Serie nouå, nr. 257-258 / februarie 2014

Anul trecut, Institutul Naþional de Statisticãa dat publicitãþii rezultatele definitive ale Re -cen sãmântului Populaþiei ºi Locuinþelor (RPL)din 20 octombrie 2011, cu aproape 800 deucraineni mai puþin decât arãtau rezultatelepreliminare din august 2012. Aºadar, populaþiade etnie ucraineanã înregistratã la recensãmânta fost de 50.920 de persoane, adicã 0,3% din

totalul populaþiei stabile, dar Uniunea Ucrai -nenilor din România apreciazã cã numãrul realse situeazã între 200-250 de mii de ucraineni.

Ponderi ridicate ale etnieiucrai nene s-au înregistrat în ju -de þele Maramureº (30,8 miiper soane), Timiº (6,0 mii per -soa ne), Suceava (5,9 mii per-soane) ºi Caraº-Severin (2,5 miipersoane).

Faþã de ultimele recensã -minte se constatã o diminuareconsiderabilã a numãrului ucrai - nenilor din România. Ast fel, încomparaþie cu recensãmântulprecedent, din 2002, se înregis -treazã o scãdere a ucrainenilorcu 10 mii de persoane, iar com-parativ cu recensãmântul din1997, cu 15 mii de persoane.

Cel mai mult s-a redusnumãrul ucrainenilor în judeþulSuceava (5.916 persoane), undefoarte mulþi dintre ei nu ºi-au declarat naþio -nalitatea.

Ucrainenii (nord-vestici ºi nord-estici) sunto minoritate veche în spaþiul românesc, de 700de ani. Pe tot parcursul acestei îndelungateperioade istorice, ei au trãit în bunã înþelegerecu populaþia majoritarã încercând o integrareonestã ºi sârguincioasã în realitãþile þãrii.Desigur, amestecul etnic ºi asimilarea unorreprezentanþi ai etniei ucrainene s-au petrecutmereu, de-a lungul veacurilor, fãrã sã fi fostînregistrate totdeauna de istorie. Dar în ulti -mele decenii, aceste fenomene au cunoscut ointensitate sporitã ºi un ritm accelerat. Se parecã trãim într-o vreme în care este foarte uºor sãte asimilezi, iar asimilarea înseamnã pierdereatradiþiilor.

Pentru a face o oarecare diferenþiere, sepoate spune cã o tendinþã puternicã de a accep-ta modul românesc de viaþã se observã, maiales, la ucrainenii tineri.

Recensãmântul din 20 octombrie 2011 afost o ocazie deosebitã pentru a afla cât de pu -ter nicã este comunitatea ucrainenilor dinRomânia. Din pãcate, aceastã comunitate va fi

consideratã mai slabã, ºi asta numai din vinanoastrã, pentru cã mulþi ucraineni au spus cãsunt români sau de altã naþionalitate. ªi, slavã

Domnului, nu mai trãim vremurile pe care le-aparcurs generaþia de la mijlocul secolului tre-cut, când a fi ucrainean însemna sã ai drepturiîngrãdite, sã nu poþi ocupa o poziþie înaltã însocietate sau, pur ºi simplu, þi se interzicea sãvorbeºti ucraineºte. Astãzi, toþi membrii soci-etãþii româneºti, fãrã deosebire de naþionali-tate, sunt egali, pot accesa orice funcþie, fiindjudecaþi dupã gradul lor de competenþã ºi dupãcalitãþile lor personale.

Aºadar, nu am avut niciun motiv ºi nicioscuzã sã spunem altceva decât ucraineanatunci când am primit în casã pe cei care real-izau recensãmântul. Nu am avut nicio scuzã ºiniciun motiv ca la limba maternã sã declarãmaltceva decât limba în care am spus, pentruprima oarã, „mama“ sau „tata“.

Deºi datele declarate sunt strict confi-denþiale, mulþi dintre noi nu au spus cu demni-tate recenzorului cã sunt ucraineni, cã aparþinunui popor mare cu o culturã ºi cu o istoriestrãveche.

De fricã sau din reþineri prost înþelese mulþidintre noi au preferat sã-ºi ascundã identitateaetnicã, dar tot ucraineni rãmân, deoarece cu

apartenenþa la o etnie te naºti, nu o dobândeºtiîn timpul vieþii.

Ei trebuie sã înþeleagã cã nu este nicio con -tra dicþie între a fi un bun ucrai -nean ºi un cetãþean loial Româ -niei, care este patria noastrã, încare ne-am nãscut, ne-am for-mat, trãim ºi muncim.

Totuºi, în pofida descreºteriiapreciabile a etniei noastre,Uniu nea Ucrainenilor din Ro -mânia a reuºit sã sporeascã cali-tatea activitãþilor culturale, nupuþine la numãr, pe care le des fã -ºoarã în Bucureºti ºi în þarã undetrãiesc ucraineni. Organi zaþianoastrã a depus ºi depune în con-tinuare eforturi pentru ca, în pascu vremurile, cu globa lizarea ºidemocratizarea lumii, sã ne ma -ni festãm identitatea ucrai neanãîn toatã complexitatea sa. Înfiecare an, apar în jur de 10-12

cãrþi consacrate beletristicii, criticii literare,istoriei, lingvisticii, muzicii, obiceiurilor ucrai -nene ºi relaþiilor româno-ucrainene. Au locfestivaluri, simpozioane ºi conferinþe ºtiinþi-fice, mese rotunde, expoziþii. Cu regula ritateapar cele cinci reviste editate de UUR. Tot maifrecvente sunt cazurile de exprimare ºi mani-festare a identitãþii ucrainene. Putem sã mulþu-mim lui Dumnezeu cã sunt ºi tineri care seimplicã în tot ceea ce facem. Ei sunt viitorul,deci trebuie sã pregãtim o nouã gene raþie delideri, ctitori de comunitãþi, pentru continuareavieþii ucrainene în România.

Ion ROBCIUC

MulÆ i am fost , puÆ in i am mai råmas

2 Curierul UCRAInEAn

Agenda deputatului UUR Agenda deputatului UURv

Responsabilitatea pentru opi niile ex -pri mate în paginile Curierului ucrai neanrevine în exclusivitate autorilor. Redacþianu-ºi asu mã obli ga þiile legate de conþinu-tul materia lelor ºi nu retur neazã arti-colele nepublicate.

CURIERUL UCRAInEAnStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGAnIzATIon SRL“

La 25 februarie 2014, preºedintele Ro mâ -niei Traian Bãsescu a vizitat AmbasadaUcrainei în România pentru a cinsti memoriavictimelor în evenimentele tragice petrecute înCapitala Ucrainei.

În timpul scurtei convorbiri cu ambasadorulUcrainei, Excelenþa Sa Teofil Bauer, preºedin-tele României, Traian Bãsescu, ºi-a exprimatspe ranþa cã noua conducere a Ucrainei vacolabora cu organizaþii europene ºi mondialeîn vederea obþinerii unui sprijin financiar co -res punzãtor pentru înfãptuirea reformãrii so -cie tãþii ucrainene.

Ion ROBCIUC

Ales deputat din partea Uniunii Ucrainenilordin România ºi vãdind sensibilitate la situaþiaetnicilor ucraineni, Ion Marocico a adus fonduripentru bisericile din judeþul Maramureº undetrãieºte, oficial, cea mai mare comunitate deucraineni din România.

Acest lucru s-a produs ca urmare a sesi zãr i lorprimite de la preoþii parohi ai celor douã bise riciortodoxe din judeþul Maramureº, respectiv,domnul Miticã Curac - biserica „Sf. Di mitrieIzvo râ torul de Mir“ din comuna Poienile de subMunte ºi domnul Gheorghe Albi ciuc - biserica„Naº terea Maicii Dom nu lui“ din comuna Ronade Sus. Cu toate cã pro iec tele celor douã parohiiau fost depuse la Secre tariatul de Stat pentruCulte ºi, deºi îndeplinesc criteriile de eligibili-tate, ele nu au fost finanþate.

Totul a fost posibil doar cu implicarea depu -ta tului Ion Marocico, acesta adresând Secreta -ria tului de Stat pentru Culte o interpelare princare a solicitat sprijin financiar pentru fina li -

zarea lucrãrilor de construcþie la cele douã bi -serici ucrainene.

Chiar dacã banii alocaþi Secretariatului deStat pentru Culte s-au diminuat an de an, iar larectificarea bugetarã din luna august 2013 s-adispus reducerea fondurilor cu încã 10%, în celedin urmã, s-au gãsit resurse ºi pentru cele douãbiserici ucrainene din Maramureº.

Prin rãspunsul primit de la Secretariatul deStat pentru Culte, adresat domnului deputat IonMa rocico, s-a comunicat: „Vã informãm cãaceste unitãþi de cult au beneficiat de sprijinfinanciar de la bugetul de stat, prin Secreta riatulde Stat pentru Culte, pentru lucrãri de con-strucþie la Biserica ortodoxã ucraineanã dinPoienile de sub Munte ºi lucrãri de reparaþii laBiserica ortodoxã ucraineanã Rona de Sus,judeþul Maramureº. La data de 19.12.2013, aufost viraþi banii în conturile celor douã parohii“.

Ion MAROCICO,deputat

Deputatul Ion Marocico a adus fonduri pentru bisericile ortodoxe ucrainene

din Poienile de sub Munte ºi Rona de Sus

Preşedintele traian Băsescu

a semnat în carteade condoleanţe

La 12 februarie a.c., în incinta misiuniidiplomatice ucrainene din Bucureºti, a avut locîntâlnirea ambasadorului Ucrainei în România,Excelenþa Sa Teofil Bauer, cu conducereaUniunii Ucrainenilor din România ºi cu uniimembri ai comunitãþii ucrainene.

Ambasadorul Ucrainei a fãcut o trecere înrevistã a situaþiei ºi problemelor cu care se con-fruntã Ucrai na în prezent, afirmând cã ea nu seva abate de pe ca lea de mo cra þiei ºi cã, la mo -men tul po tri -vit, va sem naAcor dul deaso cie re cuUniu nea Eu -ro peanã. Înacelaºi sensau vorbit ºiunii lideri aiUUR. Luã -rile lor decu vânt aufost axate pesoli darita teacu Ucrai na,pe dorinþafier binte de a aduce Ucraina pe drumuldemocraþiei ºi al consolidãrii statului de drept,pe apropierea ei de valorile politicii europene.

Toþi reprezentanþii comunitãþii ucrainene,prezenþi la întâlnire, au fost unanimi în adeclara cã sunt parteneri deplini ai Ucrainei înaspiraþia ei de integrare în Uniunea Europeanã.

În faþa unui public interesat de evoluþiaraporturilor româno-ucrainene, Excelenþa SaTeofil Bauer a punctat felul în care au evoluatrelaþiile româno-ucrainene, îndeosebi cele eco -no mice. Domnia Sa a arãtat cã relaþiile bila -terale între România ºi Ucraina s-au extins an

de an în multiple domenii, caracterizându-ledrept dinamice ºi vii. Comunitatea ucrainenilora fost ºi ea, întotdeauna, un factor de coeziuneîntre cele douã state vecine.

Dintre toþi ambasadorii Ucrainei numiþi înRomânia, Excelenþa Sa Teofil Bauer s-a impli-cat ºi se implicã poate cel mai mult în aprofun-darea apropierii dintre Ucraina ºi România, darºi în cunoaºterea problemelor ucrainenilor dinRomânia ºi susþi nerea solu þio nãrii lor. În vede -

rea re zol vãriiunor pro ble mele ga te de pãs tra - rea ºi apã ra readrep tu ri lor na -þio nale, ucrai ne -nii din Ro mâ niavor be ne ficia ºide spri ji nul Am -ba sa dei Ucrai neiîn România.

Participanþiila întâlnire auprimit explica þiire fe ritoa re lamo di ficãrile pri -

vind procedura de trecere a frontierei Ucraineide cãtre cetãþenii strãini ºi apatrizi.

În sfârºit, a avut loc un dialog constructivprivind activitãþile pe care le va desfãºura UURîn parteneriat cu Ambasada Ucrainei înRomânia cu prilejul împlinirii a 200 de ani dela naºterea poetului naþional ucrainean Tarasªevcenko. Liderii UUR au subliniat faptul cãunele acþiuni de cinstire a memoriei mareluipoet au fost deja realizate.

Ion ROBCIUC

Ambasadorul Ucrainei în Românias-a întâlnit cu reprezentanÆii

comunitåÆii ucrainene

Curierul UCRAInEAn 3

CÃTRE

Preºedintele României Traian Bãsescu;Prim-ministrul României Victor Ponta;Preºedintele Camerei Deputaþilor Valeriu

Zgonea;Prefectul judeþului Maramureº Anton

Rohian;Consiliul Uniunii Ucrainenilor,

Subsemnaþii, Macioca Mihai, domiciliat înSatu Mare, str. Nicolae Titulescu, nr.17, judeþulSatu Mare, prim-vicepreºedinte al UniuniiUcrainenilor din România, Petreþchi Miroslav,domiciliat în Rona de Sus, nr.800, judeþulMaramureº, prim-vicepreºedinte al UniuniiUcrainenilor din România ºi Horvat IrinaLiuba, domiciliatã în Satu Mare, Aleea Ipoteºti,nr.7, judeþul Satu Mare, secretar general alUniunii Ucrainenilor din România, toþi mem-bri ai Prezidiului Executiv al Uniunii Ucrai -nenilor din România, vã trimitem urmãtoarea

prin care aducem la cunoºtinþa autoritãþilorromâne, precum ºi opiniei publice din Româniaºi din strãinãtate, acþiunile de o gravitateextremã întreprinse împotriva Uniunii Ucrai -nenilor din România, patronate de cãtre Maro -cico Ion, deputat în Camera Deputaþilor aRomâniei din partea minoritãþii ucrainene dinRomânia, prin care se urmãreºte destrãmareaorganizaþiei noastre ºi aservirea acesteia înscopuri personale.

Redãm în continuare, în sintezã, acþiunile luiMarocico Ion, precum ºi cele iniþiate saususþinute de cãtre acesta, pentru dezintegrareauniunii noastre:

1. Susþinerea grupului Morhan Dumitrupentru acapararea conducerii UniuniiUcrainenilor din România, prin fals, uz defals, înºelãciune ºi ameninþãri.

Morhan Dumitru, domiciliat în Suceava, str.Gh. Doja, nr. 61 bis, judeþul Suceava, a comismai multe fapte infracþionale în dauna UniuniiUcrainenilor din România, motiv pentru care afost exclus din organizaþie ºi deferit justiþiei.Prin Decizia penalã nr.31 din 19 martie 2012,pronunþatã de Curtea de Apel Suceava, îndosarul penal nr.6733/86/2009, acest individ afost condamnat la 3 ani închisoare cu executareºi la plata unor daune materiale ºi morale. Înprezent, acest infractor este încarcerat pentruexecutarea mai multor pedepse, care însumeazãpeste 7 ani închisoare.

Pentru a scãpa de rãspundere penalã,Morhan Dumitru, împreunã cu Grijac Gheor -ghe Alexa, complicele sãu, au falsificat maimulte documente potrivit cãrora în ziua de28.01.2012 s-ar fi organizat un Congres extra -ordinar al Uniunii Ucrainenilor din Româ niacare l-ar fi ales pe Bodnar Ioan - preºedinte ºipe Morhan Dumitru - vicepreºedinte al Uniunii.Pe baza actelor falsificate, Morhan Dumitruºi-a confecþionat o ºtampilã a Uniunii Ucrai -nenilor din România ºi a început sã întoc -meascã documente în numele Uniunii. A trimisla bãnci adrese prin care a solicitat schimbareasemnãturilor persoanelor autorizate sã semnezeactele financiar-contabile ºi bancare, cu semnã-tura lui proprie, pentru a pune mâna pe baniiUniunii. A trimis adrese la instanþele de jude-catã prin care a renunþat, în numele UniuniiUcrainenilor din România, la procesele inten-tate de Uniune împotriva lui. A încercat o tenta-tivã de înscriere a conducerii Uniunii, aleasã lacongresul extraordinar fantomã, la JudecãtoriaSectorului 1, dar cererea i-a fost respinsã irevo-cabil de cãtre Tribunalul Bucureºti prin hotã -rârea pronunþatã în dosarul nr. 46999/299/2011.

Marocico Ion s-a prezentat în dosarulnr.46999/299/2011 de la Tribunalul Bucureºti,în calitate de apãrãtor ales al lui Bodnar Ioan,

preºedintele fantomã ales de falsul congres alUniunii Ucrainenilor din România.

Împotriva complotiºtilor, care au participatla congresul fantomã din 28.01.2012, condu -cerea legalã a Uniunii Ucrainenilor dinRomânia a luat mãsura excluderii din uniune.Marocico Ion continuã sã þinã legãtura cu per-soanele ex clu se ºi le promoveazã interesele.Bodnar Ioan, care a fost revocat din funcþiaprim vice preºedinte al Uniunii ºi preºedinte alfilialei Suceava pentru participarea la falsulcongres ºi pentru acþiunile în justiþie intentateîmpotriva Uniunii noastre, a fost numit de cãtreMarocico Ion în funcþia de consilier parlamen-tar. Depu tatul minoritãþii ucrainene se prezintãla diferite posturi de televiziune din teritoriu,însoþit de persoanele excluse ca reprezentanþi aiucrainenilor din România;

2. Susþinerea acþiunilor grupului PopoviciVasile ºi Coreniuc Dumitru pentru scindareaUniunii Ucrainenilor din România prin înfi-inþarea Organizaþiei huþulilor ucraineni.

Popovici Vasile, fostul preºedinte al organi-zaþiei Repedea ºi Coreniuc Dumitru, fostulpreºedinte al organizaþiei Bistra, judeþul Ma ra -mu reº ale Uniunii Ucrainenilor au vrut sãscindeze organizaþia prin separarea huþulilorucraineni ºi constituirea lor într-o uniune sepa-ratã.

Pentru activitãþi potrivnice intereselorUniunii Ucrainenilor din România, PopoviciVasile ºi Coreniuc Dumitru au fost excluºi dinorganizaþie.

Popovici Vasile a acþionat în judecatãUniunea Ucrainenilor din România solicitândanularea excluderii lui din uniune, dos. nr.6885/100/2010, de la Tribunalul Maramureº.Cererea lui a fost respinsã prin hotãrârea irevo-cabilã a Curþii de Apel Cluj. Cu toate cã existão hotãrâre irevocabilã de excludere a luiPopovici Vasile din Uniunea Ucrainenilor, de -pu tatul minoritãþii ucrainene, Marocico Ion, îlsusþine pe Popovici Vasile în continuare, pre -zen tând chiar o interpelare în Camera Depu -taþilor, înregistratã cu nr.18/43/4 iunie 2013, încare sunt prezentate o suitã de minciuni ºi deatacuri împotriva Uniunii care l-a propulsat înParlament.

Aceastã interpelare a fost puternic mediati-zatã în mediile din judeþul Maramureº, deputa -tul Marocico Ion fãcându-ºi un titlu de gloriedin atacul în Parlament împotriva UniuniiUcrainenilor.

3. Amestecul brutal al deputatuluiMarocico Ion în problemele filialelor UniuniiUcrainenilor din România ºi întreprindereade acþiuni de dezbinare, de destrãmare ºi deschimbare a conducerilor acestora.

În loc sã se ocupe de reprezentarea intere-selor comunitãþii ucrainene în ParlamentulRomâniei, deputatul Marocico Ion apare nein-vitat la diferite acþiuni organizate de filiale,unde, cu de la sine putere, prezintã viitoareaconducere a uniunii, promite funcþii de condu -cere, posturi în administraþia publicã, deni-greazã conducerea organizaþiei etc.

La filiala Satu Mare a participat, neinvitat, laRevelionul ucrainenilor, unde a stabilit funcþiileviitoare de conducere, ignorând preve derilestatutare cu privire la alegeri. Profitând de lipsapreºedintelui filialei, a insinuat cã acesta comitefapte infracþionale ºi urmeazã sã fie tras larãspundere. Deputatul a încercat sã-ºi creeze, încadrul filialei, un grup de presiune, constituitdin susþinãtorii lui. Ace laºi lucru s-a întâmplatºi la filiala Maramureº a UUR.

4. Intervenþia deputatului Marocico Ionla organele centrale ale administraþiei destat, fãrã acordul conducerii Uniunii Ucrai -nenilor din România, pentru schimbarea dinfuncþie a unor persoane, numite în funcþie lapropunerea Uniunii.

a. La cererea Grupului parlamentar alminoritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor,

dna Lucia Mihoc, inspector ºcolar cu proble -mele ucrainenilor din cadrul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Suceava, a fost înlocuitã cu dlSauciuc Ilie. Domnul deputat VarujanPambuccian, preºedintele Grupului parlamen-tar, solicitat sã dea explicaþii pentru aceastãcerere, a rãspuns Uniunii Ucrainenilor, prinadresa nr.30.18/217/29.10.2013, cã schimbareai-a fost cerutã de cãtre reprezentantulminoritãþii ucrainene.

La solicitarea conducerii Uniunii, sã deaexplicaþii cu privire la propunerea schimbãriidin funcþie a inspectorului ºcolar, care nu intrãîn atribuþiile sale ºi care nu a fost acceptatã decãtre forul de conducere al ucrainenilor, depu-tatul Marocico Ion a negat cu vehemenþã oriceamestec, în ciuda evidenþei ºi a adresei ºefuluiGrupului parlamentar care-l acuzã în moddirect. Nici mãcar nu are curajul sã-ºi recu noas -cã abuzurile.

Ca urmare a diversiunii deputatului Maro -cico Ion a fost înlocuitã din funcþie o persoanãcare a avut rezultate de excepþie în domeniuleducaþiei copiilor ucraineni, cu o persoanã fãrãexperienþã, care nici mãcar nu cunoaºte binelimba ucraineanã.

b. În media din Maramureº apar cu obsti-naþie ºtiri potrivit cãrora, la cererea deputatuluiMarocico Ion, Grupul parlamentar al mino -ritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor atrimis adresa din 15 octombrie 2013, prin carei-a cerut primului ministru înlocuirea dinfuncþia de consilier pe probleme de minoritãþi,din instituþia prefectului judeþul Maramureº, adlui Petreþchi Miroslav cu Mihai Petru Semi -niuc. Deputatul Marocico Ion nu ºtia nici mãcarfaptul cã dl Petreþchi Miroslav a ocupat postulprin concurs.

Pentru a-ºi pune în practicã diversiunea,deputatul Marocico Ion face presiuni directe ºiprin mass-media asupra Guvernului ºi asupraprefectului de Maramureº pentru schimbareadin funcþie a dlui Petreþchi Miroslav, mãsurãdezavuatã de conducerea Uniunii Ucrainenilor.

Întrucât prin acþiunile sale duºmãnoase ºidiversioniste deputatul Marocico Ion încalcãStatutul Uniunii Ucrainenilor din România,pune în pericol unitatea ºi interesele Uniunii,are un comportament duplicitar ºi nu maireprezintã interesele comunitãþii ucrainenilor înParlamentului României, cerem, în mod impe -rativ, Consiliului Uniunii Ucrainenilor dinRomânia retragerea sprijinului politic deputatu-lui din partea minoritãþii ucrainene.

Prin aceastã scrisoare deschisã am vrut sãaducem la cunoºtinþa opiniei publice faptul cãdeputatul Marocico Ion nu reprezintã intereseleucrainenilor din România, din contrã, acþiunilelui vizeazã destrãmarea organizaþiei noastre ºide aceea trebuie izolat ca un virus ce poateinfecta interesele comunitãþii noastre.

10.02.2014 Semnãturile,

Mihai Macioca,Miroslav Petreþchi,Irina Liuba Horvat

Referitor la materialul publicat în„Curierul ucrainean“ din luna ianuarie 2014ºi semnat de Alexandra Cega, fac urmãtoa -rea precizare: dl Ioan Bodnar nu este ,,con-silierul deputatului Uniunii Ucrai ne nilor dinParlamentul României“.

Ivan MAROCICO,deputat

În atenþia Consiliului UUR,

SCRISOARE DESCHISÃ

4 Curierul UCRAInEAn

Omãtul a pus stã -pânire pe întreaga þarã.Iarna ºi-a intrat în drep-turi ºi în Banat.

Privesc pe geam ºimã pierd în fulguiala deafarã, peisaj mirific deiarnã. În aceastã liniºteîmi trec prin minte multeevenimente din copilãrie, ado-lescenþã, pro bleme curente, eveni-mente recente.

Aºadar, am început sã scriudespre ultimele activitãþi ale ucrai -nenilor din vestul þãrii.

La 17 decembrie, ne-am come -morat eroii martiri ai Timiºoarei; la19 decembrie, au avut loc filmãriîn localitatea ªtiuca, tra diþii deCrãciun la ucraineni; la 20 decem-brie, au început sã soseascã invita -þii la cea de-a 13-a ediþie a Festi -valului de colinde ucrainene dinBanat; la 21 decembrie, ziua festi-valului, Casa de Culturã a Ucrai - nenilor din Timiºoara a deve nitneîncãpãtoare. Oaspeþi de sea mã:dl deputat Ivan Marocico - repre -zen tantul nostru în Parla men tulRomâniei, dl ªtefan Buciuta,preºedinte al Uniunii Ucrainenilordin România, dl Iura Pauliº, scrii -tor ºi membru al Uniunii Scrii -torilor din România ºi Ucrai na, dlMiroslav Petreþchi junior din Ma -ra mureº, deputatul croaþilor dinRomânia, dl Slobodan Ghera, de -pu tatul sârbilor din România, dl

Slavomir Gvozdenovici, preºedin -te le cehilor ºi slovacilor din jude þulTimiº, dl Kusca Karol, deputa tulbulgarilor din România, dl Ni culaeMircovici, secretar al Came reiDeputaþilor, deputatul Tiuch Cã -tãlin, directorul Departa men tu lui

de Culturã al Consiliului Ju de þeanTimiº, dl Rãzvan Hrenoschi.

Chiar dacã nu au stat prea mult

la spectacol, a fostpentru noi o marecinste, o re cu noaº -tere a eforturilorde puse în slujbaucrainismului.

Au fost prezenþiziariºti locali,Radio TM în limbaromânã ºi limbaucrai neanã, TVR 1,TVR 3, Canal D,Rea litatea TV,TVR Timiºoara.Cu toþii au avut cevedea, ce filma,deoa rece au fostco lindaþi de peste250 de colindãtorisosiþi din Iaºi, Arad, Caraº-Severinºi Timiº.

O dupã-amiazã de neuitat care aînceput cu o emoþionantã scri soareprimitã din partea dnei JaroslavaHartyányi, preºedinta CongresuluiEuropean al Ucrai nenilor, scri -soare adresatã dlui Iura Hleba,

preºedinte al UURTimiº, principalul or -ga nizator al evenimen-tului, cititã de dna AnaBere ghi, coordonatoral spectacolului. Des fã -ºurat pe durata a circa 4

ore, Festivalul de colin de, ediþiaXIII-a, a fost, poate, cel mai amplude pânã acum, a fost, dacã doriþi, orãsplatã a muncii depuse în slujbaucrainenilor. O muncã grea, careîncepe de la dl deputat IvanMarocico, ce ne poartã de grijã înParlament, continuatã de dl ªtefanBuciuta, preºedinte al UUR, carese strãdu ieºte sã asigure finanþareºi pre zenþa la aceste manifestãri,apoi continuã cu preºedinþii de fi -liale, în speþã, la Timiº de dl IuraHleba, care împreunã cu Comi tetulpe care îl conduce, se aflã în per-manenþã în mijlocul ucrainenilor.Cea mai frumoasã rãsplatã estepre zen þa numerosului public, amusafi rilor de prestigiu, a mass-mediei ºi a celor peste 250 de co -lindãtori.

Bucurie rãsplãtitã cu multipleaplauze.

La mulþi ani, tuturor cititorilorîn 2014.

Gheorghe HLEBA,preºedintele UUR Timiº

Timiºoara sub asediul colindãtorilor

Conform statutului unuldintre scopurile principaleale UUR constã în pro-movarea identitãþii etnice,lingvistice ºi culturale alepersoanelor aparþinând mi -no ritãþii ucrainene, protejarea ºi întreþinerea patrimoniului material ºispiritual al comunitãþii ucrainene.

Pentru realizarea acestor deziderate Guvernul României prin Se -cretariatul sãu General ºi prin Departamentul pentru Relaþii Interetnicesprijinã Uniunea Ucrainenilor din România financiar pe baza unui pro-tocol semnat între Departamentul pentru Relaþii Interetnice ºiConducerea Uniunii.

La articolul 2) al Protocolului se specificã faptul cã, aºa cum prevedeHotãrârea Guvernului, sumele se repartizeazã pentru acoperirea parþialãa cheltuielilor organizaþiei ºi au destinaþii specificate printre care chel-tuieli pentru presã, carte, manuale ºcolare (manuale care nu cad în sarci-na Ministerului Educaþiei) ºi publicaþii.

Analizând activitatea Uniunii Ucrainenilor din aceastã perspectivã peanul 2013 putem spune cã din totalul sumelor alocate s-a cheltuit pentrupresã 27%, ceea ce reprezintã finanþarea celor 5 publicaþii (ziare ºireviste) ºi urmãtoarele cãrþi ºi manuale auxiliare pentru elevi: 1) PaulRomaniuc „Cai roºii ai inimii“, poezii, redactor Mihai Traista; 2) MihaiVoloºciuc „Lumea dincolo de prag“, poezii, redactor Mihai Mihailiuc;3) Iuri Pavliº „Cuvânt matern“, poezii pentru copii, redactor IvanCovaci; 4) Ivan Covaci „Rãdãcini ºi vârfuri“, poezii noi ºi poezii prelu-crate, redactor autorul; 5) Ivan Rebuºapcã „Universul literaturii orale ºiscrise“, cartea a II-a, dedicatã aniversãrii a 200 de ani de la naºterea lui

Taras ªevcenko; 6) IuriParascineþ „Gruppetto“,an tologie de cântece po -pu lare pe versuri de au -tori; 7) Stepan Buciuta„Prin cuvânt ºi faptã“,

carte-document, redactor Mihai Mihailiuc; 8) Taras ªevcenko „Un apos-tol al neamului ucrainean“ antologator Mihai Macioca, redactor VasileMoiº, culegere dedicatã aniversãrii a 200 de ani de la naºterea lui Tarasªevcenko; 9) Ioan Herbil ºi alþii „Dialogul slaviºtilor la începutul seco -lului al XXI-lea“, editori Katalin Balazs ºi Ioan Herbil, volumul conþinelucrãrile ºtiinþifice ale participanþilor la Simpozionul desfãºurat încadrul manifestãrii „Zilele culturii slave“ (ediþia a V-a) în perioada11-12 mai 2012 la Cluj Napoca, Editura Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca;10) Pavlo Zaiþev „Viaþa lui Taras ªevcenko“, 2 volume. Traducere dinlimba ucraineanã, note ºi prefaþã la ediþia româneascã de Corneliu Irod;11) Gheorghe Cega „Ulma - o comunã de etnie huþulã“, Studiu mono-grafic, ediþia a II-a, revizuitã ºi adãugitã. Referent ºtiinþific, conf. univ.dr. Aspazia Reguº, Suceava, 2013, Tipografia SC Rof Imp SRL -Suceava; 12) Elvira Codrea „Învãþ sã scriu ucraineºte“, Caiet pentruclasa a I-a, material didactic auxiliar; 13) Irina Bairac „Zori înfrigurate“;14) Mihaela ºi Ioan Herbil „Ghid de conversaþie român-ucrainean“,autori Mihaela ºi Ioan Herbil, Editura acreditatã CNCSIS (24), Tiparulexecutat la Casa Cãrþii de ªtiinþã, Cluj-Napoca; 15) Mihai Hafia Traista„Zâmbete maramureºene“; 16) Ivan Chideºciuc „Limba ucraineanã“,manual pentru clasa a IX-a, material didactic auxiliar.

ªtefan BUCIUTA

Realizãri editoriale în 2013

Curierul UCRAInEAn 5

Societatea multiculturalã româneascã promo -vea zã diversitatea etnicã prin iniþierea ºi dezvol -tarea de programe menite sã asigure pãstra rea,exprimarea, promovarea ºi dezvoltarea identitãþiietnice, culturale, lingvistice ºi religioase apersoa nelor aparþinând mino ritãþilornaþionale, sã combatã rasismul ºixenofobia ºi sã stimuleze dialogul din-tre majoritate ºi mino ritãþile naþio nale.

Din aceste considerente, ConsiliulJudeþean Galaþi a organizat ºi deaceas tã datã sãrbãtorirea Zilei Mino ri -tãþilor Naþionale la care au fost reuniþireprezentanþi ºi membri ai celor zececomunitãþi care trãiesc ºi activeazã înjudeþul Dunãrii de Jos.

În respectul dreptului constituþionalla identitate, lunar instituþia CJ Galaþiorganizeazã întâlnire de lucru a admi -nistraþiei publice locale judeþene cureprezentanþii formaþiunilor etnice dinjudeþ. Aceasta constituie cadrul princare se promoveazã cunoaºterea ºiînþelegerea între minoritãþile naþionale ºi se asi -gurã participarea adecvatã a minoritãþilor la viaþapublicã ºi se pregãtesc acþiuni, activitãþi ºi pro-grame inter etnice prin care se promoveazã diver-sitatea et nicã, lingvisticã, cultu -ralã ºi religioasã. Aceste întâlniriperiodice ne fac sã fim primii dinRomânia cu astfel de întâlniri ºisingurii cu întruniri periodicereale. Scopul este de a sprijinicunoaºterea reciprocã între etniidin aceastã zonã a þãrii, precum ºireliefarea rolului etniilor înmenþinerea unui climat de pace ºistabilitate.

La deschiderea sãrbãtorii, atâtdl dr. Nicolae Dobrovici Bacal -baºa, preºedintele Consi liuluiJudeþean Galaþi, cât ºi doamnaconsilier principal pentru relaþiipublice, Laura Toader din cadrulCJ, au evidenþiat faptul cã mino -ritãþile naþionale au garantatedrepturi fundamentale care le per-mit sã se manifeste ºi sã se afirmeîn societatea româneascã în ace-

leaºi condiþii cu majoritate ºi cã minoritãþilenaþionale au contribuit la dezvoltarea Românieica þarã multiculturalã ºi la consolidarea relaþiilorcu statele vecine. S-au referit ºi la faptul cã sco -pul acþiunilor culturale desfãºurate este de a dez-

volta un dialog interactiv între reprezentanþi dinmass-media gãlã þea nã ºi reprezentanþii formaþiu-nilor etnice din judeþ pentru a analiza modul încare se promo veazã, se comunicã ºi se media-

tizeazã infor ma þiile speci-fice ºi de interes din sânulcomunitãþilor etnice gãlã -þene în spiritul tole ran þeiºi înþe legerii. Re zul tatulaºteptat este acela de acreºte gradul de cunoaº -tere ºi de accep ta re adiferenþelor cul tura le, re -li gioase, et ni ce ºi ling vis -tice în comunitate prinmass-media localã. Încuvântãrile re prezen tan -þilor comunit ã þilor etnicedin Galaþi s-a evidenþiatfaptul cã în multe do me -nii importante ale vieþiisociale ºi culturale dinRomânia sunt oamenicare aparþin minoritãþilornaþio nale, iar în Parla -mentul României sunt

reprezentate 18 minoritãþi naþionale: maghiari,rromi, ucraineni, ruºi-lipoveni, eleni, turci, tãtari,armeni, bulgari, sârbi, slovaci, cehi, polo nezi,greci, albanezi, italieni ºi ruteni.

În alocuþiunea prezentatã de dl PancratSimion, vicepreºedintele comunitãþii ucraineni -lor din Galaþi, s-a menþionat faptul cã pãstrarea,exprimarea ºi afirmarea identitãþii etnice a per-soanelor aparþinând minoritãþii ucrainene esteunul dintre obiectivele fundamentale ale UniuniiUcrainenilor din România care stimuleazã dia-

logul dintre majoritate ºi minoritãþilenaþionale, precum ºi acordarea în per-manenþã a sprijinului moral ºi material.

În general, minoritãþile etnice sebucurã în România modernã de drepturiºi libertate care le permit sã-ºi conserveºi sã promoveze specificul etnic saucultural. Istoria protecþiei mino ri tãþilorprin intervenþie sau acorduri inter-naþionale are rãdãcini destul de adânciîn Europa.

Declaraþia ONU din 18 decembrie1992 este un act de respect faþã de oriceetnie conlocuitoare este, tot odatã, ungest de recunoaºtere a contribuþiei per -soa nelor aparþinând mino ritãþilor naþio -na l e la realizãrile economice ºi spiri tua -le ale þãrii noastre comune, România.

În cadrul sãrbãtorii s-au prezentat filme do cu -mentare, folclor specific fiecãrei comunitãþi, da -te despre viaþa ºi activitatea comunitãþilor etc.

Dl Alexandru Gherbãnescu, responsabil cuprobleme mass-media, a expus o expoziþie foto -mon taj prin care a înfãþiºat momente importantedin acþiunile culturale organizate în cadrulcomunitãþii ucrainenilor din Galaþi, precum ºi oexpoziþie de carte ºi publicaþii UUR.

În concluzie, aceastã sãrbãtoare organizatã deConsiliul Judeþean Galaþi în colaborare cu fi -lialele comunitãþilor existente a reflectat diversi-tatea socio-culturalã cu care etniile însufleþesc ºicompleteazã tradiþiile ºi cultura la Dunãrea deJos, precum ºi linia ascendentã pe care o urmea -zã relaþiile interetnice ºi interumane. Scopul ac -þiu nii a fost ºi acela de a promova cunoaºtereapluralismului etnic ºi a diversitãþii culturale pen-tru pãstrarea identitãþii comunitãþilor etnice dinGalaþi. Istoria ºi tradiþia minoritãþilor gãlãþenes-au influenþat ºi s-au potenþat reciproc cu istoriaºi tradiþia majoritãþii în decursul anilor de exis-tenþã.

Vichentie NICOLAICIUC-KONTUª,preºedintele filialei Galaþi a UUR

Ziua Minoritãþilor naþionale sãrbãtoritã la Galaþi

Comitetul filialei Galaþi a UUR alãturi dedna Laura Toader, consilier principal al CJ Galaþi

Revelionul ucrainenilor se serbeazã cu 13zile mai târziu decât cel deja tradiþional în Ro -mânia, ca urmare a diferenþei de calendar, a uti-lizãrii de cãtre Ucraina a calendarului gregorian,ºi nu a celui iulian corectat. Urmare a acestuifapt, ruºii-lipoveni, ucrainenii, sârbii, bulgariicelebreazã Anul Nou pe stil vechi la 13 ia nuarie.

Se cuvine subliniat faptul cã la fel ca ºi în aniianteriori, la Revelionul ucrainenilor sãtmãreniau participat oaspeþi din alte zone ale þãrii.Comunitatea ucraineanã din Satu Mare a fostonoratã sã aibã în mijlocul ei, la petrecerea din-tre ani, pe deputatul Ivan Marocico.

Fiind zi de lucru, ucrainenii sãtmãreni au pre -ferat sã celebreze Anul Nou în avans. Aºa se facecã sâmbãtã, 11 ianuarie, la Restaurantul „Auro -ra“ din Satu Mare s-au întâlnit la petrecereucraineni din judeþ, dar ºi din alte judeþe aleþãrii. Într-o atmosferã destinsã, sãrbãtoreascãcele aproximativ 50 de persoane s-au distrat pecinste într-o companie plãcutã, familialã.

Puþin dupã ora 20, cei aproximativ 50 deucraineni ºi prieteni ai acestora ºi-au ocupat lo -cu rile la mesele desemnate de organizatoriiPavel Prodaniuc ºi Nicolaie Semeniuc, cei careºi în anii trecuþi s-au ocupat de pregãtirea ºidesfã ºu rarea Revelionului.

Puþin dupã începerea evenimentului pe rit-muri ucrainene, româneºti ºi din repertoriulinter naþional au avut loc câteva luãri de cuvânt

specifice unor asemenea momente festive.Primarul de Satu Mare, dr. Dorel Coica i-a salu-tat pe participanþi ºi ºi-a exprimat satisfacþiaprivind buna colaborare pe care o are cu repre -zen tanþii filialei Satu Mare a Uniunii Ucrai -nenilor din România (UUR). La rândul sãuvicepreºedintele organizaþiei judeþene sãt-mãrene, Pavel Prodaniuc, a transmis mesajulpreºedintelui UUR, ªtefan Buciuta, dar ºi cel allui Mihai Macioca, preºedintele filialei sãt-mãrene a UUR. Nu în ultimul rând, se cuvinemenþionat salutul deputatului Ivan Marocico, celcare ºi-a manifestat bucuria cã o comunitate re -lativ micã de ucrai neni precum cea din judeþulSatu Mare se poate mobiliza pentru a realizaevenimente frumoase, dragi acestei etnii.

La aceastã petrecere a sãtmãrenilor meritãmen þionatã ºi prezenþa dlui Iura Hleba, preºe -din tele filialei Timiº a UUR, a consilieruluiaces tuia Vasile Drozd, a lui Paul Dancu, preºe -dintele filialei Satu Mare a Uniunii Slovacilor º.a.

Ambientul a fost întreþinut de o formaþie dinjudeþul Maramureº. Dupã cum ne-a spus Gheor -

ghe Darida, ºeful localului în care s-a des fã ºuratpe trecerea, meniul a fost unul bogat, po tri vitunor asemenea ocazii festive. Bucatele oferite aufost similare cu cele care se servesc de Revelion.

Prezenþa la Satu Mare a deputatului IonMarocico, dar ºi a lui Iura Hleba nu este întâm-plãtoare. Aceºtia au participat sâmbãtã, 11 ia -nuarie, la deja tradiþionalul Festival de colinde,organizat an de an la Sighetu Marmaþiei. La fes-tival, în acest an, filiala Satu Mare a UUR a fostreprezentatã de cãtre un grup de copii de etnieucraineanã de la ªcoala Gimnazialã cu claseleI-VIII „Gellert Sandor“ din Micula. Grupul„Micu leana“ a fost pregãtit de domniºoara pro-fesoarã de limba ucraineanã Nicoleta Tcaci ºi decolega ei Loredana Morar, care au însoþit copiiila Sighetu Marmaþiei.

La Revelion, a participat ºi preºedintaOrganizaþiei ucrainene de tineret a filialei SatuMare, domniºoara Vera Lenuþa Boiciuc.

Nicolaie SEMENIUC,secretar al filialei Satu Mare a UUR

Ucrainenii sãtmãreni au sãrbãtorit

Revelionul pe stil vechi

6 Curierul UCRAInEAn

Capitolul ICadru general

Art.1. (1) Prezentul regulament defineºte cadrulspecific de organizare ºi desfãºurare a Olimpiadeide Limba ºi literatura ucraineanã maternã ºi esteelaborat în conformitate cu prevederile Meto dolo -giei - cadru de organizare ºi desfãºurare a competi -þii lor ºcolare, aprobatã prin OM Nr.3035/10.01.2012, numitã în continuare Meto -dologie - cadru ºi care constituie cadrul juridic ge -neral valabil pentru organizarea olimpiadei.

(2) Olimpiada de Limba ºi literatura ucraineanãmaternã este un concurs de excelenþã care seadreseazã elevilor care au interes deosebit pentrudezvoltarea competenþelor de comunicare în limbamaternã, a competenþelor sociale ºi civice, a inte -ligenþei lingvistice ºi a creativitãþii, promovândtoto datã valorile culturale ºi etnice fundamentale,com petitivitatea ºi comunicarea interpersonalã ºieste organizat ºi finanþat de cãtre Ministerul Edu ca -þiei Naþionale prin inspectoratele ºcolare judeþene.

(3) Pentru organizarea ºi desfãºurarea Olim -piadei de Limba ºi literatura ucraineanã maternã serealizeazã, de regulã, colaborãri, asocieri sau parte -neriate cu societãþi ºtiinþifice/asociaþii profesionaleºi/sau instituþii de învãþãmânt superior, insti tuþiiculturale, cu alte persoane fizice ori juri dice,autoritãþi locale, organizaþii neguverna men tale,naþionale sau internaþionale, uniuni, ambasade, iarcolaborãrile, asocierile sau parteneriatele potinclude, în condiþiile legii ºi activitãþi de spon-sorizare.

(4) Având în vedere situaþiile complexe exis-tente, referitoare la modul de studiere a limbiiucrainene de cãtre concurenþi, aceºtia vor fi împãr -þiþi pe clase ºi, în cadrul fiecãrei clase, pe categorii,în funcþie de modul de studiere a limbii ucrainenede cãtre elevi, dupã cum urmeazã:

- categoria A: Concurenþii care frecventeazã ounitate ºcolarã/ secþie/grupã cu predare în limbaucraineanã;

- categoria B: Concurenþii care frecventeazã ounitate ºcolarã/ secþie/grupã cu predare în limbaromânã sau în altã limbã decât limba ucraineanã ºicare învaþã limba ucraineanã ca disciplinã de studiu.

Art.2. (1) Olimpiada de Limba ºi literaturaucraineanã maternã este deschisã tuturor elevilor,de la toate formele de învãþãmânt de stat (zi, seral,cu frecvenþã redusã), particular ºi confesional, cucondiþia sã participe la toate etapele organizate ºi sãîndeplineascã condiþiile de calificare pentru etapeleulterioare la clasa la care sunt înscriºi în anul dedesfãºurare a olimpiadei: ciclul gimnazial - claseleaVII-a ºi a VIII-a ºi ciclul liceal - clasele a IX-a, aXII-a/ a XIII-a.

Art.3. (1) Etapele de desfãºurare a Olimpiadei deLimba ºi literatura ucraineanã maternã sunt: peºcoalã, localã, judeþeanã, naþionalã.

Capitolul IIOrganizarea olimpiadei. Selecþia elevilor ºi

norma de reprezentare

Art.4. (1) Olimpiada de Limba ºi literaturaucraineanã maternã este organizatã de DGÎLM dincadrul M.E.N., prin ISJ/ unitãþile ºcolare subordo-nate, în parteneriat cu UUR, cu Ambasada Ucraineiîn România, cu Consulatul General al Ucrainei laSuceava, cu instituþii de învãþãmânt superior dinþarã sau din afara þãrii, edituri, organizaþii neguver-namentale, instituþii de culturã etc.

(2) Responsabilitatea organizãrii ºi desfãºurãriiolimpiadei revine, în funcþie de etapã, unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitar, ISJ, DGÎLM, conformprevederilor Metodologiei-cadru.

(3) La etapa naþionalã se constituie ComisiaCentralã a competiþiei naþionale, cu cel puþin 15 zileînaintea începerii etapei naþionale a competiþiei, lapropunerea consilierului din cadrul DGÎLM ºi esteavizatã de cãtre directorul general al DGÎLM ºi esteaprobatã de secretarul de stat care coordoneazã

direcþia generalã respectivã, conform prevederilorMetodologiei - cadru.

Art.5. (1) La etapele pe ºcoalã, localã ºijudeþeanã, criteriile de departajare sunt stabilite decãtre comisiile de organizare ºi evaluare, conformprevederilor Metodologiei - cadru.

(2) La etapa naþionalã, va participa, din fiecarejudeþ în care se studiazã limba maternã ucraineanã,indiferent de forma de studiu, câte un elev/clasãpentru fiecare categorie, primul în ierarhia clasei lacare a concurat, cu respectarea punctajului minimprevãzut de regulament, astfel: ciclul gimnazial 4elevi: 2 elevi/ clasa/categorie ºi ciclul liceal 8 elevi:2 elevi/clasã/categorie.

(3) Calificarea elevilor la etapa naþionalã aolimpiadei este condiþionatã de obþinerea unuipunctaj minim de 90 de puncte.

(4) În cazul în care la un anumit nivel de studiunu se realizeazã punctajul minim, locul va fi redis-tribuit unui alt nivel de studiu conform celui maimare punctaj realizat, astfel încât judeþul sã aibãºansa de a obþine cele mai bune rezultate la etapanaþionalã ºi la barajele de selecþie a loturilor depregãtire pentru competiþiile externe în domeniu,conform prevederilor art.40.(4) din Metodologia -cadru.

(5) În cazul în care se decide susþinerea uneiprobe de baraj pentru calificarea la etapa naþionalãla Olimpiada de Limba ºi literatura ucraineanãmaternã, aceasta va viza creativitatea elevilor. Latoate etapele Olimpiadei de Limba ºi literaturaucraineanã maternã se va þine seama de faptul cãlimba (competenþele lingvistice) reprezintã uninstrument pentru manifestarea creativitãþii ºiinteligenþei lingvistice, nu un scop în sine.

Art. 6. (1) Fiecare comisie judeþeanã va trans-mite consilierului de la DGÎLM din cadrul M.E.N.baza de date privind elevii calificaþi, în formatulsolicitat, în decurs de o sãptãmânã de la afiºarearezultatelor, precum ºi judeþului gazdã pentru etapanaþionalã, conform prevederilor Metodologiei -cadru.

(2) Programul desfãºurãrii etapei naþionale aOlimpiadei de Limba ºi literatura ucraineanã mater-nã va fi propus de cãtre inspectorul de specialiatedin judeþul gazdã ºi avizat de DGÎLM din cadrulM.E.N.

Capitolul IIIEvaluarea ºi probele de concurs

Art.7. (1) Programa de olimpiadã este programaºcolarã în vigoare. Toate subiectele propuse ºi selec-tate vor þine cont numai de programa ºcolarã învigoare (competenþele de comunicare) ºi nu vorfavoriza tematic vreunul din manualele existente.Subiectele referitoare la redactarea de texte vor fiastfel concepute, încât sã favorizeze utilizarea efi-cientã ºi creativã a limbii în situaþii reale de comu-nicare ºi sã nu permitã învãþarea bazatã pe memo-rarea de texte.

(2) Pentru etapele judeþeanã ºi naþionalã,subiectele ºi structura acestora sunt responsabili-tatea consilierului DGÎLM din cadrul M.E.N. Înscopul pregãtirii subiectelor ºi stabilirii structuriiacestora, toate cadrele didactice pot transmite pro -puneri de subiecte dupã modelul prezentat anterioretapelor olimpiadei, în format electronic, pe adresaconsilierului DGÎLM din cadrul M.E.N.(codrea.elvira@yahoo.com). Pentru etapele ante-rioare ale olimpiadei, subiectele ºi structura acesto-ra sunt responsabilitatea inspectorului de speciali-tate/inspectorului pentru minoritãþi din fiecare judeþîn care se organizeazã Olimpiada de Limba ºi lite -ratura ucraineanã maternã.

(3) Timpul de lucru pentru proba de concurs estede 3 ore la ciclul liceal ºi de 2 ore la ciclul gim-nazial.

(4) La toate etapele Olimpiadei de Limba ºi li -teratura ucraineanã maternã, rezultatele probei deconcurs, sunt apreciate prin punctaje de la 0 la 100,conform baremelor.

Art.8. (1) La toate etapele olimpiadei, evaluarealucrãrilor este realizatã de cãtre profesori de spe-cialitate din învãþãmântul preuniversitar, avândmerite deosebite, care nu au în competiþie rude ºiafini pânã la gradul al III-lea inclusiv, ºi care nu auelevi calificaþi la clasa la care evalueazã. Aceºtia vorda o declaraþie scrisã (anexã) prin care sã îºi asumerespectarea condiþiilor menþionate la art. 8.alin ( 1).

(2) La toate etapele olimpiadei, rezultateleiniþiale se comunicã prin afiºarea acestora, pentrufiecare categorie, pe clase, în ordine alfabeticã.

(3) Dupã afiºarea rezultatelor preliminare, vaavea loc o întrunire cu elevii concurenþi ºi profesoriievaluatori, la care se vor discuta subiectele ºibaremele probelor de concurs, dificultãþile întâm -pinate etc. Elevii pot solicita sã-ºi vadã lucrarea, iarprofesorii evaluatori vor trebui sã explice ºi sã argu-menteze, dupã caz, punctajul acordat.

(4) În cazul în care elevul considerã cã punctajulstabilit de comisie nu este în concordanþã cubaremul afiºat, acesta poate depune contestaþie (nuse admite depunerea contestaþiei de cãtre altã per-soanã, de exemplu: pãrinte, profesor îndrumãtor,coleg etc.).

(5) Contestaþiile se rezolvã conform Meto -dologiei - cadru.

(6) Dupã eventualele reevaluãri la contestaþii, seafiºeazã rezultatele finale, în ordine alfabeticã ºivaloricã.

Capitolul IVPremierea

Art.9. (1) La toate etapele olimpiadei, ierarhiaconcurenþilor, în vederea premierii se stabileºte înordinea descrescãtoare a punctajului obþinut.

(2) La etapa naþionalã a Olimpiadei de Limba ºiliteratura ucraineanã maternã, Ministerul EducaþieiNaþionale acordã, pentru fiecare an de studiu/cate-gorie, maximum 3 premii, de regulã un premiu I, unpremiu II ºi un premiu III, ºi un numãr de menþiunireprezentând 10% din numãrul participanþilor,rotunjit la numãrul întreg imediat superior, în cazulunui numãr fracþionar, cu respectarea ierarhiei va -lorice ºi a condiþiei de punctaj stabilitã prin acestregulament. În cazul în care 2 sau mai mulþi partici -panþi obþin acelaºi punctaj în concurs, fãrã posibili-tatea de departajare, comisia poate decide acordareaaceluiaºi premiu pentru punctaje egale, cu condiþiarespectãrii numãrului maxim de 3 premii.

Capitolul VDispoziþii finale ºi tranzitorii

Art.10. (1) Toate informaþiile privitoare la orga-nizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de Limba ºi li -teratura ucraineanã maternã vor fi fãcute publicenumai de cãtre preºedintele executiv al ComisieiCentrale.

(2) Formatul electronic de transmitere a datelorprivitoare la elevii calificaþi pentru etapa naþionalãva fi stabilit de preºedintele executiv al comisieicentrale ºi comunicat preºedinþilor executivi aietapei anterioare. Acestora le revine rãspundereaprivind corectitudinea datelor elevilor, care vor fitransmise în modul indicat de cãtre preºedinteleexecutiv al comisiei centrale.

(3) Orice alte date cu privire la desfãºurareaetapelor anterioare celei naþionale, solicitate decãtre preºedintele executiv al comisiei centrale de lapreºedinþii executivi ai comisiilor de la etapele ante-rioare vor fi transmise de aceºtia la termenele pre-vãzute ºi în formatul cerut.

(4) Prezentul regulament intrã în vigoare în anulºcolar 2013-2014 ºi poate fi completat ºi cu alteaspecte organizatorice specifice fiecãrui an ºcolar.

(5) În anexã este prezentat modelul de declaraþiepentru membrii comisiilor.

Director,Alexandru SZEPESI

REGULAMEnT SPECIFICREGULAMEnT SPECIFICprivind organizarea ºi desfãºurarea Olimpiadei de Limbaºi literatura ucraineanã maternã în anul ºcolar 2013-2014

Consilier,Elvira CODREA

7Curierul UCRAInEAn

Consider cã nu poate fi satisfacþie maimare pentru un intelectual decât primireaunei invitaþii de-a participa la o activitateculturalã, fie ea o aniversare, o comemorarea unei personalitãþi din orice domeniu sauprezentarea unei cãrþi. Tocmai de aceea amlãsat toate treburile deoparte ºi, neþinândcont de vitregiile vremii, m-am deplasat laTodireºti. De fapt, am rãspuns iniþiativeifãcute de domnul profesor Mihai Bocancea, fostdirector coordonator în comunã, dar ºi prietenvechi de zeci de ani. În plus, aveam prilejul sãmã reîntâlnesc ºi cu trei prieteni din Dãrmãneºti,distinºii profesori Kolea Kureliuc, Dimitrie ªve-duneac ºi Nicolae Mateiciuc, care activaserã înaceastã comunã.

Acþiunea culturalã a avut loc la ºcoalã. Amrãmas uimit de cum am intrat în curtea ºcolii:clãdire modernã, foarte bine întreþinutã, curãþe-nie de farmacie, luminoasã, pereþii plini de lu -cruri folositoare pentru copii, mai mare dragulsã munceºti ºi sã înveþi aici. Se cunoaºte ºimâna de desãvârºitã gospodinã a directoruluicoordonator, prof. dr. Lãcrãmioara Cocîrlã.

Dac-am trecut pragul ºcolii, am mai avut osurprizã plãcutã: copii frumoºi, îmbrãcaþi ele-gant ºi foarte cuminþi, de fapt cum au fost pe totparcursul activitãþii la care am participat.

Doamna director a deschis activitatea, pre -zen tându-ne pe oaspeþi ºi precizând scopul întâl-nirii noastre, deºi elevii îl cunoºteau. Acþiuneanoastrã se încadra organic într-un proiect educa-tiv „Preþuim valorile satului“, subintitulat foartesugestiv „Exemple de viaþã demne de urmat“.Menþionez cã proiectul se deruleazã în colabo-rare cu Filiala Todireºti a Societãþii pentruCultura ºi Literatura Românã în Bucovina.

În cuvântul sãu, domnul profesor MihaiBocanea ºi-a prezentat aspecte din viaþa sa,

punând accent pe activitatea sa la catedrã, dar ºipe cea desfãºuratã în slujba comunitãþii dinTodireºti. A prezentat asistenþei cum se desfã -ºoarã procesul de documentare, de studiere amaterialelor ºi elaborarea unei cãrþi, mai alesc-a scris cãrþi ºi în specialitatea sa de profesor deistorie-geografie. N-a uitat sã precizeze cã dinaceastã comunã s-au ridicat oameni foarte va -

loroºi, aproape toþi dintre ei fiindu-ielevi în timpul ºcolii generale.

Domnul Nicolae Mateiciuc l-a fe -li citat pe autor pentru realizarea uneinoi cãrþi. A combãtut programeleunor posturi de televiziune de slabãcalitate ºi din care nu ai ce învãþa. Îisfãtuieºte pe copii sã iubeascã ºi sãpreþuiascã folclorul, mai ales pro-ducþiile folclorice liceale.κi aminteºte de foºtii pro-fesori din ºcoala generalã,din liceu ºi din facultate,

care i-au fost modele în viaþã.Domnul profesor Kolea Kureliuc

i-a îndemnat pe copii sã citeascãmult. Apreciazã mult cartea care-afost prezentatã astãzi ºi i-a mulþumitautorului pentru cã l-a fãcut personajdin carte, astfel fãcându-l cunoscutcititorilor ºi sub alt aspect nu numaicum a fost cunoscut ca profesor ºi cafondator ºi conducãtor al cercului„Enigma“. Le-a mai spus copiilor sãciteascã cu atenþie aceastã carte ºi sãporneascã la cules date de prin sat,mai ales de la bãtrânii satului, pentru cã înTodireºti mai sunt încã multe lucrurinedescoperite.

Doamna Lãcrimioara Cocîrlã a avut numaicuvinte de apreciere despre aceastã carte, pecare-a citit-o cu mare atenþie, aflând astfel multelucruri necunoscute despre viaþa acestui sat. Îiureazã mult succes în munca de creaþie, pentruc-a auzit cã mai are proiecte în lucru ºi în scurttimp ne va mai pune la dispoziþie o nouã carte.

Domnul Gheorghe Dolinski a arãtat cã-icunoaºte foarte bine cãrþile scrise de dom-nul Bocancea ºi l-a felicitat pentru cã-naceste cãrþi a abordat problematici di verse,ceea ce denotã cã este multilateral. Recentasa carte scoate la luminã un tezaur ines-timabil al comunei natale. Îndeamnã copiiisã nu uite tradiþiile satului, sã le apere, sã lepractice ºi sã le transmitã celor care vin

dupã ei. Felicitã autorul ºi pentru colaborareace-o are cu colectivul didactic al acestei ºcoli ºicu administraþia localã.

ªi, dacã aceastã parte a fost foarte interesan-tã, atunci ce-a urmat este la superlativ: partici-panþii au pus întrebãri autorului, iar acesta n-aºovãit deloc sã le rãspundã detaliat. „De ce v-aþigândit sã scrieþi cãrþi? (Andreea S.); „Cine vãinspirã sã scrieþi atâtea cãrþi? „Care vã este mo -tt oul în viaþã? (Raluca R.) „În perioada în careaþi fost elev aþi avut ºi note mici“ (Bianca T.);„Aþi avut din copilãrie dorinþa de-a ajunge pro -fe sor? (Nicoleta ª.); „Dacã v-aþi întoarce în timp,aþi alege altã carierã? ( Raluca S.); „Ce mo deleaþi avut în viaþã pentru cã acum se promo veazãnonvaloarea?“ (Maria Holotã, profesoarã).

I-am felicitat pentru tot ce-am vãzut ºi-amauzit, le-am împãrþit participanþilor calendarerealizate de SCLRB pentru anul 2014 cuportrete ale scriitorilor români. Am plecatgândindu-mã la faptul cã învãþãmântul românescmai poate spera atâta timp, cât mai are asemeneacadre didactice cum sunt cele din comunaTodireºti.

prof. Gheorghe DOLINSKI

Remeþi, o localitate româneascã populatã decetãþeni de etnie ucraineanã. Apele limpezi aleTisei îi udã hotarul ºi pãmântul bun de cultivatlegume. Vântul adie printre sãlcii plângãtoare ºicerul lumineazã a despãrþire. Dincolo de firulrâului este þara marelui poet, prozator, pictor,Ta ras ªevcenko, un adevãrat Eminescu alUcrainei.

Locuitorii din Remeþi sunt oameni harnici,buni cunoscãtori ai muncilor agricole, ai creº-terii animalelor ºi ai exploatãrii lemnului. Eirespectã þara în care trãiesc, vorbesc foarte binelimba românã ºi, în acelaºi timp, îºi pãs treazãportul, limba, credinþa, obiceiurile poporuluidin care provin.

Aici, la Remeþi, s-a nãscut cu câteva zeci deani în urmã ºi Mihai Macioca. Încã din fragedãtinereþe, acest om a fost guvernat de freneziafaptei ºi prea plinul poftei de a trãi ºi a realiza.

A fost cel mai tânãr preºedinte de CAP dinregiunea Maramureº. A modernizat muncaagricultorilor din satul lui natal, prin organizareºi muncã profesionalizatã producþiile agricoleºi cele animaliere au crescut, ceea ce a dus la

creºterea nivelului de trai al sãtenilor.Faima acestui om a fost ºi rãmâne focul viu

al cinstei, al modului de a fi, gândi, munci,simþi, spera, visa, realiza ºi de a ajuta.

La Mihai Macioca gãsim virtuþi ca modestia,voitul ºi înþelesul anonimat al faptei, fãrã jeluirepentru multã cheltuire de sine ºi preþul sudoriiinvestite în opera ºi totdeauna bucuria datorieiîmplinite.

De pe ogoarele ºi fermele Remeþiului, MihaiMacioca a fost promovat în munci de condu -cere la importante instituþii din regiunea Mara -mureº ºi apoi în judeþul Satu Mare. În toatelocurile unde a muncit, a dat dovadã de neas -tâmpãrul întru faptã, limpedea viziune a lucru-lui cãruia s-a consacrat, frenezia cu care s-abãtut ºi se bate sã facã din azi mâine. Iatã doarcâteva din trãsãturile de caracter ale domnuluiMihai Macioca.

Ajuns la anii meritaþi ai pensiei, când pentrudomnul Macioca ziua ar trebui sã fie a destin-derii în parc, în poiene cu iarbã verde, în dulcerepaus de trup ºi reculegere de spirit, el conti -nuã munca ºi lupta cu inerþia din rãsputeri, areo neistovitã credinþã în faptã ºi se încãlzeºte lafocul viu al speranþei, al realizãrilor „zicându-ºicã totul e posibil pe lumea asta.“

A activat colectivele mai mici ºi mai mari decetãþeni de etnie ucraineanã pentru a-ºi practicatradiþiile, cultura fãcând ca judeþul nostru sã fiemai bogat prin multiculturalitate. Prin mani-

festãrile ºi spectacolele ce le organizeazã facecunoscutã cultura ºi tradiþiile vecinilor noºtridin Ucraina, dar ºi al etniei ucrainene ce trã ieº -te, munceºte ºi creeazã pe pãmântul României.

Prin organizarea priceputã a etnicilor ucrai -neni, domnul Mihai Macioca nu a izolat aceastãcategorie de cetãþeni, ci încearcã ºi reuºeºtesã-i integreze în viaþa de zi cu zi a românilor, înactivitãþi culturale, sportive în tot ce e în folosulcetãþenilor României.

Apreciez foarte mult iniþiativa domnuluiMihai Macioca ºi sprijinul dat de organeleadministraþiei municipale ºi judeþene ca mareleTaras ªevcenko sã aibã o statuie în municipiulSatu Mare, în parcul din faþa MuzeuluiJudeþean de Istorie.

Pe acest titan al culturii ºi artei ucrainene îlputem vedea zilnic trecând pe lângã bustul luiamplasat pe aleea parcului. În fiecare an, laspectacolul omagial putem asculta lucrãri dincreaþiile sale ºi cântece ucrainene, îl putemcunoaºte mai bine pe Taras ªevcenko, cel carereprezintã o figurã emblematicã pentru spaþiulcultural ucrainean ºi universal.

„A fost fecior de þãran, dar a devenit unstãpân în împãrãþia spiritului. A fost iobag, dara devenit un titan în împãrãþia culturii uma -ne...“, spune Ivan Franko, un alt exponent algeniului literaturii ucrainene.

Mihai SAS

Comorile satului sunt puse în valoare

Nu izolare, ci integrare

Curierul UCRAInEAn8

Sãrbãtorile de la rãspântia anilor2013 ºi 2014, inclusiv Revelionul, le-am petrecut, pentru prima datã în viaþamea, în spital. O necunoscutã infecþieurinarã m-a þintuit, fãrã milã, de patulbolnavului, din douã însemnate unitãþispitaliceºti.

Imediat, dupã Crãciun, paºii m-au dus înspreUrgenþa Spitalului Municipal din Oneºti, decâþiva ani renovat, în baza unui proiect euro-pean, ajungând, în cele din urmã, la secþiaINTERNE a acestuia.

Colegul meu de salon, din satul Brãtila, celscãldat de apele Tazlãului, un afluent al Trotu -ºului, pe care este clãdit municipiul, m-a primitcu multã cãldurã prieteneascã. Deºi sufeream deboli diferite, amândoi ne bucuram de aceeaºiîngrijire atentã ºi bunã din partea întregului per-sonal medical. Nici n-am observat cum ºi cândam trecut deja într-un An Nou! Doar poate prinluminile ce strãfulgerau cerul oraºului, la miezde noapte, în buchete multicolore, de unde teaºteptai cel mai puþin, ca privitor prin fereastrasalonului. Am toastat cu câte o canã de ceai, pepost de ºampanie, urându-ne, ce altceva, decâtsãnãtate („cã-i mai bunã decât toate!“- parcã,altã rezonanþã are aceastã banalã dorinþãcând te afli printre bolnavii, aºteptându-ºitãmãduirea doritã). Adormisem imediat,dupã ce s-au stins focurile de artificii aleRevelionului... Numaidecât, peste câtevaore, vor veni surorile cu tratamentul pre-scris fiecãruia. Dimineaþa, desigur, nu vaîntârzia slujba Sfintei Liturghii, dedicatãsãrbãtoririi Tãierii împrejur, cea dupãTrup a Domnului, precum ºi Sf. Vasile celMare, ce se va oficia în Capela „Sf. MareMc. ºi Tãmãduitor Pantelimon“ a spitalu-lui. Noi vom asista, la desfãºurarea ei,prin puterea Duhului Sfânt, urmãrind prinuºa balconului, din capãtul coridorului cedã spre bisericuþa-bijuterie, cum se adunãcredincioºii ortodocºi, la început de An Nou, înlãcaºul sfânt. Mângâiaþi de lumina lumânãrilor,aprinse lângã capelã, ne vom închina împreunãcu ei, întru rugãciunile pentru sãnãtatea tuturorviilor lor ºi întru pomenirea celor mutaþi laDomnul, în veºnicii, din familiile lor...

Colegul de salon se pregãteºte de externare,stabilitã pentru ziua, când va împlini douã sãp-tãmâni de spitalizare. Nu-i vindecat complet,dar este destul de optimist: „Am trecut eu prinatâtea încercãri în viaþã - ºi în Brãtila, fãrã sã mãînec în fântâna din propria-mi curte, ºi înTurcia, unde am muncit 6 ani, la Istanbul,scãpând ºi dintr-un accident rutier, precum ºi lainundaþiile anului 1991, când m-am aruncat, depe pod, în apele învolburate ale Tazlãului (ce auprovocat, atunci, ºi ruperea barajului de la laculBelci, de lângã zona industrialã a oraºului),salvând-o pe cumnatã-mea, - aºa cã am nãde-jdea cã Domnul mã va tãmãdui ºi de acest astmnesuferitor. Îi voi obliga pe cei de la CasaJudeþeanã de Sãnãtate, în ciuda crizei actuale,sã-mi aprobe un tratament intensiv la Sanatoriulsubteran din Salina de la Tg. Ocna, þinând contcã sunt vãduv, deºi tânãr încã ºi cu o pensieextrem de micã. „Ajutã-l, Doamne, pe Miticã,acela ce mi-a fost hãrãzit ca sã trecem, împre-unã, în spitalul oneºtean, pragul anului 2014!Dã-le curaj, înþelepciune ºi mai multã omeniecelor de la Casa de Sãnãtate din Bacãu, pentrurezolvarea cazului sãu! M-am înþeles cu el, încele aproape zece zile de spitalizare, precum cuun frate, deºi, câteodatã, l-am deranjat cu lumi-na, lãsatã aprinsã, pentru citirea cãrþii de me -morii a Anei Blandiana sau cu ascultarea laradio a unor concerte simfonice (exceptând,bineînþeles, Sfânta Liturghie, transmisã de Tri -ni tas, pe care o admitea zilnic, în timp ce citeadin Biblie).

Dupã plecarea sa acasã, locul i-a fost imedi-at ocupat de un bãtrân de peste 80 de ani, care,cu toatã „opoziþia“ sa faþã de aducerea sa la spi-

tal, de cãtre fiicã-sa, a fost preluat, sub aceeaºiîngrijire atentã ºi profesionistã, din partea per-sonalului secþiei. Cu emoþie, am aflat cã el esteultimul conducãtor al trenuleþului-drezinã, caretraversa, în anii 1950-60, pe o linie îngustã,Oneºtiul, pornind tocmai de la Scutarul Sovejei.Ulterior, a fost desfiinþatã, dupã ce niºte inun-daþii au rupt podul de peste Caºin, unde-i erastrãvechiul traseu.

Nu peste multe zile, am pãrãsit ºi eu salonuloneºtean de la INTERNE, cu recomandareaexpresã de a continua tratamentul într-o clinicãspecialã de nefrologie pentru stabilirea diagnos-ticului corect al bolii de care sufeream. Aºa amajuns, chiar în ziua, când împlinisem 74 de ani,la Spitalul de Nefrologie „Carol Davila“ dinBucureºti, la secþia de Terapie Intensivã, con-dusã de profesorul doctor, Adrian Dan Zugravu.Dar ce-am observat aici, de la bun început, ca

organizare ºi îngrijire medicalã de calitate, nuam avut ocazia de a vedea vreodatã, în viaþamea, chiar dacã nevoile sãnãtãþii personale sauale familiei m-au purtat prin destule spitale dinþarã! Totul e la superlativ aici - ºi ca gestionareaactului medical, ºi ca ordine ºi curãþenie, - cemai !- nivel occidental, pur ºi simplu! Saloane,cu acces „permanent deschis“, circular rãspân-dite pe cel dintâi etaj al clãdirii noi, din bd.Dacia, nu de multã vreme construitã, prin acce-sare ºi de fonduri europene, asigurã o atmosferãbinefãcãtor liniºtitoare ºi tãmãduitoare pentrutoþi bolnavii, aflaþi sub îngrijirea ultraprofesio -nistã a unui colectiv medical tânãr, dar foartebine pregãtit. ªi au atâtea cazuri dificile derezolvat (dialize, accidente nefrologice, infecþiiurinare recidivate º.a.), mai ales cu pacienþi învârstã, mulþi depãºind opt decenii de viaþã!Pentru toþi, însã, existã aceeaºi preocupare aten-tã ºi profesionistã, non-stop, 24 de ore din 24.Aparatura din dotare este de calitate performan-tã, din ultima generaþie, dar mai performanþisunt doctorii, asistentele, surorile medicale,infirmierele, în mod deosebit, sufleteºte, ome -neºte! Le urmeazã, exemplar, un grup de medicirezidenþi, prezenþi, zi de zi, în saloane, tot „des-cusând“ pe pacienþi, în legãturã cu apariþia ºievoluþia suferinþei ºi bolilor lor ºi notând, cuminuþiozitate, toate acestea în blocnotesurile lorrezidenþiale. Dupã feþele lor luminoase ºi sin-cere, nu cred cã existã vreo îndoialã în cepriveºte hotãrârea lor de a profesa în România,de a nu-ºi pãrãsi þara pentru condiþii bune delucru ºi salarii mai mari.

Mulþumind dlui profesor-doctor, pentruîngri jirea ce mi se acordã în cadrul secþiei T.I.,nu am putut sã nu exclam, cu admiraþie: „ Aici,la Dvs. existã atâta cãldurã acumulatã, cã estefoarte greu a determina cu exactitate, care-i maiimportant: cea termicã sau cea sufleteascã,uma nã?“. ªi încã este demn de adãugat cã îngri -ji rea sufleteascã se completeazã foarte armo-nios cu slujbele Sfintei ºi Dumnezeieºtei Litur -

ghii, sãvârºite, în fiecare duminicã, deun preot, în capela ortodoxã, imple-mentatã la etajul IV al Corpului „A“.

De multe ori, stând întins în patulcomod, „telecomandat“, citeam dincartea „Umbre ºi lumini“ a prinþeseiMaria Cantacuzino-Enescu (solicitatã

chiar ºi de o dnã asistentã, în timp ce-mi insta-la perfuzia, în salon), lângã o noptierã ce-mislujea ca loc de pãstrare a lucrurilor personale,dar care se transforma, de trei ori pe zi, ºi într-omãsuþã pentru servirea mesei, foarte gustoasã,bine pregãtitã (diferenþiat preparatã pentru dia-betici ºi pentru ceilalþi bolnavi), în ciudaregimului dietetic din spital. Sporadic, ascultammãrturisirile colegilor de salon, cãci bolnavii auun dar special al povestitului, precum pescarii ºivânãtorii. Iatã-l, de exemplu, pe pilotul bucu -reºtean, cândva un zburãtor-acrobat neînfricat,pe aerodromul militar de la Bobocu-Buzãu, pesupersonicele MIG-uri, povestind de boala sanecruþãtoare (leucemia). Lui i se adaugã focºã -n ea nul, fost CTC-ist, acum cu protezã la unpicior (amputat din cauza diabetului), bun cu -nos cãtor al serelor din Oneºti, de unde aprovi -zio na, cândva, florãriile din Focºani. Se

menþine, ºi azi încã, admirator al sportuluioneºtean, al Nadiei Comãneci, al handba -liºtilor trotuºeni, inclusiv... al lui „Gu riþã“,adversar al acestora, de multe ori, în SalaPolivalentã de la Focºani (este vorba decelebrul campion mondial de handbal,Gheorghe Gruia, despre care mi-am permissã-i fac ºi o surprinzãtoare destãinuire, anu -me cã am fost coleg de clasã, cu el, laªcoala militarã de radiolocaþie din Bucu -reºti). Dar, cel mai interesant este, totuºi,aproape nonagenarul moº ªerban, neîmpã-cat cu situaþia sa de pacient la T.I., mereu cugândul, în special noaptea, la vacile ºi calulsãu, rãmaºi acasã, în perioada aceasta, fãrãgrija ºi dragostea lui. Asistentele, surorile,

împreunã cu profesorul lor, îl fãcuserã „altom“, faþã de cum arãta la internare, însã, acum,el le cere, tot mai insistent, ca sã-l externeze, câtde urgent posibil!

Iar eu le admiram munca neobositã a acestor„albinuþe“ neostenite, ce au pentru fiecare bol-nav, câte un cuvânt bun, de mângâiere ºi deîmbãrbãtare. ªi, fãrã sã vreau, îmi zbura gândulla modul cum se comportã societatea cu aceastãbreaslã de tãmãduitori ai trupului ºi sufletuluiomenesc, la „mizeria“, în care sunt aruncaþi, decãtre mass-media, chiar ºi de proprii pacienþi,de-a-valma, vinovaþii cu cei nevinovaþi, fãcân-du-i rãspunzãtori de toate relele sistemului. Pedeasupra, mai dorim ºi performanþã de la ei, îivrem sã nu plece la lucru în strãinãtate, dar din„hoþi“, „ºpãgari“ ºi „corupþi“ nu-i scoatem!

Dar, pentru mine, ei au fost ºi rãmân niºteeroi, pe câmpul de luptã neîncetatã, cu un ina -mic necunoscut, desfãºurând bãtãlii neîncer-cate, de multe ori, riscant de periculoase, în carese mai ºi pierd vieþi omeneºti (precum pe front,unde nu mor doar cei ce comit greºeli, vinovaþiori fãrã nici un fel de vinã!). Aceºti luptãtorineînfricaþi îmi aduc alinare, trupeascã,sufleteascã, desigur, cu tãmãduire!..

... nenumãrat, nemãsurat ...bobiþe, finele broboade,perfuzia-mi în corp strecoarã:pic! pic! pic! -- cine le sloboade?-în venele-mi ce tot mãsoarã,nemãsurat, fãrã mãsurã?--„tic-tac“-ul clipelor, cedate(cu fiecare picãturã,din veacuri de eternitate)clepsidrei, fãrã de cadrane,ce scurge lin, fãr' mãsurare,secundele-mi (cu zile, anii!)-ne-ndurãtor, fãrã oprire...... Desigur, cu tãmãduire!

Paul ªOUCALIUC

NU LOVIÞI ÎN DOCTORI!

Curierul UCRAInEAn 9

(Urmare din numãrul 253/254)

Meritã arãtat faptul cã I. Mazepa urmãreapânã la sfârºitul hatmanatului sãu, prin corespon-denþa asiguratã de P. Orlyk, tot ce se petrecea laBender ca ºi în întreaga regiune vecinã cuUcraina, ceea ce l-a ajutat sã fie la curent cu toateevenimentele politice ºi militare în curs. Astfel,dupã ce Bender a obþinut, la începutul secoluluial XVIII-lea, statutul de reºedinþã a seraschieru-lui turc [guvernatorului - T.R.], dupã mutarea eide la Babadag [oraº pe teritoriul Dobrogei dinRomânia de astãzi - T.R. ], oraºul s-a transformatîntr-un centru al vieþii politice, diplomatice, mi -litare ºi economico-comerciale, devenind princi-palul centru de pazã la agitatul hotar nordic alImperiului Otoman. Dupã cum susþine pe bunãdreptate G. Astvaþaturov în lucrarea sa privindistoria oraºului Bender „priceputul seraschierIusuf-paºa, sosind de la noua sa reºedinþã dinBender a început nu doar sã reconstruiascãfortãreaþa, dar a reînnodat contactele diplomaticeanterioare ºi a pornit sã caute altele noi. Slãbireaputerii sultãneºti centrale i-a obligat pe politi-cienii interesaþi din diverse þãri sã se adresezedirect puternicilor guvernatori turci. Deosebit deactivi erau diplomaþii polonezi ºi suedezi, intere-saþi de actualizarea raporturilor ruso-turce. Întoamna anului 1707, s-a intensificat corespon-denþa diplomaticã turco-suedezã. La începutullunii mai 1708, favoritul lui Carol al XII-lea,regele polonez S. Leszczynski, trimite la Iusuf-paºa, la Bender, pe bucãtarul coroanei StanislawTarlo, de la care trimisul lui I. Mazepa, prezent laBender „a aflat în amãnunt cã adeptul luiStanislaw Leszczynski, dl Tarlo, cerea prinseraschierul din Bender ca Poarta sã ajute mãcarcu puþinã hoardã“. „Pe lângã suedezi ºi polonezi,- afirmã G. Astvaþaturov, - a început sã-ºi trimitãmesagerii ºi hatmanul ucrainean I.S. Mazepa“,ceea ce aratã, pe de o parte, cã el ducea o politicãexternã independentã faþã de Moscova, iar pe dealta, cã îºi dorea fãrã margini sã obþinã indepen-denþa Ucrainei. „Precaut, conducãtorul cazacilor- continuã autorul lucrãrii despre fortãreaþaBender - acþiona mai exact ºi multã vreme aju-toarele lui Petru I nu au înþeles care este misiuneala Bender a omului de încredere al lui Mazepa,grecul Zgura, trimis la seraschierul-paºa dinSilistra [pânã în anul 1700, Bender era subordo-nat seraschierului din Silistra, actuala Bulgarie -T.R.] cu complimente ºi cadouri reciproce, pre-cum ºi cu scuze pentru nedreptãþile pricinuite [încampaniile anterioare - T.R.] hoardei dinBilhorod“. Desigur, acest lucru îl cunoºtea ºi pi -sarul general P. Orlyk.

Totuºi, M. Kostomarov precizeazã cã Zgura aîncercat sã-l provoace pe I. Mazepa îndemnându-l sã-l trãdeze în mod deschis pe þar ºi sã treacã departea Poloniei. Legat de aceasta, renumitulistoric ucrainean a descris astfel aceastã situaþiedelicatã despre care experimentatul hatman ºtiadin timp: „Domnul Tarlo i-a scris, la 9 iunie[1708 - T.R.], o scrisoare hatmanului prin care îlîndemna sã se alãture regelui suedez ºi luiStanislaw Leszczynski ºi l-a asigurat, în numelecelor doi regi, cã oastea zaporojeanã ºi întregulpopor ucrainean îºi vor pãstra toate drepturile ºilibertãþile vechi ºi vor dobândi altele noi numaica hatmanul, eliberându-se de sub puterea tiranu-lui, sã se întoarcã la suveranul dintotdeauna ºimaica comunã, Republica Polonã. Deºi I.Mazepa a avut demult asemenea planuri secrete,cunoscând dublul rol provocator al lui Tarlo, atrimis aceastã scrisoare „cancelarului rusGolovkin ºi l-a întrebat cum sã procedeze. Þaruli-a poruncit hatmanului sã-i rãspundã lui Tarlocum doreºte“, verificând, probabil, încã o datãloialitatea lui I. Mazepa faþã de intereseleMoscovei sau având în continuare încredere în el.În asemenea condiþii, hatmanul ucrainean a pro-cedat din nou cu înþelepciune. „Atunci Mazepa, -

continuã M. Kostomarov, - i-a rãspuns lui Tarlo,la 23 iulie [1708 - T.R] cã ajunge ca el, hatma nul,sã fie împiedicat de a fi credincios þarului sãu, iar

în plus nici poporul ucrainean nu va acceptaniciodatã sã se uneascã cu polonezii din cauzacãrora au suportat o mulþime de rele“, ascunzân-du-ºi, astfel, adevãratele planuri privind viitoareauniune politico-militarã cu Suedia ºi Polonia.

Interesant ni se pare ºi faptul cã, imediat dupãcurajoasa sa hotãrâre politico-militarã, înoctombrie 1708, Mazepa trimite la Iusuf-paºa laBender un sol cu o scrisoare lungã de opt paginiscrisã sub dictare de cãtre P. Orlyk în care explicãîn detaliu motivele trecerii sale de partea regeluisuedez.

În felul acesta, partea turcã, în general, darmai ales guvernatorul Istanbulului la Bendercunoºtea bine evenimentele ce priveau opþiuneaistoricã a lui I. Mazepa din 1708, ba mai mult,urmãreau cu atenþie toate acþiunile hatmanuluiucrainean din prima jumãtate a anului 1709 ºi deaceea faptul cã a apelat la autoritãþile turceºti,dupã lupta de la Poltava, cerând acordul de a seaºeza, împreunã cu Carol al XII-lea, la Bender nua fost o surprizã nici pentru Imperiul Otoman,nici pentru domnitorul de atunci al Moldovei,Mihai Racoviþã.

În favoarea alegerii oraºului Bender ca loc deaºezare au pledat, fãrã îndoialã, mai mulþi factori,ºi anume: deplasarea spre Crimeea, ca una dintrevariante, pãrea, pe de o parte, periculoasã dincauzã cã numai cu zece ani în urmã hatmanul aparticipat, împreunã cu Petru I, în campaniiîmpotriva tãtarilor crimeeni, ceea ce musulmaniiar fi putut sã nu ierte, pe de altã parte, acesta, aºacum am arãtat mai sus, a întreþinut pânã nudemult, cu ajutorul lui P.Orlyk, relaþii politice ºidiplomatice intense atât cu seraschierul dinBender, Iusuf-paºa, cât ºi cu domnitorul Moldo -vei, Mihai Racoviþã ºi cunoºtea bine situaþia dinBender ºi din împrejurimi încã din vremea cam-paniilor anterioare spre sud, împreunã cu S. Palii.

Important s-a dovedit a fi ºi faptul cã I. Maze -pa avea în oastea sa numeroºi ostaºi originari dinMoldova, lucru care în situaþia criticã datã cãpã-ta o importanþã practicã. Aceºti repre zentanþiputeau sã-i ofere hatmanului un ajutor concret îndislocarea oºtii cãzãceºti pe teritoriul Moldoveiortodoxe vecine, fapt care, mai târziu, a devenitrealitate.

În aceste circumstanþe, I. Mazepa a pomenit ºiscrisoarea sa anterioarã, scrisã sub dictare decãtre P. Orlyk, cãtre cancelarul rus G. Golovkinîn care îl lãuda pe polcovnicul Danylo Apostoldin Myrhorod [fiul polcovnicului de Hadiaci ºiMyrhorod, de origine moldoveneascã, PavloApostol, încã de pe timpurile lui BohdanHmelnyþkyi, hatman al Ucrainei între anii 1727 ºi1734, pãrintele lui Petro Apostol, învãþatul rus -T.R.], care ºi-a pãstrat puternice legãturi de rude-nie în Moldova, inclusiv, la nivelul domnitoruluiacestui principat. În aceastã scrisoare, I. Mazepascria, între altele: „Numitul polcovnic DanyloApostol este de origine moldoveneascã. Înarmatã, el s-a remarcat prin vitejie ºi este cel maivechi dintre toþi polcovnicii, de asemenea, el ºi-acâºtigat încrederea ºi dragostea întregii oºti, darmai ales a regimentelor de luptã, ºeful spateluifrontului Lomikovskyi ºi judecãtorul generalCiukevyci, precum ºi polcovnicul din Pryluþksunt cuscrii lui; polcovnicul din Lubno estebunicul lui; polcovnicul din Nijyn îi estecumãtru, iar toþi ceilalþi polcovnici ºi persoaneimportante sunt fie apropiaþii sãi, fie întreþin cu elrelaþii strânse de prietenie“. Toate acestea luatelaolaltã au influenþat în mod hotãrâtor decizia luiI. Mazepa care îi comunica lui Carol al XII-lea în

prezenþa lui P. Orlyk, cã „în cea de a cincea zivom fi de partea cealaltã a graniþei ºi vom fi însiguranþã“.

Aici am dori sã atragem atenþia asupra unuifapt care va avea o mare importanþã în timpulºederii hatmanului ucrainean la Bender ºi care,dupã moartea acestuia, va afecta soarta lui P.Orlyk: în timpul trecerii Niprului la Perevolocinaacesta a reuºit sã ia cu el atât bunurile proprii, câtºi cele ale hatmanului. Este vorba de bani, pietrepreþioase, veselã scumpã, inclusiv, douã butoiaºecu galbeni. Dupã cum menþiona O. Subtelnyi,datoritã darurilor generoase pe care i le ofereaþarul, în cei 21 de ani de hãtmãnie, I. Mazepa aacumulat aproape 20 de mii de proprietãþi ºi adevenit unul dintre cei mai bogaþi feudali aiEuropei.

Alta a fost situaþia tezaurului ºi averii lui P.Orlyk. Dupã cum a mãrturisit el însuºi, fugind depedeapsa lui Petru, soþia sa a reuºit sã salvezedoar o pungã cu scrisorile lui I. Mazepa cãtre S.Leszczynski, trei hrisoave ale þarului închestiunea lui V. Kociubei ºi Iskra, „cu obiectelepreþioase ale mele ºi câteva mii de galbeni“, cuacest tezaur ea a trecut Niprul doar în rochie, cucopiii, iar toate vietãþile încãrcate în 30 de care,argintul ºi banii s-au prãpãdit pe Nipru“. Dar celmai tragic pentru P. Orlyk a fost faptul cã el alãsat pentru totdeauna în urma sa Ucraina, obli -gaþiile sale curente, proprietãþile de lângã Nijyn,din regiunile Starodub, Cernihiv, Poltava primitepentru serviciul sãu ireproºabil ºi proprietãþiledin Galiþia ce se cuveneau rangului sãu.

Acþiunile hotãrâte ale lui I. Mazepa care, înîmprejurãri relativ calme, a reuºit sã treacã pemalul drept al Niprului oastea care îl însoþea, pemembrii familiilor comandanþilor, inclusiv ai luiP. Orlyk ºi ai multor cazaci, precum ºi bunurilemobile ale acestora, l-au convins definitiv ºi peCarol al XII-lea sã porneascã spre Bender.

În ultimul moment, regele a abandonat ceamai mare parte a armatei sale în responsabilitateageneralului Levengavpt care, în curând, a fostluat prizonier de Petru I, acesta urmãrindu-i înmod stãruitor pe fugari.

Aflând de la prizonierii suedezi care, dupãinterogatorii extrem de dure, erau omorâþi pe locsau trimiºi în surghiun în Siberia, cã hatmanulîmpreunã cu pisarul general, precum ºi regele seîndreaptã spre Bender, a trimis în urmãrirea lorpatru polcuri de cãlãreþi în frunte cu general-maiorul G. Volkonski ºi brigadierul G. Kropotov.ªi doar faptul cã urmãtorii au pornit cu întârziereîn urma fugarilor ºi cã ei, spre deosebire de I.Mazepa, nu cunoºteau particularitãþile deplasãriiprin necuprinsa stepã, foarte netedã ºi uniformã,a salvat, în primele zile de deplasare armataucraineanã ºi resturile armatei suedeze de unmãcel total. În stepa bãtutã de copitele câtorvamii de cai ºi de mai multe mii de infanteriºti,oameni simpli, adepþi ºi membri ai familiilor lor,sub un soare arzãtor de varã nepãsãtor la sufe -rinþele oamenilor ºi în lipsa aproape totalã a apeipotabile ºi a hranei corespunzãtoare, întâlnind încale doar curgane, situaþia a fost salvatã, se pare,doar de autoritatea marelui hatman ucrainean ºicunoaºterea de cãtre acesta a stepei sudice.

În lucrarea sa „Mazepa, Orlyk, Voinarovskyi.Eseuri istorice“, reeditatã în 1991, la Lviv, I.Borºceak a descris astfel situaþia complexã dinacele zile tragice.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Traducere de Ion ROBCIUC

Dr. Teofil Rendiuk:

HHaattmmaannuull UUccrraaiinneeii ,,

PPyyllyypp OOrrllyykk

Curierul UCRAInEAn10

(Urmare din numãrul231/232/2012)

Valul de urã împotriva bolºevi-cilor era aºa de mare, încât putereasovieticã a fost obligatã sã contra-mandeze demobilizarea unitãþilorArmatei Roºii amplasate pe terito-riul Ucrainei. Practic întregul teri-toriu, în anul 1921, era în mâinilepoporului rãsculat.

Datã fiind situaþia în care seafla Ucraina, conducerea Repu -blicii Popu lare Ucrainene, aflatãpe teritoriul Poloniei împreunã cuarmata sa de cca 30.000 militari, aelaborat un plan de luptã privindpãtrunderea unitãþilor sale militareîn Ucraina în scopul de a se uni cugru puri de rãsculaþi în vederea în -lãturãrii puterii sovietice.

Pentru a realiza acest plan, con-ducerea Directoratului a format ounitate militarã de voluntari ucrai -neni, care, în noiembrie 1921, subcomanda generalului Tiutiunnyk, aînceput al doilea „Marº de Iarnã“.Aceastã campanie militarã de iarnãa fost mai scurtã decât cea din iarna1919-1920. Ofensiva acesteia s-adesfãºurat pe trei direcþii: Basa -rabia, Podolia ºi Volânia.

Grupa basarabeanã, dupã câte-va zile de marº pe teritoriul ucrai -nean, s-a îndreptat spre România,fãrã sã intre în luptã cu unitãþilemilitare bolºevice.

Grupa Volâniei, compusã din400 de militari, a reuºit sã înfrângãla Volânia unitatea de cavaleriesovieticã, sã punã mâna pe caiiaces teia ºi din unitatea de infan-terie s-a transformat în cea de ca -va lerie. Aceastã unitate a reuºit sãse apropie de Kiev, dar a fost obli -ga tã de armata sovieticã mai nu -me roasã sã se retragã, astfel încâtla sfârºitul lunii noiembrie 1921 atrecut graniþa Poloniei.

Grupa Podoliei, alcãtuitã din800 de militari, condusã de gene -ralul Tiutiunnyk, a avut parte de unsfârºit tragic. Dupã 3 zile de marº,respectiv, la 7 noiembrie 1921, areu ºit sã ocupe localitatea Koros -ten. Dar lângã localitatea Bazar,aproape de oraºul Jyto myr, a cãzutîn ambuscada cavaleriei comandatede Grigori Kotovski. O parte dinmilitari ucraineni au cãzut în luptã,iar marea majoritate au fost luaþiprizonieri. Dintre aceºtia 359 mili-tari au fost împuºcaþi, la 23 noiem-brie 1921, lângã localitatea Bazar.Cei care au scãpat din încercuire,inclusiv statul major, s-au întors, la20 noiembrie, pe teritoriul Polo niei.

Aceastã nereuºitã a celui de aldoilea „Marº de Iarnã“ din anul1921 s-a datorat urmãtoarelorcauze:

a) Noua Politicã Economicã(NEP) a fost implementatã înUcrai na mai târziu decât în Rusia

centralã, ceea ce a dus la slãbireaspiritului antibolºevic al þãrãnimiiîmpotriva puterii sovietice;

b) Ofensiva unitãþii de militariucraineni condusã de generalulTiu tiunnyk, a fost efectuatã toam-na târziu, când þãrãnimea rãsculatãs-a retras spre case pentru iernare;

c) Puterea sovieticã, care areuºit sã înfrângã inamicii în altezo ne ale Rusiei, a concentrat la fi -n e le anului 1920 pe teritoriulUcrai nei cca 46% din întregulefec tiv al forþelor sale armate; res -tul de 54% au fost dirijate îm po -triva armatei albe (19%), polo -nezilor (19%), rãsculaþilor din altezone ale Rusiei (16%).

Dupã înfrângerea forþelor mili -tare polono-ucrainene ºi a armateilui Vranghel, Armata Roºiei ºi-aconcentrat forþele militare împotri-va rãsculaþilor din Ucraina.

d) Mare parte a poporului ucra -inean istovit de cei 7 ani de rãz -boa ie neîntrerupte pe teritoriulsãu, a abandonat, practic, luptaîmpo triva puterii sovietice.

VI. Republica Popularã Ucrai -neanã de Vest (18 septembrie1918 – 18 martie 1921)

În paralel cu acþiunile militaro-diplomatice desfãºurate de Repu -blica Popularã Ucraineanã, în peri -oada 1917-1921, pentru obþi nereaindependenþei, suveranitãþii ºi iden-titãþii sale naþionale, în septembrie1918, ca urmare a destrã mãrii Impe -riului Austro-Ungar, ucra inenii dinGaliþia (care aveau mai multe drep-turi politico-culturale decât ucra -inenii aflaþi sub ocupaþia regimuluiþarist) s-au pregãtit pentru preluareaputerii. În acest scop, la Lvov, a fostorganizat Comitetul Militar Ucrai -nean, în fruntea cãruia a fost numitDimitri Vitovskyi, ºeful unitãþii mi -litare de puºcaºi ucraineni galiþieni.

De asemenea, la Lvov, la 18septembrie 1918, a fost organizatão adunare a deputaþilor ucrainenicare fãceau parte din Parlamentulaustriac ºi a reprezentanþilor parti -de lor politice ºi organizaþiilor ci -vile ucrainene. Aceastã adunare ahotãrât crearea Radei NaþionaleUcrainene din Gali þia, al cãreipreº edinte a fost ales Evhen Pe tru -ºevyci.

Pentru atingerea acestui obiec-tiv, la 30 octombrie 1918, deputaþiiucraineni au solicitat Parla men -tului austriac predarea întregii pu -teri politico-administrative dinGaliþia, Bucovina ºi Ucraina Sub -carpaticã (care erau încorporate înImperiul Austro-Ungar) cãtre RadaNa þio na lã Ucraineanã din Galiþia.Aceastã cerere a fost respinsã deParla mentul ºi Guvernul austriac.

Ca urmare a acestui refuz dinpartea Austriei, în noaptea de 1

noiembrie 1918, unitatea militarãucraineanã, aflatã în subordineaComitetului Militar Ucrainean (al -cã tuitã din 1500 de soldaþi ºi ofi -þeri) a dezarmat la Lvov ºi în altelocalitãþi din Galiþia, unitãþile alcã-tuite din militari neucraineni, aocu pat principalele instituþii gu -ver namentale austriece, fapt care adeterminat unitãþile militare ger-mane ºi austriece sã pãrã seascãGaliþia.

În aceastã situaþie, la 13 noiem-brie 1918, la Lvov, Rada NaþionalãUcrai neanã din Galiþia a numitnoul stat creat: Republica PopularãUcraineanã de Vest (R.P.U.V.).Totodatã, a fost format primulguvern – Comitetul de Stat la con-ducerea cãruia a fost numit KostLeviþkyi. În componenþa R.P.U.V.a intrat un teritoriu de cca 70.000kmp, locuit de cca 6 milioane delo cuitori, din care 75% erauucraineni.

Hotãrârea Radei NaþionaleUcra i nene din Galiþia nu eraagrea tã de statul polonez. Drepturmare acesta a declarat rãzboiR.P.U.V. Trupele polo neze fiindsu pe rioare din punct de vederenumeric ºi al capacitãþii militare,au determinat pãrãsirea Lvo vuluide cãtre unitãþile militare ucrai -nene; totodatã, Rada ºi GuvernulR.P.U.V. s-au mutat la Ternopil.

La 1 decembrie 1918, reprezen-tanþii Republicii Populare Ucrai -nene ºi cei ai Republicii PopulareUcra inene de Vest s-au întâlnit înlocalitatea Fastov, unde dupã trata-tivele purtate, au semnat Acordulpri vind unirea celor douã stateîntr-unul singur. DenumireaR.P.U.V. a fost schimbatã în Re -giu nea de Vest a Republicii Popu -lare Ucrainene.

Din pãcate aceastã unire s-adovedit a fi mai mult formalã.Rada Naþionalã a R.P.U.V. a emiso serie de acte legislative privindorganizarea armatei, crearea admi -nistraþiei provizorii, limba de stat,educaþia, cetãþenia ºi reformaagra rã. Guvernul R.P.U.V. a încer-cat sã stabileascã relaþii diploma ti -ce cu multe state europene. În fe -bruarie-martie 1919 s-au desfã ºu -rat în Galiþia lupte, cu oarecaresucces, între unitãþile militare po -lo n e ze ºi ucrainene. În mai 1919,ar mata generalului polonez Galler,bine înarmatã ºi instruitã, fiindajutatã de Antanta, a reuºit sã în -vin gã Armata Ucraineanã Gali -þianã ºi sã ocupe aproape toatãGaliþia.

În aceastã situaþie dificilã, RadaNaþionalã Galiþianã a hotãrâtdizol varea Guvernului R.P.U.V.,întreaga putere fiind transferatãdictatorului Evhen Petruºevyci,ceea ce nu era agreat de Direc to -ratul R.P.U.

În iunie 1919, Armata Ucrai -neanã Galaþianã a trecut la con-traofensivã, care la început s-adesfãþurat în favoarea ei, dar ulte-rior, din cauza superioritãþii unitã -þilor militare poloneze, aceasta afost nevoitã sã se replieze în zonaKamianeþ-Podilskyi, unde se aflaprovizoriu Guvernul ºi Direc to ra -tul Republici Populare Ucrainene.Astfel, la 16 iulie 1919, Polonia areuºit sã ocupe întreaga Galiþie.

Din aceastã cauzã, conducereaArmatei Ucrainene Galiþiene, atrãdat înþelegerea avutã cu condu -cerea Directoratului ºi GuvernuluiR.P.U., trecând de partea ArmateiAlbe conduse de generalul Deni -kin ºi ulterior un timp a luptat alã-turi de Armata Roºie.

Aºa cum am arãtat, conformConvenþiilor de la Varºovia (18martie 1918) ºi Riga (18 martie1921), Galiþia a trecut definitiv încomponenþa Poloniei.

VII. Crearea Republicii Sovie -tice Socialiste Ucrainene

În perioada 10-12 decembrie1917, Rada Centralã Ucraineanã aorganizat la Kiev alegeri pentruAdunarea Constituantã. Ca urmareau învins socialiºtii ucraineni, iarbolºevicii au obþinut numai 10procente. Cu toate acestea, bolºe -vicii au încercat forþarea obþineriiputerii în Adunarea respectivã.Nereuºindu-le aceastã tentativã, aufost nevoiþi sã se mute în oraºulHarkiv, situat aproape de graniþacu Rusia Sovieticã. Aici au formatGuvernul Sovietic Ucrainean. Zo -na în care se aflã oraºul Harkiv eradeja ocupatã de trupele bolºevicecomandate de Antonov-Ovseenko.

Din aceastã cauzã relaþiileRadei Centrale Ucrainene cu Ru -sia Sovieticã s-au înrãutãþit sim þi -tor. Drept urmare, la 12 decembrie1917, la Kiev au fost dezarmatetrupele militare sovieti ce, carepregãteau insurecþia arma tã împo -triva Radei Centrale Ucrainene.

Aflând de aceastã acþiune aRadei, Sovietul Bolºevic al Comi -sarilor Poporului din Petrograd atransmis, la 17 decembrie 1917,Gu vernului ºi Radei CentraleUcrai nene ultimatumul prin carecerea permisiunea intrãrii trupelorsale pe teritoriul Ucrainei ºi opri -rea prin forþã a trecerii ofiþerilor ºicazacilor ruºi spre Don, undegene ralii ruºi Kornilov, Alekseevºi Denikin au început, din 2 no -iembrie 1917, sã formeze o armatãvoluntarã, care sã lupte împotrivatrupelor bolºevice.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Mihai POCORSCHI

Lupta pentru l ibertate , identitate º i independenþã a Republici i Populare

Ucrainene în perioada 1917-1921

Curierul UCRAInEAn 11

Apariþia cãrþii cu titlul de mai sus a fost osurprizã extrem de plãcutã pentru mine ºi,desigur, pentru alþi cititori din România.

În carte sunt prezentate în mod cronologicviaþa ºi faptele eroice ale colonelului HnatPorohivski, un luptãtor înfocat pentru indepen-denþa, suveranitatea ºi statalitatea Ucrainei,începând cu intrarea sa în armata Imperiuluiþarist ºi continuând ca imigrant în România încalitate de ofiþer în Serviciul Special/Secret alInformaþiilor din Armata Românã (S.S.I.) pefrontul antisovietic. Hnat Porohivski este tatãldoamnei Olga Andrici care, anul trecut, ºi-asãrbãtorit a 80-a aniversare de la naºtere. Dinaceastã carte aflãm multe informaþii despreHnat Porohivski direct de la fiica sa sau de laautorul cãrþii, Vadim Guzun.

Iatã ce scrie Hnat Porohivski, de pe front,soþiei sale ºi fiicei într-o scrisoare din noiem-brie 1942: „Eu m-am angajat sã servesc intere-sele României cu tot devotamentul la care estecapabil vreun om fiindcã sunt ferm convins cãatât acum, cât ºi în viitor, interesele poporuluiucrainean vor depinde numai de interesele ºiprosperitatea poporului român“.

În capitolul I, intitulat „Tatãl meu, colo -nelul“, scris de fiica sa, care conþine peste 30 depagini, se împletesc mãrturiile fiicei despretatãl sãu cu mãrturisirile colonelului despredife rite evenimente din viaþa sa ºi a camarazilorsãi de dupã eliberarea României. Olga Andricideapãnã amintiri despre tatãl sãu ºi mama saNelly (prezintã copilãria colonelului, studiilecivile ºi militare, activitatea militarã din tine -reþe, aderarea la ideile naþionaliste ucrai neneale lui Petliura, înfrângerea de cãtre ArmataRoºie ºi peregrinãrile sale ºi ale regimentului pe

care l-a condus pe teritoriul României: mai întâitrecerea Prutului, staþionarea imigranþilor laBraºov, apoi la Fãgãraº ºi, în sfârºit, la OradeaMare etc.).

Hnat Porohivski întemeiazã ComitetulRefugiaþilor Ucraineni din România (CRUR),care era subvenþionat de Guver nul Ucrainei dinexil. CRUR va desfãºura activitãþi cul turaledeosebite pentru a menþine treazã conºtiinþaucrai neanã a membrilor sãi.

Hnat o cu noaº te pe Nelly, ori gi na r ã din Chi -lia Veche, cu care se cãsãtoreºte, întemeind ofa milie în care, mai târziu, se va naºte fiica lorOlga.

În alte locuri, Olga strecoarã mãrturisiriletatãlui sãu despre ospitalitatea românilor cãroraHnat adesea le este recunoscãtor.

Capitolul „Tatãl meu, colonelul“ se încheiecu mãrturisirea autoarei: „Cel mai mare regretal meu este ºi va fi cã tatãl meu nu a trãit sãvadã cã visul lui sfânt s-a realizat, Ucraina adevenit liberã ºi independentã!“. Apar în acestcapitol multe fotografii care îi înfãþiºeazã, îndiferite momente ale vieþii, pe pãrinþii Olgãi ºiale unor colaboratori ai colonelului.

Partea a doua a cãrþii, cea mai întinsã,cuprinzând perioada 15 decembrie 1920 -decembrie 1921, este intitulatã „Emigraþia mi -litarã ucraineanã din România“. În ea suntreproduse articolele scrise de Porohivski înintervalul de timp de mai sus, preluate dinrevista ºtiinþifico-militarã „Tabor“, Editura„Do zbroi“ din Lvov. Articolele sunt traduse înromânã de Olga Andrici. Capitolul se încheiecu „Lista ºi rezumatul documentelor“, apoi cuîncã câteva pagini cu documente, având subtit -lul „Notã informativã a lui Hnat Porohivski“ în

care sunt reprodusediferite note, mai scurtesau mai lungi, adresateMarelui Stat Major alArmatei Române. No -

tele sunt în româ neºte, însã se încheie cu oscrisoare a lui Hnat adresatã coloneluluiucrainean Efremov.

Urmeazã încã aproape 200 de pagini de noteale colonelului Hnat Porohivski în care suntprezentate numeroase întâmplãri la care acestaia parte în calitate de trimis al ServiciuluiSpecial de Informaþii al Armatei române.Armata românã primea din partea coloneluluiPorohivski un mare ajutor, deoarece el pregãteahãrþi militare operative, bazate pe realitãþi noiale sovieticilor, favorizând obþinerea victoriilorpe diferite aliniamente ale frontului.

Cartea se încheie cu cuvinte excepþionaledespre calitãþile colonelului Porohivski, apãrutepe coperta a IV-a, pe care le citãm aici, în parte:„În anul 1920, într-o luptã inegalã cu trupelebolºevice, în fruntea Brigãzii a doua de Mitra -liere a Armatei Naþionale Ucrainene, locote-nent-colonelul Hnat Porohivski s-a retras pemalul drept al Nistrului [devenind] lider al emi-granþilor ucraineni care s-au salvat din fostulImperiu rus în România; în anul 1931 absolvãªcoala Superioarã de ªtiinþe Administrative dinBucureºti, iar, în 1940, devi ne comisar alGuvernului ucrainean în exil pentru statele bal-canice. Din anul 1930, lucreazã pentruServiciul Secret de Informaþii al Armatei Ro -mâne sub numele conspirativ Ciobanu, loia li -tatea sa fiind determinatã nu doar de orientareaantisovieticã, dar ºi de ospitalitatea oferitã...“.

Felicitãri ambilor autori cã ne-au recuperatmemoria Eroului Ucrainei, numit simplu HnatPorohivski. Recomandãm ca toþi ucrainenii dinRomânia sã o citeascã ºi sã cunoascã viaþaeroicã a acestui personaj.

prof. Vichentie NICOLAICIUC

„HNAT POROHIVSKI“ de VADIM GUZUN

În cadrul Bibliotecii Bucovinei „I.G.Sbiera“ din Suceava funcþioneazã de peste ojumãtate de an cenaclul literar „MihailIordache“, sub egida Societãþii ScriitorilorBucovineni. Vicepreºedintele SSB este poetulIon Cozmei.

Lunar, de regulã în prima marþi, se des-fãºoarã lucrãrile cenaclului, moderator fiind dlIon Cozmei. ªedinþele de lucru se þin în sala„Elena Greculesi“ din cadrul BiblioteciiBucovinei „I.G. Sbiera“.

În ºedinþa de lucru din luna februarie au fostprezentate etniile armeanã ºi ucraineanã prinintermediul publicaþiilor „Ararat“ a UniuniiArmenilor din România ºi „Curierul ucrai -nean“ a Uniunii Ucrainenilor din România.

Profesorul de istorie-geografie AdrianPopo vici a susþinut un curs de istoria Armeniei,de la începuturi ºi pânã acum.

Pãrintele paroh Torkom Azad Mandalian aspus celor prezenþi cã la Suceava sunt sin-gurele mãnãstiri armeneºti din Europa, adicã

Zamca ºi Hagigadar. Tot pãrin-tele paroh a arãtat faptul cãrevista „Ararat“ a fost fondatã defilologul Vartan Meºtugean în1924, subliniindu-i conþinutuldivers: istorie, literaturã, culturãemanate de comunitatea ar -meanã.

Din partea UUR, au participatmai mulþi corespondenþi ai„Curierului ucrai nean“: Vichen -tie Nicolaiciuc, Ioan Chideºciuc,Lã crãmioara Gri gor ciuc, FeliciaGrigoraº ºi ultimul pe listã, cuvoia dumneavoastrã, subsemna -tul.

Dl prof. Vi -chen tie Nico -

laiciuc, fost deputat în Parla -mentul României din parteaetniei ucrainene, a prezentat„Curierul ucrainean“. Domniasa a subliniat faptul cã înfiecare numãr al revistei, peprima paginã, apare cu mate -riale interesante prof. IonRobciuc, redactor-ºef. Restulsunt articole cu tematicã diver-sã care, de asemenea, prezintãinteres pentru cititori.

Tot în cadrul cenaclului,prof. Ioan Chideºciuc ºi-aprezentat manualul de limbaucraineanã pentru clasa a IX-a.

La propunerea poetului ConstantinHluºneac s-a þinut un moment de reculegere înmemoria celui care a fost deputatul MirceaGrosaru, reprezentantul minoritãþii italiene înParlamentul României.

Printre participanþi i-am mai remarcat pedomnii Mugur Geu de la „Crai nou“, econo-mistul Vasile Tcaciuc (Dãnila) ºi celebrul rebu-sist Virgil Vârvãreanu (Suceava).

ªedinþa de lucru a cenaclului s-a încheiat cuun recital de poezie din bardul liricii ucraineneTaras ªevcenko, susþinut de Ion Cozmei.

Kolea KURELIUK

„Curierul uCrainean“ în CenaClu

512 Curierul UCRAInEAn

„Viaþa lui a fost parcão boare reflexivã derouã. El s-a dedicat vieþiisale cu cuget într-ofremãtândã tensiune,mereu în explorareanecunoscutului, în apro -pie rea ºi înþelegereaacestuia. Inima sa onestãn-a fost niciodatã înºe -latã de vreun gest, devreo frazã incorectã, el

ºi-a trãit expresia inimii curat, corect poetic caorice scriitor adevãrat“¹, scria Mykola Corsiucpe coperta volumului postum, apãrut în 1980 ºiintitulat, semnificativ, Zbor întrerupt.

Scriitorul Ivan Fedco s-a nãscut la 15 aprilie1938 într-o familie de þãrani din localitateaRona de Sus, judeþul Maramureº - Verhneanka,cum o va numi mai târziu în creaþiile sale lite -rare. La apariþia sa ca scriitor localitatea dãruisedeja literaturii evreieºti pe scriitorul WolfTamburu, iar mai târziu va dãrui literaturilorucraineanã ºi românã pe scriitorii Mihai Nebe -leac, Paul Romaniuc, Marta Bota, Ana TraistaRuºti, Maria Opriºan ºi pe Mihai Hafia Traista.

Dupã terminarea ºcolii primare în satulnatal, în 1950, Ivan Fedco urmeazã ªcoalaPedagogicã Ucraineanã din Sighetu Marmaþiei,unde profesorul ºi scriitorul Denis Oneºciuc îideschide drumul spre literaturã, iar în 1952,când renumitul poet ucrainean Andri Malyºkoviziteazã Sighetul, la serata literarã organizatãcu aceastã ocazie, Ivan Fedco citeºte din pro-priile-i creaþii, iar la sfârºitul seratei marelepoet, luându-l în braþe ºi sãrutându-l pe frunte,îl felicitã pentru ele, profeþindu-i o strãlucitãcarierã literarã.

În aceºti ani se împrieteneºte cu un alt viitorscriitor ucrainean, Stepan Tcaciuc, care va scriedespre el: „Îmi aduc, îmi aduc aminte bine, deparcã ar fi fost ieri (...) Ivan Fedco era înalt, pu -ternic ºi frumos. Întotdeauna avea ceva de spus,dar în felul sãu, cum îi dicta conºtiinþa sa întot-deauna curatã“.

Dupã terminarea ªcolii Pedagogice, în 1956,funcþioneazã ca învãþãtor atât în satul natal, câtºi în alte sate ucrainene din Maramureº, iar din1957 devine student, la fãrã frecvenþã, la Facul -tatea de Filologie, secþia ucraineanã-românãdin cadrul Universitãþii Bucureºti.

Între anii 1962 ºi 1966, ocupã funcþia de di -rec tor la ºcoala din localitatea Bârsana de peValea Izei, judeþul Maramureº, dupã care predãlimba ºi literatura românã la Liceul nr. 3 dinSatu Mare, unde va fi titular pânã la 13 septem-brie 1979, când la vârsta de 41 de ani trece îneternitate.

Ivan Fedco a debutat în anul 1958 în revistabilunarã „Novyi vik“, a colaborat la volumelecolective Serpen" (August, 1964), Nak$ vesni(Primãverile noastre, 1972) ºi Obr$& (Ori -zonturi, I - 1979, II - 1981), de asemenea, esteautorul primului volum original de prozã scurtãscris în limba ucraineanã ºi apãrut în Româniadupã 1944, Po novomu klxhu (Pe drumul nou,1960). În 1977, i-a apãrut volumul Noveli(Nuvele), iar postum culegerea de povestiriOb$rvani< pol$t (Zbor întrerupt, 1980).

„Ivan Fedco nu a murit, scria StepanTcaciuc, deoarece aleºii muzelor niciodatã nu-ºi încruciºeazã mânile ºi nu închid ochii, doardevin argonauþii lumii de dincolo (...) de aceea,deasupra mormintelor creatorilor de frumos,vântul reciopleºte timpul ce atârnã încremenit,transformându-l în monument etern ºi în Cartea Vieþii, mereu deshisã, în care anii vor scrie culitere de aur tot ce soarta nu le-a permis lor sãscrie. Fiecare an trecut va avea ce ºi cum sãspunã despre omul ºi scriitorul Ivan Fedco“.

Sunt de acord cu Stepan Tcaciuc cã IvanFedco trãieºte dincolo de timp, forma ºi pre -zenþa existenþei sale sunt amintirile despre el,de aceea el este veºnic, cum veºnici sunt toþicreatorii de frumos, deoarece amintirile nu mor,ci se transmit din generaþie în generaþie sprepomenirea lor.

Scrisul este o îndeletnicire pe cât de fru-moasã, pe atât de chinuitoare. „Scriu trei dege -te, iar de durut doare întreg corpul“, spuneaIvan Velicikovski, iar eu aº adãuga cã doare ºiîntreg sufletul. Ivan Fedco scria foarte mult,dar publica rar, dupã cum mãrturisesc confraþiitimpului sãu.

Volumul de prozã scurtã Pe drumul nou, lafel ca ºi autorul ei, a devenit piatra de temeliecare stã la baza literaturii ucrainene din Ro -mânia. Momentul apariþiei acesteia a fost unulradical, deoarece pânã atunci în creaþia literarãucraineanã din România locul de frunte îldeþinea poezia. Apariþia volumului a însemnatcã paginile revistei bilunare „Novyi vik“ deve-neau neîncãpãtoare pentru întreaga „producþie“lite rarã de expresie ucraineanã, care deveneadin ce în ce mai maturã. Scriitorii ucraineni dinRomâ nia au trecut pragul unei literaturi deocazie ºi au pãtruns în sfera creaþiei sistematice.

Principala temã a povestirilor sale, dupã cumreiese ºi din titlul volumului Pe drumul nou, -

este lupta dintre vechi ºi nou în perioda colec-tivizãrii. Bineînþeles, ca fiu de þãran, Ivan Fedconu putea sã nu scrie dupã anumite ca noane lite -rare im puse de realismul socialist.

„... pentru scriitorul tânãr din acea perioadã,importantã era demonstraþia (artisticã, evident)a tezei la modã atunci. Privind triumful luminiiasupra întunericului, a binelui (dreptãþii),asupra rãului (nedreptãþii) - acþiuni în care, peprim-plan, apãrea tipul de erou dârz ºi luptãtor,scriitorul definindu-se, prin „scoterea laluminã“ a tuturor acestora, ca un militant“(spune Ion Petrovai în opera amintitã mai sus).

Criticul literar Alexandru Pintescu, care l-acunoscut bine pe Ivan Fedco scria în articolulsãu, intitulat „Recviem pentru Ivan Fedco“(Informaþia Zilei, Satu Mare, 13 septembrie,2001): „Puþinele argumente iconografice ni-laratã ca pe un ins fericit în mediul familial, apoie mãcinat de suferinþã pe durata ultimei boli,dar dornic parcã de a ne transmite nouã, tagmeiscriitorilor, un mesaj de solidaritate ºi toleranþãºi acea flacãrã arzând mocnit într-un spirit înse-tat de real, dar trãind într-o perfectã ºi perpetuãidealitate“.

Ivan Fedco este un scriitor important pentruliteratura ucraineanã din România, sperãm cãopera lui va fi în primul rând reeditatã, intro-dusã în manualele de literaturã ucraineanã,cititã ºi studiatã de generaþiile viitoare, cãcidupã cum spunea Maksym Rylskyi: „Numaipãstrând amintiri despre alþii, lãsãm amintiridespre noi“. Deoarece amintirile sunt un turn alBabelului pe care nu-l poate dãrâma nimeni ºinimic. În romanul Eu, Bohdan Pavlo Zahre -belnyi scrie: „Cine a spus cã turnul Babel a fostdãrâmat? Oamenii continuã neîncetat sã-lridice, numai cã de data aceasta se numeºte -Memorie. O mulþime, de ordinul milioanelor deoameni, zidesc memoria unei singure perso -nalitãþi. Câtã nedreptate!“.

Sau poate cã tocmai aceasta este adevãratadreptate, dreptatea supremã a vieþii, cine arputea rãspunde?..

¹Traducere de prof. dr. Ion Petrovai,Multiculturalism în Þara Maramureºului,Academia Românã, Centrul de StudiiTransilvane, Cluj-Napoca, 2007, pag. 170.

Mihai TRAISTA

IVAN FEDCO - piatra de temelie aliteraturii ucrainene din România

Sediul UUR Suceava a gãzduit joi, 23 ianua -rie 2014, o manifestare culturalã dedicatã poetu-lui Mihai Eminescu. Mode ratorii evenimentuluiau fost poetul Ion Cozmei ºi preºedintele filialeiSuceava a UUR, Boreslaw Petraºuc.

„Ne-am întâlnit astãzi aici pentru a sãrbãtoriun om care a schimbat viaþa unei naþiuni…încercãm sã ne întâlnim cu un altfel de Emi nes -cu… diferit de cel pe care-l cunoaºtem din cãrþi,descoperindu-l pe Poet ca pe un om simplu carea trãit bucurii ºi tristeþi, ne va fi mult mai uºorsã-i înþelegem genialitatea“, a spus preºedintelefilia lei Suceava a UUR, Boreslaw Petraºuc.

Descendent al familiei Eminovicilor dinCãlineºti-Cuparencu, poetul Ion Cozmei a pre -zentat crâmpeie din biografia lui Eminescu,începând din momentul în care bunicul poetului,„emigrantul ardelean Vasile Eminovici - primuldascãl al parohiei din Cãlineºtii lui Cuparencu“a poposit în satul sucevean ºi terminând cu

moartea poetului. „Eminescu este poetul tuturorromânilor, adulat la Cernãuþi ºi Chiºinãu, sebucurã de o mare atenþie ºi în spaþiul ucraineancontemporan. Încercãm sã pãstrãm vie amintireapoetului ºi în satul în care au trãit bunicii sãi. Înacest sens, amintim existenþa la Cãlineºti-Cuparencu a bustului poetului realizat de sculp-torul botoºãnean Marcel Mãnãstireanu ºi apunctului documentar „Vasile Eminovici“ reali -zat de inginerul Florin Usatiuc. De asemenea,voi face în continuare demersuri pentru caºcoala din localitate sã poarte numele tatãluipoetului, Gheorghe Eminovici“, a mai spus IonCozmei.

Personalitatea lui Mihai Eminescu a fost evo-catã ºi de profesorul Emil Simion „... despreEminescu s-au spus ºi se vor spune multe cât vaexista pãmântul. ªi deºi dupã 1989 au apãrutdetractori ai poetului, acesta rãmâne un piscintangibil...“.

Au mai luat cuvântul viceconsulul Volo -dymyr Palesika de la Consulatul Ucrainei laSuceava, Ilie Sauciuc, inspector ºcolar pentrulimba ucraineanã de la IªJ Suceava, pãrinteleIoan Bârsan, consilier al Arhipescopiei Suceveiºi Rãdãuþilor.

Un grup de eleve de la Colegiu Naþional„Mihai Eminescu“ Suceava, care studiazã limbaucraineanã, coordonate de doamna profesorLucia Mihoc au recitat din lirica eminescianã ºiau interpretat cântece pe versurile poetului. Mo -men te muzicale au oferit celor prezenþi ºi pãrin-tele Mihai Cobziuc, precum ºi Nicoleta Dane -liuc ºi Petru ªoiman.

Încheiem rândurile de faþã cu douã activitãþiaflate încã în faza de proiect, dar a cãror con-cretizare ar fi o frumoasã realizare pentru viaþaculturalã a Bucovinei. Filiala Suceava a UUR îºipropune organizarea unei excursii cu eleviisuceveni în oraºul Cernãuþi, oraº pe ale cãruistrãzi ºi-a purtat paºii copilul Eminescu. Deasemenea, filiala suceveanã îºi propune sã-l facãcunoscut pe poetul ucrainean Taras ªevcenko înrândul liceenilor din judeþul nostru.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Despre eminescu, altfel…

13Curierul UCRAInEAn

Acum trei ani publicam în revista literar-cul-turalã a scriitorilor ucraineni din România „Naºholos“, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de ladebutul poetului ucrainean Iuri Pavliº în lite -raturã (1961) un eseu „Iuri Pavliº, poetul ron-delurilor noastre, al pantumelor ºi gloselor“,specii ale poeziei fixe, în care poetul se-ntrececu sine etalându-ºi mãiestria poeticã de invidi-at, care astãzi devine o pasãre din ce în ce mairarã, deºi se scrie mai mult ca niciodatã bla -mându-se spaþiul curat al hârtiei ºi conº tiinþeinoastre încã neafectate pe deplin. La cei cincis-prezece luºtrii ai sãi (n. 19.03.1939) poetul IuriPavliº este în plinã activitate, publicând versurimãiestrite în presa ucraineanã, iar acum 5 ani,la împlinirea a 7 decenii de viaþã redactorulMihai Mihailiuc i-a publicat o bineme ritatãantologie poeticã „Roua cuvin te lor/Rosi sl$v“,demonstrând cã un poet adevãrat se caracte -rizeazã prin rafinament poetic, abordare despecii fixe, dificile, cãutãri em ble ma tice ºi reve -latoare din punct de vedere ideatic ºi formaletc., ceea ce nu-i la îndemâna oricui.

Alãturi de aceste câteva considerente ge -nerale de conduitã poeticã îmbucurãtor e faptulcã poetul aflat într-al optulea deceniu de viaþãeste un deschizãtor de drumuri pentru literaturaucraineanã din România, întrucât se numãrãprintre primii noºtri poeþi în deceniul al ºaselea(o dovedeºte ziarul „Novyi vik/Veac nou“) pu -blicând primul sãu volum de versuri „Prinmuncã, cântec ºi iubire/U praw$, u p$sn$, vl]bov$“ (1961) cu un an în urma redactoruluide direcþie al acestui ziar, Oxana Melneciuk,deºi poeziile lui I. Pavliº erau publicate în acestziar între anii 1956-1960, apoi selectate învolum ºi-au aºteptat rândul cuvenit unui ano -nim, cunoscut deja prin poezia sa vivace, cutentã proletcultistã (se vede din titlu) cãci altfelnu se fãcea literaturã. Cu toate acestea, arãtamacum trei ani, comentând debutul poetului,aceastã poezie de început a literaturii ucrainene

la noi se definea pe atunci ºi pânã azi prin ataºa-ment ºi dragoste faþã de naturã ºi oameni, prinsentiment al apartenenþei sale etnice ucrai nene,ce i-a permis sã valorifice poten þialul armonieilimbii materne. Ca sursã inepuizabilã a muzi-calitãþii poetice adevãrate, þesându-se astfel dincuvinte o poezie caldã, suavã, muzicalã, care pelângã declarativismul impus de vremuri,conþine versuri ce dãinuie ºi azi.

Antologia „Roua cuvintelor“ (Bucureºti,2008), care cuprinde selectiv poeziile din volu -mele „Acorduri/Acordi“ (1974), „Trep -te/Shodi“ (1979), „Valuri/Hvili“ (1982) ºi„Dru muri/Dorogi“ (1985) îl determinã peautorul prefeþei M. Mihailiuc „Dãruieºte-mipis cul de munþi...“ sã considere perioada aces-tor unsprezece ani cea mai rodnicã, întrucâtpoe tul a ºtiut, aºadar, sã culeagã din piscurimun toase „Roua cuvintelor“ sau florile de colþam zice noi, oferind acest „dar poetic“ nouãcititorilor.

Existã în volumele sale adevãrate perle poe -ti ce cum e cea din „Acorduri“ - „ChemareaMio riþei“, ce se vrea un ecou al marii capo -dopere populare româneºti, a baladei „Mioriþa“,bazate la I. Pavliº doar pe motivele oiþei nãz-drãvane ºi a mãicuþei bãtrâne, care la chemareajalnicã a Mioriþei - orfane de stãpân retrãieºtedrama - tragedia morþii fiului sãu ºi-l cautã cudisperare: Mioriþa plânge,/ Plânge cu sânge,/Pe mãicuþa o frânge,/ Cãci Steluþa sa/ Nu mailumina./ Mioriþa plânge/ Mãicuþa bãtrânã/ Osimte la stânã,/ Simte plâns ºi chin/ De cãzu laprag/ În rugã de cel drag... (Roua cuvintelor, p.34, traducere proprie).

Disperarea atinge cote alarmante a unei ade-vãrate mame-martir care e-n stare de oricenumai sã-ºi regãseascã fiul. Portretul ei paremai degrabã un portret sculptural, o matriþã adurerii incomensurabile proiectate dinspreteluric în înãlþimi cosmice, unde, pânã la urmã,toþi ne gãsim alinarea: Mãicuþa bãtrânã,/ Zbâr -citã, preabuna/ Cu buze de lut, pale,/ Obrajinegri de jale,/ Vãzul - fata morgana/ Inima-i -veºnica ranã/ Forþa - a gândului fiori/ Gân -

durile - a zilei zori/ Mergea într-o lume/Neºtiind anume/ Colo, unde-o aºteaptã-/ Cerul,lumea dreaptã (Idem, p. 36).

Poetul I. Pavliº trateazã tema iubirii nestinsedintre mamã ºi fiu sub semnul sfinþeniei a celeice dãruieºte viaþã ºi suferã cumplit pentrupierderea odraslei sale ºi-ºi urmeazã destinulcreºtineºte la chemarea de pretutindeni aMioriþei din ceruri ºi de aiurea. Sperând într-oliniºte postumã prin rugã ºi post, la întâlnireacea de dincolo de noi.

Apelând la tropii artei populare, repetiþii,enumeraþii ºi apoziþii ale substantivelor, pronu-melor ºi adjectivelor calificative, împreunã cufluxul verbelor la prezent ºi imperfect, într-untempo crescãtor al suferinþei ºi durerii, alãturide troheele bazate pe picioare metrice scurte,între 5 ºi 7 silabe, asemenea modelului româ-nesc, autorul creeazã o tulburãtoare simfonie adurerii nevindecabile, care se poate stinge doaracolo sus, în Ceruri.

Prin urmare, al doilea volum de poezii„Acorduri“ atestã convingãtor cã Iuri Pavliºeste un poet adevãrat ce ºtie sã surprindã armo -niile vieþii ºi ale universului prin paste lurile ºimeditaþiile sale despre naturã, soar tã, timp ºiviaþã (v. „Seara vindecã rãnile adânci“, „Miezulsorþii“, „Aºteptare“, „Ron delul pre zen þei“,„Apã ºi foc“ etc.), dãruindu-ne de-acum ºiaceas tã capodoperã despre soarta mamei ºi afiului „Chemarea Mioriþei“, care arãtam la tim-pul potrivit, chiar de-ar fi fost singularã în poe -zia sa, aidoma „Morþii cãprioarei“ a lui N.Labiº, îi rezerva un loc de frunte în literaturaucraineanã a României.

Pe aceeaºi direcþie se aflã al treilea volum„Trepte“ (1970), ce continuã tematic ºi artisticprimele, cu versuri antologice (v. „În iazul delân gã grãdinã“, „Îmbrac în culori speranþa“,„Mo tiv autumnal“, „Semne“, „Rondeluri demartir“ ºi altele).

(Continuare în numãrul viitor)

Ioan CHIDEªCIUC

Iuri Pavliº: Am învãþat sã zidesc de la meºterul Manole

Alerga. Speriatã de lumina orbitoarecare se reflecta asupra ei, Elenora, tânãraactriþã aluneca lângã marginea lacului încare se adunau parcã toate ºuvoaiele deploaie din acea zi. Sufocatã de amintiri,regrete ºi durerea din împrejur, apãsatãde un fel de vãzduh coagulat care pluteapeste împrejurãri, de mireasma florilorveninoase, aceasta intrã într-o stare desomnolenþã. Începe sã îºi aducã amintede dl M, de surâsul acestuia care o cuprindea cuo senzaþie puternicã de siguranþã durabilã.

S-a ridicat brusc, hotãrât fiind sã o cunoascãpe tânãra actriþã, bãnuind cã sentimentul estereciproc. Aceasta, roºiaticã simþindu-se singurãºi strãinã, ar fi vrut sã vorbeascã în cuvintealese. Urmau pauze prelungi când aerul deve-nea insuportabil, iar tãcerea ei îl fãcea sã sesimtã inutil, strãin de propria fiinþã. O fi igno-rantã? Refuz? Nu! Era purã inocenþã, timidi-tate. Apropiindu-se de aceasta, confuz, i sepãrea cã femeia începea sã-i semene chiar ºiprin felul în care gândea. Se strãduia sã parãindependentã de orice altã prezenþã, darrãmânea trãdatã de propria timiditate.

Spectacolul era pe sfârºit, când deodatã osenzaþie rece o cuprinde pe Elenora. Era dl M,tânãrul strãin care îi adreseazã o invitaþie la ocinã romanticã. Persista ceva nefiresc în tãcereaei. Aceasta gâfâie scurt, înecatã de rãsunetulvântului rãvãºitor ce bate dinspre geam, accep-tã în final, iar tânãrul, bucuros îi oferã acesteia

un trandafir rosu. Ajunge acasã. Zbârnâitul stri-dent al telefonului i-a retezat ºirul gândurilorminunate. A ridicat receptorul, însã, de cealaltãparte, într-o depãrtare imaginarã, nu rãspunsenimeni, nicio voce, niciun ecou. Închide. Onoapte întreagã se gândea la un simplu rãspuns:„- Totul va fi cât se poate de bine mâine“. κizicea sã nu cumva sã strecoare vreun cuvânt,vreo pauzã sau asociere nepotrivitã. Asemeneaamãnunte, aparent fãrã sens, îi stârneau temeriincontrolabile. Era târziu, foarte târziu. ªi-lînchipuia pe dl M apucând-o de braþ ºi, caprintr-un vis nemãrginit o sãrutã. În pofida ges-tului neaºteptat ea nu se opunea. Pentru primadatã era calmã ºi încrezãtoare în propriile gân-duri. Era o noapte sãlbaticã ºi solitarã. Nu seputea opune în faþa emoþiilor ºi sentimentelornãucitoare. Nu îndrãznea sã îi confirme absolutnimic, sã-i explice cum din ziua în care îlvãzuse pentru întâia oarã, viaþa ei a cãpãtat unalt sens. Era dimineaþã. Visul mãreþ îi rãmasepecetluit în minte. Elenora trecuse prin ceea ce

i se poate întâmpla ºi în realitate, era plinãde entuziasm ºi liniºte profundã, aºteptacu nerãbdare cina cu dl M.

Încã de dimineaþã aceasta merge lamagazinul de vizavi unde vânzãtoareanumai ce îºi începea ziua. Plinã debucurie, Elenorei i se îndrepta privireacãtre o rochie elegantã în care se imaginaalãturi de dl M. Odatã cu trecerea orelortimiditatea ei îºi fãcea apariþia, respira

greu, inima îi bãtea regulat. Se înserase. Elenora emoþionatã ºi totodatã

nerãbdãtoare se îmbrãca în superba rochie decatifea ºi se îndreapta spre dl M. Ajunse acolo,în faþa ei, alãturi de dl M, era acea strãinã, ve -nitã parcã dintr-un alt timp. Elenora cãzu înstãpânirea unui tremur incontrolabil. Genunchiii se înmuiarã, inima îi împietri, totul luase oîntorsãturã nesperatã. În mintea ei era haos.Ceda instinctiv, apoi, cu o dorinþã hilarã, apro -piindu-se de cei doi, o recunoaºte pe cealaltãfemeie, era Elza, cealaltã actriþã, colega ei deactorie. Tristã, dezamagitã, dezorientatã, aceas-ta îi lasã pe cei doi ºi se refugiazã spre pãdure.Începe a se înnora. Pe bolta cereascã apar dinnou acele lumini orbitoare, unde se trezeºte înziua urmãtoare tremurând de frig, amintindu-ºide straniul vis pe care îl trãise...

Alexandru CORNEªCIAN,student

Cealaltă actriţă

Aniversãrii a 75 de ani de viaþã

Curierul UCRAInEAn14

(Urmare din numãrul 251-252)

Io, drept sã spun, era gata sã mã pun cu gurape el, dar domnul se întoarse ºi se strecurãînapoi în casã. Noi am rãmas ca opãriþi. Iar maideparte, ce era sã facem, ne-am luat mãturoaieleºi ne-am dus în piaþã sã mai vindem din ele.

ªi uite cã, aºa, cam la vreo sãptãmânã, mãcheamã primarul. „Ce belea o mai fi?“, mã gân-desc. Mã duc, iar primarul râde ºi-mi zice:

- Ei, moº Panko (toatã lumea-mi zice moº,deºi io încã nu-s chiar bãtrân), ai o veste bunã.

- Care veste? - spun ºi mã mir.- Iote care! - ºi scoate hârtia pe care mi-o

dãdea domnul ãla mai zilele trecute, o desfaceºi-mi citeºte ceva din care n-am înþeles nicio iotãîn afarã de propriul meu nume.

- Pãi, ºi ce zice acolo? - întreb. - Zice, moºule, cã eºti un mare bogãtaº, cã în

fiecare sãptãmânã vinzi câte o sutã de mãtur-oaie, întorci banii cu lopata ºi a sosit poruncã sãþi se punã lipitoarea asta.

- Ce lipitoare? - întreb, fãrã sã-mi cred ure-chilor.

- Hârtia, taicã.- Hârtia? Pãi, care hârtie? Pentru cine?- Ei, moºule! Nu face pe surdul când nu-þi

convine! Cã doarã nu pentru mine, ci pentrutine! Ai de plãtit, pe lângã impozitul pe casã, ºiun impozit pe câºtig, câte cinºpe florini pe an.

- Cinºpe florini pe an! Dumnezeule! Pãi, pen-tru ce?

- Pentru mãturoaie! N-auzi cã domnul comi -sar fiscal te-a trecut pe hârtie ºi zice cã vinzi câte

o sutã de mãturoaie pe sãptãmânã? Am rãmas, cum se zice, ca Sfântul Simeon

Stâlpnicul care a stat într-un loc cincizeci de anica stâlpul. Parc-am mâncat mãtrãgunã.

- Dom' primar, - zic într-un târziu, - io n-o sãplãtesc.

- Trebe!- Nu, n-o sã plãtesc. Ce-o sã-mi faceþi? Îmi

luaþi praful de pe tobã? Doarã ºtiþi cã io pemãturi abia dacã câºtig cinºpe florini într-un anîntreg.

- Io ce sã ºtiu? ªtie domnu' comisar mai bine!- spune primarul. - Treaba mea e sã strângimpozitele, iar dacã nu vrei sã dai, îþi trimitexecutorul.

- Aoleu, puteþi sã-l trimiteþi chiar acum! Lamine executorul dã ortul popii pîn-o gãsi ceva deluat.

- Ei, atunci îþi vindem casa ºi straturile, iarvoi vã duceþi unde a-nþãrcat mutu' iapa. Cã ce ise cuvine împãrãþiei n-are voie sã se piardã!

Io am þipat ca împuns cu acul.- Pãi, vezi, - spune primarul. - Ei, cum

rãmâne, o sã plãteºti? - O sã, - zic io, da' în gând am altceva. Au trecut trei ani, io n-am plãtit niciun

creiþar. Când veneau sã ne execute, io ºi babamea ne ascundeam în tufiºuri ca de tãtari, iarcasa o încuiam. Executorii ãia veneau, zgâlþâiaude uºã, blestemau ºi-ºi vedeau mai departe dedrum. De douã ori au vrut sã intre în casã cuforþa ºi de fiecare datã oameni cumsecade i-auînduplecat sã n-o facã. Da' în al patrulea an n-amai mers. N-au ajutat nici rugãminþile, niciplânsul. Pe seama mea s-au adunat restanþe devreo ºaizeci de florini. De la oraº a venitporuncã sã dau banii numaidecât, cã de nu, o sãscoatã casa la licitaþie. Io nici n-am mai fugitnicãieri, vãd cã n-a ajutat la nimic. Ei ºi ce? Austabilit licitaþia, au preþãluit tot avutul meu laºaizeci de florini. Vine ziua stabilitã, se batetoba, cheamã cumpãrãtorii… „Cine dã preþulcerut?“ Ehe, nimeni nu dã atâta. Zece…doiºpe… abia au tras pân' la cinºpe ºi cu atâta auºi vândut. Pe mine m-a bufnit râsul ºi-i spun pri-marului:

- Iote cã tot io v-am pãcãlit ! N-am zis io cãluaþi praful de pe tobã?

Iar primarul cãtre mine:- Da' batã-te, moºule, sã te batã, cum te-ai

mai învârtit! Casa noastrã a cumpãrat-o Ioina ca grajd

pentru viþei, iar io cu baba mea, dupã cumvedeþi, stãm cu chirie. Trãim tot ca mai înainte,cât ne-o mai lungi Dumnezeu zilele. Ea toarce,bãieþii pasc vitele oamenilor, iar io fac mãtu roa -ie. ªi ne petrecem viaþa, chit cã fãrã hârtia aia.

Traducere de Corneliu IROD

Vitrina literarãIvan FRANKO:Un câºtig

bun

Februarie = Lunã care face economie de zile în calendar.Zebruarie = Februarie având prioritate de trecere pe „zebrã“.Chiciurã = Decor cu sãlcii ce se supun îndoielii, ca s-o învingã.Gerul nu mai are „reflectoare“, dar orbeºte factura de platã.Ciorile luptã pentru spaþiu, evitând petecile de zãpadã.Zãpada din grãdinã miroase a toporaºi.Mugurele când trosneºte are vocaþie de inginer de sunet.Gãinile care viseazã sã devinã cloºti au parte de nopþi cuibãrite.Promoþie: rochie de mireasã strãvezie ca gheaþa [stoc limitat].Trist pe scena din ogradã joacã omul de zãpadã.Tolbele vânãtorilor sunt pline de poveºti.Suferi cu inima – eºti îndrãgostit; mergi la doctor – eºti bolnav de cord.Indicaþie: curã de urzica moartã, pentru ape pietrificate în rinichi. Carenþele de vitamine se contrazic: în asta constã înþelepciunea verdeþurilor.Poetul pescuieºte cuvinte la copca care-i trece prin cap.Calendar de birou – el ºi secretara: douã primãveri!Primãvara nu existã - o proiectãm sufleteºte în fiecare clipã.Pisicuþele vedetelor fac tele-alergie la „mâþiºori“.Gazonul face febrã de nerãbdare sub plapoma de nea.Câºtigãtori la casting - niºte pistrui abia scoºi de la iernat.„Sãniuþã-sãnioarã“ = Probã de bob… pusã pe portativ de muzicã uºoarã.Dragostea nu-i singurã: Primãvara se þine de ea.Când este ceaþã, de partea cealaltã a autostrazii soarelui e luna.Prin leptopurile vipurilor circulã viruºii viperoaselor.Început de retur = „Monsieur, faites votre jeu!“Gândurile primãvãratice anuleazã zborurile sufletelor grele de pãcate.Prinþul moºtenitor al þurþurelui se topeºte de dorul streºinii.Perfecþiunea muguraºilor învârtejeºte-n ei himera frunzei.Stupii se dezmorþesc cu viteza mierii prelinse; pe sfârºite.„Fata morgana“ de România face ºedinþe de bãi cu solux.Anul bisect nu se trage din bisectoare; se trage chinezeºte din maimuþã.

Mihai MATEICIUC

FeBruarie - alinTaT De CuVinTeDe n-ar fi codrul şi pădureaAtunci la cine eu m-aş duce?

Cred c-aş umbla mereu aiureaŞi nu m-aş închina la cruce.

Căci fără codru şi pădureAş trăi ca-ntr-o închisoare,

Aş trece prin momente dureM-aş simţi zilnic ca-ntre fiare.

Dar codrul şi pădurea verdeÎmi dau nădejde şi speranţă.

Văd versul meu că nu se pierdeNici har de mare importanţă...

Simt că trăiesc, inspir parfumul,Ce doar pădurea îl mai are,

De-aceea către dânsa drumulE poleit cu flori şi soare.

Şi eu mă duc, fie şi ceaţă,Sau trăsnete-ntre dealuri sure,

Căci gata sunt să-mi dau şi viaţaPentru ozonul din pădure.

Mihai VOLOŞCIUC

CODRUL ŞI PĂDUREACODRUL ŞI PĂDUREA

Curierul UCRAInEAn 15

Personajele:

Choma Kyceatyi, sotnic;Halea, fiica lui Choma;Stecha, econoama casei lui Choma;Nazar Stodolea, prietenul lui

Choma;Hnat Karyi, alt prieten al lui Choma;Gospodina unei case din timpul ºezãtorii;Un cobzar orb, evrei-muzicanþi, cazaci

tineri, fete ºi peþitori din partea polcovniculuidin Cihiryn. Acþiunea se petrece în secolul alXVI-lea, lângã Cihiryn, într-o sloboziecãzãceascã, în noaptea de Ajun.

(Slobozie = sat cu populaþie liberã,neiobagã)

ACTUL ÎNTÂI

E noapte. Interiorul unei odãi mari, curate,frumos aranjate cu covoare ºi catifea. Într-oparte se aflã o masã acoperitã cu catifeascumpã; în jur canapele ornate cu aur ºiacoperite cu catifea. Pe masã se aflã drapele deluptã (flamuri), cupe ºi diferite gustãri; ardlumãnãri de cearã. Stecha pune masa.

Stecha: (Se depãrteazã puþin de masã) As -ta-i tot! Se pare cã am pus totul. Ia stai puþin,dacã n-am uitat ceva: peºtele, friptura, pastra-ma, jambonul, cârnaþii, viºinata, rachiul,miedul, vinul - totul, totul. Aici ai ºi ce mânca,ºi ce bea. Numai sã vinã musafirii. Oare de ceîntârzie atât de mult? Ce minte are ºi bãtrânulmustãcios, într-o sãrbãtoare aºa de mare, pecând gospodarii colindã, el aºteaptã musafiri...ºi ce musafiri!.. Peþitori din partea unui bãtrânprost ca ºi dânsul. Vom vedea ce iese ºi din asta.Fierul neîncins nu prea se îndoaie. Dacã nustrâmba din nas ºi nu-mi dãdea sfaturi aproapevreo douã sãptãmâni pânã la sãrbãtori, treabaera ca ºi fãcutã; s-a dezmiticit înainte de Ajunºi-a-nceput sã se linguºeascã: „... aºa ºi-aºa, ºicã sunt de treabã, ºi deºteaptã; vai, Stecha,ajutã-mã! Îþi voi da... ºi una, ºi alta, ºi ailaltã...ºi câte-n lunã!“ Vom vedea, însã, vom vedeacum va reuºi viþelul nostru sã prindã lupul. Atãcut! Nu a zis niciun cuvânt fiicei..., dupã cineºi cum vrea s-o mãrite. Crede cã surioara noas-trã-i caprã: se duce unde vrei tu. Ei nu! Aºteaptão þârã, porumbelule! „S-o rogi ºi s-o convingitu!“ - îmi spune. Ce are, mã rog, acel sub loco -tenent cazac? Iar polcovnicul, chiar dacã-ibãtrân - fie-i visele plãcute - totuºi, e undomn!.. O, de i-ar veni mintea la cap! Altuiastop, iarã eu hop! Unei fete îi e mai uºor sãzãpãceascã o altã fatã ºi mai ales pe una ca amea - hai-ia-ia!“.

La urma urmei, cum se spune: ai prins, n-aiprins, alergarea nu stricã. ªi, dacã se-ntâmplãtotuºi, vom ºi juca!.. Iar fata..., o sã boceascãpuþin, o sã tânjeascã puþin ºi apoi se va obiºnui.Iar Nazar, cred c-o sã-mi mulþumeascã apoi.

(Dintr-o uºã lateralã iese Halea)Stecha: Ia zi! Cum e pregãtit? Cred c-am

pus totul!Halea: Ce faci, Stecho, aici? Avem, cumva,

astãzi, musafiri sau ce?..Stecha: ªi încã ce musafiri, dacã aþi ºti!...Halea: Ce fel de musafiri... ºi de unde?Stecha: Ghiciþi! Halea: Nu cumva din Cihiryn? Aºa-i?Stecha: Din Cihiryn..., dar cine anume?!Halea: Niºte ofiþeri superiori?Stecha: Tocmai asta e, cã nu ofiþeri superi-

ori, ºi...Halea: ªi cine anume? Poate..., dar nu!

Astãzi nu este o astfel de zi. Ieri, tata mi-a spusceva în sensul ãsta.

Stecha: A spus, dar n-a spus pânã la capãt.Dar eu ºtiu, - însã nu spun nimic.

Halea: (Îmbrãþiºând-o pe Stecha) Stecha,iubito, puicuþa mea! Spune-mi, nu mã chinui.

Stecha: ªi ce-mi daþi? Vã voi cere...Halea: Încã o pereche de cercei sau un inel

sau ce vrei tu, numai spune-mi.Stecha: Nu-mi trebuie nimic; numai sã-mi

dai cojocelul matale, sã-l îmbrac astãzi la ºezã-toare.

Halea: Bine, îmbracã-l, dar fii atentã, ca nucumva tata sã-l vadã.

Stecha: Asta-i bunã! Arãt eu, oare, aproastã? Ascultaþi-mã. (Cu jumãtate de voce)Astãzi vor veni peþitorii.

Halea: (Cu entuziasm) De la Nazar! De laNazar!

Stecha: În curând veþi vedea de la cine...Halea: Nu din partea lui Nazar, Stecho?

Ce-i asta, tu chiar, într-adevãr, mã sperii?Stecha: Eu nu vã sperii, eu doar spun aºa.Halea: Nu-nu-nu, tu ºtii ceva, dar nu vrei sã

spui.Stecha: (Chipurile minþind) Eu nu ºtiu

nimic. De unde eu, o econoamã, sã cunosc tre-burile domnilor?

Halea: Tu râzi de mine! Eu voi izbucni înplâns, ºi ce plâns, doamne, ºi-i voi spune ºi luitãtuca!

Stecha: Ce-i veþi spune?Halea: Cã tu m-ai speriat foarte tare... Acum

nici cojocelul nu þi-l voi da. Ei, acum te-ai sãtu-rat?

Stecha: Asta-i, cât de fricoasã sunteþi, aþi ºicrezut!

Halea: Atunci, de la cine?... De la Nazar?Stecha: De la cine altcineva? Doar nu

cumva din partea bãtrânului Moloceai, polcov-nicul nostru.

Halea: Ducã-se pe pustii, ce om rãutãcios!Când vine pe la noi, eu fug de îndatã din casã.Mã ºi mir de cum îl ascultã cazacii. Nu ºtie sãvorbeascã, urâtul, decât de bãuturã ºi de colþu-naºi.

Stecha: ªi ce este rãu în asta?Halea: Bineînþeles! Nu-i rãu cazacul..., care

e ºi polcovnic! Uite, Nazar, oacheºul meu, vor-beºte numai despre bãtãlii, bãtãlii ºi campanii,despre hatmanii Nalyvaiko, Ostreanyþea, despremarea albastrã, despre tãtari ºi despre pãmântulturcesc. Mã cuprinde frica de nu mai pot, darmi-e atât de bine, cã l-aº asculta fãrã sã mãsatur tot uitându-mã în ochii lui cãprui. Nu-miajunge nici ziua, nici noaptea.

Stecha: Vã veþi sãtura ºi sã-l ascultaþi, ºisã-l iubiþi. Dupã aceea, poate, vã veþi ºi plictisi.

Halea: Fereascã Dumnezeu! Pânã voiînchide ochii, pânã la moarte m-aº tot uita ºil-aº tot asculta. Spune-mi, Stecho, tu ai iubitvreodatã, ai strâns în braþe vreodatã un trupînalt de cazac..., sã-þi tremure mâinile, sã þi sefrângã inima? Iar când îl sãruþi... ºtii cum e? Câte de plãcut! Câtã bucurie!

(În culmea fericirii, Halea cântã ºidanseazã)

Hoi, hoia, hoia!Ce-i cu mine joia;Mi-a plãcut un cazac,Nu mai ºtiu ce sã fac.

Mã temeam la-nceput...Darã ce s-a întâmplat?Pe uliþã ne-am vãzutªi pe loc ne-am sãrutat.

Mãicuþa ne-a vãzut...Gata e scandalul!Bine e s-o mãritaþi,Dacã sare calul.

Stecha: Frumos, foarte frumos! Dela cine aþi învãþat asta?

Halea: Doar... de la tine. Oare aiuitat cum duminica trecutã, pe uliþã, aidansat? Tãtuca nu era atunci acasã...,

þi-aminteºti?Stecha: Când s-a întâmplat? Aþi nãscocit

asta!(Se aud bãtãi la uºã.)Halea: (Grãbitã) Vai de mine, vine cineva!

(Fuge din camerã)Stecha: Cine-i acolo?Choma: (De dupã uºã) Eu sunt, eu!

Deschide mai repede.(Stecha deschide uºa. Intrã Choma, scu-

turându-se)Choma: Cum? Nu au sosit? Vai, ce viscol!Stecha: Cine n-a sosit?Choma: Cine?.. Musafirii! Stecha: Ce fel de musafiri? De la polcov...Choma: Sst!.. Desigur.Stecha: Nu, n-au sosit. Choma: Uitã-te la mine, niciun pâs!..

Pãrintele Danylo, mulþumesc Doamne, a apro-bat. Sã nu uiþi cumva, mâine dimineaþã, sã-itrimiþi niºte viºinatã. ªtii... din aceea comple-tatã nu de mult. S-o bea sãnãtos. Oare de cen-au sosit, de ce întârzie atât de mult? Nu s-ausperiat, cumva, de viscol? Mi se pare cã vântulse mai potoleºte.

Stecha: Nu se tem ei! Da' de unde! ªi-nnoaptea vampirilor ar veni, pentru o dom-niºoarã ca a noastrã.

Choma: Desigur, desigur!Stecha: Deh!.. e ºi cam bãtrân..., iar dom-

niºoara...Choma: Tu eºti bãtrânã, coþofanã jumulitã!Stecha: Ia te uitã!.. Imediat v-aþi ºi supãrat.

Ce, m-am referit la dumneata?Choma: Cum, adicã, nu te-ai referit la

mine?! Atunci - la ..., polcovnicul meu.Stecha: Eh..., ca sã vezi! Dar domniºoara?

Aþi stat de vorbã cu ea? Ea ce-i?Choma: Ce-i cu ea? Treaba ei stã astfel: ce

i se spune, aceea trebuie sã facã. Ea este încãtinericã, prostuþã; iar treaba ta este s-o înveþi,sã-i explici cã iubirea ºi toate acelea... sunt niº -te prostii, nimicnicii. Cred cã tu, deja, pricepi?

Stecha: Pricep eu toate astea, dar nu ºtiu dince parte sã pornesc. Vedeþi, dumneavoastrã, eas-a îndrãgostit de Nazar aºa de tare, încât n-aicuvinte... Chiar ºi astãzi mi-a vorbit de el.Roagã-te, Stecho, - îmi spune - la Dumnezeu,ca sã mã mãrit cât mai repede cu Nazar, - ºi-þivoi da jumãtate din averea mea!

Choma: ªi tu ai ºi crezut-o!Stecha: De ce nu? Ea este atât de cum-

secade.Choma: Da' proastã mai eºti! Iar dacã eu îþi

voi da toatã averea mea, ce vei mai spuneatunci, ha? Tu ce crezi? (Duios cãtre ea) Astaaºa va fi, prostuþa mea nerecunoscãtoare!

Stecha: Ce sã fac, dacã sunt o prostuþã?Choma: Ceea ce þi se porunceºte. Auzi? Tot

ce e al meu, e ºi al tãu.Stecha: N-am nevoie de averea dumitale;

voi fi fericitã ºi fãrã ea, dacã n-o veþi uita pesãrmana Stecha ºi atunci când veþi deveni maredomn. Eu vã iubesc atât de sincer, vã sunt atâtde devotatã, iar dumneavoastrã...

(Se preface cã tânjeºte)Choma: Vai..., capra noastrã moare! Iarãºi

cu prostiile tale. Dacã am spus aºa, aºa voi face! Stecha: Cã puþine lucruri mai promit

oamenii atunci când nevoia îi strânge?

(Continuare în numãrul viitor)

Traducere de Eusebie FRASENIUC

naZar STODOleade Taras ªevcenko

(Dramã în trei acte)

Curierul UCRAInEAn16

Într-un comentariu remis agenþiei UNIAN,Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe apre-ciazã cã Rezoluþia privind Ucraina adoptatã deSenatul SUA este expresia susþinerii opþiuniieuropene a Ucrainei ºi a dezvoltãrii ei democra-tice.

„MAE al Ucrainei considerã cã adoptarearezoluþiei de mai sus este expresia sprijinului pecare SUA îl acordã opþiunii europene a statuluinostru ºi dezvoltãrii lui democratice. GuvernulUcrainei rãmâne fidel cursului strategic spreintegrare europeanã ºi continuãrii reformelordemocratice“ - se menþioneazã în comentariu.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei aluat act de rezoluþia menþionatã.

MAE al Ucrainei menþioneazã cã apelulCamerei Superioare a Congresului SUA adresattuturor pãrþilor implicate în procesul politic dinUcraina de a se abþine de la folosirea forþei ºi dea menþine dialogul în vederea reconcilieriinaþionale este în deplinã concordanþã cu abor-darea acestei probleme de Guvernul Ucrainei.„Preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci, faceexact acelaºi apel la dialog în vederea asigurãriistabilitãþii în þarã ºi condamnã folosirea forþeiatât de organele de ordine, cât ºi de unii partici-panþi la acþiunile de protest“ - se aratã în comen-tariu.

MAE al Ucrainei subliniazã faptul cã parteaucraineanã este gata sã dezvolte în continuarerelaþii constructive ºi reciproc avantajoase cuStatele Unite. „Suntem dispuºi sã purtãm un dia-log deschis, într-o atmosferã de înþelegere reci-procã, inclusiv în problema integrãrii europene“,se aratã în comentariu.

Potrivit UNIAN, la 8 decembrie, SenatulSUA a adoptat o rezoluþie cu privire la sus -þinerea poporului Ucrainei, proiectul cãreia afost înaintat pentru examinare juriºtilor ameri-cani.

În rezoluþie, Senatul face apel la imparþiali-tatea justiþiei în Ucraina ºi îºi exprimã convin-gerea cã „viitorul Ucrainei se aflã în relaþii ºimai strânse cu Europa, SUA ºi alte comunitãþidemocratice.“

În rezoluþie, se mai menþioneazã cã „Senatulface apel la liderii din SUA ºi din UniuneaEuropeanã sã continue sã acþioneze în comun învederea susþinerii rezolvãrii paºnice ºi democra-tice a actualei crize care orienteazã Ucraina spreun viitor în comunitatea euroatlanticã...“.

De asemenea, „Senatul face apel la demon-stranþi, la membrii opoziþiei ºi ai societãþii civiledin Ucraina sã evite ºi în viitor violenþa ºi sãpoarte dialogul de reconciliere naþionalã, latoate partidele politice sã se abþinã de la insti-garea la urã sau la acþiuni cu caracter antisemitori cu alt caracter care divizeazã poporulucrainean atunci când el trebuie sã fie unit“.

În afarã de aceasta, „Senatul face apel laGuvernul Ucrainei sã se abþinã de la folosireaforþei sau a violenþei faþã de demonstranþi paº -nici, respectând astfel drepturile omului re cu -nos cute pe plan internaþional, în special li ber -tatea cuvântului ºi de întrunire“.

Senatul „condamnã hotãrârea puterii ucrai -nene de a folosi violenþa împotriva demonstran -þilor paºnici la data de 30 noiembrie, 1 de cem -

brie ºi 11 decembrie 2013 ºi insistã ca cei vino-vaþi sã fie cât mai repede traºi la rãspundere, iartoate persoanele reþinute în timpul demonstraþi-ilor paºnice sã fie imediat eliberate“.

Senatul SUA menþioneazã, totodatã, cã „încazul în care statul va continua sã foloseascãviolenþa împotriva demonstranþilor paºnici,preºedintele ºi Congresul vor analiza dacã seimpune aplicarea unor sancþiuni speciale, inclu-siv, a restricþiilor la acordarea vizelor ºi înghe -þarea activelor personale care au ordonat folo -sirea violenþei sau au comis acte de violenþã“.

Textul rezoluþiei:„Exprimându-ºi susþinerea faþã de poporul

ucrainean în lumina horãrârii preºedinteluiIanukovyci de a nu semna Acordul de asocierecu UE;

Având în vedere cã, conform datelor sonda-jului efectuat în noiembrie 2013, majoritateaucrainenilor au susþinut semnarea acorduluicomercial ºi politic istoric cu UniuneaEuropeanã;

Având în vedere cã legãtura strânsã întreUcraina ºi Uniunea Europeanã a fost susþinutãde societatea civilã ucraineanã, de cercurile deafaceri ºi politicienii din tot spectrul politic ºi cãea va aduce avantaje politice, democratice ºieconomice pe termen lung pentru poporulUcrainei.

Având în vedere cã Ucraina a adoptat cu suc-ces pânã la semnarea Acordului de asociere omare parte a legilor necesare pentru a rãspundestandardelor UE;

Întrucât experienþa unor þãri precum Polonia,Lituania, Letonia, Estonia oferã un exemplupozitiv în ceea ce priveºte posibilitãþile econo -mice mai mari, o mai mare libertate personalã ºiadministrare corepsunzãtoare care pot fi reali -zate de Ucraina;

Având în vedere cã Guvernul ºi poporulUcrainei au dreptul suveran de a-ºi alege politi-ca externã ºi cursul economic proprii ºi nicioaltã þarã nu are dreptul de a stabili orientarea lorpoliticã ºi economicã ºi de a hotãrî la care uni-uni ºi acorduri comerciale pot adera acestea;

Având în vedere cã, la 21 noiembrie 2013,preºedintele Ucrainei, Viktor Ianukovyci, a sis-tat pregãtirea Ucrainei pentru semnarea Acor -dului de asociere cu o sãptãmânã înainte desummitul hotãrâtor al Uniunii Europene la celmai înalt nivel din Vilnius, Lituania;

Având în vedere cã, aceastã întorsãturã radi-calã produsã înainte de summit din cauza pre-siunilor economice ale Rusiei ºi pentru prote-jarea intereselor înguste ale unor funcþionari ºipersoane particulare din Ucraina a determinatsute de mii de ucraineni din întreaga þarã,îndeosebi tineri ºi studenþi sã protesteze împotri-va acestei hotãrâri ºi sã se pronunþe în favoareaintegrãrii euroatlantice a Ucrainei;

Având în vedere cã organizaþiile nonguverna-mentale ºi necomerciale internaþionale acordãajutoare substanþiale urainenilor nevoiaºi, con-fruntându-se în schimb cu ameninþãri directe ºiprovocãri la adresa existenþei lor, cu obstacoleadministrative ºi normative, inclusiv cu împiedi-carea activitãþii scutite de impozit, necesare pen-tru folosirea eficientã a fondurilor, cu ameninþãri

la adresa structurii societãþii civile care are oimportanþã vitalã pentru democraþia dinUcraina;

Având în vedere cã, la 30 noiembrie 2013, înPiaþa Independenþei din Kiev subunitãþile spe-ciale ale Poliþiei au împrãºtiat demonstraþiapaºnicã a studenþilor ºi activiºtilor societãþii ci -vi le care fãceau apel la preºedintele Ianukovycisã semneze Acordul de asociere;

Având în vedere cã aproape 35 de persoaneau fost reþinute sau arestate, zeci de persoane aufost spitalizate, unele dintre ele cu rãni grave;

Având în vedere cã, la 9 decembrie 2013,s-au efectuat raiduri la trei mijloace de infor-mare în masã ale opoziþiei ºi la sediul unui par-tid de opoziþie;

Având în vedere cã la 11 decembrie 2013,puterea ucraineanã a efectuat noaptea o opera -þiune poliþieneascã în încercarea de a lua prinforþã sub control Piaþa Independenþei, dar s-aconfruntat cu riposta ucrainenilor curajoºi careau umplut piaþa ºi au rezistat în faþa Poliþiei.

Având în vedere cã toþi cei trei foºti preºe -dinþi ai Ucrainei au subliniat necesitatea abþine -rii la violenþã ºi importanþa stabilirii dialoguluicu opoziþia;

Având în vedere cã Ucraina este ameninþatãde crizã economicã care poate fi rezolvatã doarprin reforme economice pe termen lung. În legã-turã cu aceasta s-a hotãrât cã Senatul:

1. susþine poporul Ucrainei ºi dreptul suveranal acestuia sã stabileascã viitorul independent ºidemocratic pentru þara sa;

2. face apel la liderii din Statele Unite ºiUniunea Europeanã sã colaboreze în continuarepentru susþinerea rezolvãrii paºnice ºi democra-tice a actualei crize care orienteazã Ucraina spreun viitor în comunitatea euroatlanticã ºi sprerezolvarea pe termen lung a crizei din Ucraina;

4. face apel la demonstranþi ºi la membriiopoziþiei ºi ai societãþii civile din Ucraina sãevite în continuare sã recurgã la violenþã ºi sãpoarte dialogul de reconciliere naþionalã;

5. face apel la toate partidele politice sã seabþinã de la aþâþarea la urã sau de la acþiuni cucaracter antisemit sau cu alt caracter caredivizeazã ºi mai mult poporul ucrainean în mo -men tele în care acesta are nevoie de unitate;

6. face apel la Guvernul Ucrainei sã se abþinãde la folosirea forþei sau a violenþei împotrivademonstranþilor paºnici, de asemenea sã respec -te drepturile omului recunoscute pe plan inter-naþional, în special libertatea cuvântului ºi deîntrunire;

7. condamnã hotãrârea puterii ucrainene de arecurge la violenþã împotriva demonstranþilorpaºnici la 30 noiembrie, 1 decembrie ºi 11 de -cem brie 2013 ºi face apel la tragerea imediatã larãspundere a celor vinovaþi, precum ºi la elibe -rarea imediatã a tuturor participanþilor lademonstraþiile paºnice reþinuþi;

8. menþioneazã cã, în cazul în care statul vacontinua sã foloseascã forþa împotriva demon-stranþilor paºnici, preºedintele ºi Congresul tre-buie sã analizeze dacã se impune folosirea unorsancþiuni speciale, inclusiv legate de vize ºi deîngheþarea activelor persoanelor responsabilepentru ordonarea sau executarea violenþelor“.

UUCCRRAAIInnAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

RezoluÆia privind Ucraina adoptatå de Senatul SUA