âNUL ai JjXXXVÎi-le» n-l 12 NDMARDL 2 Lei Braşov, DmniBecă 3 Februarie 1 9 2 4

« u i i r

ftMaeţtt şi Âdaunistraţia^ iâ T A lL îB B R T A Ţ E I B fc A Ş O V

Telefon 226âbagaiueat anual 360 lei Pentru strefnăŞai« 600 lei Anunţări, reclame, dupa U

Fundată fa jffi de f'íeorgé Baript?Apare de trei ori pe săptămână

F ără o presă naţională cinstită ’şi demo­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor Ici culturalei şi politice. E ca şi cum a r grăi prin gara streinului.

Frontul unic al opoziţiei— Ceea-ce cred raassele. —

Cercetători al polcaiul opinie! pcfellce, no potem trece pecte manifestările acesteia. Astă ti, ia ordinea f zilei, este chestia nea dacă va nai rămâne regimul Ia putere san va fi silit s i plece. Deci von da, din rândurile celor «uiţi, celor mat loviţi de siste­ma) de gavernare de astă;*, părerile sincer exprimate. N V ven Indicaţii "prea multe din cercările diriguitoare, In această privinţă, da cât ana îmbucară* toare: O întrevedere ar fi avut ioc la Bacureşt intre d-î iu iu Mania şl l Mhaliche, îa vede­rea stabilire! unui acord pentru răci«: narea re gira a iul liberai de la guvern. Avem, insă, foarte «oiţe manifestări din rândar le OHriţimei, care cere acest acord şl dacă este posibil, an front «s(ct pe toată liota împotriva celor ce pregătesc guvernanţii de «atici, pentru a înstăpânii o i partid peste întreaga (ară.

Partidal libera', consecvent pelticei sale de-o jumătate de veac, ■« se dă înapoi de la o leg ferare care s ă i aşeze stăpân pe bogăţiile1 productive ale ţârei, lnfto!n[âad astfel întreaga des- voltare politică a poporalul. Nu încape îndoială că, prin orice m$oace, dopă ce an studiat din punctul lor de vedere «genera­tori! de energie* ai ţăre?, dopă ce-aa plănuit societăţile finanţe! lor pi dnpi ce prin alte legi îşi aslgară domlnaţianea politică — vor da liptă energică pentru m izarea integri Iá a plánn al lor. Să nn-şi facă nimeni Slnzii: liberalii sunt îa mare să-şi trea­că legde prin snrprindere san împotriva ori-căror rezistenţe — îiklarg de nna: a c e e a a R i-

Care este, deci, datoria opo­ziţiei? Să dea lupta pe un front nnîc. Opinia publică, îngrijorată, aşteaptă semnalai acestui acord. Când paterile vor fi mite, ee vă împiedica atentatei la liber tăţile cetăţeneşti şi jogul econo­mic pe care-1 pregătesc ţârei cei astăzi la guvern.

Partidul Naţional român s’a declarat gata pentru asemenea acord* Declaraţiile d-lui Iuiiu Maniu făcute la banchetul dinT.-Severin sânt concludente. In partidul ţărănesc, deaseme- nea există curentul înţelegerei acestui acord* Ţara vrea acor­dul One se va împotrivi, dintre partidele opoziţie?» va rămâne izolat- Dorinţa masselor este pentru aceasta mare luptâ unită, care nu poate să nu dea rezul­tate decisive.

Primejdia este mare» nu nu­mai pentru popor oi şi pentru Coroenă. Un partid liberal în­stăpânit politiceşte şi economi­seşte peste întreaga taré, va a- vea o anumită atitudine faţă de Acela care este chemat să dm iească , Sn pace şi iubire, nu să guverneze a sa cum va dieta d-1 Brătianu- Nemulţumi­rile, firesc ridicate pe urma unei asV*fel de guvernări, nu vor o- eofi persoana Regelui. Aceasta doresc şi liberalii* Din actele Cetoanei ei vor să facă acte

politice pentru slujirea interese­lor lor de partid.

Cu durere, trebuie să consta­tăm că, astăzi, chiar, poporul priveşte starea de fapt ast fel: un partid, fa-orizat, s ’a înstă­pânit pe tară*

România Mare nu poate a- vea soarta de a fi guvernată de un singur partid — fără con­trolul opoziţiei — sub scutul au* toritătei regale. Ori cât vom fi acuzaţi de antidinasticism de adulatorii de azi ai Coroanei şi insultătorii ei de eri — nu pu­tem să nu de8văluim ceea-ce crede poporul. Este un real ser­viciu ce facem.

Lupta opoziţiei ®unite este chemată să lămurească acest echivoc, ce dâinueşte cu atâtea urmări grele. O aşteptăm şi o doreşte întreaga ţară.

Tratativele fiiso-române.Se afirmă că d l Cicerin a

răspuns la ultima noastră pro* punere, alegând Viana ca centru în cari delegaţii noştri să se întâlnească, cu iai lui, pentru a discuta şi trata ches­tiunea recunoaşterei guvernului Sovietelor.

Guvernul nostru ar fi dispus să accepte Viena şi d-1 Duca ar aştepta numai sosirea d-lui Mitilineu, ministrul nostru la Viena, pentru a stabili data în- ceperei tratativelor.

Şef al delegaţiunei noastre va fi d-1 C. Diamandi, care a tratat cu ruşii, atât la Genova, căt şi la Lausanne.

Vladimir Iljic UIjano w LeniRolul lui în timpul revoluţiei.

ni.hbucnind îa Martie 19171,re-

rotaţia» len ta * plecat, de sine înţeles în Rusia. Din oprima zi el a înţeles că trebuie s ă , pună în lucrare toată energia şi vo­inţa sa pentru a ajunge acolo unde duceau teoriile Ju! Marx şi unde arătase şi el încă din primele zile ele răsboiului : la dictatura proletariatului, la re­voluţia socială chier cu rizicul de a provoca un răsboiu civil.

Sosind la Petersburg a fost ales imediat Sn sovietul local, a rostit primul mare discurs în public la 4 Aprilie în palatul tauri c şl a ôcris In „Pravda* un articol, pledând pentru necesi­tatea de*a se termina imediat războiul. Nici o armă nu i părea prea rea, dacă aceasta se pu­tea folosi în contra autorităţii şi guvernului provizor. Lozinca lui era : «Toată puterea pentru Soviet*.

In luna Iulie 1917 a încercat pentru prima ovră fracţiunea bolşevică să ia puterea. încer­carea a eşuat şi Leniir. a tre­buit din nou să se refiigtaze. Deabia câteva luni mai târziu j şl*a ajuns (inta şl a devenit şe* fui noului guvern. Lenin deve­nise o personalitate istorică de prfmul rang,

Lf nin a condus aproape şeepte ani revoluţia rusă şi statul so vieţic. Ţinta lui a cuprins-o în următoarele cuvinte : «Ca ţintă finală noi urmărim dei&turarea statului, adt că a unei puteri or­ganizate sistematic şi în gene­re a oricărei siluiri a omului.

S criso rU fi laramnreş

Manifestări culturale şi sociale.

Revelionul după calendarul Iulian a fost serbat în cele două centre culturale ale judeţului, in Slflhet „Reuniunea fzm ejJor* a araniat un bal cu tombolă şi multă veselie românească, dar cu puţin rezultat materia!. In Vi­ţiul de sus despărţământul „As- trei* a închinat o şezătoare II* terară lui M. Em?nes:u, despre care a vorbit d-1 Dr. vaslie Fi* Iipciuc. După concert a urmat un foarte reuşit bal. Duşmanii culturei române au crezut de bine să provoace un circuit scurt la lumina electrică, încât anul nou a fost salutat cu luminări de său.

Progresul ce 1 face „Astra* pune pe gânduri pe oamenii în* tunereculul, care îşi tem situaţia In faţa manifestărilor de cultură şi solidaritate românească. Pen­tru a produce o dlvers une în opSntunea publică, au organizat mCăminul cultural* al Societăţii «Principele Caroi*, care prin 2 încercări de manifestare neizbu- tite slăbesc prestigiul manifestă­rilor româneşti şt solidaritatea mult dorită pe terenul cultural.

Sperăm că d-1 Dr. C- Nedelcu va înţelege situaţia şl va pune capăt manifestărilor pornite din

ambiţii nesăbuite puse la cale pentru slăbirea „Astref*.

„Astra* Insă sprijinită de opi* ni s publică îşi urmează tra­diţia sa culturală. Sunt în func­ţie pe lângă centrală în:ă 3 agen* turî, c^rl ţ»n lecţi din istoria Românilor. S'au inaugurat 7 b i­blioteci poporale şl se ţin şeză­tori poporale.

Noul despărţământ «Iza'por- neşte harnic la munca de orga­nizare, astfel de Găciun a or­ganizat agentura din Săllştea de sus cu o frumoasă serbare po­porală.

Institutorul Georga Vornic din Sighet îşi publică impresiile câ$ tigaie In Cehoslovacia. Din ele voi scoate informaţia statistică, că conform datelor oficioase ale ale rcceztzământului ultim în Ce­hoslovacia sunt 137,000 Români. Aceştia trăiesc peste Tisa şi prin o rectificare de frontieră ar pu­tea fi salvaţi de slavizare. La ratificarea tratatului din Sevres s’ar putea releva acest adevăr pe lângă pericolul panslavismu* mulul roşu, ce ne ameninţă din Cehoslovacia. C oresp .-

Deputaţii ş i senatorii liberali n’au altă grije de cât să facă o nouă urcare a diurnelor. Ministrul de finanţe s'ar opune, astăzi, mai puţin. Dovadă, că mergem spre normal L.

Noi tindem spre socialism şi suntem convinşi, că el trebue să se transforme în comunism. Astfel orice necesitate 8 silui­re! omului în genere, orice sub­ordonare a individului altora trebuie să dispară, căci oame­ni! se vor obicinuf să urmeze regulile elementare ale convie- ţuirei sociale fără siluire şi sub­ordonare*. Aceasiă ţintă a ur­mărit o tot timpul cu niftoadele pe ceri ie-a sch ţat Marx în o* pera sa şi anume în primul rând cu dictatura proletariatului, a- decă prin dictatura partidului comunist in Rusia. Toate aba­terile deia executarea acestui program sunt pentru Lenin nu­mai acţiuni efemere, pe cari le pretinde tiu pul şi ceri se pot aplica în clipa realizării revo­luţiei mondiale sociale lumei întregi având ca scop esecuta- rea integrală a doctrinei Mar­xismului.

Lenin a creiet a treia inter­naţională, el a introdus şi noua politică economică pentru a fa­cilita cel puţin pentru un timp oarecare o convieţuire a celor două sisteme astăzi existente în Europa. Lenin era o putere, ca­re sfarmă şi care are curajul să continue să sferme fără consi derare la pericolul de-a fi o- dată însuşi sfermat

La 5 Septembrie 191$ s’a comis asupra iui Lenin un a- tentat. Organismul său puternic, traiul simplu şi cerinţele mini­male la viaţă au învins urmă­rile imediate ale renilor pri­mite Activitatea sa indelungată şi febrilă revoluţionară, aler­garea şi neastâmpărul său, si­tuaţia catastrofală a Rusiei şl munca sa istovitoare de f ie c e zi au trebuit în cele din urmă să zguduie şi cel mai puternic organism. Natura sa puternică s’a luptat mult cu desnodămân- tul tatăl. Câte odată se părea că va putea reveni din nou In fruntea conducere! afacerilor politice; în cele din urmă Insă a fost repus.

Noul prefect al judeţului B raşo v

Se cunoaşte procedura celor 31 liberali din tot judeţul, cari au votat, îr.tr’o şedinţă a comi­tetului lor executiv, 26 pentru d-1 căpitan Marinescu şi 5 pen­tru d*nul avocat Ciurea, în re­comandarea pentru postul de prefect.

La Bucureşti, lucrurile s'au schimbat. Se vede că autoritatea d-Iul Alglu n’a slăbit prin pleca­rea sa din Braşov. D 1 căpitan Marinescu şi-a retras candida­tura, pentru a fi numit In alt post din jandarmerie, înaintat. Iar singurul candidat a rămas d 1 avocat Ciurea, amicul d-lut AIgiuv___ ____ ‘

Erl, 1 Februarie, d-1 dr. loa- chim Ciurea, avocat, a fost nu­mit prefect al judeţului. Printr'o telegramă s’a încunoştilnţat Pre­fectura despre numire, delegaţia d-Iul inspector Balulescu, înce­tând.

Datoriile comercianţi* lor în valută torte.Ci mera de Comerţ şf Industria

din Bucureşti «dace ia cunoş­tinţa comercianţilor şi industria­şilor precum şi tuturor acelora cari au datorii în valntâ belgia­nă, Italiană san cehoslovacă, că în cursul săptămânii viitoare vor pleca deiegaţiunl [speciale îa Franţa, Cehoslovacia şi Italia, în vederea încheierii cu credito­rii din aceste ţări, de acorduri similare ca cele încheiate cu creditorii din Anglia şi Franţa.

Pentru ca delegaţii români a i fie cât mai bine documentaţi» Camera de Comerţ roagă pe debitorii români aă*i comunice de urgenţă pâuă Ia 7 Februarie 1924 sa mele ce datoresc în Beta gia, Cehoslovacia şi Italia, Indi­când In mod precis numele şl adresa creditorilor lor.

Comunicarea se va face pe hârtie ne timbrată şi va cuprinde nnmai sumele datorite pe fel de valută şi nomele şi domiciliu! creditorilor.

Cum se poartă 1 streinii cu autorităţile 1

— Gazai dela Braşof. —Joi s'a prezentat Ia Inspecto­

ratul manei! din localitate dl Yaiter Groser, directorul fabri­ce} de mobile Horn ung din corn. Codle», supus strâin — protes­tând Împotriva faptului că s’a respins visa de prelungire pen­tru şedere în ţară, anul lucrător tâmplar de a! său — tot străin.

Aceasta s*a făcut pe baza că în Braşov scot destui lucrători tâmpiari români disponibili.

Adreaândn-se d-lot inspector central, N. Popeia, d-ia i-a ară* tat motivul, şi că na mai poate reveni asupra hotărîrei.

G asrr — ia explicaţiile ofi­ciale — a început să vocifereze şi bătând cu pumnul în masă, zbiera că va pleca la Bucureşti şi va adace ordin de viză, cft e

bun prieten cn şeful siguranţei» care îi va da şi el ordin, ba ceva mai mult, îl o a ş l a resta .

Binş înţeles, scandalagiul a fost dat afară.

S’a avizat poliţia, care trime- ţând un agent, a dresat cave- nitul proces verbal de ultraj.

Am povestit faptele, cam s 'a i petrecut. Ceece-ce este într'ade- văr revoltător, este această atfv tudine a uaui supne strein, to­lerat fa noi, care poate a& ame­ninţe cu Intervenţia dela Buci» reşti ţi cu arestarea pe bizft că are prietini la Siguranţă. Nn este vorba numai de prestigiul func­ţionarului insultat, ci de acela al ţării. Cei puţin, pe acesta fă*l apere autoritatea statului Aşteptăm deci măsurile de cu­viinţă.

A gtu 2 GAZETA TRANSILVANIEI 12 1921

Restabilirea unui adevăr istoric.

Acţiunea salvatoare a&

Chesiiunea Banatului a fost repusă în discuţiune.— Lloyd George primise să fie arbitru... dar liberalii nu permiteau la Bucureşti un atât de m are su cces.

OHm pentru astăzi ci parte din deeleretiunile diui Alex. Voida- Voevodde mare importantă fă­cute în Cameră, lă ratificarea graniţei Banatului, cere privesc această graniţa — 9! anu re a* ceea care vorbeşte de acţiunea Intr*adevăr Sâhntoare, după ce iotul fusese compromis de gu­vernul Brătianu şi cei al diui Văitoianu.

„Am mers Ia Londra, dar îna Inie de a pleca, pe când eram încă în Paris S am adresat ru- garee urgentă prietenului Meniu, ca să*mi trimită do! Bănăţeni, care vor fi m ai sălbatici, m ai intranslyenfi p e tem a Banatului, ca să am, alături de punctul de vedere oficial, pe care eu eram silit să-l reprezint, şi doi oameni, pe; cari ori rând puteam săi- pui fa|ă In fată fn discutiune, când s’ar fi crezut că problema Banatului eşte numai un capri­ciu al meu, o m oşten ire p e care a susţin pentru c ă m i-* răm as d e la d. Brâtianu, qa astfel să pot opera aplicând toate mij­loa c e le tactice spre a putea ob ţine rectificarea graniţei Bana­tului

Mi*a trimis pe defunctul loan Sârbu cunoscutul istoric, cere din prima zi rnî-a reproşat că Ka conferinţă nu s’a fă ut des­tul în chestiunea Banatului şi pe dl Avram Imbroane. Aceşti domni, venind la Paris, au stu­diat toate dosarele, pe care d. Calus Brediceanu — care îa toate privinţele era adjutantul şi ajutorul meu. bănăţean get be­get şi sintetizarea duhului bă­năţean, — i le-a pus ta dispo­ziţie începând cu cele de pe timpul venire! diui Brătianu la Paris, până în momentul sosire! lor.

Sludiindu'le au trebuit să re­cunoască amândoi că, atât din partea diui Brătianu, cât şi din partea noastră, ca delegaţi ar­deleneşti, caii făceam parte in tegraniă a delegaţiei române, tot ce omeneşte a fost cu pu­tinţă» s’a făcut pentru a dobândi Banatul întreg. Ne reproşau, ce *3 drept câ d e c e riam intrat tn tratative. Recunoşteau toiuii că a fost firesc aşa, de oarece câtă vreirte delegaţia română eram un organism închegat, nu puteam noi membrii ei, Ardeleni ş i Bănăţeni, s ă oferim con fe­rinţei, aspectu l unei neînţelegeri intre noi. Şi cu toate că în con­fidenta ce unea in mod firesc pe membrii unei asifel de deie- ga|iuni, discutam oportunitatea Intrărei în tratative, am rămas totuşi ca un zid în care nu se găsea nici o umbră de neînţe­legeri, de dezbinare.

Cei doi Domni s’au apucat de lucru. Au scris un vast me­moriu, In care pe baze istorice arătau îndreptăţirea elementului românesc in Banat şi asupra a- celor comune, care astăzi se găsesc în mânile Sârbilor. Am mers ia Londra, unde au venit«I 4 *

La prima conferinţă, ce-am avut cu primul ministru de a. lunci, cu d. Lloyd Oeorge, după ce d*sa a discutat, trei p&tru alte chestiuni de importantă mare pe vremea aceea, mi-a adresat dsa întrebarea referitoare’ Ia Ba­nat, întrebarea la ca re m ă a ş ­teptam, pentru câ toţi domnii din anturajul lui îi raportaseră ş i e l era p e d ep ln informat şi orientat c ă vreau sâ pun în. discuite şt chestiunea Ban®tulul.

■D-sa mi-a pus Intîebsres: »Ce •rstc cu uh^sti Banalului? Cum

s e p o a te aranja chestiunea B a ­natului ?

La «ceasta am |răspuns: „Li­nia Temişoara, Vârşef, B iserica Albă, B azlaş, trebuie necondi­ţionat s ă ne aparţină nouă din toate a c e le motive c e le-am expus*.

Lângă dânsul, la dreapta sa, era Lordul Hirding, care pe hartă ti arăta care este linia trasată de mine, acei *0 — 30 kim. dela linia ferată în spre vest, începând dela M odoş în jo s , rămânând linia spre vest d e Deltblata c a o g r a n fă f i ­r ească între S erb ia şt not.

Dar d sa a zis: „Caro sa poate tranşa acest diferend, fi­indcă este vorba de doi aliaţ>?

Răspunsul meu a fost foarte scurt: „Prlnt’un arbitra*.

— „Clse să fie arbitrai*? —„Excelent« voastră*.Chestiunea a fost pasă astfel,

pentru prima dată, din noo, 2a ltscatiaoe.

Dupl a ceea, câad m-am reîn­tors iarăş la Londra, m’a preo­cupat mat cu seamă chestia Ba­sarabiei şi cred că azi aa mai încape discaţiune, măcar atâta trebuie să mi se recunoască şi mie câ, pe iâagă multele gre­şeli, cari mf se atribnesc, [totuşi recunoaşterea Basarabiei s e d ă - toreşte energiei m ele ş i sim pa­tiei p e care p oa te nu individual, dar am ştiut s â o trezesc p en ­tru ţară la a ce ia cart aveau în momentul a ce la sâ hotărască (ap auze pe băncile opoziţiei).

Au fost şi alte chestiuni, însă nu vreau să îatra ta discutarea lor. Va mal veni ocaziunea când voi fi atacat şt când d-stră poate ca acelaşi atenţie, ca şi azi, veţi binevoi sâ mă ascultaţi Vâ voi prezintă atunci din nou document*! pentru a arăta cum am procedat şi ia ce rezuifcit am ajuns.

* •In ce priveşte chestiunea Ba­

natului, ce s’ar mai fi putut face, dopă ce, în vrem ea când ar f i trebuit s ă tncep discutarea a • castei chestiuni, m-am ^pomenit îatr’o bună zi cu un telefon prin care mi s’a comunicat că

Tram vai electric Bucureşii-Pioeşii

í Societatea „Electrica* dltv Bu­cureşti, care este proprietara ma­réi tiztni dtn FJoreştj (fud. Pra­hova), a hotărât ca tn primă­vară să construiască o linte de tramvaiu, care sft lege Bucureştii feu Pioeştii.

Linia de tramvaiu va urma traseul şoselii naţionale Bucu- reşti-Ploeşt! şl se va construi în zona liberă a şoselii, având halte în toate staţiile cari cad în a* ceastâ zonă.

In dreptul localităţii Snagov, linia se va abate din drumul e! spre a servi această localitate.

Astfel, ploeştenii şi bucureş- tenii vor avea o distracţie din cele mai frumoase şi mai pito- reştî.

O mare parte din stâlpii pe care se vor pune firele electrice au fost făcuţi. <

Tot pe aceşti stâlpt se vor aşeza şi firele electrice cari vor servi la luminata! Bucureştilor.

DELA SOCIETATEA „LUMINA*

ConvocareSocietatea sodalilor români

„Lumina* din Braşov, în con­formitate cu § 15 din statute, !şi va ţinea

Adanarea generali ordinariîn ziua de 10 Februarie s t n. 1924 la ora 3 p. m., în localul Societăţii cu următoarea ordine de z i :

1. Raportul general.2. Raportul cassierulul.3. Raportai comisiunei exami-

nătoare, esmisă din adunarea generală.

4. Votarea budgetului pentru gestiunea anului 1924.

5. Propuneri, prezentate pre­şedintelui în scris înainte cu 8 zile înainte de adunarea gene­rală.7, Parcârea, Emil S ocaciu ,

searatar. preşedinta.NOTA. Conform § 11 drept de vot

ta adunarea g"Deraia au numai mem­brii, cari nus'inţîn res'-ao/A cu taxele

— Iif i l i ţ i w a bllafelir d# e l i n !f. şl III-ş 1« ; trepprll« pa «cest

•• ■ ţ - ,v

Cu: începere deazi, J Februa­rie, întră îa vigoare următorul tarif la trocurile ,11 fi 23 pe via Cartlci-Budapcsta-Viena, plă­tit la franci frau:ezi.

De notat cu această ocazie se Introduc pentru prima oară biletele pentru streiufttate de cl. II. şi IU*».

Dela Bucureşti fa Bouiogue cJ. I. 847; cl. II. 546.95; ci. III 328.20.

Dela Bucureşti la Paris: cl. I ; 793.16; cl. II.: 511.45; ci. III: 305.60.

Dala Bucureşti Ia Londra, ci. U 1021.70; cl. ÎL: 672; ci. III: 41685.

Pentru o greutate de 10 kgr. bagije se va percepe atât peu- tru Bouiogue, cât şi pentru P i- ris şi Londra suma de 26 franci şi 70 centime.

Ia afară de taxele de mai sus ia transporturile de bagaje ce vor mai socoti următoarele taxa accesorii tup imeuta^e:

a) un franc 9i 20 de centime de expediţie ca taxe de ma* nipnlaţ o pe c. f. r.

b) 10 centime de expediţie la bagajele cu destinaţie sau tran­zit prin Franţa.

c) 55 centime de colet fa fa­vorul Companiei de Nord pen­tru manipulaţi« bagajelor io por­turile Caiais şi Bouiogue.

d) un franc de excedentul de 10 kgr. bagaje pentru transpor­tai ca trăsura a bagajelor de Ia Paris Est la Paris Nord — taxa minimală v i fi de 10 franci d« expediţie.

e) 1 franc şi 90 centime de expediţie la bagajele de desti­naţie pentru Aogtja.

La Unioersitaiea din Ia ş i a fost recomandat de Senatul universitar, ca profesor titular pe beza ert. 8 i, d-1 d-I dr. Gă- lăşescu dela Universitatea din Cluj, la catedra de anatomie (vacantă).

Concertai Corint BaUfc dela opera Română.

In săia eea mare a gimnaziu­lui Honterus, va avea ioc Luni, 4 Februarie 1924, ora 9 seara precis* concertul d-şoarei Cortnm Bajhn soprană iegerft d la o- pera română din Bucureşti cu bmevoitoul concurs al d-nulul Paul Richter U pian, ca urmă­torul program:

Partea l a . 1. A. Thomas, H-imiet, aria Betureî. 2. 6 . Me* yerbereer, Hjgenoţl, arfa pa» juiui. 3. Bdiirrt, Somnambula, arie. 4 Mezzettl, Rândunekde, romanţă- 5. M^zzetti, Le souptr.

P artea Iha. 6 . 6 . Verdf, RU- golerto, Caro nome. 7 A. Ra- blnstein, La nuft, romanţă. 8 . Brediceanu, 9. Caudeliă, Arii ro* mâneştj. 10. Ch. Muider, Poftea de B'avure.

| Bi ete se află de vânzare Ia „D brăra Cooperativă“.

Distinsa cântăreaţă — precum nf se comunică — va cânta Da- mi cecă tn Biserica ortodoxă din Piaţa Libertăţii mat multe bu­căţi rehg oase în decursul ser­viciului divin.

necrolog. Dr. Leonlda Pop, Lya m. Dr, Popovief, Georg nam. Dr. Tilff, Vetuş şt Flora Pop fiu şl fiice, precum şi Dr. Cor­nel Popovici şt Dr. Titn Tritf ca gineri, eu nemărginita du­rere a face cunoscut încetarea din viata a mult iubitului lor tată şt secru G heorghe Pop profesor la ^liceul „Moise Ni- coarfi" şi protopop onorar fa vârstă de 67 *ant după snurtă suferinţă împărtăşit fiind cu Sf. Taine a decedat fa 23 ianuarie orele 8 seara, după o muncă neobosită de 42 «nt ca profe­sor.

Ceremonia religioasă a avut loc Sâmbătă 56 Ianuarie orele 2 d. m. în biserica gr. cath. din str. V. Stroeseu. Dormi ta pace, memoria ta o sft tie jrecfafe neuitate !j

Arad, ia 24 Ianuarie 1924.

Cetiţi şi răspândiţi:.G a ze ta Transilvaniei*

cel mii vechi ziar românesc

ACTUALITĂŢI„Zm morţilor“- Esess de zel- 0 afacere pe dos.

De două zile psr’că prizasim „Ziua morţilor*, ia lipsa gazului aeriiu, care şi-a dat ortul popii ia urma un ai inceadlu D uziuă şi a altor mizerii şi păcate, s’a lăsat asupra oraşului un tatu- nercc*beznă care favorizat de

am căzut, ?n absenţă? (iliritite). <*ei{a tradiţională br&şo^eaaăE bine, domnilor, eu cred câ

a-ara fost ridicol. Nu. Mie, să vă spun drept, mi*a plăcut e- ceastâ sitsafiune sbak^spestiaaă, —- pentru că nomei îa dramele Iui mai găseşti astfel de sitoa- ţiuci, ca aceea în care m-sra g£st eu.

Cu un sfert de ceas înainte de a merge io audienţa de adio, ia d 1 Lloyd George, telefonai îmi aducea ştirea din Paris, că a sosit o telegramă, prin care mi se comunica curo că prim- ministru nu mai anat eu cl e generalul Averescu. Şi am avat eu plăcerea ca să*i aiuc cel dintâi această veste d iui Lloyd George, primul mioistru al En- gliterei.

O voce din majoritate: Eraţi emoţionat.

D i AI. Vtida Voevod: Nu m’am emoţionat de loe; am trecut priu sitnaţiuai mult m&i grele şi mai penib Ie. Situaţia- nea nu pentru mine era peni­bilă, c i psntru (ară (aplauze pe băncile opoziţiei).

face seara aproape imposibilă circulaţia pe străzi. Numai ce i nevoiţi să-şl vadă de afaceri, se mal aventurează pe străzi, unde la flecare pas poţi mânca o îm­brânceală sau irânteală.

Prin prăvălii şi localuri publice ard luminări, !a flacăra cărora maşterii Işi Împărtăşesc în şoapte sf.11 cu înjurături — chestie de temperament — năcazurile zilei Priu birouri, unde gazul n a eva­porat complect, mai „ard* câ­teva lămp', producând mii multă „muz! că “decât lumină.Gîzal sfâ­râie sau clocoteşte Iu toate ga­mele încât îţi tiuie urechile sau te dor măselele.

Noroc cu ce?, cari presimţind catastrofa şi-au introdus lum>nâ electrică« Dar s i ou desperăm! Poate halul în ţâre am ajuns cu luminatul oraşului va grăbi introducerea luminii electrice, de a cărei binefacere se bucură aproape toate satele din jurul nostru cu escepţia—capitalei ju- deţuini.

* *

Un cetăţean, mergând în una din sáriié trecuta spre casă, & găsit în drum o gemenă cu acte Om cinstit şi conşthnţios s a cm a doua zi dimineaţa la un ziar locri auunţâid pe lâugă plită pe păgubşş ds aflarea geantîj, iar de acolo a mers aţă la poliţie unde a prezeut&t cele găsite. Iu loc de-a fi lău- datsau cei puţi 12 binsprirait pentru g^st.4 făcut, bietul cetâţeaa s’a tr:z.t cu o ploaie de observări şi apostrofări pentrucă n a pre­zentat corpas«al deiicti îndată dupăce l-a glait, adecă încă îa cursul nopţii.

Când a ieşit dela poliţie, ce- tăţeanuî. şt-aî făcut cruce şi s’a jurat că nu va mai ridica, cât va trăi, iacruri găsite îu drum pentru a nu mai fi nevoit a tre­ce pnn un al doilea purgator ia poliţie. De*altfel păgubaşul, un agent voiajor, s-a prezentat la câteva ziie luând îu primire geanta cu întreg conţinutul eidin care nu lipsea nimic.

•O femeie din Ccrnatul de sus

a făcut zilele trecute un denunţ parchetului împotriva soţului ei, care a vândut-o alfa‘a pentru preţul de 80 000 lei. Vânzătorul, cumpărătorul şi „marfa* sunt un­guri. Afacerea s‘a desfăşurat ast­fel: Soiul ciucâîdu-se îrttriuna

LaboratorulLE0,

Dresda-Ghimbav5-10

m m I Dinţii devin perfect albi şi se menţin să­

nătoşi prin întrebuinţarea permanentă de

I Chlorodont IReprezentant*..C H S M O S m *

Braşov, Str. Nouă No. 27,

din z'ie într'o comună apropiată s\i întâlnit cu un curtezan din tinereţe al soţiei sale. Punândo- se la chlef curtezanul i-a propus soţului afacerea. Acesta a ac- ' ceptat încheind un act de vân­zare în toată regula.

A doua z\ soţul, desmeteeîn- du-se, a considerat toată afa­cerea drept glumă. Nu în^â tot astfel şi cumpărătorul, care a ve­nit a doua z! cu sania tn sat, ca să-ţi ridice „marfa*. Scena, care a urmat, se poate uşor Iova* glna: Cumpărătorul fă:ea pe ne­bunul, vânzătorul căuta sâ re­ducă totul ia o glumă, tar ne* vasta încremenise.

Epilogul: Femela jignită şl«a părăsit soţul şi i-a denunţat, iar cumpărătorul a rămas cu buzele umflat*.,.

No. 995—924. Cons* or.

Publicaţi une.Se aduce la cunoştinţă, că în

noaptea de 12— 13 L c- ora 23 dmtr’un vagon d n stafia Bra­şov, Triaj, a sărit 1 bivoliţă dis­părând în împrejuriui în direcţie necunoscută. Aceasta bivoliţă era în transport pentru Bucu­reşti. Rugăm anunţaţi magazia gării Braşov, in caz că această bivoliţă se va afla undeva-

Braşov, Ia 24 Ianuarie 1924.Consiliul orăşenesc-

1 7 6 1 - 1

A V I Z .Ban In Shirle sau eventual de

vânzare atelierul de iiCâtBŞŞffâşl tinichigiu.

lnform<iţiuni la administrata„ G azetei T ran si! vani ei".

166 3 - 3

Pafltm 3 GAZETA "TRANSILVANIEI Nr.lZ—1924

— Regimul liberal faţă de Par­tidele opoziţiei naţionale- —

ţperă

[isitor.

Părerea noastră a fost tot ieaana că, atunci când vorbeşte

rău mai mult »Viitorul* dec- e celelalte partide, se desco«

slăbiciunea partidului libe- l Este, din acest punct de ve-

!eret Interesant să urmăreşti ac- Ivitatea prese! liberale. Şi fo!o-

, câte odată. De pildă/ în- uri articol de fond (deci grav concludent) „desorieataţli po­ci“, „Viitorul* prec zează, ta

rup (ceea«ce este un mare e- eniment) toate acuzaţi le ce a-

duce partidul liberal celorlalte partide politice.

In imparţialitatea noastră, vom upune spre fuiecata cetitorilor

aceste acuzaţi. Să afie oail lumea p ă ca te le partidelor

opoziţie. Şi vom pâs ;ra or­dinea pe care o dă articolul «Viitorului*:

Partida! ţâ r ă r e s c : a exploa- it chestiunea împroprietărind ămlntului (sic î Ce stl? l) du- â ce ei fusese virtuaimente Im» ărţit prin marea reformă) are i fruntea lui pe reprezentantul emagogiei (Învăţătorul M.hala* ?), pc acela ai anarhiei (dr. pu) şi pe o nui (Srere) care Í sub grava acuză de trăda re

»Punct.Partidul naţional român : par­

tid de dezagregare naţ onala, re­gionális!, care ide ntifică pe ad­versarii lui cu ungurii stâpârti- tori de altădată) c<*re a consi­derat ca act pontic serbarea na­ţională deia Aiba-lulia? care lin- guşeşte Tionui b Bucureşti şi-l atacă în „Gizzta Transilvan ei*) care pe dl C. Stere (m al?!..) îl prez'nră ca sfetnic trebaîncsoş dluî 1. Brltianu (de ce denunţă -aşa târziu prietenia Vîche partid care, pătimaş, nu crede c i dl Brătunu Ion a făcut, /nu destul, dovada mare l i său pa­triotism. Apo1, demagog urât, dovadă discursul dlul Míniu ia Beverin, car« promite fericirea tuturor claselor sociale, ca e a avut pe dl Viad ministru în to­vărăşia drulai L’jpu, Punct,

Şi »Viitorul* adaogă : să mai fie nevoie de a vo bt aci de grupările »partidului poporului“, cari îşi revendică meritul trecu­tului uitând că tocmai acest tre­cut, prea recent, acoperă de opro- %îu grupările de astăzi cari se jjp tâ Intre de »*♦ *

Iar íruheerea : „faţă de atari partid^ guvernul actual trebue să-şl facă singur datoria şi ă continue ooera sa mare de con­solidare.. * .

Mu vom apăra cdeia te par­tide acuzate d e oficiosul guver­nul^. Lumea cunoaşte adevărul. Vom accentua totuşi că, excep­ţie făcând pentru partidul popo­rului, mi e vorba de cât de a- cuzaţîuni cari tdt atât de uşor se spulberă cum sânt uşor for­mule te. Unde sânt, înt/adevăr, păcatele m ari ale acestor par­tide, ca să fie Împiedicate a gu­verna ţara ?

Pentru Partidul Haţioaal ro- vata, liberalii găsesc o tin i imaginară, şi anume că este partid de dezagregare naţio­nală dovadă c i a i făcui ma­rea adunare naţională deia Alba lulia la 1916; fiind-că a organizat rom âneşte adminis­traţia moştenită deia Unguri, în vreme de revolute şi-a ín­at tűit elementele de viată ale statului român: şcoala şi justi­ţia românească în Ardeal) şi partid regionalist (dovadă întru­nirile din Vechiul regat şi ale­gerea deia Durostor).'VA doua vină: că n’a luat psrte fa încoronare, socotind ca un aci politic patronarea acestei serbări de singur pánidul libe ral. Aşa este şi ast fel rămâne peniru veci, acel aci care tre- buia să fie expresiunea sufle­tului naţional românele şi din cere liberalii 8« făcut politie '5 de partid.

A treia vină: că linguşeşte Tronul la Bucureşti, şi-l atacă la Braşov. Este un caraghioslâc această pretinsă atitudine a Partidului nafiond. Una şi ne­despărţită de sentimentele po porului este atitudinea consti­tuţională fată de Coroană a Partidului naţional: R egele s ă dom n ească na s ă guverneze ,

De ce să mai continuăm a mei înşira pretinsele păcate grave ale acestui partid.

Constiăm câ ele fac parte dintre acelea cari nu se pot dovedi ci se pot afirma cu rea credinţă despre acest partid ca despre altul, despre ori-care cet&tean loial al făreî, Să so­cotim, îns5f activul regimului li­beral şi vom avea:

1. Am estecul putereî d e stat în viaţa econom ică ş i financiară particulară , ca s ă s e p rotejeze partidul^ liberal. Dovadă: Reşiţa şi celelatte afaceri uriaşe ce se pun ia cale astăz*, după mode­lul întreprinderilor liberale în fiinţă.

2. Punerea în a fa ră d e leg e a ori-cărui cetăţlan ca re nu f a c e politică liberală. Asasina*

Casa Cercuală a Asigurărilor Sociale Sft. Gheorghe publica concurs pentru ocuparea urmă­toarelor posturi vacante:

a ) 1 şef de serviciu CI. III. cu salar de bază Lei 1350, spor de scumpete Lei 1800, chirie p t necăsătorit Lei 20250, chirie pentru {căsătorit cu copil Lei 337*50.

b) 4 şefi de birou CI- I- la sediul Casei Cercuale, 1 şef de birou CI. I. la expozitura Ba- raolt, cu salar de bază Lei 950» spor de scumpete Lei 1500» chirie pentru necăsătorit Lei 142*50, chirie pentru căsătorit cu copil Lei 237 50.

c 2 şefi de birou !Cl. II. cu salar de bază Lei 850, spor de scumpete Lei 1400, chirie pen tru necăsătorit 127*50, chirie pentru căsătorit cu copil Lei 217*50.

d) 1 subşef de birou CI. I* cu salar de bază Lei 800, spor de scumpete Lei 1310, chirie pentru căsătorit cu copil Lei 200, chirie pentru necăsătorit Lei 120.

e) 2 subşefi de birou CI- II. cu salar de bază Lei 750. spor de scumpete Lei 1150, chi­rie pentru căsătorit cu copil Lei 187 50, chirie pentru necăsătorit Lei 11250.

t) 3 impiegat* CI. 1* cu salar de bază Lei 600, spor de seum-

lele deia Durostor, arestările şi j pete Lei 1150, chirie pentru schingiuirile din alegeri. j căsătorit cu copil Lei 150, chi-

5, Suprimarea dreptului de rie pentru necăsătorit Lei 90.liberă exarim are a voinţei c e ­tăţeneşti: furtul de urne, .filsifi- carea rezultatelor alegerilor, censura ziarelor, starea de asediu, etc,

4. Am estecul arm atei tn p o ­litică, ceea-ce duce la pericole grave. Dovadă: alegerile, mani* festajiile opoziţiei oprite cu re* gimentale ţârei, scoase pe străzi în ţinuta de război.

5. Adularea Coroanei, la gu ­vern, ş i a tacarea e i violentă, în opoziţie : Do/iidS: campania ^neamţul să ştie de frică*, ata­curile „Voin/i Ndtian&ie*, etc. Linguşirile de astăzi din »Viito­rul“.

6. D em oralizarea m asselor prim

a) Ocrotirea trădătorilor d e neam dacă se fac unelte ale regimului. Dovadă: Peter Mîhaly şi ba d i lui din Maramureş, cei mai ferogi renegaţi.

b) O crotirea oam enilor pătaţi (cu pedepse jud clare), idem. Dovezi: seria nesfârşita a oa­menilor de afaceri din serviciul r* ginului. împroprietărirea de- zeitoriior şi prigoana împotriva celor se s ’au distins în râzboîu. Mizeria văduvelor şi orfanilor de razboiu.

c) Funcţionarii p j bl ici fn mi zerie, ca să poată fi servi do­dii în mâna guvernului.

Am înşirat numai acele păr c&te cari fac din orl-ce regim de guvernare un adevărat regmi sinistru.

Ar trebui să cuprindem în­treg spaţiul unei gazete, vreme de doi ani, să repetăm toate crimele şi afacerile regimului de azi. No facem: lumea ştie politica lui financiară şt abuzu­rile lui, şl lumea judecă. Soco teala definitivă se apropie.

g) 1 camerist CI II. la expo zitura Baraolt cu salar de bază Lei 350, şpor de scumpete Lei 950, chirie pentru căsătorit cu copil Lei 87*50.

La salariile amintite se va mai adăoga sporul de familie după copii.

Posturile menţionate sub a), b) şi c) le pot solicita acei can­didaţi cari au universitatea sau cel puţin bacalaureatul, la pos­turile de sub, d) e) şi f) cari au terminat 4 citase medii, iar la cei ment onat sub g) acei cari ştiu ceti şi scrie.

Numai cererile acelor soliei* tatori vor fi luate în conside­rare, cari posed limba Statului atât în scris cât şi în vorbit.

Cererile vor fi înaintate Casei Cercuale Sft. Gheorghe cel mai târziu până la 20 Februarie a. c, Ia care se vor anexa urmă­toarele acte: t . Certificat de studii. 2 Extras depe actul de naştere. 3. Certificat de mora­litate. 4. Certificat despre satisfa­cerea serviciului militar. 5. De­claraţie de limbile ce cunoaşte. 6. Certificat de serviciu întru cât a fost angajat înainte. 7. Certificat medical despre să­nătate.

Sft. Gheorghe, la 23 ianuarie 1924.Director conducător

D. Săngeorzan .Şefal contabilităţi

181 3 -3 Oto.

Doamnă profesoară pre­dă lectiuni de limbileF r a n c e z a , e n g l e z a şiG ER M A N A eu eonversa- ţiuni.

A se adresa d-nei H . Klusch, Piaţa H «»tenis 10 (faţa bisericii neagră).

WLAAT & WLAATFABRISA DE LIB6ERIE

| BRAŞOV, S tra d a Porţia 20lingerie pentru bărbaţi, dame şi copii, lingerie de pat, plăpnmi şi saltele.

Oel mai m a re deposif.PREŢURI DE FABRICA.

Taxele pentru vehicule si calNo. 1200—924, Cons. orăş.

Publicaţiune.Conform tarifáiul despre taxele comunale aprobate

de Domnul Ministru de Interne, oraşul este îndreptăţit să perceapă următoarele taxe pentru vehicule şl cai.Pentru brişcă cu unu sau doi cal, de speculă,

pe arcuri zilnic • . . . . . . . .Pentru o trăsură de şpeoulft cu arcuri, cu 1 cal Pentru o trăsură de speculă cu arcuri, cu 2 cai Pentru o căruţă cu 1 cal, cotigă sau orice

vehicul de -speculă, fără arcuri . . . .Pentru căruţă de speculă etc. fără arcuri .Pentru căruţă de speculă cu 3 sau mai mulţi

cai etc. fără a r c u r i ............................. ..... .Pentru ua automobil de piaţă, de speculă .Pentru camioane de ori-ce fel cu trae{inne

animală pâaă U 100 J kgr. încărcăturiPeste 1000 kge............................................. . .Pentru camionane de orl-ce fel cu forţă

mesanlcâ până 1* 1000 kg. încărcături .Dala 1000 kg. până la 2500 kg. . . . .Peste 2600 kg. . . . . . . . . . .Pentra fiecare omnlbus cu tracţiune animală

sau m e c a n ic ă ............................. .....Pentru trăsură, brişcă, docar, gabnoletă etc.

pe arcuri la particular anual. . . . .Pentru alte căruţe fără arcuri, la particular Pentru fie-care automobil până la 12 H.P.anual

» >» » deia ld —24 ,, ,, ,,2 5 - 3 6»>

i» 3 7 — 6 0n n» ii

uii

L e i 4 . —

m 4 * —

* 8 —

2 v -

» 4 r - r *

9 6 * - i

n 2 9 —

V 1 0 —

. » 1 5 . -

V 2 0 —

» 2 5 * —

n 3 0 —

n 2 0 —

v 6 0 0 —

9 2 0 0 —

n 1 0 0 0 —

it 2 0 0 ( F —

D 3 0 0 0 —

9 4 0 0 0 * — -

n 6 0 0 0 . —Pentru fie-care automobil de peste 60 H. P.Persoane, cari întrebuinţează automobile mai mie!,

decât cu 66 H. P. pentru nevoile ocupaţiei lor, a comer­ţului, agronomiei sau industriaşi, plătesc numai jumătatedin taxele fixate mai sus.Pentru o motocicletă simplă anual . . . Lei 300 —vPentru o motocicletă cu ridocar anual . . „ 400.—Pentru fiecare b i c i c l e t ă ................................... ......... 100*—

Pentru biciclete, cari se folosesc pentru serviciul pu­blic, precum şi pentru bicicletele folosite de funcţionar^ lucrători pentru a circula la locul de munsă, nu se vor plăti taxe. Negustorii de automobile, motociclete şi bici? cîete nu plâttsc taxa pentru automobilele etc. aflătoare în magazinul lor de vânzare.Pentru un cal de lux (de călărit sau de

tras) anual . . . . . . . . . . . Lei 6 0 0 '-’ -*Pentru fiecare cal de călărit sau de tras, fo­

losit în afaceri (caii medicilor) anual . . 4 100*—Sunt scutiri de taxa cailor numai robarii. Aceste

taxe, întru cât ele sunt a se aebira zilnic, sunt a se plăti din ziua următoare a publicării, altfel pentru întregul a s 1924.

In, scopul încasării acestor taxe, toate căraţele, tră­surile, automobilile, motocicletele, bicicletele şi cai, su­puşi aces-or taxe, se vor anunţa pe foi de anunţare, tn termen de 8 zile, la casa perceptoratulul orăşenesc.

Foi de anunţare se pot obţine acolo gratuit. Omiterea anunţării va avea ea urmare impunerea la

îndoitul taxelor.Achitarea taxelor se va face după-ce se vor fi sta­

bilit, ceeaee se va comunica la timpul său.Braşov, 24 ianuarie 1924.

173 1 - 1 Consiliul orăşenesc.

O CXXXXXXXXXXX30000000GX REVISTA OCULTISTA „TAO*,X$

8

8X

8X

ANALIZEAZĂ VIATA PSYCHICA ŞI SEXUALĂ DIN ROMÂNIA.

Dă sfaturi în chestiuni de viată familiară, calcu­lează naşterea bâetilor sau fetelor, întreţine cel mai

viu schimb de idei între abonaţi*

CORESPONDENTĂ IN TOATE LIMBILE.Toţi ceice se interesează sunt rugaţi a*şi trimite atât păntru persoana proprie» cât şi pentru membrii de aproape ai familiei sau cunoscuţi, data naşţerei (anul» zaua, luna, stil nou) peniru a ne putea forma tabloul statistic despre caracterul persoanelor» domni şi doamne,

ce armonizează între sine, sau nu.TAXA DE MEMBRII ESTE DE 200 LEI ANUAL

Redacţia „T Â 0 * Recija. (Banal).121 7—7

K X X X X X X X X X X X X X X X 3 C X X X X X 3 C£ $ e p 0 zittsrift cLe xlm sre

sunt rugap sâ ne comuniceexact numărul de foi din ziarul nostru, câta pot să le desfacă.

Ai^onamaiite la Gazeta Tm x*süvm i® í m pot iaca ori şi câa* timp m m túr delimgat s m lunare.

nr. h —i m m ZH fâ YRAIVSliYARfl • 4ULTIMA ORABucureşti, In f l in t a de Jo!

<L a. deputatul C r. lunlcn a tă­cut !n numele partidului ţâiănis) următoarea declaraţie *.

Noi, partidul ţărănesc, luăm parte la discuţiuoea legilor mimai spre a vă demasca intenţiile d-stre. Şi observăm cu această o- cazie, câ dstră aduceţi aci legi, spre a vă servi inte­resele dstră de partid. Vă prevenim dar, că toate a- ceste legi, partidul ţără­nesc te va desfiinţa a- lunci când va veni la g u ­vern. El nu va putea lăsa îa vigoare legi, cari au fost Jloute spre a servi intere­sele unui partid politic.

In şedinţa de eri, Vineri, d. a. a Senatului a fost validată a* fegerea de senator a dini Va- s ile Sfroescu.

Fiind ia ordinea zilei alegerea ditai CipSiam ia Llpova, seuato* rui ţărănist Tracditireseu a vor­bit coQtra validării.

Scopul acestui protest,» spusd. Trandifirescu, au este de a împiedica valdsrea dl ui Cipâfa- nv, după cum partidul ţări ne se n’a putat împ edeca aici alege­rea dsole deia Lipova. Scopul este sâ se arate opinai pub ice cum sa făcut acea alegere.

D. Traudtfirescu spune câ autorităţile tio Banat au dat do­vadă de cel mai mare servilism cu acest prilej, strângând deda* raţiuni din toate ' comunele cir* canascripţiei Lipova, prin cere alegătorii depanând candidatura dini Cipătamu, se cb1 gau să*) ţi voteze Jtfdcţui Timiş-Torontal cu câteva z'le înainte de alegere a foit terorizat de pr« fectul Cos­te ţi de d. Bfj?o, p<im pretor. Propaganda part dulci ţâr&ntsc a foit împiedecată iar delegaţii dlui 1. Răducrnu, contracandida­tul diui Cpăianu, n’«a fost ii* saţi nici i& păzească orna ţi localei de vot.

Din parlamentul literalO declaraţie a partidului ţărănist. Alegerea dela Reghin ş i Lipova.

ïïotàrlrile Consiliului de miniştriBucureşti. 2 Febr. In consi­

liul de miniştri ţinut eri s’a luat ia cunoştinţă dimisiunea ep is­copului Nicodlm a l Huşilor.

—- in ce priveşte Împrumutul Ifugâriei s-a hotărît ca România să facă rezerve asupra acordării •cestui împrumut. Mirmtral Duca • fost autorizat să aducă la cu­noştinţa marilor aliaţi condiţia- aiie 2a cari România sr fi dis­pusă să şi dea adeziunea pentru acordarea împrumutul ai.

— Din caaza dificultăţilor cari se întâmpină din partea invali­zilor de războiu, cărora ii s au concesionat exploatarea restau­rantelor din gări s-a hotărît ca pe viitor restaurantele gărilor sâ

fie arendate prin licitaţie publică. D n sumele realizate se vor vărsa 30 la sută la oficiul inva­lizilor da războiu.

Consiliul de miniştrii a mai hotărât ca toate rezervele bage* tare, fn afară de suma fixă de 550 milioane lei să fie date pen­tru îmbunătăţirea situaţiei mate- riale a funcţionarilor publici.

Pe viitor, însă na se vor mai da ajutoare în bani. Guvernai a hotărât ca avantagiile să revină din procurarea cu preţ de cott a tuturor articolelor de primă necesitate de cari an nevoe gos­podăriile funcţionarilor publici. In scopal acesta se vor crea coopeiative funcţionăreşti.

Haosul în Grecia.Venizelos se reirage irevocabil.

ATENA. Din cauza îmbolnăvirei grave a Iui Veni- zelos, la Atena domneşte o mare agitaţie, care e po­tenţată prin hotărîrea lui Venizelos de-a se retrage ne­condiţionat dela conducerea afacerilor statului.

Cu toate demersurile făcute pe lâogă Venizelos, a- eesia, invocând boala sa gravă, insistă să dimisioneze Ir mod definitiv, supunând regentului dimisia sa irevo­cabilă şi părăsind ţara pentru a-şi căuta la Paris de să- ■ătate. înainte de plecarea sa Venizelos va adresa po­porului o proclamaţie sub forma unui testament politic.

Opinia publică greacă e alarmată prevăzând haosul %I cazul plecării lui Venizelos.

Noul cabinet va fi probabil constituit sub presidenţia ministrului de justiţie Cafandris.

Concurs.Pentru ocuparea postului va­

cant de notar II. în comuna R8$uov plasa Barsa de sus jud. Braşov, publică concurs. Retri* feutfunile sunt cele prevăzute In normele de salarizare.

Reflectanţii se şi înainteze ce­rerile adjustate cu documentele prescrise în Art. XX . din 1900 până in IO Februarie 1924. Ce­rerile sosite mai târziu nu se vor lua în considerare.

Braşov» în 15 Ianuarie 1924.Henciu.

1€7 2— 2 ______ primpretor.

m M S M EDIANBÍROD Dl IMLOClfil

pentru vânzări şi cumpă­rări de case, locuinţe, lo­caluri (de prăvălie» locuri virane, terene culţivabile şi întreprinderi de fabrici. BRAŞOV, Str. Castelului 47. I i i 4—4 Teletou: 45.

NFORMATIUNIIn onoarea mecenatului

Vaşile Stroescu. Un co­mitet de iniţiativă orga­nizează un banchet în o- noarea bătrânului luptător şt cunoscutului om de bine Vasile Stroescu, cu prile­

ju l alegerii sale ca senator de Reghinul-Săsesc.

*Demisiile profesorilor. — Din

Arad se anunţă că şi-eu înain­tat demisiile 11 profesori dela liceul din Arad.

La Mureş Turda $0 Ia sută din profesori au d misionat.

La Braşov, aproape tofl pro­fesorii titukr! şl* au inamic t de- misiile.

vL eg ea chiriilor este o grea

piatră de gâtul guvernului. Mi­nistrul de justice, înainte de a consulta părţile interesate, va avea o întrevedere cu d 1 1. C Brătienu, c&ruia i s'au făcut enumite presiuni din partea proprietarilor liberali.

•Pentru ca oaterii ordinului Mi-

hafa Viteazu. Senttorul Sima Nicuiescu a depus la SeUct, din iniţiativă parlamentara, un proect de lege pentru stabilirea drepturilor speciale ele cavale­rilor ordinului Mihei Viteezu. In fruntea acestor drepturi, stă aceia de împroprietărire cu lo­turi de câte 25 hectare pământ cultive bi'. *

Un multimilionar falsificator de bancnote de iOOO Lei. — Iile Dumitre seu, mare proprie­tar din Dolj. implicat în altă afacere de falsificare de bani şt condamnat la 5 ani, după ce-a eşit din închisoare s’a pus din nou la lucru. Acum falsifice, cu o întreagă bandă, bilete do bancă de 1000 Lei. Hi este cunoscut, ca tovarăş al lut Ciorbea, consilierul comunal din Bucureşti, cere s’a sinucis, descoperit fiind-că a făcut afaceri veroase.

Cercul studenţilor din ţa ra Bârsii, Cluj, const tufpdu-se, a ! ales, pe anul curent, următorul comitet : Preşedinte. d*l dr. G Stăniiolu: vlce-preşedinte, d-1 dr. T. Spart h z\ casstf r, d-şoara S. Corala stud. în ştiinţe; se­cretar generai, d i A. Nistor stud. ia acad. corn.; secretar de şedinfe, d-1 M, Moşoiu stud. în drept; bibliotecar, d-1 dr. I, Berărie; controlor d-1 I. Tanfs- lau, si ud. In ştiinţe; membrii în comitet: d-nfi O. Tètulea stud. în crer t şi V. Voicu stud. în drept.

*C réerai lui Lenin. — Câţiva

specialişti au examinat creerul iui Leala; nu au găsit nici o anormalitate, efera de ruptura vaselor sanguine. Creerul cân­tăreşte 1551 de [grame. Corni- i serul poporului pentru -hlgienS, f d-1 Sernaschko, o declarat §că * inima şi creerul lui Lenin, *ca ' şi gloanfele extrase din corpul J său, vor fi păstrate la muzeul j Lenin, crelat acum o Jună de | Kameneff pentru studiul vietef tui Lenin.

A nchetă in Cmc. Peste câte­va zile este aşteptată aici sosi rea inspectorului general adm. Viraru pentru a ancheta nume­roasele cazuri de fraudă, abu­zuri etc. din acest judeţ-

•

Seaidalil ca apedi|!a poştală0 Z ârelor. La C odlea , abonaţii noştrii o a prim esc ziarul d e loc , deşi s e exped iază d e câ t re a d ­ministraţia noastră regalat. E ste o adevărată bătae d e joc. Atragem ser ioa sa okn - \iune Direc\lunti P oştei din B raşoo c a s ă vadă c e estecu serviciul împărfirei ziarelor.

*Ve^izelo ? grao bolnav ? -*■

In toată Gresia a produs cons tenare şi mare durere vestea că d-1 Venizelos este grav bol nav de inimă. El nu mai ia parte la nici o lucrare a guver­nului şi Adunării naţionale. S ’a telegrafiat după medicii ,dela Paris, ceri l*au îngrijit acolo. Aceştia spun că nu poate fi ceva prea grav, de oarece pa­cientul nu.suferă de nici o boală organică.

Venizelos şi-ar fi manifestat dorinţa s& demisioneze, rămâ­nând în Grecia ca factor Im- păciuicr. Se crede că va fi nu­mit un vicepreşedinte al gu vernulnf sau se v forma un nou guvern, cu Ministrul de justiţie ca preşedinte.

„Apostohi g e l ş i flăm ânzi dela sa tem este tit ul unui ar ti col din «Presa* datorit invăjâ- toru’ui Grtgore N. Diaconescu din Vultureşti Muscel. In el se ilustrează nrzeria şi posibilită­ţile de trai ale învăţătorilor astăzi: De sacrificii, spune au* torul, să nu se vorbească afăta vreme, cât nu tofi funcf onorii statului şi toată lumea le fac. învăţătorii, au ajuns ia limita pute rei de rezistentă şi sacri­ficiu. #

Paftiuthatal s cu m n lc a a- dop ta t calendarul gregorian .

Aplicarea noului calendar se va face deia 23 Martie a. c.

Sărbătorile Paştilor se voreeiebra după vechiul calendar.

*

P rocesu l inginerului Mic Ies cu? director de serviciu în regio­nala Cernăuţi, a fost îatr’adevăr senzaţional chiar şl prin rechi- z loriul procurorului, care, ba­zat pe depoziţiile robitorilor, a cerut... achitarea inculpe tulul.

Consiliul de războiu şt t, cor­pului II. armată a achitat, in unanimitate, pe acuzaţi

In proces, a depus şi d l de­putat Rotică, ca martor. D-sa a spus că d l Miclescu a fo s t sin­gurul român care şi-a făcu t d a ­toria în Bucovina.

Declaraţia aceasta a fost sub­liniată cu durere de comisarulregal, maiorul Hotineanu.

•Im pozitele din com unele re-

trooedote României d e sârb!. — Deputatul Partidului naţio- na’, d-1 Sever Bocu, a f&cut o intervenffune îa şedinţa camerei de jo i d. a» arătând că autori­tăţile sârbeşti sărăcesc cu to­tul prin impozite uzurare popu­laţia comunelor ce revin R o­mâniei. Cere guvernului ca* barem atât să facă: să inter­vină energic pentru salvarea acelor comune.

In cameră, a produs impresie destăinuirea. Pe banca minis­terială nici o mişcare?..

•7renurile d e la Bucureşti au

avut eri o întârziere de câte*va ore. O ciocnire între două tre­nuri de marfă pe linia Buftea a produs întreruperea circularei până la ora 11 dim.

Acceleratul 21 a sosit eri pela ora 4 d. a. la Braşov în ioc de 12 jura.

eSărbătorirea Exkalseralui. Cu*

prilejul aniversării zilei naşterii a Exkai serului gWiiheim, mem­brii fomiliei Imperiale germane s’au întrunit în palatul din Pots* dam sub presidlui exkronprin- tuiui. La această serbare au participat mai mulţi generali în frunte cu Hindenburg.

LocaleCondamnare. Judecătoria pe*

nală din Braşov a condamnat pe diriginta poşte! din Râşnov, Armelia Trummel U o lună în­chisoare pe motiv, că din negii» genţa ei a dispărut din casa poştei dela Râşnov o s im i de 1000 lei.

*A sociaţia medicilor. Domnii

medici dm oraş şl provincie sunt Invitaţi la întrunirea, ce se va ţine la „Gewerbevereln", Marţi 5 Februarie la ora 8 seara. Or­dinea zilei: maladia ce grase azâ actualmente în Braşov.

oîntrunirea proprietarilor d e

c a s e din B raşoo va avea loc mâine, la ora 10 a. m., în sala cea mare dela Gewerbeverein.

•Farm aciile , cart vor face ser*

viciul peste zi şi noapte fn tim­pul dela 2—15 Februarie su n t: Farmacia la «Arap*, Şirul Fio­rilor ÎS şi farmacia „Hygîea“ din Strada Lungă 81.

•Seroiciul sanitar al oraşului

Başov va ti împărţit pe viitor, precum urmează : Circumscripţia I. (Cetate) d*nul Dr. Alexandru Tftlăşescu. Circumscripţia II. (B u- mâna) d-1 Dr. M. Reiner. Cir­cumscripţia UL (Braşovulvechiu) d-1 Dr, P. Windt. Circumscripţia IV. (Schelu) d-1 Dr. Donat.

Pentru Reuniunea fem eilor rom âne Ş:oală Profesională Bra­şov au donat: d-na Aneta Ciu­tei sama de lei 2000, la amin­tirea decedatei sale mame Ba- laşa B lebea vechsa membră a Reaniunei, iar erezii rămasului M aria Cristan au dăruit con­form testamentului lăsat de foaia membră a Reoaianei suma de lei ÎOCQ.

Odihnească îa pace sufletele acestor membre. — Maria B» Baiulescu preş., Elena Prlcv cissierâ.

*CAR- RACI* 8 T R A ‘

T iN , avteat. P led ează § t io fa(u tnstsnţeiar mi­litare* BraşsVţ Slraduf o r ţ e i O t . 1—6

«Dr. Vasile D ogar iu, fost me­

dic preparator la clinica din.’ Cluj, stabilindu-se în Braşov,

Str, Spitalului No. 63, dă eon- zultatiuni între orele 2-4*

8 -10*

CIORAPI se împle­tesc şl se întregesc in Strada Spitalului No. 37.

Tot acole se anga­jează o împletitoare ia maşină. t_ 3

TIPOGRAFIA A. MÜFES1ANU, BRAN1SCE &. COMP. BRASOV. Redactor responzabii : 10AN BROTEA