiecalea nirii careeste iaEacrqtini.

La inceputul veacului trecut, Sftntul Serafim de Sarov a

voit si defineasci, n cursul unei convorbiri, scopul viegii creg-

tine. Aceasti definigiecare, a prima vedere,poate si pari prea

simpli, rezumi toati ffadifia duhovniceasci a Bisericii Orto-

doxe. ,Rugi.ciunea, osnrl, privegherilesi toate celelaltenevointe

crestine spuneel -, degi oartebune n ele nsele,numai ele

nu reprezinti nicidecumscopulvietii noastre regtine; lenu

sunt decit mijloace ndispensabilepentru a atinge acest cop.

Cici adeviratul scopal viegii cregtineestedobAndireaDuhului

SfAnt.CAt despre ostiri, privegheri, ugiciuni, milostenii si

celelalte apte bune sivirgite in numele lui Hristos, ele sunt

mijloace n vederea obandirii Sftntului Duh. Bagagi e seami:numai faptelebune sivirgite in numele ui Hristos ne aduc

roadeleSfAntului Duh. Alte fapte, daci nu sunt sivirgite in

2IO TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

numele ui Hristos,desisunt bune, nu vor Puteasi ne aduci

risplata in viagaveacului ce va si. fie, nici si ne dea harul lui

Dumnezeu n viaga e acum. De aceea, omnul IisusHristos

a spus:nCelce nu aduni cu Mine risipester."3i3Matei 12 ,

30) Cu alte cuvinte, binele autonom nu trebuiesi existePentru

un cregtin:o fapti estebuni in mi.sura n careslujegte nirii

CALEA UNIRII 211

conlucraren careharul sporegte in ce n ce mai mult, el este

impropriat, ,,dobAndit" e persoana mani. Harul esteopre-

zenli a lui Dumnezeu n noi careceredin parteanoastrl stri-

duin;e statornice.Totugi,aceste triduinte nu determini cAtugi

de puginharul, nici harul nu influen;eazi libertateanoastri ca

o puterece -ar fi striinl.



cu Dumnezeu, n mlsura in carene ajuti si dobindim harul.

Virtugile nu sunt scopul,ci mijlocul saumai degrabi semnele,

manifestirileexterioare,de iegiicrestine, ingurul scop iind

dobindirea harului.

Noqiuneade merit314 ste triini tradigiei isiritene. Acest

cuvint se ntAlnegte ar in literatura duhovniceascia Bisericii

de Risirit gi nu are acela;i ngeles a n Apus. Motivul trebuie

ciutat in atitudinea generall a teologiei risiritene fagi de har

si de liberul arbitru. Aceasti chestiunen-a avut niciodati ln

Risirit aceeagi cuitatepeqre a primit-o in Apus dupi Sftntul

Augustin.Tiadigia islriteani nu desparte iciodati aceste oui

momente: pentru ea,harul gi ibertateaumani searati deodati

si nu pot fi concepute una ftri cealalti. Sfrntul Grigorie deNyssaexprimi foarte clar aceasti egituri reciproci care ace

din har9idin liberul arbitru doi poli ai uneia9iaceleiEi ealitigi:

,,Dupi cum harul ui Dumnezeu,spuneel, nu poate ocui in

sufletele are ug de mAntuirea or, tot a;a numai virtutea ome-

neasci nu estede ajunspentru a inilga la desivArgire ufletele

striine de har... Dreptatea aptelorsi harul Duhului Sfrnt,

unindu-se aolaltl, umplu de ericiresufletul n care e ntilnesc"

(4oel,OoCroari6 tc6cov)315. ;adar, harul nu esteo recompensi

pentru meritelevointei umane,a.ta um ar fi voit pelagianismul;

dar el nu este icidecum auza,,faptelor eritorii" ale iberuluinostru arbitru. Cici nu este orbade merite, ci de o conlucrare,

de o sinergiea doui voinge, eadumnezriasiesiceaomeneasci,

Aceasti nviEituri, fideli spiritului apofatical tradi;iei risi-

ritene, nfrtiseazi taina ntAlnirii dintre har9i

ibertateanoastri

in faptelecelebune, erindu-sede termenii pozitivi si rationali.

Gregealaundamentdi a ui Pelagius fost aceea e a fi transpus

tainaharului pe irAm ra;ional,underealitigiledeordin duhov-

nicesc,harul gi ibertatea,au devenit doui concepte uxtapuse

care rebuiau sI sepuni de acord ca doui obiecte striine unul

de altul. Sfbntul Augustin, in disputa impotriva pelagianis-

mului, a urmat pilda potrivnicului siu, agezAndu-see acelagi

teren aEional, nde chestiunea u putea i dezlegati.Un repre-

zentantal tradigiei i.siritene, Sfintul Ioan Casian carea par-

ticipat la aceastidisputi, atAt mpotriva pelagienilor, it 9i

impotriva SftntuluiAugustin, nu mai putea, n asdelde mpre-juriri, si fie ngeles orect.Atitudinea sa,,maipresus e ununi"

a fost ristilmiciti pe irAmul ragional, aun semipelagianism,

giosinditi in Apus. Dimpotrivi, BisericaRisiritului l-a socotit

totdeaunaca pe un mirturisitor al tradi;iei316. a dascil al

ascezeiregtine,Sfrntul Casiandin Marsilia a fost pirintele

monahismului apuseannaintea Sfrntului Benedictal Nursiei,

carese azeaz|in mare parte pe scrierilesale;Sfhntul Bernard

gi oati gcoala isterciani i sunt foarte ndatoragi.Seva contura

insi un decala j din ce n ce mai mare intre spirituditatea de

inspiratie isiriteani al cirei pirinte a fost Sfrntul Ioan Casiangi invititura augustiniani cu privire la raportul dintre har 9iliberul-arbitru, careseva dezvolta gi seva generalizan Apus

2T2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

pe misuri ce acesta a pierde legitura vie cu tradigia risiri-teani. Aceasta susginutntotdeaunasimultaneitatean sinergiadintre harul dumnezeiesc i libertateaumani. Astfel, SfrniulMacarie Egipteanul spunea: ,,Voingaomeneasci.esre,ca si.spunem a;a, o condigieesengiall;daci aceastd oinEi nu esrede fagi, Dumnezeunu facenimic de unul singur.

317inveacul

CALEA UNIRII

intocmai ca9ipicatul, care, a rindul lui, esteo despir,tireiberi

de Dumnezeu. Converdreava fi deci o stridanie statornici a

voingei ntoarse citre Dumnezeu. Monahismul constituie cea

mai inalti treapti a aceste tiri. Sfrntul Ioan Scirarul (veacul

alMl-lea) exprimi aceastantr-o defini;ie apidari: ,,Ciluglrul,

lcuti firii gi o veghe

2t3



d XIXJea, episcopul eofanzLvoritul, un marescriitor asceticrus,arlta ci,,Sftnnrl

Duh, lucrAnd n noi, implineste mpreunicu noi mAntuireaqoastri", dar spunean acelasiimp ci,,omulimplinegte ucrareamlntuirii salede agi iind harul"318. arul,care,dupl cuvAntulSfrnnrlui Macarie,cregten persoana maniprecum aluatul care acesi.creasci.rimAntitura, ,,devine evapropriu firii gi de nedespirtit de ea, ca gi cum ar fi fost de ofiingi cu omul(3le.Esteceea e Sftntul Serafimde Sarovnumea,,dobindireaharului", latura subiectivi a unirii cu Dumnezeu.

inceputul vietii duhovnicegtiesteconverrirea dnopoqrfl ,o atitudine a vointei carese ntoarce a Dumnezeu, renuntAndla ume. ,,Lumea"areaici valoarea nui termenascetic.,pentrucugetareaduhovniceasci, lumea esteun nume comun carecuprinde ot ceea eestenumit patimi.,,,spuneSfrntul IsaacSirul320. entruacestmareascet i mistic,

"patimilesunt ele-

mentec:re sesuccedi.n curgereaneincetati.a lumii. Acolo undecontenesc atimiie, . opr.gi.lumea din cursulsiu. Acolo undecursulpatimilor seopreste,umea6ss1s<(321.umeasemnificiaici o risipire, o riti.cire a sufletului in afari, o tridare a firiisale. ici sufletul n el nsusiestenepitimitor, dar pirisindu-gispiritualitatea iuntrici, exteriorizAndu-se, junger.rpu, p"ri-

milor. Renunlarea a lume estedeci o reinrrarea sufletului insine nsugi,o concentrare,o relntregirea ffingeiduhovniegti carese ntoarce a Dumnezeu.Aceasticonvertirese ace n ribertate.

spuneel, esteo neincetati constringere

statornici asupra imgirilor."322,,Careesteilugirul credincios

gi nEelept? el caregi-apistrat pini la capit rivna, cel carenuincetazi.si adauge Ani la sfugitul viegiisale oc peste oc, rAvni

peste Avni, striduinEi peste triduinfi, doringi pestedorinti."323

Totugi, daci inima trebuie si fie intotdeauna arziltoate,

mintea trebuiesi rimAni rece,cici mintea estec€acarevegheazi

asupranimii. Or, pentru tradigiaasceticia Risiritului cregtin,

inima (i Kap8icr) stecentrul fiingei umane, ridicina faculti-

gilor active, a intelecnrlului gi avoinEei,punctul de unde provine

9i citre carese ntoarce ntreagaviagi duhovniceasci. zvor al

tuturor migcirilor sufletegtigi duhovnicegti, nima, dupi Sflntul

Macarie Egipteanul, este,locul

unde se ucreazi dreptateagi

nelegiuirea"324.Inimaesten rras arecuprinde toatepatimile,

dar in acelagi imp in el se gisesc ,Dumnezeu, ngerii, viaga,

impiri,tia, lumina, apostolii,comorileharului"325.,CAndharul

ia n stipAnirepasiunile nimii, el domnegtePesteoatepirgile

firii, peste oategindurile. Cici Duhul;i toate gAndurilesufle-

tului se afli in ini6i.'(326 De aceea, arul treceprin inimi in

toati. firea omului. Mintea (vo0q,nrn0pct),partea superioari

a fiintei omenegti,este acultatea ontemplativi prin careomul

tinde spreDumnezeu.Paftea eamai persondi aomului, prin-

cipiu al congtiinteigi al ibertagiisale,mintea(wtq) tn firea umani

corespunde el mai mult persoanei; utem spune ci ea este

sediulpersoanei, l ipostasuluiuman carecongine n sine irea,

in totalitatea ei: minte' suflet si truo. De aceea.Pirintii ereci


sunt adesea atasi identifice vo0q-ul cu chipul lui Dumnezeu

inom.327Omul trebuiesi triiasci dupi Duh; intregul compus

uman trebuiesi devini,,duhovnicesc" rnnupcrtrroq), I dobin-

deasci,,asemi.narea".ntr-adevir, minteaeste eacare ntri in

unire cu harul de a botez9i tot ea ntroduce harul in inimi,

fiintei

CALEA UNIRII 215

gnoze (fr yvOoq)32e.Dupi Sfrntul Maxim Mirturisitorul,

contemplareatri lucrare, eoriacarenu este prijinitl pe prac-

tici, nu se deosebegteu nimic de nchipuire, de fantezialari

subzistengi eali - awnooratog tpavraoia; tot agaucrarea,daci

nu este nsufletiti de teorie, este stearpi 9i ingepeniti ca o

nimii,



centrul umane,czre rebuie ndumnezeit. ,IJnireamingii

cu inima", ,,coborireamingii in inimi", ,,paza nimii prin

minte" sunt cuvinte care neincetatrevin in literatura asceticia Bisericiide Risirit. Firi inimi, careeste entrul tuturor acti-

vitigilor, mintea esteneputincioasi. Fi.r5.minte, inima rimine

oarbi, lipsiti de direcgie. hebuie isiti deci o legituri armo-

nioasi intre minte gi inimi pentru a intocmi, pentru a crea

persoanan har,deoarece alea nirii nu este n procesncon-

gtient. Ea presupuneo veghe neincetati a mingii, o stri.danie

statornici a voingei. ,,Lumeaaceasta steun cAmp 9i vremea

viegii noastreesteo vremede upti", spuneaSfrntul IsaacSirul.

Pentru a birui i n aceastS.upti trebuie si fii neincetat orientar

spreDumnezeu:,C5.ci

omnul, spuneacelagi utor , estemaiputernic, mai taredecAt ogi;El biruiegte otdeauna n trupul

cel muritor, cAnd upti lmpreuni cu atlegiicregtini.$i, daci

acegtia in urmi sunt birui;i, este impede .. c5. -audespuiat

de Dumnezeu prin voinga or nesocotiti.'(328and rAvna cade,

hotirirea slibeste,harul rimine nelucritor. Sfatul evanghelic

de a priveghea,de a nu te lisa toropit de somn esreun laitmotiv

al ascetismului ri.siritean, care ceredeplina trezvie a omului

pe toate reptele nilgirii salespreunireadesivArgiti.

Aceasti. niigare cuprinde doui etapesau, mai precis,ea se

reaJizrazideodatipedoui planuri distincte,dar strAns egateunul

de altul: cel al actiunii (npCI(q);i cel al contemplagiei(eeropic).

AmAndoui sunt de nedespinjt in cunoasterea regtini., cire este

experienga ersonali gi constienti a realititilor duhovnicesti

satuie.33O,intrucit chiar viagamintii este ucrarea dupi

cum spuneaShntul IsaacSirul, tocmai curigia inimii estecea

caredi calitate contemplagi i.<33r iagaactivi va consta deciin curiEirea nimii gi aceasti ucrareva fi congtienti, fiind con-

dusi de minte (voOg),acultatecontempladvl careva intra in

inimi, seva uni cu inima, adunind, concentrAnd iingaome-

neasci n har.

Prin fapti (np(q), dupi EvagriePonticul (veaculal IVJea),

omul trebuie si ajungi in celedin urmi la o starede nepitimire

(crrd0ew), a independenEairii sale,carenu mai estesupusi

patimilor, carenu mai esteafectati de nimic.332Nepitimirea

(dnrieera)nu esteo starepasivi. Peplanul viegiiduhovnicegti,

unde sereafizrazi,, pozigiadintre activ fi pasivnu mai are oc:

aceste oul stiri opuseuna alteiagin de domeniul firii corupte,robite de picat. Mintea care gi recapiti integritatea nu mai

esteafectati. enimic, eanu mai ,,pitimegte";dar eanu mai este

deloc ,activi.", n ingelesul bignuit al acestuicuvAnt.Tiadigia

asceticisi mistici a Bisericiide Risirit nu faceo distincgiebine

delimitati intre stirile activegi celepasive n sferele uperioare

ale viegii duhovnicegti. Mintea umani, in stareaei normali,

nu estenici activi, nici pasivi: eavegheazi,.,Trezvia" unV.g),

atenlia nimii (i ropbwri rpooo26rf),utereade discernimint

gide udecati a celorduhovnicegti 8rcn<proq)atacterizmzi.fiinEa

umani in stareaei de integritate. Stirile active gi pasivearati,

dimpotrivi, o destrimare li.untrici., sunt stiri datoratepica-

tului. A le folosi in domeniul teologiei mistice ar insemna si

falsificim perspectivele iefli duhovnicesti sausi crei.mconfirzii.


Sfrntul IsaacSirul distinge trei stadii n caleaunirii: pociinEa,

curi.girea i desivirgirea, dici schimbarea oingei,eliberarea

de patimi gi dobindirea ubirii desivArgite,areeste eplinitatea

harului. Daci pociinla este nceputul acestei ii, ,,u;aharu-

lui('333, ceasta u inseamn| cL ea ar fi o clipi trecitoare,un

stadiuce rebuiedep{it. la drept vorbind, eanu esteun stadiu,

CALEA UNIRII 217

Suflenrl czrenu estemigcatdeciinga este triin de har:-aceasta

esteo int rerupere a suiguluipe caleaniltirii, ,,nesimtirea nei

inimi impietrite", semnal morgii duhovnicegti.Ci.inga, upi

Sfrntul Ioan Scirarul, esteo reinnoire a botezului, ,dar zvorul

lacrimilor dupi botez est€cevamai mult decit botezul<335.

Aceasti udecati poate sI pari paradoxali, poate chiar si.scan-



ci o starecare rebuie si dureze,o atitudine statornici a celor

ce nizuiesc cu adevirat a unirea cu Dumnezeu.CuvAntul ,po-ciingi" nu este potfiyit pentru a reda semnificagia cestei

atitudini, absolutnecesarericirui sufletcregtincarese ntoarce

la Dumnezeu. Cuvintul ,,ciinti" ar fi poatemai putin inexact,

degiestemirginit la o noEiunepur negativi. CuvAntul grecesc

perd,vorcrnseamni literalmente ,,schimbarede cuget", ,,pre-

facerea mintii", gi aceasta steo ,,adoua na;tere" diruiti de

Dumnezeu dupi botez, o posibilitate de intoarcere a Tatil,

lepidarea neincetatl de sine, ovinurc care ealizrazi.schimbarea

firii noastre.Esteo staredesufletpotrivnici suficiengei,,imbur-

ghezirii duhovnicegti" a unui fariseu, a unui ,,drept" c:tre sesocotefte ,in starede har" pentru ci nu secunoattepe sine.Ca

gi caleanilgirii spreDumnezeu, ciinganu are sfh4it. ,,Ciinla" -

spuneSfrntul IsaacSirul-,,se potriveste otdeauna i uturo r,

picitogilor, ca ;i celor drepti care-gi auti mintuirea. Pentru

desivirgire nu existi margini; a;a ci desivirsirea, chiar a celor

mai desivirsiti, nu estedecAto nedesi .vArsire. entru aceasta,

pAni in clipa morgii, ciinEa nu se va putea ncheia, nici in

durati, nici in lucririle sale.<334cestsens l ciingei corespunde

atitudinii apofatice agide Dumnezeu:cu cAtne unim cu Dum-

nezeu, u atet ne cunoastemmposibilitate a e a-L cunoagte;cu cAtdevenim mai desivirsigi, cu atit ne cunoagtempropria

nedesivirgire.

dalizeze,aci uitim ci pociinEaeste ructul harului de a botez,

insi dobAndit, nsugitde o persoani., evenit nliuntrul ei ,,darullacrimilor", semnsigurci inima a fost opiri in iubireadumne-

zeiascl336.,Nu vom fi invinuigi" - spuneacela;i autor - ,,ci.nu arn Hcut minuni, ci. nu am fost eologi,ci nu am avut vedenii;

darva trebui, cu sigurantl,si dim rispuns ui Dumnczeupentm

faptul ci nu am plins ftri lncetaredin pricina pi.catelornoas-

tre.4337ceste acrimi harismatice implinirea ciin;ei - sunt

in acela;i imp inceputulunei nesfugitebucurii (antinomia eri-

cirilor vestite n Evanghelie:beatiqui nuncfztis, quA ridzbit;).

Lacrimilecurigesc irea,cici ciinganu estedoar stridania noas-

trl, nevointele oastre, i gi darul uminosal Sftntului Duh, care

pitrunde gi ne ransformi inima. Este ntoarcereaa Dumnezeu,

vindecarea irii schiloade,dupi Sf intul Ioan Damaschin,care

di-urmitoarea definigie clingei: ,,Poc5.ingaste ntoarcereade

la ceeace estepotrivnic firii citre ceeace estepropriu firii,

intoarcerea e a robiadiavolului a Dumnezeu,sivArsindu-se

prin osteneli9i rudl."a:a Acesteosteneli or fi necesaren toate

stadiile nilgirii, cici, dupi Sfhntul IsaacSirul, trebuie pAni

lasfrrsit si ne ndoim de ibenateanoastri33e.Rugiciunea vame-

gului: ,Doamne,miluiegte-mi pe mine, picitosul" va insogi

pe cei drepgipAni la poarta mpirigiei, cici pe caleamintuirii

crestinul rebuiesi segiseascineincetat ,intre eami si ni.dejde",cum spuneSfrntul Ambrozie de a Ministirea Optina, unul

dintre marii duhovnici (stareti)din veacul recut.Sfrntul Isaac


Sirul a exprimat acest ind printr-un cuvint cuprinzitor: ,,Ci-

inga" spuneael - ,,este utremurul sufletului nainteaPoftilorraiului."34o

Daci omul nu se ntoarce a Dumnezeude bunivoie gi cu

toati dorin;a sa,daci nu I seadreseazi.n rugiciune cu intreaga

CALEAUNIRII 219

mistici, este ructul rugiciunii - ,,iubireaestedin rugiciune(fl dydnq dr cflgetlig)", spuneSfrntul IsaacSirul3a6.Cici in

rugiciune omul se ntilnqte cu Dumnezeu in chip personal,

il cunoagtegi l iubegte.Cunoagterea .gnoza") gi ubirea sunt

strins legate n practicaascericia Bisericii de Risirit.Rugiciunea ncepeprin cereri.Dupi Sfrntul IsaacSirul,



credingl,el nu poate i vindecat.3at ugiciunea ncepeprin plin-

setegi ciinge, dar nu trebuie caacestmijloc impotriva patimilorsi ajungi el nsugio patimi., cum spuneSfrntul Nil Sinaitul.3a2

Existi rugiciunea activi, cea a cuvintelor; ea ajunge a nepi-

timire, careeste imita ruglciunii (itpoqflq dndOerc4).De aici

inainte incepe ugiciunea contemplativL, filrLcuvinte, in care

inima sedeschiden ti.cerenaintea ui Dumnezeu.Rugiciunea

esteputereacaremigci toatestridaniile omenegti, e intregii

viegi duhovnicegti.Este ,convorbirea u Dumn ezeu careare

loc n taini", este, e asemenea,,orice ugetarea Dumnezeu,

oricemeditare a celeduhovnicegti", spuneSfrntul IsaacSirul,

dAnd un inge lesoarte arg cuvintului ,,rugi.ciune"343.

Unirea cu Dumnezeunu sepoatesivArgi n afara ugiciunii,

cici ruglciunea este egitura personalia omului cu Dumnezeu.

Or, unirea trebuie si se nfiptuiasci in persoanele menefti,

ea r ebuie si fi e personali,deci constienti. i liberi. ,,Puterea

rugiciunii implinegte ainaunirii noastre u Dumnezeu" - spune

Sfintul Grigorie Pdama ,,ci.ci ugiciunea este egitura frptu-

rilor cuvi .ntitoare cu Creatorullor."3aqEa estemai desivArgiti

decit lucrarea irtutilor, fiind,,conducitoareacorului virtu,tilor"

(xopupatoqng to0 lopo0 r6v dperdrv)345.otalitateavirtugilor

trebuie si slujeasci, esivArsirii n rugiciune; pe de alti. parte,

virtugile nu pot fi statornicedaci mintea nu este ndreptati inmod statornic spre ugiciune. Dar ceamai mare dintre virtuti,

mila, dragostea itre Dumnezeu n carese mplinegteunirea

,,ea ste ugiciuneade cerere",plini de griji, incircati de preo-

cupiri ;i de temeri347.Aceasta u este nsi decAto pregitirespreadevlrata rugS.ciune, pre ,rugiciuneaduhovniceasci.",

inilgare feptati citre Dumnezeu,stri.dania, i.utarea.Dar incet,incet sufletul seconcentteazi, eaduni, cererilepersonale erisipesc, ar nefolositoare, i.ci Dumnezeu ispunde rugiciuniiaritindu-si pronia Sa,carecuprinde toate. ncetim de a maicere, i.cine ncredinglmcu totul voingeiui Dumnezeu.Aceastistare enumegte ,rugiciuneacurati." (npoo.euXircclOspri).ceastaesteimita nevoingei npO(q),cAndnimic din ceea e este triinrugiciunii nu mai intri in constiinti, nu mai abatevoingaindreptati spre Dumnezeu, uniti cu voinra dumnezeiasci..Sinergia,acordul celor doui voingecareactiyeazi mpreuni.,esteprezenri. n toate stadiile iniltirii citre Dumnezeu. Darpe.oanumiti. treapti, cAndsepirisegte sferasufleteasci.n caremintea este n miscare,orice migcareinceteazi,gi atunci rugi-ciunea inceteazi gi ea. AceastaestedesivArsirea uglciunii:rugiciunea mintall sau contemplatia. ,,'Ior ce este ugi.ciuneinceteazd.siufletul se oagi in afara uglciunii."348EstepaceadesivArsiti, epausul,inigtea touXia).,,Miscirile sufletului,,,spuneSfrntul IsaacSirul, ,,dobAndind esivArgita uri.gie, eimpirtlgesc din energiileSfrntului Duh... Firea imine frri

migcare, tri lucrare, rrI amintirea celorpimAntesti.((34esre,,ticereamingii", caree mai presusde rugiciune. Este stareaveaculuicevasi fie, ,,incaresfintii, avindu-giminteacufundati


in Duhul lui Dumnezeu,nu mai sunt in rugiciune, ci se oagi'

in afari de orice rugiciune; sau,mai degrabi, sea;azi cu totul

uimigi in slava are i umple de bucurie.Aceasta i se ntimpli

cAnd s-adat mingii si aibi bucuriaveaculuiceva si fie; atunci

ea se uiti cu totul pe sine, isind tot ceeace estedin aceasti

lume, nemaiavind n ea nici o migcare itre ceva..."350

CALEA UNIRII 227

lui Dumnezeuesteo rugiciune. Dar trebuiect aceastiprezengi

si devini o atitudine statornici, mereu treazl; rugS.ciuneare-

buie si devini permanenti, neincetatS. a suflarea,ca bitaia

inimii. Aceasta ereo deosebiti miiestrie, o tehnici a rugiciu-

nii, o intreagi gtiinEiduhovniceasci,cireia cilugirii i seconsacri

in intregime.Metoda rugiciunii ll untrice saua mingii,cunos-



Aceasti,,mirare",,uimi.re",,r5.pire"mingii n sure de ,ticere"

sau de ,,liniste" (ioDr(irr) este uneori numiti elsuz (6roaoq),

cici omul iesedin fiinga saginu mai gtiedaci esten ac€st eac

sau n viaga egnici;el nu-gi mai apa4inesiegi, i lui Dumnezeu,

el nu semai conduce,ci este ondus deDuhul Sftnt; libenatea

ii este ipiti, dupi Sfrntul IsaacSirul351.otugi,stirile ekstatice

cu acest aracterde pasivitate,de pierderea libertigii gi a con-

gtiingei e sinesunt tipice mai ales a inceputulviegiimistice.

Dupi Sfrntul SimeonNoul Teolog,ekstazurile i ripirile nu se

potrivescdecit incepitorilor, neiscusigilor,elor a ciror fire nu

a dobindit inci triirea necreatului.Sfintul Simeonaseamini.

ekstazulcu starean cares-ar gdsiun om niscut intr-o inchisoare

intunecati, slab uminati de un opai;, un prizonier ctre n-araveanici o ideedespreumina soarelui,nici despre rumusegea

lumii din afari gi care dintr-odati ar vedeaaceasti umini gi

o priveligte scildati desoareprintr-o cripituri in zidul temni,tei

sale.Acestom ar fi cuprins de ripire, ar fi ,,ln elstaz". Totusi,

pugin cite pu;in, simgurilesale -arobignuicu umina soarelui,

s-ar adapta a noua experiengi.Tot Ea, sufletul careavanseazi

in viaga uhovniceasci u mai cunoafteekstazul, i o experien;i

(o trlire) statornici a realitigii dumnezeiegti,n care riiqte352.

Experiengamistici, nedespirEitide caleaspre unire, nu

poate fi dobinditi decit in rugiciune, prin cerere. n sensul

cel mai general l cuvAntului,orice prezengi omului in faga

cuti sub numele de ,isihasm", inede radiEia sceticia Bisericii

de Risirit gidateazi, tri indoiali, din celemai vechi impuri.

Thansmigindu-se e a dascil la ucenicpe caleorali, prin pildi

si indrumare duhovniceasci, aceasti nvigituri a rugiciunii

liuntrice nu a fost fixati in scris decAt a inceputul veacului

al Xllea, intr-un tratat atribuit Sftntului SimeonNoul Teolog.

Mai tArziu,eaa fost tema unor scrierideosebite le ui Nichifor

Monahul (veaculal XIII-lea) g i mai alesale Sfrntului Grigorie

Sinaitul, c:re astatornicit aceasti.ucrarep€ a inceputul veacului

al XIVlea la Muntele Athos.Sub o formi mai pu;in expliciti,

gisim referinge a aceea;iuadi,tie ascetici a Sftntul Ioan Scirarul

(veacul l MIJea), la Sfrntul IsihieSinaitul (veacul lMIIJea) gi

laal$ dascili ai vieEiiduhovnicqti din Oriennrl crqtin353. sihas-mul este unoscut n Apus mai alesdatoriti lucririlor pirin;ilor

Jugiegi Hausherr,autori foarteerudigi,dar care,din nefericire,

dau dovadi de o ciudati rivni in a deflima obiectul studiilor

lor.Oprindu-semai alesa tehnicaexterioaria rugiciunii min;ii,

acesticritici moderni se stri.duiesc n scrierile or si ia in rAs

o practici a viegii duhovnicegti care e estestriini. Ei ii aratl

pe isiha;ti ca pe nigteciluglri nestiutori gi in chip grosolan

materidisti, inchipuindu-gi ci suflenrl sti in buric gi ci rlsuflarea

noastri cuprinde Duhul lui Dumnezeu; ar fi vorba deci si ne

ginem isuflarea9i

si ne ixim privirea asupraburicului, rosdnd

neincetataceleagi uvinte, pentru acideaintr-o stareekstatici.

Acestaar fi, pAni la urmi, un procedeupur mecanic, olosit

222'I-E,OLOGIA

MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

cu scoPulde a pricinui o anumiti starede spirit' in realitate,

rugiciuneamintii, aga um se prezinti'in tradigiaasceticia Risi-

ritului, nu arenimic comun cu aceasti aricaturi. Ea comporti,

este devirat,o laturi trupeasci,anumiteprocedee arese eferi

la stipAnirea espira;iei,a pozigia rupului in timpul ruglciunii,

la ritmul rugiciunii, dar aceastidisciplini exterioari nu are

CALEA UNIRII 223

Departe de a ciuta ekstazul austarea e entuziasm,mintea

in rugiciune trebuie sI se fereascisi dea dumnezeirii vreun

chip oarecare.,Voindsi vezi agaTatilui ceresc" spuneSAnrul

Nil Sinaitul - ,,ru te stridui sI discerni n timpul rugiciunii

tale vreun chip sauvreo fagi. Fugi de doringa de a vedeasub

o formi sensibili ngerii, puterile saupe Hristos; altfel rigti si



decit un singur scop:acelade a uguraconcentrareal5a.iebuie

concentrati toati atengiaasuPra uvintelor scurtei rugiciuni:

,,Doamne isuseHristoase,Fiul lui Dumnezeu,miluiegte-mi

pe mine, picitosul!" Aceastl rugiciune, rostiti fhri incetarecu

ftecasesuflare,evine,ca si zicema;a,a doua ire a unui ."ltg-.

Departe de a mecanizaviagaliuntrici, dimpotrivi, ea serveste

la eliberarea,a ntoarcerea i sprecontemplare,nliturind in

chip statornicdin tirAmul inimii oriceatingere picatului, orice

gandsauchip carevine din afari, gi aceasta rin putereasfhn-

ului nume d lui Iisus.EpiscopulTeofan,dascil al viegiiduhov-

nicqti si marescriitorascetic in veacul recut,seexprimaastfel

asupra copului rugiciunii mingii: ,,Se auti, sPuneel, focul

haruluicare ade n inimi... CAndaceasti cAnteie ui Dum-

nezeu harul)seafli in inimi:, rugiciunea ui Iisuso reinsufle-

gegte;i o preschimbi n flaciri. Totugi,eanu produceaceasti

scinteie, ci di numai putinla de a o primi adunAndgindurile,

indreptind sufletul nainteaFegeiDomnului. Principaluleste

si stai in faga ui Dumnezeu strigAndcitre El din adincurile

inimii. .Aqa rebuiesi faci togicei cecauti focul harului; cit

despre uvintelesaupozigiile rupului in timpul rugiciunii, ele

nu au decAto insemnitate secundari. Dumnezeu privegte

ini^ ."355 edemastfel i, in ciudaa ceea e s-aPutut spune

despre a,practiql rugiciunii minqii,proprie Risiritului cregtin,consti in a isa loc arderii nimii decitre har, veghindtotodati

in mod statornic la curitia sa iuntrici.

caziin nebunie, si iei lupul drept pistor gi si slivegti dracii in

locul ui Dumnezeu... nceputul riticirii esten voingamin;ii

care ncearci. i prindi dumnezeireantr-un chip sauo fatd.."356

Dimpotrivi, eliberAndu-se e oricereprezentare ui Dumne-

zeu, ,minteaprimegten sine risiturile unui chip dumnezeisc,

se mbraci in frumuseEeaegriiti a aseminirii cu Domnul",

dupi SfAntulMarcuAscenrl3sT.iadoh al Foticeiivedeacest hip

in numele ui lisus, ntipirit in inima noastri printr-o amintire

neincetati, prin rugiciune neincetati. ,,,{cest livit gipreadorit

nume" - spune el -, ,,zibovind multi vreme n rivna inimii,

pisrat de amintire, nagten noi deprinderea e a ubi peDumne-

zeu n mod desivArgitgi ftri piedici. Acestaestemirgiritarul

de mult pre! pe care l putem dobi ndi vAnzAnd ot ce avemcasi.primim prin aceasta negriiti si neincetati bucurie."358

Roada ugiciunii estedumnezeiascaubire, czrenu estenimic

altcevadecAtharul dobindit iniuntrul fiingei sufletului. Cici

iubirea,dupi Sfhntul Diadoh, nu estenumai o migcare sufle-

tului, ci si un dar necreat ,,o energiedivini" - care ,infli-

ci.reazi. ufletul firi incetare 9i il unegtecu Dumnezeu prin

putereaDuhului Sfbnt(35e.ubireanu este in lumeaaceasta,

fiind numele ui Dumnezeu nsugi.Din aceasticartzl,eaeste

negri.iti, dupi Sfrntul Ioan Scirarul: ,Cuvintele espreubiresuntcunoscute e ngeri" - spuneel -,,gi ei ecunoscpe misura

iluminirii 10r.'360,Mi-ai ri.nit sufletul,o, iubire, gi nima mea


nu poatesuferi licirile tale.Eu inaintezcAntAndu-te."J61O,

sflnti iubire" - spuneSfintul Simeon Noul Teolog - ,,celce

nu Te cunoa;te n-a putut gustadulceagaacerilorTale debine,

pe carenumai experienta riiti ne-o descoperi.Dar celceTe-a

cunoscutsaucarea ost cunoscutdeTine n-ar mai puteagindi

la vreo ndoiali. Cici Tir egti mplinirea egii,Tir, caremi umpli,

CALEA UNIRII 225

sedeosebegtea persoanL.Dar tezatomisti carese mpotrivegte

radical celei a lui Petru Lombardul nu ar putea nici ea-si fie

primiti de teologia mistici a Bisericii de Rislrit. intr-adevir,

puterea ubirii impirtisite sufletului de Sfrntul Duh, desi

distincti de postasuldumnezeiesc l Duhului, nu esteun efect

creat,o insugirentimplitoare a cirei existengi r atarnade irea



mi incilzegti, Tir, care nflicirezi, careaprinzi nima mea de o

nemlsuratimili. Tir

qti dascilulProfegilor,

rma;ulApostolilor,

putereaMucenicilor, nspiragia iringilor gia Dascililor,desi-

vir;irea ruturor Sfintilor. $i Tu mI pregitegti pe mine insumi,

Iubire, spreadevirataslujire a lui Dumnezeu."362

Cum am vizut mai sus, eologia rlsiriteani facedistincgie

intre dar gi Dititor, intre harul necreatgi persoanaSfintului

Duh, care l impirti. gegte. m mai semnalat, e asemenea,i

a reiaPersoani umnezeiasci u este iciodati socotiti drept

iubirea reciproci dintre Tatil gi Fiul, ca nexusamoris,unind

primeledoui persoane leSfinteiTleimi. Acest ucru este vi-

dent pentru ci tradigiadoctrinari a Bisericiide Risirit vede n

Tatil singurul izvor postaticaI Sfrntului Duh.lqadar, numele

de ubire (aydnq),cind estedat SAntului Duh de citre misticii

risi.riteni, nu arati caracterulSiu ipostatic, egiturile Sale rei-

mice,ci inseamni otdeaunansugirea ade Dititor al ubirii,

de Izvor al iubirii in noi, insugireaCelui carene facesi ne

impirtisim din aceastidesivArgire upremi a firii comune a

SfinteiTieimi. Cici iubireaeste ,insi.gi iaga irii dumnezeieqti",

dupi Sfrntul Grigorie de Nyssa363.

invititura lui Petru Lombardul, dupi care ,noi il iubim

pe Dumnezeuprin iubirea ui Dumnezeu",adici prin Sfintul

Duh, carepentru eologiiapuseni steubirea eciprocidintreTatil giFiul, nu poate i acceptati de eologia isiriteani, dupi

care ubirea i ne de ireacomuni aTieimii, in careSfrntul Duh

noastri creati, ci un dat necreat,o energiedumnezeiascigi

indumnezeitoare n carenoi ne implrtigim in chip real din

fireaSfintei Theimi,deveni d diainaeconsortesaturae.Iubirea

estede a Dumnezeu (i cyrfurn r to0 @o0 iorw), spuneSfhnnrl

Ioan (I 4,7).Dar aceasti ubire-dardumnezeiesc resupune,

dupi Sfrntul Vasile el Mare, o dispozitieproprie irii create,

o simdngi sau puterea iubirii (f1cryanrlnrd Sriwprg) n fiinta

omeneascl,chemati si atingi desivirgirea n iubire36a.

Iubirea-dardumnezeiesc esivArgegtei reaomeneascipAni

ce ,o acesi apari in unitate si identitatecu fireadumnezeiasci

prin har", dupi expresia fhntul ui Maxim Mirturisitorul365.

iubireafaEi de aproapele a fi semnul dobindirii adeviratei

iubiri fagi de Dumnezeu. Dupi Sfrntul IsaacSirul, ,,singurulsemndupi carepot fi recunoscugiei careau ajuns a aceasti

desivirsire esteurmitorul: daci ar fi dagi licirilor de zeceori

pezi pentru mila lor fa;i de aproapele, ceasta u li s-ar pirea

deajuns"366.,Cunosc n om - ziceSfAntulSimeonNoul Teo-

log - ,,caredorea ati.t de fierbinte mintuirea fragilor sii, incit

cerea deseaui Dumnezeucu lacrimi fierbinqi,din toati inima

sasicu o rAvni. rednici deMoise,ca ragiisii sausi fie mAntuigi

cu el, sau si fie 9i el osAndit mpreuni cu ei. Cici el se egase

cu ei ntru Duhul Sft.nt,cu o asemeneaegituri de ubire, ncit

nu ar fi voit nici chiar si intre in impirigia Cerurilor daci arfi trebuit pentru aceasta i sedesparti de ei."367n iubireapentru

Dumnezeu iecarepersoani umani isi gisegte esivirgirea;or,


persoanele u pot ajunge a desivArgireaor daci nu se ealizeazi

unitatea irii umane. ubireade Dumnezeuva fi legati deci n

mod necesar e iubirea fagi de aproapele.Aceasti iubire desi-

vArgiti il va facepe om aseminitor lui Hristos, cici va ff unit

prin firea sacreati cu ntreagaomeniresi elva reuni in persoana

saceea e este reat u ceea e este ecreat, omptrsulomenesc

gi harul indumnezeitor.

CALEA UNIRII 227

naturii umanea ui Hris tos, careS-a aritat ucenicilorpe Mun-

teleTabor imbricat in slavanecreati. ,,Gnoze", cunoafterea

personali,sporegte e misuri ce ireaseprefacentrAnd n unire

din ce n ce mai strAnslcu harul indumnezeitot i.ttt-o persoani.

desivArgitinu va mai rimAne loc pentru ,,inconstient",pentru

ceeaclestenstinctiv sau nvoluntar; totul va fi pitruns de umina

dumnezeiasci nsugiti de persoanaumani, deveniti Putere



Alegii, unigi cu Dumnezeu, ajung a stareabirbatului desi-

vArgit, a misura v6.rstei eplinitlgii, dupi cuvintul Sfrntului

Pavel Efeseni , 13).Totugi,daci aceastiaseminare u Hristos

estestarea indi la careseajunge, calea areduce acolo, cum arn

putut vedea,nu este eaa imitirii lui Hristos. ntr-adevir, calea

lui Hristos, persoani dumnezeiasci,era o coborAre pre iinga

cteati, o asumare firii noastre; alea ersoanelor reate ebuie

si fie, in schimb, o inaltare,o ridicare citre firea divini, unirea

cu harul necreat mpina;it prin Duhul Sftnt. Mistica imitirii

lui Hri stos peque o putem gisi in Occident estestriini spiri-

tualitigii risiritene, c:re sedefinegtemai degrabi cz o uiagd n

Hristos.Aceastiviagi n unitateaTfupului lui Hristos oferi per-soanelor mane oatecondiEiile ecesareentm dobandireahanrlui

Sftntului Duh, adici pentru a se mpinigi din ins{i viagaSftntei

Ti:eimi,din ceamai inalti desivirgire,careeste ubirea.

Iubireaeste nseparabili e cunoasrere,e ,gnozi".Esteun

semn de trezyiepersonali ftri de carecalea iue unire ar fi oarbi,

fui un scopprecis, ,oanezAiluzorie" (tf;oKrlor€pou,olrfvd,dupi

Sfrntul Macarie Egipteanul36s. aga ascetici ,in afari de gnozi"

(orirc v rn yvd)o€,nu arenici un pret, dupi Sfrntul Dorotei36e;

numai o viagl duhovniceascimereu congriente dv yvdret), o

viagi n necurmat;.mpirtisire de Dumnezeu,poatesi schimbe

firea noastri, fbcAnd-oasemi.ni.toare umnezeiqtii firi, ftcAnd-o

si se mpirtiseasci din lumina necreatia harului, din pilda

proprie prin darul Sfrntului Duh. Cici ,,ceidrepgivor striluci

ca soarele"n impirigia lui Dumnezeu (Matei 13,43).Toate condigiilenecesare entru a atingeacestultim scop

sunt oferitecre$tinilor n Biserici. Dar unireacu Dumnezeu

nu este odul unui proces rganic9i ncongtient;el se mplinegte

in persoaneprin Sfrntul Duh 9i prin libertateanoastri.

Cind Sfrntul Serafimde Sarova fost ntrebat daci le ipsea

cregtinilordin vremea ui vreo condigiepentru ca acegtia i dea

acelea;i oadede sfingenie :re erauatatde abundenten trecut,

el a rispuns: nu lipsegtedecit o singuri condiEie hotirirea!

CAPITOLUL II

Lumina dumnezeiasci

LUMINA DUMNEZEIASCA 229

Pavel: ,Degteapti-te el ce dormi gi te scoali din morgi-gi e va

luminaHristos." Efeseni ,14)

Sfrnta Scripturi abundi in expresii eferitoarea lumini,

la iluminarea dumnezeiasci, a Dumnezeu, care estenumit

Lumini. Pentru teologiamistici a Bisericii de Risirit acestea

nu sunt metafore, iguri retorice, ci cuvinte exprimAnd un aspect



Unirea cu Dumnezeuesteo taini carese mplinegte n per-

soanele menesti.

O fiingi umani, pe caleaunirii nu esteniciodatS.micsoratl

in calitatea ei de persoani, de;i renungi. a voin;a proprie, la

inclinirile sale iresti. Renungi.nd iber la tot ceeace ii este

propriu prin fire, persoanaumani se reafizeazi, e deplin in

har.Ceeace nu este iber, ceea e nu estecongtient nu arevaloare

persondi. Lipsurile,suferintelenu pot devenio calecitre unire

daci nu sunt accepraten mod liber.O persoani. esivArsitieste

pe deplin constienti. n toate hotiririle: ea esre iberi de orice

constrA.ngere,e orice necesitate ireasci. O persoani, cu cit

inainteazi.mai mult pecaleaunirii, cu atAtestemai congtienti.Aceasti luciditate in viata duhovniceasci la autorii ascetici

risiriteni senumestecunoastereyviroq). Ea searati.pe deplin

pe treptelesuperioare leciii mistice,ca iind cunoastereaesi-

vir;iti aTleimii. De aceea, vagriePonticul dentifici impirigia

lui Dumnezeu cu cunoastereaSfintei Tireimi - congtiinla

obiectului unirii. Dimpotrivi, necunoasrereadlvour), la imita

ei extremi., nu ar fi nimic altcevadecAt adul, cea mai de pe

urmi cidere a persoanei37O.iaEa uhovniceasci sporirea er-

soaneiumane n har - este otdeaunaconstienti.,necunoasterea

fiind un semnal plcatului, ,,somnul ufletului".Thebuie ecisi fim mereu n starede veghe,si ne purtim ca fii ai luminii -

utflii lucis ambukre (Efeseni5, 8), dupi cuvAntul SAntului

realal dumnezgi:ij.i.Daci. Dumnezeu estenumit Lumina, aceasta

se acepentru

ciEl nu poate imAne strlin experiengei oastre.

,,Gnoze",cunoa$terea umnezeirii la nivelul ei cel mai indt,

esteo forgi a luminii necreate,aceasti experiengi nsfui fiind

lumini: In lumine tuo uidebirnusumen- ,,in Lumina Ta vom

vedeaumini" (Psalmi35, 10). Este ocmai ceea e percepem

si realitateaprin carepercepem ri.ireamistici. Pentru SfAntul

SimeonNouI Teolog,experiereauminii, careeste iata duhov-

niceasci congtientS. au ,,gnoza",descoperi prezenlaharului

dobAndit de persoana mani.. ,,Noi nu vorbim despre ucruri

pe carenu le;tim, spuneel, ci dim mS"rturie espre eea ene

estecunoscut. Cici lumina strilucegtedeja in intuneric, in

noaptegi n zi, n inimile si n mintile noastre. ceasti umini

ftr5"apus, lri schimbare,nestricicioasi, carenu se ntuneci

niciodati, ne lumineazi; ea vorbegte, activeazl., a estevie si

dititoare de viagl, ea preschimbi in lumini pe cei pe care i

Iumineazi. Dumnezeu esteLumini 9icei pe care i invrednicegte

si-L vadi il vld ca Lumini; cei careL-au primit L-au primit

caLumini. CIci lumina slaveiSalepremerge egeiSalesi este

cu neputinEisi Searateddel decit in lumini. Cei ce n-au vizut

aceastiLumini nu L-au vizut pe Dumnezeu, cici Dumnezeu

este umini. Cei ce n-au primit aceasti umini nu au primit

inci harul, cici primind harul, seprimegteumina dumnezeiasci9i Dumnezeu... Cei carenu au primit-o inci, cei ce nu s-au

impirtigit inci din Lumini segisescmereusub ugul legii, pe


tirAmul umbrei si al inchipuirilor, sunt nci prunci ai roabei.

Regisaupatriarhi,episcopi aupreoli, printi sauslugi,mireni

saumonahi,ei vor fi deopotrivi in intuneric 9icilitoresc in bezni,

daci.nu vor s5. epociiasci asa um ar trebui.Cici pociinqaeste

u$a areducede a tirAmul intunericului la cel al Luminii. Deci,

cei cenu sunt ncl in lumini nu au trecutcum secuvineprin

ugapociintei... Robii picatului urLsc umina, tem6.ndu-se5.


Sfrnt, energiile nu mai apar canigtecauzedin afari.,ci ca har,

ca umini lS.untricicepreschimbi. irea ndumnezeind-o. ,Dum-

nezeu ste umit Lumini nu dupi fiingi, ci dupi lucrareaSa",

spuneSfrntul Grigorie Pd,ama373.a Dumnezeu, El searati,

se mpirtisegte, poate i cunoscut,El este umini. Daci Dum-

nezeuestenumit Lumini, aceasta u se acenumai prin analogie

cu lumina materiali. Lumina dumnezeiasci. u are un sens



nu le dea a iveali faptele or ascunse.K371ac|viata in plcat

esteuneori n mod voit incongtienti (inchidem ochii ca si nu-l

vedempe Dumnezeu),viata n har esteun progresneincetat

al constiintei,o tri.irecresc6.ndi"luminii dumnezeiesti.

Dupi Sfintul Macarie Egipteanul, focul harului aprins de

Sflntul Duh in inimile crestinilor ii facepe acestias5" trilu-

ceasci n fata Fiului lui Dumnezeu ca niste flclii. Acest oc

dumnezeiesc, otrivit voin;ei omenesti, eaprinde uneori cu

o lumini mai mare,alteori scade inu mai strilucegte n inimile

tulburate de patimi. ,,Foculnematerid si dumnezeiescumi-

neazi si ncearci sufletele.FoculacestaS-apogorit pesteApostoli

in chip de imbi de foc. Focul acesta-a strilucit lui Pavel, -avorbit, i-a luminat mintea 9i, n acelasiimp, i-a orbit ochii,

cici ceea eeste rup nu poate ndura stralucirea cesteiumini.

Moise avdzut acest oc in rugul aprins.Acest oc l-a ripit pe

Ilie de pe pimint, sub ormacarului n flIciri... ingerii gi duhu-

rile slujitoare ui Dumnezeuse mpirtisesc de strilucireaacestui

foc... Acest foc alungi dracii si zdrobeste icatele. El este

puterea nvierii, sivArsirea ietii vesnice,uminareasufletelor

sfinte,statorniciaputerilor ceresti."372cestea unt energiiledum-

nezeiesti, ,razele umnezeirii" despre arevorbesteDionisie

Pseudo-Areopagitul, uterilecreatoare arepltrund universulgi se ac cunoscute n afara tpturilor, ca umina neapropiati

in caresilisluiesteTfeimea.Diruite creqtinilorde citre Duhul

alegoric i abstracceaesteun dat al experienteimistice. *{ceastl

experiengidumnezeiasci estedati fieclruia dupi misura lui

si poate i mai mult saumai putin insemnat i, dupi vrednicia

celorcareo simt."374 ederea esivArgitia dumnezeiriidevenite

perceptibill n lumina Sanecreati. ste ,taina ilei a opta"; ea

apargine eaculuiviitor. Totugi, cei ce sunt vrednici ajung si.

vadi ,,impirigia lui Dumnezeuvenind cu putere" (Marcu 9, 1)

inci din viata aceasta, recum au vi.zut-o cei trei Apostoli pe

Muntele Tabor.

Disputele eologice u privire a natura uminii lui Hristos

de a SchimbarealaFati, dispute care -au pus agi n fati,, citremijlocul veacului al XIVJea, pe apiritorii tradigieidoctrinare

a Bisericiide Risirit gi pe tomigtii apuseni, izau in fon d o

problemi religioasi de ceamai mare nsemnitate. Era vorba

de realitateaexperiengeimistice, de posibilitatea comunici.rii

constiente u Dumnezeu,de natura necreatisaucreati a haru-

Iui. Erau in joc problema rocaliei ultime a oameni lor, deea

de ericire,de ndumnezrire. Afost o lupti intre teologiamistici

gi ilozofia religioasi sau,mai degrabi, o teologiea conceptelor

carenu voia si incuviingeze eea e sepirea a fi o nesocotinti,

o ,,nebunie".Dumnezeul evelagiei i al experiengeieligioaseerapus agi n fagi cu Dumnezeul filozofilor gi al oamenilor de

gtiingi,pe fuamulmisticii gi, nci. o dati, nebuniadumnezeiasci

232 TEOLOGIAMISTICAA BISERICII E RASARIT

a biruit ingelepciunea meneasci. iind siligi si-gi defineasci

pozigia,si ormulezeconcepteprivind realitlgi caredeplsesc rice

speculagieilozoficl, filozofii au trebuit pAni la urmi. si emiti

o judecati care, a rAndulei, a pi.rut o ,,nebunie"pentru traditia

risiriteani: ei au susginut irea creati aharului indumnezeitor.

Nu vom reveni asupraacestei robleme pe caream tratat-o in

capitolul IV unde eravorba despre eosebirea intre fiinta si


le depigeste eopotrivl pe celelalte oui. ,,Lumina nteligen-

rei" - spun monahii atonigi ,,este eosebitlde ceacareeste

perceputiprin simgtui. ntr-adevir, lumina vizuti ne arati obiec-

telecaresepotrivescsimgurilornoastre, n timp ce umina ne-

creat|areti. adevirul czre se afli in gAnduri. A;adar, vedereagi

in,telegereau deginuna gi aceea;iumini, ci fiecireia dintre aceste

doui facultigi i este ropriu si.activeze upi natura ei gi n limitele



energiile ui Dum nezeu.Apropiindu-ne de sfhrgitul tudiului

nostru, trebuie si inflg\im energiile dumnezeiestisub un alt

asped: acelad luminii necreate n careSedescoperi Dumne-

zeu 9i Se mpirtigegte celor care ntri in unire cu El.

Aceasti lumini (qfq) sau iluminare (dXl,clpy4) poate fi

definiti drept caracterul i.zut al dumnezeirii, al energiilor sau

al harului in careDumnezeu se ace cunoscut. Ea nu estede

ordin intelectual, cum esteuneori luminarea n;elegerii uati

in sensalegoricgi abstract.Ea nu estenici o realitatede ordin

sensibil. otusi, aceastiumini umple n acela;i imp intelegerea

;i simgurile, escoperindu-semului intreggi nu numai uneia

dintre facultigilesale.Lumina dumnezeiasci, iind un dat alexperiengeimistice,depigegten acela;i imp sim;urile gi ngele-

gerea.Ea este materiali gi nu arenimic sensibil, e aceea f tntul

Simeon Noul Teologo numefte in poeziilesale ,focnevizut",

afi mAnd totodati vizibilitatea sa:

-EottrOp td 0etov 6wcoq

-Arnotdvaopcrt6vye

'Avapldvrai a0l,ov

"6...37sEa nu este nsi nicidecumo lumini inteligibili. Tbrnul ghio-

ritic, o apologiealcituiti de cilugirii din Muntele Athos dupi

disputele eologiceasuprauminii de a Schimbareaa Fagi,dis-

tinge umina vizuti.,lumina inteligengei i umina necreari, :re

proprii. Totugi,cind cei cesunt vrednici de aceasta rimescharul

si puterea duhovniceasci si supranaturali, ei percep atAt prin

simguri, it gi prin ingelegerercea.caesteai presus e oricesimg

si de orice ngelege re... .ga um este unoscutnumai de Dum-

nezeu i de cei careau avut parte de triirea harului Siu.'376

Cei mai multi dintre Piringii careau vorbit despreSchim-

bareaa Fagiconfirm5. atura necreati,dumnezeiasci, uminii

cares-aaritatApostolilor. Sfintul Grigorie deNazianz,Sfrntul

Chiril d Alexandriei, Sftntul Maxim Mirturisitorul, Sfhntul

Andrei Criteanul, SfAntul oa n Damaschin,Sfrntul Simeon

Noul Teolog,Eftimie Zigabense exprimi. n acest ens i ar fi

foarte mprudent si se nterpretez€acesteexte c:r iind o emfazi.retorici.. Sfrntul Grigorie Palamadezvolti aceasti nvitituri

in.raportcu problema riirii mistice.Lumina pe careau vizut-o

Apostoliipe Muntele Tabor esteproprie ui Dumnezeuprin

fire. Vegnici, nesfrrgiti, existAnd n afari de timp si spatiu, ea

api.rea n teofaniile Vechiului Testamentca slavi a lui Dum-

nezeu:aparigienspiimAntitoare gidenesuportatpentru creaturi,

fiind exterioari,striini firii omenegti nainte deHristos, n afara

Bisericii.Pentru aceasta, upi Sfhntul Simeon Noul Teolog,

Pavel edrumul Damascului,neavA'ndnci credingan Hristos,

a fost orbit gi trintit la pimAnt de aparitia uminii dumneze-iesti.377 impotrivi, Maria Magddena, dupi SfAntul Grigorie

Palama, putut vedeaumina invierii careumpleamormAntul


9i tcea si sevadi tot ceseaflI in el, cu tot intunericul nopgii,

,,ziuavLzutl" neluminind inci pimintul; tot aceasti umini

a ftcut-o si vadi ingerii gi si vorbeascicu ei378.n clipa intru-

pirii, lumina dumnezeiasci -aconcentrat, asi spunemaga,

in Hristo s, Dumnezeu-Omul, n caresiligluia trupette plini-

tateadumnezeirii.Aceastanseamni ci firea umani. asumati

de Hristos era indumnezeiti prin unirea postatici cu firea

LUMINA DUMNEZEIASCA %5

cu o deplinl constiinti de sine or ceea e imAneascuns elor

ce nu au acest har; el depfuesteasdel nu numai simlurile

ffupetti, ci gi ot ceea epoate i cunoscur prin inteligenF)[...],

cici cei curagicu inima il vid pe Dumnezeu ...] care, iind

Lumini., silisluiegte n ei gi i sedescoperi. elorcare l iubesc,

preaiubigilor ui.(38

Tiupul nu trebuie si fie o piedici in triirea mistici. Dispre-



divini; ci Hristos, n timpul viegiiSale imAntegti,a strilucit

totdeauna umina durnnezeiasci.,imasi. nevizuti Pentru cea

mai mare partedintre oameni. Schimbareaa FagI nu a fost un

fenomencircumscris n timp 9ispagiu:n acelmoment, PentruHristos, chiar n fireaSaumani, nu s-aprodusnici o schimbare,

ci schimbarea -aprodus n congtiinga postolilor, care,pentru

un anumit timp, au primit putereade avedeape invigitorul

lor aga um era El, strilucind de umina ceavegnici a dumne-

zeirii Sale37e.entru Apostoli, aceasta ra o iegiredin istorie,

incunogtiingaredespre ealiti;ile celevegnice.SfAntulGrigorie

Palama pune n cuvintul siu la Schimbareaa Fa;i: ,,Lumina

Schimbirii la Fagia Domnului nu a nceputgi nu a uat sfrrgit;eaa rimas necircumscrisi in timp gi spaiu) 9i mperceptibili

simEurilor, u toate ci a fost vilntti. cu ochii trupegti.. ., dar

printr-o tftlnsmutare a simgurilor or, ucenicii Domnului uecuri

de la trup la Duh."38o

Pentru a vedeaumina dumnezeiasci u ochii trupegti,aga

cum au vlzut-o ucenicii Domnului pe Muntele Tabor, trebuie

si ne mpirta;im din aceasti umini, si fim preschimbatide ea

intr-o misuri mai mici sau mai mare. Experien;amistici

presupunedecio schimbarea firii noastre,preschimbarea rin

har. Sfrntul Grigorie Palamaspune n chip limurit: ,,Celcareparticipi la energia umnezeiasci...ajungeel insugi, ntr-un

fel, umini; el esteunit cu Lumina qi,odati cu Lumina, el vede

tuireamaniheici a naturii materialeestestriini. ascezei rtodoxe.

,,Noinu dim numelede om numai sufletuluisaunumai rrupu-

lui, ci amAndurorampreuni, ci.ciomul intrega fostcreatdupi

chipul ui Dumnezeu",spuneSftnrul GrigoriePalama.3s2Tirrpul

trebuie si fie induhovnicir, si ajungi un ,,trup duhovnicesc",

dupi cuvAntulSftntului Pavel.Scopul nostru ultim nu este

numai o contemplarentelectualla ui Dumnezeu;daci ar fi

asa, nviereamorfilor ar fi de prisos.Cei fericiti vor vedeape

Dumnezeu fagi citre fagi in deplinltatea firii lor create.De

aceea omulaghioritic atribuie incl din aceasti ume firii tru-

pegti urigiteanumite,,dispozitiiduhovnicegti":,,DacLrupul

trebuiesi ia parte mpreuni cu suflerul a negriitelebunitigialeveacului viitor, estesigur ci el trebuie si se mplrtigeasci

dintr.-insele,n mi.sura n care sepoate, ncl de pe acum...Cici si trupul are experienta elor dumnezeiegti, ind puterilepitimitoare alesufletului sunr nu date mo4ii, ci preschimbate

9i sfintite."383

Ca lumini - principiu al manifestirii -, harul nu poateri.rr'Anen noi imperceptibil.Noi nu purem si nu-L simgimpeDumnezeudaci ftreanoastrl esten starede sinitate duhov-niceascl.

Nesimtirea in viaga iuntrici esteo stare anormdi.Thebuie i stii sI iti recunostipropriile stiri gi si judeci feno-menelevieEiimistice.Pentruaceasra, ftntul Serafimde Sarov


igi ncepecu ac€ste uvinte nvigiturile duhovnicegti: ,Dumne-

zeueste n foc care ncdlzeste9iaprinde nimile. Daci simgim

in inimile noastre rigul cevine de a diavol - cici diavolul este

rece , si-L chemim pe Domnul gi El va veni giva ncilzi inima

noastri prin dragosteafaEi.del gi agi deaproapele. i n faga

cildurii fegeiSaleva fi alungat frigul vrijmagului."38411"tu1

seva facecunoscutca bucurie, pace,cilduri liuntrici, lumini.


seascundea u totul. in..t."- atunci o imensi mihnire, cre-

zAndci.nuo voi revedea iciodati. Dar,de ndati ce eincepeam

si virs lacrimi, indati ce mirturiseam o deplini lepidare de

tot, o deplini umilingi gi asculhre,Lumina reapi.rea, semenea

soarelui arealungi grosimeanorilor gi caresearati puEincite

puin aducand bucuria. Astfel, Tu, Cel Negriit, Nevizut,

Neapropiat, aremigti toate,prezent n toate ucrur ile si tot-



Stirile de usci.ciune, e ,,noaptemistici." n spirituditatea Bise-

ricii de Risirit nu au acelagi ensca n Apus. O persoani care

intrl in uniredin ce n cemai strAnsicu Dumnezeunu poate

rimine in afara uminii. Daci ea seafli afundati in intuneric,

aceasta edatoreazi aptului ci firea saestentunecati devreun

picat saupentru ci Dumnezeuo incearci. entru a-i miri 9imai

mult rivna. Aceste tiri trebuie dep{ite prin ascultare9i sme-

renie, a careDumnezeu ispunde aritindu-Se din nou in suflet,

impirtfuind Lumina Sa fiin,tei omenqti pirisite pentru o

vreme.Usciciuneasufletului esteo starebolnivicioasi carenu

poatedura; autorii de ucrir i de ascetici i mistici apartinAnd

tradigiei rientalen-auconsiderat reodati usciciunea ufletului

drept o etapi necesarigi normali pe caleaunirii cu Dumnezeu.

Ea esteun accident oarte frecvent pe aceasticale,dar totdeauna

primejdios. Este oarteapropiati de drn6ia - tristegea auplic-

tiseala, icirea inimii, careproduce ndiferengi.Esteo incercare

careduce iin;a umani la hotarelemorlii duhovnicegti,pentru

ci urcugulspresfingenie,upta pentru lumina dumnezeiasci

nu este tri primejdie. Cei ce cauti lumina, viata congtienti

in Dumnezeu, rec printr-o mare primejdieduhovniceasci, ar

Dumnezeu nu-i Iasi si. r5"ti.ceasc5.n intuneric.

,yA.deseaedeam Lumina" - spune Sfintul Simeon NoulTeolog ,,uneoriea mi apS.reanliuntrul meu, cind sufletul

meu aveapace9i iniste, sau nu apirea decAtdepartegi chiar

deauna,umplAnd toate, aritAndu-Te;i ascunznndu-Ten fiecare

ceas, u dispireai ;i mi Te aritai ziuasi noaptea. ncet, incet,

Tu ai risipit ntunericul careera n mine,ai alungatnorul care

mi acoperea, i-ai deschis uzul duhovnicesc, i curigit lumina

ochilormingii mele. n sfhrgit, lcAndu-mi asa um voiai Tu,

G-ai descoperit ufletuluimeu strilucitor, venind a mine, nci

nevlzut. $i deodati, Tu ai apirut ca un alt soare,o negriiti

bunivoingi dumnezeiascd."385cest ext ne ar^tLci.usci.ciunea

sufletului este stare recitoareciue nu poatedevenistatornici.

intr-adevir, atitudinea eroici a marilor sfingi ai crettinitigii

apusene, radi C,rreriidatededespi4irea ragici de Dumnezeu,

noapteamistici drept cale,drept necesitate uhovniceasci, suntnecunoscutepiritualitigii Bisericiide Risirit. Celedoui tradigii

s-au.despi4itdin cauza nui punct tainic din cadrul doctrinei,

anune cel privind Sfrnflil Duh, izvonrlsfin,teniei.Doui concepgii

dogmaticediferite corespund elor doui experiente, elor doui

cii de sfindre, carenu seasearnini.deloc. Dupi schismi, ciile

careduc la sfin;enie nu sunt aceleagi entru Apus gi pentru

Risirif86 Unii igi dovedesc redingan Hristos n singuri.tatea

gipirisirea din noapteagridinii Ghetsimani;ceilalgi obAndesc

siguranga nirii cu Dumnezeu n lumina Schimbirii la FagI.

Un pasaj scosdin fuuekyiile SfAntului Serafim de Sarov,

scrisea inceputul veaculuial XIXlea, ne facesi in,telegemmai


bine decAt oateexpunerile eologicen ceconst5. ceasti igu-

rant5., ceasti.,,gnoz|" au cunoagtere unirii cu Dumnezeu.

in cursul unei convorbiri pe careo aveacu Sfrntul Serafim a

margineaunei piduri, intr-o dimineali de iarni, un ucenic al

Sfrntului Serafim, autorul textului pe care il citim, a spus

invigitorului siu:

LUMINA DUMNEZEIASCA N9

pogordrea Duhului T5.u, u care nvrednicestipe slujitorii Tii,

cAndbinevoiesti i li Te arigi in mirita lumini a slaveiTale.

Si, cum vezi,prietene,Domnul a mplinit pedati aceastS"erere

asmeritului Serafim...Cit de recunoscitori rebuiesi fim lui

Dumnezeupeqtru acestnegriit dar acordatamindurora! Nici

chiar Piringii pustiului n-au avut totdeaunaasemenea emne

alebunitigii Sale.Aceastanseamnl cl harul lui Dumnezeu-



,- \u ingelegotugi cum putem avea iguranga i neaflim

in Duhul lui Dumnezeu.Cum agputea s5. ecunosc ntr-un

mod sigur, n mine insumi, aritareaLui?- Ji-am mai spus zicePirintele Serafim ci este oarte

simplu.Ti-* vorbit multi. vremedespre tarean cire segisesc

cei caresunt in Duhul lui Dumnezeu;gi-am imurit, deaseme-

nea,cum trebuie ecuno scute rezen\a ui in noi... Ce-ti mai

trebuie,prietene?!- Tlebuie s5. ricep mai bine tot ce mi-ai spus.- p1is1sns,amAndoisunrem n aceasticlipi in Duhul lui

Dumnezeu... De ce nu vrei si mi privegti?

- Nu te pot privi, P5.rinte, i.spunsei, chii tii arunci fli-

cLri' fa,tata devenit mai orbitoaredecit soarele imi dor ochii

privindu-te.- Nu te teme de nimic - spuseel - in aceasti, lipi ai

devenit a fel de uminos ca gi mine. Si tu estiacum n plinitatea

Duhului lui Dumnezeu; altfel, nu m-ai putea vedeaasacum

md.vezi.

$i, aplecat premine, imi spuse ncet a ureche:- lgadar, dI slavi Domnului Dumnezeupenrru nesfhrsita

Sa bunitate pe care o are fagi de noi. lqa cum ai vlzut, nici

n-am ficut m5"car emnulcrucii; a fost de ajuns si rog numaipe Dumnezeu n gAnd, n inima mea,spunAnd iuntric Doamne,

invredniceste-l si vadi limpede cu ochii sli trupegti aceasri

cao maici plinl deduiogie agi de copiii ei-

a binevoit ca prinmijlocirea Maicii lui Dumnezeu si-gi mAngiie inima intris-

tati.... A;adar,de ce nu vrei, prietene, i mi privestidrept n

fagi?Privegte hri teaml, deschis!Domnul esrecu noi.

incurajat de aceste uvinte, arn privit si am fost cuprins de

o evlavioasi. paimi. Imagineazl-gi aEa mului care-gi orbegte

in mijlocul soarelui n strilucirea razelor aleorbitoarede la

mijlocul zilei.Yezimiscarea uzelorsale, xpresia chimbitoare

a ochilor lui, ii auzi vocea, imti mAinile ui care e tin de umeri,

dar nu vezi nici acestemAini, nici trupul interlocutorului 5.u,

nimic, decAt umina strilucitoare carese ispindegte departe,

Ia cAgiva tAnjeni n jur, luminAnd prin strilucirea sapajigtea

acoperiti cu zilpadi. i fulgi albi carenu contenesc i cadi...'

Ce simli?..., rni intrebi Pirintele Serafim.- - O bunistare nesfrrsiti., ri.spunsei.- Dar ce fel de buni.stare?n ce anume?- Simt, r5.spunsei,asemeneainiste,o asemeneaace n

sufletulmeu, ci nu gi.sescuvinte si o spun.- Aceasta, rietene,este acea espre arevorbeaDomnul,

cAndspuneaucenicilor Sii: <Pacea ea o dau voui; nu precum

di lumea vi dau EuopaceacarecovArsegteoari mintea.

Ce mai simti inci?- O nesfrrsiti bucurie n inimi.

$i Plrintele SerafimurmI.:


- Cind Duhul lui Dumnezeucoboari n om si l inviluie

in plinitatea prezenteiSale,atunci sufletul este covArgitde o

negriiti bucurie,cici Duhul SfAntumple de bucurie toatecele

pe care e atinge... Daci pirga bucuriei viitoare umple deja

sufletulnostrude o asemenealAndege,e o asemenea ucurie,

cevom spunedespre ucuria carea;teapti n impiri;ia cereasci

pe toli cei ce plAngaici pe pimAnt? Si tu, prietene,ai pli.ns


mai izbitoare, cu cat el facesi triiasci, intr-o epoci destul de

apropiati, sfin;eniaPiringilor pustiului,careapare pr<iapea

o poveste entru credintanoastri. agionalisti i slabi, Pentru

mintea noastri deveniti ,,kantiani" prin cidere, mereugatasi

arunce n domeniulnumenal,cel al ,,obiectelor redingei",ot

ceea e dep{egte egilesau,mai degrabi,obiceiurile irii cizute.

Apirarea ilozofici a ,,autonomiei" irii noastremfuginite, nchise



destul n cursul viegii al e pimAntqti, darvezibucuria pe Grre

gi-o rim ite Domnul ca si te mAngAie hiar n l umea aceasta.

Acum trebuiesi te nevoiegti, i faci necontenite tri danii, si

dobAndegtiputeri din ce in ce mai mari pentru a ajunge k

mdsuradzsdui.r;itda statarii lui Hristos... Aceasti bucurie pe

careo simgim n aceasti. lipi, in parte gi scurri, at unci seva

ar5ta n toati. strilucirea ei, covArsind iinta noastri cu negriite

desfhtiri pe care nimeni nu ni le va putea rilpi."387

Istorisireaacestei xperienge uprinde n simplitateaei toate

invigiturile Piringilor risiriteni despre ,grroz|", ri.ire a harului

careatingegradul celmai inalt in contemplarea uminii dumne-zeiegti.Aceastl lumini umple persoanaajunsi la unirea cu

Dumnez€u.Aceasta u esteun ek$az,sure treci.toare are 5.peste,

care mulge iinta omeneasci in experiengabisnuiti, ci o via;i

congtienti in lumini, in neincetata omuniune cu Dumnezeu.

intr-adevlr, am citat mai susun loc din Sfhntul Simeon Noul

Teolog, dupi care stirile ekstaticear fi caracteristicemai ales

persoanelor ciror fire nu a fost nci schimbati, adaptati viegii

dumnezeiegti. Thansfigurareairii create ncepind inci din

aceasti ume esteo ftgiduingi a noului cer,a noului pimint,

intrarea rpturii in via;avegnici nainte de moarte gide nviere.Pugine ersoane,hiarprintre ceimai mari sfinEi, jung a aceasti

stare n viata piminteasci. Pilda Sfrntului Serafimeste u aret

experiengeiarului, este afirmarecon$tienti a incongtiengei

noastre,antignozi, anti-lumini, impotrivire faEa e Sftnd Duh,

care acesi apari in oameni congtiinga i sunt in comuniune

cu Dumnezeu. n aceea;i onvorbire duhovniceascipe caream

citat-o mai sus,Sfhntul Serafim i spune nterlocutorului siu:

,,in zilele noastre,am ajuns a un asemenea rad de slibire a

sfinteicredingen Domnul nostru isusHristos,c.ueeste proape

generali, ncit putem si spunem, ntr-adevir, ci ne-am nde-

pirtat aproape otalmente de adeviratavia;i crqtini. Astizi,

unele extedin Sftnta Scripturi ne par stranii... Unii oameni

spun: acesteexte sunt de neingeles;ePoate,oare,admite ci

oameniiar puteasi vadi pe Dumnezeu n mod atit deconcret?Dar aici nu estenimic de nein;eles.Neingelegereaezulti. din

fap.tulci noi ne-am ndepinat de nevinovigiacare caracteriza

in primele veacuri cunoattereacrestini. Sub pretextul inviEi-

turii, al niluminismuluio, m ntrat ntr-un asemeneantuneric

al nestiin,tei,ncit astizi glsim deneconceput ot ceea e pentru

crestinii primelor veacuri av€aun sensdestul de limpede ca sI

poati vorbi intre ei despre ritirile lui Dumnezeuoamenilor

cadespre ucruri cunoscute e to;i si deloc stranii."3S8

Regisim,,nwinovitia cunoEterii crestine", colounde gnoza

9idragostea unt una, in experiengaainici, ascunsiochilor

lumii, in viaga elorcareseunesc u lumina vegnici a Sfintei

Tieimi, dar aceasti riire rimine denegriit. ,,Realitigileveacului


viitor", spuneSflntul IsaacSirul, ,,nuau numepropriu;i direct.Despreele nu sepoateaveadecAto anumiti. cunoafteresimpli,

mai presusde orice cuvAnt,de oriceelement,de orice chip,culoare, nfltigaresau nume alcituit in vreun anume t1.(389

,yA,ceastastenecunoastereaaredeplseste ricecunoa;1g1.s."390

Ne gisim, din nou, in domeniul apofaticului, in caream inceput

studiile noastreprivind traditia orientali. Dar in locul intu-nericului dumnezeiescste umina,


aluat,api, foc, pAine, epe ceavie,pat, cimari de nunti, mire,

prieten, frate gi tati. Dar ce voi spune despreceeece-este e

negriit? Ceea ce ochiul n-avlzut, ceeace urechean-a auzit,

ceea e a inima omului nu s-asuit, cum ar putea i r ostit prin

cuvinte?Desi am dobAndit gi am primit toate acesteaniun-.

trul nostru, printr-un dar al lui Dumnezeu,nu putem cAtusi

depuginsi le misurim cu mintea si si le griim in cuv6nt."391



n locul uitirii de sineeste

constiingapersonali cares-a luminat pe deplin in experientaharului. Aceastanseamni ci., actualmente,este orbade desi-vA.rsireaobAnditi, de firea rransformari prin unireacu harul,de o fire careajungegiea uminl. Cum ar purea ngelege ceasti.experienti. ei caren-auavur-o?Ceea e ncearcl si spuni Sftn-tul Simeon Noul Teolog ne lasi si intrevedem, in rermeniparadoxdi, ot ceea e S.minenci inchispentru cuged nostruneiluminac ,,Candajungem a desivirgire" spuneel -,,Dum-

nezeunu mai vine la noi ca mai inainre, firi chip gi ftriinfrtisare.. . El vine totusi, intr-un anume el, n chip de Dum-nszEu: ici

Dumnezeunu searati niciodatl intr-o fagi sauurmioarecare, i se acevi.zut in simplitateaSa, ormat de Luminaftri formi, de neinEeles, e negriit. Nu pot spunenimic maimult. Cu toate acestea, l se facevLzut limpede, El poate fipe deplin recunoscur, l vorbestegi asculti intr-un mod pecare nu-l putem exprima. Cel careesreDumnezeu prin firevorbestecu cei pe care -a flcut dumnezei prin har, asacumun prietenvorbegte u prietenii sli, faEicltre fati. El isi iubegtefiii ca un tati; este ubit de ei mai presus e orice; El devinein ei o cunoasrere inunati, un auzde emut. Ei nu pot vorbidespreEl cum ar trebui, dar nu pot nici si pistreze i.cerea...Sfrntul Duh devine n ei tot ceea espun Scripturilecu privirela impiritia lui Dumnezeu: mirgiritar, greurrte de mu;rar,

DupI apiritorii luminii necreate, ceasti riire a reditigii

veacului viitor nu ar putea fi definiti din punct de vedere

dogmatic. utfel, VechiulTestament,pe Angi dogmele9ipres-

cripgiilekgii, aveagiviziunile profeticeale editlgilor cares-au

descoperit9i au devenit dogmi in Biserici. Tot aga,n timpul

evanghelic n care riim, alituri de dogme sau, mai degrabi,

chiar n dogme sesizim un fond ascuns a o taini carese eferi

la veaculviitor, la impirigia lui Dumnezeu3e2. utem spune

deopotrivi ci Vechiul Testament riia prin credingi si tindea

sprenidejde; ci timpul evanghelicriiegte n nidejde 9i inde

spre ubire; ci iubireaesteo taini carenu seva descoperi, u

seva implini pe deplin decit in veaculceva si fie. Pent ru celcaredobAndegteubirea, ,intunericulseduce si umina ceaade-

vi.rati. ncepe si risari.", spune Sfrntul Ioan (I 2, 8).

Lumina dumnezeiasci pareaici, n lume, in timp. Ea se

descoperln istorie,dar nu este in aceastlume; eaeste egnici,

ea nseamni iegiredin existen;astorici: ,,tainazilei a opta",

tainaadevirateicunoagteri, esivirgireagnozni, cirei deplini-

tatenu poate i cuprinsl de aceasti ume inainte de sftrgitul

ei. Este ocmai nceputul parusiei n sufletele fin te, nceputul

descoperirilorde a sfirgit, cind Dumnezru seva arita tuturorin Lumina Saceaneapropiati. Din aceasticanzi,, upi Sfrntul

Simeon Noul Teolog, rp€otru cei care s-au fhcut fiii luminii


si fiii zilei ce va s5. ie, pentru cei ce merg mereu n lumini,

ziua Domnului nu va veni niciodati, cici ei sunt totdeauna

cu Dumnezeugi n Dumnezeu.Asadar, iua Domnului nu va

apfueacelor are nci de acumsunt uminagide umina dumne-

zeiasci., i ea seva descoperidintr-odati celor care rimAn in

intunericul patimilor, legagide bunurile pieritoare.Acestora

ziua aceeae va ap5.reaintr-odati, neasteptati.,i eava fi pentru


Congtiinga eplini seva realiza n toti in lumina dgmne-

zeiascl., ind Hristos va veni a doua oari. Dar nu va mai fi

congtiinga aresedeschiden mod liber harului, in acord cu

voin;a dumnezeiasci; a fi o congtiingivenind, oarecum,din

afari, deschizAndu-sen om impotriva vointei lui, o lumini

care eunegte u fiingele e dinafari, adici ,,in afaraharului",

dupl SfhntulMaxim Mirturisitorul3e5. ubireadivini va deveni



ei grozavS.a focul pe care nu-l putem indura.(3e3

Lumina dumnezeiasci evine principiul trezvieinoastre:n

ea l cunoagtem e Dumnezeusi ne cunoastem e noi insine.

Ea cerceteazi dincimile fiingei are intri in unire cu Dumne-

z€u,ease aceacesteiaudecati a ui Dumnezeu nainteaJudecilii

de Apoi. Cici, dupi Sfrntul SimeonNoul Teolog,sunt dou5.

judecigi:una are oc aici os- esteudecatan vedereamAntuirii;

cealalti,dupi sfrrsitul umii, esteudecata sindirii. ,,in viaga

de acum,cAndprin pociingi intrim in mod liber si chiar cu

voianoastri. n lumina dumnezeiasci, e vedemacuzati i ude-

cagi;otusi, prin mila si ndurareadumnezeiasci, ceastiacuzrrc

si aceasti,udecati se fac in taini, in adincimile sufletuluinostru, pentru curigireanoastri si pentru iertareaplcatelor

noastre.Numai Dumnezeugi noi inginesuntemcei care,aici,

vedemadincurile ascunse e inimilor noasrre.Cei care n viala

aceasta u parte de o asemeneaudecati nu se vor mai teme

de o nou5. ercetare. ar celorcarenu vor si intre inc5" e acum

in lumini pentru afiacuzati 9i udecagi, elorcareurisc lumina,

a doua venire a ui Hristos le va descoperiumina care i"mAne

ascunsideocamdatS.i careva vidi rot ceea e a rimas tiinuit.

Tot ceeace ascundem astlzi, nevoind deloc sl descoperim

adAncul nimilor noastre n pociinti., sevadeschideatunci laluminl, inainteaFegeiui Dumnezeu, naintea ntregii umi gi

seva vidi in vizul tuturor ceea esunrem noi in realitate."394

un chin insuportabilpentru cei caren-au primit-o inliuntrul

lor. Dupi Sfintul IsaacSirul, ,,ceicare se vor afla in gheena

focului vor fi biciuigi cu biciul iubirii. Cici cei care ngeleg i

aupicituit impotriva ubirii incearci o suferingimai maredecit

ceaniscuti din chinurile celemai infrico;itoare. Durereacare

cuprinde inima vinovati fagi de iubire estemai ascugiti decit

orice alt chin. Nu estedrept si sespuni ci picitogii in iad sunt

lipsigi e ubirea ui Dumnezeu...Dar iubirea ucreazi.in oui

chipuri deosebite: ase ace uferingi n cei osindigi9ibucuriea . f . . . ( . ? C ) (ln cel terlc l t l. "' "

invierea insigi va fi o aritare a stirii liuntrice a fiingelor,

cici trupurile vor lisa si se ntrevadi tainelesufletelor. n viziu-neasaeshatologici, Sflntul Macarie Egipteanul arati acestgAnd:

,,Foculceresc l dumnezeiriipe carecregtinii l primescaici,

in acest eac, nS.untrul nimilor in care ucreazl., cestoc, cand

trupul va fi risipit,va ucra n afri; el va aduna ar{i midularele

despirtite si va invia trupurile risipite. .4397 tunci, tot ceea

cestri"nseseufletul n comoarasa iuntrici seva arita in afari,

in trup. Totul seva face umini, totul va fi pitruns de umina

necreati.Tlupurile sfingilorsevor face a fel ca rupul preamirit

al Domnului, a;a cum s-aaritatApostolilor inzi:ua Schimbirii

la Fagi.Dumnezeuva i totul in to;i giharul dumnezeiesc,luminaSfinteiTheimi, a striluci in mulgime a postasurilor menesti,

in toti cei care au dobindit-o ;i care se vor face ca nigte noi


sori in impiriEia Tatalui, asemenea iului, transformagi e

Sfrntul Duh, Dititorul Luminii. ,,Harul Preasflntului Siu

Duh, spuneSfrntul SimeonNoul Teolog, a strS.luci a o stea

peste ei drepgigi n mijlocul lor ve i straluciTir, o, Soare eapro-

piat!Atunci toli vor fi luminagi pe misura credingeior gi a

faptelor or , pe misura nidejdii giamilei lor, pemisura curi;irii

gi a luminirii de citre Duhul Tiu, o, DumnezeuleUnic, Tir

ai o nesfhrgitiblindete!"3e8

CAPITOLUL 12

Concluzie:Ospigul mpi.rS.tiei

in primul capitol am stiruit asupra egiturii stri.nse,ndiso-



in parusiasi mpliriirea eshatologicia storiei, ntreaga ume

creati va ntra in desivArgitiunire cu Dumnezeu.AceastS.nire

seva sivAr;i sau,mai degrabi, seva arita in mod diferit in fie-

caredintre persoanele mene$ticareau dobAnditharul Sfhntu-

lui Duh in Bisericl.Dar limitele Bisericiidincolo de moarte

giposibilitigile mAntuirii pentru cei carenu au cunoscut umina

in aceast i ia,t i rimAn pentru noi tainamilostivirii dumnezeiegti,

pe carenu indriznim si ne bizuim, dar pe carenu putem deloc

si o limitim dupi misura limitelor noastre menepti.

lubiledintre teologie i mistici.,dintre tradi;ia doctrinari gispiri-tualitate.Nu putem explicaspiritualitate a lt fel declt sub o

formi dogmatici, dogmele iind expresia i din afar5., ingura

mirturie nepirtinitoare a unei triiri afirmate de citre Biserici.

Experien;ele ersonde;i experienga omuni a Bisericii sunt

identice, n virtutea sobornicitigii tradigieicregtine.Or, tra-

digianu estedoar totalitateadogmelor,a institugiilor sfinte si

a riturilor pistrate de Biserici, ci, inainte de toate, ceea e se

exprimi in aceste eterminiri exterioare,o tradigievie, revela-

reaneintrerupti a Sfrntului Duh in Biserici , via$ la care iecare

dintre membrii sii poate participa potrivit misurii sale.A fi

in traditie inseamni aaveapartea ropr ie din experiengaaine-

lor. descoperiteBisericii. Tiadigia doctrinari - semne asezate

de Bisericl pe calea unoa;terii ui Dumnezeu gi radigia mis-

tici- experientamistici dobanditi din tainele redin,tei nu pot

fi despirtite sau opuse: dogmele nu pot fi ingelesen afara

experientei in afara riirii) si nu avemdeplinitatea experiengei

in afara adeviratei invitituri. De aceea, n aceste agini, am

vrut si. prezentim tradi;ia Bisericii de Risirit ca pe o te olo-

gie mistici - invigituri gi experienEi areseconditioneazi una

pe cealalti.

Am analizat pe rind elementele undamentale ale eologiei

ortodoxe, flri a pierde vreodati. din vederescopul final, care


esteunireacu Dumnezeu.Orientati sPreacest coP,otdeauna

soteriologicn intengia a,aceasti radigie octrinari ne-aapirut

ca oarteomogeni, in ciuda bogigieiexperiengelorale,n ciuda

diversitigii culturilor 9i epocilor pe care e imbritigeazi. Este

o singuri familie duhovniceascl n carese ecunoaste u ugu-

ringi inrudirea,degimembrii sii sunt despirgigi nul de altul

in timp gi in spagiu.Pentru a mirturisi aceeagipiritualitate,

ne-arn eferit n cursul acestor tudii la un Dionisie Pseudo-fueo-

coNCLUZTE:SPATULVlArAllrr 249

sauun Augustin vor fi interpretali in mod diferit, dupi_cum

sunt privigi de tradigia omano-catolici sau ortodoxi. Aceasti

atitudineeste eneinli.turat,pentru ci nu sepoateadmite auro-

ritatea unui autor bisericesc ecAt n duhul tradigiei de care

apa4ii. n.rpunerea noastri, am ncercat i scoatemn evidengi

caractereleroprii tradigieiBisericiiOrtodoxe, ntemeindu-ne

numai pe mirturiile Pirin,tilor rlsiriteni, pentru a nlitura orice

sauneinEelegereosibili.



pagitul 9i a un Grigorie Palama,a un MacarieEgipteanulgila un Serafim de Sarov, a Grigorie de Nyssa gi la Filaret al

Moscovei,a Maxim Mirturisitorul gi a teologii ugimoderni,

frri a fi alrut mpresiaci schimbim climatul duhovnicesc re-

cAndde a o epoci la alta.Acest ucru a fost posibil pentru ci

Biserica, n carepersoanele menegti ;i realizeazi.hemarea,n

carese mplinegteunirea or cu Dumnezeu,estemereuaceeagi,

de;i ,,iconomia"sa agl de umea din afri trebuie si seschimbe

dupi vremurilegimediile n careBisericagi mplinegtemenirea.

Piringii ;i Dascilii Bisericii,careau trebuit si aperegi si for-

mulezediferitedogmede-a ungul istoriei, nunumai ci apargin

unei singure radigii, dar ei sunt mirturisitorii aceleiagi xpe-

rienge.Aceasti radigie imAne comuni.Risiritului giApusului

atatavreme cAtBisericadi strilucita ei mirturie despreadevi-

rurile referitoarea intrupareaLogosului.Dar dogmelemai

li.untrice, ca si. zicem asa,mai tainice, cele carese referi la

Cincizecime, nvigiturile despreSfhntul Duh, desprehar,

despreBiserici nu mai sunt comune Bisericii Romei si Bise-

ricilor din Risirit. Doui tradigii separate eopun una celei-

lalte. Chiar ceea e e-a ost comun pini la o anumiti vreme,

privit retrospectiv, rimegteun accentdeosebit, pareazi sub

o alti lumini, sub orma unor realitigiduhovnicegti inAnd e

doui experiente eosebite. e acum nainte, un Vasilecel Mare

confuzie

A tr ebuit si constatim de mai multe ori in cursul studiilor

noastreprivind teologiamistici a Bisericii isiritene atitudinea

apoftici proprie acestei Andiri eligioase. upi cum am vizut,

negaliile are emnaleazi.mposibilitatea unoa;terii ui Dumne-

zeunu sunt piedici pe calea unoagterii; eparte e a fi o limi-

tare, apofatismulne facesi depigim toate conceptele, rice

domeniu al speculagieiilozofice. Apofatismul esteo tendingi

spredeplinitatea ot mai desivArsiti,schimbi.ndcunoagterea

in necunoa;tere,eologiaconceptelor n contemplare,dogmele

in triire a tainelor nefabile.Apofatismul este,de asemenea,o teologieexistentiali cereango:1eazintreaga iinti, punind-o

pecaleaunirii, silind-o si-gi schimbe,si-gi transforme irea pentru

a ajunge a adevirata ,,gnoz|", care estecontemplareaSfintei

Tieimi. Or, ,,schimbarea intii", petdr,ora,nseamni pociingi.

Caleaapofatici a teologiei risiritene estepocS.inta ersoanei

umane n fagaDumnezeului Celui viu. Estenecurmataschim-

bareafiin,tei irz6nd sprepliniatea sa,spreunirea cu Dumnezeu,

care e nftptuieste prin harul dumnezeiesc i ibenateaumani..

Dar plinitatea dumnezeirii, mplinirea ultimi sprecare ind

persoanelereate, edeschiden Sfrntul Duh. El esteMista-gogulciii apofatice,ale cirei negalii semnaleazS.rezentaCelui

cenu poate i numit, Celui Nemlrginit, adesivArgitei linititi.

25O TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

Este radigia ainici in tradigiaaritat| tuturor' propoviduiti de

pe acoperiguri.Este ainacare i.mine ascunsin invigiturile Bise-

ricii, dAndule totodati acestora lracteruldecenitudine,evidenga

liuntrici, viaEa, ildura, lumina proprieadevirului cregtin.Firi

El dogmelear fi adeviruri abstracte, utoriti.ti exterioarempuse

din afari unei credingeoarbe,raliuni potrivnice ratiunii, pri-

mite din ascultare i adaptateapoi felului nostru de ingelegere,

coNCLUZTE:SPATULVpAnATrsr 25r

va i pentru eao cunoastereTheimii,unireamisticl, o-unitate

deviagi cu Cele rei persoane umnezeiesti. ntinomia dogmei

trinitare, dentitatea ainici aMonadei-Tliadi.,va fi cuzrl p.n"r-rt|

in duhul apofatismului ri"siritean, care seva opune formulei

apusenea purcederii ab utroque,pentru a nu pune accentul

pe unitateade naturi. n dauna plinitigii personale ,,celor rei

Sfingeniic:re seunesc ntr-o singuri Stipaniregi Dumnezeire"399.



in loc sifie tainedescoperite, rincipii aleuneicunoagterinoi des-

chizindu-se n noi gi ddaptandapoi firea noastri contemplirii

realitigilor caredepi.gescrice nplegereomeneasci'Atitudinea

apofatici, in care sepoatevedeacaracteruloriginal al intregii

gandiri teologice radigiei isiritene, este neincetatimirturie

dati Sfrntului Duh, caremplinette toateneajunsurile, arcface

si sedepa.geascioatemirginirile, caredi cunoa;terii Crlui Necu-

noscutplinitatea experienEei,are ransformi intunericul dum-

nezeiescn lumini, in carene impirta;im cu Dumnezeu.

Daci Dumnueul incognoscibilsedescopericaTieimeSftnti,

daci neputinga de a-L cunoa;te ne aPareca taina celor trei

persoane i a firii una, acest ucru esteposibil tocmai Pentru

ci SfAntulDuh descoperi ontemplirii noastre linitatea fiingei

dumnezeiegti. entruaceasta,n tradigia isiriteani, ziua Cinci-

zecimii estenumiti ziuaTbeimii.Ea este tatorniciaabsoluti,

limita oricirei contempliri, a ntregii inilgiri;i, in acelagiimp,

principiul oricirei teologii,adevir primordial, datul inigialde

la carepornind igi a nceputuloricegind, orice iingi. Sfrntul

Grigoriede Nazianz,EvagriePonticul, Sfrntul Maxim Mirturi-

sitorul gi algiPiringi identificaucunoa.ttereaesivArgitiateimii

cu impirigia lui Dumnezeu,desi.virgirea ltimi la caresuntchemate iingele reate. eologiamistici a Bisericii deRisirit se

va afirmatotdeaunasr triadocentrici. Cunoa;tereaui Dumnezeu

Monarhia Tatilui va fi totdeauna afirmati, izvor unic al per-

soanelor, n careexisti bogigia nesfrrgiti a firii una.

finAnd si conceapi. deplinitate mai insemnati, si depi-

geasci oate mirginirile conceptualecarear detemina n modrationd fiinta dumnezeiesci, eologia ri"siriteani.nu ingiduie

si se atribuie firii dumnezeie;ti caracterulunei fiinEe nchisein sine.Dumnezeu, iinti una n trei persoane, stemai mult

decit o fiinti: El isi revarsi fiinta Sa, Searati. in afaraei, seimpirtlsegte fiind neimpirtigibil prin fire.Acestepurcederialedumnezeirii in afara iinrei, aceste risosiri ale plinitlgii dum-

nezeiesti unt energiile, el de a fi propriu lui Dumnezeu, ntrucAtrevarsi plinitatea dumnezeirii Sale prin Duhul Sfhnt asupratuturor celor ce sunt vrednici si o primeasci..Pentru aceastacAntarea incizecimii l numegtepe SfAntuIDuh ,,rAuldumne-zeirii curgAndde a Tatil prin Fiul".

Aceeagi spiratie predeplinitare searar;" n invigiturile carese eferi la facerealumii.Daci. existengaumii createnu are carac-ter de necesitate, aci. acereaumii estecontingentS.,ocmaiin aceasti ibertatedeplini a voingeidumnezeiesti si afli desi-

vArsireaumea creat[,.Cici Dumnezeu a ftcut din neant unsubiect u totul nou, un cosmos arenu este opie nedesivArgitla ui Dumnezeu,ci o lucrare oiti., ,,cugetati"de ,dumnezeiescul

GoNCLUZTE:SPATULUPAnAlreI 253

deorice caracterndividual, libertate cateface in fiecare iqtre

eleo fiin;i unici gi tri de egal,o mulgimede postasuri me-

nefti avand o singuri fire. in unitatea irii comune,persoanele

nu sunt pirgi, ci fiecareesteun tot czrre isegtemplinirea desi-

vAr;iriisale n unireacu Dumnez€u.Persoana,hip indestructibil

al lui Dumnezeu, tinde mereu spre aceasti deplinitate, degi

cauti uneori gi n afaraui Dumnezeu,cici eacunoagte, oregte

si ucreazL rin firea pe carea ntunecat-o picatul, fire carenu

2'2 TEOLOGIA MISTICA A BISERICIIDE RASARIT

sfat". ntr-adevLr, n teologia isi.riteani, deiledumnezeieqti,

dupi cum am vizut, se prezinti sub infLgigarea inamici de

puteri,devoinge, ecuvintecreatoare. Iedefinesciin;elecreate

drept cauzeexterioare or, dar, in acelaqi imp, le cheami la

desivirgire, a erielwt, adici la statutul de ,,fiinEidesivArgiti",

in unire cu Dumnezeu.Astfel, umeacreati.aPare a o realitate

dinamicS.,inzAndcitre o deplinitate viitoare, mereu prezenti

a umii create in



mai degineaseminarea u Dumnezeu. qadar, misterul fiingei

divine,careeste istincgia intre fireauna;i persoani,este nscris

in fireaumani.,chemati si participe a viagaSfintei eimi. Cei

doi poli ai fiin;ei omenesti, irea gi persoana,gi glsescdepli-

nitatea unul in unitatea,celilalt in diversitateaabsoluti, cici

fiecarepersoani seunegtecu Dumnezeu n modul care i este

potrivit numai ei.Unitatea irii purificateva i necreatisi ,,reca-

pitulatS""de Hristos; mulgimea persoanelorva fi intiriti de

Duhul Sfint careseva comunica fieclrui midular al trupului

lui Hristos. Noua deplinitate, noul plan existen;ial ntrodus

in lume dupi Golgota, dupi inviere ;i dupi Cincizecime, eva numi Bi serici.

Numai in Biserici., rin ochii Bisericii,va vedea piritua-

litatea isiriteani pe Hristos. Altfel spus,ea l va cunoagten

Sftntul Duh. Hristos seva arita totdeauna n plinitatea dum-

nezeiriiSale, n slavi gi biruitor, chiar n patima Sa,chiar n

mormAnt. Kenoza va fi impliniti de strilucirea dumnezeirii.

Mort gi odihnindu-Se n mor mAnt, El coboari in iad ca un

biruitor gi tri.mi penru totdeaunaputerea rijmagului. inviat

gi iniltat la ceruri, El nu poate fi cunoscut de Biserici subalti infttisare decAtaceea unei persoane in SfhntaTheime,

gezand e-a dreaptaTatilui dupi cea zdrobit moartea.Hristosul

pentru Dumnezeu.Temeliade nezdruncinat

neant consti in implinirea sa, careeste imita devenirii sale.

Or, Cel care mplineste,caredi deplinitateaoricirei fiinge,este

Sfhntul Duh. Priviti in sine, fiinta creati va fi totdeauna o

nedeplinitate; priviti in Sfhntul Duh, eava apirea ca depli-

nitate a frpturii indumnezeite.De-a ungul istoriei sale,umea

creati.va fi pusi intre aceste oui hotare lri si sePoati:concePe

vreodati,,firea curati" ;i harul ca doui reditigi juxtapusecare

s-aradiugauna celeilalte. hadigia isericiideRlsirit recunoafte

fiptura care inde a ndumnezeire, epigindu-sen mod con-

tinuu in har; ea recunoagte, e asemenea,iptura cLzutl, care

se despartede Dumnezeu Pentru a intra intr-un nou plan

existengial, elal picatului gial mo4ii; dar ea seva feri si atribuie

o desivirgirestatici firii create,privite in ea nsigi. intr-adevir,

aceasta r insemnasi atribuie o deplinitate mirginiti, o sufi-

cienli naturdi fiin,telor care au fost f).cute ca si-gi giseasci

deplinitatea n unireacu Dumnezeu.

in antropologia si ascetica e decurgdin aceasti tradigie,

limita care rebuiedepi;iti este eaa ndividului, fiingi particu-

lari, rezultatal unui amestecntre persoanigi ire. Deplinitatea

firii cereunitateadesivArgitia omenirii, un ffuP unic caresereafizeazi n Biserici; deplinitatea virtuali a persoanelorse

exprimi in libertatea or fagi.de orice calificarenaturali, fagi


,,istoric", ,Iisus in Nazaret",a{acum apireain ochii martorilor

striini, Hristosuldin afaraBisericii, ste epi;it in deplinitatea

descoperirii ateadeviragilormartori, fiilor Bisericii uminagi

de Sfhntul Duh. Cultul firii umane a lui Hristos estestrS"in

tradigiei isiritene sau,mai degrabl,aceasti ire umani indum-

nezeiti imbraci aici aceeagiormi sliviti pe careucenicii au

vizut-o pe Muntele Taborului, fireaomeneascia Fiului care

facesi sevadi dumnezeirea omuni cu Tatil 9icu Duhul Sftnt.

GoNCLUZTE:spATULMPARATTET 255

careFiul s-ar mpune midularelor trupului Siu tainic, Biserica.

Daci di mlrturie despreFiul, faceaceasran calitatedSa de

persoanidumnezeiascindependenti de Fiul, persoanidum-

nezeiasci. e impirtigegte fiecirui ipostasomenesc, iecirui

midular al Bisericii, o noui. deplinitate, in carepersoanele reate

cresc i mi.rturisescn mod liber, de la sine,dumnezeireaui

Hristos manifestati n Duhul. ,,UndeesteDuhul lui Dum-

nezeu, coloeste ibertatea", devirata ibertatea persoanelor



Calea mitirii lui Hristos nu a fost niciodati apl icati in viagaduhovniceascia Bisericii de Risirit. S-ar pirea ci aceasta re

aici un anumit caracter e nedeplinitate,ci esteo atitudine

exterioari fagi de Hristos. Pentru spiritualitat ea isiriteani,

singuracalecarene aceasemeneaui Hristos este eaa dobin-

dirii harului dat prin Sfhntul Duh. SfingiiBisericiide Risirit

nu au avut niciodati stigmate,amprent€exterioarecare -au

ficut pe cigiva mari sfinti si mistici ai Apusului aseminitori

lui Hristos Cel suferind.Spredeosebire e acestia, e multe

ori sfingii isiriteni au fost ransfiguragi e umina liuntrici a

harului necreat i au devenitstrilucitori ca Hristos n timpulSchimbirii Sale a Fagi.

Izvorul acesteideplinitigi care acesi se depigeasci orice

limitare ingepeniti n doctrini, experienga i viagaBisericii,

izvorul acestei ogigii 9i d acesteiibertigi esteSfrntul Duh.

Pe deplin per soanS.,l nu esteniciodati socotit n fiinta Sa

ipostatici drept ,,leglturade iubire" dintre Tatil gi Fiul, ca o

funcgiede unitate n Theime,unde nu este oc pentru deter-

miniri funcgionaie. irturisind purcederea fAntuluiDuh din

Tatil, independenga a posta tici, agi de Fiul, tradigiaBisericii

de Risirit afirmi deplinitatea personali a ucririi Paracletului

venit n lume. Duhul Sflnt nu este putereunificatoare rin

carenu sunt midulare oarbe n unitatea rupului lui Hristos,carenu seanuleazi.n unire,ci dobAndesc eplinitatea or personali;

fiecare e aceun tot in Biserici, deoarece frntul Duh sepogoari

pesteiecare postas menescn parte.Daci Fiul atribuie pos-

tasulSiu firii umane nnoite, daci El Se aceCap unui trup

nou, Duhul Sftnt venit n numeleFiului di dumnezeire iecirui

mldular al acestui rup, fieci.rei persoaneumane. n r<6vcoorg

Fiului coborit pe pimAnt, persoana, ear5.raimpede,dar firea

rimAneaascunsisub ,chipulde rob". in venireaSfrntului Duh,

dumnezeirea edescoperi aun Dar, n timp ce persoanaDiti-

torului ri.m6.ne earitatS.. imicindu-Se, aga-zicAnd,scun-zXndu-Se a persoani,Sfrntul Duh impropriazl persoanelor

urnaneharul necreat.Omul seuneste u Dumnezeu,adaptA'n-

du-sedeplinitiEii fiingeicaresedeschide hiar n strifundurile

persoanei ale. n eforturileneincetate e calea naltirii, a conlu-

cri.rii cu voingadumnezeiasci.,ireacreati. a i transformati din

ce n ce mai mult prin har, pAni la indumnezeirea inal5" are

seva descoperipe deplin in impiriEia lui Dumnezeu.

Aceeagi linitate a Sfrntului Duh, acelagi vAntcitre impli-

nirea inali caredepigegreor ceea e stagneazi9i

semirginegte

sepot intAlni n ecleziologialsiriteani. Bisericastorici, con-

creti, bine delimitati in timp si spatiu,une$te n ea cerul gi


pimintul, oameniisi ngerii,pe ceivii 9ipe ceimorgi,pe pici-

togi 9i pe sf ingi, creatul ;i necreaul. Cum si recunogtisub

defectele i nfirmitigile exterioare le existengei ale storicepe

slivita Mireasi a ui Hristos, ,,care u are ntiniciune sauzbAr-

cituri saualtceva e acest el" (Efeseni ,27)?Cum am putea

scipa de ispiti, de indoiali, daci Sfrntul Duh nu ar acoperi

necontenitslibiciunile omenefti,daci limitirile istoricenu ar

fi totdeauna depigite, nedeplinitatea totdeauna prefhcuti in

coNCLUZTE:SPATULMPARATTET 257

rimAne aproape ipsiti de importangi pentru cei mai mulgi:

s-aprotestatadeseampotriva persecugiilor, nii gi-auexjrrimat

regretul ci Biserica usi n-a gtiut si se comporte ca o putere

tempordi gi politici; i s-a enat aceasti,,omeneascili.biciune".

Hristos Cel rlstignit si ngropat nu poate i judecataltminteri

decitre cei cesearati orbi fagide umina lui Dumnezeu.Pentru

a gti si recunofti biruingasub nfbEigareanfrAngerii,puterea

lui Dumnezeu carese mplinegte n slibiciune, adevirata Bise-



deplinitate, aga um apa a fost prefrcuti in vin la nunta dinCanaGalileii?Cite persoane u trec pe ingi Biserici rr i sI

recunoasci. azeleslavei celei vegnicesub infigigareade sme-

reniegi supunere? ar cAgi -au recunoscut e Fiul lui Dumne-

zeu n ,,omul durerilor"?Tiebuie si ai ochi pentru a vedea;isimguldeschisn Sfintul Duh pentru a recunoaste eplinitatea

acolo unde ochiul cel din fari nu vededecit limitiri si ipsuri.

Nu avem nevoiede,,mari epoci" pentru a puteaafirma aceasti

deplinitate a vietii dumnezeiesti rezentemereu n Bisericl.

in vremeaApostolilor, n vremeapersecugiilor,n veacurilemarilor

sinoadeau existat ,minti mirenegti" careau ri.masoarbe nain-teaevidengeimanifestirilor Duhului lui Dumnezeu n Biserici.

Putemoferi un exemplumai recent.Biserica usi a produs

in urml cu nici douizrci de ani - milioane demartiri gimirturi-

sitori carenu sunt cu nimic mai prejosde cei din primelesecole.

Revirsirile din abundengialeharului, minunile celemai mpre-

sionanteau avut oc oriunde credinga fost pusi la incercare;

icoanele e einnoi au n faga chilor spectatorilor imigi,cupo-

lele bisericilorstriluceaude o lumini carenu era din aceasti

lume. $i, minuneaceamai maredintre toate,Biserica $tiutsi triumfe asupra uturor dificultigilor, si iasi din aceastincer-

care eficutl si ntiriti. Totugi, aceste specte biadaci au fost

remarcate. aturaglorioasi a ceea e s-apetrecut n Rusiava

rici in realitatea a storici, trebuiesI primegti,dupi cuvAntulSffntului Pavel,,nuduhul acesteiumi, ci Duhul Celdin Dum-

nezou",ca si gtim cele ce sunt diruite de la Dumnezeu prin

harul Siu (I Corinteni2,l2).

Apoftismul caracteristiceologieimisticea Bisericiide Risi-

rit ne apare n final ca o mirturie adusi plinitigii Sfhntului

Duh, persoani care imine necunoscutl, degiEa umple toate,

ftcindule si tindi spre mplinirea lor ultimi. Totul devine

plinitate in Sfrntul Duh: lumeacarea fost creati pentru a fi

indumnezeiti, persoanele menegti hemateaunirea cu Dumne-

zeu,Biserica n caresesivirgqte aceastiu,^.rr; n fine, Dumnezeu

Se ace unoscutprin SfhntulDuh in deplinitatea iingeiSale,

careeste SfAntaTieime. Credinga, care este un sensapofatic

al acestei eplinitigi, nu poate imine oarbi in persoanele are

vin la unirea cu Dumne zeu.Duhul Sfrnt Se ace n eleprin-

cipiul insugial conqtiingeior, caresedeschide in ce n cemai

mult realititilor dumnezeiegti. iagaduhovniceasci,dupi autorii

ascetici isiriteni, nu este iciodati incongtienti, cum am vizut

in ultimele doul capitole.Aceastlcongtiinli aharului lui Dum-

nezeuprezent n noi senume$tede obicei ,,gnozi" s:rucunoa$tere

duhovniceasci (fv6o'rgmtopcctrrf , pe care Sfintul IsaacSirul

o definegte rept ,simgul iegiivegnice" au ,simguleditiEilor

258 TEOLOGIAISTICA BISERICIIERASARIT

tainice"400. noza nlituri orice mirginire a constiintei,orice

ignorangi (dyvota),a cirei ultimi expresie ste adul cel ntu-

necat. mplinirea gnozeieste ontemplareauminii dumnezeiegti

a Sfintei Tfeimi, cunoasterea eplini careesteparusia, ude-

catagi ntrarea n viataceavegnici mplinindu-se, dupi Sfrntul

Simeon Noul Teolog, nci de aici, inainte de moarte gi de

inviere, n sfingiicare riiesc ntr-o neco nteniti participare a

Dumnezeu.

GoNCLUZIE:SPATULtr,llAnAltu 259

denimic si nu se ndoiasci,pentru ci denimic nu seva pigubi;

de a lipsit cinevapAni la ceasulal nouilea, si se apropie,de

nimic indoindu-se;dea ajunscinevanumai in ceasul l unspre-

zecelea, i nu se eami ci a zibovit.

Ci, milostiv fiind Stipinul, primegtepe cel din urmi ca

pe cel dintAi; odihnqte pe cel din aI unsprezeceleaeas a9ipe

cel ce a lucrat din ceasulntAi; pe cel de pe urmi il miluiegte

gipe cel dintii il mAngAie; celuiaplitegte9iacestuia iruiegte;



Congtiinta plinititii Sfhntului Duh dati fiecirui membru

aI Bisericii, dupi misura inilgirii personale fieciruia, facesi

se risipeasci ntunericul mortii, teama de judecati, adincul

iadului, indreptAnd privirile numai citre Domnul, care vine

in slavaSa.Aceasti bucurie a nvierii 9i a viegii vegniceacedin

noapteade Pagtiun ,,ospigal credingei", unde fiecare parti-

cipi, fie chiar ntr-o misuri foarte redusi si pentru cAteva lipe,

la plinitatea ,,zilei a opta", care nu ya aveasfhrgit. O omilie

atribuitl Sfrntului Ioan Guri de Aura0l,cititi in fiecare n n

timpul utreniei de Pagti, edi. n mod desivArsitsensulacesteideplinitigi eshatologice a care nizuiegte cregtinitatea risiri-

teani. Nu am putea afla alte cuvinte mai griitoare pentru a sfugi

studiile noastreasupra eologiei mistice a Bisericii de Risirit:

,,Deeste inevacregtinbun gi ubitor de Dumnezeu,si se

indulceasci de acestpraznicbun gi luminat.

De este inevaslugi. nteleapti, si intre intru bucuria Dom-

nului siu.

De s-aostenit cinevapostind, si-si ia acum dinarul.

Daci a lucrat cinevadin ceasulintAi,

si-gi aacum platidreapti; de a venit cinevadupi ceasul l treilea,mulpmind

si pri znuiasci; de a ajunscinevanumai dupi ceasul l gaselea,

faptele e primegte, oingao cuprinde;El cinstegte steneala,

laudl buna odihni.

Pentruaceasta,ntragi oli intru bucuriaDomnului vostru:

si cei dintAi, ca gi cei din urmi luagi plati; bogagiigi siracii

impreuni dinguigi;cei cev-aEi nfrAnat gi cei enegi instigiziua;

cei ce agipostit gi cei ce n-agipostit, veseligi-viastlzi...

Masaeste lini, ospitagi-vi ogi!Vigelulestemare,nimeni

si nu iasi flimind.

Togisi vi indulciEi deospigul credingei;ogi si luagibogitia

bunitigii!

Nimeni si nu plingi pentru siri,cie,ci s-aaritat impirigiatuturor.

Nimeni si nu se tAnguiasci pentru pilcate, ci iertarea a

strilucit din mormint.

Nimeni si nu se eami de moarte,cI ne-aslobozitpe noi

moarteaMAntuitorului.

Stinsu-o-a e ea Cel ce a fost tintuit de ea.

Pridat-a adul Cel ce S-apogorAt a iad.

AmirAtul-a peel Cel carel-afrcut si gustedin Tiupul Siu.

$i aceasta ai inainte cunoscAnd,saiaa strigat: ,Iaduls-a

tinguit, intimpinAndu-Te peTinejos.

Iadul s-a AnguitPentruci a fost batjocorit; batjocoritu-s-a i s-asurpat;batjocoritu-s-a

ci a fost nlinpuit.


Luat-a un trup gi s-avizut in faga ui Dumnezeu; luat-a

pimAnt si s-a ntAlnit cu cerul; uat-a ceea e estevizut pi a

cizut in ceea e estenevizut.

Unde-gieste,moarte,boldul? Unde-gieste,adule,biruinga?

Sculatu-S-a ristos gi tu ai fost biruit.

Sculatu-S-a ristos si au cizut dracii.

inviat-a Hristos 9i sebucuri ingerii.

Note

l. Sermons tdiscoursu MSr. Phikrlte, Moscova,1844 (lb. rusi)'



inviat-a Hristos si viaga alti de bucurie.

inviat-a Hristos;i nici un mort nu este n groapi.

Ci Hristos inviind din mor;i S-a tcut incepunrl invierii celor

adormid. Aceluia esteslavasi cinstea n vecii vecilor.Amin."

partea II-a, p. 87.2. Cf aricolul lui H. Ch. Puech: ,Oi en est le probltme du

gnosticisme?"Reaue z 'Uniaersitl dz Bn*elhs, 1934, nr.2 ;i 3.

3. Y. M.-J.Congar,O.P, Chritiensdzsunis, rincipes un,,oecumi-

nisme" atholique,Ed.u Cerf, 1937,p. 15.

4. Actelesinoduluidin Constantinopol in august-sePtembrie872,

in Mansi, Col.Concil.,vol.45,col.417-546. f giarticolul uiZyzyfune,

,,tiEgliseorthodoxeet la nation", Irlnihin, 1936, pp. 265-277.

5. futfel, PatriarhiaMoscoveicuprindeeparhiileAmericii de Nord

gi peaceea inTokyo.Gritoriile Patriarhiilor eConsantinopol,Alexan-

dria, Antiohia gi Ierusalim apargin,din punct de vederepolitic, de

autoritigi diferite.

6. Numele desinoade cumenice, tribuit in Risirit primelor gaptesinoadegenerale, ispunde unei realitiEi de ordin pur istoric: sunt

sinoadele eritoriului ,,ecumenic", cela l Imperiului Bizantin, carese

indndea (cel pugin teoretic) peste ntregul universcregtin. n epocile

ulterioare,BisericaOrtodoxi a cunoscutsinoadegenerale are, iri si

poarte itlul de ,,ecumenice",u eraunici mai putin numeroase, ici

mai pugin nsemnate.

7. Cilugir care riieste ntr-o ministire cu viagi de obgte z.rr).

8. Cu privire la monahismulrisiritean sevor gisi informagii olo-

sitoare n cirticica lui N.F. Robinson,Monasticism n tbe Orthodox

Churcheslondra, 1916).DespreMunteleAthosase edea .\(1Hasluck,

Athosand itsMond.steriesLondra, 1924) gi FranzSpunda,Der heilige

BergAth os le.ipzig, nsel-Verlag, 928). Desprevia;a cilugireasci in

Rusia i seconsulte tudiile ui Igor Smolici, ,Studien um Klosterwesen

Russlands",n l{yrios,1937,nr.2, pp.95-l 12,9i 1939,nr. l, pp. 29-38;

262 TEOLOGIA ISTICA BISERICIIE RASARIT

a se edeamai ales, eacelaoi uto! ,,Das ltrusischeMonchtum" (11-16

Jhr.),Gestdrer und Gestalten Wiirzburg 1940), n Das istlicheChris-

tentum,XL.

9. Estevorbade anul 1944,cindlossky scriaacesteinduri si cind

Rusia eafla n plin comunism a.tr.).

10. A sevedea u privire a aceasti roblemi, E. Benz, ,Heilige

Narrheit", n l{1'rios, 938,nr. l-2, pp. 1-15; E. Behr-Sigel,,Les fous

pour eChrist, et a usaintetdaique,dans 'ancienne ussie",rinihin,

)oI, 1939, pp.554-565; Gamayoun,,Etudes ur aspiritualit€populaire

NOTE 263

DionysiusAreopagitaund Severus on Antiochien" in Schokstih, [,

1928.Criticand aceasti ezi, Robert Devreesselaseazi lc ituiiea scrie-

rilor dionisiene a o dati anterioari. ui 410:,,Denys 'Ardopagite t

Sdvdre 'Antio che" in Archiaes'histoire

dnctrinali et ittlraire du Moyen

Age, Y, I 930. H. -Ch. Puechatribuie Areop gi i ce e sfirgitului veacului

al V-lea: ,,Liberatusde Carthageet la date de I'apparidon des dcrits

dionysiens",4nnulire dE 'EcoledesHautesEtudes, ectiondessciences

religieuses,930-1931.PentruPS.Athenagoras, ionisiePseudo-Ateo-

pagitul ar fi un ucenical ui Clement din Alexandria;el l identifici cu



russe:. Lesnfous our e,Chris1"",inRussiet chritientl,1938-1939,pP. 57-77.

11. . Smolici,Leben nd Lehre erStarzen, iena, 1936.

12 .Y. M.-J. Congar, p.cit.,p.47.

13. ,LEglise t es6glises", Ecumenica,lIl, r.2, iulie 1936.

14. Scoliaesteun scurt comentariu tcut pe marginea nor texte

greude nEelesneori z.rr).

I 5. Scoliilesaucomentariile a CorpusDionysiacum, unoscute ub

numeleSfrntului Maxim, sunt datoraten ceamai mareparte ui Ioan

din Skytopoli (cca530-540), alecirui noteau ost contopite cu acelea

ale lui Maxim de citre copigtii bizantini. Textul scoliilor prezinti o

gesituri n careeste proape u neputinli si distingemparteace evine

Sfrntului Maxim. Vezicu privire a aceastaercetirile ui S.Epifanovici,Materiale pennu studiul uie,tii;i operelorSftntului Maxim Mdrturisito-

rul (Kiev, 1917, n lb. rusi) si articolul pi.rintelui Von Balthasar,,DasScholienwerk es ohannes on Scythopolis",Schohstih, V, 19 40, pp.

16-38. [Tiad. rom.: Sfhntul Dionisie Areopagitul, Operecomplete;iScoliile ftnalui Maxim Mdrturisitorul, rad., nrrod. si notede pr. prof

dr. Dumitru Stiniloae,edigiengrijiti de Constanga ostea, d. Paideia,

Bucurepti, 996 n. red.).)

16. Pentru H. Koch, Areopagiticeler fi opera unui falsificatorde

la sfrrgitul veaculuiaI VJea: ,,Pseudo-Dionysiusueopagita n seinen

Beziehungen um Neoplatonismus nd Mysterienwesen",n Forsch. .

christl. iner. u Dogmengeschichte,vol-6, Bd. 1,Hefte I gi2, Mayence,

1900.Aceeagi ati esteaccepraride Bardenhewer, esPlresde 'Eglise,trad. r., Paris,1905.PirinteleJ. Sdglmayr-a dentificatpe Pseudo-Dio-

nisiecu Sever in Altiohia, monofizit din veacul l Mlea: ,,Dersogennante

Dionisiecel Mare,episcopul lexandriei mijloculveacului l III-lea):Adtudmtul aunr al scrierilnr tribuitc ui DionisieAreopagrwlin lb. greaci),

Atena, 1932; DionisiecelMare, episcopul lexandriei,autorul scrierilor

areopagiticein lb. greaci),Alexandria, 1934; n sfhrgit , irintele Ceslas

Pera, n ardcolul siu ,,Denyse Mystiqueet a0eopa1irr"Retrue zs ciences

philosophiquest thlologiques,ffI, 1936,descoperi n scrieriledioni-

siene nfluen;agandiriicapadocienei ncearcisi le atribuieunui ucenic

necunoscut l Sfrntului Vasilecel Mare.

17. Epist. , PG., vol. 3, col. 1065.

18. Quaestionesisputatae,ntr. VII, a. 5.

19. Teohgia misticd este publicati in Migne, PG., vol. 3, col.

997-1048. Tiaducere rancezi.foarte nexacti) de Monsenior Darboy,

Paris,1845, eedirar i n 1938. l .itl- peDionisie n traducereaecenria lui M. de Gandillac, CEuuresom?htes u pseudn-DenysAriopagite,

in colectia,,Bibliothdquehilosophique", ubier, 943.

20. Teol.mist., ,3, PG., vol. 3, col. 1000.

21. biden, col. 00G-l 00 . Tiad. ui M. de Gandillac, p. 179-180.

22. Ibidem, ol. 1048 B. Aceea;i raducere, . 184.

23 .Enn.VI,IX,3, colectia,,Guil laumeud6",W,2, pp.174-175.

[Tiad. rom.: Plodn, Opere, II, vad. din greaciveche, tudiu introd.,

aparat ritic gi note de Andrei Cornea,Humanitas,Bucurqti, 2003,

resp. 006 (n. red.).)

24. bidem, .175.

25. Ibidzm,subliniereai apanine ui Lossky.

26. Enn. VI,IX,4, p. 176.27 .Enn.VI, lX, l0, p. 186.

28. Teol.mist.,Y,PG., vol.3, col. 1048A.

264 TEOLOGIAMISTICA BISERICII ERASARIT

29 .N. D., KII,3, ibidem, ol.981A.

30. rlepicrpld)v,. I, c. I, par.6, PG., vol. ll, col.125 A.

31.Aduersus unomiurn, . I, c. 6, PG., vol. 29, col.5214; l.ll,

c. 4, 577-580; . II, c. 32, col. 648;Ad. Amphilochiurn, pist.234,PG.,

vol.32,col. 869 AC. Cf Grigo rie e Nyssa, .Eunom.,X,Pc.,vol.45,

col. 828. [Trad. om.: Sf.Vasile el Mare, mpotriuaui Eunomie,Ed.

Crigarux,PiatraNeamg, 007;GrigoriedeNysa, impotiua lui Eunomie,

trad.qinotede Ovidiu Sferlea,tudiu ntrod. deMihail Neamgu, diEie

ingrijiti deAdrianMuraru,Polirom, a;i, 2010 (n. red.).1

NOTE 265

45. Thiophanls,PG., vol. 150, col.937 A. [Tiad. rom.: Eihcalia

Sfntelor neuoinpele desdulryirii, ol. 7 trad. din grecesre,ntroduceri

si notede pr. prof. dr. Dumitru Stiniloae,Humanitas, 2009 (n. red.).)46. Capita 150phyica, theohgica,moraliaetpractica,cap.78,PG.,

vol .150,col .1176B.

47. Oratio frXII,12, PG.,vol. 36, col. 188C.

48. Carminamoralia,X: Ilepi dp€rnq,PG., vol. 37, col.748.

49. Folosim ermenul,inomenire"i nu,,inrrupare" enrruci Fiullui DumnezeuS-a icut om, nu a luat un simplu rup. Termenulde



32. De uitaMoysh, G:,vol.44, col.377B (trad.Daniilou, p. ll2);

ContraEunomium,lll,PG.,vol.45, col.604B-D; XIl, ibid., col.944

C. [Tiad. rom.: Sf. Grigorie de Nyssa,Scrieri,partea , trad. de pr. D.

Stiniloae, pr. Ioan Buga, note de pr. prof. dr. D. Stiniloae, ndice de

pr. Ioan Buga,Ed. Institutului Biblic gideMisiune al BisericiiOnodoxe

Romine,Bucuregti, 982 n. red.).)

33. In CanticaCanticorum, mil. XII, PG, vol. 44, 1028 D.

34. OratioXXI/TI (tbeologicaI),4, PG., vol. 36, col.29-32.

35. Strornates, II , PG.,vol. 9, col. 109A. [Trad' om.: Clement

Alexandrinul,Sffieri l,trad., cuvAntnainte,notegi ndici depr. D. Fecioru,

Ed. Institutului Biblic 9i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine,

Bucureqti, 982 n. red.).1

36. bidem,V 13, col. 1248-125 A.

37 . bidzm,Y,12 , co lLI6-124.

38.PG.,vol.44, col.297430; trad. r. deJ. Dani6lou,S.J. ,colecgia

,,Sourceshr6tiennes",, Paris,1942.

39.Yeziarticolul ui Henri-Charles uech, ,La dnibre mystique

chez e pseudo-Denys'Ar€opagiteet dans a traditio n patristique" Endes

Carmllitaines, ctombrie,1938,pp. 33-53.

40. Comentariu Chntarea lntdrihr, PG.,vol.44, col.755-1120.

4I. Or.WWII (theologicaI),1, nC., vol.36, col. 29 AB.

42. Or. WWil, In Theophaniam, a:. 8, ibid., col.320 BC. Cf

Or. V, In sanctum ncha, par.4, ibid., col. 628 D-629 A.43. Or. Wl/lil, 7, bid., col.3l7 BC; or.XLV,3, col..625-628A.

44. Defde orthodoxa,, 4, PG., vol. 94, col. 800 AB.

,,intrupare"asi posibilitateangelegeriiconomieiCuvAntuluin sensnestorian. entruaceasrafingiiPiringiai Bisericii inci din sec. l VJea)au nceputsi foloseascin locul ui ,,ensarkosis"i ,enanthropi is" n.tr).

50. Epist. II, PG., vol. 3, col. 1069B.

51. Epist.M ibid., col.10728.

52. GrigoriedeNyssa,C. Eunom.,Y'Il,PG.,vol.45, col.939-941.

53. De coel. ier.,ll,3-5, ibid., col. 140-145.

54. Oratio XWII (theologicaD, 2, PG., vol. 36, col. 28 AC.

55. Or. XW, 9, PG., vol. 35, col.945C.

56 .Theol . ist . I , l , PG.,vol .3, col .997.

57. Podmata .e eipso,: Ilepi t6v ra0'6qut6v,PG., vol.37, col.

984-985.58. PoCmata z seipso, I: Ilepi tdv €quto0 Floy,PG., vol. 37, col.

rr65-r166.59. Sfintul Atanasie l Alexandriei,ContraArianos,on I, lB, PG.,

vol.26, col.49. Sfrntul oanDamaschin, efdz orthodoxa, ,8 , pG.,

vol.94,col.812-813. Tiad. om.:Sf Atanasie elMare,Scrieri,partea

I, trad., ntrod. gi notede pr. prof dr.Dumitru Stiniloae,Ed. nsritu-tului Biblic side Misiuneal BisericiiOrtodoxeRomine, Bucuregd, 987(n. red.).)

60. n sanctum aprisma,n XL,4l, PG.,voI.36, col.4l7 BC .Th. de R6gnon,Erudzs z thiologie ositiue ur k Sainte Tiiniti, seriaI , pp. 107-108.

61. Or.WIII (De PaceII),8, PG., vol. 35, col. 1160CD; Th. deRdgnon, p.cit., , 105.

62. Or. WIII, 10, bidzm, ol. I 16l C.

266 TEOLOGIAMISTICA BISERICII E RASARIT

63. In sanctumPascha, r.XLV, 4, PG., vol. 36, col. 628 C; Th'

de R6gnon, p. i t . , I ,104.

64. Liber dc SpirituSancto, ar.45, PG., vol' 32, col.149 B; Th.

de R6gnon, p.cit.,1,98.

65. Eneada IV-a,4, 28 (colecgia,Guillaume ud6", V, p. 131,

I. 56).Este orbadespre asiunile ufletuluiavAnd ceeagiaturi.

66. Categorii,V d.Academiei in Berlin,1,2, ll-19. [Tiad. om.:

Aristotel,Categoii.DesPrentefPretare,vad., uv. nainte,note' coment.

gi nterpretaree ConstantinNoica,Humanitas,Bucurgti, 2005 n- ed).1

vol.

NOTE 267

88 .Defdt orthodaxa,l, ,PG.,vol.94,col.821 C-824 B, 82 9B.

89. Scholian tib. dz Diuinis nominibw,Il, 3, tr,tiner6 d xai 8rangioeq,

PG.,vol. 4, col.22l A.

90.Epist.WWI,4, PG.,vol.32,col.329C-332 LTh. deRdgnon,

III, I, pp. 29-30.

9L. Defidc orthodoxa,I, , PG., vol. 94, col. 832 AB.

92. Sf. Grigorie de Nazianz,Or. XWI, par.32, PG., vol. 36, col.

r6 9B.93. PirinteleBulgakovl concepe e Dumnezeu r pe o ,,persoani



67. nryi1 piooetra Izuo,rul unoapterii), ap.39 Si42, PG., 94'col.60 5 9i 612.

68.Dialogus, Immutabilis, G., vol.83, col. 33 AB.

69. n sanctaumina,or.XXXIX,I, PG., vol.36, col.345 CD; Th.

de Rdgnon, p.cit.,I,402.

70. Or. WI (theologica), 9, PG., vol. 36, col. 744 A; Th. de

Rdgnon, p.cit.,1,77.

71. Defde orthodoxa,I, , PG., vol. 94, col.828-829.

72 . bidzm, ol.829;Th. de R6gnon, ,417

73.Ibidtm,col.82 8C.

74. Ibidem, col. 821-824.

75.Ibidzm, ol .82 8D.

76 . bidem. ol.82 0A,824 A.77. Or. WI (theologica), 8, PG., vol' 36, col. 141 B.

78 .Or W,l l , Pc.,vol.35 , col.1077 .Th . deR6gnon,' 12+126.

79 .Expresiast e ui Dionisie, .N.,11,7,PG.,vol.3, col. 45B.

80.Summaheohgica,I , ntr. 29, a4' [Tiad. om.:Tomadin Aquino,

SummaThnlogica,vol. , tr ad. deAlexanderBaumgarten coord.),Poli-

rom, Iagi, 2009 (n. red.).1

81. n theophaniam,r.WXWil,8, PG., vol. 36, col. 320 BC.

82. Etudzs e hlohgiepositiae ur k SainteTiinitl,l,433.

83. De sententia ionysii, par. 17, PG., vol. 25, col. 505 A'

84 .ContraArianos,r.M,I, PG.,vol.26, col.468B.

85 .Or .XX,7, PG.,vol.35 , col.1073.

86. Or. WI (theoogicaV), par.L4, P G., vol. 36, col. 148 D-l49

A. Th. de R€gnon,, 393.

87. On XLII, PG.,vol. 36, col.476 B.

cu trei ipostasuri"carese eveleazi n o0oicr ingelepciun ;veziAgnusDei, cap. , par.2 gi3.Ti.ad. r. a acestei 6tti,DuWrbe incarni,Aubier,1943,cap.II, ,,liEspritde Dieu", pp. 13-20.

94. In sancturn aptisma, r XL, 43, PG., voI. 36, coI. 419 B.

95. bidem,par.41, col.417 B. Th. de Rdgnon , 107.

96. Capita heologicatoeconomica200,enturiaI,I, PG.,vol. 90,col .1125A.

97. ,,Separe ci in vremeanoastri dogma unitigii dumnezeiestiabsorbitoarecumdogmaTleimii, despre arenu sevorbegte ecir dinamintire" (Th. de R€gnon,Etudzsdz thiol. pos.sur a Sainte Tiinitl, seriar, p. 365).

98. Thebuie emnalatorusi,ca si. nu pi.cituim printr-un exces e

generalizare,i mistica isrerciani, epildi, ri-mine reimici in inspira;iaei.Acest ucru este deviratmai ales entru Guillaumede Saint-Thierry

a cirui invitituri esre uternic nfluentati de Pirin;ii greci.EvoluAnd

pe hgatul eologiei isirirene,gandireaui Guillaume indeasi temperezefilioquismul.A sevedea .-M. D6chaner,O.S.B.,Guilkumedc Saint-Thierry,hommeetsonoeuureBibliothdquemididvale,Spirituels risco-Iastiques,), Bruges, 942,pp. 103-110.

99. Cf. capitolul inchinat Tireimii n Stdlpul;i temeliaadzudrului,

Moscova,9ll (in lb. rusi).

100.Hom.49,4,PG.,vol.34,col.81 6B. [Tiad. om.:Sf .MacarieEgipteanul,Omilii d.uhounice;ti,ad. de pr. C. Cornirescu,Ed. Institu-tului Biblic gi de Misiuneal BisericiiOrtodoxeRomine, Bucureqti, 992(n.

red.).)l0l. Hom. 44,8, ibid"em, ol.784 C.

102. La thlohgie rnystiquee SaintBemard, pp. 143-144.

26 8 TEOLOGIA ISTICA BISERICIIERASARIT

103.PG.,vol. 150,col.93 2 D.

104. Sflnrul Grigorie Palama,Capitaphysica,heologica, oraliaet

practica68 9i 69),PG.,vol. 150,col. 1169.

105. Thiophanls,bidem,col.94l C.

106. bidem,col.937 D.

107.oixovopicrnseamni, n sensiteral,zidirea auadministrarea

uneicase, ranjare,mpirtire.

108. lpeoftia nepi ptonavdrv, ar. 10,PG.,vol.6, col. 908 B.

109.Epistok234 (adAmphilochium), G., vol. 32, col.869 AB'

NOTE 269

un exemplu zbitor al acesreinsensibilitigi eologicen faEaainelorfundamentalelecredinrei.

122. Acest asajnu apare n'W. Gass, p.cit.; segiseste n Canon.Oxoniensis,9, citarde M. Jugie n articolul ,,Palamas", ict. de hiol.cathol., I, col. 17599i urm.

I 23. SfAntulGrigorie Palama,Capha syhica tc. 127 si 128),P G.,vol. 150,col.1209 C-1212 A.

124. Thiophanis,bidem,col.929 A.

125.De ambiguis,G.,vol.91, col. 126l-1264.



Cf Aduersusunomium, 1,.32, G., vol. 29, col. 648.l l0. De diuin.nomin.,l l ,4, PG.,vol.3, col.640.

1 l. Ibidcm , col.649-652.

I 12. Me0ext\ pdvo @e\ Kcttd rdq peta66oerg ritoO, clp60ertoq,d

xcto td pq6dv et€;govDriq rig oriotag tto0 (,,Dumnezeu stempir-

tfuibil dupi energiile ale, ste nsi neimpirtigibil n ceea e priveste

natura Sa").Autoritatea ui Maxim in Panoplia ogmatica ui Eftimie

Zigaben, itulus ll, PG., vol. 130,col. 132A.

113.Grigoriede Nazianz, n Theo phaniam,r.XXXWII,7, PG.,

vol.36, col.317B; IoanDamaschin, efde orthodaxa,l,4, G.,vol.

94 , col.800BC .

ll4. Defde orthodoxa,, 14,PG., vol. 94, col. 860 B.

ll5. Capha hysica tc. 143),PG., vol. 150, col. 1220D.

116. bidem 96),col. 189B.

117.S.Marci Eugenici phes.Capimsylhgistica,irW. Gas, DieMystih

desN. Cabasilzs, reiswald, 849,append. 1, . 217.

118. .PS.Mitrop. Filaret,Choixdz sermonst discours,rad. r. de

A. Serpinet, aris, 866, , pp.3-4.

119.Thiophanis,G. ,vol. 150,col.92 9 BC .

120. bidem, col. 949 AC. Textul din Grigorie de Nyssa a carese

referi Palamaeste lri indoiali aceladin De hominisopifcio, cap.XI,

PG., vol.44, col. 153-156.

I 2l . Nimic nu esremai exasperantecit o notiunesimplistidespre

simplitatea umnezeiasci. artea irintelui S6bastian uichardan, r

probleme e a simpliciti diuineen Orient et en Occident uxXM' etW'

siicles:Grdgoire alamas, unsScot,Georgescholnrios,Lyon, 933, este

126. Sinodul din l34l , Synopsis li, Mansi, Col. Concil.,vol. 25,col.1149.

127. ,Iconomie" ste n rermen onsacratn limbajul reologic. xpri-mi ordinea ucririi lui Dumnezeun raportcu umea.A nu seconfundadecicu ,,economie"n.tr.).

128. De SanctaTiinitate,dial. W, PG., vol. 75, col. I 056 A.129.OratioWIII (De PaceII), par.ll, PG., vol.35, col. 1164A.130. De Spiitu Sancto, duersus acedonianos, ar. 13,pG., vol.

45 , col.1317A.

l3l. OratioXW (theologicaW, par. 20,PG., vol. 36, col. 129A.132.ContraHaereses,, V, par.6, PG., vol. 7, col. 9S9 C.133.Aduersusunomium,l, 17,PG.,vol.29, col.60 5 B.

134.Defde orth., I ,13,PG.,vol .94, ol .85 6B.135.De maginibus,Il l , 7,PG.,vol.94, col.1337B.136. bidzm,III, 18 ,col. 1340AB .

137. .PS.Mitrop. Fllarer,Oraisonsfunlbres,omilies tdiscours,ad..deA. de Stourdza, aris, 849,p. 154.

138.Cuu,Lnta Intrarea n Bisericd Sfntei Fecioare, d. Sophocles,Atena,1861,pp. 176-177.

139.De ambiguis,G.,vol.9l, col. 1308B.140.Epist. j,Ad. Joannemubicukium,PG.,vol.91,col.640 BC.141 Citat deA. Florovski,Cdile eologieiuse,paris, 1937 p. lg0

(in lb. rusi).

142.Defde orthodoxa,l ,13,G.,vol .94, ol .85 3C.

143. bidem,I,8, col.81 3A.144. n Hexaemeron,G.,vol.44, col.69A. [Tiad. om.:Sf .Vasilece lMare,Scrieri, arrea , trad., ntrod.,noresi ndici de pr. Dumitru

27 0 TEOLOGIA ISTICA BISERICIIE RASARIT

Fecioru,Ed. Institutului Biblic gi de Misiune al BisericiiOrtodoxe

Romi.ne,Bucuregti, 986 n. red..).)

145.De maginibus,l ,20 G.,vol.94, col.1240-1241.

146.Defdz orth.,Il, 2, PG., vol. 94, col. 865 A.

147. bidzm, col. 837 A.

148.De diu.nomin.,V,8,PG.,vol.3, col.82 4C.

149. n Psalmorumnscriptiones,G.,vol. 44, col.441B. Cf Oratio

catecheticarlagna, . 6, PG., vol.45, col.25 C.

150.Astfeleste eprezentatiormarea istemuluiui ScotErigena

de citre A. Brilliantov, n lucrarea acapitali: Influenlele eologieidsd-

NOTE 27 1

Sfhntul oan Guri deAur, Contra nom.,ll,3, PG.,vol. 48, col.714.

[Tiad.rom.:Sf IoanGuri de Aur, Cuulntdri mpotriuaanomeiior. ,itreiudti, trad. din greaci vechegi note de pr. prof. Dumitru Fecioru,Ed.Institutului Biblic9ide Misiuneal BisericiiOnodoxeRomine, Bucureqti,2007 (n. red.).1

168.Cuvintul este l Sfhntului saacSirul, veziA.J.W'ensinck,

p. 8.169.Sfintul Vasilecel Mare, n Hexaemeron,milia I, B,PG.,vol.

29, col.49-52.

170.Sfintul Grigoriede Nyssa,n Hexaemeron,G., vol.44, col.

72-73.



riteneasupra lndirii apuse:nen opereleui loan Scotus riugena,St. Pe-

tersburg, 898(in lb. rusi).

l5l. De diu.nomin.,V,2,8, PG., vol.3, col.81 7;i 824.

152.De coel. ier.,l II,3, PG., vol.3, col. 168.

153.De ambiguis, G., vol.9l, col. 1260C.

l54.Yeziprincipaleleexte leSfhntuluiMaxim Mirturisitorul asu-

pra ontologiei fingei reatea Hans Urs von Balthasar, osmicheiturgie,

Freiburg m Breisgau, 941, rrr.ai les n capitolul ,DieKosmologischen

Synthesen",p. 108-160.

155.De ambiguis, G., vol.91,col. l52 C-1156 B, | 16 0AD .

156.Sfrnul Grigorie elMare Dialogul),Diabgorum iber I, cap. 5,

P L..vol .66.col .198-200.

157.EpistolaII ad Serapionem,at.5, PG., vol.25, coI.632 BC.

758. ContraHaereses,IY,raefatio, G., vol.7 col.975 B.

159.LiberdeSpiri tuSancto,VI , 38 ,PG.,vol.32, col.l36 AB.

160. n Hexaemeron,mil ia ,6, PG.,vol.29, col. 16 C.

161.De ambtguis,G.,vol.91, col. 164BC.

162. n HexAemeron,milia , 5, PG., vol. 29, col. 13; Aduersus

Eunomium,V, 2, ibid., col. 680 B.

163. De anima et resurrectione,G., vol. 46, col. I24 C.

164. n Hexaemeron,G., voI. 44, col. 104 BC; De anima et re-

surrectione,G., vol.46, col.28 A.

165.De anirna et resurrectione,bidtm, col.76-77.

166.YeziG. Florovski, p.cit., . 178.

167.Sfrntul Chiril al Ierusalimului, atech.,W,24, PG., vol.33,

col.904;Sfintul Chiril alAlexandriei, rat. asch.,Xfl,2, G.,vol.673;

171. Idee uati din Mareh cuudntcatehetic,ap. , al SfintuluiGrigorie e Nyssa z.rr).

172.i.P.S.Mitrop. Filaret,Predici i cuudntdri,Moscova,1877 in

lb. rusi).

173. A.J.Wensinck,

Mystic Tieaties y Isaacof Mnneh, Tianskted

fom Bedjanls yriacText.Verhandelingen er koninklijkeAkademie on'Wetenschappen

re Amsterdam,Afdeeling etterkunde Nieuwe reeks,)OilII, I, Amsterdarn, 923, . 127.lTrad. om.:Filncalia fntebr nnoinyealedcs,iudrlirii, ol. 10, trad.din greceste,ntroducere i notede pr. prof.dr. Dumitru Sti.niloae,Humanitas,Bucuresti,2008 (n. red.).)

174.Sfintul Maxim Mirturisitorul, texrcitat de L. Karsavi e,SfnTiiPdrinyi

;iDasc,iliai Bisericii in Ib. rusi), Paris,1926 ?),

p.238. Nu amputut gisi acestpasaj n textele ui Maxim. Totusi, aceeasidee esteexprimatin maimulte ocuri,deexemplun Deambiguis, G.,vol.91,col. 1305AB .

175.De ambiguis,G.,vol.9l, col. 1305.

176.De hominis pifcio,X/I, PG.,vol.44,col. 8l-185.177.SfrntulMaxim,De ambiguis,G.,vol.9l, col. 1308.

178. Ed.A.J.'W'ensinck,ysticTVeatises...,. 341.179.G. Florovsky, p.cit., . 779.

180.De hominis pifcio,WT, PG., vol.44, col. 177D-180 A.181 Aici Lossky u precizrazl. uficientdistinctiadintre chip (datul

ontologic) i aseminaremodulde iintarea chipuluisi inalitatea xis-tenleiumane) z.ar).

182.Hom. spiriti,XII, PG., vol.34, col.557-561.183.ProsopopeiaaG., vol. 50,coi. 1361C.Operi atribuiti. ui Palama.


184.Capha hysica,heohgica tc. 389i39), bidzm,col.1145-1148.

185.Vezima i susnota 173.

186. ContraHaereses,lY,raefatio, ar. , PG., vol.7, col.975 B.

De asemenea,V,20, l (1032); I , 3 (1t23);Y,5,1 1134-5);Y,6,

| (1136-7);Y, 28,3 (1200).

187 Po matada ma t ca,VII I, nepi yoyfiq De p es fle ), vv.70 7 5,

PG., vol. 37, col.452.

188. bid"em,ry. -3, col.446447.

189.Poimatamoralia,XlV nepi cflqar€panivqggrioec4 Desprefrea

NOTE 273

203. Expresia"7rdp

ig ril,frr1flg" i apargineui Diad oh al Foticeii,

Cuudntascetic, ap.LXUI, ed. K. Popov,Kiev, 1903 (text grecesc i

trad. n lb. rusi), vol. l, p. 363. [Trad. rom.: FilocaliaSfntehr neuoinTe

aledesdulr;iril,vol. I, trad. din greceste,ntroduceri9i note depr. prof

dr. Dumitru Stiniloae,Humanitas,Bucuregti, 010(n. red.).)

204. SfrntulTihon din Zadonsk,Opere, ol. l, p. 192 in b. rusi).

205. Cuudnt scetic, ap. , ed.Popov,1, 24-25. La Migne, o tradu-

cere atini intitulati Capitadeperfectione pirituali, PG., vol. 65, col.

1168 .



umand),w. 76-84, ibidem, ol.76l-7 62.190. n sAnctumaptisma, r XL , 5, PG., vol.36, col.364 BC.

791.De hominis pifcio,X/l, PG.,vol.44,col.184AC; P deLubac,

op.ci t . ,.295.

l92.Ibidem,col.18 4B.

193. bidzm, col. 185-204.

194.nepi npooeulrlqDespreugd.ciune),. 123,PG., vol.79, col.

1 1 9 3 .

195. ContraNestorium tEutychium, G., vol.86, col. 1277 CD.

Aceleagidei sunt dezvoltate e Sfintul Maxim (PG., vol.9l, col.

557-560)9i de Sfintul Ioan Damaschln, ef.de orthodoxa,I, X, 53.

196.De professionehristiana,PG., vol. 46, col. 244 C.

197. Cuvinte ale SfantuluiVasile elatate e Sfintul Grigoriede

Nazianz n In hudem Basilii Magni, on XLIII, par. 48, PG., voI. 36,

col.560A. [Trad. om.:Sf.GrigorieTeolo i, Cuulnt k rnsterea Antui-

torului lisus Hristos; Cuudnt a Sfntele Pa;ti; Panegiric cuudntdz audi)

la SftntulVasile elMare,Ed. nstitutului Biblic9ide Misiune alBisericii

OrtodoxeRomAne, ucuresti, 009 (n. red.).1

198. n sanctum ascha,r.XLV,8, PG., vol. 36, coI.632 C.

199.Opuscukheologicatpolemica,dMarinum, PG.,vol.91, col.

45 D48 A.

200. Ibid"em, ol. 48 A49 A, col. 192 BC. La SfAntul oan Da-

maschin,De fde orthodnxa, lI, 14, PG., voI. 94, col. 1036-1037;

1044-1045.201.Defd"eorthodoxa,ll,12, PG., vol.94, col.924 A.

202.De ambiguis, G.,vol.9l, col. 1308.

206.De hominis prfcio,W, Pc.,vol.44, col. 197-200;De orationedominica,lY,bidem, ol. ll61 D-1164 A.

207. bidem . ol. 200 C.

208.Descoperiilz fAntuluiSerafmdt Sarou,Paris, 932 in lb. rusi).

209. Textul despre ele rei vointe seafli in Scrisoarea , publicari

in Galland,Wt. PatrumBibl.,Yenegia, 788,[Y,696 gi urm.

210. Pentruanaliza minungiti a acestorermeni, ezi ucrareaui

Zarine,Bazele sceticii rtodoxe, t.Petersburg1902,care gi pistreazi

mereuvaloarea. in nefericire, ceasti arteatatde olositoare u a ost

tradusa iciodati din rusi.

2ll. De baptismo, G., vol. 65, col. 1020A.

212. Sfinul Marcu Ascetul, lepi vopoonreupcrrtro0 Despreegea

duhmmireasc,i),(LII, PG.,vol.65,a].921-924. [Tiad. om.:Sf Marcu

fucetul, Despreegea uhouniceasca,espre eice-si nchipuie c,i se ndrE-

ilys; dinfa?te,Ed. nstitutului Biblic si de Misiuneal BisericiiOrtodoxe

RomAne, ucureqti, 010 (n. red.).1

213.Omilia45, ed.drn Smyrna i r ad.rusi; Omilia33 a rad. arine

publicaten Migne,PG.,vol. 120,col. 499 AB.

214. Cuulntdri/ predici, rad. r., I, 5.

215.Teologia ccidentali onsideri i, in starea rimordiali, peste

naturaomului Dumnezeupusese n har,un dar supraadi.ugat, arc, a

un frAude aur, i o prea e protopirinti si cadi n pdcar n.tr.).

216. De hominis ptf.cio,XII,PG., vol. 44, col. 164.

217. Despre u tereantunericului are ivilestepeste eamul me-nesc, eziHomil. Spirit.,WIY, 2;XLlll,7-9 etpassim PG., vol.34,

col.664;776-777).

274 TEOLOGIA ISTICA BISERICII ERASARIT

218. Mort in Rusia a inceputul evolugiei, utorul Sensului ieyii(Moscova, 9 7) este ecunoscutn Apus. PringulE. Tiube;koi este in-

gurul ,sofianist" cirui gandire eologicia rimas perfect rtodoxi.

219.Sfintul hineu,Adu.Haereses,Y,raef PG., vol.7, col. l20;

Sf.Atanasie,De ncarn.Wrbi, cap.54,PG., vol.25, col. 192 B. Sfrntul

Grigorie e Nazianz, iiem. og.,X,5-9,PG.,vol.37, col.465;SfAntul

Grigoriede Nyssa,Oratio atechetica,O(V ?G., vol.45,col. 65 D. [Tiad.rom.:Sf Grigorie deNysn,Marelz uulntcatehetic,rad.din greaci eche

de Grigorie Teodorescu, d. Sophia,Bucuregti,1998(n. red.).1

220. Despre iaya n Hristos,IlI, PG., vol. 150, rad. fr. in lrinihon,

NOTE 275

232. SfXntulDimitrie al Rostovului,Opere, ol. 3, p. 101;Lecturi

cre;tine, 842,lV, 295 (in lb. rusi).

233.Dogm5.romano-catolici, otrivit ci.reiaMaica Domnului a fost

zimisliti fbri de picat, neacceptati e BisericaOrtodoxi.,pentru ci,

astfel,MaicaDomnului ar i exclusi e aopera e i scumpirare mpli-

niti pentru oati naturaumani (din care i Maica Domnului ficeaparre)

in 9i prin Fiul lui Dumnezeu z.z).

234. Omilie la Intrarea n Bisericda Sfntei Fecioare,n culegerea

de predici a Sfintului Grigorie PalamaEd. Sophocles, tena, 1861,

p . 2 1 6 .

235. M. ,Hom6lies ariales yzantines",n Patrologiarien-



IX, 1932, pp. 89-90. [Tiad. rom.: Nicolae Cabasila,Despre iaya n

Hristos, rad. din greacigi note de pr. prof. TeodorBodogae,Ed. Insti-

tutului Biblic gi de Misiuneal BisericiiOrtodoxeRomine, Bucuresti,

2009 (n. red.).)

221. Quaationes d.Thalasium 60),PG.,vol.90, col. 621 AB.

222.De ambiguis,G.,vol.91, col. 1308.

223.Ibidzm, ol. 1309.

224. H. U. von Bdthasar,Kosmischeiturgie, pp. 267-268.

225. Centuriilegnostice,, 66, PG., vol. 90, col. I 108AB.

226.A;acum am precizatmai sus, o$unea e ,intrupare" u exprimi

intreaga conomiea Fiului. Esteun rermencares-a ncetigenit,din

nefericire, n limbajul de speciditate. l folosimgi noi, cu precizarea 6.Fiul ui Dumnezeunu a asumar umai trupul, ci omul intreg trup

si suflet , dtfel teologia rtodoxiar i, gi ea, uspecti enestorianism.

Prin,,intrupare"ngelegem,,inomenire",aptulci Fiul lui Dumnezeu

S-a icut ;i om adevirat n.n).

227. Contra acobitas, 2, PG., vol. 94, col. 1464A.

228. Enarratio n Euangeliumoannis, , 14,PG., vol. 123, col.I 156C.

229.De d.iu. omin.,II,3, 10 ;Epist.,lYetpassim,PG.,vol.3,col.640 C;648 D; 10728).

230. Ti,ei uulntdri dtspre nyetzpciune,ineepiscopulgnatie (ms.431al Bibl. Sinodale in Moscova), ublicate e P S.Arsenie, ext grec i

trad. n rusi, Novgorod,1898.231.Defde orthodoxa,lIl,12,PG., vol.94, col. 1029si 1032.

Jugie,talis,XIX, fasc. , Paris,1925,p. 463.

236.Def.deorthodoxd,lII,2, G.,vol.94, col.98 5 BC-988 A.

237 Quaestionesd ThaLassium21),P G., vol.90, col.312-316.

238.Epis.WI, PG., vol. 91, col. 604 BC.

239. Mansi, Col. concil.,MI, col, 116; Denzinger,Enchiridion,'Wiirzburg,

1865, . 134,pp .4446.

240. Principalele asaje,kenotice"ale Sfhntului Chiril sum:Quodunus it Christus, G.,vol.75, col. 1308,1332;Apologetiansontra ien-

tales, ol.76, col.340-341; Apohget. ontraTheodoretum,ol.417,440

gi urm.; Aduersus estorium,II,4, col. 152;i urm.;Derectafdz, ad

reginas,II, 9, col. 1357-13 59;Homil.pasch,.Xl/Il,vol.77, col.773

si urm.,passim.

24l.In loannem,l,vol.73, col.36 1D.'

242. Disputatio umPyrrho, G.,vol.91, col. 334,335 D-348 A.

ff Sfintul Ioan Damaschin,Defde orthodaxa, lI, 3, PG., vol. 94,

col.994-996.

243.Defdz orthodoxa,Il l , , PG., vol.94,col. 1013B.

244. bidem, ol . 1013C-1016A; IV 3, col.1105AB .

245. Disputatio umPynho,PG.,vol.9l, col. 337 C-340 A; De

ambiguis,bidcn, col. 1060A. Qf Sfintul Ioan Damaschin, efde ortho-

doxa,l l l , 15,PG., vol.94 , col. 1053D-I056 A.

246. Defdz orthodoxa,III,15, col. 1057A.

247. Sfi,n:ll Maxim, Opuscuk heologica tpolemica, d Marinum,

PG.,vol.9l, col. 48 A49 A. Cf loan Damaschin, efdc orthodaxa,

l l l , 14,col.1 36-1037,1044-1045.


248. Defdt orthodoxa,III,15, col. 1060BC.

249.Ibidtm,III, 18 ,col. 1073BC .

250.De ambiguis,G.,vol.9l, col. 1044B'C,1048C.

251. Opusculzheohgica tpolemica, G., voI.9l, col. 156-157;

De ambiguis,bidzm, ol. 1040, 1049D-1052,l3l7 D-1321.

252. Acest ropar,ca si celelalte exte iturgice pe care e citim maijos, trebuie ciutate in Minei gi n Ti,iodulPostuluiMare.

253.Yezimai sus ota226.

254. QuaestionesdThalassium43),PG.,vol.90,col.408 D; (61)

col.633 D; (63) col.684 A-685 B.

255. n sanctum ascha;r.XLV, pan22,PG.,vol.36, col.653,\8.

277

Stieri IIL studiu ntrod. si trad. dediac. oan L Ici jr., Ed. Deisis,Sibiu,

2001, esp.2003(n. red.).)

266. ContraMacedoniun, par. 12, PG., vol. 44, col. 1316.

267. Defdz orthodoxa,I, 3,PG., voI.94, col. 856.

268.PG., vol. 120, col.507-509 (trad. adni).

269. Or.WI (Theongica , pu. 2G27 . P G., vol.36, cnl. 6l -1 64.

Thd. fr.: P HenrideLubac,Chatholicisme,aris, 938,append.347-348.

270. Anifon al glasului4 al slujbei de duminici.

271. Or.WI (TheologicaW,p^r.29,G.,vo\.36,col. 15 9BC .

272. Liber dc Spiin Sancto, . XVI, par.37 PG., vol. 32, crl,. 133C.

273.Liturghia Sfintului Vasile, ugiciuneacititi in taini.



256. bidzm, par.28,col. 661 C.

257. bifum, par.29,col.664 A.

258.Poimaa dzseipso,Wlll, Hymnus d Christumpostihntium

in Paschate,G., vol. 37, col. 1328, vv.3944.

259. De ambiguis, G., vol.9l, col. 1392.

260.Yezimai susnota226.

26l.Yezi, de exemplu,a Sfrntul Grigoriede Nazianz,Epist.101,

PG.,vol .37,col . l8 l .

262.SfhntulGrigoriede Nazianz,n Pentecosten,r.XLI, par.5,PG.,vol. 36, col.436437.

263. ContraHdereses,III,4, par. , PG., vol. 7, col. 966 C.

264.De SpirituSancto,Xfx,49,PG.,vol.32, col. 157 AB.Cf. Gri-goriede Nazianz, r.Wl,29, PG., vol.36, col. 165 B.

265.Omilia62. Operele fhntuluiSimeonNoul Teolog u ostpubli-care a Smyrna n 1886. Aceasti edide fiind de negisit, Krumbachermirrurisesteci nu a ntAlnit-o niciodari (Geschichtezr byzantinischenLitteratur, d. 2, Miinchen, 1897,p. 194). l citim peSimeondupi otraducere useasci tcuti de episcopulTeofan,ed. a II-a, la mAni.stirearusi aS6ntului Pantelimon e a MunteleArhos,Moscova, 892.Pasajulcarene ntereseazi eafli la p. 105din vol. I. Migne a publicato parredin operele fd.ntului imeon ntr-o traducerearini ficutl in 1603dePontanus PG.,vol. 120,col. 321494). CArevamnuri au ost publicatein Viespirituellz,M/11,2 9i 3; )O(VIII, I (1931,mai-iulie), n trad.

d-nei Lot-Borodine. [Tiad. rom.: S[, SimeonNoul Teolog,Discursuriteologice/ etice.Srieri I; Cateheze. crieri I; Imne,Epistole;i Capitolt.

274. Defide orthodoxa,, 8, PG., vol.94, col. 821 BC.

275.Adu.Haereses,lV,33,14,G. ,vol.7, col. 1082.

276. Protreptic,XI, G., vol. 8, col.229 B.Trad. r.:P Mond6sert,

in colecEia,Sourceshrdtiennes", , Paris,1942,p. 173. [Tiad. rom.:

Protrepticul,rad. din greaciveche, tud. nrrod., sinopsi, note,glosar,

bibliogr. gi anexi de Bogdan Minci 9i Citilin Partenie,Humanitas,

Bucureqti,2005 (n. red.).)

277.Misagogia,l,PG.,vol.9l, col. 665468; P H. de Lubac,op.cit.,

p.27. Ase vedean special ap.al Il-lea al acesteiucriri, in careautorul

dezvolti ideeaunitigii firii umane n Biserici, bazindu-se n principal

pe scrierile irindlor greci.

278.Omil ia61, par.l , PG.,vol. 59 , col.36l-362.279. n loannem, I, I l, PG., vol.74, col. 560.

'280. Lib. dz SpirituSancto,lX,22, PG., vol.32, col. 108 BC.

281. bidcrn, ol. 108-109.

282. n Canticum om.W, PG., vol. 44, col.1116-1117.

283. De uita n Christo,V, PG., vol. 150, col.617 jrB;

284. ntroducere imnurile dumnezeiestiiubiri, PG.,vol. 120,col.

509 (trad. atini): trad. r.:Vie piituelh,)O(Ul, 2, I mai 193 , p. 202.

285. Expresiemprumurari di n predtca n Pmkcosten shnillujcri-

goriede Nazianz Or.XLI, par.9, P G., vol.36, col. 441),carea slujir ca

materialpentrucelemai nrmoaseer<teinugicede prazniculuiCincizecimii.

286. Descoperirile f,AntuluiSeraf.mdz Sarou, n traducere rancezi.,

au fost publicate n parte n Le Semeur,martie-aprilie 1927. Tiadu-cerea e fagi i apargineui V lossky.

27 8 TEOLOGIA ISTICA BISER]CII ERASARIT

287. Ibid.em.

288.Hom., 5,9.

289.Hom.,57 ,4.

290.Y. M.-J. Congaa Chritiensdrsunis, . 14.

291. De professionehristiana,PG., vol. 46, coI.244 C.

292. n Isaiam, I , c. 52 , par. , PG., vol.70 , col. l44 C D.

293.Adu.Haereses,Y,24,ar. , PG., vol. 7, col. 966 gi urm.

294. Capita heologicat oeconomica,uta , 73, PG., vol. 90, col.

1209A.

295.Mistagogia,ap. I-IV, PG., vol.9l, col. 668-672.

296. Quaestionesd Thaliasium,LlX, PG., vol. 90, col. 609 BC;

NOTE 279

310. Ibidcm. col. 472 B.

31 . Ibidem, col.472 D47 3 A; In praesentationem,d. Sophocles,

l l , t58-159,162.

312. Dogmatica lasului (octoih).

313. Conuorbinab Sftntului Serafmcupiuire h scopul iepiicre;tine,

in trad. noastricitati mai sus,nota286.

3l4.in teologia omano-catolici,rice apti buni sivirsiti in viaga

aceastaduce serie emeritepentrucare,n viaga e dincolo,primim

plati in mod compensatoriu. fintiiau meriteprisositoare mai multe

decit ar aveanevoiesi semAntuiasci.Acesteantri. in tezaurulsacrual

Bisericii, in carePapa oate uagi dirui - prin indulgenge celor are



Capita heol.etoeconornica,uta V 20, ibidcm, col. 3l2 C.

297. Sf. Grigorie de Nazianz,on 30 (a 4-a teologici, a 2-a asupra

Fiului),PG., voI.34, col. 132 8.

298.Oratio atecheticaagnd, ap.35,PG., vol.45, col.88giurm.299.Oratio II contra rianor,pa:'13,PG.,vol.25, col.393-396.

300. Atr\ Coo @e\ oaprup6po6 ai rlpeiqdr0pconor veopcrtogopor(AcestasteDumnezeu urtiror de rup, ar noi, oameniipurtirori de

Duh), Sfintul Atanasie,De incarnatione t contraAianos, par.8, PG.,

vol. 26, col.996 C.

301 Astfelestentitulat rataruldespre fintele aineal ui Nicolae

Cabasila.

302.T*t citatde pirinteleG. Florovski,Pdnnpii dsdriteni i ueaculuial lV-lea (in lb. rusi), Paris,1931,p.232. Cf, ParaeneticaOO(UII,

ed.Assemani,extsiroJadn, ol. II, 493gi urm.; Tesam.,extgreco-latin,

vol. II, 241;Depoenitentid,exrgreco-lat.,ol. II, 167-158,175;Th.

J.Lamy,S.Ephraemi yr ihymnietsermonelMechliniae, 882, , 358.303. n loannem,homil. XLYI, PG., vol. 59, col. 260.

304.Def.dcorthodaxa,lV,G.,vol.94, col. 1153B.

305. Sfintul SimeonNoul Teolog, rad. fr., Viespirituelle, O(UI,

3 iunie 1931, p. 309-310.

306. bid.,p.304.

307.De arnbiguis,G.,vol.9l, col. 1308B.

308.Mystagogia,ap.8-21, PG., vol.9l, col. 688-697. H. von

Balthasar, osnische iturgie, pp. 326-327.309. n Dorrnitionen, G., vol. I 5l , col. 463 AB.

nu au merite suficientepentru mintuire (n. tr),

315. De institutochristiano,PG., vol. 46, col. 289 C.

316.De altfel,el a ostcinstit muhi vreme asftnt gi n Apus;Sftntul

Grigoriecel Mare vorbe;tedespre l, ar papaUrban al VJea l numegte

inci din veaculaIXIVlea,,S6ntul IoanCasian" nrr-unadin bulele ale.

317. Omilii duhoanice;ti,OO(UI, 10, PG., voI.34, col.757 A.

318. PS.Teofan,Scrisori .espreiapa uhouniceascA,d.de a Mun-

teleAthos,pp. 19, 65,67,83 (in rusi). [Tiad. rom.: Sftnrul Gofan

ZLvordrul, ViapaduhouniceascdSicuTn putem dobdndl (Scrisori), rad.

din rusi de David Maria, Ed. Egumeniga,Galagi,2007 n. red.).)

319. Omilii duhouniceSti,III, 2, PG.,vol.34, col.528 D-529 A.

320. Wensinck, p.cit., . 13.Textulsiriacal operelorSftntului Isaac

a fost publicat penrru prima oari de P Bedjan,Mar Isaacus ineuita,

De perfectioneehgiosaParis,1909); rrad. englezi rcuti dupi aceasri

edi;ie de A.J. \Tensinck,MysticTi'eatisesy saacof Nineueh vezinora

173); rextgrec trad.din veaculal IXJea, singuracunoscuti naintede

edi;ia Bedjan), d. N. Thdotoki (Leipzig,1770).Noi ne referimmai

ales a'Wensinck i uneori a ediEia h€otoki.

321. Wensinck, p.cit., . L3.

322.ScakParadisi,radusl,PG., vol.88, col.634 C. [Thad. om.:

IoanScirarul,Scara aialul,edi;iaa 3-a, raducere in greacide .nS.

NicolaeCorneanu,EdituraAmarcord,Timiqoara, 000(n.red..).)

323. bidzm, col.644A.

324. Omilii duhou.,Y/, 32, PG., vol.34, col.597 B.

325. Ibidzm,XLIII, 7, col.776 D.

280 TEOLOGIAMISTICA BISERICII E RASARIT

326.Ibidcm, V, 20, col.58 9 B.

327. Cf. mai suscapitolul ,,Chip gi aseminare".

328.Ed..\Tensinck,rn.LWIII, p.340 gi om.WW, p. 187;ed.

Th6otoki, m. Lgi LIV;trad. rusi,ed .a III-a, 1911, p. 2049i331.

329.Estedeprisos i spunem i acestermen,desemnind onstiinta

divinului pe carepersoana mani o capiti prin Sfrntul Duh, nu are

nimic n comun cu speculatianostici.

330. Capita heologicat oeconomicA,uta V cap.88, PG., vol.90,

col.134l-1344.

331.Ed. Thdotoki,XVII, pag.87-88.

Wensinck,

XL, p.202. Cf

NOTE 281

348.Sfand Isaac iruI,ed.Theotoki, OOOI,pp.206-207; f-ensinck,

p . l 8 .

349.Ed.Th6otoki,DOO(V., . 511;'Wensinck,.174.

350. Ed. Thdotoki, OOilI, p. 202;Wensinck,

p. I15.

351. bidzm,urmareaextuluicitat.

352.EA.de Smirna,1886,om.XLV l0; ed. usi din MunteleAthos,t .414-4 t6 .

353.Sfinrul IoanScirarul, Sc. ar,gr.)OVII-)O(Ull, Pc.,vol. 88,col. 1096-1 l7; 1129-1140.Cele doui centurii ascerice le SfAntului

IsihieSinaitul unrpublicaten Migne,PG.,vol.93, col. 1479-1544,



ib idtm,l ,p.20.

332. Capitapracticll,L)Oil, 2G., vol. 40, col. 1244 AB. Cf. ibid.,

col. 1221D. [Tiad. om.: Evagrie onticul,Tiautpractic.Gnosticul,trad.,

introd., dosar icomentarii e CristianBidiligi, CuneaVeche,Bucurqti,

2003 (n.red..).)

333. W'ensinck,p. 210.

334.Ed .Thiotoki, LY,p.325.

335.Scala aradisi, r.Vll, PG., vol.88, col. 804 AB.

336.Asupradarului acrimilor,a se e dea rt. d-nei Lot-Borodine ,

,,Lemystdre u don des armes ans 'Orient chr6tien", n Viespirinelle,

XLVIII, nr. 3 (1 sept.1936),Etudes t documents, p. 65=110.

337.Ib idzm,ol .8 l6 D.338.Defde orthodoxa,l, 0, PG., vol.94, col.976 A.

339.'Wensinck,. 338.

340. bitum,p. 310.Cf ,p.2rt.

341.Sfrntul MacarieEgipteanul, om.spir.,)OoflIl, PG.,vol.34,

col.74l Eiurm..

342.De oratione,G, c. 8,vol.79, col. 169 AB.

343. Wensinck, p.294-295; ed.Th6otolt, om.WV.

344.nepi pooeullq Despreugaciune),G.,vol. 150,col. 1117B.

345.Sfintul Grigoriede Nyssa,De institutocbistiano,PG.,vol.46,

c o l . 3 0 lD .

346.Ed.Th€otoki, OO(V,p. 229; XIX p. 402; Tensinck,pp. 3l 8

$l urm.

347.Wensinck, . I13.

printre operele ui Isihiedin Ierusalim. Tiad. rom.:Fihcalia Sfntehrneuointe ledcsdudr;iii,vol. IV trad.din grecefre,ntroducerisi notedepr. prof dr. Dumiuu Stiniloae,Humaniras,Bucuresti,2007(n. red.).1

354. Yezi art. dr. G. Wunderle, ,La techniquepsychologique eI'herychasme yzantin",EtudzsCarmilitaines, cr.193S,pp. 6l-67 . Cfsi un izvor isihast mportent, Centaie dz Callistos t gnatios,publicatin trad.germani de P Ammann, Wiirzburg, 1938.Aceste oui articolemarcheazi nceputulsrudiilor mai aprofundate i nepirtinitoaredespreisihasm,din picate neapreciate ici pini astizi in Occidenr.

355.EpiscopulTeofanlvoritul, Srieri,vol.V n. 911 (in b. rusi).

356.De oratione,ap.114-116,PG.,vol.79, coI.1192-1193.Cf

ibidtm,col. l8l-1184, passim.357.Ad Mcokum praecepta,G., vol. 65, col. 1040C.

.358. Cuutntascetic,ap.59, ed.Popov, ol. I, pp. 300, 303.359. bidzm,cap. 16,vol. I, p. 43. cf.,pp. 111,479.

360.ScahParadisi,r. )OO( PG., vol.88, col. I 156 A.

361. bidem, ol. I160 B.

362. Omilia LIII,2, ed. rusi din MunreleAthos, I, 7; r:rad. r., Vie

spiri tuel le,)O(Ull, , I iul ie 1931,p.75.

363. De anima et resalrectione,G., vo l. 46, col.96 C.

364.Reguhefusiusrdctatde,G.,vol.3l, col.908CD .

365.De ambiguis,G.,vol.9l, col. 1308.

366. Tensinck,.342.

367. Cartea umnezeiegtiiubiri, om. LM t, in ed. rusi de a Mun-teleAthos, I, p. 1l; trad. adnL,PG., vol. 120, col.425.

368.Homil. spir.,XI,PG., vol. 34, col.761.

28 2 TEOLOGIA ISTICA BISERICIIE RASARIT

369.Doctina, XIV, 3, P G., vol. 88, col. l77 6-1780.

370.Capita racticd, OO(II, 25, PG., vol.40, col. 1268A.

371.OmiliaLWX,2, ed. usi din MunteleAthos, I, pp. 318-319.

372. Omilil duhouniceSti,V,, PG., vol. 32, col. 513 B; XII, 14,

col.565AB; )O(V,9,10, col.673.

373. ContaAhyndinum, G., vol. 150,col. 823.

374. Sflntul Grigorie Palama,Omilia la Scbimbarea Fapd,PG.,

vol. I 51, col. 448 B. Vezi excelentul tudiu al pirintelui Vasile Krivo-

cheine), iJugir la MunteleAthos, ,Ladoctrineasc6tique t thiologique

de saint Gr€goirePalamas",.Seminariurnondahouianum,y'Ill, Praga,

1936, pp.99-l54.Traducere germani de pr. Hugolin Landvogt, n Dai

NOTE 283

puginun cazde,,noaptemistici", desul de caracteristici.:elal SflnruluiTihon din Zadonsk,veaculal XVIII-lea.

387. Entretiende S. Siraphim sur le but dek uie chritienne (rradu_cerea utorului).

388.Iden.

389.Ed.'Wensinck,Ornilia I, pp.8-9. Cf om.MII, p. tt4.390. Ibidzm, Omilia WII, p. I 18 (ed.Th6otoki, om.WII).391. Ornilia XC, ed. rusi de la Muntele Athos, parteaa II-a, pp.

488489.

392. Tomul ghioitic,PG., vol. 150,col.1225-1227.393. Omilia LWI, 2, ed. rusi de aAthos,parrea ll-a, p. 37.



iistlicheChristentum, III, I 939.

375. Operelefnntului imeon,d.Smirna,1886,partea II-a, p. 1.

376.PG.,vol. 150, ol. 1833D.

377. SfAntulSimeon,OrniliaLWI, l, ed. usi, MunteleAthos, I,

p. 36; Sfinul Grigorie Pdama, Capitaphysica c. 67), PG., vol. 150,

col .1169A.

378.Predici,W.,PG., vol. l5l, col.268 AB.

379. %mul aghioritic, G., vol. 150, col. 7232C.

380.PG.,vol. 151,col.433B.

381. Omilia k I ntrarea n Bisericd Sfntei Fecioare, d. Sophocle,

22 omili de Sffntului GrigoriePalama, tena, 861, pp. 175-177 Citar

in articolulcilugirului Yasile,Sem.Kond.,YIl, p. 138.

382. Conuorbireaufletului u nupul, PG., vol. 150, col. 136l C.

S-apus a ndoiali autenticitateacestei crieri tribuiteSfrnnrlui Grigorie

Palama; n orice caz,ea apar1,ineceleiagiamilii duhovnicegti.

383.PG.,vol. 150, ol. 1233BD .

384. Istoisire despre iaya i faptele P,iintelui Serafm de Sarou, ed..

III, Moscova, 851, . 63 (i n b. rusi).

385. Omilia XC, ed. rusi de a Muntele Athos, II, 487488; rrad.

fr., Viespirituelh, O(VIII, 1, I iulie 1931,p. 76-77.

385.Punind in opozigie iile de sffngire roprii Apusuluigi Risi-

rirului,nu vremsi afirmim nimic n chip absolut. ceastimaterie, rea

delicati gi nuangati,scapioricirei incerciri de schematizare.stfel, n

Apus, experienla opgiinu €stedeloccaracteristici, e pildi pentru

Sftntul Bernard.Pedealti parte,spiritualitatea isiriteani ne oferi cel

394.Ibidtm.

395.Yezi mai sus nota296.

396.Ed.Th6otoki,DOOflV pp.480-48 ; Vensinck, O(VII p. t36.397. Ornilii duh.,XI , l, PG., vol.34, col.540.398.DiscoursWll; trad. r., Vie pirinelb,)O(Ul, 3, I iunie 1931,

p . 3 0 9 .

399. SfAntulGrigoriede Nazianz, n Theophaniam, n WWL9,PG., vol. 36, col. 320 BC.

400. Ed. Th6otoki,XLIII 9i XIX; lVensinck,Orn. XII, p.259 giOm.IXVII, pp. 316 9i urm.

40 . Omi ia deSf nte ePa;tia Sfdntului oan GurddeAur, p G., vol.

59 ,col.721-724.

CUPRINS

Scurtd prefapd 5

Studiuintroductiu... 7



Scurti not,i biobibliografcd 29

1. ntroducere: eologie i mistici

in tradi;ia Bisericiide Risirit 33

2. ntunericuldumnezeiesc 49

3. Dumnezeu-Tieime 69

4. Energiile ecreate 90

5 . F i i n t a c r e a t i . . . . . . . l l l

6. Chip si aseminare . . 132

7. Iconomia iului . . .. 152

8. IconomiaSflntului Duh . . . 172

9 . .C e l eou iaspectea leBiser i c i i . . . . . 1 8 8

l 0 . C a l e a u n i r i i . . . . . . . 2 0 9

l l . L u m i n a d u m n e z e i a s c i . . . . . 2 2 8

12 .Conc luz ie :Osp igu l imp i r i g ie i . . . . . 2 4 7

N o t e . . . . 2 6 1

1944=vladimir lossky-teologia mistica a bisericii de rasarit

Documents