mun]ii l`pu[ iarna -...

Mun]iiL`pu[

pprrooiieeccttuull AAllppiinneettrreevviissttãã ddee ddrruummeeþþiiee,, mmuunnttee,, nnaattuurrãã •• aannuull 1100 // nnrr.. 5544,, sseerriiee nnoouuãã •• iiaannuuaarriiee 22000066

wwwwww.alpinet.org.alpinet.org

{ureanuiarna

drob ddeghebe

http://www.alpinet.org

http://iic.alpinet.org


nr. 54, ianuarie 2006

MMuunnþþiiii LL`̀ppuu[[Creasta ................................................. pag. 3-13Murul ................................................... pag. 14-15Ghebele ................................................. pag. 16-17Trasee ppe vversan]i ................................ pag. 18-40

MMuunn]]iiii GGuuttââiiCheile DD`ne[ti ...................................... pag. 41-49

OObbcciinnaa MMaarreeTraseul CConstantin SSimota ................... pag. 50-52

MMuunn]]iiii {{uurreeaannuuVârful llui PP`tru .................................... pag. 53-57

U i t ã - tt e z i l n i c pew w w . a l p i n e t . o r g ,g h i d u l tt ã u mm o n t a n .

A i mm e r e u i n f o r m a þ i i ºº i i m a g i n i nn o i .

VViinnoo !

SSuummaarruull rreevviisstteeii eessttee ddeesscchhiiss cceelloorr ccaarreettrraannssmmiitt iinnffoorrmmaa]]iiii ((ººttiirrii,, ffoottooggrraaffiiii,, aarrttiiccoollee,,

mmoonnooggrraaffiiii)) bbiinnee ddooccuummeennttaattee..

CCoonnttaacctt:: iiiicc@@aallppiinneett..oorrgg,, 668833..5511..0033..

Autorii aaccept` cc` ppublicarea mmaterialelor nnu ppoateaduce ddeocamdat` vvenituri mmateriale.

Înscrie-tte ppe lista aalpinet2k.

Vei pprimi, zzilnic, ggratuit, nnoile [[tiri dde lla

munte, dde lla ccei ccare uumbl` ppe mmunte.

Informaþii: wwww.alpinet.org, [email protected].

Toate nnumerele rrevistei

Invita]ie îîn CCarpa]ise ppot ccopia, ggratuit,

de lla hhttp://iic.alpinet.org.

Editor:

redactor, tehnoredactor:IIccãã GGiiuurrggiiuu ((iiiicc@@aallppiinneett..oorrgg,, 668833..5511..0033))

llaayyoouutt:: DDaanniieell VVeerrnniiºº,, NNiiccoollaaee HHeerrããssccuu,, IIccãã GGiiuurrggiiuubbaannnneerree:: IIoonnuu]] NNeecchhiittaa

©© RReepprroodduucceerreeaa oorriicc`̀rruuii mmaatteerriiaall ddiinn rreevviisstt`̀,, îînn ssccooppuurriiccoommeerrcciiaallee,, nnuu eessttee ppeerrmmiiss`̀.. MMaatteerriiaalleellee aannggaajjeeaazz`̀ îînn ggeenneerraall

ddooaarr rreessppoonnssaabbiilliittaatteeaa aauuttoorriilloorr..

publicitate: i i c @ a l p i n e t . o r g

coperta 11 // ffirst ccover

CChheeiillee DD`̀nnee[[ttii ((llaa eesstt ddee BBaaiiaa MMaarree)),,oobbeelliisscc vvuullccaanniicc;; ddiinn rriiooddaacciitt,, ccuu bbiioottiitt..

foto: Petru Lucian Goja (Baia Mare)

Respect̀ nnatura !LLaass`̀ cceell mmuulltt uurrmmeellee ppaa[[iilloorr..

IIaa nnuummaaii ffoottooggrraaffiiii..UUcciiddee ddooaarr ttiimmpp..

ABONAMENTE(sunt gratuite):i ic-abonare@alpinet .org





text [i fotografii: Petru LLucian GGOJA

(Baia MMare)

h`r]i: Dumitru II{TVAN,Ioan PPOP ((Baia MMare)

Cu Iancsi Moldovan ([i Brena,c`]elu[a mea) pe 24-25 septembrie2005.

Cursa Baia Mare - Tg. L`pu[ -Bìu] circul` azi doar pân` la… Tg.L`pu[, de-acolo trebuie s` lu`m altce-va (vezi harta regiunii, dup` Romania- Tourist map, Ministerul Turismului,1989). Apoi, habar n-am dac` ceea cee marcat pe harta de detaliu recentpublicat` (1:25.000), Gutinul turistic,zona Cavnic - Bìu], coincide cu fap-ticul din traseul ales; apelez la autoriih`r]ii, prietenii Dumitru I[tvan [iIoan Pop, care-mi spun onest c` nu au

parcurs integral creasta. Apoi la salva-montistul Jablonovsky; nici el nu afost recent, dar a auzit c` marcajulband` ro[ie e terminat. Câte ceva aflude la pasionata turist` Geta Mol-dovan, care a b`tut Mun]ii L`pu[ prinaugust 2005, cu cei de la E.K.E.(tab`ra celor peste 1000 de turi[timaghiari [i români, campa]i câtevazile La Icoan` - Cavnic pentru a par-curge potecile turistice ale Mun]ilorGutâi [i L`pu[). În fine, apelez lapre[edintele asocia]iei turistice care acoordonat întregul proiect de marcare,(re)punere-n circuit turistic a unei în-tinse, frumoas` dar relativ pu]in valo-rificat` pân` acum, din p`cate, zone aMaramure[ului. Coroborând informa-]iile ob]inute, cu pre]ios sprijin de laautorit`]ile locale, putem purcede înmica aventur` montan`. De ce atâtazarv` pentru un parcurs, dovedit, înfinal, facil? Datorit` faptului c` o bun`

parte din traseu se desf`[oar` în zonaforestier`, apoi în gol cu paji[te alpin`vast`, lipsit` de repere, supor]i pentrumarcaj, culmi secundare derutante, latoate acestea adùgându-se frecventedense ce]uri.

Iancsi Moldovan sose[te din SatuMare vineri seara, cu trenul. Sâmb`t`diminea]`, la 6,30 suntem îmbarca]iîn cursa spre Tg. L`pu[. Pu]in înaintede ora 8 iat`-ne acolo. De la autogar`ne ia un Logan ce alearg` spre Bìu],pe [oseaua incredibil de bunicic`.Prognoza meteo nu prea coincidesitua]iei din teren. Norii ascund}ible[ul, Hudinul, mai apoi Secu [iV`ratecul. Vorba lui Iancsi, vremeaimport` doar pân` ce pornim la drum,dup`… o constat`m pe piele proprie.Ne transbord`m într-o Dacia berlin`,continuând spre mina V`ratec, scu-tind astfel vreo 3 ceasuri de t`lpuit pedrumul desfundat ce leag` Bìu]ul de

3

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006

www.alpinet.org

Creasta MMun]ilor LL`pu[Creasta MMun]ilor LL`pu[ddee llaa VV`̀rraatteecc llaa PPaassuull NNeetteeddaa// ""cchheeiillee"" ppeennttrruu ppaarrccuurrggeerree



4

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 MMuunn]] ii ii LL `̀ppuu[[

www.alpinet.org

CC`̀lliinnee[[ttii mm`̀nn`̀ssttiirreeaa VV`̀lleennii - SSeecc`̀ttuurraa

TTâârrgguu LL`̀ppuu[[

http://alpinet.org/bin/poteci/mapper.php?lng=ro&id=167



5


www.alpinet.org

vviizzii ttaaþþ ii

www.salvamont.org

ttuurree mmaaii ss iigguurree;;

aacccciiddeennttee eevvii ttaattee

NNuumm`̀rr ppeennttrruu aalleerrttaarreeaa SSaallvvaammoonntt,,

ddee ppee tteelleeffooaannee mmoobbiillee..

FFoorrmmeeaazz`̀ 00772255..8822..6666..6688

ssaauu ttaasstteeaazzaa 00-SSAALLVVAAMMOONNTT..

CCâânndd lleegg`̀ttuurraa ss-aa ssttaabbiilliitt,, ttrreebbuuiiee ssppeecciiffiiccaattee::

oorraa [[ii llooccuull pprroodduucceerriiii aacccciiddeennttuulluuii,, nnuumm`̀rruull

rr`̀nnii]]iilloorr,, ccoonnddii]]iiiillee mmeetteeoo,, ddaattee ppeerrssoonnaallee aallee

aappeellaannttuulluuii..


http://www.salvamont.org



Botiza. Trist`, halucinant` zona foste-lor exploata]ii miniere [i aceea adependin]elor.

De[i cu mai pu]ine ape acum, cas-cada de pe flisch-urile L`pu[ului, aflat

la obâr[ii (sub confluen]a IzvorulNegru, Izvorul Alb, Izvorul V`ratecu-lui), ne încânt`. Versan]ii, un veritabilfoietaj impresionant de flisch-uri,sunt sfredeli]i de str`vechi galerii mi-

niere. În unele, apele subterane alevasarâ[urilor au fost captate [i trimisespre preepurare, din altele se maiscurge un [uvoi ocru ruginiu, poluant.Acolo unde defri[area nu a denudat


6www.alpinet.org


wwwwww..cclluubbuurriimmoonnttaannee..oorrgg

ppaarr tteenneerr ii ddee ddrruummeeþþ iiee;;cchhiiaarr llâânnggãã tt iinnee


www.muntiicarpati.org

gghhiidd mmoonnttaann llaa zzii ;; hhããrr þþ ii îînn pprreemmiieerrãã;; ffoottooggrraaff ii ii ddee nneeuuii ttaatt

http://www.cluburimontane.org

http://www.muntiicarpati.org



drastic coastele muntelui, molizii,brazii al`turi de fagi [i paltini dra-peaz` totul în verde tonic, recon-fortant, pe alocuri pistruiat deincipiente auriuri [i ar`miuriautumnale. Funicularul ce trans-port` minereu de la mina V`ratecla E.M. B`iu], veritabil` pies` derezisten]` tehnologic` odinioar`,e în sta]ionare.

Ora 9; mul]umim [oferuluiextrem de amabil [i luându-nerucsacii înc`rca]i cu cort, izolir,saci de dormit [i cele de trebuin]`pentru o tur` estimat` la dou`zile, pornim prin spatele mineiV`ratec spre poteca folosit` de ceicare deservesc releul V`ratec(radio, TV, GSM). De pe platfor-ma minei, spre nord, putem admi-ra Piatra V`ratecului [i releurilei]ite din molidi[ul întunecat. Unpaznic de la min` ne sugereaz` s`nu urc`m la releu pe sub liniaelectric`, pe poteca abrupt`, pealocuri cu n`molituri, ci s` opt`m,

7

MMuunn]] ii ii LL `̀ppuu[[Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006

www.alpinet.org

zzoonnaaVVff.. PPrriissaaccaa MMaarree [[ii MMiicc`̀

DDiinn PPooiiaannaa UUrrssuulluuii,, vveeddeerree sspprreeVVff.. PPrriisslloopp ((11333322 mm)) ((ddee llaa eessttcc`̀ttrree vveessttuull mmaassiivvuulluuii))..

VVeeddeerree sspprree VVff.. PPrriisslloopp,, ddee ppeePPiiaattrraa VV`̀rraatteeccuulluuii..

ppaajjii[[tteeaa mmaarree ddee ssuubb eelleessttee PPooiiaannaa PPrriisslloopp

VVff.. PPrriisslloopp;; ppiicciioorruull ddeeffrrii[[aatt ddiinnddrreeaappttaa lluuii ee DDoossuull PPrriissllooppuulluuii

PPrriisslloopp11333322 mm



8


www.alpinet.org

VVeeddeerree ddiinn zzoonnaa TTrreeii HHoottaarr`̀..

VVeeddeerree sspprree vveesstt,, ddee ppee VVff.. PPrriisslloopp ((11333322 mm)),, cc`̀ttrreePPooiiaannaa PPrriissllooppuulluuii..

VVeeddeerree ddee llaa vveesstt cc`̀ttrree eesstt,, ddee ppeeVVff.. PPrriisslloopp ((11333322 mm))..

SSeerrmmeettiiee[[,, 11330066 mm,,aabbrruuppttuull ssuudd-eessttiicc

VV`̀rraatteecc11335577

SSeeccuu11331177

MMuunn]]iiii GGuuttââii11444433



dup` ce atingem drumul forestier,pentru poteca ce suie pe PiciorulUrsului, spre Poiana Ursului. Îi d`mascultare, de la min` suim pe lâng`ni[te construc]ii trainice, dar dezafec-tate; la stânga avem un pârâia[, ie[imîn drum în dreptul unei galerii închise[i a unei foste halde, imediat apoicotim stânga, intrând în p`dure.(Ultima dat` suisem la Vf. V`ratec -

1357 m, în toamna lui 2004, conti-nuând, de la halda nivelat` pe drum,circa 100 m, angajându-ne apoi în susstânga, pe sub linia electric`, circa oor`.)

Exuberan]` ciupercistic` de nedes-cris, fantezie a formelor [i culorilor,inconfundabile miresme ale p`mântu-lui, amestec de sol umezit de la tre-cutele mici ploi, cetin`, frunz` pu-trezind`, eterat` r`[in`. Bel[ug demure mari cât un degetar, savuroase.Poteca bine conturat` suie treptat

spre stânga, dep`[e[te o zon` umed`,obâr[ie de izvor, angajându-se înscurte serpentine pe un picior demunte ce ne scoate în Poiana Ursului.De aici putem panorama doar sprenord-vest, c`tre Piatra Galben` [i ladreapta ei, spre paji[tea alpin` ocru aVf. Prislop, unde vom ajunge mai târ-ziu. La sud-est, ca o iluzorie prelun-gire a paji[tii alpine a V`ratecului, se

9


www.alpinet.org

VVeeddeerree ddee ppee VVff.. PPllee[[ccaa ((NNeetteeddaa))((11332222 mm)),, sspprree PPooiiaannaa PPrriissaaccaa..

MMuunn]]iiii GGuuttââii11444433 MMooggoo[[aa

11224466

VVff.. PPllee[[ccaa ((NNeetteeddaa)) ((11332222 mm)),,aabbrruuppttuull ssuuddiicc..



demarc` Vf. Secu (1311 m).O paji[te moale, acoperit` cu târs`,

astup` r`g`liile poienii prin care neangaj`m spre nord-est, dând repedede un fost drum de TAF [i dup` 1¼ore de la plecare atingem culmea ves-tic` a Vf. V`ratec [i marcajul band`ro[ie. Releurile sta]iei sunt la dreaptanoastr`, la circa 150 m. O furtunàprig`, din 2004, a doborât molidi[ulrelativ tân`r, aflat acum în exploatare.O lu`m pe marcaj, spre vest [i în câte-va minute ajungem într-o mic`poieni]`. La stânga ei e Piatra V`rate-cului, cu o mic` grot` la baz`. În 5minute suntem deasupra ei (1½ orede la plecare), panoramând înapoispre Vf. V`ratec, imortalizând ciucuriirubinii ai scoru[ilor s`lbatici pe fun-dalul cetinii verzi sau identificând lavest traseul de creast` ce ne a[teapt`;vedem, mult mai departe, spre vest,Trei Apostoli [i Vf. Gutâi. Vf. Secupare de aici a fi în palm`.

Revenim în poieni]` (era ora 10,30)coborând pe un vechi drum de c`ru]ecirca 30 minute, spre {aua Selha(Ro[ia). De men]ionat c` aici marcajulturistic va l`sa spre dreapta (nord)Piatra Corbului, nu la stânga cum apa-re eronat pe câteva h`r]i anterioare.

Pentru a ajunge la Piatra Corbului[i Tùl V`ratec trebuie deviat spredreapta, pe o potec` nemarcat` ce taiepeste culme [i un deset de molidi[sau trebuie urcat dinspre Poieni]aTrei Hotar` spre est, l`sând spre

dreapta Vf. Selha (Ro[ia, 1212 m).Prin urmare, pentru a ajunge la PiatraCorbului, Bisericu]a [i Tùl V`ratecse impune plasarea unei s`ge]i ladreapta sau/[i corec]ia h`r]ilor vii-toare, dac` nu realizarea suplimentarà unei duble variante de marcaj band`ro[ie spre cele dou` obiective frumoa-se, stânc`ria perete [i nestematalacustr` cu deschiderea perspectiveispre Vf. Sermetie[ (1306 m).

Fiindc` fusesem la Tùl V`ratec dedou` ori în toamna lui 2004, primadat` ratându-l datorit` aceleia[i inad-verten]e cartografice, acum am cobo-rât la cabana de vân`toare Selha/Ro[ia, unde am f`cut provizii de ap`,apoi, în circa 5 minute atingeamPoieni]a Trei Hotar`, cu banc`, mas`[i o cruce de fier. (Aici exist` o r`spân-tie: la sud, spre izvorul Apa Rece [iapoi Bìu]; înainte, spre vest, Vf.Dosul Prislopului; la dreapta (nord-vest), spre m`n`stirea Ro[ia, apoiBude[ti, din Maramure[ul istoric.)

Noi continu`m spre vest. La dreap-ta potecii r`mâne o veche funda]ie desond`, imediat d`m de un drum vechide TAF în u[oar` urcare spre o alt`poieni]`. Marcajul turistic e rar, evi-dent f`cut de un cunosc`tor allocurilor dar nepracticant turistic,dovad` c` la bifurca]ii, în zone genera-toare de confuzie, de[i fagii supor]iexist`, marcajul nu e plasat la vederedin ambele direc]ii de deplasare saum`car o s`geat` explicit` lipse[te.

Scurt` vreme dup` Trei Hotar` cul-mea e la dreapta potecii, apoi la stân-ga ei.

Atingem o alt` poieni]`, ioc marcaj.Un picior suie spre vest, la lizier`.Spre sud-vest, prin defri[are, continu`drumul de TAF care se ramific` ime-diat spre sud-est, în coborâre, o ramu-r` ducând spre sud-vest. O urm`mcirca 100-150 m prin defri[are apoispre înainte, unde subit drumul pareînfundat cu vegeta]ie, în timp ce ovolt` ascendent` face 90 grade dreap-ta. Aici gre[im, continuând pe seg-mentul de drum de TAF din dreapta,fiindc` el se termin` dup` circa 100m, într-un h`]a[ cu mure. Corect tre-buia s` continu`m spre înainte, ie[indrepede în golul alpin al Prislopului.

În lips` de altceva, profitând debusol` [i hart`, cu Vârfurile Secu,V`ratec, Sermetie[, Selha (Ro[ia) facilreperabile, decidem s` urm`m culmeavestic`, tangent la liziera superioar` adefri[`rii, apoi prin codrul secular defag, brad, paltin [i molid. Culmeaprezint` un abrupt nordic accidentat,o falez` de 15-20 m de pe care reperezspre nord Vf. P`ltini[ului (1241 m),Piatra Tulburii, Vârfurile V`raticului(1173 m) [i Pietrei (1106 m), mai sprevest de ele Corha (rest de crater vul-canic) [i apoi localitatea Bude[ti.

D`m peste urme mari de cerb soli-

10


www.alpinet.org

DDiinn PPooiiaannaa PPrriissaaccaa,, vveeddeerree sspprree VVff..PPllee[[ccaa ((NNeetteeddaa)) ((11332222 mm))..



tar dar, spre punerea noastr` pe gân-duri, [i de gr`mezi relativ recente defecale de urs, pline cu semin]e dezmeur`, afine, mure. Urm`m culmeau[or sinuoas`, admir`m o hrib` uria[`,cât o rotund` pâine, d`m peste H-ulsilvic [i apoi de o born` silvic`. Dup`3½ ore de la plecare poposim pe Vf.Prislop (1332 m, însemnat pe o les-pede de piatr`; borna topo din lemn epr`bu[it`, putred`). O superb` pano-ram` se deschide spre Vârfurile Hu-din, Secu, V`ratec, DepresiuneaBìu]ului dar mai ales spre PoianaPrislop [i Vf. Ple[ca (Neteda) [i înspecial spre abruptul nord-estic alGutâiului, de la Trei Apostoli la Vf.Gutâi [i Creasta Coco[ului.

Un vechi drum de c`ru]e suie din-spre est, continuând spre vest, pesteCulmea Prislop, legând între ele stâ-nele din zon`. O variant` o ia bini[orla dreapta culmii, ajungând la o stânàcum pustie, cu staul, o micu]`c`[`rie; câteva clì de fân puncteaz`paji[tea, al`turi de rari fagi [i molizi.Ini]ial o lu`m într-acolo, apoi cotim lastânga; spre sud ne atrage aten]ia oturb`rie circular`, alimentat` de unfirav pârâia[. În fa]` observ`m o crucemetalic` argintie, reper esen]ial sem-nalat nou` de c`tre Ionic` Pop [i

Victor Vaum.Începe s` picure, apoi plou` încet,

dar nu ne punem pelerinele. Pe un fagapare, în fine, marcajul band` ro[ie (înzona de gol alpin a Vârfului [i PoieniiPrislop practic nu exist` marcaj, nicisupor]i naturali, plantarea unor stâlpi,s`ge]i fiind stringent necesar`, maiales pentru zilele neguroase). Conti-nu`m pe drum cotind u[or dreapta [i,surpriz`, o ceat` de 7-8 voinici cio-b`ne[ti carpatini înso]i]i de unciob`nesc mioritic ne atac` de la stânaocupat` de o turm` de mioare. Cio-banul, tân`r bìu]an, ne scoate pu]indin impas. Colegul lui e bude[tean.Ace[tia ne spun o ciud`]enie: marca-jul turistic vine dar nu [i duce spre Vf.Ple[ca (Neteda). Nu ne a[teptam caîn final de septembrie s` d`m de ostân` înc` ocupat` la munte. Bìu-]anul insist` c` exist` un marcaj turis-tic rar spre Vf. Ple[ca [i c` ar fi [i undrum într-acolo. Îl urm`m pân` la unfag cu marcaj [i o s`geat` alb` sprestânga, cu men]iunea stânca.

Gre[im luând-o într-acolo deoareceajungem deasupra Pietrei Prislopului(1315 m), admirând frumoasa stânc`/sarma vertical` [i sub ea depresiuneadefri[at` cu pavilionul, rotonda vân`-toreasc` [i al`turi izvorul abundent

ivit dintre grohote. Cùt`m degeabacontinuarea marcajului, revenim las`geat`, dup` care observ`m urm`-torul reper, spre vest. Imediat se ive[-te o bifurca]ie, pur intuitiv cotimcorect dreapta, dând salutar de mar-caj. Sinceri s` fim nu putem catalogaacest fel de semne turistice decât caun bun premarcaj ce necesit` urgent`completare, musai în prezen]a unuipracticant experimentat de turismmontan, cu accent deosebit pentruschimb`rile de direc]ie/ desprindereade variante de drumuri/ poteci. Multprea multe locuri confuze sunt l`sateprad` liberului arbitru, intuitivului…Cel care a marcat nu s-a gândit c` oface (mai ales) în beneficiul celor carenu cunosc locurile, fiind în premier`pe aceste meleaguri. {i m` refer maiales la por]iunile silvice, cu naturalisupor]i la îndemân`.

De aici înainte se pare c` relieful [iprezen]a drumului de c`ru]e careocole[te prin sud Vf. Ple[ca/ Netedane sunt de ajutor. Dup` circa 5½ orede la plecare poposim sub Vf. Ple[ca(1322 m), la poalele unor fagi monu-mentali. Un drum de c`ru]e coboar`

11


www.alpinet.org

DDee ppee VVff.. PPllee[[ccaa ((NNeetteeddaa)) ((11332222 mm)),,vveeddeerree sspprree vveesstt..

MMooggoo[[aa11224466

MMuunn]]iiii GGuuttââii11444433



spre Bìu]. Doi bìu]eni pensionariculeg meri[oare (coac`ze ro[ii),admirându-ne pentru rucsacii înc`r-ca]i [i temeritate. Doar ei, noi [i dracuumbl` prin aceste locuri acum.Prânzim, apoi suim pe Vf. Ple[ca(Neteda), ce aduce a c`mil` asiatic`.Dou` cruci din tabl` inox prins` pe[asiu de cornier de o]el marcheazàcest reper montan. De aici, panora-ma se deschide spre Bìu], Vf. Secu,V`ratec, M`gura Ciorilor, în fundal Vf.Mogo[a, la dreapta F`g`dù Pintii,M`gura Mare dar [i spre Gutâi, M`gu-ra Bude[tiului, satele Breb, Bude[ti,C`line[ti. Frumos abruptul nordic alPle[cì, drapat de paji[tea alpin`însângerat` de tufele bogate de coac`zdar [i de frunzi[ul afini[ului sângeriu.

O alt` stân` e ocupat` la nord devârf, probabil tot de bude[teni, spreM`gura Hen]ii. Coborâm piciorul ves-tic, continuând spre Prisaca, pierzânddin nou marcajul band` ro[ie, nev`-zându-l nici pe cel triunghi ro[u cevine de la Bìu], pe V. Leorda, pentrua continua peste culmea principal`spre nord, la Piatra Toto[ului [i, înfinal, în avalul Vìi Sâva, la Bude[ti. Eposibil ca banda ro[ie s` ]in` culmeadin stânga paji[tii alpine; o reg`simtârziu, dep`[ind prin sud, pe curb` de

nivel Vf. Prisaca, te[it, apropiindu-nede Zgleam`nu. O [a împ`durit`, mar-cat` de un pseudomormânt acoperitcu lobe putrezinde de fag, cu o crucede lemn de stejar str`veche, rupt` [ireparat` (zgleam`n este locul unde amurit accidental cineva, in memoriamaceluia se face/ simuleaz` un mor-mânt, se pune cruce de lemn, cei cetrec pun o piatr`, o mân` de lut, unram, orice, gest de pio[enie/ comemo-rare pentru disp`rut).

Drumul de c`ru]e, excelent contu-rat, continu` spre vest, prin rari[te defag [i molid, la stânga M`gurii Mari(1263 m), spre fosta funda]ie de la F`-g`dù Pintii (1258 m). De aici, cobo-rând la sud 15 minute, am ajunge laturb`ria [i Tùl Negru. A trecut de ora16, motiv pentru care decidem s` con-tinu`m prin paji[tea alpin`, pe drumulce duce la vest, cu Gutâiul în fa]`,ocolind prin nord Vf. F`g`dù Pintii,par]ial împ`durit cu f`get la sud, cumolidi[ impenetrabil spre nord-vest.

Coborâm în poiana rectangular` de-limitat` cu un inconfundabil gard depiatr` stivuit` pe trei laturi, excep-tând-o pe cea nordic`, suim pân` înurm`toarea [a, unde decidem s` în-nopt`m. Au trecut 8½ ore de la ple-carea noastr` de la mina V`ratec (f`r`

sprijinul auto al bìu]enilor care ne-audus la min` trebuindu-ne probabil 11ore). Nu plou`, dar e rece [i seînsereaz`. Iancsi nu mai vrea s` con-tinu`m circa 50 minute pân` în {auaLa Cruce (DJ 184 Cavnic - Bude[ti -Sighetu Marma]iei).

Punem cortul cu gândul caduminic` s` continu`m, pe marcajbad` ro[ie, spre Trei Apostoli - Gutâi -Sec`tura - Drumul M`riu]ii - BaiaSprie, dac` meteorologic vremea va fipropice. Cin`m, întrista]i de lipsacelor pe care i-am fi dorit, ca de atâtea[i atâtea alte ori, lâng` noi, la o [uet`.Lini[te deplin`, marcat` uneori deadierea vântului prin coroaneleîmpu]ina]ilor fagi [i molizi [i alergatulîndep`rtatelor automobile (din)spreCavnic. Nebulozitatea confer` auste-ritate peisajului. Noaptea coboar`, neb`g`m în sacii de puf, tìf`suim mult`vreme. Iscodesc auditiv semnalelenop]ii. Nici vorb` de fiorosul r`getnocturn al vreunui cerb în rut, de[iv`zusem urme coborând F`g`dùPintii [i e plin sezon de bonc`nit.

12


www.alpinet.org

VVeeddeerree ddee llaa ccaapp`̀ttuull ssuuppeerriioorr aall ppâârrttiieeiiddee sscchhii ddee LLaa IIccooaann`̀ ((ddee llaa nnoorrdd-eesstt ddeeCCaavvnniicc)) sspprree vveesstt,, cc`̀ttrree MMuunn]]iiii GGuuttââii..||nn pprriimm ppllaann,, llaa ssttâânnggaa,, IIaannccssiiMMoollddoovvaann;; llaa ddrreeaappttaa,, ttaatt`̀ll mmeeuu..

MMooggoo[[aa11224466

SSeecc`̀ttuurraa11339922 GGuuttââiiuull

DDooaammnneeii

TTrreeiiAAppoossttoollii,,GGuuttââiiuull

MMiicc11440000

GGuuttââii11444433



Doar bini[or dup` 5 diminea]a un uliu]ip` strident. Peste noapte, câtevaploi]e nevinovate î[i plescìser`lacrimile cristaline pe prelata cortului.

La ora 7, o gean` trandafirie delumin` se chinui s` defineasc` r`s`-ritul. La 7,50 adunaser`m cortul, de-junaser`m frugal [i-apoi preg`tiser`mrucsacii de drum, pornind spre {auaLa Cruce. Era noros, suspect de caldfa]` de precedentele ultime dimine]i.La ora 9 atingeam asfaltul [oselei.Ziua nu p`rea apt` pentru a continuaspre Trei Apostoli, pe marcaj band`ro[ie (parc` mai îngrijit, mai prezent,în zona aferent` Cavnicului). De-acum eram la cheremul [oferilor. Nes-perat` [ans`, în nici 5 minute ne lu` oDacia, condus` ca la raliu de unvi[euan care l`sându-ne în centrulCavnicului ne scuti de vreo 2½-3 orede t`lpuial` asfaltic` dezolant`. Pân`la ora 12,10 (sau apoi 16) nu circulaspre Baia Mare vreun autobuz. Co-borârea în tromb` a celor 9-10 km deLa Cruce pe platforma deschis` ama[inii papuc ne congelase. Soareleie[i repede, generând o nevisat` zi; Vf.Mogo[a [i Piatra {oimului ne d`deau

turistice imbolduri… tardive. O du-bi]` ne purt` spre Baia Mare, unde amajuns pe la ora 10, cu un alt vis turisticîmplinit.

Mul]umiri deosebite pentru spri-jinul acordat: primarului localit`]iiBìu], doamna Viorica Coc; viceprima-rului Dragoman [i domnului VictorVaum, pre[edintele Asocia]iei Micro-regiunea de Dezvoltare a TurismuluiMun]ii Gutinului/ Gutâiului.

|n final, iat` ce ne scrie domnulI[tvan Dumitru, unul dintre autoriih`r]ilor. Asocia]ia Microregiunea deDezvoltare a Turismului Mun]ii Gu-tâiului, compus` din mai multe pri-m`rii, firme de turism [i persoane fizi-ce a pus bani pentru un proiect demarcaje turistice \n zon`. Pentru pro-movare s-a realizat o hart` de ansam-blu, apoi 4 h`r]i de detaliu [i \n finalun CD cu date GPS [i alte date deinteres. Datele de pe CD se vor putea\nc`rca de la ni[te centre deinforma]ii (care \nc` nu exist`).Materialele realizate au fost date par-ticipan]ilor (finan]atori ai proiectu-lui), nu au ap`rut \n libr`rii, unii le-au

pus \n vânzare pe la diverse loca]iilocale, al]ii le-au uitat prin prim`rii.Exist` inten]ia ca \n Baia Mare s` sedeschid` un birou al prim`riei undeto]i s` poat` vinde aceste lucr`ri. A[ac`, deocamdat`, procurarea acestormateriale e posibil` doar prin bu-n`voin]a prim`riilor din Tù]ii M`-gherù[, Baia Mare, Baia Sprie,Cavnic, {i[e[ti, Bìu], Ocna {ugatag,Bude[ti, Dese[ti. Pre]urile stabilitede Microregiune sunt rezonabile:60.000 lei harta general`, 20.000 leih`r]ile de detaliu, nu [tiu cât va fi\nc`rcarea pe GPS a datelor saucump`rarea CD-ului pentru c` abiaacum s-au definitivat [i nici eu nu amCD-ul.

13


www.alpinet.org

VVeeddeerree ddee llaa ccaapp`̀ttuull ssuuppeerriioorr aall ppâârrttiieeiiddee sscchhii ddee llaa IIccooaann`̀ ((ddee llaa nnoorrdd-eesstt ddeeCCaavvnniicc)) sspprree vveesstt,, cc`̀ttrree MMuunn]]iiii GGuuttââii..

SSeecc`̀ttuurraa11339922

GGuuttââiiuullDDooaammnneeii

TTrreeii AAppoossttoollii,,GGuuttââiiuull MMiicc,, 11440000 mm

GGuuttââii11444433




fotografii:Petru LLucian GGOJA

(Baia MMare)

Prin t`ieturile de p`dure e greu s`p`[e[ti în voie. Piedici î]i sunt puse decrengile de mure sau rug (Rubus sulca-tus), neam cu zmeura [i cu trandafirul.Crengile sunt ca ni[te la]uri. De lar`d`cin` se îndoaie în toate p`r]ile, seîmpleticesc printre celelalte buruieni.Nu numai c`-]i pun piedic`, dar ghimpiiascu]i]i, încîrliga]i ca ni[te gheare depisic`, te zgîrie pîn` la sînge. Se ap`r`bine împotriva animalelor, care din

aceast` pricin` le ocolesc. Florile albe,cu numeroase stamine (ca la trandafir),mereu se dezv`luie în lungul cren-gu]elor ml`dioase, care se pot prindeadesea cu vîrful lor fraged de p`mînt,dînd na[tere la alte tufe. E un marcotajnatural.

(Marcotajul de care aminte[teautorul este un tip de înmul]ire vegeta-tiv` a plantelor [i const` în înr`-d`cinarea ramurilor unei plante care nuau fost deta[ate de planta-mam`.Aceste ramuri, puse în sol în condi]iifavorabile, dau r`d`cini în dreptulnodurilor [i apoi [i tulpini aeriene, for-mînd o plant` nou` care poate tr`i inde-

14

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 VVeeggeettaa ]] ii ee

www.alpinet.org

MurulMurul

FFrruuccttee ddee mmuurr,, ccooaappttee..



pendent. Marcotaj natural prezint` nunumai murul, ci [i alte plante cu tulpinitîrîtoare (fragul, piciorul-coco[ului tîrî-tor etc).

Omul folose[te acest mod deînmul]ire (marcotajul artificial) la oserie de plante, ca vi]`-de-vie, agri[,trandafir, magnolie etc. Se folosescdiferite metode, care, în esen]`, constauîn aplecarea unui l`star [i îngropareaunei p`r]i din el în p`mînt, l`sînd vîrfulafar`. Dup` înr`d`cinare, ramura sedeta[eaz` de planta-mam`.)

Frumoase sînt tufele de mure de pelîng` drumuri cînd fructele prind a secoace. Ro[ietice [i acre la început -fiecare fruct alipit celorlalte, deformeaz` o c`ciuli]` pe cap`tul umflat alcodi]ei - devin dulcege, cu gust pl`cut [inegre. Nu sînt bune de mîncat cînd sîntro[ii; coapte sînt cùtate de p`s`ri. E unmijloc de prevedere [i apoi de ade-

menire.(Ion Simionescu - Flora României -

edi]ia a IV-a)

Murul de miri[te (Rubus caesius).Ramuri cu ghimpi slabi, inegali. Fructcomestibil, negru, diametru 1-2 cen-timetri. Prin livezi, p`duri, z`voaie, lamarginea apelor, la câmpie, mai rar lamunte. R`spândire: Europa, vestulSiberiei, Asia Central`.

(Constantin Pârvu, Stoica Godeanu,Lauren]iu Stroe - C`lùz` \n lumeaplantelor [i animalelor - Editura Ceres,Bucure[ti, 1985)

Glum`. Tat`, \ntreab` bìe]elul, dece sunt murele astea ro[ii [i nu negre?Pentru c` sunt \nc` "verzi", vine r`spun-sul.

compila]ie text: Ic` Giurgiu

15

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 VVeeggeettaa ]] ii ee

www.alpinet.org

FFrruunnzzee ddee mmuurr,, ttooaammnnaa..||nn rreessttuull aannuulluuii ssuunntt vveerrzzii..




Petru LLucian GGOJA(Baia MMare)

Se recolteaz` toamna, de regul` dup`producerea unui prag/ [oc termic, cândse ivesc prin frunzi[ul de foioase, pebuturugi de fag putreg`ite, taluzuri de[leauri vechi de c`ru]e, \n decor demu[chi de p`dure. Se recolteaz` prefe-rabil doar p`l`riu]ele [i neap`rat exem-plarele cele mai tinere ale m`nunchi-urilor/ coloniilor; pe m`sur` ce \mb`trâ-nesc devin fibroase/ greu digerabile sau/[i devin mai \nchise la culoare, adeseacu exces de spori, inestetic culinar.

CCoonnsseerrvvaarreeSp`lare, op`rire \n 2-3 etape, fiindc`

altfel sunt fibroase [i ultramucilagi-noase. Limpezire \n câteva ape, pân` cedispare mâzga/ mucilagiul. Din acest

stadiu se pot folosi 2 variante de conser-vare.

a) S`rare [i punere \n borcane \nchisecu capac etan[; neajuns: se pierdesavoarea/ gustul, la desalinizare [iprepreparare. La desalinizare, se pun \nrânduri de ap` curat`, de seara pân`diminea]a.

b) Ca atare sau tocate, nu excesiv dem`runt, cu cu]itul, scurse de excesul deap`; se por]ioneaz` \n pungi de plastic [ise congeleaz`. Ghebele tocate se potsemiprepara cu ceap` \n`bu[it`, ardei/gogo[ar, ro[ii, ingrediente ca la oricetoc`ni]`; se d` un clocot de câtevaminute, dup` care se pun \n pungi deplastic, la congelare.

16

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 CCiiuuppeerrcc ii

www.alpinet.org

GhebeleGhebele

GGaalleerriinnaa mmuuttaabbiilliiss - gghheebbaa cciioobbaannuulluuii..foto: Petru Lucian Goja (Baia Mare)



Indiferent de modul de conservare,ghebele se pot prepara ca o toc`ni]` \ncare, pe lâng` ceap` c`lit` (pân` e sti-cloas`, nu rumen`!), ardei gras/ gogo[ar,ro[ii tìate \n 4-6 buc`]i, nedecojite, lafinal, dup` ce au sc`zut, se pot adùgasare, piper, pu]in` boia de ardei dulcesau iute, dup` gust, câteva ou` [ip`trunjel verde, sau, poate [i mai gus-tos, smântân` [i o lingur` de fìn`,rezultând paprica[/ ciulama. Paprica[ul/ciulamaua de ghebe/ ciuperci se poateconsuma cu pâine, \ncingând "barbar" \nfarfurie sosul, se pot asorta cu m`m`-ligu]` sau, de ce nu, cu spaghete dresecu ca[caval [i pu]in ulei de m`sline ([ide floarea soarelui e bun).

DDrroobb ddee gghheebbeeExcep]ional!

Se fr`mânt` un aluat ca de pâine sau,preferabil, ca de cozonac, dar f`r` zah`r/stafide. Dup` dospit se las` pu]in, apoise trage foaie groas`, de 8, maximum 10mm, care se pune \ntr-o crati]` joas`,uns` cu ulei/ margarin`/ unt/ gr`simesau/ [i pudrat` cu pu]in` fìn`.

Din ghebele proaspete/ op`rite/limpezite sau din cele congelate/ con-servate se prepar` o toc`ni]` ca cea dincarne, folosind ceap`, ardei gras/gogo[ar, ro[ii, sare, piper, boia dulce/iute, dup` gust. Când e aproape gata seia de pe foc [i \n ea se pun buc`]ele micide ca[caval/ telemea, p`trunjel verde, 2-3 ou` fierte tare [i apoi tìate mici, cu-bule]e, 2-3 ou` crude, ca liant. Se omo-genizeaz` totul, exact ca la preparareadrobului de miel. Masa rezultat`, grosp`stoas`, se pune peste aluatul ce aco-per` crati]a, apoi marginile foii se adun`central, ca la brânzoici/ pasca de Sf.Pa[ti, etan[ând bine con]inutul.

|n final, pentru efecte estetice, dro-bul \n aluat poate fi pensulat cug`lbenu[ de ou. Se bag` crati]a/ drobulla cuptor \ncins constant. Periodic, seface testul de coacere cu scobitoarea,pentru a evalua gradul de p`trundere \ncentrul drobului; când scobitoareaextras` nu prezint` urme de crud,\nseamn` c` preparatul e gata.

Se scoate de la cuptor [i se taie \nfelii groase, radiale, ca la torturilerotunde. Se m`nânc` atât cald cât [irece, ca aperitiv. Pentru efecte speciale,dac` se mânc` dup` scoaterea din cup-tor, se poate asorta cu smântân` sauiaurt gros/ p`stos.

Esen]ial este ca masa drobului s` nufie mai groas` de 3-5 cm, pentru a se

p`trunde, focul constant [i verific`rileperiodice, pentru a nu se arde lasuprafa]`.

Pentru efecte speciale, coca exte-rioar` poate fi tratat` cu ca[caval/ moz-zarela ras` deasupra, \n loc de pensularecu ou.

Pentru a eluda etapa fr`mântatului,se poate folosi [i aluat foietaj sau pi]a,din comer].

Drobul de ciuperci poate fi preparat[i din mân`t`rci/ hribe sau g`lbiori.

Drobul de ghebe e un deliciu [i pedeasupra este gustos, extrem de nutri-tiv.

BBiibblliiooggrraaffiieeLa baza trunchiului de fag, dar [i de

brad, se v`d spre toamn` ni[te bure]ig`lbui, ca ni[te pâini[oare, ghebenumi]i, iar în Moldova opintici (Armil-laria mellea), cultuca[e mari, galbencastanii, cu solzi m`run]i, negricio[i,care dispar.

(Ion Simionescu - Flora României -edi]ia a IV-a)

Gheb`. Armillaria mellea. P`l`riabrun` g`lbuie, cu numero[i solzi cafenii.Lamele albe la \nceput, apoi crem.Picior cilindric, drept sau curbat, elastic(\n`l]ime 12-15 cm), cu inel alb, p`tatcu galben la margine. Carnea cu gustamar când este crud`, dar cu mirospl`cut. Comestibil`. Toamna, ca tufe \np`duri de conifere [i foioase.

(Constantin Pârvu, Stoica Godeanu,Lauren]iu Stroe - C`lùz` \n lumeaplantelor [i animalelor - Editura Ceres,Bucure[ti, 1985) (vezi desenul)

Ghebe. Ciuperc` comestibil`, cup`l`ria galben brun`, pu]in c`rnoas`, cupiciorul plin, g`lbui sau brun, având lajum`tatea sa un inel alb (Armillaria mel-lea). Trìe[te pe arbori de p`dure [i pepomii fructiferi, provocând putrezirealemnului, pe sol sau pe lemnul putred.Sinonim: opintici.

Ghebe de brad. Ciuperc`comestibil`, cu p`l`ria alb`, sub]ire,c`rnoas` [i piciorul alburiu, fragil, lung[i sub]ire (Lepiota clypeolaria). Cre[tepe p`mânt, \n p`durile de fag [i brad.

Ghebe de p`dure. Ciuperc` comes-tibil`, cu p`l`ria c`rnoas`, sub]ire, ro[i-atic` sau brun`, catifelat p`roas` [i cupiciorul plin, fragil (Collybia longipes).Cre[te prin p`durile de brad.

(Mic dic]ionar enciclopedic - Edituraenciclopedic` român`, Bucure[ti, 1972)

17

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 CCiiuuppeerrcc ii

www.alpinet.org



text: Petru LLucian GGOJA(Baia MMare)

h`r]i: Dumitru II{TVAN,Ioan PPOP ((Baia MMare)

TT`̀uull NNeeggrruu5 iunie 2004. Am purces de-aceast`

dat` spre rezerva]ia natural` Tùl Ne-gru (vezi h`r]i la paginile 4 [i 5), fostochi de ap`, actual` turb`rie \nierbat`,loc de p`[unat pentru cai, oi, vite. DinCavnic am luat-o spre Bìu], suind ser-pentinele asfaltate ce conduc spre PasulRoata, tìnd un superb codru dominat

de conifere. Din vârf, practic din fa]a ca-banei silvice (Piatra de Fier, conformh`r]ii) am urmat spre stânga, per pedes(circa 3 km) un drum auto forestier, \nmare parte desfundat, mocirlos, orien-tat, dup` o prima bucl` vestic`, pe subVf. Roata (1216 m), spre nord-est. Osuccesiune de izvoare [i obâr[ii de pâ-raie afluiesc dinspre nord spre sud for-mând bazinul V. Ro]ii. Malurile acestoraca [i locurile declive erau acaparate detufe albastre pal de nu m` uita \n timpce molizii \[i etalau salba mugurilorverzi [i florile conule]e rubinii.

Dup` aproximativ 30-45 minute seajunge \n Poiana Delu]u (urâ]it` de ma-

terialul lemnos abandonat haotic), locde belvedere spre nord-est, având \n fa-]`, aproape, o râp` lutoas` consecutivùnei ample alunec`ri de teren; \n spate-le acesteia, \mp`durit cu foioase, F`g`-dù Pintii (1250 m); \n urma acestuia,identificabil` datorit` unui pâlc demolizi, M`gura Mare (1260 m); ladreapta, Vf. Neteda (1322 m), recog-noscibil dup` altitudinea maxim`, cru-cea de lemn [i baliza trigonometric` darmai ales dup` paji[tea alpin` sud-estic`;

18


www.alpinet.org

Trasee \\n MMun]ii LL`pu[

LLaaccuull ssiittuuaatt mmaaii ssuuss ddeeccââtt ddeepprreessiiuunneeaa ccaarree-ll aadd`̀ppoossttee[[ttee ** FFiilloonn ddee aauurr llaa ssuupprraaffaa]]`̀ **CCaassccaaddaa CCoovvaacciieeii aa ffoosstt ccoollmmaattaatt`̀ ** PP`̀dduurreeaa ccuu aarrbboorrii mmoonnuummeennttaallii ddee llaa BB`̀iiuu]] **LLaa PPooiiaannaa BBoottiizzeeii ssee uunneesscc ppll`̀cciillee tteeccttoonniiccee ** MMaarrnneellee rroo[[iiii ccaarree ssttrr`̀bbaatt EEuurrooppaa

** MM`̀ssuurrii[[uull ooiilloorr ** PPee[[tteerraa ccuu sscchheelleettee ddee uurrss ** CCuumm rreeggeenneerreeaazz`̀ ssttiiccllee]]iiii pp`̀dduurreeaa** SSaaddoovveeaannuu,, bbuunn ccuunnoosscc`̀ttoorr aall zzoonneeii ** CCââtt ddee mmuulltt ttrreebbuuiiee ss`̀ uummbbllii ccaa ss`̀ ccoonnssttrruuiiee[[ttii oo

hhaarrtt`̀ ttuurriissttiicc`̀ ** AAuu \\nncceeppuutt ss`̀ ffiiee ppiiccttaattee uu[[iillee bbiisseerriicciilloorr ** PPaarraaddiissuull tteerreessttrruu** IInntteennss aassuummaatt`̀ [[ii ttrr`̀iitt`̀-nn ttrruudd`̀ vviiaa]]`̀

Trasee \\n MMun]ii LL`pu[

TT`̀uull NNeeggrruu.. PPee mmaalluull lluuii,, ddee llaa ssttâânnggaa::IIaannccssii MMoollddoovvaann,, BBrreennaa,, ttaatt`̀ll mmeeuu..




pe direc]ia acestuia, dar la sud, omis` pehart`, M`gura Ciorilor (conform unuidrujba[); \n fine, \n fa]a acesteia, spresud, Dl. Ursului, \n mare parte defri[at.|n dreapta râpei lutoase identific`m ovast` depresiune defri[at`, cu suficientde mult material lemnos bun de foc,abandonat [i pâraie, afluen]i nord-vesti-ci ai V. Delu]u. Spre sud-vest, situat` \ndreapta [oselei Cavnic - Bìu], identifi-c`m facil claia \mp`durit` a M`gurei.

Deruta]i de omisiunea marc`riiM`gurei Ciorilor pe harta turistic`, ini-]ial am mers spre nord, traversând pâl-nia alunec`rii de teren, apoi pe drumulforestier, pân` la un afluent al V. Delu]u,cu obâr[ia pe versantul sud-vestic al F`-g`dùlui Pintii; de aici am cotit dreapta,pe un drum de TAF, ajungând \ntr-o lizi-er` de f`get continuat` spre est cu oplanta]ie dens` de molid, impenetrabi-l`. Practic, depresiunea aferent` TùluiNegru se situeaz` la nord-est de culmeace leag` F`g`dù Pintii de M`gura Cio-rilor.

Datorit` l`st`ri[ului dens [i umidi-t`]ii am renun]at la accesul spre TùlNegru \n avalul unui pârâu cu obâr[ia peversantul sud-estic al F`g`dùlui Pintii;ne-am orientat pe un picior sudic alacestuia, ulterior pe urma de tractare abu[tenilor prin h`]a[ul agresiv al f`getu-lui pân` la un afluent al V. Delu]u. Deaici am tatonat spre nord nord-est, \namontele firului de ap` cu obâr[ia \nturb`ria Tù Negru sau \n dreapta aces-tuia, pentru a evita l`st`ri[ul biciuitorde fag, ajungând \n f`getul matur, \nc`neexploatat. Practic nu exist` o potec`;de drum de TAF sau c`ru]` spre TùNegru nici vorb`. La \ntoarcere, dac` nusuntem lega]i de un mijloc auto propriu,putem cobor\ spre [oseaua Rotunda -Bìu], \n avalul V. Delu]u, pe drum deTAF sau ref`când parcursul, pe drumulautoforestier, spre Vf. Rotunda - cabanasilvic` de aici beneficiind de o impresio-nant` perspectiv` nord-vestic` spreMun]ii Gutâi (Trei Apostoli - GutâiulDoamnei - Sec`tura) [i mai la sud-vestspre Vf. Mogo[a.

Dac` am sui spre F`g`dù Pintii [i a-poi am urma spre vest culmea \n[euatàm ajunge \n Pasul Neteda sau la pârtiade schi La Icoan`, ulterior \n ora[ulCavnic.

Merit` de men]ionat frumoasa prive-li[te estic`, spre Depresiunea Bìu],apoi Vf. Hudin [i la urm`, par]ial mascatde conul \mp`durit cu molid al acestuia,Vf. Arcer din Masivul }ible[. Dac` nedeplas`m f`r` a face g`l`gie avem [ansa

unor pl`cute \ntâlniri cu cervidee sau…nedorite, cu Mo[ Martin.

14 septembrie 2005; parcurs cu Mi[uGhe]ie. Ultra zori de zi, de fapt \nc` ste-le clipocind feeric \n timp ce greierii \[icontinu` nocturnul concert rustic \nditai cartierul urban bìm`rean. Nu-ip`-cat s` ratezi a[a ceva pentru un ruti-nier pui de somn?

Plec`m spre Baia Sprie - Cavnic,impresiona]i de imensul disc solarincandescent s`ltându-se voinice[te ladreapta Apostolilor Gutâiului, odihnin-du-se parc` b`trâne[te, pre] de o clip`,pe um`rul Ar[i]ei \nainte de a-[i conti-nua diurnul drum celest.

|n neguri }ara Chioarului apoi, dup`ce dep`[im {urde[tiul, o groas` p`tur`de negri nori prevestitori de ploaieacoper` Sec`tura, Gutâiul Doamnei [iTrei Apostoli, care par a fumega vezu-vian. Peste un sfert de or` norii \ntindmacabrele tentacule spre Vf. Hija, cu\n[euatele-i patru vârfuri [i PasulRotunda.

Suim spre Cavnic - Roata, l`sând ladreapta noua pârtie de schi Roata, \ncurs de amenajare [i montare a tele-scaunului, apoi pârtia La Icoan` [i dup`câteva sute de metri oprim La Cruce,pe un mic platou, parcare ocupat` dejade autoturismele ciupercarilor sârguin-cio[i. O ultim` punere-n tem` cu ajuto-rul h`r]ii 1:25.000, zona Cavnic - Bìu],din seria Gutinul turistic.

Cer plumburiu. R`coare. Pornim spredreapta (sud), urmând recent realizatulmarcaj turistic band` ro[ie (care conti-nu` la nord-vest spre Apostoli - Vf.Gutâi - Creasta Coco[ului… Igni[), spreVf. Ro]ii (1215 m) pe care-l vom ocoli\ns` prin stânga (nord). La \nceputtraseul urmeaz` \n urcu[ lejer un vechi[leau pietros pentru c`ru]e, acum veri-tabil tunel vegetal (fag intercalat cumolid). Cote[te treptat spre est, ajungela o ramificare de drumuri \ns` marcajulband` ro[ie, recent [i bine realizat, neconduce pe sub linia de \nalt` tensiuneCavnic - Bude[ti - Sighetu Marma]iei,spre nord, urmând practic culmea. Lastânga, spre obâr[iile V. Oan]a, f`getul afost defri[at odinioar`, acum fiind \nlo-cuit de un dens l`st`ri[. La dreapta cul-mii, acolo unde predomin` molidi[ul tâ-n`r, furtunile au devastat codrul dezr`-d`cinând arborii, mul]i fiind r`ma[i ne-extra[i iar aspectul dezolant.

Pe alocuri, la r`spântii, fâ[ii textileag`]ate de turi[tii de la EKE, cu ocaziataberei de La Icoan` din august 2005,

când au b`tut potecile din jur peste1000 de persoane, constituie bineveniteaten]ion`ri. Urmeaz` urcu[ul spre dou`vârfuri \mp`durite, cu \n[eu`rile dintreele acaparate de superbe insule demolatec` târs` (folosit` odinioar` \ntapi]erie, \naintea poliuretanului); mar-cajul turistic pare aici mai vechi, [ters,pe alocuri rar dar suficient pe vremebun`, nu [i \n condi]ii de negur` [i vizi-bilitate redus` ce par a ne ferici pe noi.Important de re]inut este faptul c`traseul urmeaz` creasta principal` vest-est [i c` marcajul turistic, o bun` partede culme, \nso]e[te H-ul silvic (ro[u).Coborâm un picior \nclinat [i dup` 1 or`de la plecare poposim \ntr-o poian` rec-tangular`, pe hart` men]ionat` cu stân`(aceasta o fi existat odinioar`, dovad` zi-dul din piatr`, cl`dit la 50-80 cm \n`l-]ime, ce delimiteaz` trei laturi, excep-tând-o pe cea nordic`). Drumul conti-nu` pe culme, spre Vf. F`g`dù Pintii\ns` marcajul taie poiana (aten]ie la olespede cu s`ge]i ro[ii, spre ora 3) orien-tându-se spre o abia perceptibil` des-chidere \ntr-un deset tân`r de molidi[.

O a treia variant` taie poiana sprenord, dup` care se impune cotirea pe unpicior secundar - cu drum de c`ru]e,spre est. Noi urm`m marcajul intrând \nmolidi[, dând de un [leau \ngust, cu as-pect de tunel orientat spre nord; ime-diat \ntâlnim o ramifica]ie: la stânga(nord-vest) coboar` un drum pietrospentru TAF [i c`ru]e, respectiv urc` ladreapta (sud-est) spre paji[tea alpin` aVf. F`g`dù Pintii. De aici, pe m`sur` ceplafonul de nori se destram`, ni se des-chide o frumoas` panoram` spre M`guraMare (1263 m), M`gura Mic`, mai lanord spre Bude[ti - C`line[ti - Ocna{ugatag, iar la nord-vest spre M`guraBude[tiului (1206 m) [i \n continuarespre creasta principal` a Gutâiului, de laTrei Apostoli spre Vf. Gutâi (1443 m).

Coborâm u[or spre est, dând peste ofost` funda]ie din piatr`, loca]ia vechiu-lui F`g`dù (\n maghiar`, fogado - han/birt). Banda ro[ie continu` spre est,c`tre Vf. Ple[ca - Prislop - V`ratec -Secu. Noi o lu`m \ns` de la funda]ie 90grade dreapta, pe un vag drum de c`ru]ece intr` \n f`getul matur, par]ial de-fri[at. Imediat apare un fir de pârâia[ ceacompaniaz` spre sud-est un picior,urmându-l; \n circa 15 minute vedemsub noi o lenticular` depresiune cu re-flexe argintii de ape, la dreapta noastr`(sud-vest) având amplu defri[ata zon`de f`get.

Apare un pârâia[ [i la stânga picioru-

19


www.alpinet.org



lui abrupt - mai jos - un altul, nord-ves-tic; esen]ial e c` urmând la vale pe ori-care dintre ele vom ajunge la margineanordic` a turb`riei exemplare, cu zonacentral` aducând a r`sturant` cu fundu-n sus farfurie, ad`postind geometric ne-regulatul Tù Negru. Zona central` aturb`riei e deasupra marginilor cu circa1-1,5 m, marginile, din aceast` cauz`,fiind declive [i mocirloase, pâraiele ce oalimenteaz` cu ap` accentuând acestfapt, motiv pentru care pentru a admiralacul trebuie s` ocolim prin dreapta.

Turb`ria e orientat` SV-NE, aproaperectangular` [i \n trei etaje, alungit` pecirca 150-200 m, zona cea mai \nalt`,care pite[te-n centru tùl, fiind aproapecircular`. R`chi]ele, mu[chi de turb`rie,meri[oare, afin acoper` turb`ria elastic`precum o acvatic` saltea. Ocolim laculsmoliu str`lucitor, admirându-i forma [ipitorescul conferit de efemera oglindirea norilor alb buc`la]i, fagilor par]ial rugi-ni]i deja din jur, pu]inilor molizi, apoipoposim pe malul sudic al turb`riei,acolo unde putrezinde trunchiuri uria[ede fag au devenit biotopul coloniilor deghebe, dar nu numai. 1¾ ore ne-au tre-buit pân` aici.

Spre sud-vest remarc o veche de-fri[are acaparat` de l`st`ri[; \ndreptân-du-ne mai târziu \ntr-acolo realizez c` \nurm` cu un an fusesem la maximum 5minute de Tùl Negru, f`r` a-l des-coperi \ns`, cùtându-l la obâr[ia V.Delu] (abordasem traseul din Pasul Ro-tunda spre Poarta de Fier - PoianaDelu]u; Vf. M`gura Ciorii nefiind mar-cat pe harta Mun]ilor L`pu[ului, publi-cat` \n revista Mun]ii Carpa]i - nr. 34,reper util, lipsa lui ne-a indus \n eroare).Lacul \ns` \[i evacueaz` excedentul deape spre Valea Chelementu Vechi -pâraiele nord-vestice. {i aici sunt verzimolatece insule de târs`, ca [i pe picio-rul sud-vestic al F`g`dùlui Pintii, pecare tatonasem f`r` efect odinioar`. Ne\ntreb`m retoric dac` defri[`rile ce con-tinu` pe aici nu vor blasfemia zona, cacele din perimetrul Tùl V`ratec -Sermetie[.

Suim pe piciorul pe care coborâser`mla turb`rie, \ntâlnind un ciupercar bu-de[tean. Ne trebuiesc 20 minute pen-tru a atinge paji[tea alpin` din culmeaF`g`dù Pintii - M`gura Mare. Ciu-perc`rim, dar mai ales admir`m [i foto-grafiem panoplia oferit` de debutultoamnei, de la mân`t`rci (Boletus pini-cola), hribi de brad (Boletus negris) saufag (Boletus eduli) la necomestibilii, dar

extraordinar pigmenta]ii, Boletus sa-tanas, Boletus purpureus, Boletus pul-verulentus sau Boletus calopus, ghebaciobanilor (Galerina mutabilis), vine]icaporumbeilor (Rurssula cyanoxantha),oi]e (Rurssula aeruginea, Rurssula aluta-da, Rurssula virescens), ghebe de toam-n` (Armilaria mellea), ni[te albastru-violacei bure]i minusculi, comestibili,Laccoria amethystina; \n paji[tea alpin`,bej frumoase exemplare de p`l`ria [ar-pelui (Lepiota procera), gheba dep`[une (Lepiota excoriata), asem`-n`toare p`l`riei [arpelui precum [i ovarietate mai scund`, Lepioata rhaco-des, toate comestibile.

Schimbarea direc]iei [i intensit`]iiluminii ne fac s` vedem ciuperci [i acolope unde trecuser`m mergând spre TùlNegru. |n primul rând teribilele Ama-nita muscaris, purpurii, al`turi de omul]ime de alte variet`]i ale aceleia[i \ngeneral otr`vitoare familii. O mic` nea-ten]ie era s` ne coste, coborând sprevest Vf. F`g`dù Pintii, neurmând ban-da ro[ie spre poian` ci un [leau nord-vestic de c`ru]e ce ne-ar fi condus spreValea [i Poiana Merchiului [i-n final \nBude[ti. Ocolul a presupus maximum10 minute, \ntâlnind ciupercari dinCavnic sau Bude[ti. |n continuarea \n-toarcerii am urmat fidel culmea cu Hsilvic [i band` ro[ie, \n 1¾ ore de la ple-carea de la Tùl Negru ajungând LaCruce, \ncheind o tur` scurt` dar nes-pus de frumoas` [i motivant`, nu numaidatorit` acelei bijuterii lacustre, recolteide ciuperci ci [i vremii ce p`ruse doar ane juca feste. La ora 14 eram ajun[i laBaia Mare.

BB`̀iiuu]] - PPooiiaannaa BBoottiizzeeii- PPee[[tteerraa ccuu OOaassee

Mai 2005. Echipa: Dumitru I[tvan,Ionic` Pop, Alec Portase [i eu. Pornim la7,30 diminea]a, via Cavnic - PasulRotunda. Brena, c`]elu[a, biata de ea cade regul` nu gust` serpentinele...Dep`[im Vf. Bolchi[, apoi Poarta deFier, filonul aurifer de suprafa]`; ladreapta se ive[te seme]ul con al Vf.Zdârcea Mare (1064 m). Depresiunea V.Strâmbului [i Bìu]ului, spre care ne \n-drept`m, sunt neguroase, \ntunecate,fapt ce ne cam dezumfl` deocamdat`.

Oprim la circa 3 km de pas, pentru acobor\ un abrupt versant pân` \n V.Covaciei (cu obâr[ie sub Vf. ZdârceaMare); avans`m prin albia accidentat` aacesteia, spre amonte, \ncântându-nede superbe nu-m`-uita adunate-n pâl-

curi dar [i de marnele degradate prinoxidare, de la vân`t cenu[ii la alb-g`lbuide parc` ar fi calcare, extrem de alune-coase. Versan]i cu frecvente doborâturide vânt, post exploatare par]ial` [i r`-rirea f`getului. Ajungem repede la bazafostei cascade a Covaciei, acum colma-tat` cu bu[teni, ramuri, arocament.P`cat! Aici apa s`rea un prag andeziticde circa 8 m \n`l]ime, deasupra valeapreg`tindu-[i sinuciga[a pr`bu[ire aler-gând nebun` [i spumoas` pe un jgheabstâncos \nclinat.

Crearea drumului de acces pentruTAF, prin dinamitarea malului stâng, adeterminat \mpingerea masei imensede roc` vulcanic` \nspre cascad`, arboriipr`bu[i]i, plasa]i de om pentru a conso-lida drumul au nenorocit naturala biju-terie. Revenim \n avalul vìi, speculândmalurile mai accesibile dar \mpânzitede acaparante tufe târâtoare de murapoi atac`m direct versantul stâng,\nclinat la 35-45 de grade. Totul a durato or`, dar ne-am \nc`lzit ca lumea.

Continu`m spre V. Strâmbului, ad-mirând harnicii muncitori tradi]ionali,care tocmai au \ncheiat artistic meticu-loasa aranjare a despic`turilor imen[ilorbu[teni de fag, stejar, paltin mai rar, \nmniler, acel cuptor arzând mocnit subcupola cenu[ii [i lututului, pentru caprin hipoxie s` astâmpere fl`c`rile,metamorfozând totul \n mangal deboc[`, excelen]i c`rbuni cu un clinchetvioi la percu]ie. Curat` lunca vìi. Doarcâteva pet-uri zac mai jos, pe locultradi]ionalelor picnicuri ale bìu]enilor.

Strâmbu Bìu]; case mai vechi [i mainoi, toate cu [arpante [indriluite, ca [i[urile, grajdurile, un pitoresc similarcelui bucovinean. Cotim stânga, ajun-gând \n Bìu], de unde, dup` ora 10 por-nim spre Poiana Botizei. Cer mai multacoperit. Nu vedem nicìeri vreun pa-nou care s` semnaleze debutul marcaju-lui turistic punct ro[u, altfel aveam s`constat`m c` a fost cu acurate]e execu-tat de salvamontistul Zavaszky, sc`p`-rile (impardonabile) fiind reprezentatede lipsa debutului/ finalului de traseu, aminimelor preciz`ri privind direc]ia/obiectivele acestuia, lipsa s`ge]ilor laschimbarea de direc]ie [i neatenta mar-care la intrarea/ ie[irea din poieni.Marcajul a fost realizat \n vara lui 2004,pentru a face conexiunea de la PoianaBotizei cu precedentul, din urm` cuvreo 5 ani, de asemenea punct ro[u,realizat de c`tre Clubul de speologieMontana Baia Mare, spre Pe[tera

20

MMuunn]] ii ii LL `̀ppuu[[

www.alpinet.org




Meduzei [i Pe[tera cu oase.Noi, dup` luarea unor derutante

rela]ii de la localnici, pornim spre V. T-ocilei, afluent stânga al V. L`pu[, abiaaflat la origini. Blocuri miniere[ti, maiapoi gospod`rii tradi]ionale, din lemn,[indriluite, cu mici gr`dini]e de zarza-vat, minu]ios lucrate, corcodu[i [i cire[iplângându-[i b`nu]ii petalelor pe solulgras, negru, intens gunoiat.

Surpriza vine repede, o Dacia a Di-rec]iei Silvice Baia Mare, condus` de oveche cuno[tin]`, ing. Filip, cel ce seocup` de mul]i ani cu vân`toarea, un felde maestru de ceremonii, \n urma lui unAudi meseria[, cu vreo 5 nem]`lì spil-cui]i [i cu inconfundabila morg`, veni]iprobabil la filmat (prin ]eava flintei) decoco[i de munte, ierunc` sau ceva maimasiv [i \ncornorat behìtor patruped.Maestrul bele[te extatic ochii dând cuprivirile de noi, cei care-i torpilam fan-tezistele rapoarte privind efectivele devânat, modest, strict prin ceea ce(nu)vedem tur` de tur` \n variile noas-tre escapade montane.

Imediat dup` pod cotim la dreapta

(sud), luând-o pe un fost drum de TAF,acum cu [leauri [i oga[e post tras bu[-teni, apa torentelor sco]ând la iveal` fo-ietajul flisch-urilor sur vinete. Repedepoposim la o veche cruce de fier, punc-tul ro[u nu e niciunde. Experien]a demontaniarzi ne face s` continu`m c`tresud sud-est, prin monumentala p`dureconstituit` prioritar din brazi, molizi [imai apoi fagi uria[i, mai pu]in paltini,cum numai la Bìu], \n Parcul na]ionalRetezat - rezerva]ia [tiin]ific` [i \n Par-cul na]ional Piatra Craiului, zonanordic`, mai po]i vedea. Trunchiuriimense, amintind de Sequoia gigantea,cu diametre de 1-1,5 m, paradoxalnedoborâte (\nc`).

Urm`m o potec` suind cuminte [isinuos spre culmea din dreapta. Apartìerile; imense trunchiuri abandonate;masivitatea lor determinând imposibili-tatea \nc`rc`rii \n c`rute, s-au preluatdoar ramurile mai groase, pretabile pen-tru cherestea sau lemn de foc. M`car s`-i fi l`sat ca seminceri. B`taie de joc ro-mâneasc`! Urm`m banda silvic` ro[ie,mai sus apare, scurt` vreme, una gal-

ben`, mai rar un p`trat albastru, proba-bil al geofizicienilor. Cânt exuberant dep`s`ri, urme de cervidee mari.

E rece, umed, poteca clisos argiloas`pe alocuri; flisch-urile dispar, l`sând locgresiilor. Dup` 35 minute d`m \ntr-opoieni]` acaparat` de mur. N-am g`sit\nc` marcajul turistic. Continu`m pepotec` spre culmea apropiindu-se dindreapta. Alte poteci continu` \n amon-tele versantului stâng al V. Tocila (cuborcuturi, din p`cate izvoarele-s aban-donate, mizerabile, bìle au fost l`sate-n neglijen]` [i uitare, p`cat!). D`m \ntr-un f`get intercalat cu mesteceni [i pal-tini. Dup` 45 minute atingem drumulde creast`, orientat vest-est, ce leag`Bìu]ul de Poiana Botizei. La dreapta eobâr[ia V. Bloaja (cu un decantor [i iazimens de steril mai aval), apoi, pu]inmai sus, obâr[ia V. Bloji]a.

|n 50 minute atingem borna silvicÌI/222, \nscris` pe un molid, apoi d`mde borna II/220, plasat` \n nord-vestul

21


www.alpinet.org

""DDiiaammaannttee"".. foto: Petru Lucian Goja (Baia Mare)



Poienii Sec`turii. D`m de marcajulpunct ro[u (aici vom reveni la \ntoar-cere). Acum putem panorama la nord-est, peste poiana cu stân` tradi]ional`,debordând de solitare sau \n pâlcuriadunate la taifas floral orhidee crem [iciclamen (Orhis paustris - untul vacii),spre nebulosul Vf. V`ratec. La dreaptalui, dup` o \n[euare, Vf. Secu. Picur`.Un fum pitoresc se \nal]` dinspre V.Tocila. Continu`m tangent prin PoianaSec`turii, pe direc]ia sud-est, ie[ind peo culme ce continu` cu o rari[te de f`getspre M`gura Tocilei (971 m), M`guraUlmului (1054 m), Vf. Prislopa[u (1020m); [i spre Vf. Secu (1311 m) la est sud-est, respectiv Vf. V`ratec (1357 m) lanord.

Poteca [i marcajul continu` pesteculme, la dreapta, dând \ntr-o poieni]`cu orientare sudic`, acaparat` de l`st`ri[de plop. Am f`cut 1¼ ore pân` aici, deunde, spre dreapta, \n josul unui vâlcellarg, se observ` primele gospod`rii dev`rat [i fânare ale poienarilor botizeni.Un gros brâu de cire[i \n floare bordeaz`spre vest liziera f`getului. Coborâm pepicior [i marcaj, d`m de borna silvicÌII/39. La ora 11,35 atingem o a treiapoieni]`, cu cire[i [i peri s`lbatici \nfloare (borna silvic` III/46). La sud deVf. Secu se contureaz` Vf. Cizma (1184m), precedat de un picior cu trei trepte.

La dreapta lui, Vf. Runca[ului (1167m), cu o poian` frumoas`-n culme. Ver-san]ii sud-vestici ai acestora au fostdemult exploata]i forestier, acum unl`st`ri[ dens de fag [i traseele fostelordrumuri de tractor/ TAF, plantate cumolid, acoperindu-i pân` \n malul stângal V. Poienii, pe care o vedem precum oargintie curea (zona fostului amplasa-ment IPEG Maramure[ [i a izvorului deborviz).

Continu`m coborârea spre Poiana Bo-tizei, sat colonizat cu vreo 20 familii ladebutul lui 1700, ini]ial pentru ex-ploat`ri forestiere, ulterior pentru celede neferoase, azi doar o pitoreasc` en-clav` lipsit` de perspective economice.Haizasul ([arpanta) unei dezafectatec`soaie de v`rat ne folose[te dreptpunct de panoramare spre comunitatea\n[irat` \n lungul V. Poienii, cu ascu]itaturl` a bisericii \n`l]ate pe la 1800 \nversantul drept, deasupra micu]ului ci-mitir. Departe [i spre stânga V. Poieniine atrag aten]ia dou` mameloane ascu-]ite, par]ial \mp`durite, Piatra Mic` [i,deasupra ei, dup` o ampl` \n[euare,Piatra Pintii, dou` blocuri calcaroase

compacte, a[a numitul wild flisch, \ncare s-au dezvoltat carsturi, ]inta noas-tr` urm`toare.

Impresionant` Poiana Botizei prinperspectiva plonjant` asupra [arpantelorritmic [i armonios \n[irate, [indriluitpatinate-n sur \ntunecat. Piciorul pecare coborând, marcajul dispare \n preaj-ma bisericii, ne conduce spre V. Fagului,noi ajungând \n Poiana Botizei la conflu-en]a ei cu V. Poienii. Plou` pre] de vreo15 minute, timp \n care ne ad`postim \ncurtea unei gazde transmutat` aici, \nurm` cu decenii, din L`pu[ul Româ-nesc. Nici azi nu e consolat`, de[i casaimens`, cu de toate, birtul, magazinul,toate f`cute cu banii pruncului dus lamunc`-n Spania, o fere[te de avatarurilesenectu]ii.

E m`suri[ul oilor [i sâmbr` \n PoianaBotizei, la circa 1,5 km \n avalul vìi, subPiatra Mic` [i a Pintii. Mai \nainte \ns`Mitic` I[tvan ne spune c` \n centrullocalit`]ii, acolo unde V. V`ra[tinaaflue[te din stânga Vìi Poienii, klippepienine marcheaz`, tocmai aici, axulsuturii Tethis a pl`cii tectonice euro-asiatice de cea african`. La stânga vìine atrag aten]ia roci violete, macerate,cu strasuri sau fâ[ii late verzui. De laacela[i pasionat montaniard geolog, eru-ditul Mitic` I[tvan, afl`m c` e vorba demarne ro[ii de Puchow, cu origini \nCuaternarul superior, Senonian - careapar \n Polonia, continuând prin Slo-vacia, Ucraina, România, terminându-sela Comarnic, \n V. Prahovei, fiind de faptni[te argile abisale.

Poposim la staulul oilor, seara [i dimi-nea]a asta adunate, acum \n curs demuls [i m`suri[ dinaintea prepar`rii, \naceast` pasager` stân` (dup` 10 maiturma va sui la stâna de v`rat de pe Vf.Secu), a primului ca[, urdei, jinti]ei.Ursu, Voinic [i Haiduc, trei ciob`ne[ticarpatini mi]o[i [i b`l]a]i alb sur negrusau alb ruginiu se plimb` pa[nici prinmul]imea de gur` casc`. Anima]ie, bun`dispozi]ie, mul]i veni]i de la ora[ sàsiste la seculara tradi]ie. O friptur` demiel sfârâie pe un disc dinaintea colibeibaciului ce tocmai strecoar` laptele dinm`sur` \n ciub`r. Suntem invita]i la opalinc`, o levis` (sup`) fierbinte; refu-z`m politicos fiindc` e deja târziu [i nune-am atins obiectivul.

Trecem peste o punte trunchi delemn spre malul stâng al V. Poienii,suind spre Pe[tera cu Oase, dândrepede de punctul ro[u turistic, la\nceput cam invizibil (fiind plasat pe

arini rugo[i), apoi excelent, urmând un[leau \ngust sinuos, acum lunecos dinpricina argilei, observând repede cal-carele cu aglomerate brute sau fine. Ez`pu[al` dintr-odat`. |n circa jum`tatede or` l`s`m la stânga stânc`riile brâunord-vestic care ascund Pe[tera Medu-zei (denumit` astfel din cauza unorscurgeri parietale cu asemenea aspect),suind spre poiana \n trepte, cu sute deexemplare de orhidee bej [i ciclamen,altele ne\nflorite, cu frunze lanceolatverzi, p`tate leopardin, al`turi de mii debulbuci de munte (Trolium europaeus),nu mai \nal]i acum de 8-12 cm, care vor\nflori \n circa 3-4 s`pt`mâni, generândpe aici un spectacol de vis prin porto-caliul lor.

O c`soaie pitoreasc` de v`rat e \ncre[tetul poienii, la liziera stâng` peris`lbatici par albe [i uria[e jerbe, \i acom-paniaz` câ]iva cire[i s`lbatici, \nflori]i.Plasate pe un bloc calcaros, s`geata [imarcajul ce indic` stânga, spre Pe[teracu Oase. Suim \ntr-acolo, pe o imaginar`potec` \n scurte serpentine bolov`-noase. E ora 14,35, patru ore ne-au tre-buit din Bìu] pân` aici, via sâmbra oilor.Pe[tera se deschide dintr-un bloc dia-clazat spre nord-vest; are un portal \naltde circa 3 m, intrarea \ngust` transfor-mându-se repede \ntr-un scurt pu] con-tinuat \n coborâre de o galerie cu pasaje\nguste, ni[e mai largi. Atrag aten]iaerod`rile [i scurgerile parietale; la stân-ga, blocurile calcaroase sunt drapatefotogenic cu ghirlande de ieder`. Pe[-tera (altitudine 770 m, conform GPS),cu o dezvoltare de circa 45 m, a fost des-coperit` pe la 1885, \n 1886 speologiclujeni prelevând depozitul aluvionarcon]inând schelete de Ursus spelaeus,pentru a le conserva [i expune lamuzeul din Cluj. Ulterior vandalii audistrus tot ce merita aten]ia lor barbar`.

Coborâm \n poian`, pentru un micpopas [i refacerea resurselor. Panora-m`m fascina]i, de la {atra lui Pinteacare-[i prezint` trapezul inconfundabil[i versantul estic spre Vf. Zdârcea,Bolchi[, Rotundu apoi F`g`dù Pintii [iM`gura Ciorilor (unde se ascunde TùlNegru); \n continuare, spre nord nord-est, Vf. Ple[ca (Neteda), Piatra Prislo-pului [i Prislopul (cu imensu-i gol al-pin), mult mai aproape Vf. Capra [iLeorda ce domin` zona nord-vestic` astr`vechiului Bìu].

Melci imen[i se târ`sc prin paji[te;grase, turgescente urzici invit` la culespentru un neao[ spanac moro[enesc;

22


www.alpinet.org



pâlcuri de albe anemone pigmenteaz`suav zonele declive [i lizierele. Din vale,dinspre sâmbr`, transpar glasurile par-ticipan]ilor [i o muzic` ardeleneasc` cuacompaniament ritmic de taraf [i ta-ragot. Scrutam o culme-n multipletrepte, situat` \ntre V. Fagului la est [i V.Râ[ca spre sud-vest; pe ea ne vom re\n-toarce \n culmea principal`, marcat` cupunct ro[u. Pân` atunci mai afl`m de lacolegul nostru, o ambulant` [i teribildotat` bibliotec`, faptul c` minieritul a\nceput la Poiana Botizei pe la 1800,primele galerii fiind s`pate-n Cizma [iCoasta Ursului, exploatându-se mine-reuri de plumb. Mult mai târziu IPEGMaramure[ a deschis galeria Pietrele deMoar`, \n Cizma, dând peste cuprifere[i aurifere, pu]in dup` 1988 activit`]ileminiere \ncetând \n zon`.

O luam la vale la 15,30, \n 15 minutesuntem la puntea peste V. Poienii; olu`m spre confluen]a Râ[ca - Poienii [ide acolo la stânga-n sus. Pe alocuripicur`. |i d`m bice la deal, pe panta dince \n ce mai abrupt`. Sub noi, \n luncaPoienii, ]`rani harnici cultiv` \n \ngusteogoare cartofi.

La sud-est, par]ial defri[at, Vf.Minghet (1117 m), \n spatele lui, verde\ntunecat [i cu p`l`rie de albe neguri,Vf. Hudin. Nu avem cum s` vedem deaici }ible[ul, dar \l [tim ca fiindaproape. De pe culmea cu salba depitore[ti poieni]e acompaniate demesteceni putem panorama la est, \namontele V. Poienii, spre suindu-n treitrepte Vf. Cizma, Secu la stânga,Runca[ul la dreapta.

D`m de borna silvic` III/35, imediatde III/34, ie[ind \ntr-o [a unde observfecale destul de recente de lup; Ionic`Pop le prelev` \n vederea examenului despecialitate. Ciudat ni se pare s` d`maici, \n fostul f`get acaparat de zmeuri[[i l`st`ri[, de plop alb, de o mul]ime detineri salcâmi, posibil semin]ele fiindaduse [i diseminate de sticle]i [i altep`s`rele.

Bulbucii de munte, mici deocamdat`[i \nflorit portocaliile calcea caluluiorneaz` poieni]a expus` c`tre nord-estla care ajungem. Suim \n culme, cobo-râm spre o afund` \n[euare nordic`,având la stânga obâr[ia V. Bloaja iar ladreapta pe cea a V. Fagului. |n dreapta,s`la[e de v`rat [i o ]`ranc` punândcartofi. Colonii de traista ciobanului(Capsela bursa pastori) al`turi de p`r`-lu]e (Belis perenis) \nvioreaz` paji[tilealpine dar mai ales lizierele umede [i

luncile \ngustelor pâraie. E sear` deja iarp`s`retul [i-a \nceput magistralul con-cert izvorât din nest`vilita chemare deiubire.

Nu-s urme de s`lb`ticiuni \n afaraunor dejec]ii mucoase de vulpe.Ajungem \n alt` poian`, la stânga; imens[i str`lucind sur argintiu clipe[te-nsoarele amurgind iazul de decantare asterilului de la Bloaja - Bìu]; departe,spre sud-vest, albi nori[ori c`l`torescdeasupra {atrei lui Pintea. Alt` \n[e-uare, apoi culmea orientat` vest-est, pecare urm`m o vag`, neumblat` potec`;d`m de borna silvic` II/243. La ora 18suntem \ntr-o poieni]` (la sud de PoianaSec`turii) marcat` de o cruce neagr` defier, aproape e borna III/37. La nord eun mic vârf ce domin` Poiana Sec`turii.La stânga, poteca pe curb` de nivel,excelent`, pe care ajungem repede laborna II/220 din extremitatea de nord-vest a Poienii Sec`turii, intrând \n mar-cajul turistic punct ro[u.

De aici \l urm`m pe culme, travers`mPoiana Fântâni]a (umed`, cu fântân` [iloc de stân`), mai jos Poiana Gr`dinaMare, ambele acaparate de bulbuci demunte, ne\nflori]i deocamdat`. La ora18,35 atingem codrul impresionant aluria[ilor brazi, molizi, fagi; se aude \ndreapta vuietul V. Tocila; cotim scurtdreapta, pe un [leau afund, sp`lat detorentele recente, ie[im din p`duredeasupra confluen]ei Tocila cu L`pu[, lapiciorul unui stâlp de \nalt` tensiune.Aici, marcajul turistic dispare. Nedesp`r]im, cùtându-l inutil, travers`mpe pode]e de lemn Tocila, ajungând \nBìu].

Au trecut 11 ore de la plecarea dinBaia Mare, timp \n care vizitând cascadacolmatat` a Covaciei, Poiana Botizei,Pe[tera cu Oase, \ncântându-ne cu mi-nunate peisaje [i superbe orhidee, dup`circa 25 km, \ncheiem aceast` tur`. Olu`m spre Pasul Rodunda, Cavnic [i apoila Baia Mare. Neguri post avers` sescurg zdren]uite deasupra Mogo[ei, Pie-trei {oimului, un soare ciclopic crepus-cular se hlize[te printr-o [tirb` bre[`.

TT`̀uull VV`̀rraatteeccOctombrie 2004. Echipa: Dumitru

I[tvan, Mihai Ghe]ie [i eu (vezi h`r]i lapaginile 4 [i 6). |nghe] la sol noaptea,rafale \nfiorante de vânt pân` spreprânz, mai apoi soare, cer pavoazat custrasuri delicate de nori argintii. Pentruprima dat` \l aveam drept profesionistghid [i agreabil companion de tur` pe

Dumitru I[tvan, geolog, pasionat mon-taniard [i speolog.

Fast` zi pentru noi, ne[tiutori \n aletainelor P`mântului sau a unor toponi-mii. Piatra Malna[ului, un imens bloc depiatr` poroas`, dovada rev`rs`rii unuimilenar geizer deasupra Cavnicului, lasud de Trei Apostoli, un cuar]os aurifer,bogat filon de suprafa]` dincolo de PasulRotunda, o unic`-n zon` carier` de argil`destinat` prelucr`rii \n [amot` refrac-tar` de calitate deosebit`, flisch-uri fru-mos stratificate pe versan]i sau c`ptu-[ind albia Izvorului Alb (traseul nr. 3descris \n România Pitoreasc`), pe careaveam s` suim pân` la Fântâna Rece, omic` poieni]` cu abundent izvor cu ap`rece, dovada sorgintei sale \n grohoti[urisuperficiale, apoi o inedit` perspectiv`spre dreapta, spre Piatra V`ratecului [imolidi[ul nec`zut prad` a orgiei silvice\n timp ce la stânga se contura ruginiupastelat` culmea conducând sprePrislop.

O barac` rulot`, trei TAF-uri, ceasulprânzitului, parcurs facil spre {auaSelha pe drum autoforestier [i apoi peunul de TAF ramificat la un momentdat. Varianta spre \nainte suind spre cul-mea V`ratec - Prislop, noi urmând-o pecea contind dreapta, dep`[ind un izvormarcat de cele dintâi pumnale cristalinede ghea]` dar [i de mineralizarea deose-bit`, scoaterea la suprafa]` de c`tre ape-le freatice a minereului de fier. Urmemari de ciute dar mai ales de cerb uria[.

Suim de-a coasta, ajungând repede \n{aua Selha unde d`m, spre dreapta, defunda]ia fostei cabane silvice, conti-nu`m spre nord-est trecând pe lâng`soclul unei foste sonde de prospectare;spre stânga se desprinde o potec` ceduce spre m`n`stirea Ro[iile - Bude[ti.La nici 5 minute vom da de poieni]a cum`su]` [i b`ncu]e. O potec` face stânga\n u[oar` coborâre spre nord nord-est,ducând \n final spre [aua sudic` aSermetie[ului; o a doua, marcat` cu Hsilvic, conduce spre \nainte stânga, \nsus, o vom urma spre {aua Trei Hotare;o a treia se orienteaz` spre dreapta [i \ncirca 200 m trece pe lâng` c`b`nu]a devân`toare Ro[ia (sau Selha), dup` vârfulcare o str`juie[te spre nord. |l condu-cem pe Dumitru I[tvan pân` acolo, \ipreciz`m traseul care continu` spre est,pe un [leau vechi de c`ru]e, ajungând \n20 minute la o poieni]`, \n dreapta aces-teia fiind Piatra V`ratecului iar spre\nainte, la maximum 30 minute, releulTV, antena [i Vf. V`ratec.

23


www.alpinet.org



Revenim spre nord-vest \n poieni]`,dup` care suim lejer spre {aua TreiHotare (cu acces poteci spre Bìu] \navalul Izvorului Alb, Bude[ti, prin V.Ro[iile, respectiv Botiza, \n avalul V.Sasului). Continu`m spre dreapta, \ncâteva minute ajungem \n poieni]apunctat` de câ]iva bu[teni [i boci defag; de aici se desprind 3 cì diferite. Undrum recent de TAF o ia spre stânga, \njos; un altul, mai vechi, bine conturat,bolov`nos, conduce spre \nainte, de-acoasta Vf. Ro[ia (Selha), care va r`mânespre dreapta; o potec` ocole[te acestvârf spre sud-est, ie[ind dincolo de Vf.V`ratec, \n paji[tea alpin` cu cruce r`s-tignire, de unde se panorameaz` extra-ordinar spre Vf. Secu, la sud, vizavi deV`ratec, respectiv sud-est, spre Hudin[i }ible[.

Continu`m pe drumul de TAF\nainte [i \n 15 minute d`m de o bifur-ca]ie mai pu]in distinct`, din cauza re-centelor defri[`ri [i haosului de resturivegetale abandonate. Continuând \na-inte [i de-a coasta, spre nord-est, \ntâl-nim repede Piatra Corbului, un lung pe-rete andezitic, \nalt de circa 15 m, dra-pat cu mu[chi catifela]i [i aurii licheni;abruptul e spre nord, versantul sudicp`rând docil, accesibil turistic.

Dac` am continua pe aceea[i direc]ieam urma practic traseul nr. 2 descris \nRomânia Pitoreasc`, spre Vf. V`ratec.

De remarcat c` Piatra V`ratecului e pe oculme sudic` fa]` de Piatra Corbului.Revenim la bifurca]ie, apoi continu`mpe un drum de TAF inferior preceden-tului dar pe aceea[i direc]ie (SV-NE).Dintre molizii sc`pa]i masacrului silvicapare pitoreasca Bisericu]`, un bulzstâncos de asemeni drapat cu mu[chi [ilicheni (\nalt` de 5-7 m). Vuietul vântu-lui prin p`durea de fag, paltin [i molidm` determin` s` cred c` aud [oapta pâ-râului care evacueaz` excedentul TùluiV`ratec, pentru a forma Fundoaia,Pilingari [i \n partea Botizei, V. Sasului.

Drumul coboar` u[or \nainte [i sprestânga, printre coroanele r`rite distin-gem stânc`riile sud-estice ale Serme-tie[ului, mult mai departe Muntele lui{erban, Pop Ivan, Hoverla, Cernohora,ultimele dou` ucrainiene, pudrate co-chet cu nea. |n fa]` z`rim un pârâu cetraverseaz` drumul spre nord, lâng` unbutuc born`, reper (IV-227). Mai \n fa]`[i spre stânga o mare zona defri[at`, cude[euri lemnoase alandala. Intr`m spresud-est, prin rari[tea molizilor tineri,poposind (dup` 1½ ore de la plecare) \ncirculara degajare cu oglid` cristalintremurat`-n soarele debordant a TùluiV`ratec.

De jur \mprejur, precum un catifelat,verde tonic guler, vegeta]ia specific` zo-nelor umede, asortat` cu ro[cat vi[iniiareale acaparate de Sphagnum (mu[-

chi). Pe partea nord-estic` a laculuiaproape circular (asem`nabil Tùluidintre Brazi, Retezat, mai cristalin [imai luminos \ns`) susur` un pârâu cuizvoare-n versant. Mare noroc c`, deo-camdat`, defri[area nu a afectat inclusivmolidi[ul limitrof lacului. Spre nord,fundul pare acoperit de un prundi[auriu, zona central` e acoperit` de unmâl bej maroniu fin. Câteva trunchiuri\n curs de putrefac]ie ne \ncurc` par]ialdeplasarea circular`.

Ferici]i de atingerea primului obiec-tiv, dup` o punere detaliat`-n teren, oluam \napoi spre Trei Hotare, {aua Sel-ha [i Izvorul Rece (o or`, lejer). De aicicontinu`m spre aval, pân` la primaintersec]ie, unde oprim. O lu`m sprevest, imediat apoi spre sud-vest, pe undrum auto forestier care taie o culme,ajungând \ntr-o mare zona defri[at`,parcurs` de la nord spre sud de IzvorulNegru. Spre dreapta (nord) d`m cu pri-virile de o cochet` c`b`nu]` de vân`-toare, pustie, \nconjurat` de o planta]ietân`r` de molid. |n fa]a ei, \n albie, o de-zafectat` microhidrocental` ingenioas`,cu digul distrus par]ial; spre vest, subversantul defri[at, un bulz andezitic sur,aducând a imens cub, atrage aten]ia.

Depresiunea pare a ad`posti TùlChelementului, cel de-al doilea nostru

24


www.alpinet.org

TT`̀uull VV`̀rraatteecc.. foto: Petru Lucian Goja (Baia Mare)



obiectiv. Dumitru I[tvan consult` dou`h`r]i topo 1:5.000, pe care Tùl Chele-mentului apare \n dou` loca]ii total di-ferite. Ini]ial credem c` tùl ar fi \nstânga V. Izvorul Negru, sub noi, mascatde molidi[ul nativ regenerat, \nalt de 1-3 m; dup` o mai atent` documentare-lcùt`m la dreapta unui picior sudic,spre lizier`, la circa 30 m de culme,acolo unde observ o zon` depresionar`cu vegeta]ie ierboas` luxuriant`. Nuintr`m deocamdat`, continu`m cùtareape piciorul sudic, \n molidi[ul monu-mental, dominând foioasele.

Nu g`sim decât tinere, apetisanteghebe pistruiate, pe care le adun`m.Revenim spre nord [i coborâm \n depre-siunea care se dovede[te a fi mocirloas`,\n cea mai decliv` zon` ascunzând micib`ltiri [i un perimetru cu p`puri[. Aicipare a fi fost Tùl Chelementului, maimult ca sigur secat de peste un deceniu,posibil cu ochi de ap` la desz`pezire.Spre nord avem frumoasa imagine a ver-san]ilor ce duc spre Prislop, \n timp cespre sud-est, Vf. Secu, cu o paji[te al-pin` lenticular`, nord-vestic`, ne atrageaten]ia; la dreapta lui, \n fundal, \m-p`durit \n mare parte, versantul nord-vestic al Hudinului. Revenim la ma[in`,apoi \n avalul Izvorului Alb, coborâmspre Bìu] \n timp ce \n contrasens suieduduind peridocuri pentru bu[teni dar[i amatori clandestini de material lem-nos, doar se las` seara...

Oprim \n dou` rânduri \n Bìu] pen-tru a \ntreba localnicii despre loca]ia/aspectul Tùlui Chelementului. Tehni-cianul minier Sadoveanu, poate cel maibun cunosc`tor al \mprejurimilor, lip-se[te de-acas`, al]ii \ncurc` Tùl Chele-mentului cu mina Chelement, situat` \namontele V. Strâmbului, spre Rotunda.La ora 19 ajungem la Baia Mare.

VVâârrffuull SSeeccuuDecembrie 2004. Plec`m din Baia

Mare sâmb`t` la 7,15, pe direc]iaCavnic - Rotunda - Bìu]. Nu e frig, \nschimb nebulozitatea prognozat` eprezent`. Drumul auto, desprins din DJ184 (Cavnic - Sighetu Marma]iei) pen-tru a continua la Bìu] spre dreapta, tra-versând Rotunda, e \nchis iarna, deo-camdat` nu. Pe asfalt au ap`rut caloteghe]oase par[ive, netratate cu antidera-pant, motiv pentru care \n 2-3 locuriglis`m necontrolat.

Dep`[im Poarta de Fier (la stângar`mâne cabana silvic` Bìu]) coborândspre V. Strâmbului, l`sând la dreapta

acel filon aurifer de suprafa]`; mai jos, lastânga, fosta carier` Brikstein (de undese preleva argila special` pentru [amotafolosit` la cuptoarele de topire a meta-lelor). Plafonul pare a se sparge departe,spre Hudin - }ible[, l`sând vederii ogean` aurie a n`scândului soare [i-al`-turi un petec de albastru senin. O mini-cascad` r`mas` pe dreapta ne \ncânt` cumirificele-i forme de ghea]` cristalin`;asfaltul pare a se degaja, rul`m f`r` pro-bleme pân` la apropierea de StrâmbuBìu], unde podul de ghea]` [i gropilereapar.

Oprim pu]in la fostul sediu IPEG, azicarmangerie, \ntâlnind o veche cuno[-tin]`, care ne \ntrege[te generos merin-dea [i de la care speram s` afl`m c` cir-cul` azi mijloace de transport miniere[tispre mina V`ratec; am dori s` facem uncircuit spre Vf. Secu, retur pe culmeadin stânga Vìi Tocila. Ve[tile nu suntbune. Mai oprim o dat` la E.M. Bìu], \npreajma fostului [teamp din 1907; ni sespune c` un schimb redus lucreaz` lamin`, dar nu exist` mijloace de trans-port; decidem s` continu`m \n amon-tele V. L`pu[, pân` la cel`lalt sediu alE.M. Bìu], l`sând pe stânga d`r`p`-n`turile trist sumbre ale cl`dirilor fosteiadministra]ii austriece de dup` 1700.

La fel de jalnice sunt amenaj`rilefunicularului recent repus \n func]iune,care transport` minereul de la minaV`ratec la flota]ia Bìu]. Cel`lalt, careducea minereul la Cavnic, traversândValea lui Mihai [i Leorda e de mult de-zafectat. Vagone]i rugini]i, utilaje pre-matur devenite fier vechi, [tirbe guri degalerii, mizerie, dezordine, s`r`cie lucie,flagrant` lips` a sim]ului gospod`resc [iistorie, secular` sau relativ recent`, aceea ce constituise la un moment dat unpromi]`tor modus vivendi pentru locu-itorii acestor izolate locuri, \ndeletnici]icu extragerea, prelucrarea [i apoi valori-ficarea darurilor m`runtaielor P`mântu-lui.

Ora 9. De-aici o lu`m pe jos, ad-mirând imediat o galerie secular` sur-pat`, apoi cascada Vìi L`pu[, s`rind unprag pitoresc de flisch-uri ruginii;aceast` roc` fiind apoi tot mai prezent`dup` ce dep`[im obâr[ia V. L`pu[ laconfluen]a V. Izvorul Alb, venit din stân-ga cu Izvorul V`ratec, din dreapta, pecare-l vom urma \nspre amonte. Versan]iabrup]i, cu culmi \mp`durite tìate devâlcele [i filiforme cascade s`rind sprin-]are peste acelea[i flisch-uri, frecventsur \ntunecate, uneori cu stratifica]ii

vân`t alb`strii, aducând a uria[e tomuride c`r]i. Fagi, paltini intercala]i cumolizi, brad.

Frecvente urme ale tìerii, trans-portului pomilor pentru Cr`ciun, \ntr-un loc vrafuri de cetin` preg`tite pentruaranjamente florale funeste. Din urm`suie un ARO diesel 4x4 care ne \mbarc`,[oferul [i probabil artificierul suie spremina V`ratec pentru a \mpu[ca gùrileperforate de ortacii lor. Ne scutesc ast-fel de parcurgerea a circa 6 km de ser-pentine podite cu ghea]`, dar bine tra-tate cu zgur`. Schimb`m informa]ii,impresii, cunosc bine \mprejurimile dar\n primul rând sunt deosebit de amabili/agreabili. Debarcându-ne la mina V`ra-tec nici nu vor s` aud` de plat`.

Ne lu`m r`mas bun continuând, prinla fel de dense neguri, pe carosabilul celeag` Bìu]ul de Botiza, cu macadam,dar acum podit cu ghea]`. Pârâia[ele ceafluiesc Vìi Izvorul V`ratec, mai susobâr[iei V. Tocila, ofer` succesive moti-ve de \ncântare prin varietatea [i fante-zia formelor de ghea]`. Impresioneaz` [ifagii, brazii monumentali, \nal]i de pes-te 25 m, cu diametre de peste 1 m, con-curând uneori cu scor]o[ii paltini. Lastânga, sub Vf. V`ratec, versan]ii sudiciau fost exploata]i, acum fiind acoperi]ide l`st`ri[ de fag, molizi, brazi tineri [i]es`tura [leaurilor de TAF. La dreaptar`mâne un pinten abrupt, \mp`durit, peunde suiam alt`dat` spre Vf. V`ratec,venind dinspre Bìu] pe V. Tocilei, nupeste mult` vreme l`sând la stânga râpedecorate cu multistratificate flisch-uri,uneori verticale.

D`m de un platou cu o autobarac` aIPEG [i un tractor al geologilor sondorice prospecteaz` [i acum, iarna, zonaV`ratec; de aici suie spre nord nord-vestdrumuri de TAF, spre Vf. V`ratec, ladreapta trebuind s` vedem versan]iinordici ai Vf. Secu. Negurile l`ptoaseascund \ns` totul. Continu`m spre est,pe direc]ia Poienile Izei - Botiza, oco-lind pe la vest sud-vest un muncel cuaspect de claie, total defri[at, acum aca-parat de l`st`ri[ (mai ]in minte cura din4 noiembrie, din urm` cu vreo 5 ani, cufr`gu]e [i savuroase mure).

Imediat ajungem \n {aua V`ratec,drumul continuând spre est, noi aban-donându-l, luând-o pe un drum ascen-dent de TAF, spre sud, spre Vf. Secu, cup`dure secular` de foioase impresio-nant`, spre est, defri[at spre nord-vest,acaparat de l`st`ri[ de fag, molid, brad.Urm`m traseul vechi al unui cerb, prin

25


www.alpinet.org



z`pad` nu mai groas` de 25-35 cm,plouat`, tasat` [i-acum \nghe]at`, pre-s`rat` cu acele diafane ale chiciureigroase, scuturate uneori de adierile devânt. |ntreaga vegeta]ie, de la ceaarboricol` la cea ierboas` ne \ncânt` prinminun`]ia \mbr`c`mintei alb argintii]epoase.

Apropiindu-ne de liziera superioar` [ipajistea alpin` a Vf. Secu, avem surprizapl`cut` a unei iminente tentative de\nseninare, soarele for]ând o bre[` \nmarea compact` de nori; spre sud-est,chiar apar zdren]e albastre o]el de cer.|ntorc privirea [i, surpriz`, din negurilecople[itoare r`sare releul radio TVV`ratec, la dreapta acestuia antenaGSM, ca o sond` alb ro[ie, o clip` sevede chiar [i construc]ia ce ad`poste[tede mul]i ani personalul tehnic. Imediat\ns` totul e \nghi]it de neguri. Ajun[i lalizier`, suind prin paji[tea drapat` cuz`pad` tasat`, aspr`, vizibil spulberat`de rafalele violente de vânt, p`[im pesteun gros covor de chiciur` ce danteleaz`fantastic z`pada; uneori aceasta nesus]ine, alteori ne scufund`m.

De acum \ncepe un veritabil joc alnegurilor, panoramelor v`zute, subit dis-p`rute. Mai \ntâi remarc, \n Mun]ii Ma-ramure[ului, Muntele lui {erban [i PopIvan spre nord nord-est, la dreapta luiFarcùl, \n[euarea Lacului Vinderel [iapoi Mihailecu. Par atât de scunzi, de[itrec de 1900 m. La nord se joac` din noucu noi V`ratecul, negurile dezvelinduneori doar releul [i antena, alteori [ic`ciula verde \ntunecat` a ceea ce a mair`mas nedoborât, alt`dat` se v`d [ipere]ii sur bruni ai Pietrei V`ratecului.Dar ceea ce impresioneaz` cel mai taree un albastru deschis ireal al orizontului.Apare [i Sermetie[ul, alt` c`ciul` demolidi[ punctat cu stânc`rii.

Continu`m s` suim, spre est; la stân-ga Vârfului Secu apare prima dat` pira-mida Mun]ilor Rodnei, cu Vf. Pietrosul,Buhèscu Mare [i Mic. |ntrez`rim [i Vf.Secu, o clip`. Pe la 11,30 atingem Vf.Secu, 1311 m, f`r` a apuca s` scotaparatul foto pentru a imortaliza la sud-est Hudinul, \ntunecat de molidi[, cu onord-vestic` poian` neregulat` [i lastânga acestuia, impresionant`, cealalt`piramid`, a }ible[ului, cu vârful [i poa-lele \n neguri iar custurile negricioasedup` spulberarea z`pezii de vânt.

Brusc, ne \nvârtim fascina]i, \ncân-ta]i, ar`tându-ne unii altora, succesiv,departe, la vest, Trei Apostoli - Vf.Gutâi - Creasta Coco[ului, mai aproape

chelia ocru ruginie a Vf. Prislop, la sudde ea, verde \ntunecat`, Piatra Prislo-pului, aproape Vf. V`ratec (1357 m), ladreapta lui Vf. Sermetie[, departeTranscarpatia ucrainean` apoi salbaMun]ilor Maramure[ului, Rodnei. De-geaba \ncerc`m s` scrut`m evaluativculmea sudic` pe care am vrea s` con-tinu`m peste M`gura Ulmului, M`guraS`rita Paltinului, M`gura Tocilei pentrua da de recentul marcaj triunghi albastrual V. Tocilei, acolo troneaz` imperiulinexpugnabil al ce]urilor impenetrabile.

Sus pe Vf. Secu e \nghe]at bocn` [icu adieri reci. Scot busola, fixând di-rec]ia sud, coborâm prin neguri, urmândo vreme urmele de la urcare apoi aban-donându-le, deplasându-ne tangent laliziera din stânga, admirând nes`]io[isuccesivele fantezii exuberante ale ve-geta]iei drapate din ce \n ce mai gros cuchiciur` dar [i scrutând trunchiurileuria[ilor fagi, \n cùtarea coloniilor dePleurotus.

|n dreapta, paji[tea alpin` ni se parelarg` [i m`rginit` de o descendent sinu-oas` corni[` lung`, coborâ[ul se accen-tueaz` apoi d`m de o \n[euare; \n fa]àpare un vârf \mp`durit, spre stânga, pecare-l dep`[im pe curba de nivel spe-rând s` d`m, pur \ntâmpl`tor \n astfelde condi]ii de (in)vizibilitate, de stânaSecu. Nici vorb`! Vedem \ns` rari, de-adreptul uria[i fagi, cu diametre de peste1,2-1,3 m. Un fag cu diametrul de peste1,5 m, distrus la baz` de focuri neroade,pr`bu[it, ne ofer` azi prima recolt` dePleurotus; \n spate, pe o alt` buturugùria[`, d`m de alte câteva colonii, con-gelate. D`m apoi de o rari[te extraordi-nar` de fagi uria[i, de pe unul din eirecoltând ultima noastr` tran[` debure]i bej franjura]i, cu un inconfun-dabil parfum apetisant.

Decidem s-o lu`m spre nord pentru ada, \n final, de drumul auto Bìu] -Botiza, pe care suiser`m. Acum \ntâlnimo born` silvic` dar f`r` h`r]i adecvatecitim inutil simbolurile dup` careurm`m un culoar descendent de TAF,coborând spre obâr[ia V. Tocila, al c`reimurmur \l auzim relativ repede. Tra-vers`m dou` cursuri de pâraie din fun-dul vìi demult defri[at, dup` care suimun mic versant, ajungând la carosabilaproximativ la ora 13, \nconjurati dedense neguri. Imediat a]â]`m un vioifoc, profitând de gr`mezile de ramuriuscate din jur, determinându-l s` neofere binemeritata c`ldur` [i atmosfer`\n timp ce prânzim, dedulcindu-ne cu

sl`nin` pr`jit`, pit` multicereal [ifranzel` picurat` cu fierbinte untur`,solzi de ceap` dulce, tìf`suind.

La ora 14,30 decidem s` coborâmspre mina V`ratec, de-acolo spre V. L`-pu[, \n avalul Izvorului V`ratec, \n câte-va rânduri scurtcircuitând serpentinele,admirând superbe]ea p`durii, minicas-cadele scurse pe flisch-uri dar mai alesbogata ofert` a virtualilor pomi deCr`ciun, care mai de care mai frumo[i.La 16,15 ajungem la mina Bìu], dup`ce am v`zut cascada de pe IzvorulV`ratec.

Imediat pornim spre Baia Mare,refuzând varianta mai lung`, facil`, viaTg. L`pu[, suind spre Rotunda, \n câte-va rânduri auzind sfârâitul pneurilorpatinânde pe podul de ghea]`. La 17,35ajungeam la Baia Mare.

GGrrooaappaa lluuii CCoottoozz,,pprriimm`̀vvaarraa

2 mai 2004. Nu v` l`sa]i impresiona]iprea mult de o toren]ial` ploaie prim`-v`ratic`, preg`ti]i-v` \ns` cu cele adec-vate protej`rii \mpotriva ei. Am decis sìnvestig`m o frumoas` zon` turistic`,situat` dincolo de Cavnic [i Pasul Ne-teda (1058 m altitudine, pe DJ 184),coborând serpentinele ample spre Po-pasul Minerilor [i apoi pân` la PodulRâu[orului (46 km din Baia Mare).

De aici spre dreapta se desprinde undrum autoforestier care trece pe subfotogenicele stânc`rii Sub Pietricele,apoi pe sub linia electric` de \nalt` ten-siune, traverseaz` V. Oan]a, continuândpe lâng` afluentul acesteia, V. Merchi-ului (direc]ia sud-est). La un momentdat drumul auto se bifurc`, varianta dindreapta conducând pân` sub zona nord-vestic` a M`gurei Mari (1261 m), cea-lalt` luând-o spre stânga, \nconjurândprin nord-est, printr-o p`[une \nalt`,M`gura Mic` (1097 m) spre bazinul VìiPietrelor, acolo unde \ntr-un molidi[ stàscuns privirilor un tù situat \ntr-oturb`rie cu numele Groapa lui Cotoz.

Noi am optat pentru varianta dindreapta, mergând pân` la cap`tul dru-mului autoforestier, \ntr-o frumoas`poieni]`, acum atr`gând aten]ia prinlanuri de albe lu[cu]e [i galben porto-calii pâlcuri de calcea calului. De aici,pe un drum de TAF ce traverseaz` unmolidi[ [i br`det tân`r, intercalat cu fag[i paltin, am ajuns \n zona turb`rieinordice a M`gurei Mari. Am continuatspre stânga, dând \ntr-o rari[te de fagi [io vast` poian` cu pete de z`pad` [i mii

26


www.alpinet.org



de flori. |ntorcând privirile spre nord-vest ne putem bucura de o panoramìmpresionant` a celor Trei Apostoli [iVf. Gutâi, \nc` albi]i de z`pad` (zonanord-estic` a acestora).

Un drum de TAF ocole[te spre sud-est M`gura Mare, ajungem \n albia V.Prisaca de unde suim \n p`[unea alpinìmens` numit` Prisaca. Luând-o sprestânga (est) constat`m continuarea po-ienii acompaniat` de molizi [i fagi, d`mde un grup de clì vechi de fân [i o stâ-n`. Dac` vom continua deplasarea spresud-est trecem un istm de f`get dup`care ajungem \ntr-o [i mai mare p`[unealpin`, cu aspect de platou, la sud-estulacesteia atr`gându-ne aten]ia un vârf\mp`durit la poale, gola[ \n cre[tet, cuaspect de c`pi]`, purtând \n vârf o marecruce de lemn [i o baliz` trigonome-tric`: e Vf. Neteda (1352 m), de la careo potec` ne-ar conduce spre Bìu].

Revenim la stâna Pris`cii, pentru po-pas, plaj`. Atrag aten]ia izvoarele abun-dente, unele stimulate de ultimele de-pozite nordice de z`pad`, cu aspect deizbucuri. Versan]ii domoli, abia sc`pa]ide hlamida alb`, abund` de covoare flo-rale din brându[e, lu[cu]e, deget`ru]i,floarea Pa[telui iar \n zonele cu exces deumiditate pâlcuri aurii de calcea caluluiacompaniate de lujerii zvel]i de stere-goaie (Veratrum album). Spre nord,printre coroanele pu]inilor molizi [i afalnicilor fagi abia \nmuguri]i, avem par-te de o \ncânt`toare panoram` spre Bu-de[ti, Sârbi, C`line[ti [i Ocna {ugatag.

Dup` ce facem plaj`, coborâm un ver-sant nordic troienit, spre o alt` poian`,cu o stân` \n paragin`; un drum de c`-ru]e ne conduce spre stânga, tìem albia

V. Prisaca, dup` care d`m \n drumul deTAF pe care suisem. Continu`m peacesta, ajungând \n paji[tea alpin` sud-estic` a M`gurei Mici. Spre est vomremarca un vârf scund, fotogenic dincauza stâncilor cu aspect de creast` decoco[ - Piatra Toto[ului. Sub aceasta,spre nord-vest, se \ntinde un vast arealde molidi[ care ascunde Groapa luiCotoz. Spre nord ne atrage aten]ia omare alunecare de teren [i un consis-tent depozit de z`pezi tardive dar maiales Piemontul V`ratecului, Bude[tiul,Valea Cosùlui spre Sârbi - C`line[ti.

Ocolim M`gura Mic` pe un drum deTAF, prin stânga (nord-vest), d`m pestea doua viper` din acest sezon turistic,ie[im apoi \ntr-o fâna]` alpin` punctat`de mu[uroaie, parcelat` riguros de pro-prietari. Mai jos, spre stânga, e o alt`stân` [i un grajd de v`rat, de jur \mpre-jur clì de fân vechi de 1-2 ani (dovadà sc`derii dramatice a interesului mun-tenilor pentru cre[terea bovinelor [iovinelor). Locul este minunat pentruun scurt popas. De aici coborâm direct,prin fâna]a punctat` de tufe de alun,spre drumul autoforestier apoi la albiaVìi Oan]a. |n dreapta vom remarca unvechi saivan [i o stân`. Travers`m SubPietricele dup` care continu`m ladreapta, spre asfaltul [oselei DJ 184,\ncheind astfel circuitul. Coborând sprenord am ajunge \n Bude[ti, suind lastânga \n Pasul Neteda [i apoi Cavnic -Baia Mare.

{{aattrraa lluuii PPiinntteeaa|nainte de Cr`ciun. Cu Papa [i

Lucian Oro[an. Plec`m din Baia Marespre Tg. L`pu[, pe un ger de -11 grade

Celsius, la 6 diminea]a, constatând c`Vìle Rohiei, Dobricului [i L`pu[uluisunt ascunse sub l`ptoase neguri.

|nainte de podul peste V. Dobriculuicotim spre localitatea Borcut (vezihart` la pagina 41) [i dup` aproximativ 2km parc`m la familia Le[e Florin. La ora7,15 e \nc` noapte, -18 grade C, n`rilese alipesc de gerul care mu[c` s`lbatic.Ne lu`m rucsacii de tur` [i pornim spreuli]a ce conduce, peste Dl. Pietri[, \nInù. Frigul a amu]it pân` [i câiniiciob`ne[ti, fumurile se preling dinco[uri spre cer r`spândind un iz iute,\n]ep`tor. Scurtcircuit`m serpentineledrumului trecând peste haturile [i \n-gustele holde ale Dl. Ursoaia. Ne \ncân-t`m cu evolu]ia r`s`ritului, impresiona]ide acel ceva nedefinibil, de-un calmpatriarhal hibernal. Doar solzii stelari aiz`pezii scrâ[nesc a plânset, strivi]i subtalpa bocancilor; al`turi, ciulini, primor-diale imortele bej sidefii, triste.

Ora 8. |n dreapta }ible[ului cerul se\ncinge, apoi arde. R`sare soarele. De-p`[im culmea [i orientându-ne nordnord-vest continu`m spre Inù. Imediatapar Vf. Igni[, Mogo[a, \n fine platoulvast al Gutâiului, mult \n dreapta Vf.V`ratec, pu]in mai târziu, la nord, apare[i {atra lui Pintea. Z`pada str`luminat`de oblicele soarelui pare sângerie iartrupurile fagilor sunt rubinii. D`m deprima R`stignire cu un Christ pictatnaiv pe tabl`, \nconjurat de-un buchetde ruje. Caut poteca spre sat, o tìempeste un vâlcel, d`m de a doua R`stig-nire, apare o gospod`rie abandonat`, oalta cu un octogenar must`cios, cu piep-tar de miel, cioareci albi de p`nur`,opinci de gum`, obiele din lân` ]urcan`,

27


www.alpinet.org



28


www.alpinet.org

BBâârrssaannaa,, bbiisseerriiccaa nnoouu`̀..foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)



cu securea-n mân`, gata de cr`pat lem-ne pentru foc. Al`turi, firav`, stafidit`,soa]a lui prematur gârbovit`, cu sfeterde lân` neagr`, pieptar de miel, poalenegre, opinci cu obiele de p`nur`.

Sigur i-am surprins cu echipamentulnostru turistic. B`trânul d` drumul cio-porului de oi \n ]arc dup` care le \m-parte fân cu furca, dându-ne bine]e.Dep`[im vechiul magazin s`tesc mixt,apoi superba biseric` de lemn, monu-ment istoric, veritabil` caravel` a spiri-tualit`]ii locului ce pare a pluti la stân-ga; al`turi noua biseric`, doar mare [iincert` stilistic.

Abia acum soarele scap` peste culmesco]ând \n relief gospod`riile izolate \ntonuri de fl`c`ri, fârciturile de fân gule-rate cu nea, cote]ele de porci pustiite laIgnat. V`l`tucii fumurilor aurii se \nal]`proiecta]i pe canavaua cerului al`turi degravurile prunilor, merilor, nucilor. Olu`m u[or stânga, pe o uli]` de c`ru]edesfundat \nghe]at`, admir`m arhitec-tura arhaic`, dansul [i gâlceava co]ofe-nelor, gai]elor, solitarele urme de lup,ciocanele iepurilor [i mai sus cele frec-vente, de mistre]i.

De lâng` un izvor se \nal]` ca dinpu[c` un stol de potârnichi. Fumul adu-nat \n sat, suit pe V. Teiului, plute[teaici ca o diafan orizontal` coal` de celo-fan. Un vinderel ]â[ne[te din ierburi us-cate, purtat de curen]ii ascenden]in`scu]i. Sideral alb`strii nuan]e se \n-tind deasupra Tg. L`pu[ - D`m`cu[eni- Rogoz, apoi pân` spre Suciul de Jos [ide Sus. Arareori se pot num`ra peste[aisprezece culmi succesive, cu semi-tonuri \n laviuri ro[cate. |ncerc`m s`prindem o urm` de sanie ce-a coborâtfân sau lemne de foc. |nghe]at`, [lefuit`precum o cochilie sidefie de scoic`, eriscant`.

Ne dregem dup` 2½ ore de la ple-care, cu ceai [i mandarine. Spre vestsud-vest se profileaz` dou` citadelestâncoase ale {atrei lui Pintea, printrecare va trebui s` urc`m pe un vâlcel larg,deosebit de \nclinat, cu pr`v`lituri debolovani, tìat de un firav pârâia[ prins\n mrejele ghe]ii. Mu[uroaie banale cu]epii smocurilor de iarb` uscat` transfor-mate-n opere de art` de natura demi-urg. Spre sud-est, o robust` planta]iedens` de molid, intercalat` de insule def`get, tìat` de un drum de sanie. Urmede vân`tori [i hìta[i suite dinspreCiocoti[.

La ora 11 ajungem sub stânc`riilefotogenice, mai ales cea din stânga, cu

\ngem`nate turnuribrun ro[cate termi-nate-n spinare de crapspre culmea suind`spre Vf. {atrei. Ceadin dreapta aduce aperete contrafort, cuun ascu]it pinten. Z`-pad` groas`, vechi do-borâturi de vânt, bolo-vani uria[i, unii insta-bili, ne \ngreuneaz`deplasarea \n susulvâlcelului lung de pes-te o sut` de metri, a-coperit la final cufrunzi[ uscat [i pl`cide ghea]` prinse de[erpile r`d`cinilorproeminente.

Dup` 4,40 ore sun-tem \n poiana goluluialpin a {atrei luiPintea. La sud sud-est, un molidi[ densdesparte culmea din-colo de care s-a ctito-rit mân`stirea. Explo-zie de soare [i lumin`,joc al umbrelor con-turând mu[uroaieleglazurate. Investighezspre nord-vest, acolounde fusese o c`b`-nu]` a pionerilor, de-vastat` prin 1974 des`teni.

Dup` o pauz`scurt`, de prânz, olu`m la vale, tìnd-opeste obâr[ia V. Te-iului. Prindem o cul-me ascendent`, \nstânga ei conturându-se V. Dobricului. Nedeplas`m spre sudsud-vest, cu obrajiiar[i de soare [i adiereabrizei ce anun]` pre-matura \nserare. De-p`[im prin stânga unvâlcel \nghe]at, aflu-ent a V. Dobricului,dup` care d`m \ncoada lacului de acu-mulare/ agrement/ad`pare a turmelor cep`[uneaz` verile; din-colo de malul stâng,

29


www.alpinet.org

GGlloodd.. foto: Ic` Giurgiu



30


www.alpinet.org

GGlloodd,, bbiisseerriiccaa vveecchhee..foto: Ic` Giurgiu



un col] al frumoasei p`duri Lin]. Noi neorient`m spre dreapta, suim o potec`,ie[im sub linia de \nalt` tensiune apoicoborâm spre V. Dr`guiasa, la borcutulferuginos sifonat. E ora 15,45, suntem\n Z`podie, de unde continu`m spreuli]a din sus, coborâm de-alungul ei 2-300 m, spre centrul Borcut-ului, lama[in`. Am f`cut 3,40 ore de pe {atralui Pintea. Dup` un scurt dialog cu fos-tele-mi gazde plec`m spre Baia Mare,unde am ajuns la ora 17,45, dup` un par-curs pietonal de 26-28 km.

DDiinn MMaarraammuurree[[uull iissttoorriicc,,ppee VVff.. SSeerrmmeettiiee[[

26-27 iulie 2003. Morbul abord`riiacestui vârf, cu aspect de c`ciul` dinblan` de urs a g`rzilor regale de la pala-tul Buckingham, m` infectase de mult,cu fiecare trecere peste Roata, via PasulNeteda, dinspre Bude[ti spre Cavnic.

Plec`m la ora 7 din Baia Mare. PeGutâi, scoru[ii s`lbatici [i-au pus frivoliicercei rubinii iar paltinii, de-atâta ar[i]`,[i-au pistruiat \n ruginiu palmatele frun-ze, a precoce toamn`. Tulbure Mara,verzi fâna]ele abia ot`vite sau aurite deren`scu]ii ranunculi [i florile de ghizdei.Scurt` deviere prin Sighetul str`juit deistorie [i frumoase biserici, revenirespre Vadu Izei apoi, traversând valea cu\mpu]inate ape, cafenii dup` ploaie, olu`m amonte pe Iza, trecând prin On-ce[ti, N`ne[ti, Bârsana (vezi pagina 27).

Monumentale por]i, niciuna tradi-]ional`. La fel e [i cu casele, gospo-d`riile c`zute treptat prad` prospe-rit`]ii, neoarhitecturii rurale, generali-zant` dac` ne gândim c` vilele, casele,gospod`riile noi de-aici nu se deose-besc, mai prin nimic, de cele din suduljude]ului sau de-aiurea din ]ar`. Prispe,t`rna]uri din lemn \nfrumuse]ate deglastrele cu mu[cate ro[ii, uneori albe caiile-n zi de s`rb`toare. M`n`stirea Bâr-sana \n neostoit` zidire (foto la pagina28), aici austeritatea economic` saumonahal` nu par s` coexiste.

Strâmtura, o posibil` deviere ladreapta, spre Glod. Mai sus, vatra satu-lui [i biserica cu argintatele-i turle\ngem`nate, cu acces printr-o \mp`r`-teasc` poart`, foarte aproximativ tradi-]ional maramure[an`, impresionant`prin masivitate, excesive ornamenta]iisculpturale-n stejar, de-abia l`cuite,pentru a nemuri parc` kitsch-ul. Strìniicasc` gura, se minuneaz`, fotografiaz` [iastfel duc vestea. Ei sunt mai ferici]ifiindc` le lipse[te p`c`tosul criteriu al

compara]iei (cu autenticul nepervertit).Rozavlea. Monumentala biseric` de-

atâtea ori vizitat`, cu seculare hrisoavefurate, reg`site. La stânga, pe coast`,p`durea de pini cu scorojite, ocru tru-puri [i verzi \ntunecate coame, pictu-rale. |n {ieu facem dreapta, oprim dup`câteva sute de metri la biserica monu-ment \n`l]at`-n 1760, pe vremea cneza-telor maramure[ene. Frumoas` concu-ren]ialitatea turlei cu s`ge]ile molizilordin ]intirim. Continu`m spre PoienileIzei, 7 km. Asfalt [erpuind \n amonteleunei vì. Case, gospod`rii tradi]ionaledin lemn, patinate de decenii sau vea-curi, cu specifice, alt fel de por]i, noulopresiv, exclusivist, mai pu]in manifest.|nc`.

|n dreapta, dominând spre nord ori-zontul, coco[ata M`gura Glodului (972m). Pân` acolo, ca de altfel pe to]i ver-san]ii-n amfiteatru, terase [i culturi decartofi, ov`z, porumb, pictural` fasoleacoco]at` pe-araci de-alun, hlizindu-[ioache[ele flori ro[ii carmin [i albe. Dinvatra comunei drumul cote[te spredreapta f`când, dup` 4-5 km leg`tura cuGlod-ul. Mergem la biserica veche depeste 350 de ani (nicìeri nu se vedevre-un afi[ cu istoricul l`ca[ului) (foto lapagina 30), l`sând-o la dreapta pe ceanou`, uria[`, \nc` \n curs de finalizare.Trecem un pârâia[, suim spre ]intirim.Dou` surprize. La intrarea \n biseric`, opiatr` cilindric cioplit` aduce a suportde pivotare pentru un fost stâlp, carevavizitator ocâ[ i-a dat func]ia de co[ degunoi. U[ile de acces \n pronaos au fostpictate cu chipuri de sfin]i. E primadat` când remarc a[a ceva la bisericiletradi]ionale, monumente istorice mara-mure[ene. Cruci de stejar, pu]ine secu-lare, stilizate floral, a trifoi, simbol altrinit`]ii. Nici m`car \n cimitir str`-vechiul nu poate sc`pa de hidra pustii-toare a noului ostentativ grandios de[i,zice-se c` moartea, ca [i na[terea, ar finivelatoare.

|n fa]a bisericii, abandonat`-ntr-orân`, o multisecular` cruce stilizat`, cudou` bra]e inegale, din gresie lutos-ru-ginie, n-am riscat s-o \ntorc pentru a ve-dea dac` e, sau nu, \ncrustat`/ in-crip]ionat`.

Scurtcircuit`m pe un ascendent [er-puit drum de ]ar` (aproximativ 1,5 km)spre Valea Sasului, putând admira im-presionantul piemont al Botizei iar lanord-est depresiunea Vìi Izei. Ploileultimelor s`pt`mâni au re\mprosp`tattotul. Merii-[i rup ramurile de rod, ca [i

perii, prunii [i corcodu[ii. Ciulinii-ssmotoci]i prin curelele lanurilor \ngustede grâu ce-a[teapt` secera, doar bato-zele-s anacronice epave-n deriva eco-nomiei originale de pia]`.

La stânga, strepezind privirile prinzincul turlei [i [arpantei, noua m`n`s-tire Botiza, cu mul]ime de acareturi prinpreajm`, comercialul turistic prevalândtradi]ionalului monahal ortodox. Botiza,comun` [antier. Localnici me[teri \n`l-]ând somptuoase case/ vile. Turi[ti str`-ini, o mul]ime de francezi, veni]i s` de-guste arhaicul tradi]ional, surprin[i deasaltul prosperit`]ii, avântul constructiv,asistând, habar n-am cât de con[tien]i,la nimicirea zi de zi a ceea ce constituiaspecificul inconfundabil, tocmai atrac]ialocului, prin implementarea noului arhi-tectural nonspecific dar d`t`tor de con-fort.

Sf`tui]i de s`teni, cotim dreapta, ori-entându-ne spre amontele Vìi Sasului.|ntr-o curte, intense preg`tiri de nunt`,un [opron drapat de jur \mprejur cucergi tradi]ionale, o rubicond` soc`ci]`sexagenar` p`ze[te crati]a imens`,aburind`. Ceva mai sus, pe stânga, bor-cutul captat \ntr-o buturug` de stejar,acoperit de un pavilion, odinioar` fru-mos, [indriluit, cu stâlpi simplu orna]i,azi ne\ngrijit, par]ial distrus. Poatecândva fusese loc de \ntâlnire, hore [ijoc, acum e mizerie mult`-n jur, mocirl`ruginit` de mineralele apei carbogazoa-se (pl`cut`, aducând a Bodoc - Bibor-]eni).

|n apropiere, un gater [i halde derumegu[. Tipic ultimului deceniu de-mocratic. Ci[mele albastre din font`tr`deaz` fericita ini]iativ` de introdu-cere a apei potabile, prim pas spre civi-lizarea prin igien`. M` \ntreb \n cem`sur`, peste ani, nu mai mult de dou`decenii, atunci când noile gospod`rii vorfi ras din zon` tradi]ionalele construc]ii[i utilit`]ile arhaice specifice locului,strìnii vor mai fi atra[i de zon` [i dac`da, prin ce? Prin horinc`, sarmale, sl`ni-n` afumat`, cârna]i sau specific mara-mure[ana salat` boeuf? Afluxul turistic agenerat edificarea spa]iilor de cazare,uneori având impresia c` e[ti \n fa]aunui motel/ camping lipsit de specificlocal, aici ca la Tihu]a sau Bran. Lipsescdoar kitch-ul draculian [i manelele, facilimportabile. Ceea ce se vede m` face s`cred c` nu exist` nici cea mai vag`strategie a factorilor administrativi cul-tural educativ clericali \n privin]a con-serv`rii specificului definitoriu, dim-

31


www.alpinet.org



potriv`.Continu`m amonte pe drumul

forestier principal, aproximativ 3 km,l`sând spre stânga alte dou` drumuriforestiere. Ciurde de vite, o mic`herghelie de cai, tineri p`zindu-i. O-prim \ntr-o poian`. Nori negri se n`-pustesc deasupra noastr`, dinspre nev`-zutul Vf. V`ratec. R`zle]e pic`turi deploaie stâmp`r` pu]in z`pu[eala. Se audtal`ngi, clopote, behìturi de oi [i capre,h`mìturi de ciob`ne[ti, molcome gla-suri de ciobani. Imediat, dintre c`turiide fag [i rari[tea neexploatat` descindeo turm` de vreo dou` sute de capete.Lu`m rela]ii de la ciobani, con[tien-tizând \nc` o dat` c` ei cunosc locurile,potecile, dar le vine extrem de greu sèxplice coerent.

Pornim spre Vf. Sermetie[. |ntâlnimimediat un grup de s`teni ce lucraser` lap`dure. Ne dau câteva rela]ii… ar fivreo 11 km, 7 pe drum forestier [i vreo4 pân` pe vârf, adic` vreo 3 - 3½ ore,plus coborârea. Ceva mai sus d`m pestedoi p`durari; explica]iile acestora con-trazic pe anterioarele [i sunt mai con-crete (3-4 km pe drum forestier [i, de laun pod de beton, cu o râp` ruginie pedreapta, \n sus, \nc` vreo 2 km, sprestânca ce se vede, ceea ce \nseamn`vreo 2 - 2½ ore).

Dup` vreo sut` de meri d`m de unciurgù cu ap` rece, izvorât din dreaptadrumului; la vreo 2 km o caban` d`râ-mat` e pe stânga drumului, o alta fores-tier`, la deversarea unui pârâia[, bun` derefugiu, la o adic`, cu saci de dormit.Deruta]i de explica]iile \mbârligate fa-cem dreapta \n sus pe pârâia[ - drumaccidentat de TAF. Continuând am fiajuns \ntr-un vârf secundar, sud-estic, alSermetie[ului. Renun]`m, revenim ladrumul forestier pe care continu`m \nc`vreun kilometru, dând de râpa ro[ie. Unpod tub de azbociment trece pe subcarosabilul ce continu` spre un molidi[planta]ie, de aproximativ 15 ani; la stân-ga se aude V. Sasului, s`rind \n cascad`.De aici, privind spre sud-vest, observ`muria[a stânc`, un fel de bulz, aSermetie[ului.

E teribil de cald, z`pu[eal`, zmeur`;mai sus afinele ne \mbie la ciuguleal`dar norii ce asalteaz` cerul dinspre sud-est, aducând furtun`, ne \ndeamn` lagrab`. Continu`m pe drum de TAF [if`ga[ relativ recent; urmeaz` o turb`riemustind` de ape ruginii putrifice, as-cunse de un gros covor de mu[chi. Suimdirect, travers`m o prim` zon` drapat`

cu rugi ]epo[i de mur, trunchiuridoborâte, ramuri agasante, \n cele dinurm` \ncerc direct spre piciorul sud-estic, acolo unde apare un recent ame-najat drum de TAF, acesta se \nfund`.

Picur`, pr`p`dul renun]` parc` s` sedezl`n]uie, am mai avea o jum`tatebun` de or` pân` pe vârf, atacând din-spre sud sud-est, la nord-est abruptulfiind foarte abrupt, accidentat. Rari[tea\n care suntem nu poate conferi un scut\mpotriva unei furtuni cu grindin` [idesc`rc`ri electrice. Renun]`m, ne re-\ntoarcem scurtând la maximum spredrumul autoforestier. Privim \napoi, fu-seser`m atât de aproape… Dup` vreojum`tate de or`, furtuna nedeclan[at`pare trecut`. S` \ncerc`m o revenire?Nu acum, mai bine diminea]`. Coborâmla vale, e la fel de z`pu[eal` dar uneoriadie o briz` r`coroas`.

La ciurgù ne stâmp`r`m setea. Laora 15 suntem \n poiana \n care voiam s`camp`m. E noros, sumbru dar… atât dedevreme. Ne consult`m [i decidem sàbord`m Vf. Sermetie[ din alt` perspec-tiv`, diminea]a. Pornim [i dup` ceiaproximativ 5 km pân` la borcut desco-perim cât de lung` e Botiza, pitit` \npiemontul cu acela[i nume. La casa cununt` preg`tirile-s \n toi, sosesc oaspe]i,[i strìni, cam jalnici dup` autoturis-mele anacronice, totu[i privi]i de local-nici ca semizei. Drumul e de ]ar`, bolo-v`nos, noroios, acompaniind V. Sasuluicu malul stâng din loc \n loc frumosornat cu stânc`rii sedimentare, oblicstratificate. Mai jos d`m \n asfalt.

Superbe chipuri de ]`rani, neasemui-te cele de coconi [i cocoane. Ajungem \ncentrul comunei, marcat de o biseric`catedral`. Spre dreapta continu` unvechi drum ce trece culmea MunteluiGurguiatu (1046 m), spre V. Minghet [iGro[ii }ible[ului (vezi revista Invita]ie\n Carpa]i, num`rul 53, 2005, pagina 5).Strategic \n`l]at` pe un dâmb, \nconju-rat` de morminte, biserica monumentspre care m` \ndrept, ctitorit` \n 1699\n Vi[eu de Sus, mutat` aici dup` dou`sute de ani, atunci când biserica botize-nilor fusese mistuit` de-un incendiu,supl`, armonioas`. {i aici avem pl`cutesurprize: prima e u[a pictat`, a doua\ncadratura u[ii, cu aspect de poart`maramure[an` tradi]ional` pictat`, atreia o piatr` funerar` din dreapta bise-ricii, cu o siluet` antropomorf` aducânda arhaic Christ (imagina]i-v` desenelerupestre), având la picioare dou` schi]ede portret.

Am revenit la ma[in` luând-o spre{ieu - Rozavlea - Strâmtura - Bârsana,de-acolo spre V`leni, bucurându-ne de ominunat` priveli[te spre Mun]iiMaramure[ului la dreapta [i Gutâiului\n fa]`, C`line[ti, Ocna {ugatag i]indu-[i casele din marea vegetal`.

Extraordinare, tipice teras`rile, acumtonurile tonic verzi ale porumbi[tilor [ifâna]elor ot`vite alternând cu bej ocrullanurilor de ov`z, grâu, cartofi. Coborâmserpentinele, continu`m spre C`line[ti,apoi cotim stânga acompaniind de-acum\nainte superba vale bolov`noas` a Co-sùlui, prin Sârbi, pân`-n Bude[ti, de-acolo, având la dreapta monumentalabiseric` monument (patrimoniuUNESCO) din Josani, deviind stânga,l`sând \n urm` biserica nou`, o alt` orto-dox` catedral`, continuând pe un drumrural forestier, fosta cale de acces pentru[antierele IPEG \nainte de 1989.

Avem spre stânga piemonul V`ratec,marcat de o succesiune de culmi gola[e[i spre dreapta culmea \mp`durit \n-[euat` ce leag` Vf. V`ratec (1358 m) deVf. Sermetie[, Neteda (1322 m), Prislopspre Pasul Neteda (1040 m), continu-ând spre nord nord-vest cu Trei Apostoli(Gutâiul Mic) - Vf. Gutâi (1443 m) -Creasta Coco[ului… Igni[.

La un moment dat, spre stânga,atrage aten]ia o forma]iune geologic` cuaspect de c`ldare glaciar`, Chicera-ispun bude[tenii.

Noi avem de parcurs 8 km pân` lam`n`stirea Sf. |mp`ra]i Constantin [iElena, construit` \n locul numit Ro[iile.Gospod`riile muntene[ti se \nghesuieunele-ntr-altele, de-o parte [i alta a VìiCosùlui, pân` aproape de Ruginoasa(fost` galerie de prospectare a IPEG,dovad` halda de steril actual` [i, din noudeplorabil ca practic`, depozitarea \npreajm` a camioane \ntregi de ru-megu[).

Aici drumul are o deviere de aproxi-mativ 100 m dreapta, fiind \nierbat. Locideal de campare \n fâna]a ot`vit`; opotec` suie peste pieptul de deal, deco-rat de tineri arini, spre m`n`stire.

Oprim [i camp`m aproape de lunca\ngust`, cu mur [i zmeuri[, aurii sân-ziene parfumând-o dulceag discret. Se-noreaz`, la un moment dat picur`,s`teni coboar` de la f`cutul fânului, al]iide la cules ciuperci, pe potec`, atela-jele-[i scrâ[nesc rafurile ro]ilor pe dru-mul abrupt de-al`turi. Solicit rela]ii,cele mai pertinente privind accesul spreVf. Sermetie[ ob]inându-le de la un

32


www.alpinet.org



p`durar.Cin`m apoi, a[teptând

furtuna, ne culc`m. Abia atrecut de ora 20. Susur devale, [oapte ale \ntârzia]ilorbude[teni intercalate celorale nop]ii. Groas` roua, câto ploi]` de var`, r`coare, pela 4 diminea]a cer senin, cupuzderie de stele. La 6 seaud primele glasuri aleunor s`teni tineri ce mergdup` ciuperci, la un mo-ment dat fli[cìe stridentdin degete, ca s` ne tre-zeasc`. Oricum, nu maidormim.

Suntem \ntr-o depre-siune, \nconjura]i de culmi\mp`durite, soarele ajungemai greu aici, abia pe cândvom fi pleca]i.

Adun`m cortul, deju-n`m \n timp ce localnici,mai ales femei, cu coconifrumos \mbr`ca]i suie sprem`n`stire, privindu-ne cu-rio[i. Pe la 8,30 continu`mdeplasarea (3 km) sprem`n`stire. L`s`m la stângadrumului o gospod`rie tra-di]ional`, o alta r`mâne maisus \n dreapta, o clip` pers-pectiva se deschide la vestpân` spre Creasta Coco-[ului.

Albastrul cerului, aerulmatinal r`coros pur, sunt\nlocuite treptat de noriice vin dinspre V`ratec [isoarele ce se-nal]` stârnindz`pu[eala.

Extraordinar` paji[teaalpin` \mpânzit` de flori detot felul, violetul domi-nând al`turi de galbenulsânzienelor. Neb`nuit`deschidere, culme gola[` lastânga, pe alocuri sporadicestânc`rii ce sporesc pito-rescul. La dreapta V. Mare,afluent al Cosùlui, dincolode ea nesfâr[itul codruluide foioase [i conifere.

O caban` imens`, neter-minat`, dorit` turistic`,abandonat`, marcheazÀr[i]a. Drumul continu`

33


www.alpinet.org

BBrreebb,, vvââllttooaarree..foto: Ic` Giurgiu



l`sând o alt` c`b`nu]` [i-o colib` [indri-luit` pe dreapta; mai sus, dincolo devale, o cochet` c`b`nu]` nou`, strategicplasat` \n paji[tea verde biliard a luncii.

Intersec]ie, o r`stignire-n albastru, lastânga un drum spre câteva abandonateconstruc]ii [i un alt fost [antier IPEG; ladreapta continuarea spre m`n`stire [iValea cu Pe[ti, cu obâr[ii sub Sermetie[.S`geat` spre dreapta - m`n`stirea 1 km.

Drumul parcurge o zon` umbrit` decodru, iese-n paji[te alpin`, l`ca[ul sfântivindu-se \n fa]`. Poarta voit grandiosmonumental` e \n construc]ie, ca [i unzid \mprejmuitor, bisericu]a cochet`,maramure[an`.

Drumul continu` \ngustându-se, prindreapta, suie pe un platou din spatelebisericii, acareturile monahale sunt \nstânga, pe un platou inferior. |n incintàu ap`rut primii enoria[i, \n ]inut`s`rb`toreasc`. Trecem de m`n`stirecontinuând spre o caban` IPEG, galeriaminei de prospectare [i sur [iroita hald`de steril din dreapta.

De aici vom continua pe jos. E 9diminea]a. |nainte de cabana adminis-trativ` IPEG exist` dou` drumuri dec`ru]e, p`durarul ne-a recomandat vari-anta din stânga.

Respectând sugestia, suim spre estabruptul [leaului argilos mocirlos, cuaspect de sinuoas` pârtie de bob, spre oprim` culme, acolo drumul de c`ru]ecote[te spre sud, mergând aproape ori-zontal; urmeaz` o flexare spre est, dindreapta apare a doua variant`, pe carene vom \ntoarce. Drumul suie o vreme,dând \ntr-o poieni]` mic`.

|n fa]` e Vf. Sermetie[, versantulnord-vestic. De aici nu mai exist`potec` spre vârf, drumul de c`ru]` oco-lind spre dreapta, intrând \n p`dure, lastânga existând un vechi drum \nierbat,de TAF. Piciorul de munte ce trebuie s`-l suim are versantul stâng acaparat dezmeuri[ dens, mai pu]ine tufe de mur.O destrab`lare de bun`t`]i ale naturiidar… [i habitatul ur[ilor, mai ales c`ceva mai sus, suind la liziera f`getuluiintercalat cu brad [i molid, apare afi-ni[ul dens perie, \nalt de 35-50 cm,bogat \n rod.

Doborâturi de vânt, frecven]i scoru[is`lbatici \ngem`na]i, deset silvic aproa-pe de netrecut, vegeta]ie putrind` as-cuns` de catifela]i mu[chi, aspect derezerva]ie natural`, nici urm` de potec`.

Url`m pentru a-i avertiza pe posibilii\n preajm` ur[i, neagreând nici m`car \nglum` vreun face to face. Apar stânc`rii

ruiniforme conglomerate, cu mici grote,v`gùni la baz`, ideale locuri de ad`-post/ hibernare, mu[chii ce le acoperàmplific` s`lb`ticia, nota de mister.

Geologul Dumitru I[tvan m` averti-zase c` suitul pe Vf. Sermetie[ e reco-mandabil dinspre sud. Acum vedeamconcret de ce. Ne strecur`m printrestânc`rii, la dreapta una mai \naltàvând aspect de falic sfinx. Prindem unfel de culoar incert pe care-l urm`m cudificultate medie pân` pe vârf. Am f`cut1¾ ore pân` aici.

Pe vârf nu exist` un gol cu paji[tealpin` ci o suit` de cre[tete stâncoase cepermit panoramarea vast`, r`spl`titoarea ini]iativei [i nu prea marelui efort. Lasud-est Vf. V`ratec (1358 m), cu releulradio (pân` acolo ar fi aproximativ 1½ore pe culmea cu p`dure de molid), peacee[i direc]ie Vf. Hudin, nev`zut \ns`}ible[ul.

Spre vest nord-vest culmile \n[euatespre Vf. Neteda - Prislop - Gutâi. Lanord-est, departe, str`lucind \n soare,m`n`stirea Botiza, apoi localitatea alun-git` pe lâng` V. Sasului spre {ieu - ValeaIzei. Spre nord, piemontul V`ratec, \n-l`n]uite culmi gola[e, la stânga lor salbalocalit`]ilor Bude[ti - Sârbi - C`line[ti -Ocna {ugatag… Creasta Coco[ului nuscap` de \nv`luirile de nori.

E ar[i]`, z`pu[eal`. La nici 10 m\nspre est turnul sur stâncos cel maimare, cu o vertical` de aproximativ 45m, pe care-l z`riser`m cu-o zi \nainte.Dup` vreun sfert de ceas ne lu`m r`masbun de la acest, neb`nuit m`car, obiec-tiv turistic cu speran]a c` vom reveni.

Coborâm aten]i, pentru a evitastânc`riile, pragurile insurmontabile, \n25 de minute suntem la baza zmeu-ri[ului, delectându-ne cu savuroaselefructe, adunând sun`toare, coada [ori-celului, frunze de zmeur pentru ceai,admirând, ceva mai jos, pal violeteleflori alpine stelar inodore. Dup` vreojum`tate de ceas pornim la vale, de-aceast` dat` optând pentru drumul dec`ru]e desprins spre stânga, mai direct,spre final acompaniind firicelul unuipârâia[, \n aproximativ 45 minuteajungând la ma[in`.

Trecuse bini[or de amiaz`zi când aml`sat la dreapta m`n`stirea, stare]ulascetic rubliovian care tocmai terminaseslujba despov`rându-se de ritualicele-ive[minte.

Enoria[i coborau la vale, mâncândevlavio[i dumica]i din sfân]ita prescur`,povestind, bucurându-se de duminicala

rupere de ritm. Am admirat ]inuta \ngri-jit duminical`, vag tradi]ional`, mai alescea a vârstnicilor, ce se re\ntorceau de labiserica nou` Bude[ti.

Din p`cate gospod`riile ]`r`ne[ti nutr`dau prea mult` grij` [i ordine iarValea Cosùlui suferea cumplit efectelepolu`rii casnice. De la prim`rie am luat-o la stânga-n sus, atingând asfaltul [ose-lei ce suie spre Pasul Neteda, coborândapoi \n Cavnic. Spre stânga, departe,ap`ru Vf. Sermetie[, la dreapta lui releulde pe Vf. V`ratec. Ciupercari iscodeaupoalele molidi[ului, \n Cavnicul str`-vechi, minieresc, remarcar`m al`turi decochete c`su]e vechi sau noi, \nvioratede salbe de flori policrome, recentd`râmate case c`rora aveau s` le ia loculaltele, dovad` c` recesiunea economic`se subscrie unui anume relativism.

Am \ncheiat inedita tur` admirând inpassing Vf. Mogo[a, Pietrele {oimului,Piatra Ro[ie, apoi frumoasele sate{urde[ti, D`ne[ti, {i[e[ti… La 14,30eram \n Baia Mare.

GGrrooaappaa lluuii CCoottoozz- BBuuddee[[ttii

Octombrie 2005. Cu Mi[u Ghe]ie.Plec`m abia dup` ora 10,30 spre Cavnic.Cer senin, soare generos, superbe pas-teluri autumnale, de la aurii b`nu]i aifrunzuli]elor de mesteceni la sângeriulcire[ilor sau violaceul ciudat/ decadental frunzi[ului perilor s`lbatici, portocaliifl`c`rile solitarilor carpeni, ruginii mo-numentalele coroane ale fagilor delizier`… |n curbele nordice, [iroirile deap` nocturne deveniser` [erpe[ti limbipar[ive de ghea]`, cu iminent risc dederapaj/ zbughire nedorit`-n decor.

De-abia dep`[im panta accentuat`dintre La Cruce - Pasul Neteda c` r`-mânem mu]i de-atâta imprevizibil`superbe]e. Spre nord nord-est, \nce-pând cu aproape rectilinia spinare albimaculat` Zakarpatya, continuând spredreapta cu Vf. Poloninca - Muntele lui{erban - piramida spectaculoas` a luiPop Ivan, terminând cu mogâldea]aavântat` a Farcùlui scurs \n prelug` [aspre Mihailecu, totul \mbr`case regalahlamid` alb` a celei dintâi z`pezi a iernii2005/6, cu prim plan simfonic de rugini-uri, ocruri, bejuri delicate, cu soareleorbind de-a dreptul… ni se p`rea c`dincolo, spre debutul Maramure[uluiistoric, ne a[tepta uvertura Paradisuluiterestru.

La 11,30 abia cotisem din DJ 184, peun drum forestier ce suie, traversând

34


www.alpinet.org




35www.alpinet.org

BBrreebb,, cciimmiittiirruull..foto: Ic` Giurgiu



Râu[orul [i mai apoi V. Oan]a, respectivafluentul estic al acesteia, V. Merchiu-lui, pentru a aborda aproape circularM`gura Mic`. {trafuri tractate de caimeti[i semigrei, suri/ murgi, duceau lavale bu[teni impresionan]i de molid [ibrad, abia reteza]i cu drujba sub M`guraMare (1263 m).

Privim spre vest, imediat ce am aban-donat Dacia fidel`, sub linia de \nalt`tensiune Cavnic - Sighetu Marma]iei,imortalizând stânc`ria brun g`lbui ruini-form` Pietriceaua, evident cu prim plande f`get policrom, sc`ldat \n soare. Pa-ji[tea, \n locurile umbroase era verdeargintiu, glazurat` de groas` brum`.Ideal timp de turism montan. {oapte deape. Tineri brazi [i molizi, viitoare victi-me ale proximului Cr`ciun.

Constatasem barbarii pres`rb`tore[tiaici [i-n urm` cu 1-2 ani. Mai \ntâi tâ-n`rul conifer e tìat cu toporul, multdeasupra solului, abia apoi i se apreciaz`\n prip` simetria, densitatea/ bog`]iaramurilor, \n final mul]i r`mân acolo,necorespunzând "estetic" [i sub raportcomercial. Ce importan]` au cei 10-15ani de cre[tere? Pentru borfa[i, niciuna.

O volta suie-n dreapta spre M`guraMare, alta la stânga trecând pe lâng` unversant râpos bolov`nos, spre PoianaMerchiului, pitoresc marcat` de vechi,netransportate de 2-3 ani clì de fân(am f`cut 45 minute pân` aici). Multefâna]e-s necosite. Spre vest ne \ncânt`,de la M`gura Bude[tiului, picioarele [iabrupturile nord-estice ale Gutâiului \nsoare. Breb (fotografii la paginile 33 [i35), Bude[ti, Ocna {ugatag, Giule[ti sepot identifica lejer de aici dar ceea ce-mi determin` imortalizarea emo]ionat`pe pelicul` sunt fagii uria[i ruginiu aurii,molizii, \ntunecate lumân`ri verzi [iback ground-ul Mun]ilor Maramu-re[ului [i Ucrainei Transcarpatice, albi]ide nea.

Stive de meteri de fag pentru foc. Oalt` variant` de TAF suie la vest deM`gura Mic`, spre o poian` de culme [iapoi c`tre Vf. M`gura Mare, respectivspre sud-est, spre vasta [i pitoreascap`[une alpin` Prisaca. Stâne pustii.C`soaie pitore[ti, staule [i lese adunategrijuliu pân` la ie[irea turmelor, dup` 10mai 2006. Spre est o prim` imagine asmocului, creasta Piatra Toto[ului - i]it`din molidi[ dens.

Ocolim pe drum autoforestier, de lavest, la nord apoi est [i-n final, coborându[or spre sud, descriind o ampl` pot-coav` lejer`, cu vuinda Vale a Pietrelor la

stânga noastr`.Spre sud (dreapta) vom avea un fel

de falez` a M`gurei Mici, \mp`durit` cutinere foioase [i conifere, locul uneiample alunec`ri de teren pe argile [imarne, cele care au blocat odinioar`spre aval un fir stânga al V. Pietrelorpentru a crea neb`nuita de mul]i biju-terie lacustr` - Groapa lui Cotoz. Maifusesem aici \n urm` cu doi ani, la\nfloritul orhideelor \n salba de turb`rii[i sforace cascadate pe vreo trei niveluri.

Acum luciul de ap` era evident redusdar culorile/ oglindirile iriza]iile solareconfereau ceva de straniu basm am-bian]ei. Ghebe, Boletus submentosus,Boletus satanas, amanite de toatefelurile, o singur` mân`tarc` robust \n-tunecat` la poalele unei tufe de alun ce-[i scuturase par]ial podoaba de frunze.Frecvente inflorescen]e, alb stelarediademe, alteori grupaje de ]epo[i bobo-ci sidefii - Carlina acaulis - ordine [iinconfundabile medalii ale toamneitârzii.

Despuia]i paltinii scor]o[i, generândun veritabil covor de frunze \mbârligateprecum primitiv r`sucitele ]ig`ri dinvreme de r`zbel.

Suim la drum l`sând \n urm` un ver-sant despuiat de vegeta]ie, cu minereuoxidat, galben maroniu [i cu stria]iivinete, reper excelent pentru loca-lizarea tùlui \nconjurat mai ales de f`-get matur dar la deversare [i de plopi,loz`, mesteceni, multe trunchiuri dobo-rât putrede, drapate cu catifela]imu[chi.

Trebuie s` ajungem la V. Pietrelor. Netrebuiesc abia 10-15 minute (1½ ore dela plecare). Continuasem o dat`, pri-m`vara devreme, \nspre amontele ei, pedrumul flancat cu superbe poieni]e/\nguste lunci - fâna]e ce suie pân` la estde M`gura Mare - aproape de PoianaPrisaca, cu colibe, stâne [i c`soaie dev`rat, pitore[ti clì de fân.

Acum \ns`, la primul pode] de betonremarcar`m pe malul geografic drept ofost` hald` de steril [i o potec` drum dec`ru]e suind u[or spre est nord-est,taman direc]ia noastr` pentru a abordade-aici Piatra Toto[ului. Un fir vioi deap` tr`d` fosta galerie pr`bu[it`, cucâteva putrezite arm`turi de lemndecorând satiric gùnoasa gur` de min`,cel mai recent de pe la 1950, de nucumva de pe vremea micii comunit`]iaustriece stabilit` aici [i mai ales laJireap`n, pe V. Prislopului - Napoleon,pe la 1700.

De aici am suit spre est, printr-unlabirint succesiv de mici poieni]e. Cusau f`r` colibe de p`storit, sau doarfolosite la cositul fânului, cu clì burdu-h`noase, tufe de afin despuiate de frun-zi[ dar bogate-n rod dulce ciupit de bru-m`, mai sus tufe de coac`z.

Am ajuns pe o culme cu rari[te demolizi din care, privind spre nord-estam avut o prim` imagine a abruptuluiPietrei Toto[ului. Nu puteam continuadirect \ntr-acolo fiindc` am fi avut detraversat un deset de r`[inoase mature[i un vâlcel cam dubios. Am continuata[adar spre est, pe o culme cu rari[te debrazi, dând de loca]ia unei alte colibe,pitoreasc` nespus contre jour, am suitapoi oblic nord-est, printr-un brâu defoioase, atingând culmea principal`, cumarcaj triunghi ro[u, ce leag` PiatraTotu[ului de Fântânile Pris`cii, aproxi-mativ \n [aua din care, ocolind prin sud-vest M`gura {arampùlui, continuândapoi spre est, descendent, drumul deTAF va dep`[i M`gura Hen]ii pentru aintra \n drumul autoforestier ce suiespre Vf. Ple[ca - Neteda, aproape deIzvorul Bìlor - Jireap`n - La Troi]`.

La ora 14 suiam pe Piatra Toto[ului,pentru vasta panoramare. Aproape seauzea l`trat de câine, de fapt erau mul]iciupercari r`zle]i]i prin poieni]ele dinzon`. Vedem Prislopul (1322 m);Ple[ca/ Neteda nu se arat` de aici, \nschimb uite Vf. Prisaca Mare [i \n[e-uarea Zgleam`nului spre M`gura Mare[i F`g`dù Pintii.

Vf. Sâva, la nord de noi (903 m),impresioneaz` prin vasta-i chelie bej,terasat` pe-alocuri. La stânga lui V. Sâva,mai sus afluentul acesteia, V. Prindelui,pe care ar trebui s` existe marcajul tu-ristic recent - triunghi ro[u - conducândspre Gura Râielor - Bude[ti.

Ne tenteaz` \ns` coborârea spre nord,pe o culme \nsorit`, La Mocirli sau LaUlm conform unui localnic venit cu[traful dup` piatr` pentru funda]ie lacas`. La dreapta sunt Valea [i PoianaM`n`stirii, deasupra troi]ei Jireap`n.

La ora 14,45 p`r`sim Piatra Toto-[ului, coborând spre nord-est, pe un[leau de c`ru]e. Acesta are repede oramifica]ie vestic`, pe sub stânc`riaPietrei Toto[ului [i o alt` variant`nordic` abrupt`/ bolov`noas`, spreMocirli - La Ulm. Nu vedem deviereanord-estic`, marcat` turistic spre V.Prindelui, e drept c` nici nu prea aveamchef s` coborâm dou` ceasuri \n umbrafundului \mp`durit al Vìi Prindelui [i-


36www.alpinet.org



apoi Vìi Sâva.Pe culmea larg`, cu paji[ti ocru bej

necosite, aurind \n soarele amurguluiiminent, era mult mai pitoresc iar pa-norama larg`. |n plus, aveam o perspec-tiv` nou` a abruptului nordic al PietreiToto[ului. Admir`m mu[uroaiele imen-se, acaparate de pedicu]`, la cea maimic` atingere eliberând nori de spori bejaurii.

De la vest, acolo unde troneaz` TreiApostoli - Vf. Gutâi, spre nord, de laBreb-ul cu greco-catolica biseric` cugemene turle argintii la Valea Cosùlui -Bude[tiul cu kitschuristicele-i turlemultiple, argintii, mai aval Sârbi [iC`line[tiul, Ocna {ugatag decalat` sprestânga sus…

Dincolo de chelia Sâvei (903 m), pre-vizibilul Defileu Râul Mare iar dincolode el Grohote, locul escav`rii atrocedup` andezite funerare. Deasupra lorVf. Pietrei (1106 m), V`raticului (1172m), Sermetie[ul cu molidi[ [i stânc`riisud-vestice (1306 m), puse-n valoare desoarele apunând, impresionante acumChicera, Gruiul Lupului dar mai alesfragmentul craterului vulcanic Corha,pistruiate \ntre afundele pliuri de câte-va sure grohote.

|n rest, arini[uri rare, intercalate cusute de clì de fân din vara asta sau pre-cedentele. O stân` joas`, recent plasat`pentru a târli o viitoare hold` de cartofi,\n prim plan un cire[, \n fl`c`ri parc`, cuc`soaia stânei pitore[ti. Tufe de p`ducel[i m`ce[i cu m`rgele rubini.

Mai jos, primele gospod`rii mun-tene[ti, preg`tite cu lemne de foc pen-tru apropiata iarn`, cu gr`mezi uria[e debostani porce[ti, s`nii, pluguri, alteunelte atârnate protector pe spatelegrajdurilor mìestru \mbinate-n lobe demolid, prunci frumo[i (coconi iste]i),ciopoare de pestri]e gìni, [iraguri dearpagic lunguie], salbe de p`stì de fa-sole op`rite [i puse la uscat pe prisp`,ghirlande de ceap` zemoas`, alungit`,cergi [i sumane puse la aerisit, c`me[ide in [i cânep`, cioareci, ii albe caneaua, puse la uscat la soare, zadiidinainte [i dinapoi, ritmate portative-nro[u, negru, galben strident sau porto-caliu.

Amabili localnici pozându-ne bine-voitori [i nespus de p`trun[i de m`re]iaevenimentului, gârbovite b`trâne luândvoinice[te-n piept coastele dealurilor,gr`bite, nici ele nu [tiau de ce, s` ajung`de la o \nmormântare cu fastuoas`poman`, acas`.

Un ceas ne mai trebuie pentru acobor\ pe uli]e accidentate la malulstâng al V. Cosùlui, la circa 1 kmamonte de confluen]a cu V. Oan]a,imortalizând case, [uri [i doi me[teridr`ni]ari ([indrilari), tat` [i fiu; b`trânulhipoacuzic, firesc la cei peste 90 de ani,dibaci \ns` \n mânuirea sculelor tradi-]ionale de despicat molidul, f`l]uitalbele [ipci ce vor acoperi c`su]a de var`\n care-[i afum` an de an porcul, dup`sângeros ritualicul Ignat.

Opinci, obiele imaculate de lân` ]ur-can`, care cu bu[teni, materiale de con-struc]ie, noi magazine strident spoite-nviolet sau roz bombon [i tot mai rare,pitore[ti tradi]ionale case/ [uri/ grajduridr`ni]ate, un sporadic, veritabil muzeual satului \n aer liber.

Poluat menajer Cosùl, minunat alt-fel datorit` bolovanilor sì andeziticiuria[i, milenar sp`la]i [i [lefui]i de tu-multuoasele ape de munte. Ora 17. Autrecut 5½ ore de la plecare [i ne-ncheiem tura lâng` prim`ria Bude[ti.

Câteva case mai jos, coroane mortu-are indic` tragicul - parte fireasc` a exis-ten]ei - copii, o mul]ime, divulg` ferici]i[i inocen]i [tirea, doamna \nv`]`toare as`rit \n fântân`, o \nmormânteaz` sâm-b`t`… Pentru comunitate, bucuria \n-tâlnirii, dialogului, prevaleaz` pierderiiunei fiin]e [i durerii. Rustic`, tonic`-ntr-un fel daco-tracic` haiducie \n de-but de mileniu III. Arhaism. Moder-nism. Ciudat amalgam. De fapt veri-tabil`, intens asumat` [i trìt`-n trud`via]`.

Ma[ina ne sustrage repede acesteirealit`]i, aruncându-ne-n bìm`reanulurbansim agresiv rutinier, \n mai pu]inde-o or`.

LLaa IIccooaann`̀- PPiiaattrraa TToottoo[[uulluuii

Traseu efectuat la 8-9 octombrie, cuPapa [i Iancsi Moldovan. Mul]umiriGetei Moldovan pentru preciz`rilenecesare orient`rii, ca [i inginerului Du-mitru I[tvan pentru completarea infor-matiei de pe harta 1:5.000 cu detalii [iistoric minierit neferoase \n zonaJireap`n, aproximativ pe la 1700.

Superbe zile de toamn`. Ideale turis-mului montan, mul]umit` soarelui dar\n primul rând dinamicii toamnei,vioiciunii tandru temperate a paste-lurilor tranzitorii, adierii blânde, funi-geilor plutinzi \n rari[tile de f`get mo-

numental intercalate cu rugo[i molizisobri, al`turi de iluzoriile aproape firede m`tase alb argintii ale pìanjenilor;cu pistruiat ciocolatii ciopoare deghebe, sute de c`su]e ro[ii bulinat albede pitici (Amanita muscaris) debordânddin paji[tile cu spic ocru auriu/ sidefiuproiectat pe canavaua azurie a cerului.

Rotunjite volume ale codrului tran-zitând spre bronz ar`miu, cu fo[nindepoteci acoperite de covorul frunzelor,policromi pseudofluturi muribunzi, pa-ricopitate amprente de cerbi [i ciutetr`dând nest`pânitele acum pasiuni,ancestrale premise ale perpetu`rii spe-ciei. Copoi ardeleni scheunând jalnic,suprapus hìtuitului agresiv \n defri-[`rile \ntretìate de macrameul tra-iectelor sinuoase de TAF-uri.

Fo[net. Miresme de brânz` de burduf[i p`str`vior sau hering afumat, de faptbanal de simplu emanate de regaleleP`l`ria [arpelui (Piciorul c`prioarei) s`l-tându-[i calotele umbrelu]e bej, p`tatecu maronii zdren]e din paji[tile alpinejoase, mla[tinile turb`riilor PoieniiPrisaca… Ciupercari r`zle]i, ivi]i deniciunde [i de peste tot. {tirbe babestrâmb bìu]ene adunând, cu spin`rilefrânte de trud`, prinosul de meri[oare(coac`ze ro[ii) ale Ple[cì (Neteda,1322 m).

Vân`tori ad`stând la soare [i o [uet`cremenal`, \ncurajându-se cu câte-odu[c` de p`linc` de prune \n {auaPris`cii, a[teptând pogorârea amurgului[i hìta[ii suind pe vâlcele cu h`]a[epentru a aduce-n ]eava \ngem`nat` aflintei magicul mistre], cu fioro[i-i col]i.

Straniu ]ipând` gaie nev`zut`, rarsalt vertical \n tremurat colibriene zba-teri tern maronii de aripi, de fâse verti-calizând mirabil spre cer, \n ciripitulvioi acutelor lor triluri mìestre.

R`ni de trunchiuri spurcate cu bardapentru a da curs hemoragiei r`[inii ete-rate de molid. Efebice trunchiuri defagi, molizi… secerate de drujb`, acumefemere cumpene sau lumân`ri stinsede-o parte [i alta a potecii incerte dinp`[unea \nsângerat` de frunzi[ul ciupitde frig al afini[ului.

Standuri de vân`toare coco]ate lamai bine de-un stat de om, printre coa-mele verzi \ntunecat aciculare alemolizilor rari. |ntârziate, delicate, nos-talgic frivole, ultime flori de tot felul.Necesare excep]ii menite s` sfidezerutina, \mpotrivindu-se trufa[e [i deo-potriv` ginga[ frivole, curtoaziei perfidinsidios invariabile a mor]ii… albe ce


37www.alpinet.org



vine.Ortaci pu]ini. Fidelii. Modelele vie-

]ii, cel pu]in unul (Papa). Vivant` visa-re, pas cu pas, cadru cu cadru, vânândpa[nic fotografic mângâerea umbrei a[-ternut` de-a traversul potecii petecitecu contorsiona]i ciurigì de frunze defag rumenite, sau icteric pistruiate cunegru, palmatele frunze de paltin.Straniu rubinii pâlcuri scunde de frun-ze de m`cri[ s`lbatic, smotocite inflo-rescen]e de ciulini. Ca de vat`. Porto-calii flori ru[inate, de p`p`dii. Pâraie[optinde, [lefuind milenar vulcaniciibolovani catifela]i de mu[chi umezi, cuTùl Negru reflectând deopotriv`siluetele dedublate.

Troi]` la Izvorul Bìlor - Jireap`n.Un micu], aplatizat pân` spre reinte-grarea-n generalul aplatizant al naturii,cimitir minieresc austriac, de pe la1700. Tiroleze a[adar reverbera]ii \nnumele unor bude[teni. Amalgam detimpi, memorii, prilej de specula]ii \nnocturnele revela]ii de sub bolta cur-bat` de povara argintiu str`lucitoare apuzderiei de stele. Cumin]i stafii mi-niere[ti. Pace. Acesta-i cuvântul nop]iipetrecute-n corturile izoterme plasateideal \n paji[tea cu o claie burdu-h`noas` de fân, otr`vitori bure]i pic-turali [i lumân`ri de molizi de la poalaocru maroniei halde de steril IPEG -Jireap`n. Parfumat a t`mâie [i uscat`cetin` de brad, focul zglobiu de tab`r`.

Infinit`, nerostibil` poezie din pri-cina s`r`ciei de definitoriu adecvatecuvinte. Toamn`. Vreme a (pe)treceriiunui \ncânt`tor anotimp al anului. Cuo deloc sperioas` c`prioar` n`lucind lanici câ]iva pa[i de noi, pe lâng` ruineleabia b`nuibile a ceea ce odinioar` fuse-se poate un animat, colcìnd de spe-ran]` [i via]`, F`g`dù (han) a Pintii.

Afro caprin provocatoare excres-cen]ele andezitic mamelonate ale}â]elor Doamnei (conform c`vnicari-lor) - Trei Apostoli sau Gutâiul Mic (pehart`). Prilej de a n`zui spre alte [i alteinedite proiecte similare sau [i mai [i.Toamn` \n Mun]ii L`pu[ului - unmirific crâmpei de }ar` Româneascàtât de pu]in cunoscut… atât de pre-tabil turelor de iarn`, pe schiuri …

Trenul de Satu Mare al lui IancsiMoldovan sose[te la 9,40. Suntem gatade plecare spre Cavnic la ora 10. Soare,cald, senin nesfâr[it. Suim spre Roata -

Pasul Neteda (DJ 184) [i la 10,50 par-c`m La Icoan`. Ne lu`m rucasacii cucalabalâc de campare [i cele de tre-buin]` pentru dou` zile. Pornim \nsusul pârtiei de schi, acaparate dezmeuri[ scund, pipirig, scai de totfelul, umed` pe alocuri, cu ciopoare deghebe de fag la lizier`.

|n 25 minute suim pieptul scurteipârtii cu telescaun, de doar 400 m lun-gime, continuat` \n pant` mic` al]icirca 250 m, \ntr-un rectangular in-trând al defri[`rii prin p`durea defoioase [i molid. O drujb` boce[te mi-log perfid ipocrit, secerând nemiloas`,un atelaj trage imediat bu[tenii la vale.Un muncitor forestier ne d` direc]iaspre stâna situat` \nainte, dincolo deun [leau ce las` la dreapta debutulunui fir de pârâu.

Urme de oaie sc`rm`nat` de lupisub poalele a doi molizi, la dreapta co-liba [i c`[`ria, pustii. Dou` paji[ti mo-cirloase la stânga, prima tìat` de undrum de TAF ce duce spre culmeanordic` marcat` turistic, de La Cruce,cu band` ro[ie. }inem spre \nainte,prin molidi[ tân`r, admirând ciuper-cu]e de tot felul, al`turi de ro[cove,ne[tiu]i bure]i turgescen]i. P`cat c`traseul de leg`tur` nu e \nc` marcat cucruce albastr`, ro[ie sau galben`; de LaIcoan` pân` la creasta principal`,band` ro[ie.

Cam pân` acolo ar trebui prelungit`[i pârtia de schi, pentru a-i da lungime,varia]ie, cot` [i spor de dificultate.Doar turi[tii unguri de la E.K.E., dup`15 august, au \nsemnat parcursul,corect, cu fâ[ii de panglici ro[ii sau vio-lete, atârnând din ramuri. Bifurca]ie,cotim stânga pe un [leau p`stos, am-prentat intens de copitele unui cerbfalnic \n adulmecarea iubirii furibunde.Dup` 50 minute de la plecare atingemculmea principal` vest-est, H-ul silvic[i banda ro[ie turistic` de creast` prin-cipal`, pe care continu`m la dreapta,spre F`g`dù Pintii.

La stânga, dincolo de defri[areavast` a foioaselor de la obâr[ia VìlorMerchiului, avem o prim` panoram`spre Bude[ti - Ocna {ugatag [i estulGutâiului. |n[eu`ri molatec verzi, cati-felate de pensulat torsionatele târse.Coborâm spre poiana rectangular` dinstânga culmii, ocolit` pe trei laturi cugard pastoral muntenesc de piatr`,tìem paji[tea u[or ascendent` spre ora

3 unde reperez facil lespedea cu 2s`ge]i ro[ii. Panglicile celor de laE.K.E., H-ul silvic [i marcajul turistic,adùgat celei de-a 4 patra parcurgeri azonei \n doar trei s`pt`mâni conferàcum fluiditate parcursului. Intr`m peun [leau nordic, tunel vegetal bronzruginiu, cotim dreapta, suind spreF`g`dù Pintii [i coborând imediat ladreapta, \n lungul firelor de pâraie,spre turb`ria [i Tùl Negru. Superbe-sacum \n soare, la ora 13,30.

Facem o tur` pe malul sud-vestic allacului, cu saltea groas` circular` demu[chi de turb`, r`chi]ele, afin, coac`zro[u (meri[oare) dup` care revenim laF`g`dù Pintii (1258 m) \n 20 min. 2¾ore a durat parcursul nostru de pânàcum. Pornim spre est, l`sând pe stân-ga panorama vast` spre M`gura Mare,Poiana Merchiului jos, la dreapta eiM`gura Mic`, departe localitatea Bu-de[ti, Breb la stânga, sub M`guraBude[tiului [i platoul vulcanic Gutâi.

Ocna {ugatag se etaleaz` cel maifrumos de aici, cu localit`]ile Sârbi -C`line[ti alungite-n avalul V. Cosùlui,h`t departe e monumentala biseric`,zidit`-n piatr`, a Giule[tiului, monu-ment istoric.

La 14,30 o lu`m spre {aua Zglea-m`nu, travers`m un mic fir de ap`printre grohote (aici pute]i face pro-vizii de ap`). D`m de pseudomormân-tul marcat cu frânt` cruce de stejar, demulte decenii, cu un putrezind trunchiacaparat de salbe de iasc`, ce aduce amarine cochilii de scoici.

Facem 20 minute pân` la vestulPoienii Prisaca, marcat` - esen]ial reper- de un observator de vân`toare cu sca-r` de lemn, coco]at \ntr-un molid de lastânga potecii. De aici se deschide oextraordinar` priveli[te la nord-est,spre Muntele lui {erban - Pop Ivan,Farcù [i Mihailec din Parcul naturalMun]ii Maramure[ului. La dreapta,crucile de inox ale Netedei marcheazòrizontul estic.

Spre dreapta sud, M`gura Leordei -inconfundabila piramid` cu foioase [iDepresiunea Bìu]ului. Spre sud-vest,cealalt` piramid` \mp`durit`, [i maimare, {atra lui Pintea.

Aici ar fi trebuit s` d`m de marcajultriunghi ro[u, ce debuteaz` \n Bìu],acompaniind spre amonte V. Leordapân` \n culmea principal`, continuândapoi spre nord, c`tre Piatra Toto[ului -


38www.alpinet.org



V. Sâva, la Bude[ti. Repet, reperul tu-ristic orientativ deosebit este observa-torul de vân`toare de la stânga poteciivagi ce taie paji[tea vest/est.

Noi continu`m spre est. D`m de unpar scund de lemn, vopsit ro[u, \npaji[tea Pris`cii, pe care-l bat ca reperutil \n solul moale, suind Vf. Neteda(ora 16), imortalizând Mun]ii Rodnei,}ible[ul, Hudinul. Am consumat pânàici 5 ore de traseu lejer [i coborândspre Prisaca, dup` excursul pe Neteda,cu scop de inventariere a reperelor nor-dice spre Jireap`n - M`gura Hen]ii -Piatra Toto[ului, d`m peste o grup` devân`tori. |nso]i]i de un ciob`nesc car-patin l`]os, negru ro[cat, un baseto-copoi negru, un copoi ardelean [i unmetis de fox-terrier, a[teapt` gonaciimistre]ilor dinspre V. Leorda. Spre\nserat vor hìtui \n zon`, pe vâlcelelecu h`]a[uri, ce le pic`-n cale. Ne \mbiecu p`linc`, \i refuz`m politicos; noi nuprea [tim cât mai avem pân` la acampa.

O lu`m la nord-est pe un [leau dec`ru]e ce taie paji[tea ocru m`t`soasàcum, \n amurgirile oblicelor soarelui;la stânga r`mâne o stân`, deasupra ei(spre sud-vest) o vast` zon` ml`[tinosturboas`, la dreapta o surpat` c`soaiede stân`, ceva mai jos, imediat, colibaunei stâne recent p`r`site. M`guraHen]ii r`mâne la stânga, noi coborâmpe un [leau abrupt, lutos bolov`nos, dec`ru]e spre un fir al V. Prislopului (aflu-ent dreapta al V. Sâva), dând repede deun drum autoforestier [i un altul deTAF, spre stânga.

La 16,50 o lu`m la vale pe drumulforestier (ce suie la dreapta spre zonanord-estic` a Vf. Ple[ca), coborândspre confluen]a Prislopului cu Napo-leon, reper primele halde de steril [isurpate galerii miniere de pe la 1700.

Ne facem provizii de ap` de la un[ipot cristalin rece ghea]`. Drumul fa-ce o volt` ampl` est, apoi coboar`direct spre nord. Haldele seculare suntnatural fixate consistent cu vegeta]ie,mai ales ierboas` sau arbu[ti, ro[coveledebordeaz` pe solul acid.

Dintr-o gur` de galerie pr`bu[it`,gùnoas` carie a pântecului p`mântu-lui str`vechi scurmat \n cùtarea auru-lui [i argintului, se scurge apa ruginiuchizoas` a vasarâ[ului (apa de subte-ran) r`sfirându-se palmar \ntr-o minia-turizat` delt` cu calupuri molatece de

mu[chi. Galerii, halde surpate mai aparpe malul drept al V. Prislopului, darmai sus, pe versantul nord-vestic alJireap`nului [i Dl. M`n`stirii.

Vedem apoi un zid de piatr`, vesti-giu al fostei flota]ii (exploatarea mi-nier` a neferoaselor \ncetând aici pe la1955, conform inginerului geolog Du-mitru I[tvan). Ora 17,30, o hald`. Ora17,40, o alta - cu ruina [teampului,flota]iei.

Suntem la Izvorul Bìlor. |nainteatroi]ei r`stignire exist` dou` drumuride TAF tìnd V. Prislopului spre (stân-ga) vest, unul trecând dup` câteva zecide metri de fostul cimitir al comunit`]iaustriece.

La 18,20 corturile sunt ridicate pemalul stâng al V. Prislopului, \ntr-o su-perb` fâna]` ot`vit`. Cu o claie de fân,arcurile grafice ale unei foste colibe depe la cositul fânului, o vatr` de foc,margini de brad, nelipsite pet-uri (campeste tot abandonate de ciupercari,culeg`torii de afine, coac`ze, vân`tori,muncitorii forestieri [i pur \ntâm-pl`torii turi[ti). O c`ru]` cu lemne defoc coboar` spre Râul Mare - Bude[ti.Iau informa]ii orientative pentru a do-ua zi. Stelele pogoar` asupra depresiu-nii \n ceea ce avea s` fie prima noapteturistic` autumnal` 2005 cu brum`. Laora 20 suntem piti]i \n sacii de dormit.

Aproape, aud [oapta somnului luiIancsi, solo \n cortul lui, lâng` mine pe-a lui Papa; Brena viseaz` agitându-[i l`-bu]ele \n culcu[ul moale preg`tit \nabsid`. La ora 3 ie[im cu Papa pentru ane l`sa efectiv cople[i]i de \nstelatama-gic bolt` a cerului, roua groas`tranzitând spre diminea]` \n argintiufo[nitoare metalic prim` brum`.

Valea bolborose[te lâng` noi, scur-mând milenar rocile vulcanice aglo-merat ruiniforme [i malurile ocru g`l-bui din cauza alter`rilor chimice prinplurisecular` oxidare de suprafa]`.

Spre 6,40 \ncepe a miji iar Lucea-f`rul dimine]ii. Primii ciupercari suiedeja spre {esuri - Jireap`n - Prisaca. Ofemeie ne spune c` am putea-o tìa di-rect pe un plai vestic spre Piatra Toto-[ului, \n loc s` cùt`m traseul de TAFpe lâng` disp`rândul \n h`]a[ul codru-lui cimitir austriac [i captarea lor teh-nologic`, micul ochi de ap` stagnant`ce deservea comunitatea, minele odi-nioar`.

Adun`m corturile fle[cìte de con-

dens [i rou`. Preg`tesc micul dejunfrugal, energetic [i doar strict pentru arena[te poeticul matinal reaprind facilfocul pe vatra fierbinte r`mas` pestenoapte. La 7,50 suntem gata de ple-care, cu destina]ia Piatra Toto[ului.

Ie[im din paji[tea \mprejmuit`direct peste gardul din bârne, traver-s`m drumul autoforestier, suind piep-ti[ 10 minute, printr-o rari[te de moliziintercala]i cu paltini [i tufe de alun [iarin, intersectând un drum de c`ru]epe care-l acompaniem.

Un handicapat mintal de pân`-n 25de ani adun` mân`t`rci [i ne derut`pu]in la orientare sugerând c` de laimediat descoperita, spre sud-vest,c`soaie a stânei cu grajd de v`rat pen-tru vite, ambele din bârne de molid,frumos construite, \ntr-o superb`culme cu rari[te de arini/ molizi plasat`(din p`cate plin` de pet-uri [i ambala-je plastic), s` continu`m o vreme pepotec` (inexistent`!) spre sud [i abiaapoi s-o tìem la vest.

Pân` la c`soaie, de-am fi [tiut de ea,masa [i b`ncu]ele din fa]`, aici am fi\nnoptat cu siguran]`, am f`cut maxi-mum 10 minute. Aici ne-am \ntâlnit,cu [ans`, un admirabil ghid, de doar 18ani, un bude[tean simpatic cu numegermanic, Vasile Berserman, urma[cert de-al vremelnic a[eza]ilor pe-aiciaustrieci, ie[it la plimbare duminical`[i cules de hribe.

Poteca spre Piatra Toto[ului por-ne[te din fa]a c`soaiei stânei spre lizi-era de molidi[, coborând oblic, sud-vest, pân` la talvegul V. Prindelui, aflu-ent stânga a V. Sâva. Poteca ia repejoraspect de drum de c`ru]e, atinge valeatraversând-o direct spre vest, suind a-poi accentuat pe un fel de vâlcel pie-tros umed folosit de c`ru]e, trece princodrul mixt de foioase [i molizi undedispare total. D`m \ntr-o poian` \ncli-nat`, situat` la nord nord-vest de Vf.{arampùlui (pozi]ionat aproape [i lasud-vest de M`gura Hen]ii).

O vreme ne deplas`m spre vest, peun vechi drum pe curb` de nivel, pen-tru c`ru]e. Spre nord se desprind vechidrumuri \nfundate, neumblate demult, ce coboar` spre Râul Mare -Bude[ti, deasupra confluen]ei cu V.Sâva, de la Gura Râielor.

Aici d`m de al]i ciupercari bude[-teni ce suie spre M`gura Hen]ii.Noaptea, bruma a fost groas` aici,


39www.alpinet.org



totu[i frecventele colonii de ghebe,amanitele de tot felul, muscari]ele ro-[ii pistruitae nu s-au pleo[tit \nc` postciupitura gerului.

Soarele-[i intr` \n drepturi \ncet. |nspate, acolo de unde am venit, dea-supra marii halde ruginii de steril, seobserv` o culme paji[te rectangular`,Culmea [i Poiana M`n`stirii (la est defosta E.M. Jireap`n - r`stignire - Izvo-rul Bìlor). Cic` de-acolo \n sus, spreVf. Jireap`n, pe la ceva stânc`rii soli-tare, ar vie]ui o familie de ur[i uria[i [iferoce. Poiana M`n`stirii o mai numescbude[tenii [i La Tin` sau La Moluri,datorit` turb`riilor [i mla[tinilor careau creat probleme, verile, cailor sco[i lap`scut, \mpotmoli]i cumplit, gata s`sucombe afund`rii \n ele.

Imediat dup` ce l`s`m la stânga(sud-est) Vf. {arampùlui, potecanoastr` larg`, cu urme de atelaje, d` \nculmea de paji[te alpin` orientat`nord-sud. La dreapta se ive[te frizurastâncos rebel` a Pietrei Toto[ului, iz-bucnit` dintr-o mare verde \ntunecat`de molid. Spre vest, aproape, e PiatraOnciului, stânc`rie bej sur` de pe unversant nord-estic al M`gurei Mici.

Urmeaz` paji[tea imens`, tìat` deDJ 184, ce coboar` dinspre Pasul Nete-da spre Bude[ti, acompaniind V. Râu-[or. Dincolo de ea M`gura Bude[tiului,apoi \n plin` etalare solarizat` matinal\n tonuri de miere Gutâiul, de laCreasta Coco[ului spre Vf. Gutâi (1443m) [i Trei Apostoli; ultima spre sud-vest e M`gura Mare (1263 m).

Sub noi, spre nord, chelioasa rotun-jime alpin` a Vf. Sâva, dincolo de ea,peste Râul Mare - Corha - Gruiul Lu-pului, Chicera, Vf. Pietrei V`ratice [i laest Vf. Sermetie[.

1¼ ore am f`cut de la crucea r`stig-nirea Izvorul Bìlor - Jireap`n pân` subabruptul sudic, \nconjurat de dens mo-lidi[, al Pietrei Toto[ului. Suim peforma]iunea trimamelonat`, cu aspectde creast` de coco[, dispus` SV-NE,ocolind-o prin stânga, pe o \ngust` po-tecu]`.

Vasile Berserman ne spune c` aici \[iare vizuin` o familie de lupi, c` \n zon`f`tase prim`vara o scroaf` mistre], c`de ani de zile aduce porumb [i otav`,cu s`niu]a tras` de un pitbul voinic,s`lb`ticiunilor cumplit hìtuite [i bra-conate, fiind amic al unui anumeG`vril`, p`durar/ paznic de vân`toare

care l-a ini]iat \n tainele codrului [i de-liciile pândei [i extazului faunistic.

O familie de corbi \[i f`cea cuib peun obelisc al Pietrei Toto[ului. De faptsunt trei turnuri stâncoase, distincte.Panorame spre Bude[ti - V. Cosùlui -Ocna {ugatag [i, mai apoi, la est sud-est, spre M`gura Hen]ii - Vf. Ple[ca(Neteda) - Prisaca.

Cu triste]e afl`m (de verificat!) dela agreabilul nostru ghid, absolvent alprimilor ani de curs de buc`tari-osp`tari din Ocna {ugatag, plecat maibine de 2 luni la fratele sù de 27 deani emigrat \n Italia, ca [i tat`l lor (dedoar 54 de ani) de altfel (revenit pe-acas` o vreme), c` marcajul turistic tri-unghi ro[u de la Gura Râielor - \n a-montele V. Sâva spre Piatra Toto[ului afost distrus deliberat de bude[teni,prin tìerea arboretului marcat cudrujba.

De men]ionat c` pe culmea sudic` aPietrei Toto[ului [i drumul de c`ru]ece suie blând [i frumos, prin f`get ma-tur mai ales, spre Fântânile Pris`cii [i a-poi turb`riile Pris`cii, marcajul tri-unghi ro[u e corect realizat, ini]ial pe 2bolovani, apoi frecvent, pe câ]iva fagimaturi; dup` o vreme \ns` s-a prefigu-rat doar un triunghi ro[u cu latura de 5-6 cm, lipsind albul triunghiului exteri-or, vopseaua nu prea e de calitate [i ne-finalizarea grabnic` a marc`rii ar com-promite munca ini]iatorilor, Asocia]iaMicroregiunea de Dezvoltare a Turis-mului Mun]ii Gutinului.

Coborând de pe Piatra Toto[ului,Iansci (medic) se dezechilibreaz` pe opotec` rectilinie, pe curb` de nivel, serostogole[te de vreo trei ori, fericindu-se cu o fractur` radio-cubital` la \nche-ietura pumnului mâinii drepte; a[a c`\[i imobilizeaz` articula]ia [i ante-bra]ul. Ne pare nespus de rù, dar el eun stoic [i un turist ortac de o calitatemoral`/ uman` excep]ionale. Renun-]`m la a mai cùta [i accede acum sprevest, turb`ria cu tù Groapa lui Cotoz,suind, la ora 10, spre Fântânile Pris`cii,pe un drum larg [i u[or, \n pant`, binemarcat turistic.

Ne desp`r]im de ghidul nostru deexcep]ie, Vasile Berserman, urându-i[colarizare b`ftoas` [i succese \n via]ace-i st`-nainte. El o ia spre stânga, oco-lind prin sud-vest Vf. {arampùlui,pentru a continua spre M`gura Hen]ii,traversa pe la origini V. Prindelui [i apoi

V. Prislopului, suind la Jireap`n [i apoicoborând {esuri, unde zice c`-[i arelocul lui de hribe; culege 1-2 kg, mâ-nânc` merindea, trage un pui de somn[i se duce fericit acas` la ai sì.Admirabil bìat!

Noi continu`m spre dreapta, d`mde o stân` colib`, mai sus de o c`soaiesurpat` par]ial. La dreapta apare o vari-ant` ce o taie peste un pârâia[ dar con-tinu`m u[or \n sus [i spre stânga,apropiindu-ne de Fântânile Pris`cii -poieni tìate de izvoare ml`[tinoase,cu pipirig, mohor [i costreie. Marcajuldispare \ns`. Ie[im \n Prisaca nord, re-per`m Mun]ii Maramure[ului, crucileinox gemene ale Vf. Ple[ca (Neteda),la stânga dou` vaste turb`rii \n care b`-iu]enii adun` coac`ze ro[ii. Suim laobservatorul de vân`toare (nu ocolimpe curb` nord-vestic` de nivel Vf. Pri-saca pentru a continua spre Zgleam`nde[i e posibil!) dând \n marcajul deculme band` ro[ie (2½ ore de la E.M.Jireap`n pân` aici).

De aici o lu`m spre vest, pe drumulde c`ru]e \nierbat ce duce spreZgleam`n (pe unde trecem la ora11,10) iar la 11,20 poposim la F`g`dùPintii. De aici spre sud se desprindeun drum de c`ru]e, TAF spre obâr[iaVìi Delu]u iar la sud-est, \n 10-15 mi-nute la Tùl Negru. O s`geat` ro[ie,dispus` pe o lespede sur`, indic` lavest continuarea benzii ro[ii spre LaCruce - Pasul Neteda.

Soare, o minune, pân` aici am imor-talizat pasteluri panorame policromede sezon, acum ne hr`nim spiritul cuvastele panorame nord-vestice. Dup` obinemeritat` hodin` [i mai ales poate oultim`-n 2005 plaj`, la ora 12,10 ple-c`m spre La Icoan`, urmând mai \ntâibanda turistic` ro[ie, mai \ncolo acom-paniat` de panglicile E.K.E [i H-ul sil-vic.

L`traturi scheun`turi de copoi [istrig`te de hìta[i suie spre noi dinspreV. Merchiului - Oan]a, mai \ncolo, dup`ce deviem stânga pentru a cobor\ lastâna de deasupra pârtiei cu teleschiLa Icoan`, dou` 4x4 noroioase uruieaiuritor, din greu pe drumurile fores-tiere accidentate. La ora 13,10 atin-gem zona superioar` a pârtiei de schide unde imortalizez un teribil fundalde Gutâi integral, plus Vf. Mogo[a, iarla ora 13,25 ne \ncheiem tura, pornindf`r` grab` spre Baia Mare.


40

www.alpinet.org



Petru LLucian GGOJA ((Baia MMare)

27 noiembrie 2004, cu Dumitru I[tvan [i Mihai Ghe]ie.Plec`m la 8,30 din Baia Mare, spre Baia Sprie, {ise[ti,D`ne[ti. Cer acoperit, lumin` chioar`, altfel o pl`cut` zi deiarn`. Oprim sub relativ recent construita biseric` ortodox`,cu aspect de bazilic`, lâng` podul pe sub care incredibil despectaculoasa Vale Izvorul Bulzului traverseaz` DJ 184 (extrastopografic de pe harta turistic` realizat` de Oficiul Jude]eande Turism Maramure[).

Cheile D`ne[tiului, {cheile conform localnicilor, debu-teaz`-n stânga [oselei, impresionâdu-ne, în timp ce la dreapta

[oselei atrage aten]ia pâlcul pinilor de pe Dl. Mândra (foto lapagina 42). Trecem podul, dup` care ne angaj`m spre amon-tele v`ii bolov`noase, str`juit` de [iruri de arini picturali,urmând un drum de c`ru]e, pe malul stâng.

De-o parte [i alta r`mân câteva ordonate gospod`rii ]`r`-ne[ti. Imediat intr`m în chei, admirând pe malul stâncos arid,punctat de stejari, mai rar mesteceni, unii drapa]i cu hlamideverzi tonice de ieder`, o gospod`rie coco]at` sus, veritabil cuibde vulturi, inducându-ne compara]ii cu monahalele edificiicretane sau elene dar [i cu cele din Mun]ii Coziei.

Cheile în sine nu str`bat un defileu str`juit de pere]i ci,valea, cu un neb`nuibil debit, se insinueaz` printre dou`

Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 MMuunn]] ii ii GGuuttââ ii

41www.alpinet.org

Cheile DD`ne[tiCheile DD`ne[ti




42

m`guri constituite din riodacite cu biotit de D`ne[ti, roci vul-canice absolut specifice zonei, biotitul fiind de fapt o mic`neagr` (conform geologului Dumitru I[tvan).

Z`pada nu are mai mult de 15 cm, deplasarea e lejer`. Lastânga se ive[te un prag stâncos, înalt de circa 3 m, peste carese prelinge [ipotul unui timid pârâu necaptiv total în cuirasade ghe]uri.

www.alpinet.org

CCooppaacc ccuu iieeddeerr`̀,, vveeddeerree sspprree zzoonnaa ddee nnoorrdd-eesstt aa llooccaalliitt`̀]]iiiiDD`̀nnee[[ttii.. ||nn ffuunnddaall,, mmoolliiddii[[uull eessttee ppee DDll.. MMâânnddrraa;; llaa ddrreeaappttaaaacceessttuuiiaa,, vveecchhiillee bb`̀ii ssuullffuurrooaassee,, \\nn ccuurrss ddee rreeaammeennaajjaarree..


IInnttrraarreeaa eessttiicc`̀ \\nn CChheeiillee DD`̀nnee[[ttii.. foto: Petru Lucian Goja (Baia Mare)



43


www.alpinet.org

CChheeiillee DD`̀nnee[[ttii,, oobbeelliisscc vvuullccaanniicc;; ddiinn rriiooddaacciitt,, ccuubbiioottiitt.. ||nn ddrreeaappttaa,, DDuummiittrruu II[[ttvvaann..




În drum, d`m de penele pestri]e ale unei nefericitezbur`toare sc`rm`nat` de un uliu p`s`rar sau de cum`travulpe. Spre dreapta, m`gura e fragmentat` într-un loc, cuaspect de abandonat` carier` cu o mic` grot` artificial`; apoivine o limb` de poian` înclinat`, cu aspect de pârtie de schipunctat` de cu[ma alb` a unei clì de fîn.

Versantul din stânga e mai compact, prelung, înalt, fere-struit de vâlcele afunde, acoperit preponderent cu stejar, maiîncolo intercalat cu fag, carpen [i rar, paltin. Cheile nu suntmai lungi de 1 km, asta nediminuându-le spectaculozitatea.

Ie[irea spre est rezerv` o veritabil` surpriz`: la stânga [iînainte Blidiri[tea, un muncel de 654 m altitudine, cu oampl` poian`-n cre[tet, punctat` de s`la[e de v`rat [i clì bur-duh`noase de fân cu albe c`ciuli de nea trase pe-o parte; spredreapta, versan]ii mai blânzi, nord-vestici, ai Dl. Muta Mic` -567 m altitudine; spre nord-est, un superb evantai de muncei(cu Porti]a, Ulmoasa Mic`) [i în fundul vìi, Bulzul, o stâncàmintind de Piatra Sfânt` a Mecì; mai la dreapta codrii defag suind spre Ar[i]a, ]inta noastr`.

Aceast` surprinz`toare deschidere r`spl`te[te din plinînvrednicitul prin aceste locuri turist [i, de parc` n-ar fi fostde-ajuns, spre stânga, printre lumân`rile întunecat rugoase

ale stej`ri[ului, se ivesc impresionant fotogenice forma]iunigeologice cu alur` de bulz, stranii degete, uria[e sarmale ver-ticale. Un drum [erpuind lejer spre est nord-est ne conduceprintr-o succesiune de fâna]e; traversând culmea spre stângaam ajunge la Negreia iar luând-o la dreapta, ocolind MutaMic`, am da în {urde[ti.

La un moment dat, la stânga, remarc o forma]iune înalt`de 10-12 m, ciudat`, pe care decidem s-o vedem de-aproape,de jur împrejur. Seam`n` cu Babele din Bucegi îns` e format`dintr-un aglomerat vulcanic cu o p`l`rie/ tichie andezitic`, defapt un riodacit cu biotit de D`ne[ti. Veritabil simbol faliccabalin, localnicii îi spun neao[, române[te… Phalus cabalen-sis.

Peste Izvorul Bulzului, la dreapta, atrage aten]ia o culmeînalt` stâncoas`; Dumitru I[tvan, într-o binevenit`, scurt`lec]ie de geologie, ne informeaz` c` aceea e tot andezitic`,dar altfel format`: dac` riodacitele de D`ne[ti au ap`rut înurma unei unice erup]ii vulcanice la sud-vest de Vf. Mogo[a,celelalte, din dreapta, sunt consecin]a unor succesive erup]iicare au antrenat din str`fundurile Geei diferite roci minerale.

Revenim de la falicul simbol, aducând întrucâtva [i a zvelt`ciuperc` cu trunchiul rugos, maroniu ruginiu [i tichia sur


44www.alpinet.org

PPrriinn CChheeiillee DD`̀nnee[[ttii,, ppee VVaalleeaa IIzzvvoorruull BBuullzzuulluuii.. foto: Petru Lucian Goja (Baia Mare)

||nn CChheeiillee DD`̀nnee[[ttii - fflloorrii ppuussee ddee pp`̀ssttoorrii llaapp`̀ll`̀rriiee,, ttooaammnnaa,, llaa aadduunnaattuull ttuurrmmeelloorr sspprree ssaatt..




www.alpinet.org

45


BBiisseerriiccaa ddiinn {{uurrddee[[ttii.. CCoonnssttrruuiitt`̀ \\nn sseeccoolluullXXVVIIIIII.. TTuurrll`̀ ddee 5544 mm \\nn`̀ll]]iimmee..

foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)




46www.alpinet.org

BBiisseerriiccaa ddiinn {{uurrddee[[ttii..foto: Ic` Giurgiu




47

www.alpinet.org

BBiisseerriiccaa ddiinn {{uurrddee[[ttii.. TTuurrllaa,, ddeettaalliiuu..foto: Ic` Giurgiu




48www.alpinet.org

BBiisseerriiccaa ddiinn PPllooppii[[..CCoonnssttrruuiitt`̀ \\nn sseeccoolluull XXVVIIIIII..TTuurrll`̀ ddee ppeessttee 5500 mm \\nn`̀ll]]iimmee..

foto: Ic` Giurgiu



alb`strie, fisurat din cauza multimilenarelor fenomenemeteoclimatice.

Travers`m o zon` colinar`, pe alocuri mocirloas` din prici-na puzderiei de izvoare, cu limbi de paji[te verde crud` con-trastând suav cu albul din jur. La stânga, versantul devine dinnou abrupt, bordat cu scurgeri andezitice, intens ridate.Ini]ial acolo ne atrage privirile fâlfâitul silen]ioaselor aripi aleunei bufni]e, apoi, prin p`durea rar` de stejar, sinuoasa aler-gare a unei ro[cate vulpi.

Revenim spre firul vìi, dând din nou în drum, trecemvalea, apoi un afluent estic al acesteia, unde ne încânt` o adoua cum`tr` vulpe, care [oricìa pe la mu[uroaie. Suntemtenta]i s` ocolim un muncel prin dreapta, pe sub linia deînalt` tensiune (Baia Mare - Negreia - Cavnic - Pasul Neteda- Bude[ti - Sighet) îns`, studiind harta, decidem s` con-tinu`m o vreme în amontele vìi, pe drumul pietros, recentparcurs de un [traf tras de cai.

D`m într-o poian` alungit` spre nord-est, de unde maivedem o dat` Bulzul, continu`m îns` la dreapta, pe un piciorce ne duce-n apropiata culme de unde avem o alt`, vast`deschidere nord-estic`, acum spre Dl. Crucii, definit de obifurcat` culme custuroas` andezitic` sud-vestic`.

Z`pada a trecut de 35 cm; fiind pufoas`, deplasarea nu edeloc dificil`. Din stânga se aude torsul grav molcom al unuitractor chinezesc ie[it dup` lemne de foc, în timp ce la dreap-ta, spre {urde[ti, trozne[te sec o împu[c`tur`.

Fâna]a vast` din jur, punctat` cu numeroase tufe de alun,rari, monumentali stejari [i fagi, mai rar s`lbatici peri saumeri, genereaz` alte superbe acuarele; la acestea se adaug`delicate imagini în tranzitorii griuri spre alb, peste care sesuprapun ocru bejurile cicorii, cozii [oricelului, morcovuluis`lbatic etc. uscate, nu mai înalte de doi la]i de palm`, de oauster sobr` picturalitate.

Z`pada cre[te încet dar sigur, apar [i acele fù[ituri, can-ioane sinusoidale sculptate de vijelii, extrem de par[ive.Departe, c`tre sud-vest, spre }ara Chioarului, ne încânt`magnificul joc de puzzle al gospod`riilor aglomerate \n jurulobeliscurilor spiritualit`]ii tradi]ionale: {urde[ti, Plopi[(fotografii la paginile 45-48), L`schia, Vad. O not` aparte depitoresc confer` la sud sud-vest M`gura Cet`]ele, cu aspectde imens fort str`juit de jur împrejur de un inegal f`get brunîntunecat.

Ocolim larg obâr[ia unui pârâu, d`m de o cas` [ur` grajddin bol]ari de beton, dup` care cotim stânga, spre zona sudicà Dl. Crucii. Spre vest se vede [i fascineaz` piramida conic` aTisei, dinspre malul stâng al Vìi Cavnicului.

Continu`m spre nord, z`pada de 45 cm tr`deaz` urmeleunui vier de mistre], uria[, dar [i câteva pic`turi stelare desânge. Dl. Crucii r`mâne la stânga noastr`, în timp ce spreînainte [i la dreapta putem admira versan]ii vestici, la poaleaccidentat stânco[i andezitici, ai Pietrei {oimului (Cavnic).

Paji[tea, prin care suim, urmând din ce în ce mai dificil[erpuirea vag` a unui pastoral drum, e punctat` de bolovanirotunji]i, din andezit. Dac` am continua prin paji[te la dreap-ta am ajunge la s`la[ele de v`rat de la sud de Piatra {oimului[i apoi în DJ 184, vizavi de intrarea spre V. Tisei (la aproxima-tiv 2 km sud de Cavnic).

O plac` andezitic` brun negricioas`, cu aspect de r`stur-nat` carapace de broasc` ]estoas` uria[`, ne atrage aten]ia pepiciorul accidentat din dreapta care acompaniaz` un larg vâl-cel poian` extrem de abrupt`, pe care am suit anterior, vara,

spre Ar[i]a - Vf. Mogo[a, în final coborând pe sub telescaun laLacul Mogo[a - Baia Sprie.

Acum urm`m o alt` poian`, de-a coasta, nord-estic`, maiapoi nordic`, cu un firav pârâia[ la dreapta, pe o potec` pas-toral` bine conturat`, acoperit` cu z`pad` de trece de 50 cm.D`m de o stân` cu colib` [i o izolat` claie de fân, protejat` decervidee cu bârne, intr`m în codrul cu exemplare frecventede fagi ce dep`[esc 1 m în diametru. Urmeaz` un tunel vege-tal în care îmi scutur în cap franzele, colaci, turte pufoase dez`pad` de[i în prealabil încerc s` despov`rez desi[ul boltitpeste potec` cu be]ele telescopice.

Ne apropiem de firul pârâului, iar la stînga privirile-mi suntatrase de un b`trîn, imens fag copt, acaparat de dou` imensecolonii de Pleurotus [i câteva suprapuse exemplare de iascàrgintie. Mitic` [i Mi[u umplu repede dou` plase din plastic,acreditând ideea c` un veritabil ciupercar adun` trufandaleindiferent de sezon. Continu`m pe malul drept al vâlcelului,pe care suim din greu circa 250 m în 50 minute. La ora 14,dup` 5 ore de mers, suntem pe buza sudic` a Ar[i]ei (1050 maltitudine).

Panoram`m încânta]i spre V. Cavnicului, brâul împ`duritnordic al Pietrei Ro[ii [i apoi h`t departe, spre mirificulChioar. La stânga, dincolo de V. Cavnic [i piramida conic` in-confundabil` a Tisei (alt vulcan, cu ciudate cotloane vizuini,suflante de aer cald, spre est, ne spune Dumitru I[tvan) seîntind Mun]ii L`pu[ului, spre V. Bloaja, {atra lui Pintea.

Dac` deplasarea prin z`pada ce trece de 60 cm nu ar fifoarte dificil`, am continua spre Vf. Mogo[a, dep`[ind un istmde codru de fag, lat de circa 100 m, dând într-o în[euat` po-ian` care precede asaltul Mogo[ei (pân` acolo ar mai fi circa 2km). Spre dreapta, Drumul c`tanelor, ce coboar`-n Cavnic.

Autobuz n-am avea decât la ora 20, suntem transpira]i, selas` neguri [i însereaz` imediat; propun s` coborâm ini]ialspre sud-est, prin poiana limb` pân` la o în[euare, apoi traver-sând o zon` de f`get, pentru a da imediat în continuareaabruptei (35-45%) poiene, pe alocuri cu andezitice, par[ivepraguri umede, glazurate cu ghea]`, ce ne duce spre baza sud-vestic` a Pietrei {oimului.

D`m de urma unui TAF ce tractase un uria[ fag tìat pen-tru foc, o urm`m spre sud-vest; am putea sui în culmea dindreapta, ajungând sub Dl. Crucii [i revenind la D`ne[ti, princhei, dar pentru a cunoa[te [i alte locuri ne orient`m spresud-vest, tìnd mici pâraie, admirând din alt` perspectiv`Piatra Ro[ie, abruptul ei vestic, gospod`riile solitare, l`sând ladreapta acea cas` grajd [ur` din bol]ari de beton, ghidându-nespre versan]ii estici ai Dl. Muta Mic`, coborând prin fâna]epitore[ti, pres`rate cu tufe de alun, rari stejari dar [i câtevaizbucniri stâncos ruiniforme ce sporesc pitorescul zonei.

L`s`m la dreapta un stuf`ri[ izolat, apoi o zon` umed` [ioglinda rotund înghe]at` a unui mic iaz. Suind u[or la stânga,dând de harnici localnici privindu-ne curio[i, înc`rcându-[iparfumatul fân în [trafuri trase de cai; în cele din urm`mergem printre clasice livezi [i gospod`rii, stârnind un spe-rios iepure. Ie[im în Dl. Corbului - {urde[ti [i d`m în asfaltulDJ 184, de aici coborând circa 3 km pân` la intrarea-n CheileD`ne[ti.

Dac` sui[ul a necesitat 5 ore, coborârea din Ar[i]a ne-a luatnumai 2,50 ore. Circuitul total a \nsumat vreo 13 km. Seînnopta deja când, bucuro[i de tura inedit`, ne-am cuib`rit înma[in` pentru a parcurge cei circa 18 km pân` la Baia Mare.


49www.alpinet.org



Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 OObbcc iinnaa MMaarree

50www.alpinet.org

Corina [[i AAda MMICLO{,{tefan MMARTINOV,

Vasile BBOUARU ((R`d`u]i)

Am pornit \ntr-o zi de toamn` pe untraseu spre care am fost îndrumat acummul]i ani în urm` de regretatul profesorConstantin Simota, cel care mi-a ar`tatmulte din tainele Obcinei Mari.

Am plecat din gara Putna (harta zo-nei, extras dup` ONT Carpa]i, 1989),pe drumul spre schitul Sih`stria Putnei,unde ajungem în 30 minute. Construc-]ie frumoas`, cu multe anexe. Din drep-tul schitului p`r`sim drumul principal[i ne abatem spre dreapta. Urc`m do-mol pe un drum forestier ce urmeaz`îndeaproape un pârâu ce izvor`[te dinapropierea Vf. M`gura Vacii. Ajungem lacap`tul acestui drum în 45 minu-te.

De aici se desparte o potec` spredreapta, care duce la schitul din vârfulmuntelui. Noi vom urma mai departepârâul, adic` spre stânga. La circa 5

Traseul CConstantin SSimotaTraseul CConstantin SSimota




51www.alpinet.org

minute de la cap`tul drumului forestierl`s`m pe dreapta o stânc` de aproape 12 mîn`l]ime [i începem s` urc`m ceva maiaccentuat pe pârâul cu numeroase micicascade [i grohoti[uri (foto 1). Dup` înc`40 minute, pârâul intr` în p`dure. Urc`mmai departe, de data asta o pant` mai ma-re [i ie[im din p`dure dup` o jum`tate deor`. De aici începe golul alpin. O dat` ie-

[i]i din p`dure d`m peste gardul uneistâni pe care îl dep`[im spre dreapta [i neîndrept`m spre Vf. M`gura Vacii (1158m), marcat cu o cruce.

De pe vârf se vede toat` creastaObcinei Mari iar în zilele senine se ob-serv` spre sud col]ii inconfundabili aiPietrelor Doamnei din Masivul Rar`u, ce-va mai la dreapta Giumal`ul iar spre vest

Mun]ii Suhard (foto 2). De[i în vale vre-mea e relativ pl`cut`, aici este înghe]at.Vom cobor\ spre nord-est, urmând poteca.Dup` 5 minute poteca se bifurc`, ceafoarte bine conturat` coboar` spre nord [idac` o urm`m ajungem în satul Straja.

Noi ne abatem spre est [i trebuie s`fim aten]i pentru c` în acest loc nu estefoarte bine vizibil` poteca pe care vrem s`

22

11

RRaarr`̀uu




52www.alpinet.org

facem traseul. Intrând iar în p`dure c`ra-rea devine din nou vizibil` [i se strecoarànevoie printre br`du]i tineri. Coborâmîntr-o [a de unde poteca urc` [i dup` circa30 minute de la plecarea de pe Vf. M`guraVacii ajungem pe creasta muntelui vecin;de acolo ne abatem spre dreapta.

Vom observa gardul ce împrejmuie[teschitul Daniil Sihastru (foto 3). Dep`[imacest gard [i coborâm circa 100 m, pân` laschit. C`lug`rii ne îmbie la o mas` cald`.Revenim apoi în creast`, spre o mic` poar-t` ce se observ` pe latura de est. Ie[imînapoi în p`dure [i urm`m creasta înc` 10minute, spre sud, pân` vom observa prinp`durea din stânga noastr` o potec` ce co-boar` spre est, printre copaci de mici di-mensiuni, mai mult tufi[uri. Ne înscriempe aceast` potec` [i coborâm circa 20-25minute pân` într-o alt` [a de unde potecapare s` se piard` printre tufi[urile din fa]`.

Urm`m aceea[i direc]ie, spre est, [i du-p` o mic` "lupt`" cu aceste tufi[uri, adic`în 5 minute, vom începe s` urc`m iar pe opotec` larg`. Urc`m f`r` s` ne abatem dela creasta muntelui. Dup` alte 30 minutevom ajunge în Poiana Jijia, în care se cons-truie[te un schit; avem iar priveli[te spresud. Dep`[im aceast` poian`, urmândacela[i curs, spre est.

Din Poiana Jijia vom observa un dru-mu[or care coboar` spre dreapta fa]` desensul nostru de mers. Acesta duce în dru-mul forestier ce une[te localit`]ile Straja[i Putna. Noi ne vom abate spre stânga,adic` spre nord-est [i vom urca, prin p`-dure, un mic dâmb marcat cu multe stân-ci de mici dimensiuni. Aici, pe un copac,vom observa o cruce de lemn pe care scrieCinste eroilor români.

De la localnici am auzit c` aici ar fi

mormintele unor solda]i c`zu]i în al doilear`zboi mondial.

Urm`m mai departe creasta [i dup` 30-35 minute de la plecarea din poian` pote-ca ajunge pe vârful Dealului Scorbura(990 m), marcat de o foarte mic` born`.

Coborâm apoi spre nord [i în 5 minutesosim într-un loc de unde avem o splen-did` priveli[te spre valea Râului Suceava.Poteca coboar` accentuat spre nord. Noine abatem îns` prin locul de unde se ob-serv` V. Sucevei, loc destul de abrupt, de ofrumuse]e s`lbatic`.

Coborâm cu aten]ie, spre nord-est. Nuexist` pericol de r`tacire deoarece mai jos,dup` circa 15-20 minute de coborâre, suntmulte poteci f`cute de muncitorii fores-tieri, care duc inevitabil spre V. Sucevei.

Coborâm Dealul Scorbura în circa 45minute. Vom ajunge la calea ferat`, întrelocalit`]ile Straja [i Gura Putnei. Urm`mîndeaproape calea ferat` spre Gura Putnei,gar` la care ajungem în 50 minute.

Constantin SSimota. S-a n`scut la 3 mai1937, în R`dù]i. Tat`l lui, Traian, a luptatpe front în al doilea r`zboi mondial [i amurit \n apropiere de Leningrad.

Constantin Simota a fost profesor deistorie \n comuna Straja, \n Horodnicul deSus, apoi la {coala nr. 2 din R`dù]i.

|nc` de la începutul carierei didactice aîndr`git mun]ii [i în general c`l`toriile. Aparcurs aproape to]i mun]ii din ]ar`. ÎnObcinele Bucovinei a stabilit numeroasetrasee, unele dintre ele de o frumuse]eaparte.

Multe dintre trasee le-a f`cut împre-un` cu elevii pe care i-a îndr`git atât demult. Majoritatea traseelor anevoioase le-a parcurs singur, indiferent de anotimp

sau vreme.Dintre turele mai deosebite amintim

creasta Obcinei Mari, parcurs` într-o sin-gur` zi (aproximativ 60 km) [i creasta Car-pa]ilor Meridionali.

A efectuat s`pt`mânal trasee în zonelePutna, Sucevi]a, Solca. Profesorul Simotaiubea atât de mult mun]ii încât a parcurscreasta Rodnei având mâna fracturat`.

A preg`tit foarte mul]i elevi pentrumersul pe munte [i i-a înv`]at s` iubeasc`natura.

A efectuat dou` excursii în China,ocazie cu care a v`zut Himalaya, atât cât is-a permis. A fost în Mun]ii Tatra dinSlovacia precum [i în mun]ii din Bulgaria.

Cuno[tea extrem de bine muntele iarîndrum`rile sale au fost de mare ajutorcelor care l-au urmat. S-a stins din via]` la24 iulie 2005, în etate de 60 de ani.

33

CCoonnssttaannttiinn SSiimmoottaa,, \\nn ddrreeaappttaa..



Invita]ie îîn CCarpa]i - nnr. 554, iianuarie 22006 MMuunn]] ii ii {{uurreeaannuu

53www.alpinet.org

text: OOvidiu {{ERBAN ((Arad)foto: AAdrian {{erban ((Arad)

{ureanu este un masiv cu personali-tate. Ocup` o suprafa]` mare (2000 kmp`tra]i), are varietate peisagistic` extraor-dinar`, petrografie complex`, o geomor-fologie aparte, adic` posed` "atmosfer`"inegalabil`, care ne bucur` sufletele. Cinel-a parcurs, va dori s` revin`!

|ntr-un fel arat` masivul în zonacet`]ilor dacice [i cu totul altfel în zonaLacului glaciar {ureanu. Lacul acesta, micîn compara]ie cu Bucura sau Z`noaga (am-bele din Mun]ii Retezat), mi se pare cel

mai frumos lac glaciar din România. PoateNeti[ul din Bloju (Masivul }arcu) s` seapropie de el ca frumuse]e.

Vârful lui P`tru - cel mai înalt punct almasivului (2130 m) - poate constituiobiectivul unei frumoase excursii, în oriceanotimp.

Noi am folosit ca punct de plecarecomuna {ugag, aflat` la sud de ora[ulSebe[, pe DN 67 C. Aici se poate ajunge[i cu autobuzul, de la Sebe[.

La ie[irea din localitate, unde este [iramifica]ie spre Jina, st`m la "stop". Întimpul s`pt`mânii circul` forestierii, îns`în week-end pu]inele ma[ini urc` de re-gul` pân` la Lacul Tù. Ne ia un peridoc

[i, destul de repede, ajungem la Tù.De aici pân` la Gura Prigoanei (afluent

din stânga geografic al Sebe[ului, valeaprincipal`) mergem cu o Dacia. Este, poa-te, cel mai rù drum din România. N-am[tiut c` ma[ina autohton` face asemenea"minuni". Nici cu jeep-ul nu cred c` m-a[b`ga pe un asemenea parcurs!

Ajun[i la Gura Prigoanei, ne bucur`mde aerul tare, zgomotul apei, sclipirile z`-pezii, de revederea cu br`du]ii no[tridragi, de imensitatea albastr` a cerului.

La intrarea pe V. Prigoanei, indicator:cabana {ureanu, 14 km; Poarta Raiului, 10km.

Tocmai urcase o ma[in` spre Luncile

Vârful llui PP`truVârful llui PP`tru




54www.alpinet.org

Prigoanei (vezi harta, extras din ghidulMun]ii {ureanu, de Valer [i Constan]aTrufa[, Editura Sport-Turism, Bucure[ti,1986), a[a c` o lu`m pe urmele ei,amânând pentru mai târziu contactul cuz`pada.

Drumul forestier urmeaz` fidel valea.Ajungem la o mic` amenajare hidro-tehnic`. Betoanele astea urâ]esc foarte

mult peisajul, îns` acum, iarna, nu vedemdecât trei culori: alb, verde, albastru.Înaint`m pe aceast` frumoas` vale [i,dup` aproximativ o or` de mers, întâlnimun canton forestier, pe stânga. De aicivalea se deschide tot mai mult, aparpoieni]e [i încet-încet intr`m în zonaLuncilor Prigoanei.

Luncile reprezint` un loc de vis, larg, o

LLuunncciillee PPrriiggooaanneeii,, uunnuull ddiinnttrree cceelleemmaaii ffrruummooaassee llooccuurrii ddiinn CCaarrppaa]]ii,,pprriivviittee ddee ppee ddrruummuull ccee uurrcc`̀ sspprreeccaabbaannaa {{uurreeaannuu..

CCeellee ddoouu`̀ ccaabbaannee {{uurreeaannuu:: ttuurriissiicc`̀,,\\nn ddrreeaappttaa [[ii cceeaa aa aarrmmaatteeii..




55www.alpinet.org

poian` foarte mare, punctat` de molizi.Vârful lui P`tru se vede minunat de aici.Din p`cate, frumuse]ea peisajului a înce-put s` atrag` [i aici bog`ta[ii, vilele punc-tând [i ele peisajul.

Urmele de ma[in` se termin`, a[a c` nelu`m bocancii [i paraz`pezile [i intr`m înpustietate. Trecem podul peste Prigoana,pe care o p`r`sim, îndreptându-ne sprecabana {ureanu.

Dup` 100 de metri nu mai avem în fa]aochilor decât z`pada imaculat`. E tot maigreu, neaua mare [i rucsacii grei fac înain-tarea dificil`. Sunt doar cu fratele meu,Adrian, [i facem cu schimbul la deschisdrumul. Imediat dup` Luncile Prigoaneidrumul cote[te la stânga [i tot pe stângase afl` un loc de odihn` (m`su]` [i dou`b`ncu]e). În dreapta se ramific` alt drum,care trece un pode].

Noi continu`m pe stânga, iar în fa]`apare cre[tetul alb al Vf. {ureanu (2059m). Intr`m din ce în ce mai mult în z`-pad`. Drumul înso]e[te valea, trecândprintre brazii tineri.

Urme uria[e de cerbi [i de ur[i.Înaint`m spre Poarta Raiului, unde ajun-gem dup` dou` ore [i jum`tate de la ple-carea din Luncile Prigoanei.

Locul î[i merit` din plin numele. Ca [i

Luncile, e o poian` foarte mare, cu molizi.De aici se v`d atât Vf. lui P`tru, cât [i{ureanu. Tot de aici pleac` [i drumul careînso]e[te Râul Mare al Cugirului.

La cabana Poarta Raiului nu e nimeni.Este 13 decembrie, ora 17,30, s-a f`cutîntuneric. Pân` la cabana {ureanu drumulface un ocol larg, îns` poteca scurteaz`,urcu[ul fiind pronun]at.

Opt`m pentru potec` [i suntem bucu-ro[i când g`sim intrarea pe ultima por-]iune de p`dure. Luna apare în sfâr[it [ine mai lumineaz` culoarul. Ne oprim lafiecare 100 de metri, oboseala începe s`-[ispun` cuvântul. Lumina frontalei mai ca-de pe câte-o cruce ro[ie, ce bucurie…

Iau cu pioletul z`pada c`zut` pe unbr`du] aplecat pân` la p`mânt sub greu-tatea ei. Acesta se îndreapt` u[urat, îns`pân` în aprilie, când se va duce z`pada,mai este. Alte ninsori îl vor pune din noula orizontal`.

Ce peisaj! Lun` plin`, neaua peste ge-nunchi, brazi enormi înc`rca]i la refuz cuom`t… Încerc`m s` dibuim poteca, defapt culoarul dintre copaci. Rucsacii greine afund` [i mai mult în z`pad`. Oare maie mult pân` la caban`? Am urcat de atâteaori aici, dar parc` niciodat` nu mi s-a p`rutatât de lung. Trecem greu de ultimele po-

ieni]e [i ie[im chiar în fa]a cabanei, silue-ta ei neagr` distingându-se clar în luminaargintie a lunii. Bucurii nocturne…

Cabana era închis`, nimeni acolo. {i înanii trecu]i s-a mai întâmplat, cabanierull`sând un geam deschis, cu oblonul fixatsuperficial. A[a c` am putut intra într-ocamer`, mul]umindu-i din suflet.

A doua zi am luat doar un rucsac mic,îndreptându-ne spre Vârful lui P`tru.Iar`[i z`pad` mare, urme doar de animale.Traseul (cruce albastr`, band` albastr`,triunghi albastru) urmeaz` drumul foresti-er la început, pe care îl las` apoi în stânga,acesta coborând la Poarta Raiului.

Vremea este înc` bun`. Ie[im din p`-dure, la golul alpin. Sunt stâlpi de marcaj[i ne apropiem de Curm`tura {ureanu, unfoarte important punct de ramifica]ie atraseelor: înspre vest începe traseul decreast`, spre cabana Prislop; spre sud-vest,triunghiul albastru coboar` în V. Au[el.

Noi, spre {aua Ocolul, continu`m pecruce [i band`, ambele albastre. Nu estenecesar s` ajungem în curm`tur`: potecase înscrie pe curb` de nivel [i trece pe

VVâârrffuull [[ii cciirrccuull ggllaacciiaarr {{uurreeaannuu,,aadd`̀ppoossttiinndd llaaccuull ggllaacciiaarr ccuu aacceellaa[[iinnuummee,, mmaassccaatt ddee ccoovvoorruull ggrrooss ddee nneeaa..




56www.alpinet.org

CC`̀cciiuullaa aallbb`̀ aa VVff.. {{uurreeaannuu,, vv`̀zzuutt ddiinnaapprrooppiieerreeaa oobbâârr[[iiiilloorr RRââuulluuii MMaarree aall CCuuggiirruulluuii..

VVâârrffuull lluuii PP`̀ttrruu,, aa[[aa ccuumm ssee vveeddee ddee llaa iiee[[iirreeaa ddiinn pp`̀dduurree,,uurrccâânndd ddee llaa ccaabbaann`̀ sspprree CCuurrmm`̀ttuurraa {{uurreeaannuu..




57www.alpinet.org

deasupra stânei Curm`tura. Pe vremebun` orientarea este u[oar`. Îns` pe cea]`lucrurile se complic`. Stâlpii de marcaj audisp`rut treptat, fura]i sau sub ac]iuneanemiloas` a intemperiilor vremii.

Acest traseu - de la cabana {ureanu laVf. lui P`tru - descrie un mare arc de cerc,ocolind obâr[iile Râului Mare al Cugirului.Continu`m prin z`pad` mare [i întâlnimdin nou urmele unui urs, care a urcat dinvalea Râului Mare.

Atingem apoi linia crestei, dup` caretravers`m un pâlc de brazi. L`s`m \ndreapta un vârf mai mic (în stânga jos sevede o stân`, cu vreo [apte anexe) [i neînscriem din nou pe curb` de nivel, pestânga crestei, ajungând astfel la firul apei.

Traseul se duce pe sus, pe creast`. Îns`este mai u[or tot pe curb` de nivel, pe subVf. Au[el. Mergem acum pe direc]ia est,ie[ind dup` jum`tate de or` în {auaOcolul.

Tot pe partea stâng` se poate observa oa treia stân`. Vârful este aproape acum.L`s`m cele dou` marcaje, care coboar`spre Bilele, respective S`lanele. Panta es-te mare, îns` nu ne mai afund`m atât demult în z`pad`, vânturile puternice au maispulberat-o. |ntâlnim chiar por]iuni deghea]`. La amiaz` ajungem pe vârf. Mo-mâia de pe el este îmbr`cat` în ghea]`, cuforme bizare.

Efortul ne este r`spl`tit cu una dintrecele mai cuprinz`toare panorame dinCarpa]i: spre nord-vest, încremenit submantia sa alb` - Vârful {ureanu, de la careîncepe linia crestei, continuat` cu Pârva -Com`rnicelul - Dealul Negru - {inca -Scârna - Lup[a - Prislop; spre est, silueteleputernice ale Cindrelului [i Lotrului,desp`r]ite de adânca [a {tefle[ti; Parângulpare a fi cel mai aproape, creasta sadesenându-se de la Parângul Mic pân` laMohorul; în sud-vest, Vâlcanul, cu Straja -Arcanu - Oslea, apoi Piatra Clo[anilor,piramidalul Gugu [i Retezatul, acesteadin urma invadate de aerul instabil, venitvia sud-vest.

Începem coborârea. Este mult mai u[orpe urmele f`cute deja în z`pad`. Începe s`ning`, adev`rat` feerie!

Plafonul înalt al norilor nu ne-a creatprobleme cu vizibilitatea. Ne bucur`m deaceste tr`iri prin pustiet`]ile albe ale{ureanului. Ajungem la caban` înainte del`sarea întunericului, g`sim totul exact cala plecare. Nimeni prin preajm`, lini[teaeste suveran.

Coborârea din masiv am f`cut-o peacela[i traseu ca [i la urcare (PoartaRaiului - Luncile Prigoanei - GuraPrigoanei - {ugag); l`sasem ma[ina în{ugag. (Dac` vre]i s` [ti]i/ descoperi]icum erau/ ar`tau locurile pe Valea supe-

rioar` a Sebe[ului acum multe zeci de ani,citi]i amintirile lui Lucian Blaga [i delec-ta]i-v` cu descrierile lui Sadoveanu. - Ic`Giurgiu)

Referitor la starea mmarcajelor: de laLuncile Prigoanei la cabana {ureanucrucea ro[ie este rar`, îns` este greu s` ner`t`cim, fiind drum forestier. Pe ultimapor]iune (scurt`tur`, potec`), între PoartaRaiului [i caban`, marcajele sunt maidese. De la caban` la {aua Ocolul, marca-jul nici nu este necesar în caz de vremebun`. Pân` la ie[irea din p`dure este bun,îns` apoi este deficitar în golul alpin.

Timpii necesari parcurgerii, pe timp deiarn`: Gura Prigoanei - Luncile Prigoanei -Poarta Raiului - cabana {ureanu, 5 ore;cabana {ureanu - Vârful lui P`tru, 4 ore. Înalte anotimpuri, timpii se înjum`t`]esc.

Am aflat de la forestieri c` p`durile dinzona cabanei {ureanu sunt proprietate astatului, deci ale noastre, cum s-ar zice.Sper ca accesul în acel paradis s` nu ne fievreodat` restric]ionat.

LLaaccuull ggllaacciiaarr {{uurreeaannuu..foto: Ic` Giurgiu (Bucure[ti)




mun]ii l`pu[ iarna -...

Documents