,„Bazeta“ iese în M-care fi,Abonamente pentru Aistro-Ungaria:Pe un an 12 fi., pe ş0se iunl

6 fi., pe trei Ioni 3 fl. N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.

Pentru România si strămătare:Pe un an 40 frenol, pe şĂse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franol.

Se prenumără la tóté oficiele poştale din Intru şi din atară

şi la dd. aoieotorî.

A ^sa ien tn l Teatru Braso?administratiunna, piaţa raare, Târgul Inului N r. 30 J etaşiu I . : pe un an 10 fl.. pe şese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul In casă: Pa un an 12 fl., po 6 lu.nl 6 fl.. pe trei luni 3 fl. _Un eaempiar 6 or. v. a. séu 15 bani. Atât abonamen­tele cât, şi insertiunile aunt

a se plăti înnmte.

Atomstnţiiiîea, ti TiPGiTâtlâ

Bmict. piaţa ataro ÎTr. 30,8ori?o*i nefîîsx.cat,# pu #9

prim «ic. — Mftîius<3npt;6 au ** «trimet.

IISEfiATE se primesc Ia Adml- ibtraţlane în Braşov şi la u i- mâtérole Birouri (ie antuwiur! :

in Viena : Jf. D'a 'w , Hetnriih Schauk. Rudolf Mosst, A. Oppeliks Kaohfolger; Anton Oppeiik, J . Hambcr, In Budapesta : A. V. doliberyerg, Æckstetn Bernas ; în Bucuresci: Agence Havan, Suo- TOTsaie de .Roumanie ; în Ham- bnrt,: Karolyi Lùbtnann.

Preţul in*8rţlanllor: o seriă, umond pe a coionă 8 or. şi

Joi. timbru pontru o publi- Mi». Puoiioărî mai dese după tarifă şi învoială.

Eeoiame pe pagina a 3-a o jenă 10 or. séu 80 bani.

^ £ T “ C r X j 3 L Z 2 S .

Braşov, Lunï-Martï 8 (20) OctomvreNr. 222.

Nou abonamentla ,

m i t a t b a h s il v a s i i iCu f Octomvre 18®© st. v.

g’a desehls n o u a b o n a m e n t la enre invitam pe toţi a m ie ll şi s p r i ­jinitorii fo ie i noatre.

PreţRiS abonamentului;Pentru Austro-Ungaria:

pe %aja. a a 3.22 £L pe şese lia-aa.! - - - - - © il- pe trei 1-o.xs.i 3 £L

Pentru România şi străinătate: pe ar. feaaacx pe şese lia.aa.1. 2 0 „ pe trei rujaa. 3.0 ,,

Abonarea se pole face mai uşor prin mandate poştale.

Administraţsunea „Gazetei Transilvaniei11.

Părerile contrarilor.Pană acuma dintre tóté 4iar0le

unguresc! numai două s’au ocupat, în nisce raporturi datate din Tran­silvania, de conferenţa generală a alegătorilor noştri convocată la Si* biiu. Aceste şi sunt foile, cari aduc cele mai dese şi amănunţite rapor­turi despre cele ce prind cu urechia corespondenţii lor, ca s’ar petrece între noi.

j De astă-dată pare înse că n’au multe de spus şi deci vorbesc des­pre cele ce au premers convocărei conferenţei şi despre cele ce se pre­pară de mâna lunga a politicei, care numai spre înaintarea scopurilor nós- tre naţionale nu militézá.

Forte caracteristic este, că ni-se spune indirect, cum Banffy voesce sé paraliseze politica naţională ro­mâna, îojghebându-şî un grupuleţ de mameiuci tineri români, care se umple pipa cinstitului baron la şe- (Jétórea dela Pesta a aleşilor „na­ţiune! “.

Nu cum va între aceşti tineri e numerát şi vestitul fainul dela Nă- seud al lui Banffy ? Despre acest fá­mul credincios aflăm, că de astă- dată candidéza „serios41 în cercul Nă- seudului şi că lista noilor deputaţi guvernamentali va fi împodobită şi cu numele Csókán János.

Cu întrebarea, aécá autorităţile vor permite, ori nu ţinerea confe­renţei naţionale române, se ocupă numai „Egyetértésu, trăgend cu in- tenţiune o paralelă între modul con­vocărei „Saehsentaga-ului şi a con- ierenţelor române naţionale.

Se’nţelege, că conclusiunea nu iese în favorul Românilor.

Nu seim, ce faţă vor face de astă-dată autorităţile, dér aflăm a fi de interes se împărtăşim publicului, cei puţin îo estras, mersul ideilor politicei, ce se clocesce faţă cu noi Românii în cabinetul lui Jeszenszki, care conduce chiar şi alegerile în ţinuturile locuite de naţionalităţi.

Atragem din nou atenţiunea Românilor asupra acestor uneltiri; se vegheze şi se se apere pe ei şi pe

' popor în contra lor!

„Acţiunea electorală a Valahilor„ Budapesti H írlapa bine cunosout în­

tre parele maghiare oa acela oare are cele mai dese raporturi despre oele oe se petreo séu s’ar petreoe între Român!, debutézá şi în numérul séu de Sâmbătă, cu un raport special datat chip — ca aé se abată aten­ţiunea — din oraşul Braşov. In acesfc ra­port se îndrugă multe ver^I şi uscate des­pre stăruinţele Românilor ardeleni de-a afla resultatul visitei monarohului nostru în Bucuresci, în ce privesce nisuinţele nos- tre naţionale, şi despre pretinsa nemulţă- raire a tinerimei valahe cu politioa de pa­sivitate.

Cu privire la politica de pasivitate raportorul quasi braşovân al fóiei unguresc! spune, că dintre elementele tinere mai mulţi ar fi aplecaţi, ca, deoă nu altfel, oel puţin ső facă aşa oa Saşii, şi se între în politioa aotivă; s’a mai dus vestea, că mai mulţi s'au presentat la Banffy pentru man­date, şi că Baoffy va nimici, prin consti­tuirea unui grup de partidă guvernamen­tală română, cea mai gravă acusaţiune a străinătăţii, că Românii nu sunt represen- taţl în parlament. Grupul acesta parlamen­tar de partidă guvernamentală română ar fi sé fiă compus, după raportor, din vr’o10— 15 „gigerllu români.

In faţa acestei stări de lucururl, Ro- mânii s’au Întrebat, cjice raportorul, că oe sé facă acum? S’a vecjat neoesitatea unei conferenţe, dér cum sé se întrunescă confe­renţa, când cea dela .15 Maiü a fost oprită? S’a atunci, că confereaţa aceea a fost oprită numai de autorităţi, ér guvernul n’a réspuns încă la recursul înaintat, deci nu este eschis, oa ţinerea oonferenţei sé fiă permisă.

Astfel, 4;ee raportorul (ungur?), Dr. Raţiu a convocat o conterenţă confiden­ţială pe 4iua de 14 Octomvre la Sibiiu ; acósta s’a şi întrunit, şi a opinat, că află de lipsă conchemaiea con ferenţei naţionale pe 4ma de 24 Ootomvre.

Raportorul termină apoi din cuvânt in cuvént aşa :

„Acum se nasce întrebarea, că ce fel de scop positiv are aoéstá nouă acţiune ?

„Omenii lui Rftţiu 4i°? că la cas décá guvernul nu va permite ţinerea acestei con- ferenţe, atunoi e evident, că visita monar­ohului în Bucuresci nu va avó nici o oon- secinţă, şi că pentru Români situaţia a ré- mas nesohimbată. Deoă va permite, atunci permisiunea va fi o asigurare pe faţă, ba mai mult o garanţă, pentru faptul, că con­secinţele visitei din BuourescI vor fi favo­rabile cu privire la românism, şi de aceea conferenţa naţională, ce se va ţine la 24 Octomvre, ar enunoia numai urmâtorele : Românismul rémáne şi mai departe pe punctul de vedere actual de pasivitate, pănă oând legile electorale nu vor fi modificate în părţile ardelene cel puţin într’atâta, în- oât sé fiă egale cu disposiţiunile legei electorale, valabile dinoóce de dóiul Cra­iului.

„Décá dieta viitóre ar modifica în înţelesul acesta legea eleotorală, atunci o conferenţă viitóre ar modifica şi programul dela 1881 dela Sibiiu şi încă aşa, că ar enuncia activitatea, şi ar iăsa sé cadă punctul privitor la autonomia Transilvaniei în con­vingerea, că susţinendu-şl celelalte preten- siunî, totuşi ar fi cu putinţă de a se înţe­lege pe basa acósta ou ori şi ce guvern maghiar.

„Acósta este icóna situaţiei politicei naţionale române în raport cu viitórele alegeri, şi astfel candidaţii guvernamentali séu oposiţionall de prin cercurile electorale locuite de Români n’au niol un motiv de a fi îngrijaţl, că tirtipurile lor vor fi tur­burate prin activitatea naţionaliştilor ro- mânlu.

A $*

Sub titlul „Acţiuni ale naţionalităţi­lor^ vedem şi în „Egyetértés1* de Dumi­necă un raport special, care se ocupă ínsé nu numai cu Românii, oi şi cu Saşii. Ra­portul séméná ca ou cu ou ou al lui „Bu­dapesti Hirl.“ în oe privesce mersul idei­lor, aşa că îţi vine a orede, că derivă din aceeaşi péná, care şi-a mutat numai de astă-dată data la Sibiiu, unde, credem, este a se şi căuta isvorul raporturilor.

Vorbind despre Saşi 4ice:„Cu ocasia alegerilor se va mai

pune în mişcare şi comitatul nostru locuit de naţionalităţi, care de-altmintrelea este anost. Mai întâia vom ave „Sachsentag“ în 22 a Urnei curente. Ge ínsómná 6răşl acósta? — va întreba cetitorul maghiar, oare trăesce departe de classica patriă de odiniórá a celor trei naţiuni şi patru con­fesiuni. Şi „Saohsentagu-ul a fost pănă acuma un astfel de „Rumpfparlamentu, cum au fost conferenţele naţionale ale Valahi­lor, numai cât, firesce, cu un program mult mai moderat şi nu pa basă represen- tativâ, oa aceleau.

Vorbesce apoi de ivirea pe scenă a partidei Saşilor „verc|i“ şi 4 ое» 0& aceştia în timpul dm urmă au urgitat oonchiăma* rea „Sachsentagu-ului, ca s6 dovedesoă, că cei de sub flamura lui W olff nu sunt în stare a dobendi dela amiciţia lor cu Banffy nici măcar permisiunea ţinerei unui „Sachsentag“ . „Mai cu séma au urgitat acéstá ţinere, după ce Banffy a declarat în parlament, că nu va permite formarea de partide politice pe base de naţionali­tate. Au cre4ut, că astfel vor prinde pe W oíff (conducétorul Saşilor), dór acesta este un harnio politician şi, ca sé potă ţin0 „Sachsentagu-ul, a oonchiămat pe ale­gatorii din fundul regiu pe basa progra­mului săseso, dór fără deosebire de confe­siune şi naţionalitate; ou acósta a că4ot caracterul naţional al adunărei şi guvernul nu póte sé facă escepţiunl formale faţă cu conchiămarea. „Sachsentag44 va fi deci, dér firesce nu în înţelesul dorit de Saşii„ver4l“ ...

Trecând la Români, raportorul 4i°e :„După Saşi au intrat şi Valahii îa

acţiune, căci sunt de părere, oă deoă nu vor face ceva, nu numai că nu vor mai respecta alegétorii români passi- vitatea de atâtea-orl anunţată, dór Banffy va da mai multor tineri români şi man­date guvernamentale, numai oa sé arate lumei, că politicii naţionalişti români nu representă adeveratele sentimente ale Ro- mâailor“ .

Vorbesce apoi de conferenţa confi­denţială dela Sibiiu şi sfirşesce 4icend, că convingerea generală ar fi, că ţinerea con­ferenţei conchiămate tocmai aşa nu o vor permite autorităţile, cum n’au permis’o în luna lui Maiü.

Impresiuní şi reflexiunf-Braşov, 7 (19) Ootomvre.

Stimate D-le Redactor! Cred, că nu voiu face réu, déoá vé voiu descrie aici fu-

1896.

gitiv unele impresiuní, pe cari le-am primi în aceste trei 4ile din urmă, în cari oraşul nostru, escepţionând părţile locuite de Ro­mâni, furnica de stréinl împintenaţî şi stră­lucea în splendórea tricolorelor maghiare şi a oâtor-va stégurl săsescl — tóté spre mărirea şi ridicarea festivităţii inaugurării monumentului lui Arpad de pe Témpa. Compatrioţii noştri saşi „bétrání“ séu „negriu cum se mai numesc ei, se întreoeau în a-şl oferi serviciile milenarilor, veniţi împreună cu ministrul de interne Perczel Dezső din Budapesta, apoi din prejurimea Braşovului şi de prin Sécuime.

Pe noi, Românii, puţin ne dóré capul de sârbările lor milenare, de aceea nici nu mé voiu dimite în detailurile descrierii fes­tivităţilor, oi mé mărginesc a-mî schiţa pe scurt impresiunile, primite.

De tot ce au putut sé se bucure „mi­lenariiu mai mult a fost timpul frumos şi favorabil, pănă oând arangiarea festivită­ţilor şi decurgerea lor au fost cât se póte de monotone şi triste.

Incepend dela sosirea episcopului să­sesc M iiller din Sibiiu şi pănă la coborîrea 1tjnbilanţilor'x de pe Témpa, totul părea a fi sforţat. Entusiasmul era numai oa tras de nér, ba pănă şi caii dm baaderii steteau cu capurile plecate.

Saşii „verefi“ s’au absţinut dela ser­barea milenară, ba şi-au manifestat des- interesul faţă cu ea şi prin aceea, că în 4iua, în care era aşteptat ministrul, ei luară jos de pe oasele lor tóté deooraţiu- nile, cu cari le împodobiseră cu o 4i mai ’nainte în onórea episcopului lor sáséso.

Banderiul cu care au condus pe mi­nistrul Perczel dela gară, la sosirea sa în Braşov, a fost mare, ínsé c’un aspect mai mult tragic-comic: călăreţii saşi posomoriţi şi apatici, Ciangăii urîţl şi murdari. Nusciu 4éu. ce~şl va fi gândit d-1 Perczel, când a plecat dela gară spre oraş în mijlooul unei escorte, pe care totuşi araugiatorii au voit sé o mai ímpodobóscá prin aceea, că au cumpărat pe doi Români renegaţi şi pe doi Ţigani din Săcele, cari îmbrăcaţi în costume românesci cáléreau „mândri“ şi „făloşî4* pe lângă trăsura ministrului, fow** mând garda de elită

Cât pentru banderiştii saşi, totuşi V i­neri, când au adus pe episcopul lor erau mai veseli, ér la sosirea ministrului, cu tóté că şi de rândul acesta au căpătat o taxă de 1 fl. 50 or. de cal, şi au putut odihni peste nópte, păreau a fi eşofaţl, oa şi când ar fi călărit o 4i íntrégá.

Trec peste recepţiunile, cari au urmat după sosire, şi la cari, după oum am au4it, ministrul stătea ou mânile în buzunar oa şi un nemeş proprietar dela ţ0ră, oare-şl primesce pe arendaşii séi.

Nu mai voeso sé amintesc nici reu­şita deplorabilă a serenadelor festive de Sâmbătă sóra; vréu ínsé sé accentuez nu­mai atâta, că erî dimineţă, când mé aş­teptam sö véd un conduct festiv, uroându-se pe Tâmpa, nu vé4ui decât o disordine şi o gălăgiă esemplară. Nesce musicî cine scie de pe unde, cântând ou falseţe ad­mirabile, plecară de oapul lor înainte spre Tâmpa ; într’un târ4iu urmară apoi vre-o câţl-va panduri îmbrăcaţi ou şinore; apoi 0răşî într’un târdiu veneau, fără nici o or­dine nesce corporaţiunl şi şoolarl; în fine ministrul Perczel însoţit de fişpanul Maurer şi de câte-va kalpacuri şi do!mane urma încet pe trotoarul de pe „Târgul Inului“ tot borborosind de credeai, că-şî recitâză vor­

Pagina 2. GAZETA TRANSILVIEIAN Nr. 222—1896.

birea, oe avea s’o ţină lângă statua lai Árpád.

Ne uitam de jos oum „milenarii** îu- ounjurară statua, strigară oâta-va „óljen-uurl musioa intona „szozatu-urI şi ne gândeam, oă şi Tâmpa trebuie să sé mire, oă óre oe pórtá de astă-dată în spate?

In fine la 2 óre „jubilanţii4* începură a se coborî din vârful dólului. Ajungând în oraş, tocmai la eşire din alea de sus ínsé ce sé vadă oohii lor? O oavaloadă admira­bilă de 80 Juni albi şi Curcani români bra­şoveni, îmbrăcaţi în costumele lor frumóse şi pitoresc!; ei călăriau mândri ca nisce şoim! de munte pe stradele Braşovului spre gară, pentru de-a întâmpina pe nou alesul şi sfinţitul lor preot dela biserica St. Ni- colae din Scheiu. Urma după ei un lung şir de trăsuri, plme cu inteligenţă şi popor român. Ospeţii milenari priveau surprinşi la acestă privelişte neaşteptată şi impuitóre, şi-i au4éi întrebând : „Várják aá oláh püs- pököt?“ (Aşteptă pa episcopul român ?), despre care unii în naivitatea lor credeu., oă vine să aducă omagiele întărc^iate re- presentantelui guvernului la serbarea mi­lenară din Braşov.

Dór curând s’au convins de amăgirea lor! Nu trecu o oră şi étá se ivesoe con­voiul român, venind dala gară cu noul preot.

Am aucjit vorbindu-se, că ministrul Perczel, şe4end într’o trăsură cu fişpanul ar fi vé4ut din depărtare frumosul convoiu, şi desigur, că acâstă ultimă impresiune ce a dus’o ou sine din Braşov îl va fi făcut sé se îndoiâsoă, că Românii ar fi aşa de sélbatici cum îi crede el, şi aşa de asculţi cum póte îi i-a descris colegul séu Banffy, şi de sigur, că in calea sa până la Buda­pesta va fi zărit în vis de mai multe ori pe mândrii Juni dela poleia Tâmpei, şi se va fi gândit, că óre astfel de óment ou atâta simţ pentru obiceiurile lor naţionale pot fi despoiaţi vr’odată ou puterea de limba şi de naţionalitatea lor ?

S.

întrunirea cluburilor electorale.C O N V O C A RE.

Alegătorii români din oraşul şi co­mitatul Braşovului sunt convocaţi la adu­narea generală, ce se va ţine Joi *în10 (22) tOctomvre 1896 la 2 óre după amédí în sala oea mare a hotelului central Nr. I.

Ordinea cailei: a) Reconstituirea clu­bului electoral pentru viitorul period; b) alegerea bărbaţilor de înoredere, cari vor avé sé participe din oele patru oerour! eleotorale ale acestui comitat la conferenţa generală dela Sibiiu.

Braşov, 16 (18) Oct. 1896.

Dr. A. Mureşianu.

Convocare. Alegătorii români, apar­ţinători oeroului electoral dietal al Aiudului să învită cu on6re la conferenţa, ce să va ţinea în Blaj Mercuri în 21 Otfnmvre n. la orele 4 d. a. în sala oea mare dela hotelul „Univers1*, pentru alegerea alor doi băr- baţi de înoredere la conferenţa, electorală generală a alegătorilor dietall români din Transilvania şi Ungaria convocată pe 24 Octomvre n. — Blsşiu la 18 Octomvre n.1896,

Dr. Aug. Bunea. A. C. Dom şa.

Convocare. Alegătorii români din ambe oercurile eleotorall ale Ciuşiului sunt in­vitaţi ou t6tă onorea la conferenţa elec­torală, oe se va ţinea Marţi în 20 Oct. st. n. la 6 ore în casina română din loc.

Obiectele : 1) Reorganisarea clubului eleotoral. 2) Alegerea a 4 membrii pentru oonferenţa generală electorală convocată pe24 Oct. a. c. la Sibiiu.

Din şedinţa olubului electoral ţinută în 18 Oct. 1896.Alesiu Pop, Basiliu Podoba,

v.-preşied. secretar,

Convocare. Stând în pragul alegerilor dietale, alegătorii români dm comitatul

Turda-Arieş prin asta se conv6că la o a- dunare, oare se va ţinea în Turda la 22 Ootomvre n. la 11 ore a. m. în otelul * Central".

Obiectele vor f i : Consultări ou pri­vire la alegerile dietall şi alegerea a doi delegaţi pentru conferenţa electorală ge­nerală, ce se va ţinea în 24 Ootomvre st. n. în Sibiiu. — Turda, 18 Ootomvre n. 1896.

loan lesaros, Ales. Pop Romonţianupreş. clubului elect. secretar.

P. T. In faţa alegerilor dietale şi pro- vooaţî de mai multî bărbaţi de ai noştri, oonchemâm prin aoesta conferenţa alegă­torilor dietall români din Comitatul Solnoo- Dobâca pe 22 Octomvre 1896 la 10 6re înainte da amiaq[I în eanoelaria advocatului Dr. Todor Mihali, la care avem onore a învita pre toţi alegătorii dietall români.

Unul dintre objeotele conferenţei va fi şi alegerea bărbaţilor de încredere pentru conferenţa generală a alegătorilor români, care are se se ţină la Sibiu în 24 Octom­vre 1896.

De'es 17 Octomvre 1896.

August Munteanu. Dr. T. Mihali.

A cui e Budapesta?La întrebarea acésta respunde

„Alkotmányi într’un articul scria din incidentul actualelor corupţiunî electorale, (Jicend între altele:

Budapesta este oraş europén, dér nu e capitală ungurescă. Ea este cel mai mare oraş jidovesc de pe întreg rotogolul pămân­tului, deóre-ce nieăirl nu se găsesc la un loo 150,000 de Jidan!, cum se găsesc aiol (în Budapesta), unde ale lor sunt palatale.; ale lor fabricele, ale lor băncile, ale lor sunt firmele comerciale, a lor este casa oraşului, a lor camera advooaţială, a lor pressa şi edificiul „Lloyd**.

Şi guvernul lui Banffy atârnă dela ei (dela Jidani); dela ei primesce ba­nii pentru alegeri, Jidanii îi croesc po­litica, ei ţin partida liberală legată, şi pe deputaţii liberali îi iau în serviciul intereselor lor.

Aşa-dâră opiniunea publică a Buda­pestei nu este independentă, ba e cea mai dependentă de Jidani şi de guvern în în- trégá ţâra. Aici, aşa-dâră, o oposiţiă mai însămnată nu esistă, însă pentru aceea în sînul poporului totuşi esistă „partidă po­porală*, numai cât acésta este acum su­primată. O vom libera-o noi acuşa, după ce vom ajunge la guvern... Deşi „partida poporalăM n’a pus în oandidaţiă 400 de persóne, cum a făcut guvernul, pentru aceea totuşi între partidele oposiţionale ea are oei mai mulţi candidaţi. Décá ale­gerile ar fi pure, acum imediat am ajunge la guvern şi numai decât am faoe revisia (legilor politioe-biserioescî.) Dér în urma ti- răniei guvernului lui Banffy şi a alian­ţei cu partida Kossuthistă, numai peste cinci an! vom puté avé majoritatea şi atunci revisiunea va şi urina...

Adunarea despărţgmentului II (Zâmescl) al Asociaţiunei.

Bran, Ootomvre 1896.In 6 Octomvre st. n. şi-a ţinut al

II-lea Despărţământ (ZârnescI) al Asooia- ţiunei adunarea generală în Bran. Se ho- tărîsa anul trecut, ca cu ocasiunea acésta sé se arangeze şi o esposiţiă din tóté ra­murile industriale şi economice ale popo­rului român de aici. Acésta înse nu s’a putut din mai mult motive justificabile, pe cari Ilustritatea Sa D-l Cav. de Puşcariu ni-le arăta destul de clar.

Ce privesce adunarea în sine nu ne-a mulţămit aprópe de loo, deóre-ce, afară de inteligenţa Brănenâ şi jur, poporul Bră- nean a lipsit total. Un singur Român din popor n’ai putut vede la acestă adunare.

D-l director al despărţământului, ad­vocat Nicolae Garoiu, îşi şi esprimâ nemul- ţămirea în vorbirea de deschidere, 4 °®nd între altele: „Mé simt tare nemângăiat, D-ior, când pe lângă cununa frumosă de inteligenţă, nu pot vede un singur ţăran

român, pentru a cărui desvoltare culturală şi economică alergăm în tot anul în mij­locul poporului, oa ou canoscinţele nóstre să contribuim la înaintarea lui culturală. Nu sciu ce ar fi causa acestei aparinte în- tristătore; presupunerile mele nn vréu să le justific atribuind causa D-lor Vóstre, oa unora, cari ar trebui să staţî în oea mai intimă legătură cu poporul, informându-1 despre tot oe se face pentru el. Ajunge dâcă vă declar, că nu mă pot entusiasma pentru nioî o idee, când lipsa poporului românesc dela acéstá adunare lasă un gol neşters în sufletul meu, un gol supărător în acestă adunare. Dée Dumne4au, ca în viitor acésta să nu se mai întâmple**.

Acéstá opărâlă a atins pe toţi mem­brii de faţă, adunarea a decurs fără nic! un entusiasm.

Propuneri maroante nu s’au ftfcut. S’a presentat o interesantă dîsertaţiune de cuprins bogat higienio, lucrată anume pen­tru popor, de d-l Dr. Stoica, medicul oer- cului. Disertatiunaa s’a cetit, durere numai, că munca plină de rodn’oiâ a d-lui medic, care se interesâză cu vervă adevărat apos­tolică de sănătatea poporului, în al cărui mijloc luorézá, a fost aşa de rău răsplătită prin faptul, oă poporul român din Bran pentru care a fost întocmită, lipsia total.

Pe lâtigă preoţimea Brăneană, oare s’a presentat aprópe complet a fost de faţă şi d-l fisolgăbirău Borosnyai şi oh pa­lanul rom. cat. din Bran Martonfi.

Mulţămită stăruinţei D-nei şi D-lui doctor Stoica, s’a dat şi o masă comună, unde s’au rostit toasta frumóse şi petrecu­răm în animaţiă mare. La acâstă masă au luat parte şi mai multe persóne distinse din Bran.

Numărul membrilor ordinari s’a mai sporit ou vre-o 6.

Dée Dumnedeu, fla în viitor adună­rile despărţământului să fiă mai suooesa şi mai însufleţite.

T. S). c.

Congregaţia comitatului Făgăraş.Comit. JEăgăraşului, Octomvre 1896.

In 14 Octomvre n. c. s’a ţinut adu­narea munioipaiă de tómná a comitatului Făgăraş. Peste tot adunarea a decurs li­niştit. S’a iscat o discuţiă mai viuă la punot3, privitor la „Raportul scaunului scon- trar1*. Tnoă în şedinţele anterióre s’a fost deois, ca sé se ia măsuri severe, oa indi­cele despre evidenţele banilor orfanall, car! pănă aci erau în regulă, sé se aducă în ordine. Cu acâstă ooasiune d l Dr. Şenchea sulevâ din nou oestiunea, imputând negli- genţă véditá, deóre-ce nici aoum căuşele orfanall nu sunt în regulă, deşi numărul amploiaţilor s’a sporit. Atrage atenţiunea fişpanului şi pretinde sanarea răului în timpul oel mai scurt.

La »césta se sc01ă preşedintele scau­nului orf. şi 4ioe, că e greu a se face re­gulă, deóre-ce numele vin schimbate şi nu aşa după cum le au ei în evidenţă.

D r. Şerban replică, că acâstă ano- maliă se întâmplă în urma şovinismului şu- chiat al amploiaţilor, oarl schimbă numele numai sé se póta recomanda graţiei mai înalte, călcând în picióre legea de naţio­nalitate. Spune, oă nu-i mirare, dâcă pre­şedintele nu-şl cunósce afaoerile orfanall când din Paraschiva fao Piroska, din Mae- ruţ-Marucz, schimonosind numele de bo­tez şi familiâ ale bieţilor orfani. Românii erump în aprobări sgomotóse. „Poitaşii** strigă „eláll“ . Se nasce un sgomot infernal. Preşedintele sună clopoţelul şi ou voce ameninţătore închide discuţia^ trăgând în mod arbitrar dungă peste socotéla íntrégá.

încă ceva: S’a făout un statut de pă- durărit. D-l căpitan Stanciu, oa membru al oomisiunei de oensurare studiând acel sta­tut, a propus reieptarea lui ca neacomodat. Se miră oum de comitatul îl aduce din nou la desbatere, după ce d-sa l’a respins oa neacomodat. Ca sé ne arate şi motivele pentru ce l’a respins, binevoi a ne arăta cuprinsul unor paragrafl, cari nu conţineau nici mai mult, nici mai puţin, decât darea pădurilor în administraţia statului; ba unii paragrafl cuprindeau astfel da condiţiunl,

încât proprietarii de păduri deveneau prin ei adevăraţi iobagi ai pă4itorilor de pă« duri.

Nu mai espun pretensiunile formulate, căci e ceva de neînchipuit în acest timp de lumină. Se vede, că d-nii au gândit, ci vor 8c6te-o la oale mai uşor şi apoi plă* tesce Române, că ai pe cine ţin6. După o desbatere meritorie însă, proiectul s’a res­pins cu adausul, ca să se dea comunelor şi proprietarilor spre studiare, şi numai după ce îşi va faoe fiă-care observările F sale să se trimită din nou la comitat, având a ancheta asupra acestora o oomi- siune de esperţl, cunoscători de tote îm­prejurările locale referit6re la acest sta­tut. Pesta oelelalte obiecte s’a trecut în linisce. Ce privesce membrii" români, s’au presentat în număr oorespun4ător.

T. d. C.

S O IR ILE 13 3 LEI.f— 7 (19) Octomvre.

Măcelul dela Mehadica în congrega- ţinnea comitatului. In oongregaţiunea co­mitatului Caraş-Se^erin, ce s’a ţinut în 15 şi 16 Octomvre n. o., vice-şpanul comita­tului a raportat şi asupra cunoscutului mă- oel dela Mehadioa. Era de prevă4ut cum ara să fiă acest „raport**. Vice-şpanul spuse scurt şi simplu, că el a studiat causa „pe basa datelor ofioióse** şi a aflat, că vsmur poporul român din Mehadica portă vina k sivîrşirea acelui măcelu. Membrul Coriolan Brediceanu, apérátorul Mehadicanilor, a cerut şi propus suspendarea şi punerea în ceroetare disciplinară a solgabiréulni, no­tarului şi primarului, dér punéndu-se pro­punerea la vot, ea a fost respinsă. Aşa-dâră de-ocamdată afaoerea măcelului dela Me* hadioa ar fi „resolvată**. Gendarmii au luat pe bieţii ómen! la gonă, fugind după ei prin sat şi împuşcându-i dela spate, — ér vina pentru aoesta o portă „siugur popo­rul român4*, cel împuşoat şi măcelărit! Mai au4itu-s’a undeva o judecată ca asta?... In aoeeaş! congregaţiune s’a primit fără nici o schimbare proiectul de regulare a oou- paţiunilor făcute în izlazele comunale din fosta graniţă, lucrat de d-l Ilie Curescu şi soţii, ér d-l Dr. Ddbrin a făout o interpe­lare în causa propunerii limbei românesol la gimnasiul din Lugoş.

—o—

Instalarea nou alesului preot dela biserica S.-lui Nicolae din loc, după cum am anunţat în numărul trecut, s’a săvîrşit I er!. Preotul instalant, d-l Dr. V. Saftu, so­sind dela Sibiiu ou trenul accelerat de după amé4l, a fost întimpinat la gară de un numér fórte mare de popor şi inteli- geuţă din loo, în numele cărora l’a salutat d-l prof. A. Vlaicu, la oare d-l Dr. Saftu a réspuns, fiind ambele vorbiri urmate de urări de „sé trăââoă** ale celor presenţl. Conductul, care era imposant, pleca apoi spre oraş, j mergând în frunte un banderiu de vre-o 80 de călăreţi, în frumosul i ouratul lor port naţional. Unii dintre ei purtau stin­darde în co'orl românesol ardelenesc!,parte unieolore, parte bicolore. Admirabili erau ou deosebire călăreţii albi, cari în costumele lor uniforma şi de*o rară frumseţă, deco­raţi cu brâne, cu pantlic! şi ou GOcărcJInM ţionale la căciuli, atrăgeau atenţiunea lu* mei şi invidia streinilor, cari tot! se gră­mădeau pe strade pentru a-i privi. Bande- riul era urmat de-un şir forte lung de tră­suri, în numér de vre-o 60. In total, cou« I duotul a fost cât se póte de frumos. D*1 I Dr. Sattu a fost condu? în biserica S.-lui Nicolae, unde l’a salutat d-l protopop Pe­ti io, la oara d-l Saftu a réspuns mulţumind atât d-lui protopop Petric, cât şi d-nului I protop. Voina pentru bunăvoinţa, ce i-au I arătat, şi promiţând, că va lucra cu devo- I tament pentru binele poporului şi interesul I bisericei. La urmă noul preot fu condus la I locuinţa sa, petreout de mulţimea publica- I lui adunat.

— o—

Adunare comitatensă. Astă4l la 11 I óre a. m. s’a ţinut adunarea estra-ordinari I comitatensă a comitatului Braşov, al cărei 1 obiect a fost cetirea resoriptului regeso, I

/

Nr. 222—1896 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

pin care se prov6că comitatul a lua dis­position! privitor la alegerea deputaţilor dietall pentru dieta convocată pe 26 No- emvre c.

—o —Càlëtoria Snveranilor rnşî. Majestă-

ţile Lor rasesoî şi marele duce de Hessa to sosit în 16 c. la ora unu şi J/4 în Ham- bnrg şi au fost primiţi de ímpörátósa Fre~ derio, generalul Wittich, ca représentant al Impôratului şi de autorităţi. Majestăţile Lor

- «o asistat la punerea primei pietre a oa- pilei rusesc!, apoi s’au dus, în raijlocaţ tolamaţiunilor mulţimei, la castelul Frie- derichshoff, unde s’a servit un lunch. La 4 in géra au plecat la Darmstadt, însoţite ploi la gară de împărătâsa Frédéric. Se lâgară, oà Majestăţile Lor rusesc! vor sosi Dnmineoă îd Wiesbaden, ca së facă o vi­ii marei ducese Constantin.

Noul archidiacou al părţilor sătmă- ne. Cetim în „Familia44: Aflăm ou bucu- , oă Eso. Sa episcopul Mihail Pavel a ~it archidiaoon al părţilor sătmărene şi ligeue, aparţinăt0re dieoesei de Oradea- ra, pe d-1 Dr. Felician Bran, pâu’ acuma otopop onorar, profesor de limba română

(i de religiunea gr. oat. la gimnasiul din adea mare, conferindu-i tot-odată şi pa- ohia română din Careii-marI, dimpreună

«1 protopopiatul de acelaşi nume. Archi- oonatul sătmărean, avênd sub jurisdio-

faoea sa opt protopopiate, este un post de frunte în ierarchia biserioéscá gr. oat. şi «expositură cardinală a episcopatului ro­mânesc din Oradea-mare. De aceea ve- im cu mulţumire şi cu înoredere deplină,

pentru serviciul acesta se trimite un irbat instruit şi stăruitor, înzestrat cu sen- meute naţionale, care mai avênd întru tjutor şi vigórea tinereţei, va împlini nu mai speranţa poporenilor, oarl l ’au cerut unanim, ci tot-odată va răspunde cu dem-

te şi la înalta sa chiămare de conducă­tor al bisericilor şi şoolelor române din

ţile acele!

Principesa Ghisela d© Bavaria, fiica përatuloi Franciso Iosif, după cum aflăm a pleca din Sinaia astăzi, Luni. Alteţa Sa t sosit în Sinaia Vineri ; toţi miniştri au venit cu soţiile lor ca sô-o întimpine şi «stat acolo pănă la pleoarea principesei.

— o—Manevre mari în România. Din Bu- icl se anunţă, că în primăvara viitóre

» vor face mari manevre. Vor fi oonoen- te oâte o jumătate din cele patru cor­de armată din ţâră. Tómna viitóre se

conoentra tot pentru manevre cealaltă étate din fiă-care corp de armată şi

ntingeotele de reserviştl pe 10 ani din ă.

— o —Societatea de lectură „S. Vulcan" a

©rimei stúdiósé delà gimnasiul sup. gr. t, din Beiuş s’a constituit în 26 Septem- q. c. In privinţa acésta ni-se scrie :

onându-se tinerimea în sala comună — trânte cu d-1 prof. Ioan Kéri ca condu- r al societăţii, — d-nul director gimn. q Butean, printr’o vorbire bine nimerită tà 800pul societăţilor şi în speoial sco- societ&ţei nóstre, îndemnând pe mem-

' la lucrare oontinuă. După acestea s’au funoţionarii societăţii în următorul mod: r al şediuţelor : Ioan Chiş st. cl. V II I ;al corespondenţelor : Leontin Boroş

VIII; seoretar: Viotor Kretz ol. V I I I ; !otecar: Tit Doroş cl. V II: arohivar: Chiş cl. V II; cassar: Ioan Iacob cl.

joontrolorl: Ardelean I., Pavel C. ol. şi Maioresou I. ol. V II. In fine d-nul ucëtor, arătând mai de-aprópe dato-

(a fiă-c&rui funcţionar, îi îndâmnă la îm- irea consoienţi0să a ofioiului conore(|ut. Beiuş, 17 Oct. 1896 : Leontin Boroş.

—o—

0 comună arsă. Se sorie, că în 14 n. 0. marea comună Bandul de Câm- din comitatul Mureş-Turda, a căcjut4 flaoărilor aprópe întrégâ. Se presu- , oă focul, care a isbucnit rjiua, pe

arnéí}!, a fost pus de-o mână blàstë-

Comerciu de mărfuri cu România. Camera comercială din Braşov, pe basa unui ordin ministerial, aduce la cunoscinţa meseriaşilor, că în înţelesul vămei comer­ciale a căilor ferate române, orî-ce însem­nare (arătare) falsă a paohetelor ou măr­furi se va pedepsi în bani. De aceea se atrage atenţiunea respeotiviior, oă la în­semnarea mărfurilor să se înounjure astfel de falsificări şi să se arate precis suma cât preţuesce marfa.

— o—Furtună grozavă. Din Ostenda se te-

legrafeză, că pe marea de Nord furibun- deză o furtună grozavă; mai multe năi au fost, pănă acum, înecate de undele mărei şi mai multe sute de persone şi-au perdut vieţa.

—o—Adunările de controla, cari erau să

se ţină în 26, 27 şi 28; respective în 29, 80 şi 31 n. o. nu se vor ţină în acele cîile. La timpul său se va face cunoscut ţinerea lor.

—o—Societatea „Progresul14 din Făgăraş.

Comitetul acestei societăţi rogă pe toţî acei domni, oărora li-s’au trimis liste de însoriere (colectare) în favorul societăţii, să binevoăscă a retrimite listele pănă în 28 Octomvre n. c. fiind adunarea generală convocată pe 26 Octomvre.

Reuniunea română de cântări şi mu­şi că din Oraviţa-Montană arangăză ou oca- siunea adunării generale a Reuniunii învă­ţătorilor rom. gr. or. dela şcolele confesionale din diecesa Caransebeşului Duminecă în13 (25) Ootomvre 1896 în sala hotelului „Corona ung.44 din loc un Concert împreu­nat ou Teatru. — P r o g r a m u l este ur­mătorul: 1. W . Kopriva : „ Imnul nopţii“ , cor micst cu solo pentru alt (eşec, d-ş6ra Ana Stepan). 2. Ştrengăresc». Intermezzo comic de Crivanescu. Per3onele: Dirigen- tul d-1 Iancu Cerbu. Tenoristul I d-l Const. Cucu. Tenoristul I I d-1 Dr. Petru Cornean. Basistul I d-1 Nicolae Băiaş. Basistul II d-1 Alexa Perian. 3. Sub per. Operată co­mică de A. Couradi, looalisată de I. T. Personele: Ion Dan d-1 Nicolae Băiaş. Ana fiica lui, d-şora Elena Pavlovits. George Stan d-1 Lazar Dragoesou. Niţu fiul lui d-1 Const. Cucu. Mihaiu Ciulu d-1 Ioan Paleu. Păun fiul lui d-nul Rudolf Cuou. Căprariul satului d-1 Ioan V elcelean. Ţărani, ţărance, După aceea urmeză ioc. Intrarea de per- sonă 50 cr. Venitul curat e destiuat pentru fondul reuniunii învăţătorescl. Suprasolvirl se primeso ou mulţămită şi se vor chita pe cale publică.

Afacerea de onore Raţiu, Coroianu şi Lucaciu.

Este cunoscut cetitorilor noştri, că dela faimosa crisă a „Tribunei41 înc6ce s’a accentuat un aspru con­flict între Lucaciu şi Dr. Raţiu, de-o parte, şi Lucaciu şi Coroianu, de altă parte. Nu le este înse cunoscut, decât p6te numai în general, că acest conflict a degenerat în tim­pul din urma în nisce atacuri pe cât de nedemne şi neprecugetate, pe atât de murdare şi ofensătdre, pe car! le-a lansat mai întâiu Lu ­caciu în „Revista Orăştiei* şi la cari a ripostat apoi şi „Tribuna44 după cum a aflat de bine. Ne-a repudiat de-a înregistra în foia nos- tră aceste atacuri personale îndoit condamnabile, pentru-că printr’ensele se tera causa naţională în noroiu.

Acum înse venim a înregistra faptul, că asupra atacerei de onore între d-nii Raţiu, Coroianu şi Lu ­caciu s’a constituit un juriu de onore, care publică următorul proces ver­bal în „Tribuna44 de Sâmbătă:

Protoco lluat la 15 Octomvre 1896 în urbea Sibiiu în con­siliul juriul de onore exmis din partea comitetului naţional român pentru judecarea şi eventual apla­narea diferenţelor ivite între preşedintele comi­tetului naţional Dr. Ioan Raţiu, membrul comite­tului luliu Coroianu şi secretarul Dr. Vasile Lu­caciu.

Din partea comitatului naţional se presentă membrii juriului eximis: Dionisiu Vaida, Alexandru F ilip , Dr. Mihali şi Petru Truţa, oarl oonstitueso şi designeză de pre­şedinte pe Dionisiu Vaida, er de notar pe Petru Truţa.

Presentându-se Dr. Toan Raţiu, Dr. Vasile Lucaciu şi luliu Coroianu, oărora aducându-li-se la cunoscinţă, că oomitetu naţional a denumit juriul de mai sus pen­tru complanarea şi judeoarea diferenţelor ivite între ei, se prov6oă a se deolara, că primeso judeoarea oausei prin juriul exmis de oomitetul naţional si nu au oeva esoep- ţiune faţă de pers6nele juriului?

Dr. Ioan Raţiu, Dr. Vasile Lucaciu şi luliu Coroianu se declară, că primeso ju ­decarea oausei prin juriul exmis şi se su­pun necondiţionat verdiotului acestuia, 6r faţă de persdnele, cari ooustitueso juriul nu au nici o escepţiune.

Dr. 1. Raţiu. D r. V. Lucaciu.lu liu Coroianu.

In urma acestora presentându-se părţile interesate, şi după declaraţiunile reciproce Dr. Yasile Lucaciu dă următotea declaraţiune:

Declaraţiune,

Id faţa juriului de on6re, exmis de comitetul partidului naţional român declar, oă eu stau pe basa programului naţional din 1881 şi a ooncluseîor oonferenţelor na­ţionale şi a enunoiaţiunilor comitetului, nu sunt şi nu am fosţ angagiat cu nici un par­tid politic afară de patriă. Din lămuririle şi declaraţiunile date aoeluiaşî juriu de on6re, de Dr. Ioan Raţiu şi luliu Ceroianu, am primit convingerea şi certitudinea, oă dom- nialor stau pe aceleaşi base politice, şi asemenea nu sunt angagiaţl ou «aici un partid politio afară de patriă.

Aşa între noi nu esistă nici o diferenţă principală în cestia naţională.

Astfel fiind constatat lucrul, declar, oă apărându-mă de atacurile nedrepte şi neba- sate apărute în „Tribuna14, la adresa carac­terului meu naţional, sub presiunea indig- naţiunii juste, m’aw folosit pe afirmaţiuni şi espresiuni văUmătore la adresa numiţilor domni, pe cari cu regret le consider prin a- cesta de neavenite şi le revoc.

S i b i i u , 15 Ootomvre 1996.

Dr. Vasile Lucaciu.

Noi, Dr. Ioan Raţiu şi luliu Coroianu, luăm spre sciinţă declaraţia domnului Dr. Vasile Lucaciu, şi declarăm din partea n6stră, că pentru cele publicate în „T ri­buna14 afară de articolii subscrişl de noi, nu putem lua re sp o n so b ilita te a , dr vătămă­rile cele sorise în „Tribuna14 noi nu Îs-am influenţat şi le regretăm.

S i b i i u , la 15 Octomvre 1896.

D r. Raţiu. lu liu Coroianu.

Prin declaraţiunile de mai sus oonsi- liul juriului, afacerea ivită între domnii Dr. Ioan Raţiu şi luliu Coroianu de o parte, 6r de altă parte între domnul Dr. Vasile Lucaciu, o consideră de aplanată.

Dat în Sibiiu, la 15 Octomvre 1896.

Dionis*u Vajda, Petru Truţa,preşedinte. notar.

Alexandru F ilip . D r. T. M ihali.

Caracteristică este observarea, ce-o face redacţiunea „Tribunei44 la „protocolul44 de mai sus. ţ)ice, că-şî are reservele sale, pe cari acuma din considerarea împrejură­rilor le suprimă. Adauge apoi:

„Pentru a preveni însă pe ori şi cine, amic şi inimic al nostru, constatăm, oă afacerea, care a esistat între noi, radaoţiunea şi părintele Dr. V. Lucaoiu, n’am predat’o niol unui juriu şi nici intenţiunea nu avem s’o supunem verdiotului cuiva, decât a însu-şl publicului oetitor.... Suntem liniştiţi în consciinţa nostră şi îndestuliţl cu ver- diotul deja pronunţat ai opiniunei pu­blice44....

Oradea mare, 16 Oct. n. 1896.

Mişcări electorale în Bihor. In Comi­tatul nostru domnesoe dinastia lui Tisza, oare în mănia oposiţionaliior maghiari, este frate de Cruce ou D-1 Banify; căci „Banfe nostru44 a recunoscut pe vechiul general de conducătorul şi sfetnicul parti­dului guvernamental. Doi puternici aliaţi împărţeso cercurile alegétóre; ăst mod vul- ooiul Tisza este oandidat la Orade, fratele său László la Biharia şi fiiul generalului,: Pista, la Ugra, — un adevărat tnfoliu pen­tru Bihorenl.

Pănă aci la Ugra a fost Beöthy Algi,

dér a trebuit să facă loo lui Tisza — de unde n’a putut să-l lase necăpătuit, ci oă după tăndăliturile lui Véghsö, că e bătrân, oă nu mai primesoe, căci el n’are nici spese, clica lui Tisza pe bufifonul Beöthy Algernon din nou l’a candidat la Beiuşiâ, cugetând : mai bine spesăm pentru acesta, decât pen­tru Vişeu, oarele şi-a mânoat oojile, şi a avut destul din omenia liberală ; prin ur­mare renegatul Todor Făssie, lingăul libe­ralilor, a căcjut din al şeptelea oeriu.

La Ceica în contra lui Goldiş (alias Goldfisch) s’a ridioat un craiü nou dela răsărit cu numele Cordă de vită armean, dór care cântă, desoântă şi jóoá cu Ro­mânii şi Româncele dela sate ; acest domn nu este proprietar în Ceioa, şi se sorie „Korda Bandi“ , ér Românii strigă „Să tră- ésoá Bândi nostru!44; are mari pros­pecte së fiă ales pentru oă preoţimea a înţeles, oă d-nul Goldfisch este oprit prin Episcopul dela oandidatură ; pe cum se aude d-1 vicar së fi deolarat, că în contra voinţei Episcopului nici oă se va candida,

dér revenind la cuibul său în Orade, de aci a referat în soris Episcopului, oă şi-a schimbat hotărîrea, şi orl-ce va da D-4eu, el păşesce de deputat la Ceioa.

Se înţelege, că partidul guvernamen­tal pentru un astfel de erôu, şi „Caracter* îşi va trimite tóté forţele în luptă, şi fra­tele Bandi va trebui să-şi íncórde tóté „Cordele44 diblei sale ; deol avem să vedem o luptă de şorecl şi de brósce, predilectele dobitoce ale lui Goldfisch.

Ce së vë scrin despre celelalte oer- curî, în cari se vor bate în oapete libe­ralii ou partidul Kossuthist? Cred, că nu ínteresézá pe publicul român; totuşi am să vë fao ounosout, că partidul Kossuthist acuma se reculege, şi în Orade, în 18 o. va ţine adunare candidatóre în oontra ge­neralului Tisza ; fără résultat, sciu şi dănşii, numai oât vor së arate lumii, că genera­lul nu va fi ales ou aclamaţiune. Despre c^lea ce se vor întêmpla altă-dată.

Coresp.

DIVERSE.Câni de ambulanţă. Dresarea oâni-

lor de ambulanţă se urmăresce cu multă activitate în Germania şi o mulţime de oânl au fost dresaţi în vederea manevre­lor din tómna acésta. Fiă care câne are în spate o şea mioă provăqfută ou buzu­nare conţinând obiectele necesare pentru pansare şi o sticluţă cu raohiu. Dresarea acestor animale consistă în a-i învăţa së se opréscà lângă răniţi pentru a-le permite să se panseze la răni şi s0-şl potolóscá setea, căci setea e, precum se soiă, marele ohin pentru răniţii, cari au perdut sânge. Şâua acestor câni e însemnată cu o cruce roşie şi are şi o mică lanternă cu reflec- toriu pentru serviciul de nópte. Actual­mente cânii scoţian!, fórte dooill şi forte inteligenţi fac în deosebi obiectul acestui dretagiu.

L i t e r a t u ră.Din » Biblioteca pentru toţi“ , 00 apare

în Bucure80! în editura librăriei Carol Müller, oele naai nouă volume eşite de sub tipar sunt: Nrii 80—81, 82—83 ú 84, cu- princjend tóté trei părţile din romanul : Ciocoii vechi şi noi, séu ce nasce din pi­sică sorecî mănâncă44, de Niculae Filim on. Al 85-lea volum, conţine: „Din biografiile scriitorilor r o m â n i d e Adamescu. Fiă-care volum costă 30 bani, legat frumos 60 bani.

*In Tipo-litografia N. D. Miloşescu

din Têrgu-Jiu a apărut: „Mănăstirea Tis- mana44, de Alexandru Stefulescu, ou un mare numër de olişeurl şi ilustraţiunl is­torice escelent esecutate. Valórea acestui op, elegant esecutat, reiese din însu-şl tit­lul cărţii. Autorul înfăţişâză după docu­mente şi insoripţiunl mănăstirea Tismana nepreţuitul monument istoric din judeţul Gorj, cea mai vechiă între mănăstirile esistente a()l în România, întemeiată ou 520 ani înainte de Radu-Negru-Basarabă. Sourt 4i8 •’ opul d-lui Ştefulesou presentă cel mai mare interes atât din punct de vedere istorio, cât şi artistic. Un esemplar costă 4 lei.

Proprietar: Dis Aui*ei i&upeşianM.Redactor responsabil S p e g o p a u S l a i a r .

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 222-1896,

C u r s u l la b u r s a d in V ie n a .Din 17 Octomvre 1896.

Renta ung. de aur 4% . . . . 121.70Banta de oor6ne ung. 4% • • . 99.20Impr. o&il. fer. ung. în aur 4y2% • 122.—Impr. căii. fer. ung. în argint 4l/2% 101.10Oblig, oftil. fer. ung. de ost. I. emis. 121. -Bonuri rurale ungare 4% . . . 97.70Bonuri ruralo oroate-slavone. . . 97.30Imprum. ung. ou premii . . . . 155.—Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 137.50Renta de hârtie aastr...................101.05Renta de argint austr................... 101.20Renta de aur austr........................122.05Losuri din 1860.......................... 144.25Aeţii de aJe Bănoei ausfcro-ungară. 942.—Aoţii de-ale Băncei ung. de oredit. 404.50Aoţii de-ale Bâncei austr. de credit. 866.85Napoleondori................................. 9.58Mărci imperiale germane . . . 58.82 V2London v i s t a ............................ 119 85Paris v i a t a ................................. 47.571/2Rente de cor6ne austr. 4%- • • 101.20Note italiene................................. 44.50

C u r s u l p i e ţ e i B r a ş o v .Din 18 Octomvre 1896.

Bancnote rom. Camp. 9.48 Vend. 9.51Argint român. Cump. 9.45 Vend. 9.48Napoleon-d’ori Cump. 9.50 Vend. 9.53GtalbenI Camp. 5.60 Vend. 5.65Rable rasesci Cump. 126.— Vend. — .—Mărci germane Cump. —.— Vend. — .—Lire turcesol Cump. — .— Vend. — .— Soris. fono. Albina 5% 100.75 Vend. 101.75

A n u n c iu n( i n s e r ţ i im i ş i r e c l a m e )

S u n tu a s e a d r e s a s u b s c r i s e i a d m in is t r a i iu n i . In c a ş u l p u ­

b l i c ă r i i u n u i a n u n c iu m a i m u lt

d e o d a t ă s e f a c e s c ă d e m e n f ,

c a r e c r e s c e cu c â t p u b l i c a r e a

s e f a c e m a i d e m u lte - o r a .

Admir,istr. „Gazeta Trans.“

i s i" V

Prenumăraţi uni le la (îaze ta T ran s ilv an ie i 36 pofcâ face şi reîno

ori şi când dela 1-ma şi 15 a fi&^cărei luai.Domnii abonaţi se binevoiască a arăta în deosebi, când voiesc

ca eapedarea se li-se facă după stilul nou.Domnii, ce se aboneză din nou, s8 binevoiască a scrie adresa

lămurit şi arate şi posta ultimă.Administraţ. „Gaz. Trarss.“

oooooooooogO specialitate naturală nepreţuibilă

este apa minerală alcalin-accidâ ticarbonată,

IS T o ru l „ M A T I L D A “ de B odok ,care după experienţele făcute sau dovedit ca o apă medi­cinală prea eficace şi plăcută, mai ales: l a C O n tu rb ă r î de mistuire, maladiele stomacului, a rinichi­lor, a lieşicli udului şi ale organelor respira- tore etc.

Borviz de primul rangcare prin limpezitatea sa rară şi prin conţinutul seu ma­re în acid carbonic natural — de un gust şi efect prea plă­cut şi binefăcetor— va îndeplini chiar şi pretensiunile cele mai delicate, ca cum nici o altă apă minerală.

DEPOSIT PROPRIU în B ra ş o v : strada Căldărarilor Nr. 68, în &il»iiu. S ig liişo ra şi în A lb a -J u l i a : la D-l I. B. Misselbacher sen., în C lu j : la Segesváry és társai, în D e v a : la Balog Gyula, în Orcşties la Németh János.

Cu t0tă stima:

1025,2 8 -1 0 0 A d m in is t r a ţ iu n e a i s v o r u h i

„ M A T I JL D A . “

T O S I E Í F 1 G h " 2 " 0 I 3 Q - " 2 \(comit. Háromszék). B o d o k* ( T r ans i l v an i a ) .

■}|q q q o o o q q o o ^

M e r s u l t r e n u r i l o r

pe liniile orientale ale căii ferate de stat r. u. valabil din 1 Oct. 1896.

B u d a p e s t a - P r c d e a l

Tren de

persón.

Tren

acoel.Tren

mixt.

Trende

persón

1 0 -8.B0|

11.21) 1.33! 3.42 3.58 4,38 5.20 5.48

8.052.154165.48

6327.168.078.34 8.49 9.06

10.12 10.42 11.01 11 09 11.31 11.48 12.05 12.33 12.47 1.181.34 2.13 2.32 3 04 3.40 4.03 5 34

7.087.157.438.18

9.079.87

10.37Tr. prs. 11.10 11.27 12 30 12.57 1.09 1.16

11.40 11.55

5.10

8.055.45

6.12!6.417.168 .-

3.554.405.10

12.00

8.00

1.222.193.32 3.515.136.147.32 8.21 8.40, 9.09:

104011.25!11.4*11.59!12.2912.551.30!2.082.273.113.313 46 4.084 455 27

9.02 1J 331.482.063.03 3.45 4 06 4.53 5.32t>.!â4 6 59

6 12 7.50 8.37 9.07 9.40

10.2511.12.26 1 118 30

2.17 2 62 4 45 5.39 6.08 6 19 6.57 7.30

Trenacoel.

2009.15

11.1912.472.112.182.50 3.26

4.174.50

555

ysospi:•}

6.116.277.27 7.50

8.178.33 8.38

9.09

9.429.449.59!

IO.22!10.5111.1212.26112.581.151.342.092 19

3 0l!3.3l!

sos.pl.

9.30,

pî. Viena . . . B u d a p e s t a Szolnok . . P.-Ladány. .

Oradea-mare .

Mező-Telegd . Rév . . . . Braţ o a . . . Ciucia . . . B.-Huiedin Ghârbău . .

Cluşiu . . .

Apahida . . Ghiriş . . . Cacerdea . . Uiuóra . . . Vinţul de sus Aiud . . .

Teiuş . . .

Crăci unei . . Blasiu . . . Micăsasa . .

Copşa-mioă .

Mediaş . . .Elisabetopol .Sighişora . .Haşfalâu . .Homorod . .Agoştonfalva .Apeţa . . .Feldióra . .

Braşov . . .

Timiş . . . P r e d e a l

scs. BucurescI . .

sos.

{p l.tsos.9 «

pl.sos.

Vsos.p).

ySOS.pl.

( pl. Isos. Áí

pî.sos.

808. \ p l . )

Iy

P1-os,

AIám

pl.

Trende

persón.Trenmixt

1.557 .-3.371.19

11.0410.4410.079.309.108.327.546.54 6.13

U y

Tr. eipi.

3.863.18

2.48

2.15 2 12

1.401.06

12.5211.54

11 11

10.1010.05 9.39 9.12 5.35

8.007.106.135.385.49 4.59 3.18 2 23

5.245.02 3.37 3.062.492.41 2.17 1.55 1.29

12.5512.40 12.0111.41 11.1410.55 10.219.42 9.12 7.457.02 6.36

Trenaccel.

Trenaccel.

Trende

persón

1 55 7.405.313.56

5.585.085.204.14 3.329.15

2.372.312.011.34

12.5212.20

11.011045

9.238.49

8.238.06

7.201.50

11,4410.038.438.38 8.11 7.46

7.086.39

5.23tr.pers,

4.354.032.552.252.082.001.381.17

12 57 12.32 11.59 11.28 11.10 11.05 10.48 10 18 9 43 9.19 7.38 7.22 6.48 6.83 5.57

5.20,4.143.32

6.208.104.282.17

11.3211.1710.4210.089.509.198.377.37 7 . - 6.45 6.275.124.334.27 4.20 3.59 3.38 3.06 2.40 2 26 1.54 1.35 1.01

12.4512.1611.3311.1610.039.259.018.28 7.48

l Î h i r i s - T u r t l a

9.08 8.28 8 013.15

C ucerdea — O şorheiu — K egïi.-sàsese .

Trenmixt

Trende

persón.

Trende

persón.

Trende

persón

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

Trenü de

pers ón.Trenümixtü

2.30 3 19 4 1 2

8.108.519.37

3.113.524.37

10.59Í11.4012.26

w pl. Cucerdea . Ludoş . . Cipău . .

. 80S. ! 7.457.026.28

2.361.581.19

8.3ÍI 12.42 7.38 9.59 6.5511.01

5.12 10.27 5.26 1.14 sos. \Oşorkei .

r pl. 5.34 12.25 5.50 9.54

5.40 10.42 5.36 pl. • Iso s . 9.20 5.04 9 3 5

7.14 12.16 7.14 y SOS. Regk.-săs.. . pl. i k 7.54 3.30 8:05

trentren persón. mixt

trenmixt

7 33 7.53

11—11.20

5 .-5-20

trende

persón,

10.2110.41 Í Ghiriş

TurdaàI

trende

persón

5.054.45

trenmixt

trenmixt

10.3010.10

8.203.00

tren j de 1

persónJJ

€ «p § a -m ic ă — Sihiiu — A v r ig — f a g a r a strende

persón.Trenmixt

2.203.574.19

4.456.357.01

tren de

persón.trenmixt

11.551.251.48

4.346.168.42

7.108.509.152.053.586.35

3 13;3 3 9 !

Ipl.

sos. ) pl. i

809.

CopşaOcna

Sibiiu

A vrig . Făgăraş

imca so*.

• { pi.sos.

trenmixt

9.348.117.447.296.023.28

Trenmixt

trende

persón

3.05127

12.57

<E* .3

6.255.074.40

person

12.2 11,( 10.1 8.51 7.1 i l

§ i m e r i a (Pisti) - H 11 n e d o r a

trenmixt

6.156.387.13

trenmixt

11.35 11.54 12 20

trenmixt

trenmixt

4.254.485.23

10.2810.4611.12 I Simeria .

Cerna.Hunedóra

trenümixtù

4.504.344.10

trenùmixtă

10.2510.059.38

trenû

mixtü

3.102.542.30

tren

M r a » v — rÆt e n e s t Itrenümixtü

trenümixtü

8.35 10 28

4.556.36

trenùmixtü

BraşovZerneşti

trenümixtü

trenümixtü

7.446.20

1.2912.05

.■M u r e « - Mj vi «I «» g — B i s i r I ţ a4.—5 036 487 388 339 07 9.59

f 9.10 4.20 w110.28 5,35

E12 41 te **» 1.54 § 3.02

1 341 P* 4 55

5 «« I ' á 8 «

1

M ureş-Ludoş . . . . Z a u .................................... !

6.465.49

7.216.24

4 -j l i

Ţ agn -B ad ate lic . . . S t. Mihaiu de câm pie .L e c h in ţa ..............................Ş.-M ăgbiăruş . . . .

A coQ r

£ 'oS0 0

4.503.442.482.011.16

joc 9-9i8i7i6-855

A r a ă — TP I SM 1 t& ó a

6.207.088.01

12.47

11.25 5. w Is12.15 6.14

1.10 7.398 4 7 12 27 5.10 y

irai!VingaTimişoraSeghedin.

à 10.43

e6

\ I 9.42 3.018.20 2.—

6 05 2 30 10 05

S i Si 11 ia — C i s 11 ă cl i e.trenümixtü

5.305.42

trenümixtü

N o t ă : Órele însemsaate în stânga staţiunilor tűnt a se oeti 'nsemnézá órele de uoote.

6.U6

de sus în jos, cele

2.15 pl. Sibiiu . so 2 27 „ Selemberk „ 2.5i „ Cisnădie pl

însemnate în dr&pta de

trenümixtü

7.106.576.36

txenümixtü

9.209.078.46

S ig lt işo ra—Odorlieiu-sëcue§6

trenümixtü

3 223.546.20

trenümixtü

11.0811.481.59!

Sigkiçôra . . . Haşfuleu . . . üdorkeiu-secuesc.

trenü

9.519.027.15

jcs iu sus. — Nutnerii încuadraţi cu liuii mai uegi

Tipografia A, Mureşianu, Braşov.