UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de Inginerie MecanicCatedra de Autovehicule i Motoare

Disciplina Organe de Maini

REDUCTOR CU ROI DINATE CILINDRICEPROIECT DE ANAutor: Student Cherciu BogdanCoordonatori tiinifici: Prof. dr. ing. Gheorge MOGAN

ef. lucr. dr. ing. Silviu BUTNARIU

2010

Universitatea "Transilvania" BrasovStudent:

Facultatea: Inginerie MecanicaSectia:

Catedra: Autovehicule si Motoare Anul: ..

Grupa:

TEMA DE PROIECT

S se proiecteze transmisia mecanica compusa din:

motor electric;

transmisie prin curele trapezoidale inguste;

reductor cilindric cu o treapta;

DATE DE PROIECTARE:

- puterea motorului electric

P =

kW;

- turatia motorului electric

n =

rot/min;

- raportul de transmitere al transmisiei prin curele iC =

;

- raportul de transmitere al reductorului

ir =

;

- durata de funcionare impusa:

Lh =

ore.

CONINUTUL PROIECTULUI:

A. MEMORIU DE CALCUL1. Intocmirea schemei structurale a transmisiei si determinarea momentelor de torsiune si a turatiilor pentru fiecare arbore.

2. Calculul de predimensionare a angrenajului

3. Intocmirea schemei cinematice a reductorului,la scara 1:1.

4. Calculul geometric al angrenajului

5. Calculul fortelor din angrenaje.

5.1.Intocmirea schemei de calcul si stabilirea sensurilor fortelor.

5.2.Calculul marimii fortelor

6. Calculul arborilor.

7. Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele

8. Alegerea si verificarea montajelor cu rulmenti

9. Alegerea si justificarea sistemului de ungere.

10. Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare.

11. Memoriu justificativ cu privire la alegerea materialelor,a semifabricatelor si a solutiilor constructive,pentru principalele piese din componena reductorului (roti, arbori, carcase).

12. Norme de tehnica si securitatea muncii.

B . DESENE: 1. Desenul de ansamblu al reductorului

2. Desenul de executie al arborelui de iesire.

3. Desenul de executie al rotii conductoare.

Observatii:1. La desenul de ansamblu al reductorului,se vor prezenta,obligatoriu,in sectiune: busonul de golire,busonul de aerisire,capacul de vizitare,dispozitivul de control al nivelului de ulei,gaurile de prindere al reductorului pe fundatie, suruburile de prindere a carcaselor.

2. Desenele se pot executa pe hartie,in creion, sau computerizat

3. Este obligatoriu sa se respecte toate recomandarile cu privire la forma de redactare a memoriului de calcul, date de cadrul didactic.

4. Sustinerea proiectului se poate face numai daca graficul de desfasurare contine vizele obligatorii.In caz contrar, se schimba tema de proiect.

5. Prezena la orele de proiect este obligatorie, astfel c proiectele trebuie executate n perioada planificata.

Universitatea "Transilvania" Brasov

Facultatea: Inginerie MacanicaCatedra: Autovehicule si Motoare

Student(a):

Facultatea: ..

Programul de studiu:.

Anul: Grupa:

GRAFIC DE DESFASURARE

a orelor aplicative n semestrul II al anului universitar 2009-2010

Nr.

crt.PerioadaEtapa de lucru planificataVize obligatorii

Nr. vizaSemnatura

1 Darea temei de proiect si a graficului de desfasurare.

Documentare. Prezentare de reductoare de turatie.

2 Intocmirea schemei structurale a transmisiei.

Determinarea momentelor de torsiune si a turaiilor pentru fiecare arbore.

Detalii privind constructia reductoarelor.

3 Calculul de predimensionare al angrenajului

4 Identificare elemente geometrice principale roti dintate si angrenaj

5 Intocmirea schemei cinematice a reductorului, la scara 1:1.

Calculul geometric al angrenajuluiI

6 Calculul fortelor din angrenaj,stabilirea sensurilor acestora si descompunerea lor in doua plane perpendiculare.

Inceperea desenului de ansamblu al reductorului.

Identificare forma geometrica arbori si precizari privind calculul acestora.

7 Calculul de predimensionare al arborilor.

Continuarea desenului de ansamblu. Alegerea si verificarea asamblarii prin pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire

8 Alegerea si verificarea asamblarii prin pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire

Alegerea si verificarea montajelor cu rulmenti

Alegere rulmeni

Continuarea desenului de ansambluII

9 Alegerea si justificarea sistemului de ungere

Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare

Desenul de ansamblu complet al reductorului.

Continuarea desenului de ansamblu

10 Memoriu justificativ privitor la alegerea materialelor, a semifabricatelor si a soluiilor constructive

Desen de ansamblu complet

Norme de tehnica si securitatea munciiIII

11 Desenul de executie al arborelui de iesire

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale inguste

12 Desenul de execuie al roii conductoare (de regul, corp comun cu arborele de intrare)

Memoriu justificativ completIV

13 Predarea proiectului

14 Analiza si notarea proiectului.

CUPRINSA MEMORIU DE CALCULPag.

1.Intocmirea schemei structurale a transmisiei si determinarea momentelor de torsiune

si a turatiilor pentru fiecare arbore5

1.1 Intocmirea schemei structurale a transmisiei5

1.2 Determinarea momentelor de torsiune si a turatiilor pentru fiecare arbore9

2.Calculul angrenajului cilindric cu dinti inclinati11

3.

Calculul fortelor din angrenaj16

3.1 Intocmirea schemei de calcul si stabilirea sensului fortelor16

3.2 Calculul marimii fortelor17

4.Calculu arborilor18

4.1 Calculul de predimensionare20

4.2 Verificarea arborelui de iesire la solicitari compuse21

5.Alegerea si verificarea asamblarii cu pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire22

6.Alegerea si verificarea montajului cu rulmenti pentru arborele de iesire24

7.Alegerea si justificarea sistemului de ungere25

8.Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansare26

9.Norme de tehnica securitatii muncii26

B DESENEPag.

1.Desenul de ansamblu al reductorului28

1.1 Schema structurala a transmisiei

Schema de principiu a unei transmisii mecanice(ME motor electric;TCT transmisie prin curele trapezoidale;RT redactor de turatie cu roti dintate;C cuplaj). Pornind de la aceasta schema simpla se pot obtine foarte multe variante care difera prin pozitionarea in spatiu a elementelor transmisiei,printipul rotilor dintate cilindrice si dispunearea acestora in interiorul reductorului de turatie,prin numarul de trepte de reducere incluse in redactor,prin tipul cuplajului utilizat(cuplaj elastic cu bolturi,cuplaj cu flanse)etc. Prezentul proiect trateaza cazul transmisiilor mecanice care includ reductor de turatie cu roti dintate cilindrice cu o treapta de reducere,conform schemei prezentate in figura de mai jos.

Schema cinematica a reductorului de turatie care foloseste roti dintate cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati);I si II arbori;1 si 2 rotile dintate;A si B lagare pentru arborele I;C si D lagare pentru arboreal II.

Trebuie mentionat ca pornind de la aceste scheme cinematice se pot obtine mai multe variante constructive de reductoare de turatie modificandu-se planele ce includ axele arborilor.1.1.1 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale Calculul transmisiei prin curele trapezoidale cu arbori paraleli este standardizat(STAS 1163 - 71). Marimile de intrare sunt puterea la arborele motorului de antrenare (kW),turatia rotii conducatoare (rot/min),raportul transmisiei prin curele (sau turatia rotii conduse ).

Etapele calcului sunt:

a alegerea tipului curelei se face pe baza nomogramei din figura 3 pentru curele trapezoidale inguste,in functie de puterea la arboreal motor si de turatia rotii conducatoare .De preferat ar fi sa se utilizeze curelele trapezoidale inguste care conduc la un gabarit mai mic al transmisiei decat curelele clasice.Pentru profilele de curele situate pe noomograme in apropierea frontierelor dintre domenii se recomanda alegerea tipului de curea sub linia oblica.In tabelul 3 sunt indicate elementele geometrice ale sectiunii curelelor si lungimile lor primitive.b alegerea diametrului primitive al rotii mici se face functie de tipul curelei respectandu-se indicatiile din STAS 1162-67,tabelul 4 prezentand un extras din acest standard.In cazul acestui proiect sa ales din STAS 1162-67: SPZ=63.180 si

c calcularea diametrului primitive al rotii mari se face cu relatia:

alegem din STAS 1162 67

d se alege preliminary distanta dintre axe A

A=200

e unghiul dintre ramurile curelei:

f ungiul de infasurare pe roata mica de curea:

g lungimea primitive a curelei:

Lungimea primitiva a curelei se rotunjeste la valoarea standardizata cea mai apropiata (table 3).

SPZ = 0,82 STAS 7192 65

Pentru valoarea standardizata aleasa pentru se recalculeaza,A folosind relatia

();precum si

EMBED Equation.3

h viteza periferica a curelei:

i numarul de curele(preliminar): - coefficient de lungime care se alege din tabelul 5 in functie de lungimea primitive a curelei .

- coeficient de infasurare dat de relatia:

- puterea nominala transmisa de o curea se alege din ANEXA5(tabelul alaturat)extras din STAS 1163-71.pentru valori intermediare ale parametrilor si i se va folosi interpolarea liniara.

- rezultat poate fi intreg sau fractionar

Numarul final de curele:

Unde este coeficientul numarului de curele dat in

tabelul 6.

se alege 0,95

Numarul rezultat z se rotunjeste la valoare intreaga.Se recomanda ca z8,deci z = 2.

j frecventa indoirii curelelor:

Unde: x numarul rotilor de curea ale transmisieiv viteza periferica a curelei data de

- lungimea primitive a curelei (valoareastandardizata aleasa),in mm.k forta periferica transmisa:

Forta de intindere initiala a curelei() sic ea de apasare pe arbori ()sunt egale cu:

Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate in STAS 1162 84 care stabileste forma,dimensiunile si metodele de verificare geometrica ale canalelor rotilor.Figura 4 prezinta forma si principalele dimensiuni ale canalelor rotilor pentru curele trapezoidale,iar tabelul 7 da elementele geometrice ale acestor canale. Latimea rotii de curea va fie gala cu:

1.2 Determinarea momentelor de torsiune si a turatiilor pentru fiecare arbore Deoarece motoarele utilajelor propuse a fi actionate lucreaza in regim de lunga durata,cu sarcina constanta,determinarea puterii se face pentru aceasta situatie.

Puterea motorului electric se determina cu relatia:

[kW]

Unde:- puterea la arborele de iesire din reductor,in kW;

- randamentul total al mecanismului de actionare,determinat cu relatia:

Unde: - randamentul angrenajului;= 0,960,98 pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice;

= 0,990,995 randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti;

- randamentul ungerii;

=4,164

Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie sa se cunoasca puterea necesara actionarii si turatia la arboreal motorului electric(n=2850).In functie de turatia n,ce reprezinta turatia de sincronism a motorului electric,se selecteaza din tabelul de mai sus. Se alege tipul motorului,caracterizat prin seria sa,care are puterea nominala P [kW] si turatia nominala n[rot/min]. In figura 1.1 si tabelul 1.4 se prezinta schita,respective principalele dimensiuni de gabarit si montaj pentru motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit in constructie cu talpi.

Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit se simbolizeaza prin grupul de litere ASI, urmat de un grup de cifre si o litera majuscule.ASI 112M 28 1 este tipul motorului din proiect.

A motor asincron trifazat;S rotor in scurtcircuit;

I-constructie inchisa(capsulata);112Mgabaritul 112,mediu, cea ce inseamna ca inaltimea axului masini este de 112 mm de la planul talpilor de fixare,iar motorul este executat in lungimea medie;28 diametrul capatului de arbore (mm);

1 numarul de poli ai motorului,care indica viteza de sincronism,respectiv 1000 rot/min in cazul dat.

1.2.1 Stabilirea turatiilor la arbori

;

1.2.2 Stabilirea puterilor debitate pe arbori

Puterea debitata pe arboreal 1: 1.2.3 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor Momentul de torsiune la arborele motorului si al rotii de curea conducatoare

Momentul de torsiune al rotii de curea conduse si al arborelui de intrare al reductorului

Momentul de torsiune la arboreal de iesire al reductorului

Turatia rotii de curea conduse si a arborelui de intrare al reductorului

Turatia arborelui de iesire al reductorului

2. Calculul angrenajului cilindric cu dinti inclinati In acest proiect sa folosit ca material 40Cr10.

Caracteristica de rezistenta ale otelurilor si fontelor folosite la constructia rotilor dintate sunt prezentate in tabelul 2.1.

2.1.Tensiunea admisibila la solicitarea de contact:

;

In care: - tensiunea limita de baza la solicitarea de contact(tabelul 2.1);

- coeficientul de siguranta minim admisibil pentru solicitarea de contact.Pentru o functionare normala =1,15

;;;

;;;. = 921,73913042.2 Factorul de corectie al incarcarii

a)Pentru solicitarea de contac:

- factorul de utilizare.In cazul antrenarii reductorului cu motor electric,cand caracteristica de functionare a masinii antrenate este cu socuri medii

- factorul dynamic.Pentru calcule preliminarii alegerea lui se face din tabelul2.2 in functie de treapta de precizie adoptata pentru prelucrarea rotilor.Pentru reductoare de uz general treapta de precizie recomandata este 7 sau 8,iar in cazul de fata ;

- factorul reparatiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact.La angrenajele precise,in clasele 17, se adopta ;

- factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii la solicitarea de contact.Pentru calcule preliminarii se adopta

EMBED Equation.3 la angrenaje rodate si =1,5 la angrenaje nerodate(cilindrice sau conice).

b)Pentru solicitarea de incovoiere:

;KA;KV au aceleasi semnificatii si se determina la fel in cazul

solicitarii de contact;KFa factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere.La angrenajele precise,in clasele 17,cu incarcare normala sau mare se adopta:KFa= =1.

- factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii la solicitarea de incovoiere.Pentru calcule preliminarii se adopta

2.3 Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinti drepti sau inclinati(STAS 12268-81)2.3.1 Calculul de predimensionare

Alegerea numarului de dinti la pinion.La danturile durificate inductive sau niturate: z1=15.23(25)dinti.In acest proiect s-a ales:

Alegerea coeficientului de latime al danturii: unde se alege din tabelul 2.3.

2.3.1 Alegerea unghiului de inclinare al dintilor,

=(1020)0 la reductoare uzuale(mai putin treptele finale).Se ales =1502.3.2 Distanta minima necesara intre axe:

ZH factorul zonei de contact

- unghiul profilului in plan frontal:

unde:

- unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza:

- factorul de material se alege din tabelul 2.4:

- factorul gradului de acoperire, pentru calcule preliminare.

- factorul de inclinare al dintilor

Distanta dintre axe calculata

Distanta dintre axe standardizata conform STAS 6055 82 (tabelul 2.5).In acest caz amin se mareste la prima valoare aSTAS si se obtine aSTAS=

Se adopta aSTAS daca:

Modulul (normal) standard m

Modulul mastfel stabilit se standardizeaza conform STAS 822-82 la o valoare superioara celei calculate,valoare cuprinsa in tabelul 2.6, obtinandu-se: m = 1,5

Distanta dintre axe de referinta a;

Verificare

Modulul frontal mt=

Unghiul frontal al profilului de referinta

EMBED Equation.3

Unfhiul real de angrenare in plan frontal

Coeficientul deplasarii totale In care:

Coeficientii deplasarilor rotilorPentru se poate considera

Diametrele cercurilor de picior

Diametrele cercurilor de divizare d

Diametrele cercurilor de baza

Diametrele cercurilor de cap

Diametrele cercurilor de rostogolire

Verificare: daca inlocuim aceatsa relatie de verificare este adevarata.

Gradul de acoperire frontal

Verificare: aceasta relatie de verificare este adevarata fiind cuprins intre 1,2 si 2.

3.Calculul forelor din angrenaj

3.1 Schema forelor din angrenaj

3.1 Direciile i sensurile forelor din angrenaj

Nr. crt.ParametrulSimbolDirecieSensObs

1Fora tangenial pinionFt1 Tangent la cercul de rostogolireOpus sensului de rotaie al pinionuluiFor rezisten

2Fora radial pinionFr1 QUOTE

RadialSpre centrul pinionului

3Fora axial pinionFa1

Paralel cu axa pinionuluiDeterminat de sensul proieciei forei normae la direcia dinteluiSe evideniaz fora normal la direcia dintelui

4Fora tangenial roatFt1 Tangent la cercul de rostogolireAcelai sens de rotaie cu al roiiFor motoare

5Fora radial roatFr1 QUOTE

RadialSpre centrul roii

6Fora axial roatFa1

Paralel cu axa pinionuluiDeterminat de sensul proieciei forei normae la direcia dinteluiAre sens opus forei Fa1

3.2 Calculul marimi fortelor Forta tangentiala:

Forta radiala:

Forta axiala:

4. Calculul arborilorSchema de calcul a arborelui de intrare

Schema de calcul a arborelui de ieire

4.1 Calculul de predimensionare al arborilorS-a ales 40Cr10 ca material pentru arbori.Relatia de predimensionare:

Cu , tensiunea admisibila conventionala,=[15,35]

Din considerente de interschimbabilitate dimensiunile capetelor de arbori de intrare si de iesirea(diametrul si lungimea)se standardizeaza conform tabelului de mai jos din STAS 8724 astefl incat

Extras din STAS 8724

Pentru lungimile capetelor arborilor,se va adopta cap de arbore seria scurta corespunzator valorii standard a diametrului .Diametrul standard al capului arborelui de intrare:

EMBED Equation.3 = 19

Lungimea standard a capului arborelui de intrare: = 28

Diamentrul standard al capului arborelui de iesire: = 32

Lungimea standard a capului arborelui de iesire: = 58

Alegerea rulmentilor

Pentru cazul acesta de redactor cand =15 si forta axiala mica se poate adopta rulmenti Radiali cu bile. Alegerea rulmentilor sa face din tabelul alaturat:

Diametrul interior al rulmentilor de sustinere a arborelui de intrare:

= 30

Diametru exterior al rulmentilor de sustinere a arborelui de intrare:

= 62

Latimea rulmenitilor de sustinere a arborelui de intrare:

=16

In functie de datele de mai sus s-a ales codul rulmentului iar codul acestui rulment este 6206 si are capacitatea de incarcare dinamica C=1530daN adica C=15300N iar capacitatea de incarcare statica C0=1020daNsau C0=10200N.

Diametrul interior al rulmenitlor de sustinere a arborelui de iesire:

=40

Diametrul exterior al rulmentilor de sustinere a arborelui de iesire: =80Latimea rulmentilor de sustinere a arborelui de iesire:

=18

In acest caz codul rulmentului este 6208 iar C=25600N iar C0=18100N.Diametrele tronsoanelor de rezemare a rulmentilor

Distanta de la roti la carcasa se adopta din considerente de ungere corespunzatoare a angrenajului si rulmentilor:

=8..15 in cazul acestui proiect sa adoptat =10.

Grosimea peretelui carcaselor se adopta din considerente de tehnologie de turnare a carcasei:

=812mm in cazul de fata sa adoptat =10.Grosimea ramie carcasei Kse adopta din considerente de asamblare a carcaselor:K=22,5mm in acest proiect K=24.

Distanta de aliniere a rulmentilor l1se adopta din considerente de ungere a rulmentilor:

l1=4..8mm aici l1=6

Distanta de la numarul capului arborelui la carcasazse adopta din considerente de asamblare a capacului:

z=1216mm deci pentru proiectul acesta sa adoptat z =14.

5.Alegerea si verificarea asamblarii cu pana paralela dintre roata condusa si arborele de iesire. Tabelul 8Latimea penei b se va alege din STAS(tabelul 8)in fuctie de diametrul arborelui:

b = 12Inaltimea penei h se va alege din STAS(tabelul 8)in functie de diametrul arborelui din zona de asamblare:

h = 8Lungimea penei calculata lc

=;90...120MPa

Lungimea lse va alege din STAS (tabelul 9)in functiea de lungimea penei calculata,; l = 10

Tabelul 96.Verificarea rulmentilorCalculul de durabilitate al unui rulment: Tronson de montaj R=1,6N Celelalte tronsoane R=6,3NForta radiala R se va prelua valoarea din coloana Result radial forceiar Rax se va prelua din coloana Axial force in the X-axis. R=NFa=Rax=334,296N

Arborele 1 Fa=334,296N;C0=10200N

Se alege valoare din STAS 7160 si ;e=0,26;

y=1,71;

>e

Sarcina dinamica echivalenta P=0,56R+yFaNP=1052,2824 NDurabilitatea L=milioane de rotatii; p=3 pentru rulmenti cu bile;C=15300N

milioane de rotatii.

Durata de functionare:

Lh=oren=n1 pentru arborele de intrare.Arborele 2

iar din STAS(tabelul de mai sus)

e=0,22

y=1,99

Sarcina dinamica echivalenta P=0,56R+yFaN

P=11,45 NDurabilitatea L=milioane de rotatii;

p=3 pentru rulmenti cu bile;C=25600N

11150,55 milioane de rotatiiLh= =391247,53

n=n2 pentru arborele de iesire.

7. Alegerea si justificarea sistemului de ungere

Asigurarea posibilitatilor de ungere a rulmentilor.La stabilirea formei constructive a lagarelor cu rulmenti,trebuie sa se tina seama, de la inceput,de modul cum se vor unge rulmentii n constructia din care fac parte. Problema cheie este optiunea pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta.

Ungerea cu ulei

Exista mai multe posibilitati de a asigura intrarea uleiului in lagare: A. ungerea in baie de ulei;B. ungerea datorita barbotarii uleiului;C. ungerea prin circulatia uleiului prin rulmenti.

Ungerea cu unsoare consistenta

- rulmentii se etanseaza spre interior pentru a se evita amestecarea lubrifiantilor;aceste situatii

pot fi ntalnite la reductoarele melcate cu o treapta. In acest proiect se va folosi sistemul de ungere in baie de ulei datorita faptului ca are iesire din baia de ulei direct in afara iar rulmenti pot fi astupati ne fiind nevoie sa se faca ungerea prin ei.Deci ungerea cu lubrifiant se va face prin acel canal de ungere care iese din baia de ulei.

8.Alegerea si justificarea dispozitivelor de etansareElementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de rotatie

cu buza de etansare si inelele de pasla.Aici sa folosit inelele de pasla datorita faptului ca distanta dintre axe este mica iar reductorul este mic dar cu durata mare de functionare.

Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti,la asigurarea etansarii,fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.

Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim,respectiv minim al uleiului sau sub forma unor vizoare montate pe corpul reductorului. Exista si indicatoare care funcioneaz pe principiul vaselor comunicante,realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.9. Norme de tehnica securitatii muncii

In tara noastra,protectia muncii face parte integranta din procesul de munca,avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca,prevenire accidentelor de munca si a inbolnavirilor profesionale. Caile principale pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitatii muncii in intreprinderi sunt:

-controlul periodic al starii utilajelor,al starii ingradirilor si dispozitivelor de protectie de la masinile-unelte,aparate si mecanisme,al starii de functionare a instalatiilor de ventilatie si incalzire,al curateniei locurilor de munca,atelierelor si al spatiilor sanitare;

- verificarea starii si utilizarii de catre muncitori a dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (masti inpotriva gazelor sau a prafului,ochelari de protectie);

- urmarirea respectarii regulilor de igiena personala de catre muncitori,in special la locurile de munca unde se lucreaza cusubstante toxice;

- difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii muncii si instructajul periodic al muncitorilor cu privire la problemele de protectie a muncii.

Nerespectarea normelor de protectie a muncii se sanctioneaza conform legilor in vigoare.

9.1 Principalele masuri de tehnica a securitatii munciiIn scopul eliminarii perocolului de accidentare la locul de munca este necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:imbracamintea de lucru sa fie bine strinsa pe corp si incheiata corespunzator.

femeile vor purta basmale legate astfel incat parul sau colurile basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in miscare ale masinilor unelte.

folosirea cheilor fisurate este strict interzisa !

cozile si manerele uneltelor de mana vor fi executate din lemn de esenta tare,fiind bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda.

uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculelor,precum si cu dispozitive care sa impiedice functionarea lor nerecomandata.

diversele lucruri de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase.

pietrele abrazive ale polizoarelor si masinilor de rectificat trebuie sa fie ingradite cu aparatoare din tabla prevazute cu ecrane transparente.

BIBLIOGRAFIE

1. JULA, A. s.a. Proiectarea angrenajelor evolventice. Craiova, Editura Scrisul romanesc, 1989.

2. JULA, A. s.a. Organe de masini, vol. I. Universitatea din Brasov, 1986.

3. JULA, A. s.a. Organe de masini, vol. II. Universitatea din Brasov, 1989.

4. JULA, A. s.a. Montaje cu rulmenti - Indrumar de proiectare. Universitatea din Brasov, 1976.

5. MUSAT, M., STOICA, G. Transmisii mecanice cu reductoare intr-o treapta indrumar de proiectare. Universitatea Politehnica Bucuresti, 2004

6. MOLDOVEAN, Gh. s.a. Proiectarea arborilor drepi din transmisiile mecanice.Universitatea Transilvania din Brasov, 1995.

7. Culegerea de norme si extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente ale masinilor, vol. I. si II. Universitatea din Brasov, 1984.

8. Catalog de rulmenti, C.I.R.O.A. - Brasov, 1981 (sau alta editie).

PAGE 2

_1337185876.unknown

_1337199066.unknown

_1337294280.unknown

_1337296385.unknown

_1337298149.unknown

_1337300826.unknown

_1337450737.unknown

_1337458229.unknown

_1337458263.unknown

_1337458285.unknown

_1337458193.unknown

_1337450747.unknown

_1337451629.unknown

_1337302029.unknown

_1337302911.unknown

_1337450064.unknown

_1337450475.unknown

_1337302995.unknown

_1337302101.unknown

_1337301478.unknown

_1337302010.unknown

_1337300942.unknown

_1337299426.unknown

_1337299572.unknown

_1337300791.unknown

_1337300646.unknown

_1337299476.unknown

_1337298807.unknown

_1337299361.unknown

_1337298770.unknown

_1337297533.unknown

_1337297992.unknown

_1337298073.unknown

_1337297867.unknown

_1337297371.unknown

_1337297465.unknown

_1337296442.unknown

_1337295579.unknown

_1337296137.unknown

_1337296238.unknown

_1337296334.unknown

_1337296214.unknown

_1337295786.unknown

_1337296010.unknown

_1337295621.unknown

_1337294588.unknown

_1337294942.unknown

_1337295250.unknown

_1337295341.unknown

_1337294624.unknown

_1337294462.unknown

_1337294511.unknown

_1337294343.unknown

_1337292455.unknown

_1337293018.unknown

_1337293516.unknown

_1337293673.unknown

_1337293740.unknown

_1337293619.unknown

_1337293208.unknown

_1337293231.unknown

_1337293075.unknown

_1337292694.unknown

_1337292833.unknown

_1337292945.unknown

_1337292715.unknown

_1337292545.unknown

_1337292626.unknown

_1337292525.unknown

_1337200112.unknown

_1337292123.unknown

_1337292349.unknown

_1337292374.unknown

_1337292245.unknown

_1337200335.unknown

_1337292065.unknown

_1337200202.unknown

_1337199724.unknown

_1337199839.unknown

_1337199949.unknown

_1337199770.unknown

_1337199518.unknown

_1337199624.unknown

_1337199276.unknown

_1337193443.unknown

_1337195782.unknown

_1337197885.unknown

_1337198526.unknown

_1337198701.unknown

_1337198822.unknown

_1337198601.unknown

_1337197961.unknown

_1337198139.unknown

_1337197922.unknown

_1337196752.unknown

_1337197344.unknown

_1337197812.unknown

_1337196869.unknown

_1337196588.unknown

_1337196687.unknown

_1337195987.unknown

_1337194448.unknown

_1337195029.unknown

_1337195594.unknown

_1337195686.unknown

_1337195091.unknown

_1337195208.unknown

_1337194680.unknown

_1337194719.unknown

_1337194580.unknown

_1337193790.unknown

_1337193995.unknown

_1337194071.unknown

_1337193849.unknown

_1337193698.unknown

_1337193732.unknown

_1337193581.unknown

_1337188720.unknown

_1337189611.unknown

_1337192815.unknown

_1337193142.unknown

_1337193342.unknown

_1337192924.unknown

_1337192590.unknown

_1337192637.unknown

_1337191654.unknown

_1337192426.unknown

_1337191570.unknown

_1337188940.unknown

_1337189421.unknown

_1337189535.unknown

_1337189101.unknown

_1337188829.unknown

_1337188844.unknown

_1337188755.unknown

_1337186613.unknown

_1337188214.unknown

_1337188506.unknown

_1337188612.unknown

_1337188249.unknown

_1337186978.unknown

_1337187230.unknown

_1337186630.unknown

_1337186205.unknown

_1337186254.unknown

_1337186281.unknown

_1337186227.unknown

_1337186147.unknown

_1337186173.unknown

_1337185940.unknown

_1337168468.unknown

_1337177616.unknown

_1337179300.unknown

_1337179789.unknown

_1337185682.unknown

_1337185803.unknown

_1337180454.unknown

_1337179705.unknown

_1337179748.unknown

_1337179482.unknown

_1337178017.unknown

_1337178356.unknown

_1337178978.unknown

_1337178082.unknown

_1337177870.unknown

_1337177919.unknown

_1337177723.unknown

_1337170312.unknown

_1337171028.unknown

_1337176947.unknown

_1337177013.unknown

_1337176740.unknown

_1337170450.unknown

_1337170960.unknown

_1337170787.unknown

_1337170337.unknown

_1337169276.unknown

_1337169411.unknown

_1337169436.unknown

_1337170180.unknown

_1337169329.unknown

_1337169379.unknown

_1337169041.unknown

_1337169234.unknown

_1337168751.unknown

_1337161860.unknown

_1337165564.unknown

_1337167262.unknown

_1337167702.unknown

_1337168217.unknown

_1337167562.unknown

_1337167095.unknown

_1337167141.unknown

_1337165648.unknown

_1337164259.unknown

_1337164604.unknown

_1337165155.unknown

_1337164558.unknown

_1337162990.unknown

_1337164130.unknown

_1337164220.unknown

_1337163388.unknown

_1337164048.unknown

_1337163283.unknown

_1337162060.unknown

_1337162716.unknown

_1337161979.unknown

_1337158154.unknown

_1337159614.unknown

_1337161441.unknown

_1337161600.unknown

_1337161383.unknown

_1337158295.unknown

_1337158356.unknown

_1337158224.unknown

_1337157820.unknown

_1337158041.unknown

_1337158091.unknown

_1337157993.unknown

_1337157615.unknown

_1337157747.unknown

_1337157572.unknown