taina alb~ a mun}ilor

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 6 (1.293) 18 – 24 FEBRUARIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Pagina 24 Pagina 14

FOR}E SPECIALE

Pagina 19

Pagina 8

INSTRUC}IE DESTINE PORTRET

Pagina 10Paginile 16-17

CU VISUL |N BUZUNAR

ARMATA, COPIII {I REVOLU}IA

UN LUPT~TOR,CHIAR {I DUP~ CE

I S-AU FR@NT APRIPILE

Paginile 12-13

SAS,O ISTORIE APERFORMAN}EI(II)

CEA MAI AD@NC~ REVEREN}~F~CUT~ LUI DUMNEZEU

ESTE S~ NU RENUN}ILA TALENTUL D~RUIT

FLORIN CHILIAN:

ART~

TAINA ALB~ A MUN}ILORTAINA ALB~ A MUN}ILOR

FOTO: C~PITAN CONSTANTIN MIREANU

Horia Vladimir {erb`nescu este specialist în uniforme militare la MuzeulMilitar Na]ional Regele Ferdinand I.

Dan-Valentin Vizanty

ATRAC}IA |N~L}IMILOR

2 Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

„DIXI !

AGENDA S~PT~M@NII

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

FO

TO

: E

LE

NA

JO

RA

Pe timp de pace, serviciul militar obligatoriu a fost desfiin]at. Poate existao recrutare sau o mobilizare a tinerilor în situa]ia în care se declar` starede r`zboi. Nu suntem în aceast` situa]ie.

MIRCEA DU{AMINISTRUL AP~R~RII NA}IONALE

Competi]ie. În perioada 9-12 februarie, la Prundu Bârgùlui[i în localitatea Piatra Fântânele, din jude]ul Bistri]a-N`sùd, s-adesf`[urat Campionatul militar de schi pentru unit`]i de instruc]ie,faza pe Statul Major al For]elor Terestre. La competi]ie au participatmilitari din Brigada 81 Mecanizat General Grigore B`lan, Brigada 61Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu, Brigada 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa, Brigada 15 Mecanizat Podu Înalt, Brigada 6Opera]ii Speciale, Brigada 10 Geniu Dun`rea de Jos, Brigada 18Infanterie Banat [i din Brigada 2 Infanterie Rovine, care s-au întrecutîn probele de biatlon, patrul [i [tafet . La finalul întrecerii, pe primapozi]ie a podiumului s-au clasat militarii Brig`zii 81 Mecanizat GeneralGrigore B`lan, urma]i de cei ai Brig`zii 61 Vân`tori de Munte GeneralVirgil B`dulescu [i ai Brig`zii 2 Vân`tori de Munte Sarmizegetusa.Festivitatea de premiere a loturilor sportive a avut loc joi, 12 februarie,pe platoul Batalionului 817 Artilerie Petru Rare[, din Prundu Bârgùlui,în prezen]a comandantului Diviziei 4 Infanterie Gemina, general debrigad Ioan Manci. Gest umanitar. Recent, la Miercurea Ciuc, militari din Brigada

61 Vân`tori de Munte General Virgil B`dulescu au donat sânge, în

cadrul unei campanii umanitare. Prin acest gest, cavalerii florii de col]harghiteni doresc s aduc speran] celor afla]i în suferin]`.

Curs la Timi[oara. La Batalionul 32 Infanterie Mircea, dinTimi[oara, s-a încheiat, de curând, prima etap` a cursului JuniorCommanders Leardship, început la mijlocul lunii trecute. Militarii dinBrigada 18 Infanterie Banat, sub atenta conducere a patru instructoribritanici, din BMATT (British Military Advisory Training Team),s-au instruit pentru conducerea grupei de infanterie, care ac]ioneaz`debarcat, în diverse situa]ii tactice. Nivelul de dificultate al activit`]ilorîntreprinse a crescut gradual, pe m`sura trecerii zilelor. Dac ini]ials-au organizat lec]ii teoretice, ulterior acestea s-au materializat înexerci]ii practice în teren. Astfel, participan]ii au trecut prin numeroaseetape, pornind de la însu[irea deprinderilor de lupt individuale specificesolda]ilor [i ajungând la capacitatea de a conduce grupa de infanterieîn reac]ia la contact. Nu au lipsit nici orele de topografie [i educa]iefizic militar . Militarii b`n`]eni [i-au demonstrat abilitatea de a seorienta [i deplasa în teren utilizând harta, busola [i binoclul [i audepus un efort fizic sus]inut, pentru a duce la îndeplinire misiunilesolicitante. De remarcat este faptul c fiecare dintre participan]i a avutocazia de a îndeplini func]ia de comandant [i loc]iitor de grup , cu totceea ce implica ea. Prima etap s-a încheiat cu un exerci]iu în teren,desf`[urat în poligonul Chi[oda. Performan]e la atletism. Recent, la Bacù, elevi din Colegiul

Na]ional Militar {tefan cel Mare (CNM) au luat startul la concursul deatletism Memorialul Dorin Melinte. Aceast competi]ie, organizat`de Federa]ia Român de Atletism [i Direc]ia Jude]ean de Sport [iTineret din ora[ul gazd , a fost un ultim test înaintea finalelor na]ionalede sal , timpii înregistra]i aici fiind foarte importan]i în lupta pentrumedalii de la Campionatul Na]ional de Atletism, care va avea loc laBucure[ti, în zilele de 22 [i 23 februarie. La concurs, participan]ii dinCNM, antrena]i de profesorul Moldoveanu Ilie, au ob]inut cinci

premii I, cinci premii II [i trei men]iuni. Pe primul loc al podiumului auurcat componen]ii echipei de [tafet 4x400m (Rare[ Petril , GheorgheT`râ] , Daniel Balabasciuc, Alex Bursuc), dar [i C lin Balabasciuc, la60 m. La proba de [tafet 4x200 m, fra]ii C lin [i Daniel Balabasciuc,al turi de colegii lor Cristian Beldie [i Lucian Pomparù, au ocupattreapta a doua a podiumului, iar Andrei Dulan s-a situat pe aceea[ipozi]ie la s`ritura în în l]ime. Exerci]ii de evaluare. În primele dou` s`pt`mâni ale acestei

luni, la poligonul de instruc]ie Olteni]a, militari din Batalionul 2Infanterie C`lug`reni au desf`[urat exerci]ii de tip STX [i FTX - nivelgrup`/pies`, în scopul antren`rii efectivelor acestor microstructuripentru rezolvarea unor situa]ii ce pot ap`rea pe câmpul de lupt`.

(LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN)

(SUBLOCOTENENT SIMONA CIOBANU)

(LOCO-TENENT-COLONEL LAUREN}IU ANDRIESEI)

FO

TO

: E

LE

NA

JO

RA

(ELENA JORA)

(LOCOTENENT OANA ANTON)

PROGRAM NOU DE STUDIIUNIVERSITARE DE LICEN}~

În zilele de 11 [i 12 februarie, laAcademia For]elor Terestre din Sibiu,comisia format din prof. univ. dr. ElenaTirziman, din Universitatea Bucure[ti,prof. univ. dr. Adrian Ivan, din cadrulUniversit ]ii Babes-Bolyai, din ClujNapoca, [i prof. univ. dr. Mihail Anton

MAIOR DANIEL DOROBAN}UFOTO: COSMIN ROMAN

din Universitatea Na]ional de Ap`rareCarol I, din Bucure[ti, a efectuatevaluarea extern a programului destudii universitare de licen] Mana-gementul sistemelor de comunica]ii

militare, pentru care institu]ia militar`de înv ] mânt superior din ora[ul de pemalul Cibinului a solicitat autorizare defunc]ionare provizorie.

Comisia a verificat gradul deîndeplinire a cerin]elor normativeobligatorii, conform Metodologiei deevaluare extern`, standardele dereferin]` [i lista indicatorilor deperforman]` a Agen]iei Rom#ne deAsigurare a Calit`]ii înÎnv`]`mântul Superior.

MAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEAFOTO: EUGEN MIHAI

FESTIVITATE DE PREMIERE

Vorone]. Vacan]a esteperceput` ca o perioadã de relativ`

inactivitate în via]a unei institu]ii[colare. C` nu este tocmai a[a, o

confirm` performan]a elevilorColegiului Na]ional Militar {tefan celMare, realizat` în perioada vacan]ei

intersemestriale, în Tab`rana]ional` de fizic`, astronomie [iastrofizic` de la Vorone], jude]ulSuceava. Astfel, elevii Alexandru

Savin [i Matei Talpù, îndruma]i deprofesorii Cristian Bordeianu [iC`t`lina Gulii, s-au eviden]iat la

sec]iunea Concurs na]ional de fizic`Marian Dacian Bica, ob]inând câte

un loc III [i o medalie de bronz.Nivelul competi]ional a fost foarte

ridicat, întrecerea reunind peste 200de participan]i, din 20 de jude]e, 15

elevi fiind olimpici de talieinterna]ional`.

Asocia]ia Na]ional` Cultul Eroilor Regina Marialanseaz`, începând cu acest an, premiul Comandor

Virgil Alexandru Dragalina pentru cea mai bun` lucrare avândca tem` memorialistica referitoare la soarta militarilor românic`zu]i prizonieri în ultima conflagra]ie mondial`. Festivitateade înmânare a premiilor a avut loc joi, 12 februarie, la MuzeulMilitar Na]ional Ferdinand I, din Bucure[ti.

Instituit, în anul 2014, de Asocia]ia Na]ional` Cultul EroilorRegina Maria, cu sprijinul financiar al doamnei OpritsaDragalina Popa (nepoata generalului erou Ioan Dragalina),stabilit` în SUA, [i familia Cornel [i Nina Dumitriu, din NewYork (SUA), Ioana Dragalina-Tudoriu (SUA); DoinaT`n`sescu (SUA); Andrea Popa-Appell (SUA), premiul estedecernat în fiecare an unui autor, din orice ]ar`, care propune,în domeniul istoriei, cea mai remarcabil` lucrare despre soartaprizonierilor români în ultima conflagra]ie mondial`.

Anul acesta, dup` o competi]ie cu alte opt lucr`ri, premiulComandor Virgil Alexandru Dragalina, în valoare de 1.000$ afost acordat lucr`rii Prizonieri de r`zboi în Uniunea Sovietic`.Documente 1941-1956.

Ap`rut` sub egida Ministerului Afacerilor Externe alRomâniei, Institutului Diplomatic Român, Agen]iei ArhivelorFederale ale Rusiei [i Arhivelor Militare de Stat ale Rusiei,lucrarea premiat` este realizat` de un colectiv format dinLauren]iu Constantiniu, Ilie Schipor, Vitalie V`ratec (coordo-nator), Vladimir Ivanovici Korotaev [i Vladimir NikolaeviciKuzelenkov. Lucrarea câ[tig`toare a premiului a fost stabilit`de un juriu a c`rui componen]` a fost aprobat` prin deciziaBiroului Executiv Central al Asocia]iei Na]ionale Cultul EroilorRegina Maria.

Volumul lui Ion Tob -Hatmanu, Jurnal de r`zboi [i de pace.Memorialul din Siberia (Editura Favorit, 2014), a fost desemnatcâ[tig`tor al premiului special Comandor Virgil AlexandruDragalina, pe anul 2014, în valoare de 500 $. Ion Tob -Hatmanua fost erou [i prizonier de r`zboi în Germania, dar [i în URSS,condamnat politic. Manuscrisul a fost îngrijit [i publicat deziaristul [i publicistul Dan Gîju, care [i-a dedicat mul]i anicunoa[terii acestui personaj legendar.

(ELENA JORA)

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

LA

UR

EN

}IU

AN

DR

IES

EI

Conf. univ. dr. Alin Ciupal`, membru aljuriului, general-maior (r) prof. univ. dr.Visarion Neagoe, pre[edintele ANCE, [igeneral de brigad` (r) Grigore Buciu, laceremonia decern`rii premiilor Dragalina.

3Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

AUTOEVALU~RIMinistrul ap`r`rii na]ionale,

Mircea Du[a, a participat miercuri, 11februarie, la autoevaluarea activit`]iiDirec]iei Generale de Informa]ii aAp`r`rii (DGIA) pe anul 2014.

În opinia ministrului ap`r`rii na-]ionale, DGIA este o institu]ie esen]ialîn arhitectura structurilor care asigur`securitatea na]ional : Importan]a acti-vit`]ii de informa]ii pentru ap`rare afost eviden]iat`, în mod deosebit, odat`cu admiterea Românei în NATO, încadrul colabor`rii al`turi de parteneriiexterni, pentru îndeplinirea sarcinilorspecifice, precum [i pe timpul partici-p`rii militarilor structurii evaluate lamisiuni interna]ionale.

Oficialul MApN a mul]umit con-ducerii [i personalului direc]iei pentrueforturile depuse, mai ales în actualulcontext de securitate determinat deconflictele de la grani]a de Est a NATO[i UE, asigurându-i de sprijin înîndeplinirea misiunilor [i a obiectivelorstabilite pentru anul în curs.

Joi, 12 februarie, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, [i [eful Sta-tului Major General, general-loco-tenent Nicolae Ciuc , au participat laactivitatea de autoevaluare a Diviziei 2Infanterie Getica, care a avut loc lasediul institu]iei.

Comandantul marii unit`]i buzoie-ne, general-maior Petric -Lucian Foca,a prezentat misiunile structurii,problemele cu care s-au confruntat în2014, modul în care au fost gestionate,dar [i obiectivele marii unit`]i pentruanul curent.

Activitatea de autoevaluare a st`riiFor]elor Navale în anul 2014 a avut locluni, 16 februarie, la Bucure[ti, în

ÎNTREVEDERI{eful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciuc`, s-a întâlnit

vineri, 13 februarie, la sediul institu]iei, cu generalul-locotenent John Nicholson,comandantul Componentei Terestre a NATO (LANDCOM), Izmir.

Pe timpul întrevederii au fost abordate subiecte referitoare laangajamentele la care armata român` particip` cu for]e în diferite opera]ii

CENTRUL DE VOLUNTARIAT AL ASOCIA}IEI CAMARAZII

S`pt`mâna trecut`, secretarul de stat pentrurela]ia cu Parlamentul, informare public` [i

cre[terea calit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava, aparticipat la inaugurarea Centrului de voluntariat [iservicii educa]ionale al Asocia]iei de caritate dinArmata României – Camarazii, cu sediul în Bucure[ti,strada Sabinelor nr. 98, sector 5. La eveniment au fostprezen]i pre[edintele executiv al asocia]iei, colonelNicolae Anghelescu, membri ai consiliului director,voluntari, copii înso]i]i de p`rin]i.

Asocia]ia Camarazii [i-a înfiin]at o societate comercial` – Social Serv AC– astfel încât toate activit`]ile ce presupun regim comercial vor fi derulateprin aceasta. Profitul ob]inut va fi virat în fondul caritabil. La fel [i banii ce sevor ob]ine din vânzarea felicit`rilor, pentru 8 Martie, desenate de copiiimilitarilor deceda]i sau r`ni]i în teatrele de opera]ii.

Începând cu 15 februarie, Asocia]ia Camarazii, în parteneriatcu Asocia]ia Politeia, organizeaz` cursuri gratuite de limba român`, mate-matic` [i englez`. Cursurile se adreseaz` copiilor membrilor [isimpatizan]ilor asocia]iei, cu vârste între 8 [i 15 ani, [i sunt conceputeîntr-o manier` interactiv`, care dezvolt` gândirea liber` [i pl`cerea de aînv`]a lucruri noi [i utile, cu zâmbetul pe buze.

Pentru fiecare curs, prima întâlnire va fi introductiv`, tutorele vacunoa[te copiii [i p`rin]ii, iar coordonatorul de proiect va explica modul defunc]ionare al proiectului. Evaluarea ini]ial` [i recapitularea cuno[tin]elorvor dura, cel mai probabil, mai mult de o [edin]`. Dup` încheierea acesteietape, fiecare tutore î[i va desf`[ura cursul conform propriei structuri.

CEREMONIELA CURTEA DE ARGE{

Vineri, 13 februarie, la Curtea de Arge[, în Pia]a Central`de la Biserica Domneasc`, a avut loc ceremonia

militar` de plecare în teatrul de opera]ii din Afganistan amilitarilor Batalionului 33 Vân`tori de Munte Posada.

La eveniment au participat ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [efulStatului Major General, general-locotenent Nicolae Ciuc , loc]iitorul [efului StatuluiMajor al For]elor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, loc]iitorul comandantuluiDiviziei 1 Infanterie Dacica, general de brigad Dorinel Duican, oficialit ]i locale,cadre militare în rezerv [i în retragere, precum [i membrii familiilor militarilor carevor pleca în misiune.

În perioa-da 15 martie-15septembrie,militarii arge-[eni vor execu-ta misiuni deprotec]ie a bazeimilitare Kan-dahar [i de con-siliere a for]elorde securitate af-gane, în scopulrealiz rii unui climat de securitate necesar stabilit ]ii politice [i sociale în zon .

Dup` cinstirea celor [ase eroi ai batalionului, c`zu]i la datorie \n teatreleopera]ii, comandantul Comandamentului For]elor Întrunite, colonelGheorghe Vi[an, a citit extrasul din Ordinul de misiune al batalionului lamisiunea NATO Resolute Support.

Printr-o alocu]iune, ministrul ap`r`rii na]ionale le-a mul]umit vân torilor demunte arge[eni pentru modul profesionist în care s-au comportat pe timpul misiunilorpe care le au la activ [i le-a urat s îndeplineasc [i aceast misiune cu onoare [idemnitate [i s se întoarc acas cu bine, pentru a raporta Misiune îndeplinit !

La rândul s`u, comandantul Batalionului 33 Vân tori de Munte, locotenent-colonel Florin Corneliu {oltuz, a apreciat presta]ia militarilor din subordine petimpul misiunilor anterioare din teatrele de opera]ii [i a mul]umit familiilor [ie[aloanelor superioare pentru sprijinul acordat pe perioada preg tirii acestora,subliniind rolul pe care cavalerii florii de col] arge[eni îl vor avea în Afganistan.

Ceremonia s-a încheiat cu defilarea vân`torilor de munte, în aplauzelecelor prezen]i.

LOCOTENENT NARCIS R~DUCU

SCHIMBDE {TAFET~

Ministrul ap`r`rii na]ionale, MirceaDu[a, [i [eful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciuc , au participat sâm-b t , 14 februarie, la Târgu Mure[, la cere-monia de predare-primire a comenziiBrig`zii 6 Opera]ii Speciale Mihai Viteazul.

Comanda brig`zii a fost preluat`de colonelul Mircea-Dan {uta. Fostulcomandant, general de brigad` Adrian-Constantin Ciolponea, a fost numit în func]iade loc]iitor al comandantului Diviziei 4Infanterie Gemina, din Cluj Napoca.

Colonelul {uta a fost, de la sfâr[itul anului2011 [i pân în prezent, loc]iitor al coman-dantului marii unit ]ii târgmure[ene.

Brigada de Opera]ii Speciale de la TârguMure[ este o structur` de elit` a armateiromâne, capabil` s` îndeplineasc` oricemisiune, indiferent c` este terestr`, aerian`sau de alt gen. Suntem mândri de militariide la aceast` structur`, care s-a preg`tit [is-a format împreun` cu militari din SUA.În ultimii ani, aceast mare unitate [i-a doveditcapabilitatea militar , prin participarea lanenum`rate misiuni complicate în teatrele deopera]ii, a ar tat ministrul Mircea Du[a, înalocu]iunea rostit cu acest prilej.

DEZMIN}IREMinisterul Ap`r`rii Na]ionale in-

firm` categoric existen]a vreunui procesde mobilizare a rezervi[tilor [i de re-crutare a tinerilor pe teritoriul României.

Mobilizarea rezervi[tilor [i încor-porarea tinerilor pentru executareaserviciului militar obligatoriu suntposibile numai la declararea st`rii der`zboi sau de mobilizare, conform Legiinr. 355/2009, privind regimul st`rii demobilizare par]ial` sau total` a for]elorarmate [i al st`rii de r`zboi.

prezen]a ministrului ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, [i a [efului Statului MajorGeneral, general-locotenent NicolaeCiuc`.

Au fost analizate elementeleprincipale ale domeniilor de ac]iune aleFor]elor Navale, primul dintre acesteafiind managementul resurselor uma-ne. {eful Statului Major al For]elorNavale, contraamiral Alexandru Mîr[u,a prezentat aspectele reorganiz`riiunor structuri în 2014, precum [i proiec-]ia reorganiz`rilor pentru acest an, învederea îndeplinirii obiectivelor For]e-lor Navale Române. Referindu-se ladomeniul instruc]iei, [eful SMFN a pre-cizat c , începând cu luna martie 2014,prima prioritate a marinarilor militari adevenit instruc]ia pe mare, pe uscat [ipe fluviu, în comun cu nave [i grup`rinavale NATO, exemplificând prin cele15 exerci]ii multina]ionale [i ini]iativeregionale, precum Breeze, Sea Breeze,Black Sea Rotational Force, EurasianPartnership Dive, Black Sea Harmony[i altele. Activitatea de evaluare [icertificare a pachetului de for]e puse ladispozi]ia NATO pentru anul 2015 aavut ca rezultat nominalizarea Drago-rului maritim 30, a fregatei RegeleFerdinand, a unei grupe de scafandriEOD (minare-deminare), a scafan-drilor Sec]iei de For]e pentru Opera]iiSpeciale [i a unor ofi]eri speciali[ti încadrul statelor majore ale unor grup`rinavale NATO.

Tot luni, 16 februarie, ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [i [efulStatului Major General, general-loco-tenent Nicolae Ciuc , au participat laautoevaluarea Statului Major al For]e-lor Aeriene. Alocarea resurselor fiind

militare [i ini]iative regionale, precum [i diversificarea modalit`]ilor deinstruire în comun.

În aceea[i zi, oficialul militar american s-a întâlnit cu [eful Statului Major alFor]elor Terestre, generalul-maior Dumitru Scarlat, la SMFT. În cadruldialogului, au fost prezentate structura For]elor Terestre, participarea la misiuniNATO în teatrele de opera]ii, procesul de transformare parcurs, precum [iactivit`]ile de instruire pentru anul în curs. De asemenea, au fost identificatenoi modalit`]i de cooperare între cele dou structuri în cadrul Alian]ei.

Cursurile sunt proiectate pentru o durat` de patru luni [i se vor desf`[uraatât în cursul s`pt`mânii, cât [i în weekend.

Înscrierile se pot face în limita locurilor disponibile, cu men]iunea c`,dac` va exista interes [i dac` tutorii vor avea timpul necesar, se va lua înconsiderare suplimentarea grupelor.

Cei interesa]i pot ob]ine detalii despre tutori sau despre programulÎnv`]`m zâmbind! accesând site-ul: http://camaraziimilitari.ro/invatam-zambind-centrul-educational-camarazii/sau luând leg`tura cu coordona-torul proiectului, Mihai Vasile, la num`rul de telefon 0727778858.

IRINA-MIHAELA NEDELCUFOTO: EUGEN MIHAI

mai generoas`, comparativ cu aniipreceden]i, s-a reu[it finalizarea progra-mului privind aeronavele de transportscurt/mediu curier, precum [i cre[te-rea semnificativ a num`rului de orede zbor pentru preg`tirea pilo]ilor.Derularea programelor majore deînzestrare privind avionul multirol,aeronavele de transport scurt/mediucurier C-27J Spartan [i sistemele derachete sol-aer a continuat, cu succes,[i în 2014.

Mar]i, 17 februarie, la Statul Majoral For]elor Terestre, a avut loc autoeva-luarea acestei structuri, în prezen]aministrului ap`r`rii na]ionale, MirceaDu[a, [i [efului Statului Major General,general-locotenent Nicolae Ciuc .

{eful Statului Major al For]elorTerestre, general-maior DumitruScarlat, a prezentat o radiografie a st`riistructurilor pe care le conduce, aproblemelor întâmpinate pe parcursulanului [i a modului de gestionare alacestora, precum [i priorit`]ile catego-riei de for]e pentru anul curent. Con-tinuarea particip`rii militarilor românila misiuni interna]ionale, a proceselorde transformare, modernizare [idezvoltare a capacit`]ii de lupt` astructurilor, precum [i men]inereacapacit`]ii opera]ionale pentru asigura-rea reac]iei imediate au fost obiectiveleprincipale ale SMFT pentru anul 2014.

Apreciez, în mod deosebit, eforturilepe care le-a]i depus pentru atingereaobiectivelor de instruire. Sunt, de aseme-nea, foarte mul]umit de m`surile luatepentru cheltuirea fondurilor suplimen-tare ob]inute la rectificarea bugetar deanul trecut, a spus ministrul MirceaDu[a, referindu-se la faptul c în For]eleTerestre, în trimestrele III [i IV ale anu-lui trecut, au fost sporite cheltuielile dementenan] cu peste 300 la sut , ceeace a condus la o cre[tere semnificativ`a gradului de operativitate al tehnicii.

FOTO: VALENTIN CIOB|RC~

INSTRUC}IE4 Observatorul militarwww.presamil.ro


MAIOR FLORENTIN LAZ~RFOTO: MAIOR FLORENTIN LAZ~R

De curând, militari din Batalionul 26 Vân`tori de Munte „Avram Iancu”, din Brad, au participat

la tab`ra de instruc]ie pe timp de iarn`, la munte.

Fiecare [edin]` de instruc]ie a început cu orientarea topografic`.

Un popaspentru a admira peisajul.

În orice condi]ii, deplasarea se realizeaz` în ascuns.

Prietenul omului le-a fost al`turi cavalerilor florii de col], în toat` perioada de instruire. Cea mai solicitant` por]iune de str`b`tut pe schiuri este urcarea.

Ambuscada este preg`tit`!

Cavalerii florii de col] br`deni s-au preg`tit în ambian]a hibernal` a zonei Pasului V#rtop-Arie[eni, loc devenit tradi]ional pe

agenda de instruire a acestora. Profitând de revenirea în for]` a sezonului rece, care a a[ternut un strat generos de z`pad` pe pantele împ`durite ale masivului Bihor, programul zilnic s-a axat, preponderent, pe instruc]ia schiului, o component` definitorie a specialit`]ii vân`torilor de munte de pretutindeni.

Turele lungi pe schiuri, combinate cu [edin]ele de instruc]ie tactic`, au avut mai multe obiective. Primul [i cel mai important a fost înv`]area [i exersarea practic`, de c`tre militari, a diferitelor tehnici [i procedee specifice schiului aplicativ-militar, pentru executarea deplas`rilor pe z`pad`, în teren muntos-împ`durit [i în orice condi]ii de stare a vremii.

Un al doilea obiectiv a fost acela de a familiariza militarii cu relieful din zona de desf`[urare a taberei, precum [i cu modul de utilizare al acestuia din punct de vedere tactic, în scopul ducerii ac]iunilor de lupt` specifice trupelor alpine. Nu în ultimul rând, mar[urile solicitante pe schiuri s-au constituit în adev`rate galopuri de s`n`tate, cu efecte benefice asupra st`rii fizice [i psihice a tuturor militarilor participan]i. La final de activitate, toate obiectivele de instruire au fost atinse, militarii întorcându-se acas` cu noi deprinderi înv`]ate, cu o condi]ie fizic` îmbun`t`]it` [i, de ce nu, cu amintiri frumoase. n

VREMEA VÂN~TORILOR DE MUNTE

Chirurgia este o specialitate foarte grea, care necesit munc în echip . Niciodat nu

reu[e[ti de unul singur. De când am preluat Sec]ia chirurgie II, ca [ef de sec]ie, în afar de ac-tivitatea operatorie cu echipa mea, trebuie s m` implic în bunul mers al întregii activit`]i a sec]iei. A trebuit s -mi dezvolt [i latura managerial , în sensul coordon`rii întregii echipe, care este format din medici, asistente medicale [i personal auxiliar. Nu se mai pune problema s lucrez individual, iar preocuparea mea zilnic este rezultatul ob]inut în echip , încercând, întotdea-una, s -i determin s -[i împ`rt`[easc unii altora experien]a, de fiecare dat când ne putem întâlni s discut`m.

Programul nostru începe la ora 8 diminea]a, când examin`m câ]iva bolnavi, dup care ne întâlnim la raportul de gard , vedem ce s-a întâm-plat de-a lungul celor 12 ore de gard , discut`m

despre fiecare bolnav, cazurile pacien]ilor pe care trebuie s -i oper`m în acea zi, cu investiga]ii, indica]ii [i contraindica]ii. Fiecare dintre noi analizeaz din punctul lui de vedere [i tragem o concluzie comun , toate în ideea ca opera]ia s` decurg în condi]ii optime [i rezultatele s fie cele sperate. În cursul zilei, la vizit ne vedem pacien]ii, facem consulta]ii, dup care ne retragem în sala de opera]ie unde, v spun sincer, este locul în care î]i g`se[ti lini[tea, este mediul în care te sim]i cel mai bine.

Bineîn]eles, emo]iile sunt inerente, chiar [i dup atâ]ia ani, nu po]i s [tii ce se întâmpl , ce întâlne[ti. Totu[i, experien]a î[i spune cuvântul [i ne determin s [tim s rezolv`m toate situa]iile care se impun.

Pentru c` a venit vorba de interven]iile chirurgicale, permite]i-mi s` v` pun o întrebare, poate un pic indiscret`: ave]i anumite tabieturi înainte de a intra în sala de opera]ii?Nu am tabieturi. Chirurgia impune o anu-mit disciplin , lucrurile se desf`[oar într-o

anumit ordine. Trebuie foarte mult aten]ie, pentru a respecta anumi]i parametri. De aceea,

este o foarte mare rigoare [i aici intervine [i rolul meu. Fiecare dintre noi [tie ce are de f`cut, iar eu, ca [ef de sec]ie, intervin prin punerea la punct a anumitor am`nunte, care trebuie foarte bine urm`rite. Vine un moment în via]a fiec`rui chirurg când, dincolo de rezultatele [i satisfac]ia personal , trebuie s î]i asumi [i o alt calitate, cea de conduc`tor, de mentor pentru genera]iile viitoare de medici, de succes sper`m.

Sec]ia chirurgie II beneficiaz` de pu]in timp de un robot chirurgical ultraper-formant, pentru prelevarea de ]esuturi. Când [i în ce context a intrat în dota-rea sec]iei aceast` nou` aparatur`?Trebuie s v spun c am pornit de la faptul c a doua cauz de deces la nivel mondial, [i

în ]ara noastr , bineîn]eles, este cancerul, dep - [it doar de bolile cardiovasculare. În România, aproape 30% din persoanele cu vârste între 15 [i 59 de ani mor din cauza diferitelor forme de cancer. Astfel, am identificat oportunitatea de a înfiin]a un centru multidisciplinar de cercetare în acest domeniu, pentru a aplica ultimele metode de diagnosticare [i tratament, prin utilizarea unei tehnologii medicale de ultim genera]ie [i cu protocol medical individualizat, etapizat pe cate-gorii de pacien]i. Am reu[it s punem pe picioare un proiect cofinan]at prin Fondul European de Dezvoltare Regional , în baza unui contract de

finan]are încheiat cu Ministerul Educa]iei Na]ionale, în calitate de organism intermediar. Acest centru, numit CERPATUM, este o structur multidisciplinar de cercetare, pentru abordarea multifunc]ional a patologiei tumorale abdominale [i mioosteoarticulare a bazinului [i membrelor pelvine, pe care am gândit-o împreun` cu profesorul Barbilian, [eful Clinicii de ortopedie [i traumatologie, din sec]ia noastr . {i l-am gândit f`când o serie de structuri. Ele se împart pe cinci laboratoare: un laborator de diagnosticare – partea de diagnostic endoscopic atât endoscopie superioar , inferioar , cât [i videocapsula, care diagnosticheaz toat patologia cuprins între ceea ce vedem în partea de sus [i ceea ce vedem pe partea de jos, colonic . De asemenea, mai este [i un ecograf, apoi sunt dou laboratoare: unul de prelevare mostre [i ]esut pentru interven]ii de rezec]ie tumoral , unde este vorba despre un sistem de prelevare ]esut cu patru bra]e – este, de fapt, un robot chirurgical, care reprezint [i gradul de noutate al acestei infrastructuri, apoi este vorba despre un laborator de prelevare mostre [i ]esut pentru ]esuturile mioosteoarticulare, un laborator de sterilizare, care le deserve[te pe acestea [i un laborator de prelucrare date.

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR INTERVIU 5

INTERVIU REALIZAT DE CECILIA SFETCU

COLONEL DR. FLORIN S~VULESCU, {EFUL SEC}IEI CHIRURGIE II DIN SPITALUL UNIVERSITAR DE URGEN}~ MILITAR CENTRAL DR. CAROL DAVILA (SUUMC):

NU PO}I S~ FII UN MEDIC BUN DAC~ NU ÎN}ELEGI C~ ORICE PACIENT Î{I PUNE SPERAN}A {I VIA}A ÎN MÂINILE TALE

S-a n`scut în Bucure[ti, la 25 iulie 1962. Este absolvent al Facult`]ii de Medicin` Gene-ral`, din Bucure[ti, promo]ia 1986. În perioada octombrie 1986-14 decembrie 1989, a efectuat stagii de câte [ase luni la Spitalul Clinic Militar Central Bucure[ti: chirurgie general`, medicin` intern`, boli contagioase, neurologie [i obstetric`-ginecologie. În perioada 14 decembrie 1989-15 martie 1990, a fost medic de unitate militar`, apoi medic secundar chirurgie general`, din data de 3 septembrie 1990, pân` la 25 ianuarie 1994, la Spitalul Clinic Militar Central-Sec]ia II chirurgie. Începând cu 17 ianuarie 1994, a fost încadrat pe func]ia de medic specialist chirurg, în Sec]ia II Chirurgie a Spitalului Clinic Militar Central. Din iunie 1998, a devenit medic primar chirurg. Începând cu 29 septembrie 2009, este [ef Sec]ie chirurgie II.

Este doctor în medicin` din 27 iulie 2001, are competen]` în chirurgia la-paroscopic` din 29 aprilie 2002 [i competen]` în managementul serviciilor de s`n`tate din 26 aprilie 2004.

La doctorul Florin S`vulescu, [eful Sec]iei chirurgie II din Spitalul Universitar de Urgen]` Militar Central Dr. Carol Davila (SUUMC),

din Bucure[ti, am ajuns într-una din dimine]ile lunii trecute, pe o vreme umed` [i neprietenoas`. A fost destul de greu s`-l desprindem câteva minute de pacien]ii s`i. Se vedea clar c` este ocupat. În acela[i timp, se observa, cu u[urin]`, grija ce o purta celor afla]i în suferin]`. Pentru c` a[a cum avea s` ne m`rturiseasc`, fiecare caz tratat în-seamn` pentru doctorul [i mai ales Omul S`vulescu o mare provoca-re, dar [i satisfac]ia de a vindeca sau, m`car, de a ameliora suferin]a.

Domnule doctor, a]i absolvit Facul-tatea de Medicin` în 1986, ca [ef de promo]ie, cu media 9,97. De unde aceast` pasiune pentru medicin`?La început, când eram elev [i trebuia s -mi decid viitorul, nu v ascund c mi-a[ fi dorit

s devin inginer. Îns , în familia mea a existat o tradi]ie atât pentru medicin , cât [i pentru armat . Tat l meu [i cei doi unchi ai mei au absolvit medicina militar , unul chirurg, cel lalt farmacist militar, iar tat l meu medic de laborator. Ei au avut o carier de succes, reprezentând un model pentru mine în via] . Am înv`]at, am intrat la medicin , apoi am început în fiecare zi s` descop`r frumuse]ea [i noble]ea acestei meserii. {i am ajuns încet, încet aici, parcurgând toate etapele.

V-a]i ales apoi chirurgia. O specialitate care implic` rigori deosebite. Cum va atras chirurgia?F`r s minimizez importan]a vreuneia dintre specialit`]i, în chirurgie, mai mult

decât în oricare alt specialitate, po]i s contri-bui direct la rezolvarea suferin]ei pacien]ilor [i nutre[ti o satisfac]ie [i o împlinire personal cu fiecare caz rezolvat.

În cei peste 20 de ani de când sunte]i în Sec]ia chirurgie II a SUUMC a]i operat mii de pacien]i. Prin mâinile dumneavoastr` au trecut diferite cazuri. Cu siguran]`, fiecare caz a avut dificultatea lui. V-a impresionat unul în mod deosebit?S-au împlinit chiar 28 de ani de când sunt în aceast sec]ie în care m-am format, am tre-

cut prin toate etapele de dezvoltare profesional [i am în]eles, zi de zi, c fiecare interven]ie chirurgical reprezint o provocare [i fiecare caz în parte reprezint o suferin] [i un mod unic de rezolvare. Evident, au fost [i cazuri dificile, dar ceea ce vreau s spun este c eu m implic [i pun aceea[i pasiune, indiferent de vârsta pacientului sau de apartenen]a lui social . Nu po]i s fii un medic bun, dac , nu în]elegi c` orice pacient care ]i se adreseaz î[i pune speran- ]a [i via]a în mâinile tale.

Am avut ocazia s` v`d o parte din pacien]ii care v` a[teptau într-una din dimine]i [i, într-adev`r, dup` ce vorbeau cu dumneavoastr` [i le spunea]i dou`, trei vorbe ca s`-i lini[ti]i, vedeam o sclipire în ochii lor, speran]a c` totul va fi bine. Ce sim]i]i dumneavoastr` când vede]i acest lic`r în ochii pacien]ilor?{tim c este o suferin] [i un stres major pentru pacient s se opereze [i atunci trebu-

ie s ne apropiem de el, s -i în]elegem suferin]a, s încerc`m s -l lini[tim, pentru c un bolnav care intr lini[tit în sala de opera]ie evolueaz mai bine. Crezul meu este c pacien]ii ne aduc nou presti-giul [i datorit reu[itei interven]iei chirurgicale, a vindec`rii acestora sau m`car a amelior`rii lor. Se creeaz , astfel, o leg`tur strâns între chirurg [i pacien]i.

Sunt convins` c` o leg`tur` strâns` exist` [i între dumneavoastr` [i restul colectivului. Sunte]i, de fapt, o familie.

Mai sunt unit`]i spitalice[ti care folo-sesc acest gen de tehnologie?Da, în ]ar exist câteva spitale: Spitalul Fun-deni, Spitalul de Urgen] , Spitalul Panduri,

Spitalul Serviciului Român de Informa]ii [i Spitalul Jude]ean din Cluj. Noi suntem singurii din siste-mul medical militar care posed`m, deocamdat , acest sistem, sper`m ca pe viitor s apar [i în alte spitale. Este un dispozitiv modern, care ne ajut` atât pe noi, în calitate de chirurgi, cât [i pe pacien]i. A fost inventat de armata american , în colaborare cu NASA, ideea fiind ca pacien]ii din teatrele de opera]ii s poat fi opera]i la distan] , de un chirurg de elit , care nu poate s ajung în zona de conflict. De altfel, prima aplica]ie a acestei idei a fost f cut de Centrul de Chirurgie Endoscopic` Minim Invaziv de la Strasbourg, de c`tre profe-sorul Marescaux, care a f cut o interven]ie chirur-gical , pacientul fiind la Strasbourg [i el la New York, via internet. A[ vrea s eviden]iez câteva lucruri care fac ca acest robot s fie superior altor tehnici chirurgicale laparoscopice. Exist avantaje atât pentru chirurg, cât [i pentru pacient. Pentru chirurg, în primul rând, o stabilitate mai mare a instrumentelor în câmpul operator, o mobilitate de 360 de grade a instrumentelor, spre deosebire de instrumentele laparoscopice, o vizualizare superioar , întrucât se face în sistem 3D HD. Este indicat acolo unde chirurgia laparoscopic [i chiar [i chirurgia clasic , în cele mai multe cazuri, nu poate [i nu are [anse de reu[it , este vorba de interven]ii care cer gesturi de fine]e – disec]ii, suturi fine, reconstruc]ii. Alt avantaj este o rat de complica]ii mai sc`zut , plus c ajut foarte mult chirurgul, îmbun`t`]ind performan]ele chirurgi-cale, iar pacientul beneficiaz de o reducere a timpului de spitalizare, o recuperare mai rapid [i întoarcere la activit`]ile curente, o reducere a pierderilor de sânge, a durerii postoperatorii, a disconfortului postoperator, reducerea riscului de infec]ii, care toate duc la o cre[tere a satisfac]iei pacientului.

Crede]i c` pacien]ii vor fi reticen]i când vor auzi c` ve]i fi ajutat în timpul inter-ven]iei chirurgicale de un robot?Trebuie s v spun c robotul este un instrument modern, care vine în sprijinul

chirurgului [i al pacientului, crescând precizia [i siguran]a interven]iei chirurgicale. De fapt, acest robot, ca [i în cazul chirurgiei laparoscopice, este un instrument utilizat de om pentru om. Probabil c , la început, pacien]ii vor fi reticen]i, poate c vor fi tem`tori, îns , pe m`sur ce vor vedea cazurile rezolvate cu aceast tehnologie de ultim` genera]ie, când vor vedea [i vor în]elege benefici-ile ei, atunci, în mod sigur, se vor deschide [i vor opta chiar ei pentru alternativa asta, bineîn]eles, dac indica]ia chirurgical o permite.

Domnule doctor, ce ave]i în plan pentru viitor?Am numeroase planuri pentru viitor. Unul dintre ele, de actualitate, este colaborarea cu

Universitatea de Medicin [i Farmacie, în ideea de a transforma sec]ia noastr într-o sec]ie clinic universitar [i, în felul acesta, s fim mai aproape de procesul de înv`]`mânt, de studen]i, s cre[tem gradul de profesionalism [i interesul pentru chirurgie.

Cum vede]i viitorul medicinei române[ti?România are una dintre cele mai renumite [coli de medicin , care a format, de-a lungul

timpului, numero[i medici valoro[i, care se bucu- r de respect atât în ]ar , cât [i în str in`tate. Depinde foarte mult, acum, de politicile viitoare [i de modul în care se va reu[i motivarea tinerilor, pentru ca ace[tia s r`mân în ]ar [i s contribuie la îns`n`to[irea sistemului medical românesc. n

INSTRUC}IE6 Observatorul militarwww.presamil.ro


ARTA SUPRAVIE}UIRII UUUUUltimele stele se sting brusc [i primeleltimele stele se sting brusc [i primeleltimele stele se sting brusc [i primeleltimele stele se sting brusc [i primeleltimele stele se sting brusc [i primeleraze ale soarelui apar de dup`raze ale soarelui apar de dup`raze ale soarelui apar de dup`raze ale soarelui apar de dup`raze ale soarelui apar de dup`creste. creste. creste. creste. creste. Aerul este dur [i lini[tea esteAerul este dur [i lini[tea esteAerul este dur [i lini[tea esteAerul este dur [i lini[tea esteAerul este dur [i lini[tea este

întrerupt` de câte un l`trat [i undeva, departe,întrerupt` de câte un l`trat [i undeva, departe,întrerupt` de câte un l`trat [i undeva, departe,întrerupt` de câte un l`trat [i undeva, departe,întrerupt` de câte un l`trat [i undeva, departe,de un urlet, poate al unui lup. Haita reu[e[te,de un urlet, poate al unui lup. Haita reu[e[te,de un urlet, poate al unui lup. Haita reu[e[te,de un urlet, poate al unui lup. Haita reu[e[te,de un urlet, poate al unui lup. Haita reu[e[te,adesea, s` atrag` câte un c`]elandru credul înadesea, s` atrag` câte un c`]elandru credul înadesea, s` atrag` câte un c`]elandru credul înadesea, s` atrag` câte un c`]elandru credul înadesea, s` atrag` câte un c`]elandru credul înafara gardurilor protectoare ale taberei,afara gardurilor protectoare ale taberei,afara gardurilor protectoare ale taberei,afara gardurilor protectoare ale taberei,afara gardurilor protectoare ale taberei,ademenindu-l cu promisiuni ale unei vie]iademenindu-l cu promisiuni ale unei vie]iademenindu-l cu promisiuni ale unei vie]iademenindu-l cu promisiuni ale unei vie]iademenindu-l cu promisiuni ale unei vie]ilibere, pentru a-i ar`ta, apoi, c` libertatea selibere, pentru a-i ar`ta, apoi, c` libertatea selibere, pentru a-i ar`ta, apoi, c` libertatea selibere, pentru a-i ar`ta, apoi, c` libertatea selibere, pentru a-i ar`ta, apoi, c` libertatea sepl`te[te cel mai scump, cu via]a. La Delu], înpl`te[te cel mai scump, cu via]a. La Delu], înpl`te[te cel mai scump, cu via]a. La Delu], înpl`te[te cel mai scump, cu via]a. La Delu], înpl`te[te cel mai scump, cu via]a. La Delu], întab`ra de instruc]ie de iarn`, un efectiv detab`ra de instruc]ie de iarn`, un efectiv detab`ra de instruc]ie de iarn`, un efectiv detab`ra de instruc]ie de iarn`, un efectiv detab`ra de instruc]ie de iarn`, un efectiv denivel companie din Batalionul 24 Vân`tori denivel companie din Batalionul 24 Vân`tori denivel companie din Batalionul 24 Vân`tori denivel companie din Batalionul 24 Vân`tori denivel companie din Batalionul 24 Vân`tori deMunte Munte Munte Munte Munte General Gheorghe General Gheorghe General Gheorghe General Gheorghe General Gheorghe AAAAAvramescuvramescuvramescuvramescuvramescu se se se se sepreg`te[te pentru a face fa]` pericolelor [ipreg`te[te pentru a face fa]` pericolelor [ipreg`te[te pentru a face fa]` pericolelor [ipreg`te[te pentru a face fa]` pericolelor [ipreg`te[te pentru a face fa]` pericolelor [iprovoc`rilor pe care iarna le poate ridica înprovoc`rilor pe care iarna le poate ridica înprovoc`rilor pe care iarna le poate ridica înprovoc`rilor pe care iarna le poate ridica înprovoc`rilor pe care iarna le poate ridica încalea militarilor porni]i în ac]iune. Chiar dac`calea militarilor porni]i în ac]iune. Chiar dac`calea militarilor porni]i în ac]iune. Chiar dac`calea militarilor porni]i în ac]iune. Chiar dac`calea militarilor porni]i în ac]iune. Chiar dac`temperatura a sc`zut cu aproape 20 de unit`]itemperatura a sc`zut cu aproape 20 de unit`]itemperatura a sc`zut cu aproape 20 de unit`]itemperatura a sc`zut cu aproape 20 de unit`]itemperatura a sc`zut cu aproape 20 de unit`]isub valoarea de înghe], nu exist` un timp maisub valoarea de înghe], nu exist` un timp maisub valoarea de înghe], nu exist` un timp maisub valoarea de înghe], nu exist` un timp maisub valoarea de înghe], nu exist` un timp maibun s` se preg`teasc` pentru ceea ce ar puteabun s` se preg`teasc` pentru ceea ce ar puteabun s` se preg`teasc` pentru ceea ce ar puteabun s` se preg`teasc` pentru ceea ce ar puteabun s` se preg`teasc` pentru ceea ce ar puteas` devin`, cândva, o situa]ie adev`rat`, des` devin`, cândva, o situa]ie adev`rat`, des` devin`, cândva, o situa]ie adev`rat`, des` devin`, cândva, o situa]ie adev`rat`, des` devin`, cândva, o situa]ie adev`rat`, devia]` sau de moarte.via]` sau de moarte.via]` sau de moarte.via]` sau de moarte.via]` sau de moarte.

Dou` igluuri stau m`rturie a ingeniozit`]iiDou` igluuri stau m`rturie a ingeniozit`]iiDou` igluuri stau m`rturie a ingeniozit`]iiDou` igluuri stau m`rturie a ingeniozit`]iiDou` igluuri stau m`rturie a ingeniozit`]iivân`torilor de munte, care reu[esc s` sevân`torilor de munte, care reu[esc s` sevân`torilor de munte, care reu[esc s` sevân`torilor de munte, care reu[esc s` sevân`torilor de munte, care reu[esc s` sedescurce, chiar la nivel de grup`, odescurce, chiar la nivel de grup`, odescurce, chiar la nivel de grup`, odescurce, chiar la nivel de grup`, odescurce, chiar la nivel de grup`, os`pt`mân`, în condi]ii de izolare. Z`padas`pt`mân`, în condi]ii de izolare. Z`padas`pt`mân`, în condi]ii de izolare. Z`padas`pt`mân`, în condi]ii de izolare. Z`padas`pt`mân`, în condi]ii de izolare. Z`padatìat` cu lopata în c`r`mizi este stropit` cu ap`tìat` cu lopata în c`r`mizi este stropit` cu ap`tìat` cu lopata în c`r`mizi este stropit` cu ap`tìat` cu lopata în c`r`mizi este stropit` cu ap`tìat` cu lopata în c`r`mizi este stropit` cu ap`pentru a înghe]a [i folosit` ca material depentru a înghe]a [i folosit` ca material depentru a înghe]a [i folosit` ca material depentru a înghe]a [i folosit` ca material depentru a înghe]a [i folosit` ca material deconstruc]ie pentru ad`posturile vremelniceconstruc]ie pentru ad`posturile vremelniceconstruc]ie pentru ad`posturile vremelniceconstruc]ie pentru ad`posturile vremelniceconstruc]ie pentru ad`posturile vremelnicecare asigur`, în interiorcare asigur`, în interiorcare asigur`, în interiorcare asigur`, în interiorcare asigur`, în interior, câteva grade în plus, câteva grade în plus, câteva grade în plus, câteva grade în plus, câteva grade în plusfa]` de cele de afar`, suficiente pentru a facefa]` de cele de afar`, suficiente pentru a facefa]` de cele de afar`, suficiente pentru a facefa]` de cele de afar`, suficiente pentru a facefa]` de cele de afar`, suficiente pentru a facediferen]a între a degera [i a fi gata pentrudiferen]a între a degera [i a fi gata pentrudiferen]a între a degera [i a fi gata pentrudiferen]a între a degera [i a fi gata pentrudiferen]a între a degera [i a fi gata pentrulupt`. Mai multe tipuri de foc, alese în func]ielupt`. Mai multe tipuri de foc, alese în func]ielupt`. Mai multe tipuri de foc, alese în func]ielupt`. Mai multe tipuri de foc, alese în func]ielupt`. Mai multe tipuri de foc, alese în func]iede zona de ac]iune, lemnele disponibile [ide zona de ac]iune, lemnele disponibile [ide zona de ac]iune, lemnele disponibile [ide zona de ac]iune, lemnele disponibile [ide zona de ac]iune, lemnele disponibile [inevoia de moment, asigur` uscareanevoia de moment, asigur` uscareanevoia de moment, asigur` uscareanevoia de moment, asigur` uscareanevoia de moment, asigur` uscareaechipamentului, prepararea hranei, înc`lzireaechipamentului, prepararea hranei, înc`lzireaechipamentului, prepararea hranei, înc`lzireaechipamentului, prepararea hranei, înc`lzireaechipamentului, prepararea hranei, înc`lzireamilitarilormilitarilormilitarilormilitarilormilitarilor. Punctul de sta]ionare este asigurat,. Punctul de sta]ionare este asigurat,. Punctul de sta]ionare este asigurat,. Punctul de sta]ionare este asigurat,. Punctul de sta]ionare este asigurat,pe calea principal` de acces, cu capcanepe calea principal` de acces, cu capcanepe calea principal` de acces, cu capcanepe calea principal` de acces, cu capcanepe calea principal` de acces, cu capcaneimprovizate din trunchiuri de brad pe careimprovizate din trunchiuri de brad pe careimprovizate din trunchiuri de brad pe careimprovizate din trunchiuri de brad pe careimprovizate din trunchiuri de brad pe care]epu[e îmbibate cu un decoct de ciuperci]epu[e îmbibate cu un decoct de ciuperci]epu[e îmbibate cu un decoct de ciuperci]epu[e îmbibate cu un decoct de ciuperci]epu[e îmbibate cu un decoct de ciupercipreg`tit din var` stau ca acele unui aricipreg`tit din var` stau ca acele unui aricipreg`tit din var` stau ca acele unui aricipreg`tit din var` stau ca acele unui aricipreg`tit din var` stau ca acele unui arici

Caporalul Lauren]iu Candit preg`te[te un ceai din crengu]e dezmeur` cu arom` de brad la un foc suedez.

Chiar dac` nula fel ca încaban`, igluulasigur` câtevaore de odihn`la ad`post devânt [i ger.

CaporalulZoltán

Lászlo faceo c`]`rareîn man[`,pe ghe]ar.

Din postul de observa]ie [i paz`, militarul asigur` securitatea taberei.


Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IE

LA MUNTEC~PITAN BOGDAN OPROIUFOTO: C~PITAN BOGDAN OPROIU

preg`tit s` riposteze. Postul de paz`, care ]inepreg`tit s` riposteze. Postul de paz`, care ]inepreg`tit s` riposteze. Postul de paz`, care ]inepreg`tit s` riposteze. Postul de paz`, care ]inepreg`tit s` riposteze. Postul de paz`, care ]ineloc [i de post de observare, este atât de bineloc [i de post de observare, este atât de bineloc [i de post de observare, este atât de bineloc [i de post de observare, este atât de bineloc [i de post de observare, este atât de binemascat încât nu reu[esc s`-l observ decâtmascat încât nu reu[esc s`-l observ decâtmascat încât nu reu[esc s`-l observ decâtmascat încât nu reu[esc s`-l observ decâtmascat încât nu reu[esc s`-l observ decâtatunci când militarul se ridic` în picioare, laatunci când militarul se ridic` în picioare, laatunci când militarul se ridic` în picioare, laatunci când militarul se ridic` în picioare, laatunci când militarul se ridic` în picioare, laapelul superiorului. apelul superiorului. apelul superiorului. apelul superiorului. apelul superiorului. Duci o lupt`, aliniamentulDuci o lupt`, aliniamentulDuci o lupt`, aliniamentulDuci o lupt`, aliniamentulDuci o lupt`, aliniamentulprincipal este la zece km în fa]` [i sta]ionareaprincipal este la zece km în fa]` [i sta]ionareaprincipal este la zece km în fa]` [i sta]ionareaprincipal este la zece km în fa]` [i sta]ionareaprincipal este la zece km în fa]` [i sta]ionarease face pentru refacerea for]elorse face pentru refacerea for]elorse face pentru refacerea for]elorse face pentru refacerea for]elorse face pentru refacerea for]elor. Se poate sta. Se poate sta. Se poate sta. Se poate sta. Se poate stao zi, dou`, chiar [i o s`pt`mân` în condi]ii deo zi, dou`, chiar [i o s`pt`mân` în condi]ii deo zi, dou`, chiar [i o s`pt`mân` în condi]ii deo zi, dou`, chiar [i o s`pt`mân` în condi]ii deo zi, dou`, chiar [i o s`pt`mân` în condi]ii deizolare [i ad`posturile trebuie f`cute cât maiizolare [i ad`posturile trebuie f`cute cât maiizolare [i ad`posturile trebuie f`cute cât maiizolare [i ad`posturile trebuie f`cute cât maiizolare [i ad`posturile trebuie f`cute cât mai

o pr`pastie [i sistemul de tragere pe careo pr`pastie [i sistemul de tragere pe careo pr`pastie [i sistemul de tragere pe careo pr`pastie [i sistemul de tragere pe careo pr`pastie [i sistemul de tragere pe carel-au improvizat din câ]iva piole]i [i scripe]il-au improvizat din câ]iva piole]i [i scripe]il-au improvizat din câ]iva piole]i [i scripe]il-au improvizat din câ]iva piole]i [i scripe]il-au improvizat din câ]iva piole]i [i scripe]ipermite multiplicarepermite multiplicarepermite multiplicarepermite multiplicarepermite multiplicareaaaaa for]ei de cinci ori [i un for]ei de cinci ori [i un for]ei de cinci ori [i un for]ei de cinci ori [i un for]ei de cinci ori [i unsingur militar se descurc` s` trag` achiasingur militar se descurc` s` trag` achiasingur militar se descurc` s` trag` achiasingur militar se descurc` s` trag` achiasingur militar se descurc` s` trag` achia(sanie) pe t`p[an. Instruirea echipelor de(sanie) pe t`p[an. Instruirea echipelor de(sanie) pe t`p[an. Instruirea echipelor de(sanie) pe t`p[an. Instruirea echipelor de(sanie) pe t`p[an. Instruirea echipelor decùtare-salvare este principalul obiectiv alcùtare-salvare este principalul obiectiv alcùtare-salvare este principalul obiectiv alcùtare-salvare este principalul obiectiv alcùtare-salvare este principalul obiectiv altaberei de instruc]ie, pentru c` vân`torii detaberei de instruc]ie, pentru c` vân`torii detaberei de instruc]ie, pentru c` vân`torii detaberei de instruc]ie, pentru c` vân`torii detaberei de instruc]ie, pentru c` vân`torii demunte trebuie s` fie preg`ti]i, la solicitareamunte trebuie s` fie preg`ti]i, la solicitareamunte trebuie s` fie preg`ti]i, la solicitareamunte trebuie s` fie preg`ti]i, la solicitareamunte trebuie s` fie preg`ti]i, la solicitareaautorit`]ilor civile, s` intervin` în scurt timpautorit`]ilor civile, s` intervin` în scurt timpautorit`]ilor civile, s` intervin` în scurt timpautorit`]ilor civile, s` intervin` în scurt timpautorit`]ilor civile, s` intervin` în scurt timppentru localizarea supravie]uitorilorpentru localizarea supravie]uitorilorpentru localizarea supravie]uitorilorpentru localizarea supravie]uitorilorpentru localizarea supravie]uitoriloraccidentelor montane: accidentelor montane: accidentelor montane: accidentelor montane: accidentelor montane: AAAAAvem un timp devem un timp devem un timp devem un timp devem un timp dereac]ie mic [i avem un serviciu de cùtare-reac]ie mic [i avem un serviciu de cùtare-reac]ie mic [i avem un serviciu de cùtare-reac]ie mic [i avem un serviciu de cùtare-reac]ie mic [i avem un serviciu de cùtare-salvare de permanen]`. Salvatorii trebuie s`salvare de permanen]`. Salvatorii trebuie s`salvare de permanen]`. Salvatorii trebuie s`salvare de permanen]`. Salvatorii trebuie s`salvare de permanen]`. Salvatorii trebuie sìas` pe poarta unit`]ii în 15 minute, în func]ieias` pe poarta unit`]ii în 15 minute, în func]ieias` pe poarta unit`]ii în 15 minute, în func]ieias` pe poarta unit`]ii în 15 minute, în func]ieias` pe poarta unit`]ii în 15 minute, în func]iede zona de interven]ie, cu autocamionul dinde zona de interven]ie, cu autocamionul dinde zona de interven]ie, cu autocamionul dinde zona de interven]ie, cu autocamionul dinde zona de interven]ie, cu autocamionul dindotarea noastr` sau chiar cu elicopterele dedotarea noastr` sau chiar cu elicopterele dedotarea noastr` sau chiar cu elicopterele dedotarea noastr` sau chiar cu elicopterele dedotarea noastr` sau chiar cu elicopterele desalvare, dac` este cazulsalvare, dac` este cazulsalvare, dac` este cazulsalvare, dac` este cazulsalvare, dac` este cazul, spune comandantul, spune comandantul, spune comandantul, spune comandantul, spune comandantultaberei.taberei.taberei.taberei.taberei.

Este aproape ora [ase dup`-amiaza [iEste aproape ora [ase dup`-amiaza [iEste aproape ora [ase dup`-amiaza [iEste aproape ora [ase dup`-amiaza [iEste aproape ora [ase dup`-amiaza [ic`ldareac`ldareac`ldareac`ldareac`ldarea în care se afl` tab`ra începe s` se în care se afl` tab`ra începe s` se în care se afl` tab`ra începe s` se în care se afl` tab`ra începe s` se în care se afl` tab`ra începe s` sescufunde în întuneric. scufunde în întuneric. scufunde în întuneric. scufunde în întuneric. scufunde în întuneric. TTTTTemperatura a început,emperatura a început,emperatura a început,emperatura a început,emperatura a început,din nou, s` amenin]e marcajele ro[ii aledin nou, s` amenin]e marcajele ro[ii aledin nou, s` amenin]e marcajele ro[ii aledin nou, s` amenin]e marcajele ro[ii aledin nou, s` amenin]e marcajele ro[ii aletermometrului [i fream`tul taberei se stingetermometrului [i fream`tul taberei se stingetermometrului [i fream`tul taberei se stingetermometrului [i fream`tul taberei se stingetermometrului [i fream`tul taberei se stingetreptat. Militarii de serviciu î[i iau în primiretreptat. Militarii de serviciu î[i iau în primiretreptat. Militarii de serviciu î[i iau în primiretreptat. Militarii de serviciu î[i iau în primiretreptat. Militarii de serviciu î[i iau în primireposturile [i cei care [i-au terminat activitateaposturile [i cei care [i-au terminat activitateaposturile [i cei care [i-au terminat activitateaposturile [i cei care [i-au terminat activitateaposturile [i cei care [i-au terminat activitatease retrag la odihn`. Undeva, în dep`rtare, sese retrag la odihn`. Undeva, în dep`rtare, sese retrag la odihn`. Undeva, în dep`rtare, sese retrag la odihn`. Undeva, în dep`rtare, sese retrag la odihn`. Undeva, în dep`rtare, seaude un urletaude un urletaude un urletaude un urletaude un urlet de lup de lup de lup de lup de lup... ... ... ... ...

Plutonierul Leonte Suciu, un c`]`r`torexperimentat, îndepline[te aici rolulde cap de coard` pentru plutonul sù.

Mar[ul pe schiuri este o specialitate a vân`torilor de munte.

O cristian` pe schiuri de tur`.

Atelele pneumatice sunt o parte aechipamentului modern care începe, u[or-u[or,s` intre în dotarea vân`torilor de munte.

rezistente. Ridicarea taberei se face în câtevarezistente. Ridicarea taberei se face în câtevarezistente. Ridicarea taberei se face în câtevarezistente. Ridicarea taberei se face în câtevarezistente. Ridicarea taberei se face în câtevaore, timp în care, pân` se fac igluurile, se potore, timp în care, pân` se fac igluurile, se potore, timp în care, pân` se fac igluurile, se potore, timp în care, pân` se fac igluurile, se potore, timp în care, pân` se fac igluurile, se potridica ad`posturi temporare mai pu]in izolate,ridica ad`posturi temporare mai pu]in izolate,ridica ad`posturi temporare mai pu]in izolate,ridica ad`posturi temporare mai pu]in izolate,ridica ad`posturi temporare mai pu]in izolate,din cetin`, foi de cort…din cetin`, foi de cort…din cetin`, foi de cort…din cetin`, foi de cort…din cetin`, foi de cort…, explic` sublocotentul, explic` sublocotentul, explic` sublocotentul, explic` sublocotentul, explic` sublocotentulIonu] Ciucanu, comandant de pluton. Pe unIonu] Ciucanu, comandant de pluton. Pe unIonu] Ciucanu, comandant de pluton. Pe unIonu] Ciucanu, comandant de pluton. Pe unIonu] Ciucanu, comandant de pluton. Pe unghe]arghe]arghe]arghe]arghe]ar, cel mai mare din zon`, se dezvolt`, cel mai mare din zon`, se dezvolt`, cel mai mare din zon`, se dezvolt`, cel mai mare din zon`, se dezvolt`, cel mai mare din zon`, se dezvoltàbilit`]ile de c`]`r`torabilit`]ile de c`]`r`torabilit`]ile de c`]`r`torabilit`]ile de c`]`r`torabilit`]ile de c`]`r`tor. Plutonierul Leonte. Plutonierul Leonte. Plutonierul Leonte. Plutonierul Leonte. Plutonierul LeonteSuciu, comandant de pluton, î[i preg`te[teSuciu, comandant de pluton, î[i preg`te[teSuciu, comandant de pluton, î[i preg`te[teSuciu, comandant de pluton, î[i preg`te[teSuciu, comandant de pluton, î[i preg`te[tecol]arii, piole]ii, bocancii tehnici, m`nu[ilecol]arii, piole]ii, bocancii tehnici, m`nu[ilecol]arii, piole]ii, bocancii tehnici, m`nu[ilecol]arii, piole]ii, bocancii tehnici, m`nu[ilecol]arii, piole]ii, bocancii tehnici, m`nu[ilerezistente la ap` [i la frig [i începerezistente la ap` [i la frig [i începerezistente la ap` [i la frig [i începerezistente la ap` [i la frig [i începerezistente la ap` [i la frig [i începeescaladarea cu ajutorul pitoanelor speciale,escaladarea cu ajutorul pitoanelor speciale,escaladarea cu ajutorul pitoanelor speciale,escaladarea cu ajutorul pitoanelor speciale,escaladarea cu ajutorul pitoanelor speciale,pe care le în[urubeaz` în ghea]` pentru ape care le în[urubeaz` în ghea]` pentru ape care le în[urubeaz` în ghea]` pentru ape care le în[urubeaz` în ghea]` pentru ape care le în[urubeaz` în ghea]` pentru aasigura traseul pe care asigura traseul pe care asigura traseul pe care asigura traseul pe care asigura traseul pe care \l \l \ l \ l \ l urmeaz` ceilal]iurmeaz` ceilal]iurmeaz` ceilal]iurmeaz` ceilal]iurmeaz` ceilal]ic`]`r`tori. c`]`r`tori. c`]`r`tori. c`]`r`tori. c`]`r`tori. C`]`rarea pe ghea]` necesit` maiC`]`rarea pe ghea]` necesit` maiC`]`rarea pe ghea]` necesit` maiC`]`rarea pe ghea]` necesit` maiC`]`rarea pe ghea]` necesit` maimult` aten]ie [i presupune un efort de trei,mult` aten]ie [i presupune un efort de trei,mult` aten]ie [i presupune un efort de trei,mult` aten]ie [i presupune un efort de trei,mult` aten]ie [i presupune un efort de trei,patru ori mai mare decât pe stânc`patru ori mai mare decât pe stânc`patru ori mai mare decât pe stânc`patru ori mai mare decât pe stânc`patru ori mai mare decât pe stânc`, îmi, îmi, îmi, îmi, îmiexplic` el, dup` ce coboar` de pe ghe]arexplic` el, dup` ce coboar` de pe ghe]arexplic` el, dup` ce coboar` de pe ghe]arexplic` el, dup` ce coboar` de pe ghe]arexplic` el, dup` ce coboar` de pe ghe]ar.....

O grup` de schiori coboar` controlat oO grup` de schiori coboar` controlat oO grup` de schiori coboar` controlat oO grup` de schiori coboar` controlat oO grup` de schiori coboar` controlat opant` a c`rei înclina]ie variaz`. Sunt condu[ipant` a c`rei înclina]ie variaz`. Sunt condu[ipant` a c`rei înclina]ie variaz`. Sunt condu[ipant` a c`rei înclina]ie variaz`. Sunt condu[ipant` a c`rei înclina]ie variaz`. Sunt condu[ide sublocotenentul Cosmin Mari[, aflat înde sublocotenentul Cosmin Mari[, aflat înde sublocotenentul Cosmin Mari[, aflat înde sublocotenentul Cosmin Mari[, aflat înde sublocotenentul Cosmin Mari[, aflat înstagiu, pentru a lua un prim contact custagiu, pentru a lua un prim contact custagiu, pentru a lua un prim contact custagiu, pentru a lua un prim contact custagiu, pentru a lua un prim contact cucomanda plutonului. Majoritatea militarilorcomanda plutonului. Majoritatea militarilorcomanda plutonului. Majoritatea militarilorcomanda plutonului. Majoritatea militarilorcomanda plutonului. Majoritatea militarilorsunt foarte buni, unii chiar particip` lasunt foarte buni, unii chiar particip` lasunt foarte buni, unii chiar particip` lasunt foarte buni, unii chiar particip` lasunt foarte buni, unii chiar particip` lacompeti]ii sportive, dar doi dintre ei au puscompeti]ii sportive, dar doi dintre ei au puscompeti]ii sportive, dar doi dintre ei au puscompeti]ii sportive, dar doi dintre ei au puscompeti]ii sportive, dar doi dintre ei au pusprima dat` schiurile în picioare la începutulprima dat` schiurile în picioare la începutulprima dat` schiurile în picioare la începutulprima dat` schiurile în picioare la începutulprima dat` schiurile în picioare la începutulacestei tabere. acestei tabere. acestei tabere. acestei tabere. acestei tabere. Progresul este evidentProgresul este evidentProgresul este evidentProgresul este evidentProgresul este evident, îmi, îmi, îmi, îmi, îmispune comandantul taberei, locotenent-spune comandantul taberei, locotenent-spune comandantul taberei, locotenent-spune comandantul taberei, locotenent-spune comandantul taberei, locotenent-colonel colonel colonel colonel colonel Adrian MoraruAdrian MoraruAdrian MoraruAdrian MoraruAdrian Moraru. Scopul taberei de. Scopul taberei de. Scopul taberei de. Scopul taberei de. Scopul taberei deinstruc]ie la munte este familiarizareainstruc]ie la munte este familiarizareainstruc]ie la munte este familiarizareainstruc]ie la munte este familiarizareainstruc]ie la munte este familiarizareamilitarilor [i perfec]ionarea deprinderilor înmilitarilor [i perfec]ionarea deprinderilor înmilitarilor [i perfec]ionarea deprinderilor înmilitarilor [i perfec]ionarea deprinderilor înmilitarilor [i perfec]ionarea deprinderilor încondi]ii de izolare, instruc]ia schiului,condi]ii de izolare, instruc]ia schiului,condi]ii de izolare, instruc]ia schiului,condi]ii de izolare, instruc]ia schiului,condi]ii de izolare, instruc]ia schiului,deplasarea în masivele muntoase [i, maideplasarea în masivele muntoase [i, maideplasarea în masivele muntoase [i, maideplasarea în masivele muntoase [i, maideplasarea în masivele muntoase [i, maiales, antrenarea tuturor militarilor pentru aales, antrenarea tuturor militarilor pentru aales, antrenarea tuturor militarilor pentru aales, antrenarea tuturor militarilor pentru aales, antrenarea tuturor militarilor pentru aac]iona ca echipe de cùtare-salvareac]iona ca echipe de cùtare-salvareac]iona ca echipe de cùtare-salvareac]iona ca echipe de cùtare-salvareac]iona ca echipe de cùtare-salvare.....

Echipa care se antreneaz` acum laEchipa care se antreneaz` acum laEchipa care se antreneaz` acum laEchipa care se antreneaz` acum laEchipa care se antreneaz` acum lacùtare-salvare face extrac]ia unui r`nit dintr-cùtare-salvare face extrac]ia unui r`nit dintr-cùtare-salvare face extrac]ia unui r`nit dintr-cùtare-salvare face extrac]ia unui r`nit dintr-cùtare-salvare face extrac]ia unui r`nit dintr-

INSTRUC}IE8 Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


ATRAC}IA |N~L}IMILORPLUTONIER ALINA CRI{ANFOTO: PLUTONIER ALINA CRI{AN

Recunoa[tereinterna]ional`

Baza de Instruire a Vân`torilorde Munte Bucegi, din Predeal,subordonat` {colii de Aplica]iepentru Vân`tori de Munte, dinF`g`ra[, se ocup` de preg`tireateoretic` [i practic` a solda]ilor [igrada]ilor profesioni[ti, subofi]erilor[i ofi]erilor vân`tori de munte.

La 5 martie 2009, cu ocaziacelei de a 43-a reuniuni a Asocia]ieiInterna]ionale a {colilor Militare deMunte, aceast` unitate a fostprimit` ca membru cu drepturidepline. A fost cea de-a zeceastructur` acceptat` în rândurileAsocia]iei. Calitatea de membripermanen]i faciliteaz` desf`[urareaschimbului de experien]` învederea îmbun`t`]irii programelorde înv`]`mânt, precum [i adesf`[ur`rii cursurilor. Preg`tirea[i conducerea ac]iunilor militare înzone montane sunt corelate cuprincipalele tactici, tehnici [iproceduri folosite în structurilesimilare din trupele alpine ale altorstate. Anual, pentru o s`pt`mân`,militari din baz` merg la reuniuneaAsocia]iei Interna]ionale a {colilorMilitare de Munte [i prezint`modalit`]i de instruire. Anul trecut,au fost în Elve]ia, anul acesta, înOlanda. Este un schimb deexperien]`, un mod de a înv`]a unulde la cel`lalt. {i oamenii î]i recunoscvaloarea. Este foarte important acestlucru, puncteaz` comandantulunit`]ii, colonel R`zvan Coman.Cursurile de perfec]ionare ce sedesf`[oar` \n baz` sunt împ`r]itepe niveluri de dificultate. Ofi]eriivin de la academie [i fac aici cursulde baz`, apoi cel avansat, carepoate fi de schi, de alpinism sau de

Unii dintre cei mai admira]i militari suntvân`torii de munte. A[i ai schiului, alpinis-

mului, tehnicilor de supravie]uire, cùtare-salvare[i ai luptelor montane, ace[tia impun respect prinfor]a [i preg`tirea lor.

Urcatul pantei, cu schiurile \n V, este partea cea mai dificil`.

{edin]a de instruire, \nainte de executarea atacului.

Nici z`pada de peste 30 de cmnu poate opri atacul v#n`torilor de munte.

Soldat Ana-Maria Popic`

supravie]uire. Ultimul nivel,destinat celor mai buni, îlreprezint` cursul de instructori.Personalul bazei se ocup` deinstruirea militarilor de la zero pân`la cel mai înalt nivel. Militariiexecut` aici preg`tirea despecialitate: alpinism vara,schi iarna, lupta în teren muntos –trageri [i instruc]ia tactic`,adaug` colonelul Coman.{i cei care sunt de alte arme, înunit`]ile de vân`tori de munte,dac` n-au beneficiat de cursul debaz`, fac dou` module: unul vara,de cinci s`pt`mâni, [i al doileaiarna, de trei s`pt`mâni.

La preg`tire particip` [i cerceta[i,militari de la For]ele Speciale, SPP,SRI [i para[uti[ti. Baza le asigur`

echipamentul, cazarea [i masa.De-a lungul timpului, am observatcum cre[te nivelul celor veni]i lacursuri. Oamenii sunt deschi[i s`înve]e, au pasiune, sunt încânta]i deactivit`]i. Întotdeauna stau de vorb`cu ei, la sfâr[itul instruirii, [i suntmul]umi]i, explic` comandantul.

Colonelul Coman se afl` laconducerea institu]iei din 2008, darlucreaz` în unitate din 1996. A fost[ef de catedr`, [ef de stat major, iarîn rândurile vân`torilor de munteeste de la absolvire. Îmi pare rù cùnitatea noastr` nu mai este centru,a devenit o baz` de instruc]ie pentruvân`tori de munte. Cred c` esteinsuficient pentru armata noastr`.Sunt ]`ri care nu au vân`tori demunte, dar au aceste centre, pentruc` este necesar` o preg`tiremontan`.

Varietatea instruirii

Luna aceasta, se desf`[oar`cursul avansat de schi, cu optmilitari, unde se pune accent pepartea de tehnici de cùtare-salvarea victimelor, transportulaccidenta]ilor [i acordarea primuluiajutor, precum [i cursul deinstructori-schi, cu 16 participan]i,care se axeaz`, în principal, pepartea de metodic`. Ei au, deja,deprinderi formate [i se preg`tescpentru a preda la unit`]ile de careapar]in. De asemenea, în aceast`perioad`, militari de la alte arme seafl` la cursul de ini]iere în schi.

Se înscriu la cursurile noastre[i militari strìni. Anul trecut, amavut participan]i din Azerbaijan,la cursul de cùtare-salvare [i deinstructori alpinism. Vin oamenide munte sau din subunit`]i decercetare foarte motiva]i înpreg`tire. Am primit mereufeedback pozitiv din partea lor [ipentru calitatea instructorilor [i ainstruc]iei, poveste[te locotenent-

colonelul Emanoil Enie, [efcatedr` nivel.

Formarea solda]ilor [igrada]ilor profesioni[ti (SGP) serealizeaz` la Compania Instruc]ie.Aici, în perioada 5-20 februarie,are loc cursul de formare solda]iprofesioni[ti, la care particip` 31de militari. Cu ace[tia, amefectuat, în luna ianuarie, otab`r`, în zona Diham. Am avutrezultate bune [i am decis s`începem acest modul de preg`tire,

explic` locotenent-colonelulAdrian Negoi]`, [eful instruc]iei [ieduca]iei. Pe lâng` instruc]iatragerii, instruc]ia tactic` [iinstruc]ia armelor, personalulbazei se ocup` [i de instruc]ia despecialitate a vân`torilor demunte. Cursul se termin`cu o s`pt`mân` de examene.

Primii pa[ica vân`tori de munte

Pe terenul de instruc]ie, la sudde localitatea Predeal, \n poligonulredus de ap`rare antiaerian`,sublocotenentul Marius Popescudesf`[oar` instruc]ia la cursul deformare SGP. Militarii, împ`r]i]i îndou` grupe, execut`, simultan,instruc]ia pe schiuri – urcarea [icoborârea unei pante, [i instruc]iatactic` – executarea atacului.

Schiurile, din lemn sau plastic,prinse de bocanci, alunec` pe pârtiaimprovizat` prin p`dure. Coborâreadureaz` câteva secunde, urcarea,îns`, presupune ceva mai mult timp.Militarii, unii dintre ei pentru primadat` cu schiurile în picioare, înva]`no]iunile de baz` ale acesteicategorii de instruc]ie: cele dou`modalit`]i de urcare a unei pante,pe schiuri, coborârea [i cele dou`posibilit`]i de frânare. Efortul fizicnu le umbre[te entuziasmul [i nicic`z`turile primelor încerc`ri nu îidescurajeaz`.

Din al doilea grup, care înv`]`regulile atacului [i asigur`rii unuiobiectiv, se remarc`, prin contrast,chipul unei copile. SoldatulAna-Maria Popic` are doar 19 ani[i este singura fat` din colectiv.Îns` nu se consider` o protejat` acolegilor, pentru acest lucru. Dincontr`, simte c` are mai mult dedovedit, pentru a câ[tigaîncrederea [i respectulcamarazilor. Mai întâi, am optatpentru o carier` de ofi]er. Nu amreu[it. Atunci, am hot`rât s`pornesc de jos. Dar cu aceea[i ]int`final`, explic` Ana-Maria. Cursulnu i se pare dificil [i adorìnstruirea pe schiuri. Sunt venit`cu un pic de experien]` în acestdomeniu, ca schior amator [i amaprofundat mai mult acum,spune aceasta. Poate, de aceea,nu are emo]ii pentru examenulde la sfâr[itul cursului. {i-aînsu[it deprinderile necesarenivelului cerut.

9INSTRUC}IENr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


MUNTELE MIC, CASA CERCETA{ILOR B~N~}ENIC~PITAN ANDI P~UNESCUFOTO:C~PITAN ANDI P~UNESCU

Recent, timp de dou` s`pt`mâni, cerceta[ii b`n`]eni din Brigada 18 Infanterie Banats-au instruit la cabana militar` de pe Muntele Mic, din masivul muntos Retezat-Godeanu.

T aberele de instruc]ie la munte, în condi]ii de iarn , reprezint pentru cerceta[ii b`n`]eni modalitatea de a-[i înt ri coeziunea de grup prin c lire fizic [i psihic , de a-[i perfec]iona deprinderile de lupt formate în teren muntos-împ`durit, precum [i ducerea traiului în condi]ii de izolare.

În ultimele dou` s`pt`mâni, Muntele Mic, situat în grupul muntos Retezat-Godeanu, a devenit gazda cerceta[ilordin marea unitate din ora[ul de pe malul Beg`i. Ace[tia au desf`[urat antrenamente specifice de deplasare pe schiuri,au realizat ad`posturi pentru supravie]uire cu materiale g`site în zona de desf`[urare a activit`]ilor [i au construitcapcane pentru procurarea hranei.

Participant la activitate, locotenent-colonelul Petru Mihu], ofi]er din statul major al unit`]ii, consider` c` tab`ra aavut un rol benefic în procesul de preg`tire a cerceta[ilor, iar deprinderile converg c`tre a[tept`rile pe care comandan]iino[tri le au de la noi.

Preg`tirea teoretic` s-a concretizat în mijlocul naturii, acolo unde traiul în condi]ii de izolare i-a determinat pemilitari s` aplice lec]iile supravie]uirii. Experien]a cerceta[ilor deja c`li]i [i-a spus cuvântul, astfel încât tab`ra areprezentat, pentru ace[tia, acumularea unui nou bagaj de cuno[tin]e, i-a înv`]at deprinderile necesare ducerii labun sfâr[it a misiunilor încredin]ate, precum [i folosirea naturii ca element de sprijin.

PORTRET10 Observatorul militarwww.presamil.ro


CU VISUL ÎN BUZUNARPLUTONIER ALINA CRI{AN

|ntre inginerie [i istorie

A fost, de mic, pasionat de istorie [i atras, înmod special, de spectaculoasa istorie militar`. Apornit la drum cu gândul de a deveni arhitect,ca elev la liceul de arte plastice Nicolae Tonitza.În paralel, f ceam benzi desenate, poveste[teHoria {erb`nescu. Întotdeauna, pove[tile meleaveau subiecte istorice, iar pentru asta trebuia s`m` documentez. A[a c`, înc` din adolescen]`,veneam la Muzeul Militar. F`cea schi]e deuniforme, medalii, arme [i pentru c dorea caacele desene s fie cât mai exacte,documentarea era f`cut minu]ios.

Ulterior, planurile s-au schimbat. A avut, dup`liceu, o ezitare în privin]a a ceea ce urmeaz s`fac . P rin]ii erau amândoi ingineri [i au fostînclina]i spre o educa]ie mai tehnic . Cum nici luinu îi lipse[te sim]ul tehnic, s-a gândit s calce peurmele tat lui, s mearg la Politehnic . Primiizece ani am fost inginer de transporturi, iar acesttraseu mi-a dat o oarecare rigoare în ceea ce fac.Ciudat este c , în aceast perioad , începuser sm intereseze trenurile, locomotivele vechi. Scriaarticole, pentru o revist , despre istoria c ilorferate. Deci, tot de istorie era atras.

În timpul facult`]ii, am venit din nou laMuzeul Militar Na]ional, pentru documentare,[i am avut [ansa s -l întâlnesc pe colonelulCristian Vl`descu, specialistul în uniforme, deatunci, al muzeului. Un om deosebit, care m-aîncurajat în acest studiu, considerat o ciud`]eniede cei din jur. El nu numai c i-a pusdocumenta]ia la dispozi]ie, dar l-a [i sf`tuit s`publice ceea ce adunase. A[a a f`cut. În anii ’80,a publicat, în Buletinul muzeului. Studii [imateriale de muzeografie [i istorie militar`. Pân`la revolu]ie, a fost colaborator permanent alinstitu]iei, fiind deja inginer de profesie, cu visulde a urma [i Facultatea de istorie. În perioadaîn care sediul muzeului s-a mutat în actualulamplasament, a fost concentrat aici pentru aajuta la reorganizarea sectorului de uniformemilitare. Timp de doi ani, s-a l sat de inginerie[i a f`cut muzeografie. De când am intrat încontact cu colonelul Vl`descu, am fost atrasdefinitiv [i iremediabil pe acest drum. Dup`revolu]ie, n-am mai avut nicio ezitare, amschimbat definitiv macazul. Am transformatacest hobby într-o meserie.

Dup ce a absolvit Facultatea de istorie, din1991 a devenit angajat cu acte în regul alMuzeului Militar Na]ional Regele Ferdinand I.Anul acesta, în toamn , î[i va sus]ine teza dedoctorat, cu titlul Imaginea osta[ului român îniconografia secolului al XIX-lea. A renun]at deci,complet, la inginerie. M-am perfec]ionat, am f cutstudii de specialitate [i, în aceast calitate, am caprincipal preocupare uniformele militare. Darnu numai. Ideea este s reu[esc s recompunimaginea osta[ului. Iar asta nu înseamn doaruniforma, ne explic specialistul, ci tot ce ]ine deaccesorii, armament, decora]ii [i drapel. Înaceast calitate, de muzeograf, a avutposibilitatea s studieze în arhiv [i în bibliotecilemari, s intre în contact cu cercet tori dinstr in tate, exact ceea ce [i-a dorit.

Pasiune [i rigoare

Documentarea unei astfel de specializ`ripresupune studierea tuturor materialelor

S` ajungi s` faci ce î]i placeeste idealul fiec`rui om.

Exist`, îns`, doar câ]iva ferici]icare reu[esc s` transforme opasiune în meserie. Oameni

hot`râ]i, pe care îi recuno[tidup` primele cuvinte. Sunt de

p`rere c` [i activitatea dintimpul liber ori o faci serios, ori

nu o mai faci deloc, spune HoriaVladimir {erb`nescu, specialist

în uniforme militare de laMuzeul Militar Na]ional Regele

Ferdinand I. Evident, el esteunul dintre noroco[i.

Horia Vladimir {erb`nescu,specialist \n uniformemilitare al Muzeului MilitarNa]ional Regele Ferdinand I.

Reconstituirea atmosferei de acum un veac,la Festivalul de istorie militar` de la Fundata, iunie 2012.

24 ianuarie 2014. Eveniment laMall Promenada, cu ocazia Zilei UniriiPrincipatelor, aici \mpreun` cu so]ia(\n dreapta sa) [i cu o coleg` de asocia]ie.

existente din perioada vizat : imagini [idocumente. Am luat, num`r cu num`r,regulamentele militare din Monitorul Oficial,pân la 1859, iar apoi Monitorul Oastei,poveste[te Horia {erb`nescu. P`strez [i acumdocumenta]ia. Acolo, erau scrise Marile poruncide zi, în care ap`reau diferite modific`ri ale]inutei. Aceste surse de baz se completeaz cudocumentele iconografice (gravur , fotografie[i pictur`). Am`nunte se pot g`si [i înregulamentele tactice, de instruc]ie, care, deasemenea, dau o serie de informa]ii.Prevederile regulamentare, îns , nu s-au aplicatîntotdeauna [i în totalitate. Interesant estefaptul c se poate vorbi [i despre o mod`militar , care venea uneori în contradic]ie cuaceste prevederi. Toate aceste elemente trebuies se reg`seasc într-o prezentare corect atrecutului uniformelor ost`[e[ti. Haina militarùrma moda masculin` a epocii. Pe de alt` parte,era legat` [i de modul în care osta[ul lupta, foartediferit de perioada contemporan`, explic`muzeograful. Tocmai de aceea, s-a specializat \nuniforme militare, în general, nu doar celeromâne[ti. Pe vremea lui Cuza a fost influen]a

francez`. Carol I a introdus elemente germane,f r` a schimba aerul fran]uzesc al ]inutei. Deaceea, este bine s` [tii cât mai multe detalii dincontextul european al vremii.

Tot obiect de studiu sunt [i uniformele deepoc , p`strate, de-a lungul timpului, în colec]iiparticulare sau ale muzeelor. Acestea suntoriginale [i au pove[ti ample. Arat influen]e,vorbesc despre stil, personalit`]ile militare carele-au purtat sau evenimentele c`rora le-au fostmartore. Ele stau la bazareconstituirilor de ]inute, copiiconfec]ionate de pasiona]i pentrucolec]iile proprii. Specialistulnostru are în colec]ia personalaproximativ 20 de uniforme [i 12arme, 3 s`bii [i foarte multeaccesorii.

Saltul în timp

Setea de cunoa[tere adrumului osta[ului român a datna[tere unui nou vis în sufletullui Horia {erb`nescu. Visam s`retrìesc personal momenteleglorioase ale armatei române.Atunci, împreun cu Adrian-Silvan Ionescu, istoric de art`pasionat de uniforme, am pusbazele, acum zece ani, unui grupde reconstituire istoric . Auînfiin]at, în 2004, chiar de ZileleMuzeului Militar Na]ional,Asocia]ia 6 Doroban]i, prin care[i-au propus s comemorezetradi]iile Regimentului 6Infanterie Mihai Viteazul. Ini]ial,abordam cele trei campaniimajore ale armatei române:R`zboiul de Independen]`, Primul[i Al Doilea R`zboi Mondial.Ulterior, ne-am extins. La ora

actual`, grupul cuprinde 20 de persoane care\ntruchipeaz` militari, doamne din înaltasocietate, infirmiere [i copii de trup`. {i-auconfec]ionat costume pe baza studiilor [idocumentelor, au achizi]ionat arme (depanoplie sau recuzit`, nu reale), pentru arecrea momente de instruc]ie, [i particip` latot felul de activit`]i atât în ]ar`, cât [i înstrìn`tate. Media vârstei grupului este de40-50 de ani. Nu mai pot fi solda]i de elit`, a[ac` s-au orientat spre epoci mai vechi, în carepasul de lupt` era mai lent, [i se ocup` maimult de ac]iunile de prezentare a universuluidin jurul unei unit`]i militare.

Suntem o asocia]ie ONG, nonprofit, care,din convingere, cu propriii no[tri bani, pune înscen` trecutul militar al ]`rii, explic`specialistul. Nu este simplu. Oamenii auservicii, familii [i angajamente. A[a c` le estedestul de dificil, uneori, s` îmbine utilul cupl`cutul. Nu este atât de complicat` organizareaactivit`]ii în sine, cât toate aranjamentelepredecesoare ei. Partea de logistic`, fondurile,asigurarea caz`rii etc.

Acest hobby necesit , totu[i, un sacrificiudestul de mare. În primul rând, financiar.Echipamentul nu se cump`r` tot o dat , nel mure[te. De exemplu, în Primul R`zboiMondial existau dou uniforme: de var [i deiarn . Un voluntar î[i confec]ioneaz o singurùniform – o capel , un veston, o pereche depantaloni [i moletier . Noi, cei mai vechi, avem oserie de piese pe care le putem împrumuta pân`reu[esc s -[i achizi]ioneze un echipament

complet. Mantaua apare ulterior, casca, arma [ibaioneta. În final, ajungi s cheltui 1.000-2.000 deeuro. Dar, pân` la urm`, orice hobby estecostisitor, presupune [i ni[te sacrificii financiare.Nici efortul fizic nu este de neglijat. S` mergi înmar[ câ]iva kilometri, în uniformele militare deatunci, cu tot echipamentul pe tine, la 40 degrade, când nu mai ai 20 de ani... nu este u[or.

Are un b iat de 27 ani, care a f cut parte dingrup înc de la început [i a mers, um`r la um`rcu ei, pân acum doi ani. {i so]ia s-a molipsit deretr irea vremurilor în care elegan]a eracuvântul de ordine din regulamentuldoamnelor. Partea bun este c , dac l-am pierdutpe Mihnea, fiul meu, din asocia]ie, am câ[tigat-o peso]ie. Se ocup de latura civil a reconstituiriloristorice. Are un costum de „Belle Époque” pentruPrimul R`zboi Mondial, crinolin pentru epocalui Cuza, se implic serios. A[a c am familiaal turi de mine în deplas`ri.

Reconstituirile istorice nu înseamn doararmat pur , ci toat via]a din jurul uneicaz`rmi, în care sunt militari [i civili, doamne [icopii de trup . Este vorba de pl`cerea de a recreao epoc` [i de multe ori trìm momenteamuzante. Lucrând în vremea lui Caragiale, alui Svejk, reconstituirile cap`t latura aceastau[or comic`. Trecem prin tot felul de întâmpl`ri,unele surprinz`toare, amuzante, altele pl`cute,altele mai pu]in pl`cute, spune specialistul. Spreexemplu, la Râ[nov, acum doi-trei ani, au f`cuto reconstituire a b`t liei sus, în cetate. Auparticipat bulgari, camarazi din Fran]a, Cehia.A fost implicat [i un pirotehnist, care se ocupade efecte [i avea amplasate simulatoare deexplozii. Eram în calitate de ofi]er, conduceamlupta, poveste[te acesta. La un moment dat,m-am trezit cu o explozie lâng` mine. Mi-aexplodat chiar sub nas [i m-am speriat groaznic.Am sim]it doar un val cald [i un suflu puternic.Alt`dat , la Terezin, în Cehia, pornise la asalt cutrupa [i a trebuit s cad mort chiar lâng omitralier a inamicului, care tr`gea cu cartu[ede manevr la o jum`tate de metru de el.Suflul era atât de puternic, încât îmi zburase [ichipiul din cap. N-am putut s` îmi jocrolul pân la sfâr[it, când veneau recuperatorii s`m` duc` spre infirmerie. M-am târât,a[a mort, doi metri mai încolo.

De obicei, particip` la 15 ac]iuni pe an.Mai mult nu le permite timpul [i nicibuzunarul. 2015 este anul lui Napoleon [ivor avea o serie de activit`]i pe aceast`tem`. Grupul va participa, în var`, laBicentenarul B`t`liei de la Waterloo.Deta[amentul lor de 15 oameni se vaadùga, în reconstituirea ultimei b`t`lii aepocii napoleoniene, altor 7.000 de oameni.Sunt brig`zi întregi, grupuri care vin dintoat` lumea (Australia, China, StateleUnite), se reconstituie armatele francez`,prusac`, britanic`. Noi vom face partedintr-un batalion cehesc cu care am maicolaborat, Regimentul 57 de linie francez.

Prezent`rile lor sunt întotdeaunaadaptate în func]ie de public, de interesulmanifestat. În ultima vreme, chiar amcooptat din public tineri care au participatefectiv la instruc]ie. I-am echipat [i i-am l`sats` simt`, pe pielea lor, ce presupunea atunciparticiparea la un antrenament de lupt`.Grupul pune accent pe atmosfera epocii.Nu ofer` o lec]ie rigid` de istorie, ci propuneo „imersiune” sui generis \n epoci apuse.

11AZIMUTNr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


IRINA-MIHAELA [email protected]

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

PREOCUP~RI {I PERSPECTIVE

R eînfiin]at dup aproape 50 de ani, Secretariatul general [i-a men]inut \n

mare parte, atribu]iile ini]iale.S-a reînnodat, astfel, în contextulconsolid`rii controlului civil asupraorganismului militar, o tradi]ie ce avenit în întâmpinarea cerin]elorreformei administra]iei publicecentrale de asigurare a continuit`]ii [ide stabilire a unor leg`turi func]ionalecu Secretariatul General alGuvernului, autorit`]ile [i institu]iilepublice, organiza]iileneguvernamentale, persoanele juridice[i fizice, ne-a precizat [eful Sec]ieiexpertizare, resurse umane [iînv`]`mânt, colonel Ion Alexe.Una din atribu]iile ini]iale era de aexpertiza documentele ce urmau a fiprezentate ministrului ap`r`riina]ionale spre semnare, avizare,aprobare sau analiz . Ast`zi, oasemenea sarcin` revinecolectivului condus de colonelulValentin Dr`ghici. Acesta ne-adeclarat c , înainte de a ajunge laSecretariatul general, documentelerespective trec, pentru avize, pe lastructurile de specialitate: Cu toateacestea, uneori, se mai întâmpl` micisc`p`ri. De form`, de fond sau delegalitate. Unele documente trebuie s`respecte anumite criterii prev`zute înregulamente. Când sunt nereguli,contact`m ini]iatorul [i discut`mdespre problemele respective. Ca s`nu se piard` timp, lu`m leg`turatelefonic [i rezolv`m neclarit`]ileprin Intraman. De obicei, oameniiîn]eleg faptul c` nu sunt mofturilenoastre, c` noi vrem s`-i ajut`m, nus`-i încurc`m. Sunt îns` [i unii carese sup`r`, cel pu]in cincinemul]umi]i pe an tot exist`. Cutact [i r`bdare îns`, totul serezolv`, iar colonelul Dr`ghici, carelucreaz` în cadrul Secretariatuluigeneral din 1998, de la reînfiin]are,are experien]` în acest sens.

A proape toat` coresponden]a care pleac` din MApN c`tre

alte institu]ii publice [i intr` pentrua fi prezentat` ministrului esteverificat` de structura de rela]iiinstitu]ionale a c`rei activitate estecoordonat` de colonelul CorneliuConstantinescu. Tot acesteia îi revin

În acest an, Secretariatul general al MApN nu-[ipoate s`rb`tori aniversarea la data când se

împlinesc 115 ani de la înfiin]area sa, adic` la 29 februa-rie. Astfel, calificativul de structur` unicat a ministe-rului poate fi atribuit nu numai activit`]ii specifice pecare o desf`[oar`, ci [i faptului c` î[i poate s`rb`toriziua de na[tere doar din patru în patru ani. În rest,aniversarea este marcat` în ultima zi a lunii februarie.

ca atribu]ii preg`tirea mapeiministrului, pentru [edin]ele deGuvern, [i a secretarilor de stat sausecretarului general, pentru[edin]ele preg`titoare, precum [imonitorizarea îndeplinirii sarcinilorrezultate din programul deguvernare, din HG-uri sau alte actenormative, din hot`rârile [i[edin]ele CSA}. Aici, volumul delucru este foarte mare, spunecolonelul Constantinescu. Estemunc` de uzur`, este obositor, pentruc` se lucreaz` în vitez`. De aceea,persoanele care î[i desf`[oaràctivitatea în sec]ie trebuie s` aibànumite calit`]i, s` fie abile,meticuloase, s` aib` capacitate sporit`de concentrare [i memorare.

La nivelul MApN, Registrul intern este structura responsabil` cu

gestionarea, diseminarea [icontrolul informa]iilor clasificateNATO, UE [i statelor cu careRomânia a încheiat acorduri privindprotec]ia reciproc` a informa]iilorclasificate. Structura, aflat` înorganigrama Secretariatuluigeneral, are o rela]ie de colaborare[i de subordonare fa]` de Registrulcentral al ORNIS. De[i fiecareinstitu]ie ce face parte din sistemulde ap`rare, ordine public` [isiguran]` na]ional` are încompunere un registru intern, cel

de la MApN este cel mai mare,datorit` [i ariei de r`spândire aunit`]ilor militare pe teritoriulna]ional. Colonelul Cristian-Gheorghe Tache, [eful structurii,ne-a precizat c` informa]ia ajunsàici poate veni din interior (de laORNIS [i MAE) sau din exterior, dela reprezentan]ele noastre dinBelgia (Bruxelles [i Mons) [i SUA(Norfolk). Registrul intern are încompunere câte o sec]iune dedocumente, de eviden]ìnformatizat` [i de curierat, precum[i un centru de mesagerie NATO [iUE. Structura coordoneazàctivitatea tuturor componentelorsistemului militar de registre,gestioneaz` documentele NATO,UE [i asigur` controlul fluxuluiacestora în MApN, actualizândpermanent eviden]a documentelor

de acces la astfel de informa]iipentru personalul ministerului.Colectivul care lucreaz` la Registrulintern este restrâns, dar, dup` cumafirm` colonelul Tache, este compusdin oameni de calitate, pentru c`discre]ia [i responsabilitatea au un rolfoarte important în desf`[urareaactivit`]ii specifice.

În anul 2005, în contextul ader`rii ]`rii noastre la UE, s-a ajuns la concluzia c`

trebuie implementate [i în MApNstandardele de control managerial.Astfel, legea de organizare aministerului, din 2006, prevedea c`Secretariatul general asiguraimplementarea, monitorizarea [ievaluarea, la nivelul MApN, aprevederilor cuprinse în strategiile [iprogramele de reform` aleadministra]iei publice, elaborate pebaza Programului de guvernare,precum [i a sistemului de controlmanagerial. Înfiin]area birouluipolitici publice [i control managerialnu a fost primit` cu prea multentuziasm, la baza reticen]ei cu carea fost privit` aflându-se o confuzieterminologic`. În fapt, noi nuexecut`m verific`ri, activitateanoastr` nu trebuie confundat` nicicu aceea desf`[urat` de audit, ne-aprecizat [eful structurii, colonelAdrian Gheorghe. Controlulmanagerial se refer` la ac]iunile pecare trebuie s` le întreprind` unmanager pentru a de]ine controlulactivit`]ilor. Managementul unei

grupate pe cinci elemente-cheie,sunt, de fapt, reguli de managementpe care trebuie s` la respecte oriceentitate public`. Structura noastr` acreat modele de documente, proceduriopera]ionale sau de sistem prin cares` implement`m standardele stabilitela nivel na]ional, a precizat colonelulGheorghe. Acestea au fost aprobateprin ordin al ministrului ap`r`riina]ionale. Pentru a veni în sprijinulcomandan]ilor [i a celor care r`spundla nivelul unit`]ilor de controlulintern managerial, am elaborat unghid care cuprinde documentele cedovedesc implementarea anumitorstandarde: ordin de zi, [edin]e delucru, procese verbale, planul cuprincipalele activit`]i care cuprindeobiectivele generale [i specifice ce auindicatori de performan]`. Acum,lucr`m la dezvoltarea sistemului.MApN este prima institu]ie public`care a organizat, în cadrulUniversit`]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I, un curs postuniversitarprivind controlul intern managerial.

Cea mai sensibil`structur` carefunc]ioneaz` în cadrul

Secretariatului general este aceeacare gestioneaz` solu]ionareapeti]iilor [i primirea în audien]`. Din2009, [eful acesteia este colonelulNicolae Lauren]iu Popa. Pentrureglementarea organiz`rii [idesf`[ur`rii în bune condi]ii aactivit`]ilor de solu]ionare a peti]iilor[i de primire în audien]`, în anul

2012, a fost emis Ordinul ministruluiap`r`rii na]ionale nr. M 101.Structura a c`rei activitate estecoordonat` de colonelul Popaasigur` primirea, înregistrarea,eviden]a [i trimiterea spresolu]ionare a peti]iilor adresateministrului sau ministerului, direct

ori prin intermediul autorit`]ilor/institu]iilor publice. De asemenea,are obliga]ia s` expedieze r`spunsulpeti]ionarului, indiferent dac`solu]ia este favorabil` sau nuacestuia. În vederea organiz`rii [idesf`[ur`rii activit`]ii de primire înaudien]`, structura asigur`preg`tirea documentelor referitoarela solicit`rile primite, anun]`persoanele programate pentru a fiprimite în audien]` cu privire ladata, ora [i locul de prezentare,verific` identitatea acestora [imonitorizeaz` îndeplinirearezolu]iilor. Când am spus c` este ostructur` sensibil`, am avut învedere, în primul rând, faptul c`persoanele care se adreseaz`ministrului nu sunt întotdeaunamul]umite de r`spunsul primit. {i,evident, fiecare î[i manifest`nemul]umirea într-un anumit fel.Unii se adreseaz` instan]ei, al]ii facplângeri penale sau pun mâna petelefon [i î[i exprim` p`rerea într-unmod mai mult sau mai pu]in civilizat.Sunt [i persoane c`rora le place s`scrie. Altfel, nu s-ar explica primireaa peste 100 de peti]ii de la acela[iexpeditor sau trimiterea aceluia[ie-mail de 113 ori într-o singur` zi!Colonelul Popa ne-a precizat c`, deobicei, afluen]a cea mai mare depeti]ii [i solicit`ri de primire înaudien]` se înregistreaz` dupàpari]ia unor acte normative ce aducschimb`ri de legisla]ie. De exemplu,dup` intrarea în vigoare a actelornormative referitoare la recalculareapensiilor, num`rul peti]iilor a dep`[itîn unele zile 180, iar cererile deprimire în audien]e se puteau onoradup` dou` sau trei luni. Acum,situa]ia a intrat într-un fel înnormalitate. Oamenii dinsubordinea colonelului Popa, maisufleti[ti, dup` cum îicaracterizeaz` [eful lor, încearc` s`rezolve [i probleme ce nu intr` înatribu]iile lor, îndrumându-i peaceia care se adreseaz` MApNpentru rezolvarea unor problemece nu sunt de resortul institu]ieimilitare. Buna colaborare custructurile ministerului, bun`-voin]a [i r`bdarea sunt caracte-ristici definitorii pentru persoanelecare î[i desf`[oar` activitatea înstructurile care au printre atribu]iirela]iile cu publicul.

{edin]` de lucru a Secretariatului general al MApN.

ColonelCristian-Gheorghe Tache

ColonelCorneliu Constantinescu Colonelul Nicolae Lauren]iu Popa [i maiorul Remus Opri[.

SECRETARIATUL GENERAL AL MApN institu]ii const` în planificareaactivit`]ilor, a indicatorilor deperforman]`, introducereamanagementului riscului în ciclulde planificare-control [i, evident,verificarea modului cum suntîndeplinite obiectivele. Cele 25 destandarde de control managerial,

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

TAINA ALB~ O noapte

cu cerul ca oglinda

Am ajuns în tab`ra cerceta[ilor laînceputul s`pt`mânii trecute. I-am g`sit înteren, fiecare având o misiune specific` deexecutat. Odat` cu l`sarea întunericului,m-am oprit la unul din bivuacuri. Gerul pi[caaprig, în ciuda faptului c` ne aflam înmi[care. P`rea c` nimeni nu poate sta afar`în asemenea condi]ii vitrege, îns` cerceta[ii,proteja]i de o sumedenie de capcane instalatede jur-împrejurul lor, erau acolo, sub un cerlimpede ca oglinda. Cu o hart` în fa]`, lângùn foc ascuns, î[i luau reperele pentruurm`toarea misiune.

Este important s` ne instruim în condi]iideosebite, pentru c` a[a suntem noi, cerceta[ii.Trebuie s` ne afl`m acolo unde al]i militari nup`trund. S` fim gata s` ac]ion`m în oricecondi]ii [i s` putem aduna date din locuri încare se ajunge greu [i care pot garantaavantajul în lupt` al trupelor proprii. Estedificil, dar e o mândrie a noastr` c` putem ceeace al]ii nu pot, a spus plutonierul-major VergilGìn`, subofi]er instructor la compania decercetare a brig`zii.

Schimb de genera]ii

Cei mai mul]i participan]i, majoritateatineri, erau la prima experien]` de acest fel.Întreba]i cum fac fa]` cerin]elor, ace[tia auspus c` sunt noroco[i, deoarece instructorii[i comandan]ii lor au o experien]` bogat`, dincare le împ`rt`[esc [i lor. În plus, cei b`trâniau mult` r`bdare cu ei.

În acest moment, la nivelul structurilor decercetare din marea unitate foc[`nean` are locun schimb de genera]ii. Mai mult de jum`tatedin structuri sunt compuse din militari tineri,îns` experien]a [i preg`tirea cerceta[ilor dinbrigad` [i-au spus cuvântul, ace[tia reu[ind s`-iintegreze foarte repede pe cei noi, a spuslocotenent-colonelul Ciprian Lungu,comandantul taberei. El a mai adùgat cìntegrarea militarilor tineri se face peparcursul mai multor ani [i activit`]i, dar,instruindu-se, pot deveni la fel de buni cainstructorii lor. Tinere]ea [i elanul lor,combinate cu experien]a celor mai b`trâni,sunt ingredientele necesare pentru atingereascopurilor propuse.

Lec]iile albe

Este bine c` a nins, a spus unul dintremilitari, explicându-mi cât de multe activit`]ipot fi desf`[urate dac` beneficiezi de toatecondi]iile. În primul rând, cerceta[ii tineri potexersa deplasarea cu schiurile, dar, [i maiimportant, în împrejur`ri grele po]i vedeadac` e[ti capabil s` te descurci în condi]ii deizolare – s` faci un foc, s` î]i amenajezi un locde sta]ionare [i s` te orientezi în teren, chiardac` detaliile sunt ascunse de z`pad`.

Lucrul cu oamenii nu este u[or, dar atâtcolegii cât [i comandantul taberei mi-au datîncredere c` se poate [i am reu[it s` neîndeplinim obiectivele propuse. Am organizatactivit`]ile astfel încât cerceta[ii nou-veni]i s`poat` înv`]a cât mai multe din experien]a celorcu vechime în meserie [i am reu[it. I-am înv`]ats` se orienteze dup` stele, s` se deplaseze peschiuri, s` actualizeze o hart` [i s` întocmeascò baz` de date cu ceea ce exist` în teren. Otab`r` de iarn` nu este u[oar`, îns`, dac` î[idoresc s` fie cerceta[i, trebuie s` se înve]e cugreul [i s` se deprind` cu tainele pe care noi, ceimai experimenta]i, suntem gata s` letransmitem, a spus plutonierul-major VergilGìn`, înlocuitor, pe timpul taberei, lacomanda companiei de cercetare a brig`zii.

Un cerceta[ reprezint` ochii

comandantului în teren. El

trebuie s` [tie s` fac` un

studiu al zonei în care se

g`se[te, s` cartografieze

corect elementele din teren

[i s` realizeze un studiu de

situa]ie pentru locul în care

se afl`. Are nevoie \ns` de

mult` experien]` [i d`ruire.

El trebuie s` [tie s` se

descurce singur, s` supra-

vie]uiasc` în condi]ii extrem

de grele, f`r` a uita de

misiunea ordonat`.

LOCOTENENT-COLONELCIPRIAN LUNGU

În perioada 2-13 februarie, militari din structurile de cercetare ale Brig`zii 282

Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor au desf`[urat, la Soveja, jude]ul Vrancea,

o tab`r` de instruc]ie în teren muntos împ`durit.

’’

Cerceta[ii trebuie s` se deplaseze nev`zu]i [i neauzi]i.

Rapiditatea în ac]iune este un alt atribut al cerceta[ilor.

Antrenarea unei modalit`]i de dezarmare a inamicului.

13ORTAJ Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

A MUN}ILORPLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

FOTO: LOCOTENENT-COLONEL VALI ROMAN {I PLUTONIER-MAJOR ALINA-SONIA RAICU

Unul dintre momentele tactice ale taberei a fostextragerea unui VIP dintr-o zon` de conflict.

Focul, singurul element prietenos al cerceta[ului.

Reac]ie din mi[care la un posibil atac armat.

Plutonierul Marius Ursulic`este un militar cu state vechiîn structura de cercetare.

Cunoa[terea terenului[i fixarea de repere sunt cerin]e obligatorii.

Cercetarea itinerariului de deplasare trebuief`cut` cu maxim` aten]ie. Surprinderea inamicului garanteaz` succesul unei ac]iuni militare.

FOR}E SPECIALE14 Observatorul militarwww.presamil.ro


Cine privea de la dep`rtare poligonul din zona Râ[nov, în august 1999, ar fi putut în]elege c` începuse r`zboiul. Dou` dispozitive de militari tr`geau de

mama focului unii înspre ceilal]i. Gloan]ele [uierau [i rico[au din ambele direc]ii, semn c` nu era de glum`! Într-adev`r, nu era o joac`, numai c` militarii nu tr`geau unii în al]ii, ei tr`geau în ]inte dispuse între oponen]ii de pe aliniamentul cel`lalt. Se înc`lcau flagrant prevederi din regulamentele noastre de tragere, ceea ce nu se mai întâmplase niciodat` în armata român`! În realitate, se consuma un episod al exerci]iului EXCOM 99, organizat la ini]iativa colonelului Roddy Shaw-Brown, ata[atul britanic al ap`r`rii de atunci. Participan]i: un grup de instructori britanici de la Regimentul 21 SAS (Special Air Service) [i câteva zeci de militari români.

Trupe SAS \n R`zboiul din Golf (1991).

GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA

Era o [edin] de tragere „atipic`”, impus de britanici. Dup cum poveste[te generalul de brigad (r) Dumitru Miu, care comanda deta[amentul, [eful sù de stat major anun]ase c nu putea participa la tragere pentru c nu se sim]ea prea bine... Colac peste pup`z , conduc`torul tragerii nu î[i asuma nici el responsabilitatea [i declara c „nu va permite s se trag`”! În câteva minute, cerceta[ul Miu s-a gândit la toate implica]iile de ordin juridic [i militar care ar fi putut s apar în caz de accidente sau de blocare a exerci]iului. Ca un adev`rat ofi]er de elit , a riscat hot`rând s conduc singur tragerea. Dup care, zâmbind, s-a adresat lupt`torilor, pe care îi selectase pentru exerci]iu: „Acum este rândul vostru! În zece minute începem tragerea!”

Cum era de a[teptat, osta[ii români s-au mobilizat exemplar. Tragerea a decurs foarte bine, de[i emo]iile nu au lipsit: nu e prea pl cut s tragi când bâzâie gloan]ele pe lâng tine! A fost cea mai lung zi din cariera sa militar . În cartea „Batalionul 404 Cercetare. Istoria unor înving`tori”, generalul Dumitru Miu scrie c tragerile le-au „dat încrederea necesar în capacitatea noastr de a face lucruri deosebite [i de a ne mândri c suntem egali cu cei mai buni”.

Condi]iile impuse de instructorii britanici în poligonul Râ[nov nu erau un moft. Numai a[a lupt`torii se instruiesc în condi]ii apropiate de realitatea luptei. La cursurile de selec]ie SAS, standardele sunt [i mai drastice: obiectivul cel mai important este deprinderea în folosirea la perfec]ie a pistolului-mitralier [i a pistolului la distan]e mici. Nu e[ti admis dac nu po]i lovi, de trei ori, un cerc cu diametrul de 7,5 cm (situat pe o ]int` fix`) în mai pu]in de trei secunde. Un lupt`tor SAS trebuie s` p`trund` brusc, singur, într-o camer` în care se afl` mai mul]i inamici înarma]i [i s -i loveasc` de cel pu]in dou` ori, pân` la o distan]` de 6 metri, folosind un pistol Browning cal. 9 mm, cu 13 cartu[e în înc`rc`tor. Mai trebuie s schimbe într-o clip înc`rc`torul armei, [i, dac ]ine la pielea lui, s remedieze într-o frac- ]iune de secund un incident de tragere.

Marile foloase ale acestui tip de instruire se v`d mai ales în ac]iunile antideturnare [i de salvare a ostaticilor, când trebuie reduse la minimum riscurile de a împu[ca oameni nevinova]i. A[a cum s-a

SAS, O ISTORIE A PERFORMAN}EI (II)

întâmplat, în 1980, la Ambasada Iranului din Londra.

În ac]iunile SAS, calificativul „excelent” nu este cerut doar în propor]ie de 80 la sut sau 90 la sut , ci de 100 la sut !

O istorie agitat`

Când eram locotenent [i m credeam zmeul zmeilor, un veteran de r`zboi m-a adus cu picioarele pe p`mânt: Mì copile, o armat` care n-a trecut prin r`zboi 30 de ani, este o armat` moart`! În decembrie 89, mi-am amintit de multe ori acest avertisment... Nu este [i cazul Special Air Service. De la înfiin]are pân aproape de zilele noastre, lupt`torii s i nu prea au avut pace.Malaya. |n 1948, militarii britanici s-au reîntors în jungl pentru a pune cap`t ac]iunilor purtate de gherilele marxiste. Sub comanda lui Mike Calvert, a fost constituit , din recru]i locali, unitatea Malaya Scouts, devenit ulterior A Squadron, iar 21 SAS, unitate a Armatei de Uscat Teritoriale Britanice, a format B Squadron.

Noile structuri au ales un procedeu de ac]iune mai adecvat: infiltrarea la mare distan] a patrulelor de cercetare compuse din patru militari, împreun cu un program bine pus la punct – „inimi [i min]i” – destinat popula]iei indigene. Para[utate în zonele din jungl controlate de gherilele marxiste, patrulele au realizat un film al activit - ]ii inamicului, pe baza unor indicii: poteci, itinerare de deplasare a gherilelor, câmpuri de orez, tabere [i depozite secrete de arme. Dup des-coperirea unui depozit secret, s-au plasat emi]`toare radio pe materiale, care au pus echipele SAS pe urmele

gherilelor. S-au organizat ambuscade, s-au lansat opera]ii de cùtare [i nimi-cire, în urma c`rora mai mul]i [efi ai terori[tilor au fost nimici]i sau captura- ]i. Oficial, campania din Malaya a luat sfâr[it în 1959-1960, când insurgen]ii r ma[i au trecut grani]a în Thailanda.

În Borneo. SAS a sosit în 1963; ini]ial a fost folosit pentru culegere de informa]ii. Cum multe din subunit - ]ile indoneziene se îndreptau spre fâ[ia de coast populat , de-a lungul grani]elor au fost instalate posturi de supraveghere formate din doi sau patru lupt`tori SAS, pentru a raporta despre incursiunile adversarului. Re- ]eaua de supraveghere a fost extins` prin atragerea [efilor de trib din zon [i angajarea de for]e locale – cerceta[ii din zona de frontier . Înt`rit cu personal adus din Noua Zeeland [i Australia, Regimentul 22 SAS a început, în mare secret, opera]ia Claret – de recunoa[tere-lovire – pentru identificarea [i atacarea bazelor inamice chiar în Kalimantan (Borneo indonezian). Pierderile suferite i-au convins pe indonezieni c incursiunile n-au avut nici pe departe eficien]a scontat . Desf`[urând un r`zboi defensiv, for]ele Commonwealthului au scos din lupt peste 2000 de indonezieni, dintre care 115 militari uci[i [i circa 230 r`ni]i. În nou ac]iuni, 22 SAS a pierdut trei oameni [i a avut doar doi r`ni]i.

Irlanda de Nord. Între 1968 [i 1974, ca urmare a înrùt`]irii situa- ]iei, corelat cu cre[terea teroris-mului interna]ional, 22 SAS s-a afirmat într-un rol nou, acela de for]` antiterorist`. A fost constituit` Counter Revolutionary Warfare Wing (Aripa pentru R`zboiul Contrarevolu- ]ionar.) Rolul principal al SAS a constat în culegerea de informa]ii, dar capabilit`]ile Regimentului în materie de acoperire/mascare erau ideale pentru opera]iile sting (în]ep`tur , pi[c`tur`), opera]ii bazate pe informa]ii exacte asupra mi[c`rii terori[tilor, „caselor sigure” [i a depozitelor secrete de arme.

Insulele Falkland. În conflictul din 1982, Regimentul [i-a îndeplinit misiunile pentru care este specializat pe timp de r`zboi. Ac]ionând multe zile în spatele liniilor adverse, echipele de cercetare au localizat, identificat [i evaluat for]a trupelor

argentiniene, aducând o contribu]ie vital la succesul opera]iilor terestre. În istorie a intrat celebrul raid din 15 mai, când lupt`tori din Escadronul D au distrus 15 avioane, într-o ac]iune clasic pe timp de noapte.

Pe timpul R`zboiului din Golf (1991), echipele SAS au fost infiltrate în Irak [i Kuweit pentru a sprijini for]ele aliate [i a culege informa]ii. Misiunea cerceta[ilor britanici era s localizeze ]intele tactice, operative [i strategice – centre de transmisiuni, instala]ii de lansare a rachetelor Scud, bunc`re de comandament – [i s ajute avia]ia aliat în a le distruge. Concret, ]intele erau fixate/ochite cu dispozitive laser portative. Razele emise de un astfel de dispozitiv erau reflectate de ]int spre cer, realizându-se un „tunel”, care dirija bomba cu laser spre obiectiv. Punct ochit, punct lovit!

Opera]ia NIMROD

Londra, miercuri, 30 aprilie 1980, 11.30. Indivizi masca]i [i înarma]i p`trund cu for]a în Amba-sada Iranului [i iau 26 de ostatici. În schimbul lor, cer eliberarea a 91 de prizonieri arabi de]inu]i de Iran. Termen-limit : a doua zi, orele 12.00. Printre ostatici, patru cet`]eni britanici: un angajat al ambasadei, doi ziari[ti BBC, Trevor Lock – membru al sec]iei speciale din Scotland Yard, îns`rcinat cu securitatea oficiilor diplomatice, care reu[e[te s în[tiin- ]eze poli]ia.

Începe r`zboiul diplomatic: ministrul iranian de externe averti-zeaz c , pentru fiecare ostatic ucis, va fi executat unul din cei 91 prizonieri; Teheranul sus]ine c Irakul este r`spunz`tor de incident; militan]ii care ocupaser Ambasada SUA din Teheran îl acuz pe pre[e-dintele Jimmy Carter c a pus la cale atacul.

O unitate de comando a Regi-mentului 22 SAS începe antrena-mentul pentru opera]ia de eliberare a ostaticilor. 4 mai. Terori[tii elibe-reaz al cincilea ostatic, un ziarist sirian care acuza o infec]ie stomacal . 5 mai, 18.50. Terori[tii arunc din cl dire trupul neînsufle]it al lui Abbas Lavasani, corespondentul de pres al ambasadei. Ei avertizeaz c vor ucide la fiecare 45 de minute câte un ostatic, pân ce guvernul englez va ceda. Ora 19.30. În fa]a camerelor TV, intr în ac]iune deta[amentul de asalt PAGODA TROOP, compus din trei echipe SAS, 12 lupt`tori. Ora 19.40. Sunt elibera]i 19 captivi. Cinci terori[ti au fost uci[i [i unul arestat. În cursul raidului, [i-a pierdut via]a un ostatic; [apte oameni au fost r`ni]i, dintre care trei lupt`tori SAS.

Ce s-a întâmplat în cele 10-11 minute?

Prima echip` înainteaz` pe cabluri, pe terasa de la parterul din spatele ambasadei. Cei patru sparg cu ciocanele geamurile antiglon] [i arunc` în interior grenadele. Între timp, a doua echip` ac]ioneaz` din partea frontal`, sparge geamurile de la primul etaj. Peste o clip`, din rotocoalele de fum gros apare primul ostatic: inginerul de sunet BBC Sim Haris, care este condus la loc sigur. Cea de-a treia echip` p`trunde prin stratul sub]ire din locul în care fuseser` dislocate c`r`mizile. La etajul I se afla [eful terori[tilor, Oan, cu Trevor Lock. Când în fereastr` a ap`rut primul lupt`tor SAS, iranianul a vrut s` trag`. Lock s-a aruncat asupra lui Oan [i l-a trântit la podea; s-a încins o lupt` violent`. Un lupt`tor a strigat: Trevor, las`-l! Abia ce s-a dat Lock la o parte [i o rafal` scurt` de MP-5 a terminat treaba.

Dup` ce au p`truns în amba-sad`, toate echipele au alergat pân` la sala telexurilor de la etajul II, unde – potrivit informa]iilor primite de la dispozitivul de ascultare C-7 (instalat de Scotland Yard) – trebuia s` se afle cel mai mare grup de ostatici. Pân` s` ajung`, terori[tii din sala telexului au început s` trag` în ostaticii culca]i pe du[u- mea. Loc]iitorul ata[atului de pres` moare pe loc. Norocul i-a surâs portarului, salvat de o moned` de 50 pence! Peste o clip`, în interior a explodat o grenad` paralizant`, care îi ame]e[te deopotriv` pe ostatici [i atentatori. Ace[tia arunc` armele, încercând s` se ascund` printre ostatici. Dar în înc`pere ]â[nesc lupt`torii SAS care-i identific` imediat pe terori[ti [i îi lichideaz` cu serii scurte de pistol-mitralier`. A supravie]uit doar unul, care supraveghea ostaticii [i-[i aruncase arma. |n afar` de poli]istul Lock, toate persoanele scoase din cl`dire sunt a[ezate pe iarb`, cu fa]a la p`mânt. Cu scop de identificare [i pentru a face impo-sibil` ascunderea altor eventuali atentatori. Cel de-al [aselea terorist, care se ascundea, a fost demascat [i înl`turat. Dup` încheierea interven- ]iei, din cl`dire au fost scoase cada-vrele a cinci terori[ti, în timp ce lupt`torii SAS, f`ra nicio pierdere, au plecat cu dou` camionete. În pofida mor]ii unui ostatic, aceast` fulminant` ac]iune antiterorist` a permis eliberarea ambasadei în doar 11 minute, profesioni[tii SAS dovedind lumii, înc` o dat`, c` sunt cei mai buni dintre cei buni. 11 minute, 19 vie]i salvate.

Dar în spatele acestor minute se afl` mii [i mii de ore de antrena-ment, desf`[urat la limita rezisten- ]ei umane. Câteva zile mai târziu, la Hereford erau s`rb`tori]i cei 12 membri ai comandoului care, în jargonul SAS, au reu[it s` înving` ceasul. Dar au pierdut prilejul de a-[i vedea numele înscris în turnul orologiului memorial de la Cartierul General, onoare pe care o au numai cei care au c`zut în lupt`... n

15LUMEA DE AZINr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

OPERA}IILE SPECIALE ALE NATONATO a început integrarea opera]iilor speciale

în toate fazele opera]ionale [i ale instruirii, conformcelor declarate de comandantul ComandamentuluiNATO pentru Opera]ii Speciale. Format` în 2009,aceast` baz` reprezint` centrul de comand` pentrutoate activit`]ile For]elor pentru Opera]ii Specialealiate, asigurând trupe [i mijloace, atunci când acestlucru este cerut de SACEUR (Supreme AlliedCommander Europe). For]ele pentru Opera]iiSpeciale aliate se instruiesc sub coordonarea NATOSpecial Operations Headquarters, în scopul de a-[i

dezvolta abilitatea de a lucra împreun`. Ideea este ca atunci când este necesar, For]ele pentruOpera]ii Speciale din întreaga Alian] s fie interoperabile, aceast abordare dovedindu-[i viabilitateaîn opera]ii derulate nu numai în Europa, ci [i în Africa, Orientul Mijlociu sau Asia Central`.

CAPACIT~}I CIBERNETICE OFENSIVEDanemarca a r`spuns la o serie de atacuri cibernetice împotriva unor entit`]i statale [i

private, prin înfiin]area unei unit`]i de r`zboi cibernetic ofensiv (Offensive Cyber Warfare – OCW),pentru a respinge atacurile cibernetice [i a lansa contraatacuri. În acest scop, bugetul MinisteruluiAp`r`rii din Danemarca a fost suplimentat cu 74 de milioane de dolari, pentru a acoperi cheltuielilede înfiin]are [i func]ionare ale acestei unit`]i în perioada 2015-2017.

Aproximativ jum`tate din aceast` sum` va fi destinat` dezvolt`rii de noi tehnologii [icompeten]e în domeniul r`zboiului cibernetic,iar o parte din aceast` munc` de ni[` va fiderulat` în cooperare cu universit`]i [i firmede cercetare daneze. Sarcina înfiin]`rii [ioper`rii OCW va reveni serviciului militar deinforma]ii (Danish Defense Intelligence Service– DDIS), care func]ioneaz` ca un departamental Ministerului danez al Ap`r`rii. ProiectulOCW a fost generat de Comisia de ap`raredanez`, care a sus]inut modernizarea capacit -]ilor de r`zboi cibernetic ale ]`rii, sub umbrelaplanului strategic na]ional de ap`rare.

SCHIMB~RI ÎN COAFURAFEMEILOR DIN MARINA AMERICAN~

|n cadrul unui experiment lansat de liderii militari americani, femeile recrut din For]eleNavale americane nu vor mai trebui s` î[i tund` p`rul scurt la începutul perioadei de instruc]ieconform AFP. Astfel, regula conform c`reia femeile recrut trebuie s` î[i tund` p`rul pân`deasupra gulerului de la veston va fi suspendat` pentru o perioad` de prob` de trei luni.

Decizia urm`re[te s` sprijine procesul derecrutare [i, par]ial, s` r`spund` plângerilorprivind reglement`rile în vigoare în acest sens.Doar femeile recrut din marin` trebuie s`poarte p`rul tuns scurt în primele lor dou` sautrei luni de serviciu, în timp ce celelalte categoriide for]e nu au astfel de reglement`ri, referitoarela femeile recrut. Oficiali din serviciul personalrecunosc c` aceast` practic` poate însemnac` tinerele pot alege s` se înroleze în altecategorii de for]e, dac` nu doresc s` î[i taiep`rul. Suspendarea regulii r`mâne în vigoare

pân` în luna martie [i nu împiedic` femeile care doresc s` î[i tund` p`rul scurt.Conducerea For]elor Navale a pus la dispozi]ia femeilor marinar [i un site oficial (http://

www.navy.mil/ah_online/um/femalehair.htmlÿÿ:), care descrie 19 stiluri aprobate de a purtap`rul. {i recru]ii b`rba]i ar putea s` beneficieze de anumite înlesniri, având în vedere c` oficiali aimarinei militare au declarat c` se gândesc la o relaxare a regulii conform c`reia orice tân`r recrutb`rbat trebuie s` fie ras pe cap la începutul perioadei de instruc]ie.

ARMAMENT CU PROTEC}IE TERMAL~O companie american` a dezv`luit, recent, c` a realizat un nou material izolator care poate fi

utilizat pentru armamentul automat [i care îl va face invizibil pentru sistemele de detec]ie printermoviziune. Astfel, dup` tragere, nu vor mai fi vizibile ]eava înc`lzit` a armei, tubul de gaze sauamortizorul de sunet.

Descoperirea este important` pentru protec]ia militarilor care poart` armele [i care pot fidescoperi]i prin termoviziune, chiar într-un mediu de întuneric absolut [i la destul de mult timpdup` ce au executat focul cu arma respectiv`. Noul material, denumit Insulon Thermal Cloack,care con]ine un strat vidat de grosimea unui fir de p`r, este modelat sub forma unui tub, careînvele[te ]eava armei [i tubul de gaze.

Acest material ac]ioneaz` ca un scut termic,nepermi]ând degajarea c`ldurii. Chiar dac` ]eava uneiarme poate ajunge la temperaturi foarte ridicate, desute de grade, dup` tragere noul material r`mâne laexterior la temperatura mediului ambiant. În modnormal, detec]ia termal` este posibil` sub un unghide aproximativ 270 de grade, adic` po]i fi detectat dintoate direc]iile. Cu stratul izolator, detec]ia din spate,lateral sau fa]` este împiedicat`, cu excep]ia unui unghide 1 la 5 grade, chiar pe direc]ia orificiului ]evii.

POSIBILE IMPLICA}IIALE PRINT~RII 3D

Exper]ii sunt de opinie c` printarea 3D va revolu]iona industriade ap`rare [i politica extern`, nu numai prin faptul c` va face

posibil` crearea unor noi echipamente, ci prin influen]a profund`pe care o va avea asupra economiei globale, potrivit AFP.

Poate pentru mult lume, imprimantele 3Dînc` înseamn` ni[te dispozitive folosite pentrufabricarea de figurine din plastic inutile. Noileimprimante 3D folosesc metal, lemn sau materialetextile [i vor deveni mult mai u[or accesibile,determinând schimb`ri importante în domeniulingineresc. Aceast industrie de miliarde de dolarieste într-un continuu proces de inovare.

Armata SUA investe[te, deja, masiv în acestdomeniu pentru a produce uniforme militare,piele sintetic pentru tratarea r`nilor produse pecâmpul de lupt sau chiar alimente. Oamenii de[tiin] de la Massachusetts Institute of Technologyau inventat deja printarea 4D, care presupunecrearea de materiale ce se modific atunci cândintr în contact cu elemente de mediu, cum ar fiapa. Asta poate însemna c` în curând se vorproduce uniforme militare, care î[i schimb culoa-rea [i modelul în func]ie de mediul înconjur`tor.

Anul trecut, compania BAE Systems a montat,pentru prima dat , o pies de metal ob]inut prinimprimare 3D pe un avion de lupt` Tornado.Recent, compania a dat publicit`]ii un video deanima]ie, în care dezv`luie unde cred ei c` sepoate ajunge prin dezvoltarea acestei tehnologii.Filmul ilustreaz un avion la bordul c`ruia este

produs cu ajutorul imprimantelor 3D un alt avion,care este ulterior lansat în aer, prin partea infe-rioar a avionului mam .

Poate c adev`rata revolu]ie pe care printarea3D o va genera se refer nu la lucrurile pe care lepo]i produce, ci la locul în care po]i s o faci. Posibili-tatea de a lua imprimantele 3D pe câmpul delupt` va schimba modul în care se duce lupta,

dar [i comportamentul industriei deap`rare. Companiile din acest dome-niu vor s vând anumite produse, dar,odat cu ele, [i dreptul exclusiv de alivra piese de schimb sau consumabilepentru acestea, în urm`torii 50 de ani.

Acum exist posibilitatea ca o grup`de militari de undeva dintr-o baz`înaintat dintr-un teatru de opera]ii s`descarce un soft de producere a uneipiese de schimb [i s o printeze acolo, peloc, ceea ce înseamn c armata ar puteas elimine companiile produc toare deechipamente din lan]ul logistic. Aceast

perspectiv are [i implica]ii politice profunde, avândîn vedere c` în anumite state, cum ar fi SUA,companiile din domeniul ap r rii sunt dispersate peîntregul teritoriu al ] rii [i creeaz milioane de locuride munc .

Printarea 3D ar putea avea implica]ii chiar [iasupra politicii externe, de exemplu prin submi-narea sanc]iunilor impuse anumitor state, no]iu-nea de sanc]iune devenind caduc`. De aseme-nea, exist [i perspective îngrijor`toare în ceeace prive[te controlul asupra producerii de arma-mente. Îns , poate cele mai importante implica]iisunt cele asupra securit`]ii economiilor mondiale.Dac oricine î[i poate printa produsele necesare,atunci economiile care se bazeaz pe unit`]i maride produc]ie a hainelor sau juc`riilor cu costuriale for]ei de munc reduse vor avea mari problemesociale [i, implicit, de securitate.

REDUCEREA NUM~RULUIDE BAZE AMERICANE ÎN EUROPA

Armata american` a anun]at c` va închide o mare baz` aerian`din Marea Britanie [i î[i va retrage trupele din alte 14 baze din

întreaga Europ`, în contextul reorganiz`rii for]elor pe principii cares` permit` reducerea costurilor, potrivit AFP.

Aceste demersuri vor duce la economisireaa aproximativ 500 de milioane de dolari anual,f`r` a reduce puterea militar` a for]elor ame-ricane, conform unor oficiali de la Pentagon.Decizia a generat, îns`, dezam`gire în MareaBritanie [i chiar mânie în Portugalia, din cauzaconsecin]elor economice poten]iale.

Demersurile de închidere a unor baze [iinstala]ii diverse în urm`torii ani vor duce lareducerea cu aproximativ 1.200 de oameni aefectivelor trupelor americane din Europa, caresunt, în prezent, de 67.000. Planurile includ înce-tarea opera]iilor americane la baza aerian`Mildenhall (foto) din Marea Britanie [i retragereaa 500 de militari [i civili de la baza aerian` Lajesdin Insulele Azore, care apar]in Portugaliei.Comandan]ii americani au ajuns la concluzia c`aceast` baz` din Azore este o relicv` a unorvremuri, în care avioanele ce efectuau zboruritransatlantice aveau nevoie de un loc pentruaterizare de urgen]` sau realimentare.

Guvernul Portugaliei [i-a exprimat profundainsatisfac]ie privind decizia unilateral` a

Washingtonului, care nu a ]inut cont derezervele exprimate de Portugalia în ultimii ani.O parte dintre for]ele care vor fi retrase dinMarea Britanie [i Portugalia vor fi redislocate înGermania [i Italia.

Pe de alt parte, oficialii americani au subliniatc` orient`rile bugetare adoptate de Congresulamerican prev`d consolidarea prezen]ei ameri-canilor [i a alia]ilor lor în Europa de Est, precum[i pentru a sprijini ]`ri ca Ucraina, Georgia [iRepublica Moldova, în vederea înt`ririicapacit`]ilor lor de securitate [i ap`rare.

Vorbi]i-mi, pentru început, despre omul Vizanty. Cum era el perceput de colegi, de oamenii cu care intra în contact [i cum îl [tia]i dumnea-voastr`?Era genul de om absolut fermec`tor. {i nu era un b`rbat frumos, în în]elesul cla-

sic al cuvântului ca, spre exemplu, Bâzu Canta-cuzino. Dar se pare c` avea un [arm deosebit. Cei doi erau chiar prieteni buni. Competitivi în aer, dar [i la sol. Acela[i succes în lupt` ca [i la doamne. La comemorarea de la Pope[ti-Leordeni, generalul de flotil` aerian` (ret) Ion Dobran, invitatul de onoare, povestea, în discursul lui, între altele, despre farmecul tat`lui meu în domeniul cuceririlor feminine. Avea ceva aparte, [tia s` se fac` pl`cut. }in minte c` aveam vreo 15 ani [i îmi mai veneau colege în vizit`, la [uete. Iar când ap`rea tata, care avea 60 de ani pe atunci, cu un aer foarte serios, s`ruta mâna tuturor domni[oarelor din înc`pere. Le l`sa cu gura c`scat`. Era foarte galant, cu maniere care erau naturale, erau firescul lui. Nu era nimic gândit, a[a era el.

Totodat`, se bucura de o foarte mare popularitate printre camarazi. Era respectat [i pl`cut. Formula lui de adresare, indiferent de grad, era mon cher. A[a i-a [i r`mas porecla. Foarte prietenos, foarte deschis [i cu subal-ternii, [i cu superiorii. Radia optimism, chiar [i în momentele dificile [i [tia s` dep`[easc` greut`]ile cu zâmbetul pe buze. Îl caracteriza, în primul rând, aceast` deschidere c`tre cei-lal]i, indiferent de pozi]ia lor social`. Cu acest optimism robust, a reu[it s` treac` peste multe momente dificile din via]`. Poza mea cea mai drag` [i cea mai reprezentativ` pentru el este cea în care zâmbe[te larg. A[a era mereu. Cu zâmbetul pe buze. A[a mi-a r`mas în gând. Grupul sù de lupt`tori era denumit, în epoc`, Grupul 6 cu fetele de la T`nase. Diminea]a luptau, [i o parte din ei nu se mai întorceau, iar seara trìau clipa. Mergeau la Teatrul de Revist`, condus atunci de Constantin T`nase. Uneori ca spectatori, alteori f`ceau spectacolul împreun`. Erau totu[i ni[te bìe]i tineri, care, pe de-o parte, aveau o datorie fa]` de patrie de îndeplinit, iar pe de alt` parte, erau datori în fa]a vie]ii s`-[i trìasc` tinere]ea. Iar cu fetele de la T`nase, balerinele, ie[eau seara, dup`

spectacol. Un renumit cercet`tor, regretatul Cristian Cr`ciunoiu, scria despre ei: ace[ti bìe]i frumo[i, care diminea]a luptau în încle[t`ri dramatice [i dispropor]ionate, iar seara defilau pe Calea Victoriei, cu pieptul plin de decora]ii [i ova]iona]i precum gladiatorii Romei.


Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARDESTINE16

UN LUPT~TOR, CHIAR {I DUP~ Pilotul Dan-Valentin Vizanty, cu 4.600 de ore de zbor [i

43 de victorii aeriene, se claseaz` pe locul patru în topul a[ilor români din a doua conflagra]ie mondial`. La 9 februa-rie, s-au împlinit 105 ani de la na[terea acestui reper din istoria avia]iei române. În acest context, am stat de vorb` cu fiica pilo-tului, Ana-Maria, cea care a luptat pentru a-l a[eza pe tat`l sù pe locul care i se cuvine: în Cartea de Aur a Avia]iei Române.

Dan Vizanty [i Ana-Maria Vizanty, clipe fericite al`turi, tat` [i fiic`.

Dan-Valentin Vizanty

{i cu mine [tia s`-[i pun` în valoare o anumit` latur`. {tia s` spun`, într-un mod foarte capti-vant, tot felul de istorii din timpul r`zboiului. Fascina cu talentul lui de povestitor. În societa-te, când se apuca s` povesteasc`, toat` lumea asculta cu încântare.

În perioada 1941-1942, a luat parte la Campania de la Odessa, în fruntea Escadrilei 43 Vân`toare, unde a avut peste 50 de misiuni de r`zboi. Vizanty obi[nuia s` scrie, colabora cu diverse publica]ii ale epocii. Ave]i însemn`ri din acea perioad`?Fiind în perioada de început a particip`rii la r`zboi, era marcat de pierderea ca-marazilor. Are câteva articole ap`rute în

ziarele vremii, scrise în calitate de comandant, în care poveste[te cum [i-au pierdut via]a unii colegi. Abia înv`]a gustul amar al pierderii unui prieten, pre]ul pus în joc, de fiecare dat` când plecau la lupt`. În campania pentru eliberarea Basarabiei, a fost pe deplin implicat. Era comandantul Escadrilei 43 Vân`toare [i foloseau înc` avi-oane PZL-11F, de fabrica]ie polonez`. Mi s-a explicat c` erau destul de fragile, iar pe timpul iernii, foarte dificil de condus. Pilo]ii erau nevoi]i s` se descurce cu aceste aeronave, inferioare celorlalte for]e implicate în lupt`. Au reu[it s` distrug` multe obiective ale armatei sovietice. Pentru cele peste 50 de misiuni de r`zboi pentru eliberarea Basarabiei, a primit, în toamna lui 1941, Ordinul Virtutea Aeronautic`, clasa Crucea de aur. În 1942 prime[te a doua baret` la Crucea de aur (pentru 52 de misiuni în spa]iul aerian al inamicului), apoi Ordinul Coroana României cu spade, în grad de Ofi]er. Numai din lista decora]iilor din acea perioad` ne d`m seama de num`rul impresionant al reu[itelor pe care le-a avut.

Urmeaz` perioada lui de glorie mili-tar`, 1943-1944, când, personal, a doborât 15 aeronave americane.De la 1 august 1943 [i pân` la 23 septem-brie 1944, a fost comandantul Grupului

6 Vân`toare (având în componen]a sa cele trei escadrile: 59, 61, 62), cu baza pe aerodromul Pope[ti-Leordeni. Aveau ca misiune ap`rarea Bucure[tiului [i a zonei petroliere Ploie[ti-Câmpina, principalele ]inte ale bombardamentelor anglo-americane. Fo-loseau avioanele IAR 80 [i 81, de fabrica]ie româneasc`. Era foarte mândru de ele. Este numit chiar asul incontestabil al avio-nului IAR 80, pentru c`, într-adev`r, a reu[it s` fac` minuni de vitejie cu acest tip de aeronav`. În prima faz` a r`zboiului, IAR 80 se situa, la nivel de

concep]ie [i realizare, în topul performan]elor.

V` povestea despre lupta de 12 minute, b`t`lia de la 10 iunie 1944, numit` de americani Blackest Day?Era povestea mea preferat`. Îl puneam s` o repete de câte ori se putea. Nu

numai pentru farmecul cu care o f`cea, ci [i pentru c` era o istorie aproape incredi-bil`. Spunea c` a fost o zi aflat` sub semnul miracolului. Grupul lui constituia un punct de rezisten]` destul de puternic. Chiar dac` erau în inferioritate numeric` [i tehnic`, f`ceau, totu[i, fa]`. Ap`rau, cu îndârjire, zona petro-lier`, ]inta raidurilor americane, fiindc` era sursa de combustibil pentru armata german`. Comandamentul american a hot`rât un raid surpriz`, la 10 iunie. Au pl`nuit s` vin` la o or` neobi[nuit` [i dintr-o direc]ie nea[teptat`. Atunci s-a întâmplat miracolul de care vorbea tat`l meu. În ziua respectiv`, ofi]erul care st`tea la radarul de la Otopeni a avut o scurt` perioad` de neaten]ie. Dup` aceast` sc`pare, s-a speriat. De fric` s` nu fi pierdut vreo mi[care, a decis s` apese butonul de alarm`. Vorba americanului, better safe then sorry. A[a c`, la ora opt, pilo]ii au primit alarm` [i au ridicat avia]ia. În timp ce î[i desf`[urau obiectivele, a[a cum era procedu-ra, tat`lui meu i se transmite codificat în casc`: indienii cu dou` pene sunt deasupra cuibului, ceea ce însemna c` avioanele americane (Li-ghtning), cu dublu fuselaj, intrau în spa]iul aerian al aerodromului. Românii, îns`, se aflau deja deasupra americanilor, care zburau la joas` în`l]ime pentru a evita radarul [i în speran]a de a-i surprinde pe ace[tia la sol. Efectul surpriz`, îns`, s-a întors împotriva lor. A[adar, românii se aflau deasupra, în avantaj. Nu a mai contat c` noi aveam 26 de avioane, iar americanii aproape 100. IAR-urile erau mult mai bune în lupta la joas` în`l]ime, mai u[or de manevrat. Aeronavele americanilor erau mari [i grele. Tata spunea c` p`reau ni[te p`s`ri care, din cauza aripilor prea mari, erau nepu-tincioase. Astfel, au fost doborâte în jur de 24 de aparate de zbor americane. Ordinul Mihai Viteazul, cea mai înalt` distinc]ie primit`, i s-a conferit pentru contribu]ia în ap`rarea terito-riului contra avia]iei americane.

Spunea [i altfel de pove[ti, pe lâng` cele din armat`?Da. Era, de exemplu, responsabil cu plimb`rile mele în Her`strù. Când

venea în Bucure[ti, eram foarte fericit`. Avea o pl`cere vizibil` s` m` înve]e, s` se bucure de natur` [i s`-mi împ`rt`[easc` [i mie din aceast` bucurie. M` fascina pentru c` [tia s` cheme veveri]e, p`s`rele, în jurul nostru. Cre[tea enorm în ochii mei, fiindc` reu[ea s` comunice cu natura. Întotdeauna a iubit ani-malele. Avea un c`]el [i în timpul r`zboiului, era mascota grupului. De asemenea, îmi pl`cea s`-mi recite poezii [i fragmente din piese celebre, reminiscen]e ale celor doi ani de studii artistice.

Dar, în special, îi ceream pove[ti din armat`. Îmi mai pl`cea o istorisire de când a aterizat pe o singur` roat`, la unul din ultimele lui zboruri. Era la o parad` pentru aniversarea

zilei de 23 august [i avea o defec]iune la avion, de care nu [tia. Culmea este c` nu-i mergea bine nici sta]ia radio, colegii de zbor comu-nicându-i defec]iunea prin anumite semne conven]ionale. Pilota un Messerschmitt, iar o roat` era rupt`. În mod normal, ar fi trebuit s` aterizeze pe burt`, dar el avea ambi]ia s` nu avarieze avionul. {i-a adus aminte c` un as al avia]iei franceze din Primul R`zboi Mondial (René Fonck) aterizase, odat`, pe o roat`. A încercat [i el [i a reu[it, spre spaima celor care îl a[teptau pe aerodrom.

Cum a sim]it momentul schimb`rii de front la 23 august 1944? Brusc, oamenii cu care a fost prieten pân` ieri au devenit inamici. A fost foarte

greu. A avut loc atunci un dialog r`mas cele-bru, cu valoare de simbol al acestei perioade, purtat de Vizanty cu bunul sù prieten, coman-dantul german al avia]iei din Balcani, colonelul Eduard Neumann.

Drag` Vizanty, într-o jum`tate de or`, voi lansa un bombardament asupra Bucure[tiului.

Ce vei face?F`r` ezitare, r`spund: Ridic avia]ia de

vân`toare.El: Te în]eleg, fiecare cu datoria sa.Eu: Nu exist` alternativ`. Trist` realitate.

Dac` ne ajut` Dumnezeu, ne vom reîntâlni într-o zi, pentru a evoca doar clipele fericite petrecute împreun`.

Tata povestea c` s-a în]eles foarte bine cu pilo]ii germani. Chiar acest comandant fusese n`scut într-o comun` din Bucovina vorbea bine române[te [i erau buni prieteni. {i totu[i, fiecare cu datoria lui. Dup` 35 de ani, s-au reîntâlnit, din nou, prieteni. Românii [i ger-manii respectau un cod de onoare. A[teptau para[utarea pilotului înainte de distrugerea aeronavei. Tat`l meu spunea mereu: du[manul este avionul inamic, nu omul. Pân` la reorganizarea oficial` de dup` întoarce-rea armelor, el a fost responsabil pentru toate misiunile de pe aerodromul Pope[ti-Leordeni. Deci, a avut t`ria de caracter de a pune datoria mai presus de sentimentele personale. În primele zile, a scos din lupt`, cu unit`]ile sale, 25 de avioane germane, de toate categoriile.

{i lupta continu`. Din septembrie 1944 pân` în august 1945, a parti-cipat la Campania din Vest, ajun-gând pân` în Cehoslovacia.Era la comanda Grupului 1 Vân`toare. De data aceasta, aviatorii no[tri zburau

cu avioane Messerschmitt. IAR-urile fuseser` scoase din uz, nu mai f`ceau fa]`, iar la Bra[ov produceau, sub licen]`, acest model de avion german. Un alt paradox, avioane nem]e[ti, sub licen]` româneasc`, folosite în lupta împotriva germanilor. Au luptat pentru eliberarea Transilvaniei [i Un-gariei, pân` în Cehoslovacia. Sunt consemnate


Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR DESTINE 17

CE I S-AU FRÂNT ARIPILE

INTERVIU REALIZAT DE PLUTONIER ALINA CRI{AN

câteva victorii din aceast` perioad`, dar entuzi-asmul lor, dup` eliberarea complet` a Transilvaniei, era mai modest. Î[i f`ceau dato-ria [i atât. Sentimentele în`l]`toare pierduser` din intensitate, dup` schimbarea de front [i uzarea psihic` a luptelor purtate atâ]ia ani. Curajul [i eroismul tat`lui meu sunt r`spl`tite în aprilie 1945, prin Ordinul Virtutea Aeronau-tic`, clasa Ofi]er [i Steaua României cu spade [i panglic` de Virtute Militar` [i în`l]area la gradul de locotenent-comandor (mai 1945).

Îndep`rtat din armat` de regimul comunist, Dan Vizanty a trecut în rezerv` la mai pu]in de 38 de ani. A fost for]at s` renun]e la ceea ce îl f`cea fericit: zborul, iar apoi l-au închis. Cum a acceptat situa]ia?Uneori, îmi spunea: via]a mea s-a încheiat la 38 de ani. El [i cu avionul lui,

aceea era via]a pentru el. Dar a fost un lupt`tor [i dup` ce i-au frânt aripile. Când a ie[it din închisoare, a dat statul în judecat` pentru c` i se tìase pensia. A avut curajul acesta [i a avut chiar câ[tig de cauz`. În perioada comunist`, împotriva comuni[tilor. O realizare.

Din cei aproape doi ani petrecu]i în închisoare nu prea mi-a povestit. Cu aceea[i discre]ie caracteristic`. Nu era genul care s` se plâng`. Singurul lucru despre care a vorbit, [i asta târziu, dup` 90, a fost c`, la Jilava, unde a fost închis, a avut colegi de suferin]` oameni de cultur` - Alexandru Paleologu, Dinu Pillat - [i a trìt adev`rate exemple de solidaritate uman`. Asta este tot ce mi-a putut povesti despre acea perioad` neagr`. Nu s-a plâns, nu a purtat ranchiun`. Era doar o am`r`ciune în privirea lui.

Per ansamblu, cred c` a fost un om împlinit. A avut parte de glorie, lupta pentru supravie]uire l-a ]inut în priz` dup` r`zboi, s-a bucurat [i de partea romantic`, a avut cinci c`s`torii. Un copil. A dus o via]` plin`, cu de toate.

Cum crede]i c` a reu[it s`-[i p`s-treze optimismul [i caracterul vesel prin greut`]ile de dup` r`zboi? A fost închis de comuni[ti, i-a fost d`râmat` casa, a fost for]at s` lu- creze în locuri mult sub preg`tirea lui. {i totu[i, zâmbetul [i l-a p`strat. A avut, într-adev`r, o t`rie de caracter de-osebit`. El, ca to]i ofi]erii armatei regale,

a fost pus sub urm`rire [i, pân` la urm`, închis, conform decretului 209 – uneltire împotriva regimului. De fapt, un delict de opinie. A fost condamnat la cinci ani de închisoare, împre-un` cu cumnatul lui, pentru o discu]ie. S` nu mai vorbim de perioada în care a fost margina-lizat, obligat s` fac` tot felul de meserii, care nu aveau nici o leg`tur` cu nivelul sau preg`tirea lui. Dar le-a f`cut, întotdeauna, cu demnitate. Nu s-a dat înapoi de la nici un fel de munc`. De la recuperator de epave de avioane pân` la agent agricol pentru Plafar, tehnician m`runt pe [antier sau macaragiu. Chiar râdeam când am aflat, f`ceam haz de necaz cu el de perioa-da când lucra ca macaragiu. Ne gândeam c`, probabil, pentru a fi în continuare la în`l- ]ime, l-au trimis pe acest post. Chiar [i aceste slujbe reu[ea foarte greu s` le g`seasc`. Era, de multe ori, refuzat la angajare cu replica: n-ai decât s`-]i g`se[ti de lucru la fasci[ti, aluzie la prima etap` a r`zboiului.

Am m`rturiile unui domn cu care a lucrat pe unul din [antierele din B`r`gan, prin anii 1970. Acest tân`r stagiar pe atunci, ast`zi scriitor, Marin Toma, a scris o m`rturie foarte emo]ionant` despre tat`l meu. Spunea c` avea vreo 20 de ani când s-a trezit, în biroul de pe [antier, cu un domn distins [i rasat, parc` din alt` lume. Faptul c` a avut ocazia s` cunoasc` un asemenea om într-un pustiu, cum era [antierul, de altfel situat foarte aproape de o în-chisoare, i-a r`mas în memorie [i în suflet. Ce natural [i firesc se purta într-un mediu dur [i ap`s`tor, în condi]iile date. Nu i-a c`zut nasul, ca s` zic a[a, s` fie simplu tehnician sau subin-giner pe un [antier. Chiar [i într-un asemenea context, a l`sat amintiri frumoase!

La 67 de ani, a reu[it s` plece în Fran]a, unde a r`mas pân` la sfâr[itul vie]ii. {tia]i de planurile lui?La vârsta la care al]ii au ca activitate de baz` plimbatul nepo]ilor, el începea o

nou` via]`. A primit o îns`rcinare din partea unui colectiv de veterani care lucra la o istorie a avia]iei române. Pentru c` el a avut o leg`tur` cu Asocia]ia Aeronautic` Interna]io-nal` Les Vieilles Tiges (B`trânele man[e, era chiar membru al acesteia din 1976) [i primise o invita]ie din partea lor, a ob]inut pa[aportul pentru o documentare pe acest subiect. A[a ajunge în Fran]a [i se ]ine de cuvânt, trimite toat` documenta]ia. Doar c` la finalul acestei misiuni, nu se mai întoarce. A aranjat lucrurile în a[a fel încât s` nu aib` nimeni de suferit de pe urma lui. Nu vorbeam despre plecare, era un subiect tabu. Intuiam îns`. Eram student`, în anul doi, la Facultatea de Matematic`. Destul de mare încât s` în]eleg cum stau lucrurile. Am p`strat leg`tura în tot acest timp, ne-am trimis poze [i am a[teptat momentul prielnic pentru a ne revedea. A fost cople[it de primirea care i s-a f`cut în Fran]a, de recunoa[terea primit` pentru reu[itele din r`zboi. I s-a oferit chiar Medalia de argint a ora[ului Paris, a fost invitat la diverse congrese. I-au pus la dispozi]ie o pen-sie [i un apartament, ca [i cum era de-al lor. {i-a asumat acest autoexil. Cu dorul în suflet, îns`, pentru c` noi eram aici. Dar a apucat s` trìasc` ultimii 15 ani, a[a cum merita. În ]ar`, nu î[i g`sise locul.

Grupul lui de vân`toare avea nume-le de cod Paris. Ulterior, Parisul a fost sc`parea lui din comunism. Ciu-dat` coinciden]`, nu crede]i?Asta apropo de providen]`... Dar lupta lui nu s-a oprit. Milita, de acolo, pentru

renumele ]`rii natale. A r`mas devotat patriei [i a luptat ca avionul IAR 80 s` fie recunoscut. Observase c`, în tratatele de istorie militar` [i avia]ie, din anii 1980, privind cel de Al Doilea R`zboi Mondial, nu era men]ionat acest aparat de zbor. Era, întotdeauna, confundat cu avionul de vân`toare german Foche-Wulf 190. Tat`l meu a început s` scrie despre victori-ile românilor la bordul IAR-ului, în diverse publica]ii, franceze [i germane, ca s` demon-streze c` a fost un avion competitiv, la nivelul timpului. Unul din pilo]ii americani, participant la lupta din 10 iunie, Herbert Hatch, scrisese în memoriile sale c`, în acea celebr` b`t`lie, a avut de înfruntat aviatori germani. Abia la în-ceputul anilor 1980, dup` ce tata a publicat un articol despre uitatul IAR 80, pilotul american a adùgat un capitol în cartea lui, intitulat Trebu-ie s` rescriem istoria, în care corecta confuzia. Adev`rul este c` pilo]ii, în frenezia luptei, nu apucau s` studieze modelele aeronavelor inamice. Gre[eala a fost, de fapt, a ofi]erului de informa]ii american, care avea datoria s` rapor-teze toate detaliile legate de conflict. El trebuia s` [tie c` au fost avioane române[ti.

Când [i cum s-a produs revederea?Ne-am rev`zut în Fran]a, dup` Revolu]ie, în 1990, la 13 ani dup` desp`r]ire. El ple-

case în 1977. Pe parcursul acestor ani, mi s-a p`rut c` a trecut o ve[nicie, dar în momentul revederii, brusc, timpul s-a contractat [i parc` nu ne v`zusem de ieri.

Nici nu se schimbase considerabil. A fost constant în înf`]i[are, în fizionomie, de-a lungul anilor. Dac` facem o compara]ie între pozele din timpul r`zboiului [i cele de la revede-rea noastr`, nu sunt schimb`ri majore. A îmb`trânit, desigur, dar ceva s-a p`strat: aerul distins [i zâmbetul optimist. Cele dou` carac-teristici majore ale lui. Eu m` schimbasem mai mult, dar îi trimiteam des poze cu mine, a[a ca nici el nu a sim]it vreun [oc la revedere. Era oricum foarte mândru de mine.

În aceast` perioad` de autoexil în Fran]a, în care, în sfâr[it, îi erau recunoscute meritele, sim]ea]i totu[i un regret din partea d#nsului, pentru c` nu se întâmpl` asta în ]ara lui?

Am sim]it triste]e [i am`r`ciune din par-tea lui. Acum m` gândesc c` poate [i eu

am gre[it c` am a[teptat atât pân` s` încep s` îl readuc în memoria oficialit`]ilor române[ti. M` a[teptam ca, dup` Revolu]ie, când s-a schimbat contextul istoric, valorile s` se rea[eze la locul cuvenit. În fond, în 1990, era pilotul cu cele mai multe victorii aeriene în via]`. Dar t`cerea a continuat. {i dup` moartea lui, survenit` în 1992. Apoi, câteva articole dispersate. Atât.

Abia în 2010, când s-au împlinit 100 de ani de la na[terea tat`lui meu, am decis s` fac chiar eu efortul de a îl readuce în memoria public`. Pân` la urm`, am constatat c` oamenilor tre-buie s` li se aduc` aminte. Din aceast` cauz`, partea de am`r`ciune exista. El, chiar în 1990, când ne-am v`zut, era pe punctul de a se urca în avion s` vin` în ]ar`. Atât de dor îi era... Dar s-a nimerit s` fie Mineriada exact în acea perioad` [i a fost descurajat în impulsul de a se întoarce.

Ce s-a f`cut în memoria lui, din 2010, când a]i început s` milita]i pentru asta?Semnalez, în primul rând, cartea mono-grafic` a istoricului Daniel Foc[a,

Dan Vizanty - Destinul unui pilot de vân`toare. Pentru mine, are o valoare în plus, pentru c`, în mai mult de jum`tate din ea, sunt m`rturii originale ale tat`lui meu, pe care eu le-am cules din manuscrisele lui. Dar [i al]i partici-pan]i la lupta din 10 iunie au scris povestea, din punctul lor de vedere, iar Foc[a a inclus mai multe variante. Este interesant s` vezi di-ferite perspective asupra aceluia[i eveniment.

Cartea a ap`rut cu ocazia centenarului, adic` în 2010. Un prim pas pentru recunoa[terea meritelor lui. Tot atunci, cu sprijinul unor tineri entuzia[ti, pasiona]i de avia]ie, membri ai Aso-cia]iei Aripi Române[ti, s-a inaugurat [i expo-zi]ia foto-documentar` itinerant` Asul reg`sit, la Muzeul Avia]iei, apoi la Palatul Parlamentu-lui, la Muzeul Militar Na]ional Regele Ferdinand I. Asta în Bucure[ti. Dar a f`cut câteva escale [i prin ]ar`. De exemplu, în Bra[ov, la Casa Sfatului sau în Craiova, la Cer-cul Militar. Anul trecut, la Muzeul de Istorie din Boto[ani, ora[ul natal al tat`lui meu, s-a organizat un eveniment foarte reu[it. Le mul- ]umesc organizatorilor pentru c` au fost la

în`l]ime [i l-au cinstit cum se cuvine. Se gândesc chiar s` dea unei str`zi din Boto[ani numele tat`lui meu sau s`-i ridice un bust. Din p`cate, casa p`rinteasc` a fost d`râmat`, la fel ca [i cea de la Bra[ov, pe care tat`l meu a construit-o cu mâinile lui, pe lotul primit odat` cu decora]ia Mihai Viteazul. La 70 de ani de la luptele din 1944, s-a oficiat dezvelirea pl`cu]ei comemorative de la Pope[ti-Leordeni. Realizat` prin efortul meu, de la concep]ie

pân` la confec]ionare. M-am bucurat c` am putut s` marc`m evenimentul, cu sprijinul SMFA [i al auto rit`]ilor locale. A[a cum evoca [i generalul (ret) Dobran, la ceremonia de la Pope[ti-Leordeni, echivalentul acestui punct de ap`rare este [i o localitate de lâng` Londra. Ei bine, acolo, în amintirea pilo]ilor care au luptat, s-a construit o capel` unde, zilnic, fiecare lupt`tor c`zut în lupt` este comemorat, conform unui calendar special. Iar la noi, iat`, a avut loc, pentru prima oar` dup` 70 de ani de la evenimente, o ceremonie în memoria tuturor celor care au luptat pentru ap`rarea Bucure[tiului… Totu[i, nu este chiar atât de surprinz`tor dac` avem în vedere un alt moment evocat de generalul Dobran. Dup` r`zboi, o mân` de pilo]i, câ]i mai r`m`seser` în via]`, s-au întors din Campania din Vest [i au aterizat tot pe Aerodromul Pope[ti-Leordeni. Pe aerodrom, îns`, nu i-a întâmpinat nimeni... [i nu numai atât. S-au dus pe jos pân` la [osea, unde au f`cut autostopul ca s` ajung` acas`. A[a au fost primi]i acas` eroii no[tri din r`zboi. Iar apoi, to]i au avut de suferit din cauza siste-mului: închisori, h`r]uiri, controale, dificultatea de a se angaja, marginaliz`ri [i multe altele. Din câte [tiu, [i generalul (ret) Dobran a ajuns strungar. N-a sc`pat niciunul.

Ce v-a]i mai dori sau ce considera]i c` s-ar mai putea face în memoria tat`lui dumneavoastr`?Deocamdat`, sunt mul]umit` c` am reu[it s` organizez seria aceasta de

expozi]ii itinerante în memoria lui. A parcurs câteva ora[e importante. Ce s-a f`cut, îns`, se poate continua. A[tept acum s` v`d în ce alte locuri din ]ar` ar putea fi g`zduit` expozi]ia. În acest an, mi-a[ dori, [i am deja ni[te promisi-uni, ca expozi]ia s` ajung` [i la Ploie[ti, pentru c` acest ora[ [i zona petrolier` au fost ap`rate de tat`l meu [i de Grupul 6, în timpul celui de Al Doilea R`zboi Mondial. {i poate, un alt deziderat ar fi ca o viitoare strad` din Cartierul Avia]iei din Bucure[ti s` poarte numele lui.

Îmi doresc s` r`mân` viu în memoria românilor, pe locul pe care [i l-a câ[tigat, prin curajul [i spiritul de sacrificiu, al`turi de ceilal]i a[i ai v`zduhului. Trebuie s` facem ceva ca tinerii de ast`zi, care au nevoie de modele, s` le g`seasc` m`car în istorie. n

C`rture[ti Carusel aspir` deja la ti-

tlul de cea mai frumoas` libr`rie din ]ar`. G`zduit` de o cl`dire monument din Centrul Vechi, pe strada Lipscani, ocup` un spa]iu de 1.000 de metri p`tra]i, distribui]i pe [ase nive-luri, [i este, cel pu]in deocamdat`, vizitat` de numero[i curio[i, intere-sa]i s` vad` cum a fost adaptat conceptul lan- ]ului de libr`rii C`rture[ti unui astfel de spa]iu.

Cl`direa, ridicat` în secolul XIX, a intrat în po-sesia unei familii de ban-cheri, Chrissoveloni, în anul 1903, [i a fost confiscat` [i transformat` în magazinul Familia, în perioada comunist`. Dup` 1990, imobilul a fost recuperat [i reabilitat de proprietarul actual, Jean Chrissoveloni.

Deschis` joi, 12 februarie, poate [i pentru a prinde avântul s`rb`torilor de prim`var`, libr`ria combin` vânzarea de carte cu zona de loisir, dar [i cu posibilitatea vizion`rii unor expozi]ii de art`. Un spa]iu în care se observ` aten]ia acordat` detaliilor [i care-i va cuceri, cu siguran]`, pe iubitorii de carte [i nu numai. n (C.P.)

Silabei (sau silabelor) cu care se încheie cuvântul i (li) se spune [i „coad`” – „partea terminal` a

unui lucru sau a unui fenomen, a unei perioade de timp etc.; bucat` de la cap`tul unui lucru; sfâr[it, extremitate” („Dic]ionarul explicativ al limbii române”, edi]ia a II-a, rev`zut` [i adùgit`, Academia Român`, Institutul de Lingvistic` „Iorgu Iordan - Al. Rosetti“, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucure[ti, 2012/DEX). Cozile cu-vintelor rostite „sun`”, adic` rimeaz` atunci când con]in acelea[i sunete (ibid.): „E u[or a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune,/În[irând cuvinte goale/Ce din coada au s` sune” (Mihai Eminescu, „Criticilor mei”).

„Coada” este îns` în primul rând „apendicele terminal al p`r]ii posterioare a corpului animalelor vertebrate; smoc de p`r sau de pene care acoper` acest apendice sau care cre[te în prelungirea lui” (DEX).

F`r` s` aib` coad`, oamenii se comport` uneori de parc` ar avea, „lingu[indu-se pe lâng` cineva” (ibid.), a[a cum re]inuse, înc` din primul veac al erei cre[tine, un poet latin: „caudam iactare popel-lo” – „s`-[i salte coada spre popor [pentru a ob]ine sufragii]” (Aulus Persius Flaccus, „Satura IV”, 15). Sau, în plus fa]` de explica]ia lexical` academic`, bu-curându-se când sunt lingu[i]i: „Insul se mândre[te, limba-i se deznoad`/{i ia vânt [i, vesel, d`-n n`dragi din coad`” (Tudor Arghezi, „Balada mae[trilor”).

Dau din coad` îndeosebi câinii: „câinele, din coad` dând încet/- acesta între câini e semnul de respect” (Alecu Donici, „Doi câini”); „Câinii, cu]ii,

c`]elandrii,/Sunt [i buni, [i rì, [i tandri,/Dau din coad`, latr`, fug,/Sunt [i câini ce trag la jug. […]/{i dulùl, [i c`]elul,/Fel de fel, [i de tot felul./Câini cu cozile stufoase, […]/Sunt [i unii scur]i de coad`. To]i voiesc oase s` road` (Constan]a Buzea; „Câinii, cu]ii, c`]elandrii”); „ […] to]i câinii dau din coad` dintr-o parte în alta […] Potrivit oamenilor de [tiin]`, spre dreapta înseamn` fericire, iar stânga, team`” (adevarul.ro). Poetul detecteaz` [i în b`taia inimii (dramatic, ironic?) emo]ii canine: „- Nu vrei s` cumperi un câine?/m-a întrebat în-gerul, ]inând în bra]e/inima mea l`tr`toare,/dând din stânga ca dintr-o coad`.//- Nu vrei s` cumperi un câine?/m-a întrebat îngerul/în timp ce inima mea/d`dea din sânge ca dintr-o coad`” (Nichita St`nescu, „A cump`ra un câine”). Printr-o permutare care r`stoarn` sintaxa pro-pozi]iei banale „câinele d` din coad`”, se ob]ine dup` modele strìne („la queue qui remue le chien” „the tail that wags the dog”): „Nu coada d` din câine, ci câinele d` din coad`. Nu facem ceea ce vor fanii, facem ce vrem noi [i sper`m ca fanilor s` le plac`” (gsp.ro). În]elesul ob]inut este „a lucra haotic”, „a face lucrurile pe dos”, care, în române[te, are numeroase alte forme de redare: „a pus carul înaintea boilor în cazul noilor reguli pentru parc`ri neregulamentare […] prima dat` trebuia rezolvat` lipsa locurilor de parcare” (monitorulcj.ro); „a pus carul înaintea boilor […] exist` ma[ini, dar nu [i destui [oferi” (ziarelive.ro); „s-a întors lumea cu fundul în sus. Coco[ul a picat clo[c`!” (stiri.com.ro); „totul s-a întors cu fundul în sus […] calculele politice de pân` acum […] nu mai sunt valabile” (cristoiublog.ro). n


Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARCULTUR~18

AURELIA [email protected]

DIN COAD~

Limba român` este patria mea.NICHITA ST~NESCU

CULTURAL Joi, 19 februarie, ora 17, Sala {tefan cel Mare:

Interferen]e culturale Expunerea cu tema R`zboiul de pozi-]ie – confrunt`ri pe Frontul de Vest 1915, din cadrul programului cultural Marele R`zboi - primul conflict al erei industriale, sus]inut` de profesor universitar dr. Petre Otu, istoric militar. Expunerea este înso]it` de prezentarea unui film documentar adecvat temei expuse. Intrarea este liber`.

EXPOZI}II Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` Rever -

bera]ii cromatice a artistului plastic Vitalie Butescu, deschis` pân` la 19 februarie.

Sala Foaier. Expozi]ie de pictur` a artistei plastice Aurelia Chi[u, deschis` în perioada 16 februarie-1 martie.

Sala Rond`. Salonul de iarn` al Cenaclului de arte plastice al medicilor Ion }uculescu – expozi]ie colectiv` de pictur`, deschis` în perioada 16 februarie-1 martie.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea este liber`. Informa]ii la telefon 021.313.86.80, int.136, www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

CERCUL MILITAR NA}IONAL POVESTEA UNEI MO{TENIRI

LIBR~RIE NOU~|N CAPITAL~

Ce-mi plac tinerii care spun c` au renun]at la serviciu, au c`l`torit [i s-au pus pe scris! A[a [i cu Justin Go, care [i-a p`r`sit serviciul din New York în 2008, ca s` se mute în Berlin [i s` scrie un roman.

Avea 27 de ani, iar toat` treaba a durat [ase ani. {i când spun treab`, m` refer la pescuit de subiecte [i c`l`torit pân` la limita suportabilit`]ii, de parc` te-ai putea s`tura vreodat` de a[a ceva... Cum, necum, Justin a dat peste scrierile lui Wilfred Owen, un poet britanic ca [i necunoscut ast`zi, care a murit în Primul R`zboi Mondial [i a l`sat un volum de poezii în care exprima duritatea frontului. Ei bine, acele scrieri i-au inspirat lui Justin trunchiul romanului sù de debut, în care un tân`r, Tristan Campbell, caut` o leg`tur` cu un cuplu de îndr`gosti]i din anii ’20 ai secolului trecut, leg`tur` care-l va ajuta s` primeasc` o mo[tenire fabuloas`.

Mai departe, Wilfred Owen trebuie s`-l fi ajutat pe Justin Go s`-l contureze pe Ashley, alpinistul care se îndr`goste[te de Imogen chiar înainte de a pleca pe front. Ashley [i Imogen petrec doar câteva zile împreun`, suficiente îns` pentru ca leg`tura dintre ei s` zdruncine [i peste un secol, întrucât Ashley, r`nit, dar întors de pe front, pleac` în expedi]ie pe Everest [i moare, nu înainte de a-i l`sa averea sa lui Imogen, cu care, din motive pe care le ve]i afla din roman, nu se mai v`zuse de [apte ani. Îns` pe Imogen ia-o de unde nu-i, a[a c` mo[tenirea r`mâne în administrarea unei firme. Peste ani, Tristan Campbell pleac` pe urmele lui Ashley [i Imogen în cùtarea unui document care ar putea s`-i schimbe via]a.

Firul nu este complicat, iar Justin Go alterneaz` capitolele, mergând fie pe povestea cùt`rii lui Tristan, fie pe aventurile lui Ashley [i pe experien]ele acestuia atât pe front, cât [i pe muntele Everest.

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

JUSTIN GO,Curgerea ne\nduplecat` a timpului

Editura Trei, 2014

Justin scrie îngrijit, echilibrat, f`r` s` se gr`beasc` sau s` sar` peste detalii importante, dar [i cu talentul de a nu pierde aten]ia cititorului. Povestea scriiturii sale, r`bd`toare [i a[ezate, se suprapune peste cea a cu-rajului lui Ashley din B`t lia de pe Somme, peste dorin]a lui Imogen de a pune dragostea înaintea r`zboiului, precum [i peste energia aproape inepuizabil` pe care Tristan o consum` ca s` mearg` prin Fran]a, Germania, Suedia sau Islanda ca s identifice o urm , cât de mic , a leg`turii sale cu Ashley [i Imogen.

„Dar cele mai crude dintre toate sunt mâinile oamenilor [i armele pe care le folosesc. Mâini care înfig baionete în inimi încremenite sau în pl`mâni inunda]i de sânge; mâini care zdrobesc cranii sau î]i taie gâtul, care sfâ[ie mu[chi sau sf`râm` oase cum se pricep mai bine. Înainte s` ajung` în Fran]a, Ashley s-a gândit de multe ori la evolu]ia unui trup, la conceperea plin` de dragoste, la mâinile mamei, care îl înfa[`, îl hr`nesc, îl îmbìaz` [i îl s`rut`; educat de profesori, tratat de doctori, mângâiat de iubite, pân` în ziua când b`rba]i care nu au niciun motiv s` te urasc` ajung s`-]i sfârtece carnea. I se p`rea absurd din toate punctele de vedere. Dar dup` B`t`lia de pe Somme nu s-a mai gândit la asta.”

R`zboiul ca adjuvant al maturiz`rii, iubirea ca valoare mai puternic` decât orice mo[tenire. {i, dincolo de ele, o poveste frumoas`, bine închegat`, a unui tân`r care a renun]at la o carier` în avocatur` ca s` scrie. „Sunt atâtea c`r]i în lume încât trebuie s` fii nebun s` crezi c` o s` reu[e[ti”, zice undeva Justin. El s-a dovedit un „nebun” frumos [i un scriitor bun. Dificil de în]eles la noi modul în care cineva poate da cu piciorul serviciului doar ca s` scrie. Asta da nebunie. n

ASIMILAREA CUNO{TIN}ELOR

NOI

Înainte de a preda ceva nou sol-da]ilor, trebuie s` stabilim pre-

cis ce [tiu [i ce mai au de repe-tat din materia înv`]at`, pe care se bazeaz` asimilarea cuno[tin]elor noi. Nu trebuie s` înv`]`m pe soldat din prima zi de instruc]ie (f`r` arm`) [i pozi]ia soldatului, [i întoarcerile ca-pului, [i salutul de pe loc [i din mers, c`ci înv`]area unora din aceste mi[c`ri

necesit` cunoa[terea altora, care, dac` nu a fost ob]inut`, totul se înva]` gre[it. Se porne[te, e adev`rat, de la principiul prev`zut de regulament , c` , în predarea instruc]iei tehnice, nu se va urm`ri perfec]iunea din prima zi, c`ci aceasta se ob]ine cu timpul. E bine s` propunem un minimum de îndemânare în executarea unei mi[c`ri înainte de a trece la alta.n

ION F. BURICESCU, c`pitan ION STOKA

Elemente de psihologie [i pedagogie militar`,

1932, Bucure[ti,Pag. 44

[email protected]

desene ale unor copii timi[oreni, care au exprimat atunci, în 1990, în primul an de libertate, ceea ce au v`zut pe str`zile Timi[oarei, din 16 decembrie pân` spre Revelion. Nu o s` crede]i ce au desenat acei copii, într-o majoritate covâr[itoare: toate scenele se petrec, evident, în Pia]a Operei, în mijloc este o mare de oameni cu pancarde [i steaguri, iar de jur împrejur sunt solda]i înarma]i cu tot felul de arme. Ba chiar într-una dintre lucr`ri am v`zut desenat un tanc, care c`lca peste un civil. Dar Traian Orban m-a adus

c`tre un alt desen, tot cu o scen` din Pia]a Operei: „Ce observa]i?”, m-a întrebat, cu o sclipire în ochi. Am v`zut oameni în mijloc, inclusiv în p`rcule]ul cu b`nci dintre Oper` [i Catedral`, iar de o parte [i de alta cordoane de solda]i. Cei din latura dreapt` erau cu armele îndreptate c`tre mul]ime. Cei de pe partea stâng` aveau armele îndreptate…în sus! „Vede]i? Nici nu ne putem închipui câte lucruri observ` copiii! Ei au v`zut [i au desenat cu o acurate]e incredibil`! Nu to]i au tras… Au fost unii mai zelo[i sau poate c` au cedat tensiunii, poate au tras accidental. Dar cei mai mul]i au tras în sus, c` altfel era pr`p`d.”

A fost alinarea pe care o a[tept de 25 de ani la am`r`ciunea pe care o port ascuns` în suflet, c` ea, armata eroin`, care a trecut cu batalioane Carpa]ii, ea, armata, a c`rei menire este s`-[i apere ]ara [i oamenii ei, ea, armata, s` fie privit` ca o criminal` în integralitate, când, de fapt, criminalii sunt cei care au dat ordin, împreun` cu cei care au tras, r`spunz`tori cu nume [i prenume [i nu ascun[i sub plapuma cald` [i mult mai convenabil` a anonimatului kaki. n

explica]iilor le deturneaz` [i bru-ma de bun`voin]` de a mai asculta litanii care-i plictisesc.

Într-un fel, înainte de a-i între- ba pe ei ce cred despre Patrie, Drapel, onoare, demnitate, jertf` de sânge, ar trebui s` afl`m noi, ceilal]i, p`rin]i, [coal` [i dasc`li, deopotriv`, întreaga societate pân` la urm`, ce am f`cut în ultimii 25 de ani pentru ca ei s` se raporteze corect la aceste valori. Am gândit, sprijinit, finan]at corect un sistem educa]ional care s` returneze, la cap`tul procesului de preg`tire, cet`]enii de care avem nevoie? Le-am oferit soci-etatea pe care ne-am dorit-o în decembrie 1989? Ne-am gândit la

motiva]ia financiar` a dasc`lilor pe mâna c`rora ne-am l`sat copiii mai mult de opt ore pe zi prin rapor-tare corect` la sumele cheltuite cu mult` lejeritate în alte împrejur`ri, a[teptând miraculos ca aceast` dispropor]ie flagrant` s` nu-[i arate consecin]ele într-o bun` zi?

Înainte de a-i pune pe ei la zid pentru felul în care gândesc, s` ne privim pe noi, ceilal]i, în oglind`, cei responsabili de felul în care i-am format. Poate vom în]elege câte ceva m`car pentru viitor. n


Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R) MARICEL D. POPA

PE LOC, REPAUS!

Ajungerea unor idei mari pe mâna unor oameni mici în-seamn` stagnare sau regres.

Trìm cu to]ii pe aceea[i planet`, P`mânt, dar fiecare trìe[te, de fapt, în lumea lui. • Adev`rul este o s`mân]` care poate încol]i chiar [i atunci când este sem`nat` pe o stânc`... • Omule, s`

nu fii absurd: sunt c`r`ri, destul de vechi, pe care trebuie s` mergi, în mod obligatoriu, a[a cum sunt unele c`r`ri noi, pe care numai tu po]i, [i trebuie s` le str`ba]i... • Când în inima ta se infing mai multe pumnale, cel mai tare dor cele care apar]in persoanelor care au fost aproape de tine. • �nt�ne�i�� n� ��e ni�i� �in� �ent�� t�� e�e ��e in�• �nt�ne�i�� n� ��e ni�i� �in� �ent�� t�� e�e ��e in�Întunericul nu are nicio vin` pentru faptul c` umbrele sale in-spir` team`. Cu excep]ia situa]iei când întunericul înseamn` ignoran]`. • Putem fi educa]i, cunosc`tori [i de[tep]i prin ceea ce am acumulat din preg`tirea, via]a [i de[tept`ciunea celor de dinaintea noastr`. Dar inteligen]i, curajo[i sau în]elep]i nu putem fi decât prin noi în[ine. • S` nu ignor`m un lucru esen]ial: din punct de vedere militar, viitorul este, întotdeauna, apropiat. • Ce vremuri trìm! Între bani [i prieteni, oamenii au început s` opteze pentru bani. • Unul dintre posibilele rateuri ale [tiin]ei const` în faptul c`, atunci când s-a vorbit despre marii dùn`tori ai animalelor [i plantelor din lumea noastr`, omul nu a fost inclus prin-tre ace[tia. • Nu pretinde]i unei nulit`]i s` dep`[easc` limitele poten- ]elor sale reale. Nu numai c` va încerca s` fac` acest lucru, dar se va str`dui s`-i conving` pe to]i cei din jur de reu[itele sale, cu care se va lùda în exces. • Contorsionând un adev`r, poate rezulta o minciun`. Dar contorsionând o minciun`, tot o minciun` rezult`. • Este cunoscut faptul c` sunt foarte mul]i cei care te ajut` ca s` cobori, în timp ce sunt mai pu]ini sau deloc cei care se ofer` s` te ajute s` urci. Lucrurile stau altfel atunci când urci pe e[afod. • Dumnezeu are o calitate deosebit`: atunci când î[i îndreapt` fa]a c`tre cineva, nu înseamn` c` El îi întoarce spatele altcuiva. • Pe scara înving`torilor, dar cu mult în urma lor, pot fi g`si]i cei mai ciuda]i [i mai agresivi oportuni[ti [i arivi[ti. În func]ie de conjuncturi, unii dintre ei pot ajunge la fini[, înaintea adev`ra]ilor câ[tig`tori... • Uita]i-v` în ochii copiilor: ve]i vedea acolo cele mai senine ceruri. • S-a spus de multe ori c` disciplina este un prieten al omului. Se cunosc multe situa]ii în care prietenii buni ne tr`deaz`. În cazul discipli-nei, îns`, noi suntem cei care, uneori, ne tr`d`m bunii prieteni. • Dac` ar fi s` compar`m, din punct de vedere etic, toate atributele eminamente umane, am constata faptul c` este posibil ca noi, oamenii, s` nu fim chiar pe locul întâi pe scara vie]uitoarelor planetei... • Un manager bun este cel care respect`, f`r` abateri, planul care a fost stabilit, dar pân` în momentul în care în]elege c`, pentru a progresa, este nevoie [i de altceva... • Omul este o fiin]` – singura, de altfel – care este con[tient` c` face istorie. Ne referim aici la profundul fenomen existen]ial – unic pentru fiecare trìtor – [i la coordonatele sale determinante, de natur` cultural`, în principal. Restul reprezint` vorbe. • Nu-i a[a c` sunt unii oameni care v` ur`sc, v` vor rùl, v` invidiaz`, v` bârfesc?! Ierta]i-i. Ei nu pot mai mult. • Iat` o provocare: în aceast` epoc` super-informa- ]ional`, în care s-a consolidat spa]iul cibernetic, v` rog frumos s` defini]i conceptul de grani]`! • In vino veritas! Unii au consumat câteva butoaie, deja, [i înc` n-au g`sit adev`rul... • Ar trebui ca, în societatea noastr`, fiecare s` ocupe locul pe care îl câ[tig` concuren]ial, în mod meritoriu... Sta]i! Sta]i, v` rog, nu v` gr`bi]i! Am spus ar trebui... • Ajungerea unor idei mari pe mâna unor oameni mici înseamn` stagnare sau regres. • Utopia! Modul în care, de exemplu, un be]iv define[te verticalitatea. • Simpla prezen]` a omului pe tabla [ahului existen]ial înseamn`, deja, istorie. Dar omul poate face mult mai mult [i mai multe pentru Istorie... n

DESEN REALIZAT DE LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

„EI” {I „NOI”

ARMATA, COPIII {I REVOLU}IA

De ce nu ar reac]iona, într-o manier` similar`, tinerii ace[tia, pu[i la col] in corpore de tot felul de comentatori indigna]i?

Nu to]i au tras… Dar cei mai mul]i au tras în sus, c` altfel era pr`p`d.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA

[email protected]

Am mers într-un suflet pe strada Oituz din Timi[oara, acolo unde se afl` Memorialul Revolu]iei, unul dintre pu]inele muzee antico-

muniste din România. Am fost mândru [i bucuros s` aflu c` Memorialul activeaz` într-o cl`dire donat` din patrimoniul Armatei, singura institu]ie care a întins o mân` de ajutor atunci când muzeul risca s` dispar` dup` retrocedarea fostului sediu. Stabilisem cu Traian Orban, pre[edintele Asocia]iei Memorialul Revolu- ]iei, s` realizez în muzeu un interviu despre zilele de dinainte de 22 decembrie, cu una dintre figurile emblematice ale armatei, despre care s-a vorbit [i s-a scris nedrept de pu]in: Viorel Oancea, maiorul care, al`turi de subordona]i, la finele anului 1989, a refuzat s` execute ordinul de represiune împotriva popula]iei civile, ajungând chiar la fraternizarea cu mul]imea din strad`, înainte de fuga lui Ceau[escu!

Am ajuns cu câteva minute mai devreme de ora stabilit`, a[a c` pân` s` vin` Viorel Oancea, Traian Orban, gazda Memorialului, m-a întâmpinat depla-sându-se anevoie [i ajutându-se de un baston: „Mul- ]umim armatei, [i fostulului ministru Gabriel Oprea, c` dac` nu era dânsul ajungeam cu muzeul în strad`!” L-am privit u[or neîncrez`tor, [tiam c` fusese r`nit în Revolu]ie, unele voci spun c` a fost schilodit chiar de un glon] al armatei. Ministrul Oprea a transferat Memorialului cl`direa, un fost c`min militar dezafec-tat, care acum ar`ta nesperat de bine în noua sa înf`- ]isare. „Hade]i s` v` ar`t ceva!”, m-a invitat domnul Orban într-una dintre multele înc`peri în care au fost strânse dovezi cutremur`toare ale acelui decembrie însângerat. Acolo, pere]ii erau tapeta]i cu foarte multe

I-a inflamat îndeajuns, în ultimele zile, pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 [i

35 de ani, spectrul mobiliz`rii [i al r`zboiului. M-au contactat m`mici impacientate, în speran]a c` vor ob]ine detalii despre ceea ce p`rea s` fie o adev`rat` chemare la oaste.

Unii comentatori au ales s`-i be[teleasc` pe ace[ti tineri: c` sunt lipsi]i de responsabilitate, c` sunt prea ata[a]i de cluburile de noapte [i diferite licori ingurgitate f`r` m`sur`, în amestecuri fatale, c` dau bir cu fugi]ii din calea greut`]ilor [i c` sunt departe de a aprecia valori precum }ara, Drapelul, jertfa de sânge. Fire[te, replica celor mai limbu]i din genera]ia luat` astfel la refec nu a întârziat s` apar`.

Dar dialogul acesta, mai degrab` acaparant în re]elele de socializare decât în media clasice, mi-a l`sat impresia unei dezbateri a surzilor [i orbilor. Înainte de toate, pentru c` începe s` fie din ce în ce mai dificil s` mai a[ezi al`turi ni[te indivizi care pot fi caracteriza]i sumar exclusiv prin vârsta biologic`. Este inevitabil,

îmi ve]i spune, dar sunt destui cu o vârst` apropiat` de a mea, de pild`, al`turi de care, nici m`car ca exerci]iu sociologic, nu mi-a[ propune s` m` a[ez. De ce nu ar reac]iona, într-o manier` simi-lar`, tinerii ace[tia, pu[i la col] in corpore de tot felul de comentatori indigna]i?

Cei mai mul]i din acest e[antion sunt n`scu]i dup` 1989. Gândesc în bun` m`sur` diferit, deloc simplist, cum ar putea s` par` la prima vedere, încearc` s` în]eleag` lumea în care trìesc, privindu-[i p`rin]ii, ap`sa]i de griji, ascultându-le frustr`rile [i obser-vându-le neîmplinirile, retrìnd dramele istoriei printr-o fireasc` raportare la destinele bunicilor

în grija c`rora au fost l`sa]i nu de pu]ine ori.

Într-un fel, ei sunt oglinda societ`]ii pe care am edificat-o în ultimii 25 de ani. Rezultatul bulvers`rilor, nea[ez`rilor, trans-form`rilor [i schimb`rilor din acest sfert de veac, al inova]iilor de tot felul în sistemul educa]io-nal, al dorin]ei de a pune întreb`ri, care r`mân mai mereu f`r` r`spuns, pentru c`, fie nu are cine s` le r`spund`, fie sunt hìtui]i, ironiza]i [i min]i]i, fie gâng`veala

,,

,,

LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN DUMITRA{CU

,,

20 Observatorul militar Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

Pentru abonamente la s`pt`mânalul Observatorul militarpute]i achita la orice oficiu po[tal sau direct la sediul Trustuluide Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în contulRO56TREZ70320360150XXXX, deschis la Trezoreria Sectorului3, CUI 4266812, valoarea abonamentului, dup` cum urmeaz`:• 3 luni – 18 lei; • 6 luni – 37,50 lei; 12 luni – 75 lei. V` rug`m s`trimite]i dovada pl`]ii [i datele de livrare (nume, prenume,destinatar, adresa complet`) la tel./fax 021.322.82.87/int. 160.

CERCUL MILITAR NA}IONAL, OFERT~ DE CURSURI În perioada februarie-iunie 2015, Cercul Militar Na]ional organizeaz` urm`toarele cursuri: • cursuriintensive de limbi strìne pentru adul]i: englez` (cu ob]inerea atestatului aprobat de Ministerul Muncii,Familiei [i Protec]iei Sociale [i de Ministerul Educa]iei, Cercet`rii, Tineretului [i Sportului), [i francez` - nivelîncep`tori, mediu, avansa]i; • cursuri de coregrafie [i mi[care scenic` pentru copii; • cursuri de gimnasticàerobic`. Înscrierile se primesc p#n` la data de 27 februarie, de luni pân` vineri, între orele 9.00 -19.00, lasecretariatul cursurilor, etaj IV, camera 75. Rela]ii la telefon: 021.313.86.80, interior 156.Not`: Cursurile sunt contracost.

PROMO}II Promo]ia 1975 a {colii militare deofi]eri activi de transmisiuni din Sibiuorganizeaz , în perioada 20-23 august,întâlnirea la 40 de ani de la absolvire, lasediul institu]iei cu denumirea actualCentrul de Instruire pentru Comuni-ca]ii [i Informatic` Decebal. Persoa-ne de contact: colonel (r) NicolaeRancea, tel. 0744 359 479, [i colonel(r) Gheorghe Buiciuc, tel. 0749 845277 sau 0722 380 050.

Promo]ia 1980 a Liceului Militar{tefan cel Mare organizeaz , în pe-rioada 4-6 septembrie, întâlnirea de35 de ani de la absolvire în garnizoanaCâmpulung Moldovenesc. Coordo-nator principal al comitetului de orga-nizare [i persoan de contact pentruaceast activitate este colonelul Mihai{omâtc , tel. 0744 775 054. Pân la 20februarie, fiecare clas î[i va desemnareprezentantul pentru aceast activitate,în vederea constituirii comitetului deorganizare.

Promo]ia 1965 a Liceului Militar{tefan cel Mare anun]` întâlnireasemicentenar` a absolven]ilor, înperioada 21-23 august, la CâmpulungMoldovenesc. A[tept`m primireaoric ror sugestii cu privire la organi-zarea acestui emo]ionant eveniment.Persoane de contact: colonel (ret) prof.univ. dr ing. {tefan Burlacu, tel. 0723661 152, 0269 233 778, email:steburlacu [email protected]; colonel(ret) dr ing. Ion Joldea, tel. 0722 647810, e-mail: ion_joldea@yahoo. com;colonel (ret) ing. Ioan Cornea, tel.

0722 348 587, e-mail:ioan_cornea@yahoo. com; comandor (ret)Gheorghe Vartic, tel. 0723 437 120,e-mail: [email protected].

Promo]ia de ofi]eri 1985 a {colii deOfi]eri Activi de Geniu, Construc]ii [iCì Ferate Râmnicu Vâlcea vas rb tori împlinirea a 30 de ani de laabsolvire, la 8 august, la sediulCentrului de Instruire pentru Geniu,EOD [i Ap`rare CBRN PanaitDonici, din aceea[i localitate. Pentruto]i ofi]erii din armele geniu, cons-truc]ii [i c i ferate, promo]ia 1985,care doresc s participe la aceastàniversare, comitetul de organizareadreseaz rug`mintea de a confirmaparticiparea, prin contactarea organi-zatorilor: Dan Marin, tel. 0740.153723, STAR 5049/110, Adrian S`vu-lescu, tel. 0745.642 290, STAR 5049/173, Ion B la[a, tel. 0746. 630 012.

Promo]ia decembrie 1970 a {coliiMilitare de Ofi]eri Activi de Artilerieorganizeaz întâlnirea festiv la 45 deani de la absolvire la Sibiu în perioada3-5 septembrie. Rela]ii la: Toma Valeriu,tel. 0740 774 005, [i Maer Octavian, tel.0723 675 281. V a[tept m!

Promo]ia 1995 a Institutului Militarde Infanterie [i Chimie NicolaeB lcescu Sibiu organizeaz , în perioada19-21 iunie, întâlnirea de 20 de ani dela absolvire, la sediul AcademieFor]elor Terestre din aceea[i localitate.Persoan de contact: locotenent-colo-nel Lucian Ispas, tel. 0745 167 017,e-mail: [email protected].

Promo]ia 1975 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu – Sec]iaIntenden] – organizeaz , în perioada26-28 iunie, activit ]i dedicate s`rb`-toririi a 40 de ani de la absolvire.

CROS F~R~ FRONTIERE

Miercuri, 18 februarie, în ]`rile membre ale Consiliului Interna]ionalal Sportului Militar, se va da startul crosului CISM Day Run.

CISM Day Run este un eveniment prin care Consiliul Interna]ional al Sportului Militar(CISM) î[i marcheaz prezen]a pretutindeni în lume, în ideea promov`rii practic`rii sportului înarmat [i aducerii în contact a federa]iilor sportive, comitetelor olimpice na]ionale [i a institu]iilorinterna]ionale cu for]ele armate, contribuind, astfel, activ la promovarea p`cii universale. Anultrecut, peste 500.000 militari din 45 de ] ri membre CISM au alergat pentru pace.

Crosul este unul dintre cele mai importante evenimente organizate de CISM în fiecarean, are loc la 18 februarie, celebrând astfel înfiin]area acestei organiza]ii (18 februarie, 1948,la Nice, Fran]a) [i adun` pentru o zi, sub steagul sportului, militari din întreaga lume. Acestrendez-vous anual î[i dore[te nu numai s` fac` cunoscut mottoul Prietenie prin sport în rândulcelor 19 milioane de cadre militare [i solda]i din cele 134 de ]`ri membre CISM, ci, totodat`,s` genereze entuziasm pentru ideea de pace mondial`, împreun` cu organiza]iile [i institu]iilece lucreaz` în acela[i spirit.

De asemenea, Day Run î[i propune s` construiasc` rela]ii durabile între CISM [iorganiza]iile sportive interna]ionale, for]ele armate [i guvernele ]`rilor membre.

Anul trecut, 600.000 de participan]i din 36 de ]`ri diferite au fost implica]i în diferiteactivit`]i sportive cu ocazia crosului CISM.

Din Coreea în Camerun[i din România în Ecuador,mesajul de pace merge maideparte, r`spândindu-se cao minge de foc. Peste câmpiisau mun]i, cu steaguri [ibannere, purtând teni[i saubocanci, ei sunt mul]ialergând pentru pace.

Scopul acestui cros mon-dial este de a ilustra noua fa]à for]elor armate ale lumii:

conlucrând pentru stabilitatea global` [i prezentând poate, paradoxal, o imagine diferit`, ceaa solda]ilor care se îmbr`]i[eaz` cu prietenie, chiar dac` în spate poart` arme.

În 2015, CISM reînnoie[te invita]ia de a participa la aceast` zi a crosului pentru toate]`rile membre, cu scopul de a dep`[i 1.000.000 de militari alergând pentru pace. De asemenea,competi]ia deschide calea pentru participare [i militarilor cu dizabilit`]i (în ]`rile unde exist`),mul]umindu-le pentru efortul f`cut [i dându-le, astfel, suport moral pentru viitor. Al`tura]i-vàcestei minunate ini]iative în 2015, pentru a face un gest simplu pentru pace!

MAIOR MIRCEA LEP~D~TESCU Vineri 13 februrie la sediul Parlamentului, în salaAvram Iancu, a avut loc întâlnirea între reprezentan]iai unor asocia]ii ale categoriilor de militari din corpulgeneralilor [i amiralilor, ofi]erilor, mai[trilor [i sub-ofi]erilor, a solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti, a poli-]i[tilor, ale lucr`torilor din serviciile de informa]ii, deprotec]ie [i paz` [i speciale, alte structuri asociativereprezentând pensionarii militari [i de tip sindical, gene-rali, amirali [i ofi]eri superiori în rezerv` [i retragereneasocia]i, reprezentan]i ai Pre[edin]iei României, aicomisiilor parlamentare [i ai unor institu]ii din sistemulde ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`.

Subiectul întâlnirii [i al discu]iilor l-a constituitproiectul legii pensiilor militare.

Activitatea s-a desf`[urat la ini]iativa Federa]ieiMilitarilor din România, fiind a doua de acest gen,dup` sesiunea de discu]ii organizat` de Asocia]iaOfi]erilor în Rezerv` din România, membru al FMR,pe tema Legii statutului rezervistului voluntar. Scopulacestor activit`]ii este legat de crearea unui cadru larg,variat [i competent pentru dezbaterea problemelor [iaspectelor care ]in de ap`rarea [i securitatea na]ional`,informarea [i cunoa[terea tuturor aspectelorproblematicii de interes comun [i formularea deconcluzii, solu]ii [i propuneri adoptate în consens, înm`sur` s` satisfac` interesele institu]iilor din sistemulde ap`rare, ordine public` [i securitate na]ional`, dar[i drepturile celor implica]i.

Obiectivul central îl consituie crearea unui climatde cooperare [i colaborare între participan]i, prin cares` se identifice [i s` se stabileasc` un modus vivendi [io cale comun` de abordare [i rezolvare a diferiteloraspecte care preocup` structurile participante ladiscu]ii.

Concluzia final` este c` se impune cu acuitate cacei prezen]i la activitate, reprezentând o mas` criticàtât din punct de vedere al num`rului de asocia]iiparticipante, dar [i al unor personalit`]i militare, s` fieparte a dialogului [i a dezbaterilor demarate la începutulanului pe problematica legii pensiilor militare de stat.

To]i participan]ii au agreat ca propunerea privindparticiparea la dialogul deja început privind legea

PRE{EDINTELE FEDERA}IEI MILITARILOR DIN ROMÂNIA,GENERAL DE BRIGAD~ (RET) NICOLAE GROPAN

COMUNICAT

FUNC}II SCOASELA CONCURS

Evenimentele prilejuite de aceast`s rb toare se vor desf [ura în locali-tatea Bra[ov [i împrejurimi. Absolven]iisunt invita]i s participe la activit ]ileorganizate cu acest prilej în num r câtmai mare. Pentru rela]ii suplimentare[i detalii v` rug`m s` ne contacta]iastfel: Timofi Tudorel, tel. 0722 681551, Dr gan Petru, tel. 0722 454 402.Pân pe 15 mai s ne contacta]i pentrua confirma participarea.

A plecat dintre noi, dup o greasuferin] [i o nemeritat uitare, colo-nelul (ret) STRUJAN IOAN (1931,Boroaia - 2015, Bucure[ti). Marealui erudi]ie în istorie militar , harulpedagogic [i talentul jurnalistic defi-neau o personalitate aparte. Boala[i nefericirile care i-au marcat ultimiiani ai vie]ii au fost doar în parte com-pensate de realiz`rile sale deexcep]ie. Dumnezeu s -l aib în paz !

Redac]ia Observatorul militar î[iexprim` profundul regret la trecereala cele ve[nice a colonelului (ret)STRUJAN IOAN, un talentat alcondeiului ce a zugr`vit atâtea por-trete prin cuvinte. Acum, drumul s us-a înscris c tre cei pleca]i în Ceruri,dup` o lupt` cu boala [i destinul.Dumnezeu s -l odihneasc în pace!

Colonelul Varzari Sorin [i locotenent-colonelul S`ndulescu Marian suntal turi de generalul-maior C t lin Moraru[i fratele s u în momentele grele, prici-nuite de trecerea în nefiin] a mameisale. Dumnezeu s-o odihneasc în pace!

Biroul Executiv Central al Asocia]ieiNa]ionale Cultul Eroilor Regina Maria

Universitatea Na]ional de Ap rareCarol cu sediul în Bucure[ti, [oseauaPanduri nr. 68-72, sector 5, în te-meiul H.G. nr.286/2011, modificat[i completat` de H.G. nr.1027/2014, organizeaz concurs pentruocuparea pe perioad nedeterminata postului vacant de director alColegiului Na]ional de Ap`rare –director gr. II, personal civil contrac-tual cu studii superioare. Concursulse va organiza la sediul institu]iei:proba scris – 9.03.2015, ora 11.00,interviu: 11.03.2015, ora 11.00.Condi]ii de participare: studii univer-sitare de licen] , studii universitarede doctorat în domeniul [tiin]elormilitare; vechime în munc 20 deani; vechime în specialitate 10 ani.Competen] managerial : experien-]` managerial` în planificarea,organizarea [i desf [urarea activit -]ilor de înv`]`mânt universitar [ipostuniversitar în domeniul politico-militar (cel pu]in 5 ani). Dosarele deconcurs se depun pân la data de27.02.2015, ora 15.00, la sediulUniversit ]ii Na]ionale de Ap`rareCarol I, din Bucure[ti, [oseauaPanduri nr. 68-72, sector 5, pavilionD, etaj 1, camera 113. Rela]ii supli-mentare se pot ob]ine la aceea[iadres sau la telefon 021.31.94.880,int. 135, persoan de contact: colonelLiviu-Vasile Stan.

MUL}UMIRI

ANIVERS~RI

Comandorul (ret) Gheorghe Varticexprim` profunda recuno[tin]` [imultume[te din suflet distinsuluicolonel dr. R`zvan Hristea, coman-dantul Institutului Na]ional de Medi-cin Aeronautic [i Spa]ial , un chirurgde excep]ie, precum [i întregii echipede medici [i asistente din bloculoperator a aceluia[i institut pentruprofesionalismul [i devotamentul cucare s-au ocupat de rezolvarea uneiprobleme de s`n tate a so]iei, cares-a bucurat de un tratament [i o îngrijireirepro[abile.

Consiliul Director al ACMRRATIREureaz mult s n tate, via] lung [i

anun] cu regret încetarea din via] ,la 12 februarie, a colonelului (ret)LIPAN GHEORGHE, ofi]er deartilerie, promo]ia 1949. Vreme deaproape 15 ani a fost pre[edinteleFilialei jude]ului Gala]i a ANCERM,dup care a fost ales pre[edinte deonoare. A fost înmormântat la 15februarie în cimitirul Eternitatea dinGala]i. Dumnezeu s -l aib în paz !Sincere condolean]e familieiîndoliate!

Biroul Executiv al Asocia]iei Na]io-nale a Veteranilor de R zboi anun]încetarea din via] a celui care afost colonelul (ret) de infanterieSTEPAN IOAN, pre[edintele Filialeijude]ene Cara[-Severin. În gradde sublocotenent a participat cuRegimentul 5 Vân tori de Munte pefrontul de vest, iar pentru curajuldovedit în lupt a fost decorat cumedalia B rb ]ie [i Credin] , clasa aIII-a. În fruntea filialei jude]ene a datdovad de omenie, respect pentrubravii veterani de r zboi [i urma[eleacestora, de tact în rela]iile cu organelelocale, de perseveren] [i dinamismîn asigurarea drepturilor membrilordin eviden] .To]i cei ce l-au cunoscutîi vor p stra o vie amintire. Dumnezeus -l odihneasc !

Colegii [i prietenii din Departamen-tul pentru armamente sunt al turi degereralul-maior ing. C t lin Moraru[i colonelul ing. Cristian Moraru îngreaua pierdere pricinuit de trecereaîn nefiin] a mamei lor. Suntem al turide familia îndurerat [i ne exprim`mregretul [i compasiunea, în acestemomente de suferin] . Sincere con-dolean]e familiei îndurerate!

multe satisfac]ii al turi de familie [i ceidragi urm torilor membri ai asocia]ieicare, în cursul lunii februarie, împlinescfrumoase vârste, dup cum urmeaz :generalul de brigad (r) ing. ValeriuBenea, coloneii (r) ing. George Tudor,Ion Cernea, {tefan Enache, colo-neii (r) Gheorghe Bubureanu,Ion St`nculescu, Ioan Chi[leag,Gheorghe Tudoran, Ion Manolache,locotenent-colonelul (r) ing. AdrianIonescu, plutonierul-adjutant principalAneta Tama[, maistrul militar principal(r) Vergiliu Talapan. La mul]i ani!

Filiala ANCMRR Decebal DrobetaTurnu Severin, jude]ul Mehedin]i,ureaz membrilor s i care, în lunafebruarie 2015, s`rb toresc ziua dena[tere, mult s n tate, via] lung [ifericire, al turi de familie [i cei dragi,dup` cum urmeaz`: generalul debrigad (r) Ioan Pan , coloneii (r) IonPiept`natu, Dumitru Grecu, DoruNisipa[iu, locotenent-colonelul (r)Gheorghe Alexandrescu, c pitanul (r)Mircea Avram [i doamna MarietaHîr[ovescu. La mul]i [i ferici]i ani, stima]icamarazi!

pensiilor militare s` fie adresat` ini]iatorului acestuiproiect, respectiv MApN. În acest scop cei prezen]i aufost de acord cu constituirea [i desemnarea echipeide dialog privind legea amintit` [i comunicareacomponen]ei acesteia în vederea particip`rii la dialogulinstituit: general-locotenent dr. (r) Virgil B`l`ceanu,colonel (r) Hariton Bucur-Marcu, general dr. (r) MirceaChelaru, Dumitru Coarn`, viceamiral (r) Dorin D`nil`,general de brigad` (r) Nicolae Gropan, general debrigad` (r) Vasile Ignat, general de brigad` (r) PetruNeghiu, general-maior (r) Constantin N`stase, general-maior (r) Alexandru Olaru, general de brigad` (r)Vasile Filip Rotaru.

În vederea fundament`rii [i formul`rii propunerilor[i analiz`rii punctelor de vedere transmise anteriorsau ridicate pe timpul activit`]ii, cei prezen]i audesemnat un grup de lucru format din speciali[ti [imilitan]i în domeniu. S-a convenit ca acest formatreprezentând interesele [i punctele de vedere comuneale asocia]iilor prezente, s` permit` implicarea mailarg` [i unitar` a acestora în via]a social`, în elaborareaunor proiecte legislative sau dezbaterea unorproblematici de interes na]ional, incluzând modificareaConstitu]iei, a legii electorale [i altor legi fundamentalesau cu efecte asupra ap`r`rii [i securit`]ii na]ionale.

S-a recomandat, luând în considerare num`rulimportant al generalilor [i amiralilor prezen]i, crearea,pe lâng` Federa]ia Militarilor din România, a unuiConsiliu Consultativ al Generalilor în Rezerv` [iRetragere, care s` ac]ioneze ca un grup de analiz`,dialog [i consultare în m`sur` s` se pun` la dispozi]iastructurilor [i institu]iilor, inclusiv a pre[edin]iei oride câte ori se dezbat [i se elaboreaz` documenteprogramatice ce vizeaz` securitatea [i ap`rareana]ional`.

La discu]ii au participat reprezentan]i ai asocia]iilorcare formeaz` Federa]ia Militarilor din România plusalte 15 asocia]ii, reprezentând un total de 27 de asocia]ii.

Prezentul comunicat a fost semnat de to]i reprezen-tan]ii structurilor asociative prezente.

21CALEIDOSCOPNr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FO

TO

: C

~T

~L

IN O

VR

EIU

NORMAL

’’COGITO

Dezlegare la careul VERSURI din Observatorul militar nr. 5/2015

CRIPTOGRAFIE

{TIA}I C~...

Dezlegare la criptografiaEXCURSIE (4,5,1,6,2,8,8,2,7)

din Observatorul militar nr. 5/2015:

ILARION BARBU

ÎN LUMINAASTRELORPLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~

[email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

PREDARE (1,7,4,7,1,4,7)

PORT, ASPRU, APARAT, LAS, REPATRIA, C, CRET, ANULA, UA, ARSURA,R, ARA, TISA, INTERNI, TC, EA, EOLIAN, PACE, TA, RE, AMANTE, MIE.

Grup tân`r a plecat în excursie înc`rcat cu merinde.

ORIZONTAL: 1) Salariulmilitarului – A preg`ti tragerea.2) Sentiment pentru inamic –Tr`d`tor – Perioad` de timp. 3)Victorie. 4) Paltonul militarului –C`derea la cart! 5). Plin` de ur` –U[a. 6) Documente secrete (abr.)– Tancul în trecut – Antete! 7)Înconjur – Asalt. 8) Povestitori. 9)A se lipi – Primele din batalion! 10)Nu se exprim`, se subîn]elege – Înal treilea rând.

VERTICAL: 1) Sub comand`.2) Sau – Oprire în port. 3) A c`zutla alarm`! – Vorba broa[tei. 4) Unaf`r` mijloc! – A limpezi. 5) A sea[eza în linie – Proeminentòrganic. 6) Înainte de. 7) Soldat –Nepl`cut. 8) Ziua trecut`. 9) E derâs – Ac]iuni de producere de valori– Bere! 10) La mijloc – }ara.

P`ze[te-te a doua zi dup` succes!TITU MAIORESCU

Gemeni,

al treilea decan

(11 iunie-21 iunie):

Acest nativ are o

inteligen]`

peste medie.

El se adapteaz` cu

u[urin]` în orice

domeniu de lucru.

Cu toate acestea,

nu reu[e[te s`

dep`[easc` o condi]ie

material` medie.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Traversa]i o perioad`lini[tit`, în care v` pune]i ordine între priorit`]i. Primi]i ve[ti

importante referitoare la decizia cuiva din familie.Taur (21 aprilie-20 mai): Ac]iunile dumneavoastr` suntprecipitate [i reu[i]i s` lua]i prin surprindere mul]i oameni.

V` implica]i în tot felul de activit`]i organizatorice, unde v` face]isim]it` prezen]a în mod constant.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Oboseala [i desele problemecare v-au n`p`dit în ultimele luni v` fac mai pu]in comunicativ.

Ave]i, al`turi de dumneavoastr`, câteva persoane de suflet, carev` sprijin` în tot ceea ce face]i.

Rac (22 iunie-22 iulie): Ac]iona]i rapid [i f`r` a întâmpinadificult`]i în tot ce v` propune]i. Merge]i pe ideea c` timpul

cost` bani [i v` place s` fi]i sigur de ceea ce se întâmpl` în urmademersurilor dumneavoastr`.

Leu (23 iulie-22 august): Face]i strategii pentru a câ[tigamici sume de bani, care s` v` completeze bugetul. V`

intereseaz`, în mod deosebit, s` v` planifica]i treburile în cel maimic detaliu, pentru a nu avea parte de surprize nepl`cute.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Rigurozitateacu care trata]i diversele sarcini primite v` recomand` pentru

activit`]ile juridice [i birocratice. Privi]i toate momentele de criz`în ansamblu [i g`si]i foarte u[or modalitatea de rezolvare corect`.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` afla]i înposibilitatea de a ajuta pe cineva la locul de munc` [i nu sta]i prea

mult pe gânduri ca s-o face]i. Sim]i]i nevoia de a ini]ia ceva important,care s` r`mân` în urma eforturilor dumneavoastr`.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Aten]ia v` esteîndreptat` spre cheltuielile pe care le ave]i de sus]inut. Spre

finalul s`pt`mânii, merge]i la o activitate de amploare, în cadrul c`reiaprezenta]i o cauz` umanitar`.

S`get tor (22 noiembrie-20 decembrie): Experien]a vastpe care o ave]i în domeniul profesional v` ajut` s` g`si]i tot felul

de solu]ii de a rezolva rapid situa]iile limit`. Superiorii v` deleag` pentrua le sus]ine ideile.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Afla]i unele ve[ticare v` dau peste cap planurile [i v` împing s` reac]iona]i

necontrolat. Sunte]i predispus la complica]ii, care ]in de întocmireagre[it` a unor acte.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): O problem`, careare loc la serviciu, v` d` b`tì de cap. Reu[i]i s` finaliza]i o serie

de activit`]i, care au ca scop deplasarea în teren. Pe plan sentimental,l`muri]i cu persoana iubit` aspectele care v` nemul]umesc.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): V` bucura]i de o perioadàglomerat` în evenimente de tot felul. Sunte]i considerat un

factor cheie la serviciu. Colegii v` cer sprijinul atunci când ajung îndileme. În plan rela]ional, trebuie s` face]i lumin` într-o problem`care prive[te leg`tura cu o persoan` din afara familiei.

…Cel mai ploios loc de pe P`mânt este în India? Conform statisticiloroficiale, ora[ul Cherrapunji, situat la altitudinea de 1.370 m deasupra niveluluim`rii, este considerat a fi locul cu cele mai abundente precipita]ii din lume.În ciuda acestui fapt, aceast` localitate se confrunt` cu o lips` acut` de ap`potabil`.

• Nu judeca]i, ca s` nu fi]i judeca]i; c`ci cu judecata cu care judeca]i ve]i fijudeca]i, [i cu m`sura cu care m`sura]i vi se va m`sura.

• Omul c`ruia i s-a încredin]at, de curând, autoritate este aspru.• Face o mare gre[eal` acela care crede c` autoritatea bazat` pe for]` este mai

grav` sau mai stabil` decât aceea care se dobânde[te prin iubire.• Guvernarea, ca [i paza, se cuvine s` fie îndreptat` spre binele celor care au

conferit-o, nu al celor c`rora li s-a acordat încredere.•La[ii nu conteaz` în b`t`lie; ei sunt acolo, dar nu în focul luptei.• Judecata reprezint` ce este mai bun în om, iar lipsa de judecat` – ce este mai

rù.•Siguran]a fa]` de pericolele externe este cel mai puternic obiectiv al guvern`rii

na]ionale. Chiar [i cea mai ardent` dragoste de libertate, dup` un timp, va netezicalea spre cerin]ele sale.

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL-MAIOR (R) MIHAI FLOCA

ARTA CONDUCERII

(EVANGHELIA DUP~ MATEI)(ESCHIL)

(TEREN}IUS)

(CICERO)

(EURIPIDE)

(THEOGNIS DIN MEGARA)

(ALEXANDER HAMILTON)

R R

22 FINANCIAR Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economicPAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

PERFORMAN}ENOTABILEPENTRU

FONDURILEDE PENSII PRIVATE

În 2014, valoarea total` a activelor fondurile depensii private (obligatorii-Pilonul II [i facultative-Pilonul III) a trecut de 20,1 miliarde de lei (4,5 miliardede euro), cu 36% mai mult decât la finalul anului 2013,în timp ce num`rul total al participan]ilor (conturiindividuale) a dep`[it 6,6 milioane, în cre[tere anual`cu 4%, conform datelor centralizate de Asocia]iapentru Pensiile Administrate Private din România.

Pe segmentul Pilonului II, cele [apte fonduri depensii au ajuns, la finele anului trecut, la circa 6,3milioane de participan]i, în beneficiul c`roraadministrau active de peste 19,1 miliarde de lei. Dinpunct de vedere al performan]elor investi]ionale,fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de lalansarea lor, în luna mai 2008, [i pân` în prezent, unrandament mediu anualizat de 11,08%.

Pe de alt` parte, cele 10 fonduri de pensii privatefacultative aveau, la 31 decembrie 2014, aproximativ345.000 de contributori [i gestionau active nete învaloare de 1,04 miliarde. Pe parcursul anului anterior,participan]ii la Pilonul III au virat contribu]ii de peste176 de milioane de lei, cu 17% mai mult decât în 2013,ceea ce reprezint` cel mai ridicat nivel anual de lastartul sistemului, la mijlocul anului 2007. Deasemenea, pensiile private facultative au înregistrat unrandament mediu anualizat de 8,17%.

Pentru românii care economisesc atât la Pilonul II,cât [i la Pilonul III, 2014 le-a adus o cre[tere medie avalorii contului de aproape 24%, pân` la 6.060 de lei. Deremarcat c` fondurile de pensii private investesc înRomânia circa 94% din aceste active, num`rându-seprintre cei mai importan]i investitori institu]ionaliprezen]i pe pia]a local`.

STATUL STIMULEAZ~CUMP~RAREA

DE AUTOTURISME NOI

Programul Prima

ma[in`, prin care

persoanele fizice î[i pot

cump`ra autovehicule noi de

cel mult 50.000 de lei

(inclusiv TVA), accesând

credite cu dobând`

subven]ionat` de stat în

propor]ie de 50%, va avea un

plafon de garantare de 350

de milioane de lei.

S`pt`mâna trecut`, Guvernul aaprobat printr-o hot`râre plafonul degarantare pentru Prima ma[in`, învaloare de 350 de milioane de lei, lastabilirea acestuia fiind luate în calculsolicit`rile venite din partea institu]iilorde credit [i institu]iilor financiarenebancare (IFN) eligibile participanteîn cadrul programului. Actul normativprevede [i posibilitatea altor finan]atoriinteresa]i de program s` se înscrie,pân` la data de 2 martie.

Într-un comunicat al Executivuluise arat` c`, b`ncile [i IFN-urile care nuau aplicat pentru Prima ma[in` pân` lasfâr[itul anului trecut, pot trimite pân`la 2 martie cererile de înscriere c`treMinisterul Finan]elor Publice [i FondulNa]ional de Garantare a Creditelorpentru IMM-uri (FNGCIMM),împreun` cu informa]ii privind nivelulcosturilor totale pe care le vor aplicafinan]`rilor acordate prin acest program[i valoarea estimat` a garan]iilor careurmeaz` a fi acordate.

Cei care vor achizi]iona unautovehicul nou prin Prima ma[in` vorbeneficia de o perioad` de creditare demaximum cinci ani, la un cost alma[inii de cel mult 50.000 lei plus TVA,[i cu o dobând` subven]ionat` în

propor]ie de 50%. De avantajeleprogramului se pot bucura toatepersoanele fizice care au împlinit 18 ani,care ob]in venituri [i care îndeplinesc[i celelalte criterii de eligibilitate.Printre acestea, amintim: s` fac`dovada, cu declara]ia pe proprier`spundere, c` nu au mai de]inut înproprietate un autoturism nou; s`ateste, cu copia facturii proforma emisede vânz`tor, c` autoturismulachizi]ionat prin program este nou,îndepline[te cel pu]in cerin]ele minimeale standardului EURO 5, esteachizi]ionat de la o persoan` juridic`care are ca obiect de activitatevânzarea autovehiculelor [i are un pre]de achizi]ie care nu dep`[e[te suma de50.000 lei (inclusiv).

Alte clauze sunt avansul deminimum 5% din pre]ul de achizi]ie [iasigurarea autoturismului nou-

achizi]ionat printr-o poli]` de asigurarede tip CASCO, care va acoperi cel pu]inriscurile de avarii [i furt, f`r` fran[iz`pentru daunele totale de avarii [i furt [icu o fran[iz` de maximum 100 de euro,echivalent în lei, pentru daunelepar]iale de avarii [i furt. Obliga]iasubzist` pe toat` perioada devalabilitate a garan]iei.

Costul total al finan]`rilor acordateîn cadrul programului va fi compus dindobânda exprimat` în raport cuROBOR la 6 luni (în prezent, circa1,7%) plus o marj` de maximum 3% pean. Marja include nivelul total alcomisioanelor percepute de creditor [icheltuielile obligatorii legate definan]are, în toate etapele finan]`rii.Marja nu include costul asigur`rii, celaferent efectu`rii formalit`]ilor depublicitate, penalit`]ile perceputeconform contractului de finan]are.

Produc]ia industrial a crescut cu 6,1% în2014. Potrivit Institutului Na]ional de Statistic (INS),în 2014, comparativ cu anul precedent, produc]iaindustrial` (serie brut`) a fost mai mare cu 6,1%,datorit cre[terii industriei prelucr`toare (+7,5%) [iindustriei extractive (+1,0%). Produc]ia [i furnizareade energie electric [i termic , gaze [i ap cald [i asc`zut cu 4,7%. Pe marile grupe industriale s-auînregistrat cre[teri la majoritatea categoriilor debunuri: industria bunurilor de capital (+11,4%),industria bunurilor de folosin] îndelungat (+8,6%),industria bunurilor intermediare (+3,9%) [i industriabunurilor de uz curent (+3,2%). Industria energetic`a sc`zut cu 2,6%. Infla]ia anual , un nou minim istoric. Dup`

ce, la finalul anului trecut, s-a situat la nivelul de 0,83%,infla]ia anual în România a coborât la un nou minimistoric, de 0,41%, în ianuarie 2015, relev` datelepublicate de INS. În prima lun a acestui an, fa] dedecembrie 2014, pre]urile de consum au crescut cu0,43%, pe fondul scumpirii alimentelor, m`rfurilornealimentare [i serviciile, în ordine, cu 0,57%, 0,23% [i0,61%. Cele mai mari cre[teri de pre]uri, luna trecut ,le-au înregistrat legumele [i conservele de legume(4,51%), ou le (1,25%) [i fructele (1,07%), în timp cecombustibilii s-au ieftinit cel mai mult, cu 2,49%. Vânz`rile Dacia au sporit profitul Renault.

Al treilea mare produc tor auto european, Renault, aînregistrat un profit net de 1,99 miliarde de euro anultrecut, în urcare cu 1,3% comparativ cu 2013, datoritavansului vânz`rilor din Europa, generat în principalde Dacia, scrie MarketWatch. Pentru al doilea anconsecutiv, Dacia a înregistrat cea mai mare cre[terea cotei de pia] dintre m`rcile auto prezente în Europa,de 0,4%, la 2,5%, se arat în raportul financiar al grupuluifrancez. Anul trecut, fa] de 2013, înmatricul rile deautoturisme [i vehicule comerciale u[oare Dacia au

avansat cu 24,5% în Europa, la361.544 de unit ]i. România depinde în

mic m`sur de importurilede energie. Într-un clasament al] rilor din Uniunea European celmai pu]in dependente de importurilede energie, în 2013, România se situeaz pe locul altreilea, a anun]at Oficiul European de Statistic`(Eurostat). }ara noastr a importat doar 18,6% dintotalul de energie consumat` (cu mult sub mediaeuropean , de 53%), fiind întrecut în clasament doarde Estonia (11,9%) [i Danemarca (12,3%). Statele cucel mai ridicat nivel de dependen]` au fost Malta

(104%), Luxemburg (96,9%) [i Cipru (96,4%). Dinproduc]ia total de energie primar a României, în2013, 17,8% au reprezentat combustibili solizi, 16,3%petrol, 32,9% gaze naturale, 11,5% energie nuclear [i21,3% surse de energie regenerabil . Excedent comercial record în Germania.

Anul trecut, cea mai mare putere economic` dinEuropa, Germania, a exportat bunuri în valoare de1.130 miliarde de euro [i a importat produse în valoarede 916,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate deOficiul Federal de Statistic` (Destatis), transmiteBloomberg. În aceste condi]ii, excedentul balan]eicomerciale a Germaniei a dep`[it precedentul recordstabilit în 2007, de 195,3 miliarde de euro.

S~PT~MÂN~DE DEPRECIERE PENTRU LEU

La cursul afi[atvineri, 13 februarie, deBNR, leul înregistrapierderi s`pt`mânalede 0,6% fa]` de euro [ide 0,9% comparativ cudolarul american. Ceamai important`depreciere a suferit-omoneda na]ional` înraport cu lira sterlin`,de aproximativ 1,3%(7,56 bani), pân` la5,9893 lei/lir`, în timpce fa]` de franculelve]ian a sc`zut cudoar 0,2% (0,96 bani),la 4,1904 lei/franc. Întrend cu pie]eleinterna]ionale, gramulde aur a coborât cu2,18% (3,42 lei),valoarea acestuia fiindde 153,2120 lei la fineles`pt`mânii trecute. Peplan extern, paritateaeuro/dolar setranzac]iona în urcare,în apropierea niveluluide 1,14.

În perioada 6-13 februarie, moneda na]ional` a sc`zut în raportcu principalele valute, iar gramul de aur s-a ieftinit cu peste 2%.


Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR SPORT 23

POLOI{TII STELI{TI AMÂN~ SUSPANSUL CALIFIC~RII

ÎN FINALA EURO CUP

SPADASI-NELE

STELISTE AU

CUCERIT MEDALIA

DE ARGINT LA CUPA

MONDIAL~

CAMPIONATUL NA}IONAL INDOOR

HORIA ZAMFIR

C~PITAN EMILIA BECIU

ROXANA GHIOROAIE

Dup` aproape trei decenii, o echip` româneasc` de polo s-a califi-cat în careul de a[i din Euro Cup. Primul meci din semifinale s-a

desf`[urat la 11 februarie, la bazinul de polo [i înot din Complexul Ghencea. Într-o atmosfer` extraordinar`, creat` de sutele de suporteri steli[ti, juc`torii no[tri au cedat la o diferen]` de dou` goluri (6-8) în fa]a puternicei echipe CN Posillipo Napoli. O diferen]` care, cu sigu-ran]`, poate fi recuperat` de ro[-alba[tri în meciul retur din 4 martie.

Ne-au obi[nuit s` le vedem pe podium la toate competi-]iile la care particip`. Iar a[tept`rile noastre sunt r`spl`tite

aproape întotdeauna de spadasinele steliste, componente permanen-te ale lotului na]ional. Dup` ce, în urm` cu trei s`pt`mâni au cucerit medalia de bronz la etapa de la Barcelona, duminic`, elevele antreno-rilor Dan Podeanu [i George Epurescu au mai urcat o treapt`, cuce-rind medalia de argint la etapa de Cup` Mondial` de la Buenos Aires.

Sala de atletism a Complexului Sportiv Lia Manoliu din Bucure[ti a g`zduit în acest weekend Etapa Final` a Campionatului

Na]ional Indoor pentru seniori [i tineret, competi]ie care a adus la start elita atletismului românesc. În prezen]a unui public en-tuziast [i numeros, atle]ii Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti au cucerit titlurile na]ionale la 12 din cele 24 de probe.

La începutul anilor ’90, doi poloi[ti steli[ti – Ionu] Angelescu [i Gelu Lisac – erau juc`tori de baz` ai echipei noastre, dar [i ai lotului na]ional. Ast`zi reg`sim aceste nume în staff-ul polo-ului stelist. Ionu] Angelescu este antrenorul, iar Gelu Lisac este managerul echipei. Împreun` cu juc`torii au reu[it s` ob]in` o performan]` notabil` pentru istoria recent` a acestui sport, nu doar la nivelul clubului, ci [i la nivel na]ional.

S`pt`mâna trecut`, bazinul de polo [i înot din Complexul Ghencea a fost neînc`p`tor pentru sutele de suporteri care au vrut s` asiste la meciul tur din semifina-lele Euro Cup. Cei care au intrat au creat o atmosfer` fantastic`, impresionându-i chiar [i pe adversarii de la Napoli, obi[nui]i cu partidele la nivel înalt.

A[a cum era de a[teptat, poloi[tii no[tri au avut parte de un joc dificil. Chiar dac` începutul partidei nu ne-a fost favorabil, oaspe]ii conducând cu 2-0, Steaua a revenit egalând în trei rânduri, la 2, la 4 [i la 5.

Cu tot suportul minunatului public din tribun` [i cu toat` dorin]a de victorie, ro[-alba[trii nu au reu[it dup` 5-5 s` mai p`streze ritmul infernal. Adversarii, benefi-ciind de marile noastre rat`ri [i de experi-en]a interna]ional` superioar`, au reu[it s` încline balan]a în favoarea lor. Entuziasmul nostru din joc s-a lovit de barajul greu de trecut al unei echipe mult mai experimenta-te la nivel înalt al suprema]iei europene.

Scorul final, 6-8, las` totu[i loc de spe-ran]e în vederea meciului retur. Valoarea echipei noastre [i dezideratul unei zile mai bune la Napoli nu închid definitiv ecua]ia calific`rii, mai ales c` diferen]a de scor nu este mare.

Pentru fo[tii poloi[ti Ionu] Angelescu [i Gelu Lisac nu este deloc u[or s`-[i urm`reasc` elevii de pe marginea bazinului sau din tribun`. Îns`, ca antrenor, respectiv manager, cei doi au o mare bucurie: E ex-traordinar când elevii î[i dep`[esc profesorii. În cazul meu, pentru c` am fost portar, m` refer mai ales la Mihai Dr`gu[in, care este [i c`pitanul echipei. El este un produs 100% stelist. A crescut la Steaua, a f`cut [i

continu` s` fac` performan]` aici, la fel ca Alexandru Ghiban. To]i sunt ni[te b`ie]i extraordinari. Avem încredere în ei, suntem mândri de ei [i, chiar dac` nu sunt obi[nui]i cu presiunea competi]iilor la acest nivel, suntem convin[i c` vom pleca la Napoli cu atitudine de înving`tori, a declarat manage-rul echipei de polo, Gelu Lisac.

{i pentru Ionu] Angelescu este o mare

realizare, pentru c`, atunci când era juc`tor, echipa lui s-a oprit în sferturi. Acum, ca antrenor, continu` drumul c`tre final`. Este o experien]` extraordinar`, atât pentru juc`tori, cât [i pentru noi. Pentru c` [tiu cum e s` sim]i emo]ia [i presiunea atât din bazin, cât [i de pe marginea lui, m`rturisesc c` e mai greu ca antrenor. În plus, trebuie s` le dai încredere b`ie]ilor. La meciul de la Bucure[ti parc` ne-a fost fric` s` câ[tig`m. Am avut parte de o sus]inere fantastic` [i le promitem suporterilor c` vom face [i noi spectacol, a[a cum au f`cut ei. Sezonul acesta am jucat mai bine în deplasare decât acas`. {i, chiar dac` adversarul nostru este unul foarte puternic, ne vom juca [ansa pân` la cap`t. Nu avem nimic de pierdut, ci numai de câ[tigat, a spus antrenorul stelist Ionu] Angelescu.

Performan]a Stelei este mai mult decât notabil`. Accesul în primele patru echipe continentale este foarte greu de realizat pentru orice for]` european`. Rezultatul impresionant [i spectaculos al acestui sezon va r`mâne în istoria recent` a sportului stelist [i românesc [i ne înt`re[te convinge-rea c` acesta este doar începutul str`lucirii polo-ului stelist în prim-planul competi]iilor continentale. n

Echipa de spad` a României, compus` în totalitate din steliste, a avut un parcurs excelent la competi]ia desf`[urat` în Argen-tina. Ana-Maria Brânz`, Simona Gherman, Simona Pop [i Anca M`roiu au trecut în primul meci de Venezuela (43-25) [i au întâlnit apoi puternica echip` din Estonia, de care au dispus cu 35-31. Semifinala le-a adus ca adversar` o alt` echip` redutabil`, Rusia, pe care fetele noastre au învins-o cu 45-24, pentru ca în final` s` întâlneasc` Italia.

Spadasinele steliste au cedat greu, cu 26-30, la finalul unui meci extrem de strâns, cucerind astfel medalia de argint.

În proba individual` a aceleia[i competi]ii organizate în Argentina, Ana-Maria Brânz` s-a situat pe locul cinci, chiar dac` sportiva a venit dup` o perioad` de refacere în urma unei accident`ri la mâna stâng`.

Urm`toarea etap` de Cup` Mondial` pen-tru fetele noastre va fi Grand Prix-ul din 21-22 martie de la Budapesta. n

Cristina Bujin a câ[tigat proba de triplusalt la senioare, cu o s`ritur m`surând 14,16 m. Sporti-va noastr de]ine a patra performan] în ierarhia sezonului european indoor.

Aflat într-un progres constant, s`ritoarea în în l]ime Daniela Stanciu confirm forma bun în care se afl , câ[tigând titlul de campioan` na]ional cu o s`ritur de 1,94 m. Pentru aceast performan] , Daniela a fost nominalizat între cei mai buni atle]i ai competi]iei.

Tân`ra, dar titrata alerg toare Bianca R`zor a cucerit patru titluri na]ionale, dintre care dou la senioare. Cu timpul de 53,86 sec, Bianca a câ[tigat proba de 400 m. De asemenea, în echip cu Miha-ela Nunu, Florina Pierdevar [i Beatrice Andrei, a câ[tigat [i proba de [tafet 4x400 m.

La proba de 800 m pentru senioare, podiumul

a apar]inut în totalitate sportivelor steliste. Pe prima treapt a urcat Florina Pierdevar , cu timpul de 2:04:12, urmat de Mihaela Nunu [i Bianca R`zor.

Proba de 60 m garduri a adus-o în prim-plan pe tân`ra Ana Maria Nesteriuc. Ea s-a impus cate-goric, atât la categoria ei de vârst , cât [i la seniori, cucerind dou titluri na]ionale.

Andrei Stefana a câ[tigat titlul na]ional al probei masculine de 3000 m seniori, oprind cronometrul la 8:19:01.

Atle]ii steli[ti Mihai Anastasiu [i Valentin Voicu s-au impus în probele de în l]ime (2,10m), respectiv 800 m tineret (1:54:09).

Concursul a reprezentat criteriul de selec]ie pentru lotul care va face deplasarea la Campionatul European Indoor de la Praga, în perioada 6-8 martie. n

Într-o alt` competi]ie – Concursul Interna]ional ISTAFF, desf`[urat la Berlin – atleta Alina Rotaru a cucerit medalia de argint cu o s`ritur` în lungime de 6,68 m, egalându-[i, totodat`, propriul record personal. n

unui om, fragilitatea aceea care ne desparte de condi]ia animalic`.

Iar artistul, mai cu seam`, are marea r`spundere a transmite-rii mesajului. Necon[tientizarea acestui lucru poate deveni chiar periculoas`. Apropo de armat`. Este cineva care a f`cut un cântec despre ar-

mat` [i, din câte [tiu eu, rata sinucide-rilor între solda]i, dup` ce a fost lansat albumul acela, a crescut mult. Acela[i om a compus [i un alt cântec, absolut genial. De aceea, personal sunt extrem de atent la mesajul transmis. Adic`, dac` eu sunt tâmpit, nu trebuie s` dau [i altora idei.

Ai f`cut armata?Am f`cut-o. La Topraisar. L-am cunos-cut acolo pe cel mai vechi plutonier

din armata român`. Un trompetist. Era un batalion disciplinar pentru cadre. {i erau, acolo, militari senza]ionali, oameni extraordinari. În fundul acela de lume, undeva prin Constan]a. Dar erau [i foarte frecangii. Cred, totu[i, c` treaba aceasta: Dac` vrei milit`rie, trebuie s` o faci! este foarte util`. Nu po]i s` aduci pe oricine s` fac` armata. Sincer s` fiu, nu m-a v`zut nimeni îmbr`cat militar. O mare parte din armat` am f`cut-o pe la muzicile militare, dup` care am venit la munci, în Bucure[ti, s` construim Casa Poporului. Dar n-a[ mai face-o. Am prins armata obligatorie, varianta de lung` durat`, de peste un an [i jum`tate.

Dore[ti s` transmi]i un mesaj militarilor români?Of! ([i vocea cert`re]-glumea]` se schimb`, se îndurereaz`) Mai ales

celor din teatrele de r`zboi. A[ vrea ca fiecare dintre întâmpl`rile acelea ciudate din via]` s`-i ocoleasc` [i s` se întâmple, întotdeauna, numai minunea care-i aduce acas`, pe picioarele lor. Numai asta s` r`mân`! Este tot ce le pot dori. n

Ai prieteni adev`ra]i?Da. {i pentru asta sunt extrem de fericit. {i mul]umit [i mândru. Eu pe

mine m` suport greu, îmi dau seama despre al]ii ce-o fi cu ei! Am avut o discu]ie cu un prieten, care este mai de[tept ca mine - [i sunt pu]ini ace[ti oameni - [i îmi repro[a, la un moment dat, c` nu sunt bine ancorat în lumea real`. Am rezolvat-o foarte simplu: Auzi, mì, tu te a[tep]i de la mine s` m` comport ca un om normal!? Atunci, las`-m` pe mine s` vând p`trunjel pentru un an sau doi. Este posibil s` înv`] s` o fac. Iar tu s` faci muzica mea. Este foarte posibil s` înve]i s-o faci [i tu, numai c` genul acela de inspi-ra]ie nu ai cum s`-l deprinzi. Pentru c` a fi artist vine de la Dumnezeu. Adic`, cel mai mare dar pe care-l face Dumnezeu omului este s`-i dea o brum`, o f`râm` de talent în ceva. {i cea mai adânc` reveren]` pe care un om o poate face c`tre Dumnezeu, pentru

c` l-a înzestrat cu talentul lui, este s` nu renun]e la el, la acel talent d`ruit. {i uite c`, dup` o vreme nu foarte scurt`, pentru c` a fost destul de contondent` discu]ia, prietenul meu a sunat [i mi-a spus: {tii ce? Ai dreptate. Uitasem s` v`d asta.

Este nefolositor când numim anormalitate tocmai curajul de a te dezgoli de haine care nu-]i apar]in, pân` la tine însu]i. Eu cred c`, de fapt, lucrurile sunt proiectate într-o fals` oglind`, nici

m`car trecute prin ea. Am devenit atât de superficiali, încât avem senza]ia c` lucrurile fragile care ne compun sunt sl`biciunile unei personalit`]i umane, indiferent c` vine de pe scena public` sau nu. Eu zic c`, de fapt, toc-mai aceste lucruri sunt cele mai importante, sunt punctele de rezisten]` structural` ale

contemporanii aceia care nu au renun]at la ei în[i[i [i care nu se uit` la emisiuni f`r` pic de substan]`, difuzate de televiziuni pe la ora cinci dup`-amiaz`. Adic` sunt oameni

care au r`mas foarte personali cu ei în[i[i [i extrem de apropia]i. Poate c` sunt, înc`, în cùt`ri. Asta îi face la fel de vii. Vreau s` le mul]umesc pentru asta. Este un moment care li se datoreaz` exclusiv.

Cum ai caracteriza cântecele de pe Autistul - Nu-l mai goni]i pe Brâncu[i? Îndrum`ri sau pure observa]ii de via]`?Sunt, cu siguran]`, variante. Nu pot s` emit eu îndrum`ri, s` dau defini]ia

drumului. Este, a[ spune, o variant` ce ]ine de interiorizare, de cunoa[terea a ceea ce e[ti tu pe interior. Mai întâi te dezbrac` pân` la os, dup` care te las` s` te afli.

Te g`sim ocupat, lucrând intens în studio. La ce anume?Am început lucrul la un proiect în registrul muzicii preclasice, al`turi

de Old City Quartet - care aduce împreun` ni[te instrumenti[ti excep]ionali. Cred c` va fi o surpriz` uria[`, pentru c` vreau s` aduc muzica de la Ateneu în cele mai ciudate locuri. De asemenea, abia am terminat lu-crul la un nou album: Plansurâsul - articulat cu art hotarât „L” - Ai observat c` nimeni nu mai articuleaz` cuvintele?! Primul extras de pe el va fi Nevast`-mea. Refrenul sun` a[a: Nevasta, nevasta mea/ Tot ceea ce nu sunt eu, ea vrea. Pe de-a-ntregul, albumul este, din punctul meu de vedere, un carusel emo]ional, care define[te în profunzime natura uman`: râsul, plânsul [i surâsul. Ce zici? E de râs sau de plâns dragostea?

Albumul Autistul - Nu-l mai goni]i pe Brâncu[i a primit, recent, Discul de Aur [i Discul de Platin` pentru vânz`ri. În]eleg c` 15 ani au fost necesari pentru a-l aduce în forma final`. Cântecele sunt scrise în perioada liceului, la vârstele celor mai mari

fr`mânt`ri lùntrice, 17-21 de ani. Albumul este extrem de greu, ca linie melodic` [i text, [i este, practic, motivul pentru care m-am apucat de muzic`. Nu am putut s`-l aduc pe pia]` pân` acum pentru a nu se pierde, pentru a nu fi ignorat. A cerut crearea, în prealabil, a brand-ului Florin Chilian, de la Iubi [i pân` la Zece. {i înc` nu a[ fi foarte hot`rât s`-i abandonez pe


Nr. 6 (18 – 24 februarie 2015)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARART~24

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale „Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi ]iile prev` zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor [i drep turile conexe.”

ADRESA REDAC}IEI: Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE: locotenent-colonel George Cosmin Lum\n roiu, tel. 021/322.82.87, int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641. 145

C.259/2015Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected]

TEHNO REDACTARE COMPUTERIZAT~: Maria-Ioana Gal, C`t`lin Ovreiu, Corneliu Popa. CORECTUR~: Oprina Melcioiu.FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

www.facebook.com/[email protected] DIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: c`pitan Bogdan Oproiu

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale www.presamil.ro

FLORIN CHILIAN:

CEA MAI AD@NC~ REVEREN}~ F~CUT~ LUI DUMNEZEU ESTE S~ NU RENUN}I LA TALENTUL D~RUIT

INTERVIU REALIZAT DE C~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Un artist controversat - care nu a întrerupt, înc`, munca pentru rotunjirea acestui adjectiv - dar care posed` un talent ostenta-

tiv, un nume care, rostit fiind, î]i aduce în minte [i pe buze un anumit cântec: Zece - Florin Chilian. Despre personalitatea sa vorbe[te [i el, f`r` a ocoli vreun prilej, dar [i propria crea]ie muzical`. Noi, publi-cul, câ[tiga]i r`mânem dac` îl lu`m de mân` - atunci când sim]im cu t`rie c` se impune - pe omul Florin [i-l a[ez`m pe un scaun, în timp ce ascult`m, cu luare-aminte, muzica [i textele artistului Chilian. Recomand`ri spre audi]ie: oricare cântec din repertoriul lansat, cu o aten]ie ceva mai sporit` c`tre cel mai recent album al sù, Autistul - Nu-l mai goni]i pe Brâncu[i. Iar, pentru toate doamnele [i domni[oarele, în aceste zile în care celebr`m iubirea [i în avanpremiera începutului de martie, în dar, câteva dintre versurile cântecului Atât de frumoas`: Ca un dor prin gene, atât de frumoas` e[ti!/ Ca un vis prin perne, atât de frumoas` e[ti!/ Ca o bucurie/ Atât de frumoas` e[ti/ Ca o cununie/ Atât de frumoas` e[ti/ Ca o lacrim`/ Atât de frumoas` e[ti/ Ca o sâmb`t`/ Atât de frumoas` e[ti/ Ca o rug`ciune de frumoas`/ Atât de frumoas` e[ti/ Tu însemni acas`/ Atât de frumoas` e[ti.

Florin Chilian era elev în clasa a X-a când a decis s` renun]e la sport [i s` se apuce de muzic`. S-a întâm-plat din vina lui Doru St`nculescu, pe care l-a auzind cântând Sambala.

Despre Zece, cel mai iubit cântec al sù, aflat în topul celor mai fru-moase melodii de dragoste, spune: Am avut noroc, nimic altceva, jur! Se pare c` am fost un bun canal de comunicare cu Cel care mi l-a transmis.

Singura femeie care-l suport` deplin, chiar [i în condi]iile artistului care-[i d` ochii peste cap - cum se auto caracterizeaz` - este Monica Munteanu, managerul lui.

A lansat trei albume pân` la acest moment: Iubi (Interfa]` la realitate) - 2001, 10 porunci. Raport despre starea na]iunii 1989-2004. Primul pas - 2005 [i Autistul - Nu-l mai goni]i pe Brâncu[i - 2009.

Am devenit atât de superficiali, încât avem senza]ia c` lucrurile fragile care ne compun sunt sl`biciunile unei personali- t`]i umane, indiferent c` vine de pe scena public` sau nu.

FLORIN CHILIAN

Cred, totu[i, c` treaba aceasta: Dac` vrei milit`rie, trebuie s` o faci! este foarte util`. Nu po]i s` aduci pe oricine s` fac` armata.

FLORIN CHILIAN

,,

,,

taina alb~ a mun}ilor

Documents