În cel de-al 22-lea an al existenþei sale, Ucrai -na se prezintã lumii ca o þarã democraticã în plinãmodernizare, hotãrâtã sã-ºi continue drumul alescu peste douã decenii în urmã ºi sã punã în prac -ti cã ideea care a cãlãuzit atâtea generaþii demilitan þi ucraineni - asigurarea supravieþuirii ºicontinuitãþii.

În cei 22 de ani, Ucraina tinde sã semene, înpofida tuturor obstacolelor, cu statele occiden-tale, devenind o putere regionalã care se situeazãîn fruntea unor demenii ca ºtiinþa, medicina,

tehnologia spaþialã. Aceastã explozie de creativi-tate promite perspective frumoase de dezvoltarepentru poporul ucrainean.

De ziua ei naþionalã, Ucraina a fost îmbrãcatãîn culori galben-albastre. În principalele oraºe,precum ºi în baze militare, au avut loc serbãri.Mulþi oameni au sãrbãtorit aceastã zi a bucuriei ºia optimismului prin excursii ºi picnicuri. Postu -rile ucrainene de radio ºi televiziune au transmisprograme festive, iar ziarele ucrainene au publi-cat numere speciale dedicate sãrbãtorii.

Dar sã revenim la începuturi. În secolul al IX-lea apare Statul Kievean care, în istorie, este con-siderat momentul naºterii Ucrainei. În secolul alXVI-lea, Statul Kievean se fãrâmiþeazã în micicnezate cãpãtând denumirea de stat cãzãcesc -hãtmãnesc care a existat pânã la sfârºitul secolu-lui al XVIII-lea. Dupã aceste evenimente, un statucrainean independent nu a mai existat pânã însecolul al XX-lea.

Istoria contemporanã a Ucrainei Independenteîncepe la 24 august 1991 când Rada Supremã aRepublicii Sovietice Socialiste Ucrainene procla -mã þara drept un stat independent ºi democratic,act confirmat apoi la referendumul din 1 decem-brie 1991.

Dar adoptarea Actului de Independenþã în1991 nu a însemnat ºi încheierea luptei Ucraineipentru deplina sa independenþã, mai ales econo -micã ºi spiritualã. Dimpotrivã, ucrainenii trebuie

sã acþioneze în continuare ferm pentru a-ºi con-strui un stat independent ºi unitar pentru a urmacalea democratizãrii ºi europenizãrii, pentru a-ºimoderniza economia.

În mesajul adresat poporului ucrainean cuprilejul celei de-a 22-a aniversãri a IndependenþeiUcrainei, preºedintele Viktor Ianukovyci a spus:„Am convingerea cã urmãtoarea etapã a moderni -zãrii trebuie sã fie dezvoltarea ºtiinþei, creareaunei economii de înaltã tehnicitate, consolidareaspaþiului umanitar naþional unic.

Trebuie sã facem totul pentru ca Ucraina,dupã parcurgerea reformelor, sã se dezvolte încontinuare ca þarã cu o înaltã culturã, cu un pu -ternic potenþial industrial, cu un sistem de pro-tecþie socialã echitabil ºi eficient, cu posibilitãþilargi de parteneriat global.

Experienþa pozitivã a þãrilor dezvoltate dinlume care au dat dovadã de standardele ridicatede organizare politicã, economicã ºi socialã neajutã sã realizãm propriul nostru program demodernizare. De aceea, asocierea cu UniuneaEuropeanã trebuie sã fie pentru Ucraina un im -por tant stimulent în vederea edificãrii unui stateuropean modern.

Pe de altã parte, trebuie sã pãstrãm ºi sã con-tinuãm sã adâncim relaþiile noastre ºi proceselede integrare cu Rusia, cu þãrile comunitãþii euro -asia tice, cu alþi lideri mondiali ºi cu noi centre dedezvoltare economicã“.

La 8 ianuarie 1992, România a recunoscutindependenþa Ucrainei, iar la 2 iunie 1997, a sem-nat Tratatul cu privire la relaþiile de bunã vecinã-tate ºi cooperare între România ºi Ucraina. Deatunci relaþiile diplomatice româno-ucrainene ºicolaborarea bilateralã în plan economic, cultural,ºtiinþific, cu rezultate benefice pentru ambele þãriºi popoare, au evoluat progresiv. UUR ºi-a aduscontribuþia la consolidarea ºi extinderea coope -rãrii româno-ucrainene.

Ion ROBCIUC

Serie nouå, nr. 245-246 / august 2013

Ucra ina Independentå 22

În întâmpinarea celei de-a XXII-a aniver-sãri a Zilei Independenþei Ucrainei, ExcelenþaSa Vasyl Boieciko, consulul general al Ucrai -nei la Suceava, a prezentat cotidianului nostrucare este poziþia Ucrainei în actualul contexteu ropean, modul în care decurg relaþiile ucrai -nea no-române precum ºi activitatea des fã ºu -ratã de reprezentanþa consularã de la Suceavaîn dezvoltarea ºi consolidarea cola bo rãriitrans frontaliere între regiunile din Ucraina ºijudeþele din România.

„Suntem un popor creºtin, un popor civilizat, un popor european ºi vrem sã fim în cadrul Uniuni Europene“

Aºa cum a precizat Excelenþa Sa VasylBoie ciko, consulul general al Ucrainei la Su -ceava, Ziua Independenþei Ucrainei, obþinutãcu 22 de ani în urmã, „este o zi sfântã pentrupoporul ucrainean“.

El a subliniat faptul cã aniversarea din acestan are loc în contextul în care „statul ucraineana finalizat din punct de vedere tehnic acordulîn ceea ce priveºte asocierea ºi sperãm cã în lu -na noiembrie, la summit-ul care va avea loc laVilnius, Ucraina va fi primitã în cadrul UniuniiEuropene în calitate de membru asociat“.

Remarcând faptul cã „Ucraina face tot ceeace este posibil sã demonstreze cã este pregãtitãpentru a obþine acest statut“, Excelenþa SaVasyl Boieciko a spus cã, tot în acest an, „po -porul ucrainean a sãrbãtorit împlinirea a 1025de ani de la creºtinarea Rusiei Kievene“.

„Asta înseamna pentru noi, pentru ucraineni- a accentuat el - cã suntem un popor creºtin,un popor civilizat, un popor european ºi vremsã fim în cadrul Uniuni Europene, sã ne inte-grãm în tot ceea ce înseamnã Europa unitã“.

„Relaþiile de colaborare transfrontalierãdintre regiunile din Ucraina ºi judeþele

din România au progresat“

Referindu-se la activitatea desfãºuratã deConsulatul General al Ucrainei la Suceava,Excelenþa Sa Vasyl Boieciko a precizat cã „înacest an s-a lucrat la tot ceea ce înseamnã trea -bã consularã, am colaborat foarte bine cuucrai nenii din România“ ºi, aºa cum a accen -tuat el, „de curând a fost creatã o paginã web

pentru Consulatul General al Ucrainei laSuceava, paginã care oferã informaþii despreUcraina, despre prioritãþile politice ºi despreparticiparea Ucrainei la organizaþiile inter-naþionale, despre integrarea europeanã, dar ºidespre economia ºi cultura Ucrainei“.

„Avem pe aceastã paginã principalã - a su -bli niat el - informaþii despre activitatea Consu -la tului General al Ucrainei la Suceava, eveni-mentele care au fost organizate sau la care amparticipat, activitãþi din care putem enumeracca 60 de evenimente principale“.

Între acestea se remarcã o serie de eveni-mente care vizeazã activitatea economicã, lacare au fost prezente ºi delegaþii din Ucraina,din regiunile Ivano-Frankivsk, Hmelnyþkyi ºiCer nãuþi, care au participat la Forumurile Eco -no mice Internaþionale, organizate la Botoºaniºi la Iaºi.

„Am avut câteva întruniri cu oameni deafaceri - a spus Excelenþa Sa Vasyl Boieciko -întâlniri pe care le-am organizat împreunã cuCamera de Comerþ din Suceava ºi cu reprezen-tanþa IMM-urilor ºi vreau sã spun cã acesteacþiuni, precum ºi vizitele pe care le vom orga -ni za în toamna acestui an, fac dovada cã re la -þii le de colaborare transfrontalierã dintre regiu-nile din Ucraina ºi judeþele din România auprogresat“.

„Prin culturã putem sã ne înþelegem mai bine“

Principalul eveniment care a avut loc la Su -cea va a fost Forumul Internaþional „DialogBucovinean“, „un dialog foarte bun în ce pri -veºte relaþiile bilaterale transfrontaliere dintreUcraina ºi România“, o întâlnire care a vizatproiectele ºi schimburile economice, turisticeºi culturale precum ºi problemele de mediu ºide dezvoltare a resurselor umanitare din aceas -tã zonã.

Aºa cum a declarat Excelenþa Sa VasylBoieciko „prin culturã putem sã ne înþelegemmai bine“ ºi în acest sens consulatul va organi-za „un eveniment foarte important pentrucolaborarea noastrã“, aniversarea a 150 de anide la naºterea scriitoarei Olha Kobyleanska“.

„Noi pregãtim - a precizat el - împreunã cuprimarul din Gura Humorului, Marius Ursa -ciuc, acest eveniment care se va desfãºura mai

întâi la Cernãuþi, iar apoi la Gura Humo ru lui,lo calitatea unde s-a nãscut Olha Koby -leanska“.

Cu acest prilej va fi realizatã, în parcul încare se aflã bustul scriitoarei, o poartã care vamarca prietenia ucraineano-românã.

Tot în domeniul colaborãrii culturale, înacest an va fi organizatã la sediul UniuniiUcrai nenilor din România o expoziþie de fo to -grafie despre Cernãuþi, realizatã de un fo to grafdin Gura Humorului, Iarema Oneºciuc, pre-cum ºi o expoziþie bilingvã de carte, la care vorparticipa editurile „Bukrek“ din Cernãuþi ºi„Lidana“ din Suceava.

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko s-a referit,desigur, la tot ceea ce înseamnã activitate con-sularã, punând accentul pe susþinerea în aceas -tã perioadã a cetãþenilor ucraineni care tra-verseazã România în drum spre litoralul dinBulgaria, la reconstruirea punctelor de trecerea frontierei cu Ucraina, dar ºi la demersurile pecare le-a fãcut statul ucrainean în ceea cepriveºte regimul liber cu Turcia ºi Israel.

La finalul prezentãrii, consulul general alUcrainei la Suceava a þinut sã accentueze bunacolaborare pe care o are cu conducerea admi -nistraþiei judeþului Suceava ºi cu toate instituþi-ile cu care a conlucrat.

Tiberiu COSOVAN

Curierul UCRAINEAN2

„„SSppeerrããmm ccãã îînn lluunnaa nnoo iieemmbbrr iiee ,, UUccrraaiinnaa vvaa ff ii pprr iimmii ttãã îînn ccaaddrruu ll UUnn iiuunnii ii EEuurrooppeennee îînn ccaa ll ii ttaa ttee ddee mmeemmbbrruu aassoocc iiaatt ““

Stimaþi compatrioþi,Dragi prieteni,Vã felicit cordial cu prilejul celei de a 22-a

aniversãri a Independenþei Ucrainei!La 24 august 1991, s-a împlinit visul mul-

tor generaþii de ucraineni de a avea un statliber ºi independent. Aceastã datã a intratpentru tot deauna în istoria Ucrainei, a deschiso nouã epocã în viaþa poporului ei.

De-a lungul timpului, Ucraina a fost pusãîn faþa numeroaselor provocãri legate de for -ma rea statului sãu. Experienþa dobânditã înre zol va rea lor cu succes, în construirea unuistat de mocratic modern ºi a unei societãþi ar -

mo ni oa se ºi tolerante a fãcut ca poporulUcrai nei sã fie mai puternic, mai înþelept ºimai încrezãtor.

Fundamentul statalitãþii noastre se sprijinãferm inclusiv pe piatra de temelie pusã decomunitatea ucrainenilor de peste hotare.

Ucraina dã o înaltã apreciere contribuþieivoastre deosebite la consolidarea relaþiilorstatului nostru cu lumea, la pãstrarea ºi dez-voltarea culturii naþionale, a limbii ucraineneºi spiritualitãþii ucrainenilor.

Garanþia forþei ºi a influenþei ucrainenilordin Diasporã se aflã în pãstrarea legãturii cupãmântul natal, cu þara care pe mulþi dintre

dumneavoastrã v-a format pentru viaþã. Mi -nis terul Afacerilor Externe al Ucrainei vã vaacorda în acest sens, în limita posibilitã þilorexistente, sprijinul necesar.

Vã doresc din toatã inima multã sãnãtate,bunãstare familiilor Dvs. ºi fericire.

Dumnezeu sã vã apere ºi sã vã îndemnespre fapte bune în numele Ucrainei.

La mulþi ani!

Leonid KojArA,Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei

Felicitãri adresate ucrainenilor din Diasporã cu prilejulcelei de a 22-a aniversãri a Independenþei Ucrainei

Dl Vasyl Boie ciko, consulul general alUcrainei la Su ceava

Curierul UCRAINEAN 3

În perioada 1-10 iulie 2013, De par tamentulpen tru Relaþii In ter et ni ce (DRI) ºi Uniu neaCroa þilor din România au organizat o vi zi tã dedocumen tare ºi schimb de experienþã în Croa -þia, la care au participat reprezentanþi ai Comi -siei de Învãþãmânt ºi ai Comisiei de Culturã aleCMN (din partea UUR a participat reprezen-tantul organizaþiei noastre în Comisia deCulturã, dl Ion Rob ciuc, prim-vicepre ºe din te).În interva lul de timp 2-4 iulie, din partea DRI aluat parte ºi doamna secretar de stat Enikö Ka -tálin Lacziko, precum ºi doam na subsecretar destat Christiane Cosmatu.

Înainte de a trece graniþa þã rii, delegaþiaCMN-DRI a fãcut o vizitãUniu nii Croa þilor din România,al cãrei sediu de aflã în locali-tatea Caraºova, judeþul Caraº-Seve rin. Este un sediu mo dern,multifuncþional, care adã pos -teº te o salã de ºe din þe, re dac þiaunei publicaþii perio dice, a unuipost de radio, lo curi de cazareºi o scenã pentru evenimentear tis tice. În sala de ºedinþe, dlMi hai Ra dan, pre ºe dinteleUniu nii Croaþilor din România,a fãcut o succintã expu nereprivind istoria, limba ºi culturacroaþilor caraºoveni.

La 2 iulie, delegaþia a pãrãsitCaraºova, în drep tân du-se spreCroaþia, þarã care cu o zi înain te a intrat „scrip-tic“ în Uniunea Euro pea nã. Ne-am bucurat deacest moment cu totul remarcabil, deoareceaderarea Croaþiei la UE va di na miza, în modsigur, colaborarea cu România.

Înainte de a ajunge la Zagreb, delegaþia ro -

mâ nã s-a oprit la monumentul de la Jase no vac,de punând o jerbã de flori. Aici, în perioada ce -lui de-al Doilea Rãzboi Mondial (1941-1945),s-a aflat cel mai mare lagãr de exterminare dinBalcani ºi unul dintre cele mai mari din Europa.Ustaºii încarcerau, torturau ºi exe cu tau bãrbaþi,femei ºi copii. Cele mai multe victime au fostsârbi, dar ºi evrei, rromi ºi croaþi antifasciºti.

Dar scopul final al vizitei a fost acela de acunoaºte situaþia ºi problemele minoritãþilor na -þio nale din Croaþia, posibilitatea de a stabilicontacte ºi colaborãri cu organizaþii ºi instituþiicare au în competenþa lor protecþia ºi promo va -rea drepturilor minoritãþilor naþionale. În acest

sens, la Zagreb, delegaþia românã, într-o formu -lã mai restrânsã, a fost primitã la Parla mentulCroaþiei, la Oficiul Drepturilor Omului ºiMinoritãþi Naþionale din cadrul GuvernuluiCroaþiei ºi la Oficiul de Stat pentru Croaþii dePretutindeni. A avut loc un schimb de idei legat

de modalitãþile de conservare, co -muni care ºi receptare a culturiimino ritãþilor în raport cu a celor dinjur, facili tând astfel dialogul inter-cultural ºi reflectând asupra dina mi -cii relaþiei minoritate-ma jo ri ta te.Convor biri le au scos în evidenþãexcelentele le gãturi dintre cele douãþã ri, pre cum ºi voinþa am belor pãrþi

de a le continua la un nivel superior.Tot la Zagreb, Excelenþa Sa Cos min Dines -

cu, ambasadorul României în Croaþia, a oferitla sediul Am ba sa dei, un cocktail în onoareareprezentanþilor DRI ºi CMN.

Vizitele delegaþiei române, conduse de dataaceasta de doamna Rodica Precupeþu, ºef servi-ciu al DRI, au continuat la Primãria oraºelorSplit ºi Dubrovnik. A fost vor ba de prezentareaexperienþei fiecãrei pãrþi în gã si rea unormijloace eficiente ºi utile de pãs trare a limbii,obice iurilor ºi culturii mino ritãþilor.

Pe parcursul deplasãrii, de le gaþia CMN-DRIa avut posi bi litatea sã viziteze ºiunele obiec ti ve istorice, culturale,tu ristice ale Croaþiei: Parcul Na -þional La cu rile Plitvice (în scris pelista pa tri moniului mondialUNESCO), Palatul lui Dio cle þiandin Split (în scris, în 1979, pe listapatri mo niu lui cultural mondial alUNESCO) ºi Ca te dra la sa cu fai -mo sul turn cu clo pot, oraºul Du -brov nik (una dintre cele maiproeminente sta þiuni turistice de laMarea Adria ticã), oraºul StariGrad din insula Hvar (unul dintrece le mai vechi oraºe ale Euro pei).Ne-a impresionat mult mo dulexcelent în care autoritãþile na þio -nale ºi regio nale ºtiu sã valo rifice

în scop tu ris tic aceste obiective.Vizita de documentare în Croaþia, la fel ca ºi

cele anterioare, a fost încã un prilej de a strângelegãturile cu þãrile din jurul nostru ºi de a necunoaºte mai bine noi, minoritãþile naþionaledin România.

Vizita de documentare a uneidelegaÆii a CMN-DRI în CroaÆia

În perioada 20-22august a.c., la Univer si -ta tea Naþionalã „Poli -teh nica din Lvov“,Ucrai na, s-a desfãºuratcel de-al X-lea Con gresMondial al Ucrai ne nilor(CMU). Au participat

peste 200 de delegaþi ºi peste 300 de invitaþi din33 de þãri ale lumii. Uniunea Ucrainenilor dinRomânia a fost reprezentatã de preºedintelesãu, dl ªtefan Buciuta, ºi de li derii Mihai Ma -cioca, Ion Robciuc, Miroslav Petreþchi, LiubaHorvat, Lucia Mihoc, Elvira Codrea ºi NicolaeMiroslav Petreþchi.

Ordinea de zi a cuprins principalele pro vo -cãri la care trebuie sã rãs pun dã în prezent CMU

ºi cum poate aceastã or ga ni -za þie sã con tribuie la re zol -varea pro ble me lor co mu ni -tã þilor ucrai nene.

Anul acesta, reuniuneaCMU a dezbãtut pro ble mearzãtoare, precum Inte gra -rea europeanã - o garanþie aindependenþei Ucrainei ºi ademocratizãrii ei, Ucrai ne -nii de pretutindeni ºi promo -va rea intereselor lor co mu -

ne, Ho lod o moruldin anii 1932-1933: în vin geade vãrul.

În faþa celorpeste 200 de de le -gaþi au luat cu -vân tul foºti mi -niºtri, diplomaþi,

înalþi prelaþi, zeci de personalitãþi internaþionaleale vieþii sociale, economice ºi culturale. Dez -ba terile au fost animate, fiind exprimate diversepuncte de vedere privind problemele care frã -mân tã lumea ucraineanã de astãzi.

Deoarece de la precedentele alegeri s-auîmplinit cinci ani, Adunarea Generalã a CMU aales o nouã structurã de conducere. În funcþiade preºedinte al CMU a fost reales distinsulavocat Evhen Ciolij pentru un nou mandat decinci ani.

Congresul Mondial alUcrainenilor reunit la Lvov

Materiale semnate de Ion ROBCIUC

Delegaþia Uniunii Ucrainenilor din românia la Congres

4 Curierul UCRAINEAN

Duminicã, 28 iulie2013, în incinta Cona cu luiDomnesc din Suceava s-adesfãºurat Confe rinþa jude -þea nã a UUR - filiala Su -cea va, care a avut dreptscop alegerea noului preºe -dinte al filialei sucevene,ca urmare a revocãrii dom -nu lui Ioan Bodnar dinfunc þia de preºedinte.

La conferinþã au participat membrii marcanþiai comunitãþii ucrainene din România: ªtefanBuciuta, preºedintele UUR, Ion Marocico, de -pu tat în Parlamentul României, Miroslav Pe -treþ chi, prim-vicepreºedinte al UUR, preºedin-tele filialei Maramureº a UUR, Ion Robciuc,prim-vicepreºedintele UUR, redactor-ºef al„Curie rului ucrainean“, Liuba Irina Horvat,secretar general al UUR, Nicolae MiroslavPetreþchi, consilier economic al UUR. Au fostpre zenþi, de asemenea, Excelenþa Sa Vasyl Bo -ieciko, con sulul general al Ucrainei la Suceava,împreunã cu soþia sa, doamna Nadia Boieciko.

La propunerea domnului preºedinte al UUR,ªtefan Buciuta, conferinþa a debutat cu un mo -ment de reculegere în memoria unor oamenicare ºi-au adus contribuþia în cadrul comunitãþiiucrainene din România: ªtefan Tcaciuc, GicãLu can, Iura Semeniuc, Oleksa Bevca, VasileÞapoveþ.

Au urmat apoi luãrile de cuvânt ale partici-panþilor la conferinþã.

Excelenþa Sa Vasyl Boieciko, consulul ge -neral al Ucrainei la Suceava, a subliniat impor-tanþa zilei de 28 iulie, când ucrainenii îl pome-nesc pe sfântul cneaz Volodymyr ºi sãrbãtoresc1025 de ani de când Rusia Kieveanã a fost creº -ti natã, o sãrbãtoare importantã pentru întreagacreºtinãtate. ªi comunitatea ucraineanã din Su -cea va a marcat aceastã sãrbãtoare religioasã ºiculturalã la biserica „Sfinþilor Apostoli Petru ºiPavel“. Amintim cã în anul 988, sfântul cneazVolodymyr (cunoscut în istorie ca Volodymyr I,cneaz al Kievului între anii 980-1015), a primitbotezul ºi a dat un exemplu întregii populaþii aacestor pãmânturi, pentru ca ea, de asemenea,sã se boteze în apele râului Nipru. În aceastã zi,ucrainenii îºi aduc aminte ºi de sfântul apostolAndrei cel Întâi chemat, primul care a adus cre -dinþa creºtinã pe aceste meleaguri, binecuvân-tând locurile unde avea sã se întemeieze Kie vul.Nu trebuie uitate nici faptele fraþilor Chiril ºiMetodiu din Salonic, sfinþii luminãtori ai slavi -lor. Creºtinarea populaþiei a dus la dezvoltareaeconomiei, educaþiei ºi culturii, iar în sufletul ºiconºtiinþa oamenilor a sãdit credinþa, iubirea ºibunãtatea.

Sub semnul acestor valori morale s-au vrut ase desfãºura ºi lucrãrile conferinþei sucevene.

Cu un mesaj plin de bucurie a venit în faþadelegaþilor ºi deputatul minoritãþii ucrainene înParlamentul României, domnul Ion Marocico:„Sunt foarte bucuros sã fiu alãturi de voi astãzi.Eu sunt originar din aceste locuri ºi, deºi trãiescîn altã zonã a þãrii, sufletul meu este aici, înBucovina. În competiþie se aflã doi candidaþi...amândoi sunt foarte buni... sã-l alegeþi pe celmai bun dintre ei, iar cel ales sã atragã multefonduri pentru Bucovina.“

„ªi eu sunt bucovinean... În ultimul timp,morhanismul ne-a dat multe bãtãi de cap... sperca pe viitor sã fie pace ºi înþelegere în acestelocuri. Cunosc toate problemele acestei zone,deoarece m-am documentat ºi ca jurnalist foar -te mult cu scopul de a prezenta cât mai obiectivcititorilor mei situaþia existentã în Bucovina“, aspus domnul Mihai Mihailiuc, redactor-ºef la„Ukrainskyi visnyk“.

Preºedintele UUR Maramureº, domnul Mi -ro slav Petreþchi, a transmis sucevenilor salutulma ramureºenilor: „Suntem alãturi de voi înaceas tã zi specialã pentru viitorul filialei voas-tre.“

„Conferinþa la care luãm astãzi parte nu e dedorit, dar având în vedere circumstanþele, orga-nizarea ei se impunea. Organizaþia din Suceavaare nevoie de o conducere care sã lupte pentruprotejarea identitãþi culturale ºi lingvistice aetnicilor ucraineni, pentru promovarea valorilorucrainene ºi nu sã-ºi urmãreascã interesele per-sonale. Noua conducere trebuie sã respecteStatutul UUR, sã atragã în jurul ei oameni devaloare împreunã cu care sã rezolve problemeleexistente, douã dintre ele fiind de maximãurgenþã. Vorbesc aici despre faptul cã în judeþulSuceava la ultimul recensãmânt avem doar5.698 de ucraineni, iar în judeþ existã aproxi-mativ 40 de loca litãþi cu populaþie ucraineanã.De asemenea, deºi Uniunea Europeanã ºi Ro -mâ nia asi gurã cadrul legislativ pentru studierealimbii materne, din ce în ce mai puþini etniciucraineni o fac“, a spus dl Ion Robciuc, prim-vice preºedintele UUR, redactor-ºef al „Cu rie -rului ucrainean“.

În raportul de activitate al filialei Suceava,doamna inspector Lucia Mihoc, care s-a ocupatde bunul mers al organizaþiei sucevene în ulti-ma perioadã, a punctat la capitolul realizãri ur -mã toarele: rezultate foarte bune ale elevilorcare studiazã limba ucraineanã la olimpiade,con cursuri ºcolare, iniþierea de proiecte ºcolareînscrise în cadrul Calendarului naþional al acti -vitãþilor extraºcolare, organizarea de activi tãþiculturale deosebite, participarea în echipa demodificare a programei ºcolare, elaborarea denoi manuale ºcolare, creºterea numãrului demem bri. La capitolul neîmpliniri au fost enu -me rate: lipsa manualelor ºcolare, a metodicilorºi a caietelor speciale, desfiinþarea unor ºcoli,lip sa comunicãrii între unii directori, profesoriºi pãrinþii elevilor. Doamna Lucia Mihoc ºi-aîncheiat prezentarea raportului de activitate cupro punerea ca cei care muncesc pentru obþine -rea tuturor acestor rezultate frumoase sã fie re -com pensaþi într-un cadru festiv, primind ºi titlulde „Profesorul anului“, „Coregraful anului“ etc.

A urmat apoi cuvântul celor doi candidaþi:Boreslaw-ªtefan Petraºuc ºi Lucia Mihoc.

De la domnul Boreslaw-ªtefan Petraºuc amaflat cã este originar din Bãlcãuþi. Nãscut într-ofamilie de învãþãtori, a fost crescut ºi educat înspiritul ucrainean. ªcoala Gimnazialã a ab sol -vit-o în satul natal, liceul - la Siret. De profesieeste inginer, lucrând atât în sistemul de stat, câtºi în cel privat. Din 1991, este membru al UUR,fapt care-l îndreptãþeºte sã spunã cã: „... activi-tatea UUR îmi este bine cunoscutã. De aseme-nea, nu-mi sunt strãine nici problemele Uniunii.Dacã-mi veþi acorda votul, voi încerca împre-unã cu Dvs. sã le ºi rezolv. ªi vorbesc aici defaptul cã tot mai puþini dintre noi vorbesc ucrai -neºte. Sã-i facem pe ucraineni mândri ºi dorni-ci de a vorbi în limba maternã, ucraineana nefi-ind o limbã de baltã. E o limbã europeanã, fiindconsideratã dupã italianã cea mai melodioasãlimbã. Apoi, suntem, odatã cu trecerea tim - pului, tot mai puþini. ªi cunoaºteþi vorba „Ce nueste mãsurabil, nu existã“. Sã le expli cãm ucrai -ne nilor diferenþa dintre cetãþenie ºi et nie.Trebuie, de asemenea, sã depolitizãm Uniu nea.Sã constituim la nivelul Uniunii, o uniune cul-turalã, în care sã activeze colectivele noas treartistice. Mereu sã avem în vedere ºcoala ºi bi -se rica, iar activitãþile pe care le vom organiza sãîncerce sã apropie aceste douã instituþii deimportanþã majorã în viaþa oricãrei co mu nitãþi.ªi nu în ultimul rând, sã ne mobilizãm pentruaccesarea fondurilor europene.“

„Îmi place mai mult sã fac, decât sã vorbesc.Îmi cunoaºteþi activitatea de pânã acum. ªi, deºisunt din Maramureº, prima nãscutã a familieipreotului Ardelean (care a fost preot în Cacicaºi Bãlcãuþi), de 28 de ani trãiesc în Bucovina,alãturi de soþul meu, Nicolae Mihoc, preot înBosanci. Am colaborat bine cu domnul BorisPetraºuc în cadrul Uniunii. Viaþa ne-a adus înipostaza de contracandidaþi. Nu are importanþãcine va ieºi învingãtor, cãci aºa cum am fãcut-opânã acum, vom colabora ºi pe viitor în reali za -rea obiectivelor noastre comune“, Lucia Mihoc.

S-a trecut apoi la votarea celor doi candidaþi.În urma votului, noul preºedinte al filialei Su-cea va a UUR este domnul Boreslaw-ªtefan Pe -traºuc. Echipa cu care va lucra domnia sa estealcãtuitã din: Ioan Chideºciuc (Negostina), IlieSauciuc (Paltinu), Nicolae Cramar (Suceava),Petru-ªtefan ªoiman (Bãlcãuþi), Vasile Pascariu(Rãdãuþi), Felicia Grigoraº (Negostina), Vasileªoiman (Bãlcãuþi), Vasile Mechno (Brodina),Gheorghe Mihai (Brodina de Jos), Nicu Ciocan(Ulma).

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Responsabilitatea pentru opi niile ex -

pri mate în paginile Curierului ucrai -nean revine în exclusivitate autorilor.

Redacþia nu-ºi asu mã obli ga þiile legate

de conþinutul materia lelor ºi nu retur -

neazã articolele nepublicate.

CURIERUL UCRAINEANStrada Radu Popescu, nr. 15,

sector 1, BucureçtiTelefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:curierul.ucrainean@gmail.com

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRL“

Filiala Suceava a UUR are un nou preºedinte

Curierul UCRAINEAN 5

Cel mai mare târg din Ucraina de Vest -Târgul Sfântului Petru s-a desfãºurat în perioa-da 13 - 14 iulie 2013, în oraºul Cernãuþi.

Un eveniment plin de culoare ºi luminã pen-tru locuitorii Cernãuþiului ºi în special pentruvizitatori, Târgul Sfântului Petru, în 2013, ºi-arecãpãtat anvergura ºi tradiþiile de veacuri pri -vind marcarea acestei sãrbãtori. Cernãuþenii au

avut ocazia sã se bucure timp de douã zile, înmarile pieþe ºi pe majoritatea strãzilor din cen-trul oraºului Cernãuþi. În acest sens, fiecarepiaþã (zonã de expunere) a avut o tematicãspecificã ºi exponate pe mãsurã.

Sãrbãtoarea Sfântului Petru a început la ora10:00 în piaþa centralã a oraºului, cu o defilaresolemnã, la care, alãturi de organizatori, au par-ticipat invitaþi ºi locuitori ai oraºului Cernãuþi.Coloana festivã, precedatã de purtãtorii de stea -guri ºi o formaþie muzicalã, s-a deplasat spre

Piaþa Teatrului, unde a avut loc ceremonia dedeschidere oficialã a târgului.

Cernãuþenii ºi participanþii la sãrbãtoare aufost felicitaþi de preºedintele ConsiliuluiRegional Cernãuþi, Mychailo Gãiniceru. El amenþionat cã Târgul Sfântului Petru adeve nit una dintre cele mai iubite ºi res -pec tate sãrbãtori, aºa cum reiese ºi dinnumã rul de participanþi ºi vizitatori, ºireprezintã o renaºtere a tradiþiilor oraºuluiºi reve nirea la modul de viaþã care a existatîn Bucovina la începutul târgului. My chai -lo Gãiniceru a urat tuturor participanþilorla sãrbãtoare sã rãmânã cu impresii plã-cute, bunã dispoziþie ºi cumpãrãturi utile.

Locuitorii din Cernãuþi ºi vizitatorii ve -niþi la sãrbãtoare au fost salutaþi de ºefiidelegaþiilor din România (preºedinteleConsi liului Judeþean Iaºi, dl AdomniþeiCristian, viceprimarul municipiului Iaºi, dlChiricã Mihai, deputaþi ai ParlamentuluiRo mâniei, dl Sorin Iacoban, consulul ge -

ne ral al României la Cernãuþi), Polonia ºiRusia.

Cheia simbolicã a „Târgului Sfântului Pe -tru“ a fost înmânatã conducãtorului oraºului,Vitali Mychailyºyn, de cãtre preºedintele Ca -me rei de Comerþ ºi Industrie din Cernãuþi,Vasyl Leachovyci.

Cadouri tradiþionale ºi de aceastã datã auprimit din partea ConsiliulLocal al oraºului Cernãuþipãrinþii celor nãscuþi înziua Sfinþilor Petru ºiPavel. A fost continuatã ºibuna tradiþie a TârguluiSfântului Petru de a re -com pensa copiii carepoartã numele de Petrusau Pavel ºi care au fostînscriºi în clasa I în acestan ºcolar. În final, au fostrecompensaþi ºi câþivaîntreprinzãtori, oameni deafaceri ºi jurnaliºti.

În cadrul programului,delegaþia românã, într-o

componenþã deosebit de repre -zentativã (cu reprezentanþi aiPrefecturii, Consiliului Jude þean,Pri mãriei, Parlamentului, Consu -latului General al României laCernãuþi ºi ai unor instituþii dinIaºi ºi Vaslui, printre care ºi doimembri ai Comitetului filialeiIaºi a UUR) s-a întâlnit cupreºedintele Consiliului RegionalCer nãuþi, Mychailo Gãiniceru.

P r e º e d i n t e l eCon siliului Re gio -nal Cernãuþi ne-ainformat despreprincipalele direcþiide cooperare dintreregiunea Cernãuþicu judeþele limi -trofe din România, privind elabo-rarea ºi implementarea unorproiecte transfrontaliere ºi pla-nuri, despre mãsurile ce se impunca urmare a noii sesiuni deproiecte cu fonduri europene ne -ram bursabile pentru anii 2014-2020. Mychailo Gãiniceru a sub-liniat cã sarcina principalã carestã în faþa organelor locale înmomentul de faþã este de a

deschide punctele de trecere a frontierei de statucraineano-române. În prezent, pe raza admin-istrativã a regiunii Cernãuþi de peste 200 kmexistã un singur punct de trecere a frontierei„Porubne-Siret“. Este o sarcinã deosebit de

stringentã, care complicã punerea în aplicare aproiectelor comune de afaceri ºi ridicã pro -bleme deosebite pentru locuitorii din zona defrontierã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, dom-nul Cristian Adomniþei, în cuvântul de rãspunss-a pronunþat pentru intensificarea cooperãriicu regiunea Cernãuþi în diverse domenii deactivitate ºi a fãcut o invitaþie producãtorilor ºioamenilor de artã din regiunea Cernãuþi de aparticipa la evenimentele ce vor avea loc înacest an la Iaºi.

În cadrul acestei sãrbãtori s-a desfãºurat ºicea de-a XXIII-a ediþie a Festivalului inter-naþional de folclor „Întâlniri bucovinene“, festi-val care an de an se desfãºoarã succesiv în 5locaþii din Polonia, Ucraina, România, Ungaria,Slovacia ºi Germania. La actuala ediþie a festi-valului, la Cernãuþi, au sosit 27 de colectiveartistice, dintre care 6 din strãinãtate: douã dinPolonia, trei din România ºi unul din Ungaria.În total, au fost aproximativ 600 de participanþi.România a fost reprezentatã la acest festival deformaþiile artistice „Piatra ªoimului“, „PlaiurilePojorâtei“ ºi „Clopoþelul“.

Duminicã, 14 iulie a.c., membrii Comi -tetului filialei Iaºi a UUR s-au întâlnit cu orga -nizatorii festivalului „Întâlniri bucovi ne ne“,care dupã ce au ascultat o scurtã informareasupra activitãþii filialei noastre, au insistat cala ediþiile viitoare sã participe mãcar una dintreformaþiile filialei (iar dacã este posibil chiar laaceastã ediþie, la acþiunile ce vor avea loc laCâmpulung Moldovenesc, în perioada 18-21iulie 2013). Faþã de aceastã propunere am arã-tat cã filiala noastrã va putea participa la astfelde acþiuni începând cu anul 2014, dupã ce va fiaprobat Planul de acþiuni al filialei pentru anulviitor. Pentru a discuta unele probleme de deta -liu privind participarea la acþiunile organizateîn cadrul festivalului, dl Zbignew Kowalski

(Polo nia), organizatorul festivalului, i-ainvitat pe membrii Comitetului filialeila Câm pulung Moldovenesc, în perioa-da sus-menþionatã, pentru a continuadiscuþiile, propunere cu care, în prin-cipiu, am fost de acord.

Reprezentanþii organelor locale aleoraºului Cernãuþi au avut cuvinte deaprecire la adresa activitãþii depuse defiliala Iaºi a UUR, fiind subliniat apor-tul conducerii filialei la pregãtirea unoracþiuni comune atât pe teritoriulRomâniei, cât ºi pe cel al Ucrainei.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

o delegaÆie din Iaçi la IarmaroculSfântului Petru din CernåuÆi

Curierul UCRAINEAN6

În Ucraina ºi în întreaga lume unde trãiesccomunitãþi de ucraineni sunt în curs manifestãriculturale ºi pregãtiri de proporþii pentru mar-carea, în 2014, a 200 de ani de la naºtereapoetu lui naþional Taras ªevcenko.

Astfel, s-au întreprins lucrãri im por tantepentru renovarea Memo ria lului lui ªevcenko laKaniv, memorial care se aflã în rezervaþianaþionalã a lui ªevcenko din oraºul Kaniv,regiunea Cerkasy-Ucraina unde se gãseºte ºimormântul poetului pe muntele Cer necea,acum muntele lui ªev cenko.

Acest fapt ºi dorinþa fiecãrui ucrai nean de aajunge în capitala Ucrai nei, Kiev, ºi la mor-mântul poetului din Kaniv ne-au determinat ºipe noi sã or ganizãm o ex cursie cu membriiUniu nii Ucrai nenilor din România care s-auevidenþiat în activitatea lor ºi care contribuie la

dezvoltarea ºi ridicareaprestigiuluii culturii ucrai -nene în Ro mânia.

Am format în primaetapã un grup de 43 depersoane, membre ale fi -lialelor Maramureº, SatuMare ºi Bucureºti care, înperioada 2-5 august, s-audeplasat la Kiev ºi laKaniv însoþiþi de preºedin-tele UUR, ªtefan Buciuta,ºi de consilierul UURNicolae Miroslav Petreþ -chi, ce s-a îngrijit ºi departea financiarã. Firmade transport agreatã a fostuna din Satu Mare, carei-a cules pe cei 43 de par -

ti cipanþi de pe traseu începând cu Satu Mare,Sighetu Marmaþiei, Crãciu neºti, Rona de Sus,Petrova, Leordina ºiRã dãuþi. De pla sarea afost greoaie din cauzadrumu rilor necorespun -zã toare pe une le por -þiuni ºi a faptului cã s-apre lungit tra seul cuaproximativ 200 de kmpentru cã podul pesterâul Nistru era în repa -raþie ºi am ocolit pe rutaC e r n ã u þ i - Te r n o p i l ,Hmel nyþkyi-Kiev.

La Kiev ne-am întâl-nit cu poetul Ivan

Draci, cu dna Alla Kendzera ºi cu regi-zorul Valentyn Sperkaci, iar colegii dedrumeþie au vizitat Kievul. Am fostcazaþi la hotelul Holosiivskyi din Kiev.

Duminicã, 4 august, am fãcut depla -sa rea la Kaniv, am urcat treptele Mun -telelui lui ªevcenko pânã la mormântulºi monumentul poetului unde am depusbuchete de flori ºi am cântat cântece peversurile acestuia, apoi am vizitat

muzeul lui Taras ªevcenko. La muzeu, amdãruit din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia cãrþi ºi reviste tipãrite de organizaþianoastrã ºi „Cobzarul“ jubiliar editat la 170 deani de la prima sa apariþie.

Pe tot parcursul vizitei la Kaniv ne-a însoþitdna Alla Kendzera, secretar adjunct al Aso -ciaþiei „Ucraina-Lumea“ (Tovaristvo „Ucra­-&na-Sv$t“), ºi de preºedinta localã a asociaþiei,poeta Vira Nosenko.

Urmãtoarele grupuri care vor vizita Kanivvor fi: primul de la filialele Suceava, Botoºani,Iaºi ºi Tulcea, iar al doilea, de la filialele Timiº,Caraº-Severin, Arad ºi Cluj.

Având deja o primã experienþã, consider cãviitoarele vizite la Kaniv vor fi mai uºoare.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

Cinstirea memoriei poetului Taras ªevcenko

De când se ºtie, în localitateaDãrmãneºti, judeþul Suceava, hra-mul bisericii este de ÎnãlþareaDom nului sau Ispas, inclusiv înChili ban cina ºi zona Gãrii, pãrþiale satului.

La un moment dat, enoriaºii din zoneleChilibancina ºi Garã s-au hotãrât sã-ºi constru-iascã o bisericã a lor. Locul unde urma sã seridice biserica se aflã în vecinãtatea drumului E85 ºi a fost sfinþit la 18 mai 2003, adicã exactacum 10 ani.

Cum la vremea aceea primarul comunei eradl Ilie Robciuc, fiu al satului, care adepus eforturi pentru atri bui reasuprafeþei de teren ºi obþi ne reatuturor avizelor, hramul bise ricii afost ales de Sf. Ilie.

Primarii care i-au succedat înfunc þie, domnii Galan Gavril ºi DanChidoveþ, au depus toate eforturilepentru realizarea obiectivului.

La ora actualã biserica se aflã,cum se spune, la roºu.

Anul acesta, Sfânta Liturghie dehram a fost sãvârºitã de un so bor de9 preoþi din Dãrmãneºti, Dãni la,Cãli neºti-Enache, Baineþ, Iaslovãþ,Solca, Iacobeºti. Rãspunsurile laslujbã au fost date de cântãreþi bis-ericeºti, teologi ºi de grupul vocal „VocileNegostinei“ pregãtit de dna învãþãtoare FeliciaGrigoraº.

Dupã Sfânta Liturghie, s-a sãvârºit slujba depomenire a celui care a fost deputatul ªtefanTcaciuc, la evenimentul religios participând ºivãduva acestuia, Virginia Tcaciuc.

La hramul bisericii au luat parte oaspeþi deseamã: Excelenþa Sa consulul general al Ucrai -nei la Suceava, Vasyl Boieciko, împreunã cusoþia sa, dna Nadia Boieciko, ªtefan Buciuta -pre ºedintele UUR, Ion Robciuc - prim-vice pre -ºe dintele UUR, Ion Marocico - parlamentarUUR, inspectorul ºcolar de specialitate pentru

limba maternã ucraineanã Lucia Mihoc, poetulIon Cozmei, profesorii Vichentie Nicolaiciuc,Dimitrie ªveduneac, Nicolae Mateiciuc, VasilePerpeliuc, Mihai Gheorghi, Zebi Fraseniuc,Victor Seredenciuc etc.

La Sfânta Liturghie a luat parte ºi primarulcomunei Dãrmãneºti, Dan Chidoveþ.

Gospodarii ºi gospodineledin Dãrmãneºti au pregãtit bu -cate tradiþionale pentru cei peste150 de participanþi la SfântaLiturghie, veniþi din localitãþiledin vecinãtate.

Întrucât dupã Sfânta Liturghie s-a desfãºuratun program sub denumirea „Cultura ucraineanãîn mass-media“ ansamblul „Vocile Negostinei“a susþinut un scurt program artistic în limbaucraineanã ºi în limba românã. Cum la aceastãparte a hramului au participat circa 100 de per-soane, UUR a asigurat partea financiarã pentru

sonorizare ºi masa participanþilor.Mulþumim!

De la o vreme, preotul paroh dincadrul parohiei ortodoxe „Sf. IlieDãrmãneºti II“ este Mihai Cobziuc,fiu al satului Dãrmãneºti, cu studiiteologice la Lvov.

Adevãrul este cã de la venireapreotului Mihai Cobziuc la aceastãbisericã, numãrul celor care vin laslujbele religioase a crescut brusc.

Motivele? Harul preotului MihaiCobziuc, precum ºi faptul cã slujbelereligioase se þin atât în limba românã,cât ºi în limba ucraineanã.

Iatã ce a spus preotul MihaiCobziuc de Sf. Ilie: „Vrem sã finali -

zãm biserica, cu sprijinul credincioºilor, deoa -rece sunt cheltuieli mari ºi nu ne putem descur-ca singuri, iar capela în care se sãvârºesc acumslujbele sã o transformãm într-un centru socio-cultural“.

Kolea KURELIUK

Hram la Chilibancina

Dl Valentyn Sperkaci, dl Ivan Draci ºi dl ªtefan Buciuta

Curierul UCRAINEAN 7

În satul bãnãþean Remetea Micã, unde înanul 1968, dupã plecarea germanilor, s-au sta-bilit primii ucraineni, pãrãsind satele pitoreºtide munte din Maramureº în favoarea pãmântu-lui roditor de aici, pânã acum s-au desfãºuratmulte sãrbãtori cultural-religioase, legate de

hramul bisericii din sat, de Rusalii. Am avut ºieu favoarea de a participa la un astfel de hram,când a fost sfinþitã noua bisericã ucraineanã ºidupã slujba religioasã în Cãminul Cultural, laospeþie, s-a putut urmãri ºi un scurt ºi ineditspectacol artistic. În ultimii ani, însã, a apãrutideea de a organiza aici o acþiune pur culturalã,în care sã se implice organizaþia localã aUniunii Ucrainenilor, pentru a-ºi putea etala uncrâmpei din patrimoniul sãu cultural.

Acest lucru s-a putut realiza, pentru primaoarã, la 7 iulie 2013, împlinindu-se, ast-fel, visul domnului Nicolae Hrin ºi alsoþiei sale, ambii truditori în ale culturiiîn aceastã zonã, el - naist deja afirmat,ea - profesoarã de muzicã, iar fiica lorNicoleta - o frumoasã ºi sensibilã vio-lonistã în devenire (fiul Iulian, plecatacum la studii, era ºi el o bunã vrememembru al formaþiei „Remeteanca“ dinsat).

La „Ziua culturii ucrainene“, sub ge -ne ricul cãreia s-a desfãºurat acþiunea,au reuºit sã se prezinte doar 3 formaþiiºi câþiva soliºti, dar a fost, dupã mine,suficient ca sã creeze un spectacol fru-mos, de calitate. Expoziþia de carte, pu -bli caþii ucrainene ºi obiecte meº teºu gã -reºti a întregit atmosfera de sãrbãtoare aculturii ucrainene.

Dupã o scurtã paradã a portului po -pular, manifestarea a fost deschisã dereprezentanta UUR din Remetea Micã,prof. Anna Hrin ºi de soþul ei Nicolae(vorbind în limbile ucraineanã ºi românã), pen-tru a-ºi saluta invitaþii de onoare. Au fost pre -zentate urmãtoarele persoane care au rostit ºialocuþiuni: domnul Ivan Marocico, deputatulucrainenilor în Parlamentul României, domnulIura Hleba, preºedintele UUR - filiala Timiº,Iaroslava Colotelo, delegatã a conducerii cen-trale a UUR, domnul Francisk Barta, primarulcomunei Maºloc, de care aparþine aceastã loca -litate. Au mai fost salutaþi în salã preºedinteleorganizaþiei UUR din Anina, dl VsevolodVerºe hora, preºedintele organizaþiei UUR dinDarova, Ana Blaj, dl ªtefan Buciuta din Timi -ºoara, veteran în domeniul culturii ucrainenedin zonã.

Concertul a debutat cu evoluþia grupuluiartistic „Remeteanca“ din sat, îmbrãcat într-uncostum popular foarte reuºit, care a interpretatcâteva cântece ucrainene, în ritmul aplauzelorpublicului cald, dupã care formaþia de dansatori„Kalyna“, condus de Mariana Braºoveanu din

comuna ªtiuca a încântat publi -cul cu un dans ucrainean sãltãreþºi plin de culoare (publicul dinsalã se aºtepta parcã ºi la altedansuri de acest gen, pentru cãle-a mers la suflet). Formaþia„Zorea“ din Bucureºti, condusãartistic de Larisa-Hristina Clem -puº, a continuat spectacolul cucinci dintre cele mai îndrãgitemelodii populare, încheind pro-gramul sãu cu faimoasa noastrã„Kolomyika“ huþulã, frumosinterpretatã la vioarã de NataliaPancec, iar la acordeon - deBogdan Costiuc ºi secondatã deo pereche de dansatori (MihaiColotelo ºi Liuba Oniujec). Celmai mic membru al formaþiei,Nicolae Pancec de 6 ani, a þinutsã interpreteze ºi el un frumoscântecel ucrainean („Oi, mynula

vje zyma“).Spectacolul a continuat ºi dupã ce s-a aºezat

lumea la masã. Domnul profesor de la ªcoalade Arte din Timiºoara ºi solist la nai la An -samblul profesionist „Banatul“, cel care-l per -fec þioneazã pe naistul nostru ucrainean, Nico -lae, a interpretat un potpuriu de cântece popu-lare, culminând cu binecunoscuta „Huþul ca dinBrodina“, în aplauzele spectatorilor. Tot atunci,Melissa Bumbuc, o dansatoare care pro mitemult, a interpretat un reuºit program de dans pe

un fond muzical ucrainean. Naistul Hrin ne-acântat ºi ne-a încântat de câteva ori alãturi dealþi instrumentiºti din localitate. Domnul ªte-leac Mychailo, cu fluierul sãu, s-a bucurat sã-ºidemonstreze ºi el mãiestria interpretativã.

Muzica ºi dansul i-au animat pe toþi ceiprezenþi la eveniment pânã seara târziu. Cadovadã cã sãrbãtoarea a izbutit a fost ºi faptulcã domnul primar cu soþia sa au rãmas pânã lasfâr ºit, creându-ne astfel speranþe cã pe viitorva susþine ºi mai mult activitatea culturalã dinsat ºi va lupta pentru renovarea CãminuluiCultural.

Pentru mine, care sunt foarte legatã de Ba -nat, inclusiv de acest sat deosebit (ºi prin faptul

cã în cimitirul lui îºi odihneºte somnul de veciing. Dimitrie Verºehora, tatãl meu), prezenþa la„Ziua culturii ucrainene“, cu o parte din fami liamea, a însemnat enorm. Era necesar, totodatã,ca formaþia „Zorea“ („Luceafãrul“) care a cola -borat pânã acum cu naistul Hrin, sã popo seascãaici mãcar o datã (le mulþumim tinerilor mem-bri ai formaþiei - ºi pe aceastã cale - pentru efor-

tul depus de a veni aici din diferite colþuri aleþãrii, întrerupându-ºi vacanþa!). Existã, deci,premise clare cã aceastã primã sãrbãtoare desuflet a fost un început promiþãtor ºi va puteadeveni tradiþionalã. Un astfel de eveniment cul-tural anual îi apropie pe oameni, creeazã maimultã armonie, bucurie ºi înþelegere între ei. ªicâtã nevoie de armonie existã ºi în acest sat,preponderent ucrainean!

Doresc sã mulþumesc tuturorlocalnicilor care s-au implicat (înafarã de fami lia Hrin, deja mai susamintitã, care a fost ºi o gazdãdesãvârºitã pentru for maþia „Zo -rea“). Aº mai aminti aici pe cel carea realizat acest pro iect, pe domnulVasile Nan ºi toatã familia sabinevoitoare, pe doamna MaricicaBanienschi, atât de pre zent în for-maþie artisticã, cât ºi în activitategospodãreascã, pe descendenþi aiprimei familii, frumoase ºi nume -roase, sosite aici din Valea Viºeului,Maria ºi Iura Lau riuc, care continuãsã contribuie la pãstrarea identitãþiinaþionale ucrai nene în acest sat ºi laperpetuarea frumoa selor tradiþiipopulare, pe pãrintele N. Viºovan ºifamilia sa care slujesc devotat cauzaspiritualã a eno ria ºilor sãi ucraineniºi sãvâr ºesc slujbe atât de înãlþã-toare cum a fost ºi cea din memora-

bila duminicã de 7 iulie. Se cade sã ne expri -mãm gratitudinea doamnei Mihaela Bum buccare a asi gurat filmarea prin echipa sa de laTVR3 Timi ºoara ºi dnei Simona Liber Lãn -crãn jan de la Radio Timiºoara, emi siu neucraineanã, veni tã sã mediatizeze aceastã man-ifestare.

Indiferent cine va finanþa acest proiect pânãla capãt - UUR sau Departamentul pentruRelaþii Interetnice de la Guvern care a aprobato parte din bani, în mod sigur, efortul a meritatºi comunitatea ucraineanã îi va rãmâne înda-toratã, rostindu-i un sincer „Deakuiemo!“.

Iaroslava-Oresea COLOTELO

La Remetea Micã din Banat - o primã sãrbãtoare de suflet

În prim-plan, primarul comunei ºi dna Iaroslava Colotelo

Ansamblul „Zorea“ din Bucureºti

Dansatoarea Melissa Bumbuc

Curierul UCRAINEAN8

S-a nãscut la 26 iulie 1938, laCernãuþi. Dupã terminarea Liceu -lui Ucrainean din Sighetu Mar ma -þiei, a absolvit Institutul Politehnicdin Braºov, Facultatea de Silvi cul -turã. Pânã în anul 1966, a fostinginer-ºef al Ocolului SilvicSighet, iar ulterior, mutându-se laGura Humorului judeþul Suceava,a lucrat ca inginer principal laUnitatea Forestierã de Exploatareºi Transport din localitate. Din1998 este pensionar.

Este cãsãtorit, soþia sa, Odarca,a fost profesoarã de limbile ucrai -neanã, francezã ºi românã. Fiul sãuEmilian este inginer electronist, iarnepoata, Ioana-Natalia, elevã înclasa a XII-a.

În paralel cu activitatea profe-sionalã, Iarema Oneºciuc a activat,încã din tinereþe, ºi pe tarâm cul-tural-artistic ca membru al unorformaþii artistice de amatori, inclu-siv, în grupul vocal al Casei de

Cul turã din Sighet, condus cumultã competenþã ºi profesiona -lism de cãtre profesorul, dirijorul,compo zi torul ºi muzicologul Mi -hai Mitriniuc.

Pasionat de artã fotograficã, aparticipat mereu la festivalurile na -þio nale de film ºi diaporamã„Toam na la Voroneþ“, desfãºurate

anual la Gura Humorului. Ca iubi -tor al naturii, a participat la nume -roa se expoziþii ºi saloane foto,având ca tematicã, preponderentnatura. Multe dintre fotografii,îndeosebi diaporamele prezentatela aceste evenimente au obþinutnumeroase premii ºi diplome. Înanul 2008, a avut o expoziþie fotopersonalã la Consulatul General al

Ucrainei la Suceava cu o selecþiede fotografii din Ucraina, iar înanul 2010, a avut o expoziþie fotopersonalã, intitulatã „Locuri ºioameni dragi“ la Centrul CulturalInformaþional al Ucrainei laBucureºti.

Continuã ºi în prezent sã foto -gra fieze evenimente, portrete de

locuitori ºi peisaje îndeosebi dinBucovina.

Încã din primii ani de activitateca inginer silvic, în calitate decorespondent, a scris numeroasearticole pe teme profesionale laziare ºi reviste de specialitate.

Din anul 2007, este un activcorespondent al publicaþiilor edi-tate de UUR, multe dintre arti-

colele sale referindu-se la diferiteacti vitãþi culturale ucrainene, în -deo sebi la cele prilejuite de oma -gie rea renumitei scriitoare ucrai -nene Olha Kobyleanska, nãscutã înoraºul Gura Humorului.

Ca fiu al cunoscutului scriitorDionisie Oneºciuc, s-a preocupatca lucrãrile literare încã needitateale pãrintelui sãu sã vadã - postum- lumina tiparului, printre acesteanumãrându-se volumul „Pe drumulvieþii“ („Na ºleachu jyttea“),apãrut în 2008 la Cernãuþi, ºi„Amintiri“ („Spomyny“), care esteîn curs de tipãrire la Editura „Buk -rek“, tot la Cernãuþi - Ucraina.

Ca o încununare a rodniceiactivitãþi culturale ucrainene înRo mânia, cu ocazia împliniriivârs tei de 75 de ani, Excelenþa SaVas yl Boieciko, consulul generalal Ucrainei la Suceava, i-a înmânatDiploma de Onoare urându-i multãsãnãtate, putere de muncã ºi noisuccese în activitatea culturalã.

Odarca ONEªCIUC

Iarema Oneºciuc - 75

ªi anul acesta toamna bate sfios la uºã. Darpentru mine, dragã tatã, este o toamnãdeosebitã, jubiliarã. La 11 brumãrel, voi sãrbã-tori centenarul naºterii tale. Cu acest prilej,vreau sã-þi spun cã, dupã plecarea ta tragicãîntre stele, mama a continuat sã te poarte mereuîn inima sa pânã când, grãbindu-se parcã, a ple-cat ºi ea sã se reîntâlneascã cu tine acolo, sus,printre îngeri ºi heruvimi.

Cu pioºenie, înfruntând enorme riscuri, apãstrat moºtenirea ta literarã ºi câteva obiectepersonale. Înaintea plecãrii spre tine, cu emoþie,mi le-a încredinþat spre pãstrare.

Erau vremurile când cei din cauza cãrora aifost nevoit sã pãrãseºti Ucraina ta dragã ºi sãapuci drumul pribegiei, ajunseserã stãpâni ºiaici, trecând numele tãu pe lista neagrã a „duº -manilor poporului“. Aºa cã am tãcut pãstrândcu grijã poeziile ºi proza decupate din ziarelevremii pe care le-ai lipit pe un caiet intitulat„Stryvojeni zori“ („Stele înfricoºate“), manu-scrisele, desenele ºi fotografiile tale. Ceasul tãude buzunar ºi lingura de metal mi le-a dãruitma ma la majorat. ªi acum mãnânc cu lingurata.

În anul 2007, când alte stele, mai blajine, auluminat, au zâmbit ºi „stelele înfricoºate“ subtipar.

Citez câteva rânduri din scrisoarea înmânatãde Iuri Malko, Ambasador Extraordinar ºiPlenipotenþiar al Ucrainei în România:

„La 29 noiembrie 2007 în cadrul CentruluiCultural Informaþional al Ucrainei din Bucu -reºti, a avut loc prezentarea cãrþii „Stry vojenyzori“, autorul cãreia este tatãl Dvs., poetulucrainean Haryton Borodai-Iarema Bairak.

Cartea „Stryvojeni zori“ reprezintã un do -cument ºi o mãrturie a actului de curaj al unuifiu onest al poporului ucrainean, care ne aduceîn faþã adevãrul despre vremurile trecute de res -triº te, acþiunile regimului totalitar împotriva

poporului ucrainean, unul dintre instrumenteleîngrozitoare fiind ºi Holodomorul anilor 1932-1933.

Prin versuri ºi povestiri profund emoþio-nante, Iarema Bairak descrie genocidulîmpotriva poporului ucrainean ºi represiunilegroaznice, demascând regimul comunist antiu-man.

Cartea tatãlui Dvs. va fi transmisã în Ucrainaîn locurile legate de viaþa ºi activitatea sa -Podolia, Bucovina ºi Poltava.“

Nu ºtiu dacã promisiunea fãcutã a fostîndeplinitã, dar eu, dragã tatã, împreunã cu norata, am cãlcat pe urmele paºilor tãi în Ucraina,dãruind prietenilor cartea ta.

Am fost la Berehomet, unde ai cunoscutiubirea, am vizitat Kameaneþ-Podilskyi, „oraºullegendelor“ cum l-ai denumit într-o poezie, iarîn oraºul Hmelnyþkyi am trecut pe la MuzeulLiteraturii Ucrainene al regiunii Hmelnyþkyi.Directorul muzeului, scriitorul Vasyl Horba -tiuk, este un competent cercetãtor al vieþii ºioperei tale, fãcându-le cunoscute cititoruluiucrainean viaþa ºi opera ta.

De altfel, aflã cã toatã arhiva ta pãstratã demama ºi de mine, am donat-o cu drag muzeu-lui, unde se aflã expusã vizitatorilor. Cred cã nuam greºit.

De la Vasyl Horbatiuk am aflat cã înDykanka ta dragã, trãieºte sora ta cea mai micã,Halyna, iar în satul natal, locuieºte sora Natalia.

Dupã convorbiri telefonice cu mãtuºile mele,am hotãrât sã înfruntãm distanþa. MãtuºiiHalyna i-am recitat gingaºa poezie „Voloºky“(„Albãstrele“) pe care i-ai dedicat-o în timpulrãzboiului, pe când ea era închisã înt-un lagãrde muncã în Germania.

„Petice de cer albastre,Albãstresc secara-n lan.Sunt albãstrele noastre,Ce-þi aduc în vis alean.

ªi acolo, în þãri strãine,Acum florile înfloresc.Dar ale noastre sunt mai fine,Numai la noi ele cresc.“…...................................Ajunºi în Bairak, am tras la mãtuºa Natalia,

unde s-au adunat toate neamurile. Aflã, tatã, cãneamul tãu de cazaci are fete frumoase ºi flãcãimândri. Am trecut ºi pe la cimitirul satului pen-tru a aprinde câte o lumânare la mormintelepãrinþilor tãi ºi ale altor rude, rugându-ne pen-tru odihna lor veºnicã.

Am rãmas profund impresionaþi de imensi-tatea lanurilor de grâne care înconjura satul.

Vestea cea mai bunã, am pãstrat-o la urmã.La sãrbãtorirea centenarului naºterii tale,

Editura „Bukrek“ din Cernãuþi pregãteºte apa -riþia ediþiei a 2-a adãugite sub îngijirea pri-etenului Vasyl Horbatiuk.

Spune-i, te rog, mamei cã albumul ei de„Cusãturi huþule“ a apãrut în douã ediþii ºi cã laªcoala din Nisipitu, judeþul Suceava, este des -chis un muzeu dedicat memoriei ei.

Ar mai fi ºi alte veºti pe care voiam sã þi lecomunic, dar le pãstrez pentru a þi le spune câtde curând, la revederea noastrã acolo, sus,printre stele blajine.

La mulþi ani, tatã!

Ostap BOROdAI-ªANdRU

SCRISOARECÅTRE TATA

9Curierul UCRAINEAN

Scriitorul, criticul literar, jur-nalistul, redactorul-ºef al revistei„Ukrainskyi visnyk“ ºi aº conti -nua cu expresia „alte distincþii ºifuncþii acordate de diverse insti-tuþii“, Mychailo Mihailiuc se aflãde câteva luni bune în cãutareasenzaþionalului. Orbit de aceastãdorinþã, Domnia sa încearcã prindiferite mijloace sã demoleze ceeace alþii au construit, fãrã însã a fiîn mãsurã sã punã altceva maibun în loc.

Ca rãspuns la nedumeririleDomniei sale, cãrora a încercat sãle dea de cap apelând la „Dic þio -na rul limbii ucrainene“ din anii'70, sursã bibliograficã care s-adovedit a fi, în cazul de faþã, com -plet ineficientã, cãci nu tot ce-ivechi este neapãrat ºi bun (excep-tând, poate, licorile lui Bachus),mã voi opri asupra câtorva ches ti -uni care i-au perturbat cu neru -ºina re liniºtea existenþei.

Aºadar, înainte de a trece laelucidarea sensului expresiei „Eunu înþeleg limba dvs., dar vorbescpuþin...“ / „X­ ne­ rozum$]­ vakumovu,­ale­trohi­govor]...“ ºi asintagmei „târg de vechituri“ /„blo­kini<­ rinoc“, permiteþi-mi sã-l parafrazez pe Eminescu:„E uºor a umple rânduri / Când ni -mic nu ai a spune“, pentru a subli -nia, dacã mai era cazul, injusteþea,fragilitatea argumentãrii ºi subiec-tivismul pe alocuri ale dlui Mihai -liuc în ceea ce se vrea o aprecierecriticã a „Ghidului de conversaþieromân-ucrainean“ (apãrut la Edi -tura „Casa cãrþii de ºtiinþã“, Cluj-Napoca, 2012), al cãrui unul din-tre autori mã declar umil. Dupãcum tonul criticilor sale este unulsarcastic - cãci de la ironia finãgogolianã pânã la sarcasmul gro -so lan, neadecvat al criticului meueste cale luuungã -, fie-mi cu ier -tare, nici rãspunsul meu nu puteafi dat într-o altã manierã.

Revenind la „exprimarea hime -ricã“ (aºa cum o caracterizeazãMy chailo Mihailiuc): „Eu nu înþe-leg limba dvs., dar vorbescpuþin...“ („X­ ne­ rozum$]­ vakumovu,­ ale­ trohi­ govor]...“) (p.74), dupã cum se poate constata,aceasta este urmatã de puncte desuspensie. Cele trei puncte de lasfârºitul unei expresii dau posibi -litatea celui care foloseºte ghidulde a le înlocui cu un cuvânt sau cuo expresie ºi de a forma enunþuldorit, prin care sã fie redatã reali-tatea necesarã în cadrul unui dia-log. De exemplu, un utilizator alghidului ar putea spune „Eu nu în -þe leg limba dvs., dar vorbesc puþin

ru sa / sârba / slovaca / polonaº.a.m.d.“ („X­ ne­ rozum$]­ vakumovu,­ale­trohi­govor]­ro­s$<­-s"­­­­co­]/ser­bs"­co­]/­slo­vaw"­co­]/­-pol"s"co]­ $­ t.d.“) , cu spe ran þade a fi înþeles de cãtre cel cu carea intrat în discuþie sau chiar a rea -li zat un dialog cu acesta. Pentru apricepe ºi mai bine meca nis mul,pot fi vãzute ºi alte exemple peaceeaºi paginã, aflate cu câtevarânduri mai sus: „Eu înþelegpuþin... -rusa; -franceza; -en gle -za" sau „Eu prefer limba..., cãci ocunosc mai bine“. Oare nu aceas-ta trebuie sã fie construcþia unuighid de conversaþie!? Ba da. Însãdl Mihailiuc (prin mâna cãruia,credeam, trecuserã câteva zeci deastfel de lucrãri) persistã în subli -nierea acestei pseudogreºeli (înnumerele 9-10 ºi 13-14 ale revistei„Ukrainskyi visnyk“ din 2013, p.7, respectiv p.12). Cele trei puncteexistente atât în textul din limbaromânã, cât ºi în cel ucrainean,sunt fie ignorate de cãtre dlMihailiuc, lucru destul de gravpentru un critic literar ºi, mai nou,„lingvist“, fie Domnia sa nucunoaºte rostul acestora într-unghid de conversaþie ºi, în general,într-un text. Totuºi, sper ca ºi deaceastã datã Mychailo Mihailiucsã fi fost un „simulant“... sau,dintr-o prea mare vitezã în lec-turarea ghidului, cele trei punctebu clucaºe i-au scãpat (lucru ne -per mis pentru un ochi critic).

În ceea ce priveºte sintagma„blokini<­ rinoc“, în stilu-icaracteristic, dl Mihailiuc afirmãcã de la adjectivul blokini<pânã la rinoc (ºi aici observ ooare care inconsecvenþã în folo si -rea termenilor, prezentã pe parcur-sul celor douã articole sus-menþionate, unde se vorbeºte cândde rinoc, când de xrmaroc încondiþiile în care, pe de o parte,ter menul din ghid este cel derinoc, iar pe de alta, sinonimiaîntre aceste douã cuvinte nu esteuna absolutã, ci relativã, permi -þând o oarecare nuanþare se man -ticã) este cale lungã ºi cã niciunuldintre dicþionarele aflate la înde -mâna sa nu i-ar fi relevat o posi-bilã legãturã între cele douã noþiu-ni, ba mai mult o expresie uzitatãîn Ucraina de când e lumea ºipãmântul. Dacã stau bine ºi mãgândesc, îi dau pe undeva dreptateDomniei sale în ceea ce priveºtedis tanþa, pentru cã într-adevãrîntre dicþionarul anilor '70 (scrisîntre anii '50 - '70) pânã la celeapã rute dupã 2000 existã o distan -þã foarte mare, de peste 30 de ani,

timp în care într-o limbã se potschimba multe, mai ales dacã ac -cep tãm cã „limba este un orga -nism viu“ care evolueazã, seschim bã ºi se dezvoltã. Aºadar,absenþa de pe masa de lucru aDomniei sale a unor dicþionare„ceva mai ac tuale“ este un fapt deneiertat pen tru cineva care se vreao auto ri tate în literaturã, criticã,limbã ucrai neanã, jurnalism etc.,etc., etc.

În concluzie, în „Velici<tlu­maqni<­ slovnic­ suqasno&ucra&ns"co&­ movi“ (Uclad. i go­-lov.­red.­V.T.­Busel, C.;­Irpin"VTF­„Perun“, 2005, 1728 c.) pepagina 89 citim: „Blo­kin/i< , -a,-e. Pricm.­ do­ bloha. **Bloki­-ni<­ rinoc, peren. - stihi<ni<bazarqic,­ na­ xcomu­ proda‚tsxriznomanitni<­drib'xzoc ta­reqi,yo buli u vjitcu“. Nãdãjduimcã prezenþa în dicþionarele limbiiucrainene a expresiei „blokini<rinoc“ constituie o dovadãirefutabilã pentru dl Mihailiucprivind existenþa acesteia în limbaucraineanã.

Mã vãd obligat, din nou, sã-idau dreptate Domniei sale ºi înceea ce priveºte abilitãþile mele înd'ale internetului. Ce sã-i faci?Pãcatele secolului al XXI-lea carene-au prins pe noi, ãºtia mai tineri,în mrejele informaticii ºi ale infor-maþiei. Este foarte adevãrat faptulcã atât internetul, cât ºi presascrisã, tv ºi, chiar, literatura bele -tris ticã a secolului în care trãim neoferã o gamã largã ºi variatã deinformaþii, însã depinde de dis-cernãmântul fiecãruia dintre noide a selecta diamantul de balast.Însã revenind la problemele ce neprivesc în mod direct, þin sã pre-cizez faptul cã, din principiu, nuapelez la internet în cazul lucrã ri -lor mele, întrucât îl consider osursã lipsitã de argumentare ºti-inþificã. Cu toate acestea, în cazulghidului de conversaþie, care nuintrã în categoria lucrãrilor ºtiinþi-fice, ci este mai degrabã un manu-al al celor mai elementare forme ºiexpresii uzuale, menit sã-l ajute pecel care-l va utiliza în diverse situ-aþii, pe lângã folosirea dicþio nare -lor actualizate ale limbii ucraineneºi a altor ghiduri de conversaþiemi-am permis sã arunc o privire ºi„în stradã“ ºi cum nu am putut-oface concret, am deschis fereastrainternetului, care, culmea, mi-arelevat acelaºi sens al expresieiprecum dicþionarul indicat cevamai sus.

Referitor la celelalte observaþiifãcute de dl Mychailo Mihailiuc

(în numãrul 9-10 al revistei„Ukrainskyi visnyk“, p. 7) în arti-colul critic vizavi de lucrarea mea,fãrã sã am pretenþia cã ghidul ar fio carte perfectã ºi cã nu ar existaunele mici scãpãri, nu pot sã treccu vederea faptul cã, în articolulmenþionat întâlnim numeroasegreºeli, dintre care amintesc: pen-tru unele cuvinte ºi expresii gãsimindicate paginile 57, 63, 170, careîn realitate, conform ghidului, sunt157, 163, 178. Este inacceptabilca într-un articol de nici mãcar opaginã, semnat chiar de cãtre re -dac torul-ºef al revistei, sã se stre-coare ºi alte greºeli (a se vedea uperki<­qastin$,­lipsa virgulelor,a punctelor, a grafiei lexe mu lui„târg“ ºi altele, lucru obiº nuit înmai toate articolele pe care le scriesau le redacteazã). Tot acolo, dlMihailiuc ne prezintã mai multecuvinte ca fiind arhais me saurusisme, fãrã sã observe cã pe par-cursul ghidului sunt date formepara lele, ca de exemplu, pentrucu vân tul „qinovnic“ (p. 80)gãsim la începutul ghidului sino -ni mul „slujbovew"“ (p. 58); pepagina 154 existã t$steqco / p$­-roj­ne, însã pe pagina 165 aparedoar t$steqco­ (trebuiau sã aparãcele douã forme, cãci pe eticheteleºi vitrinele cofetãriilor din Kiev seîntâlnesc ambele variante). O altãsituaþie o constituie faptul cã, au -to rul articolului vorbeºte desprestanw$x tehn$qescogo­obslugovu-vannx, dar pe pagina 118 a ghidu-lui putem vedea stanw$x­ tehn$­q­-nogo­obslugovuvannx. Nu gãsescla dl Mychailo Mihailiuc o argu-mentare solidã în ceea ce priveºteîntrebarea „De ce atât de multã fo -ne ticã ºi gramaticã într-un ghid deconversaþie“. Dacã aº ºti câtelimbi de circulaþie internaþionalãcunoaºte Domnia sa ºi câte ghi -duri de conversaþie a rãsfoit, aºputea sã-i dau un rãspuns ferm.Dar aºa...

...ªi ar mai fi ºi altele de discu-tat, dar mã opresc aici, fãcândmen þiunea cã acesta este primul ºiultimul rãspuns referitor la obser-vaþiile sau criticile de acest genprivind „Ghidul de conversaþieromân-ucrainean“, apãrut la Cluj-Napoca în 2012.

În speranþa cã nu am atentat laorgoliul nimãnui, vã asigur cã subsoarele lui Dumnezeu este locpentru toatã lumea.

Ioan HERBIL,doctor în filologie

Misterul încã neelucidat al celor 3 puncte (…) ºi nu numai…

Råspuns dat pseudolingvistului Mychailo Mihailiuc

Curierul UCRAINEAN10

Titlul cãrþii nu a fost ales întâmplãtor.Continuând tradiþia începutã cu lucrarea în cincilimbi „Hatmanul Ivan Mazepa - cunoscut ºinecunoscut...“, Kiev, Editura ADEF - Ucraina,2010, 480 p. ºi 50 ilustraþii, punem ºi de aceastãdatã un accent deosebit pe unele aspecte maipuþin cunoscute sau inedite ale vieþii ºi activitãþiirenumitului om de stat, diplomat ºi militardesãvârºit al timpului sãu, ale luptãtorului strãlu-cit pentru independenþa Statului Ucrainean, hat-manul Ucrainei în emigraþie, Pylyp Orlyk.

Odatã cu proclamarea independenþei Ucrai -nei, la 24 august 1991, eliminarea cenzurii asupracer ce tãrilor istorice, interzise în timpul UniuniiSovietice, apariþia posibilitãþii reale de a face cu -noscute rezultatele acestor cercetãri, marea masãa populaþiei din Ucraina ºi din afara ei, îndeosebidiaspora ucraineanã a avut ocazia sã afle tot maimulte despre rolul deosebit al personalitãþiloristo rice direct implicate în lupta de eliberarenaþionalã a poporului ucrainean.

Un loc deosebit între aceste figuri îl ocupãhatmanul în exil P. Orlyk, în primul rând, ca lup-tãtor consecvent pentru ideea de independenþã aUcrainei ºi ca autor al unui acord inedit între hat-man ºi cazaci care, în istorie, a cãpãtat denumireade prima Constituþie a Statului Ucrainean. În per-soana lui P. Orlyk s-au îngemãnat idei care suntactuale ºi astãzi, ºi anume edificarea StatuluiUcrai nean independent ºi democratic.

În timp ce despre legãturile ºi relaþiile lui P.Or lyk cu Suedia, Turcia, Polonia, Cehia, Austria,Ger mania, Franþa ºi alte þãri se cunosc multe lu -cru ri ºi s-au scris numeroase lucrãri interesan te,direc þia sud-vesticã a politicii externe a primuluihatman ucrainean în exil, viaþa ºi activitatea sastatalã în Moldova ºi Valahia pe parcursul primeijumãtãþi a secolului al XVIII-lea rãmân ºi astãziprea puþin cercetate ºi neevaluate la justa valoare.

De aceea, în lucrarea pe care o prezentãmacor dãm o atenþie deosebitã procesului de stabi -li re ºi dezvoltare a relaþiilor cu Moldova ºi Vala -hia, þãri vecine în acea vreme cu Ucraina, iar încontextul dat, ºi cu alte state existente în primajumãtate a secolului al XVIII-lea. Este suficientsã su bliniem doar faptul cã oraºul Bender (astãziregiu nea Transnistria a Republicii Moldova) afost, o lungã perioadã de timp, nu numai locul încare primul hatman ucrainean în exil a elaboratprima Constituþie a Ucrainei care este ºi primaconstituþie scrisã din lume, ci ºi centrul activitãþiisale internaþionale ºi diplomatice.

În afarã de aceasta, între soarta hatmanilorIvan Stepanovyci Mazepa ºi Pylyp StepanovyciOrlyk se observã o asemãnare stranie ºi chiar oanumitã paralelã în viaþa ºi activitatea acestora.În timpul vieþii lor, cei doi hatmani ai Ucrainei auîntreþinut cele mai variate contacte statale, poli -tice, militare, diplomatice, religioase ºi cul tu r alecu domnitorii moldoveni ºi valahi. Surprin zãtoreste faptul cã, dacã ultimul loc de înhumare a luiI. Mazepa, la 1742, a fost oraºul de la Dunãre,Galaþi, P. Orlyk ºi-a încheiat periplul vieþii, la1742, în capitala Moldovei, Iaºi (tot în Româniade astãzi). Aºadar, devine evidentã nevoia de acerceta ºi de a scoate la luminã relaþiile mai puþincunoscute sau necunoscute pânã acum ale lui P.Orlyk cu Moldova ºi Valahia, aflate pe atunci subvasalitatea Imperiului Otoman, aºa cum a fãcutautorul în cazul lui I. Mazepa.

Autorul a fost îndemnat sã aprofundezeaceastã problematicã ºi de faptul cã, nici în studi-ile recente, realizate în contextul amplei marcãri,în 2010, a împlinirii a 300 de ani de la primaCon stituþie nu numai a Ucrainei, ci ºi a întregiiEurope ºi lumi, scrisã de P. Orlyk în oraºul Ben -der, perioada sa de viaþã în Moldova ºi Valahia ºiîmprejurãrile în care ºi-a gãsit sfârºitul ºi a fostîngropat la Iaºi nu sunt prezentate suficient deam plu sau chiar deloc. Astfel, în articolul Lud -

milei ªendryk din Poltava, intitulat „HatmanulPylyp Orlyk - autorul primei Constituþii a Ucrai -nei“, publicat în 2010 în ziarul „Ucraina

cãzãceascã“ cu prilejul sãrbãtoririi a 300 de anide la scrierea Constituþiei lui P. Orlyk , se aratã cã„... în momentul de faþã nu se ºtie unde a fostîngropat hatmanul ºi care este soarta mormântu-lui sãu“. Iar în Wikipedia se subliniazã doat fap-tul cã „acesta a trãit la Hotin, Sereza, apoi la Cer -nãuþi, Cãuºani ºi Bucureºti. Ulterior, s-a mutat laIaºi unde a murit la 24 mai 1742“. Chiar ºi unuldintre cei mai mari specialiºti în cerce tarea fi -gurii lui P. Orlyk, candidatul în ºtiinþe istorice,cer ce tãtorul principal al Institutului de Istorie alAca demiei Naþionale de ªtiinþe a Ucrainei, TarasCiuchlib, în articolul consacrat vieþii ºi opereihatmanului ucrainean în exil ºi publicat în 2006s-a limitat doar la a constata cã „la 26 mai 1742,hatmanul Pylyp Orlyk a murit departe de þarã, laIaºi, unde ºi-a gãsit, în ultimul timp, refugiu“.Cercetãtorul Serhi Pavlenko din Cernihiv, care apublicat, în 2009, cea de-a doua ediþie a uneiample cercetãri cu titlul „Anturajul hatmanuluiMazepa: camarazi ºi adepþi“ în care îi consacrãlui P. Orlyk un capitol separat, nu s-a referit laviaþa ºi activitatea de om de stat a acestuia în exil,mai ales în principatele dunãrene. În schimb,evaluarea eforturilor permanente ale lui P. Orlykîndreptate spre recâºtigarea independenþei Ucrai -nei, dupã alegerea sa ca hatman este cât se poatede exactã. „Aproape 30 de ani - scrie S. Pavlenko- acesta i-a închinat apãrãrii intereselor Ucraineiîn lume, purtând negocieri diplomatice cu guver-nanþii unor importante þãri euro pe ne pentru a-iatrage în coaliþia antiruseascã. Eforturile sale nuau avut succes, dar nu au fost, totuºi, zadarnice:flacãra luptei pentru libertatea Ucrainei ºi inde-pendenþa ei nu s-a stins nici în cei mai grei ani aireacþiunii, cãldura ei nãºtea în inimile multorpatrioþi speranþa în vremuri mai bune“.

În lucrare, sunt urmãrite ºase perioade directlegate de viaþa ºi activitatea de stat a lui P. Orlykîn Moldova ºi Valahia, ºi anume:

Prima - 1709-1714, petrecutã la Bender ºi,parþial, la Iaºi când P. Orlyk a fost ales hatman alUcrainei ºi unde a alcãtuit un document unicdato ritã cãruia a intrat în istorie, ºi anume primaConstituþie a Ucrainei.

A doua - 1714 când P. Orlyk împreunã curegele Suediei, Carol al XII-lea ºi camarazii sãicei mai apropiaþi, K. Dovhonohyi, F. Treteak, F.Myrovyci, fraþii Herþyk ºi alþi cazaci devotaþi hat-manului au traversat întreg teritoriul României deastãzi de la sud la nord, mergând din Demoticade lângã Adrianopol la Viena ºi apoi în Suedia. P.Orlyk ºi anturajul sãu s-au oprit pentru o vremela Bucureºti, capitala Valahiei, unde a avut o seriede întâlniri importante, inclusiv cu fostul cance-lar al lui I. Mazepa, Danylo Bolbota, care i-a po -ves tit despre unele aspecte necunoscute ale con-tactelor pe atunci deja defunctului hatman cuMoscova.

A treia - 1721-1722 când, cu ocazia cãlãtorieisale din Suedia spre Imperiul Otoman, menþio -natã în preþiosul sãu „Jurnal de cãlãtorie“, a tra-versat întregul teritoriu al Moldovei aflate subvasalitatea Turciei, inclusiv actuala regiuneCernãuþi, unde a trãit o lungã perioadã de timpîndeosebi la Hotin ºi de unde ºi-a continuat dru-mul la Salonic prin Iaºi ºi Galaþi.

A patra - 1734-1737 când în timpul viziteipla nificate la Sicea Zaporojeanã P. Orlyk s-aoprit la Cãuºani (actuala Republicã Moldovaunde se afla pe atunci statul-major al armatei tã -ta re) a aflat despre trecerea cazacilor zaporojenisub stãpânirea Rusiei motiv pentru care cãlãtoriasa nu ºi-a mai atins scopul.

A cincea - 1738-1740 în timpul cãrora, încãutarea sprijinului pentru realizarea planului sãude eliberare a Ucrainei, s-a aflat la Viena, traver-

sând teritoriul Transilvaniei, la Cernãuþi ºi dinnou la Bucureºti în drum spre Belgrad ºi înapoi.Aceastã perioadã a vieþii ºi activitãþii lui P. Orlykeste cel mai puþin cunoscutã, suscitând un interesdeosebit atât al cercetãtorilor, cât ºi al cititorilor.

A ºasea - 1741-1742 când P. Orlyk, dupã operioadã intensã de 32 de ani de luptã con-secventã la scarã euroasiaticã pentru indepen-denþa Ucrainei ºi-a gãsit azil politic ºi susþinereadomnitorului C. Mavrocordat la Iaºi unde, dinpãcate, s-a ºi încheiat calea pãmânteascã a primu-lui hatman ucrainean în exil.

În afarã de aceasta, existã încã un argumentimportant pentru continuarea cercetãrii legã-turilor cu Moldova: tatãl lui P. Orlyk, StepanOrlyk, a fost militar, l-a servit pe regele Polonieiºi în 1673 a fost rãnit grav ºi a murit la 51 de aniîn timpul rãzboiului polono-turc în lupta de lângãHotin care, pe atunci fãcea parte din principatulMoldova (unde a ºi fost îngropat). De aceea, P.Orlyk a fost interesat sã afle cât mai multe despreMoldova, sã viziteze locul de înhumare a tatãluisãu - oraºul Hotin, unde dupã aproape o jumãtatede secol, în 1721, a petrecut el însuºi o parte avieþii sale complicate, dar nobile.

Aºadar, în vederea prezentãrii în faþa citito-rilor a unor informaþii complexe despre viaþa ºiactivitatea statalã a lui P. Orlyk, apreciem cã esteoportun sã ne oprim asupra drumului sãu moldo-român, asupra contactelor oficiale cu domnitoriiMoldovei ºi Valahiei în timpul primei jumãtãþi asecolului al XVIII-lea, rolului personal în întoc -mirea corespondenþei hatmanului I. Mazepa cuomologii acestuia moldoveni ºi valahi, asupraadap tãrii sale la condiþiile de viaþã din principa -tele dunãrene dupã emigrarea din Ucraina, în1709, însuºirea culturii, limbii, obiceiurilor ºi da -ti nilor locuitorilor de aici în timpul nume roa selorperioade de ºedere în aceste principate ortodoxesupuse Imperiului Otoman etc.

Principalul factor care a favorizat integrarea,cuvânt la modã astãzi, a hatmanului ucrainean ºia nobilului sãu anturaj în societatea moldo ve -neas cã ºi ºederea lor în Valahia a fost credinþa or -todoxã, aceeaºi în întreg spaþiul în care ºi-a dusviaþa: în Belarus natalã, unde s-a nãscut ºi a pe -trecut copilãria ºi tinereþea, în mândra Ucrainãcare a devenit adevãrata sa patrie ºi pentru inde -pen denþa cãreia ºi-a jertfit în mod conºtient în -trea ga viaþã, precum ºi Moldova ºi Valahia carerespectau acelaºi calendar ortodox ca ºi Ucrainaºi în bisericile cãrora, slujbele continuau sã fieoficiate în limba ucraineanã veche pe care o înþe -le geau bine cazacii emigranþi. La fel de im por -tante sunt ºi legãturile politice, militare, di plo -matice, culturale, religioase ºi, în ultimã in s tan þã,interumane intense între Ucraina ºi cele douãprincipate de la Dunãre - Moldova ºi Valahia.

Totodatã, pentru prima datã în istoriografianaþionalã ºi strãinã, autorul prezintã materialeinedite legate de identificarea locului de înhu-mare a hatmanului ucrainean în oraºul românescIaºi. Însuºi faptul cã pãmântul românesc l-a pri -mit pe hatmanul ucrainean care, la origine, nu eraetnic ucrainean, dar datoritã educaþiei primite dela mama sa Iryna era un profund creºtin ortodox,aratã, la fel ca ºi în cazul lui I. Mazepa, cât dedeschisã era societatea din Moldova secolului alXVIII-lea faþã de înþelegerea problemelor com-plexe cu care se confrunta emigraþia politicã ºimilitarã ucraineanã din aceastã þarã.

(Continuare în numãrul viitor)

Traducere de Ion ROBCIUC

dr. Teofil Rendiuk:

HHaattmmaannuull UUccrraaiinneeii ,,

PPyyllyypp OOrrllyykk

Introducere

Curierul UCRAINEAN 11

Îl ºtiu pe Nicolai Popescu – fiude preot român din Ucraina, ghidulpelerinilor noºtri în Lavra Pecerska– de pe vremea când era student laAcademia Teologicã kieveanã.Mereu ne cucerea prin vorba sadomoalã, dulce moldoveneascã, ºiprin zâmbetul sãu cald. Între timp,Nicolai s-a maturizat, a terminatstudiile academice ºi a rãmas sãlucreze la Secþia Relaþii Externe alMitropoliei Kievului, iar în aniitrecuþi ni l-a prezentat ºi pe fratelesãu mai mic, Dumitru, de aseme-nea student la Teologie. Dar mareasurprizã ne-a furnizat-o acum, întimpul scurtei noastre vizite din2012: fratele sãu Dumitru, cãsã-torit deja ºi hirotonit preot, esteastãzi parohul Bisericii Româneºtidin Kiev, cãreia i-a fost alocat pen-tru slujire un paraclis în chiar cate-drala centralã a Lavrei Pecerska!Aºa încât, duminicã fiind, am fostinvitaþi sã participãm la Liturghiaîn românã, în Parohia Moldo-Românã de la etajul întâi! Amadmirat fastul extraordinar al mariicatedrale, rezidite din temelii înanul 2002, dupã ce în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial comuniºtiiucraineni au dinamitat-o, aruncândîn aer tot tezaurul, sfintele moaºtesi mormintele mitropoliþilor! Cate -drala actualã reface planul din se -co lul 17, când biserica marii lavreeste mãritã ºi preia stilul baroc-ucrainean, însã chiar ºi în acest de -cor, cumva neobiºnuit pentru noi,cântarea în românã a dumnezeieºtiiLiturghii e un balsam pentru suflet.Rãspunsurile la stranã au fost datede corul Bizan tion din Iaºi, mem-brii acestuia fiind ºi ei în aceastãperioadã pele rini la Kiev. Dupã ter-minarea sluj bei, emoþionat, Nicolaine-a rãspuns la câteva întrebãri...

Prima noastrã curiozitate seleagã, evident, de deschidereaacestei parohii româneºti în inimacelei mai importante lavre dinUcraina. Nicolai ne spune: „Paro -hia româneascã a fost deschisã prinbinecuvântarea mitro politului Vla -di mir, mitropolit al Kievului ºi alîntregii Ucraine (Patriarhia Mos -covei). Prima Sfântã Liturghie s-aoficiat în data de 13 noiembrie2011 ºi tot în acest an s-au sãrbã-torit 370 de ani de la moartea mi -tropolitului Petru Movilã de laKiev, aºadar de 370 de ani nu s-amai slujit în limba româ nã la LavraPe cerska! Petru Movilã avea înGo loseevo biserica cu hramulSfân tul Ioan cel Nou de laSuceava, unde se slujea uneori înromâneºte.

Dupã aceastã perioadã îndelun-gatã, cu rugãciunile mitropolituluiPetru Movilã ºi cu ajutorul mitro-politului Vladimir, am început iarsã slujim în româneºte, în fiecareduminicã, la ora 9. Pãrintele Du mi -tru Popescu, fratele, este paroh, iarîn cor cântã bãieþi din RepublicaMoldova ºi români bucovineni,care învaþã acum la AcademiaTeologicã ºi au terminat se minarulla Suceava sau la Neamþ. În fiecareduminicã se adunã 20-30 de cre -dincioºi, majo ritatea membri aiambasadelor. Cu adevãrat, acestaeste un pas foarte important pentru

legãtura dintre cele douã popoare,trebuie sã ºtie ºi ucrainenii cãromânii sunt ortodocºi. Dacã între-bi, cam 60-70% dintre ucrainenicred cã românii sunt catolici, pen-tru cã România este în UE ºi þinecalendarul nou! Uniunea Sovieticãa fost un spaþiu închis ºi prea multdespre religia vecinilor români nus-a vorbit… De altfel, în Ucraina,chiar ºi la graniþa cu Romania, ro -mânii nu-ºi mai dau copiii la ºcoliromâneºti, pentru cã apoi aceºtiatrebuie sã îºi continue studiile înlimba ucraineanã, ºi astfel ºcolileromâneºti rãmân goale... Mi separe cã datoritã Bisericii, care apãstrat în multe sate ºi chiar ºi înCernãuþi româna ca limbã de slu-jire, se mai pãstreazã pe aici româ -nitatea.

Doar georgienii mai au un para-clis în Kiev, tot în Lavrã, dar înBiserica Tuturor Sfinþilor, lângãpeºterile din apropiere. Noi suntembucuroºi cã slujim în principalabisericã din Lavra Pecerska, subtemelia cãreia se aflã mormântulmitropolitului Kievului, românulPetru Movilã!”.

Pentru cã Petru Movilã (cano ni -zat ca sfânt de bisericile ortodo xedin România, Ucraina ºi Polo nia) eatât de viu în memoria românilordin Kiev, întrebãm ce a reprezentatacest mitropolit în istoria Bisericiisecolului 17. Nicolai îl evocãfoarte cald: “Petru Movilã a fost unom sfânt de neam împã rãtesc, dinfamilia Movi leºtilor, bunicul sãufiind domnitor al Moldovei. Dupãce tatãl sãu a fost ucis, împreunã cumama sa a fost nevoit sã se refu -gieze la Lvov, pe teritoriul Poloniei– în Ucraina de azi. De tânãr, a slu-jit întâi în armatã, apoi a fãcutstudii foarte bune, iar la 27 de ani avenit la Lavra Pecerska ºi a fosttuns în monahism. La 30 de ani afost ales stareþ al Marii Lavre, iarla 33 de ani a fost ales mitropolitortodox al Kievului, fiind primulmitropolit ortodox recunoscut deregele Poloniei, pe când toatãUcraina era în componenþa Polo -niei catolice. Lui i se datoreazã re -naº terea ortodoxã din Kiev, numaidatoritã lui ºi ºcolii teologice des -chise de el a fost oprit uniatismul ºiKievul a rãmas ortodox. La Acade -mia Duhovniceascã întemeiatã deel, primul institut superior teologicdin întreaga Rusie, studenþii erauobligaþi sã vorbeascã între dânºiilimba latinã, pentru a fi bine pre -gãtiþi sã îi poatã combate pe cato -lici. Mitropolitul Petru Mo vi lã ascris cea mai importantã carte avremii, recunoscutã ºi de Papa dela Roma, dar ºi de Patriar hiileOrtodoxe: Mãrturi sirea ortodoxã acredinþei universale ºi apostolice aBisericii orientale, mãrturisire decredinþã recunoscutã ca validã de

Sinodul inter-ortodox de la Iaºi(1642), dupã ce acesta a corectatdouã puncte. Mãrtu ri sirea, publi-catã în 1645, a fost apoi editatã înîntreaga Europã în limbile greacã,latinã, germanã ºi rusã. Cu modi-ficãrile operate de Sinodul de laIaºi, ea a fost recunoscutã de patri-arhii Constantinopolului, Ieru -salimului, Alexandriei ºi Antiohiei

în 1643. În 1672, Sfântul Sinod alBisericii Ierusalimului a adoptatMãrturisirea… lui Petru Movilãdrept catehism oficial. În limbaromânã, prima ediþie a cãrþii apareîn 1699. Pentru acest rol de mãr-turisitor ºi apãrãtor al dreptei cre -dinþe îl cinsteºte astãzi întreagaBisericã Ortodoxã!”.

Aºadar, la 370 de ani dupã tre-cerea la Domnul a Sfântului PetruMovilã, alþi tineri români reiaufirul slujirii româneºti în CapitalaUcrainei. Iatã ce ne mai povesteºteNicolai Popescu: „Pentru cã biseri -ca este despãrþitã de stat, Semi -narul ºi Academia Teologicã nu

sunt în cadrul învãþãmântului destat ºi regula este sã faci seminaruldupã terminarea liceului ºi dupãarmatã; trebuie sã fii matur, sã ºtiice faci – aici, dacã termini semi-narul, este destul ca sã fii preot.Dar pe mine m-au acceptat caexcepþie, mai tânãr, cã am venit la16-17 ani. Excepþie cã am terminatliceul cu medalie de aur ºi cã eramfiu de preot (acestea erau cele douãexcepþii admise ºi mã încadram înamândouã). Când am mers la rec-tor pentru aprobarea derogãrii devârstã, nu ºtiam pe nimeni – darrectorul a terminat la Universitateadin Cernãuþi ºi ºtia câteva cuvinteîn româneºte, avea mulþi cunoscuþiacolo. M-a întrebat dacã vreau sãînvãþ aici ºi mi-a dat iscãlitura.Sunt convins cã Sfântul Nicolaem-a ajutat: oriunde mergeam, mise deschidea uºa ºi mi se rezolvapro blema! Minuni peste minuni…Pânã m-am prezentat eu la acestexamen, nu au mai fost românicare sã vinã la Seminarul din Kiev,a fost ca un început... Dar celorcare au venit mai apoi – bãieþi dinCernãuþi, care au fãcut SeminarulTeologic în România – le-a fostmai uºor, cã eu am cãutat sã mãcomport bine cu toþi. De la primulcurs al Academiei, am fãcut ascul -tare 4 ani în casa mitropolituluiKie vului ºi din aceastã cauzãaveam acum relaþii aºa de bune ºiam primit ºi binecuvântarea pentruparohia românã”.

Odatã în plus, se adevereºtezicala omul sfinþeºte locul – chiardacã locul e sfânta Lavrã a Peºte -rilor din Kiev!

Maria CHIRCULESCU

Noua parohie moldo-românådin inima Kievului

O nouã sãrbãtoare creºtinã am trãit-o duminicã, 23 iunie, simþindu-iaura sfântã mai profund în suflet ºi cuget, prin desfãºurarea ei subcerul liber de data aceasta oficialã tot de un sobor de preoþi, dar înpreaj ma bisericuþei din deal, aproape de cimitirul unde odihnesc ceidragi din familie, rude, prieteni ºi Eroii Neamului. La slujba religioasãau participat aproximativ 200 de creºtini, împrejurimile fiind cuceritede ecoul cântãrilor bisericeºti ale pr. Ioan Ardelean, ca invitat de onoa -re, Valentin Ardelean ºi Mihãiþã Mechno (fiu al satului). În predica sapreotul Ioan Ardelean a menþionat semnificaþia Pogorârii DuhuluiSfânt, afirmând cã, deºi cu parohia într-o zonã a Maramureºului, vineaici cu mare drag nu numai sã revadã fiul ºi familia pãrintelui nostruparoh, ci mai ales pentru a se reîntâlni cu enoriaºii satului, cu naturasuperbã ºi cu acest locaº dumnezeiesc de un farmec aparte, cu poziþia-iprivilegiatã printre codri - bisericuþa din deal unde participa la ofi -cierea slujbelor religioase. În final, la morminte, s-a gustat din coºurilepline cu bucatele specifice la asemenea pomeniri de sufletele EroilorNeamului ºi a celor dragi mutaþi la Domnul.

decebal Alexandru SEUL

Rusaliile la bisericuþa din deal

12 Curierul UCRAINEAN

(Continuare din numãrul anterior)

Cucerind Kievul - capitala, înanul 980, Volodymyr a devenitMare le Cneaz al întregii RusiiKievene. Pe-atunci avea doar 18ani, dar ducând o serie de rãzboaiede cucerire, care au fost victorioa -se, a reuºit sã extindã mult terito -riul þãrii. Totodatã, el a urmãrit cuasiduitate centralizarea, reunireaacelor zeci ºi sute de triburi carecompuneau statul.

Sub influenþa rãzboaielor ºi caurmare a cârmuirii sale îndelungatea þinutului Novgorodului unde ido -latria era în floare, Volodymyrdeve nise crud, neîndurãtor, egoist,rãzbunãtor, neînfrânat în pornirilesale. Idolatru fervent, aºezase lângãpalatul sãu din Kiev chipul cioplitdin lemn al principaluluizeu Perun, cu capul fã -cut din argint, iar mus tã -þile din aur. Aici se adu -ceau cu mare pompãofran dele, adesea chiarsacrificii umane. În pe ri -oada aceasta, drujnicii lui o du ceaubine în timp ce sclavii, prizonieriiºi în general oamenii simpli duceauo viaþã foarte grea.

Dupã victoria într-o campanieîmpotriva unui trib sãlbatic ce sã -l㺠luia prin codri ºi mlaºtini, Volo -dymyr a hotãrât ca din recunoºtinþãfaþã de zeul Perun sã fie sacrificatun om. Sorþii au cãzut (nu întâm-plãtor!) asupra unui tânãr creºtin penume Ivan. Tatãl acestuia - creºti -nul Feodor a refuzat sã-ºi dea fiulpentru a fi dus la pieire. Ca urmareamândoi au fost uciºi în mod bes-tial de gloata dezlãnþuitã.

Se pare cã aceastã barbarie l-aimpresionat pe cneaz ºi l-a pus pegânduri. În plus, în contextul relaþi-ilor cu popoarele vecine creºtine,mult mai dezvoltate, sub toate as -pec tele: grecii, românii, bulgarii,sâr bii, moravii etc., el ºi-a dat sea -ma cã ar fi mult mai bine sã se ridi -ce la nivelul acestora, ceea ce ar fiimposibil în condiþiile ignoranþei ºipãgânismului. El a observat cã po -poa rele creºtine aveau precepte ºiidealuri superioare, ceea ce a dusla dezvoltarea lor sub aspect moralºi politic, în cele din urmã ºi eco-nomic. Sfinþii fraþi Chiril ºi Meto -diu aduseserã lumina Sfintei Scrip -turi pe care au tradus-o din greacãîn slavonã. Pânã ºi varegii (vikin -gii) care-l ajutaserã pe Volodymyrsã cucereascã Kievul erau aproapeîn totalitate creºtini. Dar cel maimult l-a impresionat pe Volodymyrcultura puternicului Bizanþ - princi-palul bastion ºi izvor al ortodoxis-mului rãsãritean.

Aºadar, are loc o schimbare înideile ºi intenþiile cneazului Volo -dy myr care, ºi sub influenþa amin -tirii slãvitei sale bunici, împãrã -teasa Olga, începe sã încline cãtreschimbarea credinþei religioase înþara sa. κi dãdea seama, însã, cãpentru aceasta ar avea mult de lup-tat cu conservatorismul vechilortra diþii pãgâne, adânc înrãdãcinateîn popor.

Devenind cunoscutã þãrilorînvecinate dorinþa cneazului Volo -dymyr de a adopta o nouã religie,dupã cum spune cronicarul Nestor

în letopiseþul sãu, au început sãvinã la Kiev delegaþii cu diferiteoferte: de la mahomedani, de la iu -dei, de la germani creºtini de ritroman. Dar trimiþând reprezentanþiîn Bizanþ, care au fost teribil deimpresionaþi de frumuseþea pre-ceptelor creºtine ºi mãreþia slujbe-lor religioase, cneazul ºi-a expri-mat opþiunea clarã pentru a trece lareligia creºtinã de rit grecesc.

Obiºnuit însã sã obþinã totulnumai prin luptã, cneazul a vrut sãdobândeascã ºi credinþa creºtinãprin cucerire. Pentru asta a trimisoaste mare în Peninsula Taurida(ac tualmente Crimeea) ºi a cuceritHersonesul (localitate care s-a nu -mit ulterior Korsun) care aparþineagrecilor. Se spune cã a cucerit-oprintr-un ºiretlic: tãind conductele

de lemn care aprovizionau locali-tatea cu apã.

Dupã aceastã victorie a trimissoli împãraþilor greci Vasilie ºiConstantin care sã transmitã solici -tarea cneazului ca ei sã i-o dea desoþie pe sora lor mai micã Ana, încaz contrar ameninþând cu ataculasupra Þarigradului. Prin aceastãcãsãtorie cneazul Volodymyr ur mã -rea crearea unor legãturi de familiecu cei mai puternici domnitori dinEuropa acelui timp. Ca rãspuns,împãraþii i-au impus condiþia ca elsã se boteze în religia creºtinã.

Lãsându-se cu greu convinsã defraþii sãi, care considerau avan -tajoa sã alianþa cu un popor atât demare ºi puternic, domniþa Ana avenit în cele din urmã la Korsunîm preunã cu un mare alai de feþebisericeºti.

Botezul cneazului Volodymyr aavut loc la Korsun în anul 988. Labotez a primit numele de Vasilie.Urmându-i exemplul, s-au botezatºi cei mai mulþi drujnici ai sãi.

A urmat cãsãtoria lui cu dom-niþa Ana. Pe-atunci Volodymyravea 26 de ani.

Plecând apoi la Kiev, Volo dy -myr a pus sã fie botezaþi cei 12 fiiai lui, precum ºi oamenii cei maiapro piaþi. Apoi a poruncit distru ge -rea tuturor idolilor pãgâni: cei dinpia trã au fost sfãrâmaþi, cei dinlemn au fost tãiaþi în bucãþi ºi puºipe foc. Principalul zeu Perun a fostlegat de coada unui cal ºi târât peun deal deasupra Niprului de undea fost aruncat în valuri ºi înghiþit defluviu.

Volodymyr a hotãrât botezareatuturor locuitorilor Kievului la datade 1 august (14 august pe stil nou)988, când au fost adunaþi pe malulNiprului, unde se aflau ºi preoþiicare urmau sã îndeplineascã aceas -tã sfântã tainã.

Desigur cã aceastã ceremonienu era de ajuns. Mai trebuia ca po -po rul sã înveþe toate preceptelecreºtinismului, sã cunoascã SfântaScripturã. Asta nu se putea realizadecât cu ajutorul preoþilor. La înce -put au fãcut-o preoþii din Bizanþveniþi odatã cu domniþa. Dar ei nu

cunoºteau prea bine limba de aici,de aceea, cneazul a chemat preoþidin Bulgaria, care slujeau în limbaslavonã. A înfiinþat apoi ºcoli caresã formeze preoþi autohtoni.

Încetul cu încetul Rusia Kie vea -nã îºi schimba înfãþiºarea. Dupãcum spune cronicarul Nestor,cneazul a întreprins cu mare osâr -die construi rea de biserici ºi mãnã-stiri. La Kiev, s-au înãlþat primelebiserici din piatrã. Pe locul unde seaflase idolul zeului Perun a fostconstruitã o bisericã cu hramulSfântului Vasilie, iar pe locul undes-au botezat kie venii - o bisericã cuhramul Sf. Apos tol Petru. Pe loculunde au fost uciºi primii martiri:Ivan ºi Feodor (ulterior canonizaþi)a fost ridicatã o catedralã cu hra-mul Maicii Domnului. I se spunea

ºi Biserica Zecimii, cãci Volo dy -myr instituise pentru întreþinereaacesteia o zecime din veniturilesale.

Din Bulgaria ºi Grecia cneazul aadus meºteri constructori care auridicat ºi ornamentat biserici, mã -nãs tiri ºi chiar palatul domnesc.

Au fost construite numeroasemãnãstiri care au devenit adevãratefocare de culturã, cãci în ele s-aucon centrat traducãtori ai cãrþilorgre ceºti, cronicari, medici, pictoride icoane.

Dupã botezul sãu, cneazul Volo -dymyr, timp de 27 de ani, a truditdin rãsputeri pentru extindereareligiei creºtine în toatã þara. Pentruaceasta, a împãrþit tot teritoriul în12 zone, punând la conduce reafiecãreia pe câte unul din fiii sãi,care au fost trimiºi acolo îm preunãcu preoþi având misiunea de a rãs -pândi noua religie, a induce moralacreºtinã ºi cutume mai umane.

Însã nu a fost atât de uºor de in -tro dus creºtinismul în provincie,mai ales la sate; pe-alocuri, propo -vãduitorii erau alungaþi, iar uniioameni se întorceau la idolatrie, înspecial în locurile mai îndepãrtate,în satele situate prin codri mai erauidoli cãrora li se aduceau jertfe. Deaceea, pentru luminarea poporuluicneazul Volodymyr a pus mareaccent pe înfiinþarea de ºcoli în ora -ºele mari.

Biserica ºi-a stabilit ierarhia,ghidându-se dupã indicaþiile Pa -triar hiei bizantine, care a trimis aiciun mitropolit, 6 episcopi ºi nume -roºi preoþi. În scurt timp, Mitro -polia kieveanã a fost împãrþitã îneparhii. Au fost chemaþi preoþi dinBulgaria, iar mai târziu au începutsã iasã din ºcoli ºi preoþi autohtoni.Trebuie menþionat cã la aproxima-tiv 50 de ani dupã domnia lui Volo -dymyr Rusia Kieveanã avea chiarun mitropolit autohton pe numeIlarion.

Dupã botezul sãu, cneazul Volo -dy myr ºi-a schimat radical ca rac -terul, devenind blând, milostiv,iertãtor, evlavios. Principala sa pre-ocupare era acum creºterea bunã -stãrii populaþiei. Devenise un ade-

vãrat pãrinte pentru toþi supuºii sãi,care acum aveau oricând intra re ladânsul ca sã-ºi spunã pãsurile. Eradeosebit de generos faþã de bol-navi, invalizi ºi cei fãrã adãpost. Cuocazia fiecãrei sãrbãtori porneau dela palat cãruþe încãrcate cu alimen -te pentru a fi împãrþite celor nevo -iaºi. Pentru bunãtatea sa po po rul l-a numit în balade „Soa rele celstrãlucitor“.

Dar introducerea creºtinismuluia adus schimbãri radicale ºi însânul populaþiei. Dupã cum se ºtie,pãgânii nu aveau nici temple nicipreoþi ºi nicio moralã care sã-i în -ve þe comportarea în societateaome neascã, a oamenilor unii faþãde alþii. Oamenii acesteia, deºi dinnaºtere erau buni, pri mitori, cinstiþiºi sinceri, erau dominaþi de aspri -

mea ºi cruzimea obi-ceiurilor. Ori cine aveadreptul sã-ºi batã sauchiar sã-ºi ucidã duº -ma nul. Fe me ia erasclava bãrbatului, lip-sitã de orice drepturi.

Poligamia era o practicã curentã.Între familii, neamuri, triburi dom-neau permanent conflictele. Anal -fa betismul era total, nu exista alfa-bet. Casele, utilarea acestora, îm -brã cãmintea, armele - totul era pri -mitiv. Lucruri mai bune se puteauobþine doar cumpãrându-le la pre -þuri ridicate de la negustorii strãini- arabi, greci, hozari.

Creºtinismul a adus un spiritnou. Nivelul cultural al populaþiei aînceput sã se ridice, sub influenþapropagãrii sfintelor învãþãturi s-aprodus o schimbare a moravurilor,tot ce fusese sãlbatic, barbar, ura,rãzbunarea etc. dispãrea încetul cuîncetul. Poporul a început sã de -prin dã înaltele principii morale ºisã cunoascã reperele culturii uni-versale. Sclavii nu mai erau orop-siþi, deprinderile negative din fami-lie au dispãrut, a crescut rolul fe -meii în familie ºi societate. În re la -þiile dintre familii, neamuri, tri buria fost înlãturatã ura ºi duºmãnia.

Creºtinismul a adus pe teritoriulRusiei Kievene un spirit nou în toa -te domeniile. S-a produs un re vi ri -ment al ºtiinþei, culturii, legislaþiei,artei. Din Bulgaria s-a adus scrie -rea slavonã.

Din Rusia Kieveanã creºtinis-mul s-a rãspândit mai târziu ºi laMoscova, Bielorusia ºi Lituania.

Pe plan intern, politica cneazu-lui Volodymyr s-a axat pe centrali -za rea statului, unificarea atâtpoliticã, cât ºi ideologicã a diferi -telor neamuri, triburi. În anii dom-niei sale s-a desãvârºit formareaRusiei Kievene. De asemenea, s-aînfãptuit o reformã administrativãprecum ºi o reformã a sistemuluifinanciar. Pentru prima datã se batmonede din aur ºi argint. Totodatã,Volodymyr a perfecþionat legis-laþia, introducând aºa-numita „Le -ge a pãmântului“.

Capitala s-a întins tot mai mult,iar la graniþele þãrii au început sã seconstruiascã fortãreþe de apãrare.

(Continuare în numãrul viitor)

1025 de ani de la creºtinarea Rusiei Kievene

Olga ANdRICI

Curierul UCRAINEAN 13

(Urmare din numãrul anterior)

„Undeva mai departe pe coridor trãieºtehomosexualul Kakao, intelectualul din Donbas.Maicã-sa lucreazã la biblioteca unei exploatãriminiere. Kakao este gras ºi antipatic, tot vine pela noi, de fapt altã alegere nu are, cine ºi-arpune mintea cu un intelectual din Donbas (...).Kakao poartã un costum de culoarea nisipuluiîn care aratã ca un adevãrat pãmpãlãu, nu-ºidez bracã costumul aproape niciodatã, poatedoar când merge la duº“.

„Undeva, vizavi de noi, tot timpul trãieºteMa rinarul, un ciudat cu urechea dreaptã sfârti-catã, spune cã i-a sfârticat-o un câine. LuiPavlov? Obligatoriu se gãseºte sã întrebe cine-va, aºa ca o glumã. Marinarul în felul lui este untemãtor de Dumnezeu, sau pur ºi simplu un în -târziat, nici nu ºtiu cum sã explic, el, de exem -plu, se spalã doar noaptea, spune cã nu vrea sã-lincomodeze nimeni. Sã te incomodeze cu ce? Îlîntreb mereu. Marinarul roºeºte? Dar conti nuãsã se spele noaptea. Iatã ce om ciudat“.

„Dintre alþi prieteni, l-aº putea aminti peKarburator, da pe Saºa Karburator, la fel un pri-eten frumos. Saºa a venit de undeva de la hotar,cu toate cã aici la tot pasul gãseºti câte un hotar.Saºa a venit împotriva voinþei pãrinþilor sãi, separe cã se întâmplã ºi astfel de lucruri, acasã arãmas maicã-sa cu tatãl sãu vitreg. Saºa a ter-minat ºcoala de ºoferi, are permis de condu cereadevãrat ºi vrea sã-ºi deschidã o firmã de trans-portat marfã, vrea sã-ºi cumpere un dric ºi sãcare mobilã (...) dacã înþelegeþi despre cevorbesc. Odatã ºi-a cumpãrat chiar manuale cuscheme ºi descrierea automobilelor ºi încercasã înþeleagã ceva din ele. A început, dupã cumaþi ghicit, de la studierea carburatorului. Dupãun timp manualele au dispãrut, eu înþeleg cãcineva i-a bãut, cãci altfel de ce ar dispãreaniºte bunuri...“.

„Pe Vova ºi pe Volodea nu-i agreeazã ni -meni, dar toþi acceptã prezenþa lor, sunt studenþila Facultatea de Istorie ºi la fel ca marea majori-tate a eminenþilor conlucreazã cu KGB. KGB-ul, bãnuiesc cã a suferit foarte mult din cauzaprezenþei în rândurile sale a acestor doi dãunã-tori. Dar se pare cã ordinea e ordine, altfel de cear mai apãrea pe ºtatele lor de platã (...). Vova epuþin mai înalt, iar Volodea puþin mai plin, cândse îmbatã ies neobservaþi de nimeni pe coridorºi încep sã-ºi care pumni unul altuia ºi nu înglumã, cãci bãtaia se terminã cu dinþi scoºi, cumuci ºi lacrimi pe face-uri. La început, amîncercat sã-i despãrþim, dar pe urmã ne-am spus- ce naiba se bat flãcãii, ºi ce dacã, poate la ei,la istorici aºa se poartã, poate pentru asta le ºiplãteºte KGB-ul, de ce sã ne bãgãm“.

Bineînþeles, mai este ºi personajul-narator,care rãmâne fãrã nume o lungã perioadã detimp, pânã nu este numit în unul dintre dia-loguri: Jadan.

Toþi aceºti prieteni trãiesc în propriul lorspaþiu subcultural dupã legile anarhiei. Eroii(sau mai degrabã antieroii) romanului sunt în -scriºi de cãtre autor în spaþiul harkovian, uºorde recunoscut datoritã denumirii clãdirilor,pieþelor, staþiilor de metrou ºi a trenurilor elec -tri ce. Acest spaþiu se împarte în douã lumidiferite.

O lume a celor bogaþi, a celor care conduc ºitrãiesc în centrul oraºului, ca de exemplu ge -neralul - tatãl Marusei, care în ultimii 10 anilocuieºte în Harkiv, s-a despãrþit de soþie ºi acumpãrat fiicei sale un frumos apartament cudouã camere într-o clãdire frumoasã din centrulpieþei, cu vedere spre municipalitate. Însã pre -zenþa autorului narator, cât ºi a prietenilor sãi în

aceastã lume este sporadicã ºi aproape întâm-plãtoare. Viaþa lor aparþine celeilalte lumi, alecãrei coordonate sunt - internatele, restauran-tele de gen „împinge tava“, cantinele munci-toreºti ºi tot felul de bombe“... existã un raion...kilometri pãtraþi de sector privat de nepãtruns,imediat dupã care încep uzinele, aºa-numitevechi periferii ale fabricilor ºi uzinelor, unde,mai ales vara nu întâlneºti pe nimeni...“, saucoor donate etnice“... rromi din Harkiv ºi-auîndeplinit, dupã propriul înþeles, vechiul visdespre sfântul megapolis al rromilor, ... pur ºisimplu s-au aºezat pe malul râului ºi s-au forti-ficat cum au ºtiut...“, cartierele mãrginaºe ºibine înþeles Gara, - simbolul acestei lumi: „...în câteva nopþi în Gara de Sud a oraºului Harkivputeai vinde orice, chiar ºi sufletul, dacã îlaveai...“.

Cel mai clar simbol urbanistic al prãbuºiriiþãrii este uzina „fosta mândrie a industriei deapãrare“ din care la propunerea lui Ceapai eroiinoºtri vor sã fure: „... uzina era în paraginã, lafel ca ºi toate celelalte lucruri din þarã, tot ce seputea fura - a furat directorul, ce nu se puteafura a distrus“.

Un alt simbol al þãrii care se autodistrugeeste imaginea peºtelui“ ... peºtele pur ºi simplueste mâncat pe dinãuntru de aceºti rãpitori, deun întreg roi de rãpitori..., ce scârbos, gândesceu, peºte mort, peºte þigãnesc mort, mâncat pedinãuntru, ce oroare“. Peºtele totodatã este ºisimbolul creºtinismului, la fel îl gãsim ºi în„Moscoviada“ lui Iuri Andruchovyci, unde defapt este biletul spre libertate al lui Otto fon V.

Autorul creeazã imaginea personajului prin-cipal folosind comparaþia ºi contrastul, inclusivla nivel de vârstã. La diferite vârste, problemeleexistenþiale sunt privite dintr-un unghi devedere diferit.

Dacã eroul lui Cehov, unchiul Vanea, la 47de ani ai sãi spune: „Dã-mi ceva. O, Doamne...Am patruzeci ºi ºapte de ani; dacã presupunem,voi trãi pânã la ºaizeci, înseamnã cã mi-au mairãmas treisprezece. Foarte mult! Cum voi trãieu în aceºti treisprezece ani? Ce voi face, cu ceîi voi umple?

La 19 ani, eroul lui Jadan cugetã asupra sen-sului vieþii într-un mod naturalist, câteodatãaproape grotesc: „...cum trãiesc ºi pentru ce? Lace sunt bune toate acestea? Aceastã luptã pentrusupravieþuire? Acest joc de-a þine socoteala? Dece îmi trebuie toate astea? Acum am 19 ani,peste cinci ani, dacã nu mã rãpune vreo boalãvenericã, voi avea una peste alta 24 de ani,Gaidar la aceastã vârstã nu mai comandã regi-mentele. Eu ce o sã fac la 24 de ani?“

Eroul, treptat afirmã anarhia ca singuramodalitate de existenþã, negând toate orientãrilevalorice tradiþionale cum ar fi familia ºi þara.„Desigur, eu nu am nimic împotrivã - acolo,familia, pãrinþii, totul e normal, sunt de acordcu asta. Dar astea pur ºi simplu nu sunt atât deimportante cum par, e un fel de poantã pe caretoþi o repetã - familia, familia...“ sau „Liniileaeriene, aeroporturile, stewardesele - sunt doaro ficþiune. Nu sunt o necesitate REALÃ, înþele-gi? Trebuie pãstrate numai necesitãþile.

Armata la fel nu este o necesitate REALÃ...Armata a fost creatã numai pentru scopul de a-ºi justifica existenþa continuã.

Mai mult de atât, anarhia devine modul de agândi al eroului, ceea ce îl duce la negarea cre -dinþei: „Eu nu cred în memorie, eu nu cred înviitor, eu nu cred în providenþã, nu cred în cer,eu nu cred în îngeri, eu nu cred în dragoste...“.Aceastã frustrare îl conduce pe autor spreabsurd cum ar fi negarea lui Dumnezeu“... ªtiude o prezenþã, aici în cerurile negre, deasupra

noastrã, a urmãtorului satan, de fapt singurul dea cãrui existenþã niciodatã nu mã voi îndoi.Reflectând asupra categoriilor eterne ale exis-tenþei umane, eroul îºi creeazã propria formulãde fericire: „Fericirea ºi liniºtea existã datoritãunei combinaþii logice a mii de piese anormale,schizofrenice, nefolositoare nimãnui, careformeazã ceva unic ºi creeazã o imagine com-pletã a ceea ce înseamnã fericirea, a ceea ceînseamnã viaþa ºi cel mai important - a ceea ceînseamnã moartea.

În consecinþã, în caracterele eroilor romanu-lui „Depech Mode“ sunt întruchipate foarte clarideile existenþialiste ale lui Sartre ºi Heiddegerdespre sentimentele de groazã ale propriei ne -pu tinþe faþã de alþi oameni, faþã de stat, ºi deconºtientizarea propriei morþi. În aceastã at -mos ferã sumbrã de prãbuºire a imperiului, eiadoptã o atitudine pesimistã.

Tabloul realitãþii sumbre, a inutilitãþii ºi eºe -cului omului modern care nu e în stare sã ducãla capãt nici o faptã, atinge punctul culminant lafinalul romanului. Eroii lui Jadan nu reuºesc sãatingã obiectivul cãlãtoriei sale ºi din aceastãcauzã simt un gol în suflet, se simt neajutoraþi.

Jadan se adreseazã mentalitãþii europene,poate încã neadormite pe veci, a ucrainenilor acãror menire este de a fi europeni, dar ei, decâteva secole, obligaþi sau de bunã voie se dezicde aceastã menire. Laitmotivul romanului estedorul tãinuit dupã Europa, care iese la suprafaþãîn ultimele paragrafe la fel ca ºi în „Mosco via -da“ lui Andruchovyci: „Uneori visãm la Euro -pa. Iar noaptea ne plimbãm pe malul Dunãrii.ªi amintirile ne podidesc: mãri calde, porþi demarmurã, pietre fierbinþi, plante agãþãtoare dinsud, turnuri singuratice. Numai cã toate asteanu þin mult“.

La fel ºi autorul romanului „Depech Mode“lasã pentru cititor o micã fisurã prin carepãtrunde o razã de luminã - imaginea simbolicãa melcului, care este personificarea eroului sãu,într-un sens mai larg, a întregii generaþii con-temporane autorului „... obosit ºi chinuit de de -presii, melcul... începe sã se tãrascã cu spatelespre Vest, spre cealaltã parte a platformei. Euchiar cred cã acest drum o sã-i ajungã pentru totrestul vieþii“.

Mihai TRAISTA

SERHI JADAN „DEPECH MODE“

Cristian Cega

(din „Curierul ucrainean“, nr. 243-244)

Canicula îmi arde inima ªi nu mai pot lucra la cartea iubirii,O ploaie bunã dacã ar urma,Aº fi din nou în culmea fericirii.

Soarele a uscat pânã ºi salcâmiiªi pãmântul e negru ºi pustiu,A vremi de urgie urlã câinii,Dar eu simt nevoia sã scriu.

Poate canicula-i pedeapsã datã nouãPoeþilor, sã mai tãcem o vreme-Deci, Doamne, dacã faci cumva sã plouã,Promit cã nu mai scriu curând poeme !

Lucian PERþA

P l o u ãP l o u ã

Curierul UCRAINEAN14

În casa noastrã se întunecã devreme. Asta pentrucã suntem sub pãdure. Pe vârfurile copacilor maisclipeºte roºiatic poleiala de gheaþã, iar printretrunchiuri ºi în tufiºurile înfundate de zãpadã, se þesumbre, se strecoarã pe ferestrele din faþã ºi se aºazãprin unghere - mute ºi reci. Dintr-odatã, casa devinemai micã, tavanul mai scund.

Pãdurea vuieºte înspãimântãtor, îºi sunã cãtuºelede gheaþã, în tindã gãinile bocãne cu gheareîngheþate ºi, fâlfâind ºuierat din aripi, zboarã pestinghie.

Terminând treburile pe afarã, mama bagã pe uºãun braþ de paie ºi-l trânteºte lângã sobã. De ger,paiele-s þepene, scârþâitoare. Pe podea se aºterne unval rece.

- Se lasã ger, - anunþã mama ºi, zgribulindu-se,îºi suflã îndelung în pumni, îºi moaie vârfuldegetelor în ciubãraºul cu apã ca sã le încãlzeascã ºisã-i treacã durerea provocatã de frig.

- Eºti supãrat, fiule? - mã întreabã dumneaei ºimi se uitã în ochi cu un fel de fricã umilã.

Îi vãd în întuneric buzele negre ºi zbârciturile desub ochi, adunate în pete rotunde.

- Doamne, ce slab eºti... ca un þâr. Da' ce, vouã,studenþilor, nu vã dau mâncare, cum le dau sol-daþilor?

Îmi vine sã-i iau mâinile în mâinile mele, sã lefrec uºor, sã-mi îngrop faþa în ele ºi sã mã bucur cãam ºi eu mamã - bunã, ca a tuturor. Dar asta numaipentru o clipã... Ea îmi ciufuleºte timid pãrul ºi simtcum îi tremurã degetele: mama plânge.

- Tu, fiule, mai bine m-ai ocãrî, decât sã staiaºa... Ai venit de trei zile ºi taci întruna. Oare mamachiar nu mai are loc în inima ta?...

Dumneaei ºade îndelung pe laviþã lângã prag, deparcã nici n-ar fi stãpânã în casa asta. Apoi sedezbracã încet ºi, obositã ºi amãrâtã, aprinde lampa.

Paiele s-au dezmorþit ºi s-au scurs într-o bãltiþã.ªi când, lãsându-se pe vine, dã sã facã focul în sobã,mãnunchiul de paie sâsâie ºi multã vreme nu seaprinde.

Aºa fusese ºi în acea searã. O þin minte în celemai mici amãnunte, mi-a apãrut nu o datã în faþaochilor ºi nu o datã mi s-a arãtat în vis în cei opt-sprezece ani cât am fost fãrã mamã, fãrã mângâiereaei, fãrã poveþe - optsprezece ani între oameni strãi-ni, adesea foarte cumsecade, dar strãini...

* * *

Asta s-a întâmplat în '42. Iarnã. Viscol. Uneori,dinspre grãdini, rãzbat surde bubuituri - trosneºtegheaþa pe râu. Eu hoinãresc zilnic pe acolo ºicunosc fiecare crãpãturã, cum îmi cunosc peticelede pe hainã. Trebuia sã le cunosc, cãci patina meade lemn, cam ºubredã, legatã cu cablu telefonic deo ciubotã veche a tatei, nimereºte destul de des înacele crãpãturi viclene. Dar încã nu-i mare nenoro-cire dacã nimereºti în vreuna. Însã dacã þi se rupehaina sau îþi plesnesc pantalonii în genunchi, ei,atunci...

Eu mã întorc acasã pe înserate. Poate mama n-osã observe pânã dimineaþã nimic, iar mâine oi vedeace-o fi !

Mã strecor pe uºã cu bãgare de seamã, într-orânã, ºi încã din prag zic spãºit:

- Mamã, sã aduc poate niºte paie ºi sã umplusoba?

Iar dumneaei:- Ia fã-te-ncoa', ºtrengarule!ªi de-acum, dupã acel „fã-te-ncoa“, înþeleg cã

n-o sã scap de pedeapsã cu niciun chip...Mai apoi, dupã ce mi se usucã lacrimile, eu chiar

aduc în casã paie ºi mã apuc sã aþâþ focul. Pepodeaua presãratã cu nisip, încep sã se zbenguieluminiþe roºii, în casã se mai lumineazã. Mã las îngenunchi lângã gura sobei ºi scormonesc jarul cu ocodiriºte veche ºi afumatã.

Mama ºade pe laviþã cu picioarele adunatededesubt ºi priveºte pe fereastrã. În geamul negru,ca într-o copcã, se oglindeºte faþa ei tânãrã, fru-moasã, cu o aluniþã întunecatã pe bãrbie. Cândmama râde, aluniþa dumneaei e bunã ºi cumsecade,iar când se supãrã, devine fioroasã ºi rea. Mama eîmbrãcatã de sãrbãtoare: bluziþã albã din mãtase deparaºutã, iar fusta neagrã se contopeºte cu întune -ricul, de aceea mie, privind-o de jos, mi se pare cã

mama e afundatã pânã la brâu într-o ceaþã neagrã...Dumneaei a uitat de mine. E tristã, amãrâtã ºi

probabil e gata sã plângã, din cauzã cã n-a venit el.Îl aºteaptã de cum s-a înserat ºi l-a aºteptat ºi toatãziua. ªtie cã el are nevastã ºi copii, ºtie cã mâinedimineaþã poarta noastrã va fi mânjitã cu pãcurã ºiva trebui s-o rãzuiascã cu cuþitul, ascunzându-ºi faþaîn broboadã, - ºtie, dar îl aºteaptã.

Dar iatã cã apãsãtoarea liniºte din casã a foststrivitã de un cântec. El s-a iscat din beznã, încet ºiînfricoºãtor, de parcã nu-l îngâna un om, ci o nãlucãdin poveste... Acel cântec mi-a strãbãtut spinarea caun fior de gheaþã ºi mi s-a înnodat în gât, pentru cãîl cânta nu mama, ci o strãinã frumoasã, cãreia nuºtiu de ce eu îi spun mamã. Poate eu într-adevãr amfost gãsit în grãdinã printre verze ºi am fost datacestei femei...

of, Doamne, Doamne,Am fãcut pãcat -El are nevastã,Dar mi-a cãzut drag...

ªi asta zilnic: þipã, mã bate, iar dupã aceeaplânge sau cântã uite-aºa. Îmi vine sã-i strig: „Taciodatã!“, dar mi-e fricã ºi rãscolesc în tãcere jarul dinsobã, care se încheagã în bulgãri tari ºi aproape cãfierbe - cicã e semn cã se lasã ger.

Hei, cucule, cucule,De ce-mi cânþi din zori?oi ºti ºi tu, cucule,De-al meu chin ºi dor?...

Dar deodatã cântecul amuþeºte. Dincolo de fe -reastrã, scârþâi zãpada, cineva bãtu în uºa tindei.Mama sare de pe laviþã. Pãrul ei lung, rãsucit în coc,se desface în ºuviþe negre ºi unduioase ºi i se revarsãpe umeri. Desculþã, despletitã, beatã de bucurie, dãfuga în tindã. Îl aud cum râde zgomotos ºi plin deel. Intrã amândoi în casã îmbrãþiºaþi - veseli, feri-ciþi... Nici nu se uitã la mine.

Pe el îl ºtiu bine. Umblã mereu într-un cojocscurt ºi într-o bluzã de la care au fost tãiaþi nasturiimetalici cu steluþã ºi au fost cusuþi alþii, de os. ªimai poartã ºi pantaloni militari în formã de bala -laicã, ºi o curea îngustã, cu care o bate pe mamacând se îmbatã...

- Ia, marº pe cuptor ! - aud din spate, ºi codiriºteaîmi scapã din mânã.

- Lasã-l, de ce-l repezi? - zice el cu o uºoarãdojanã.

Dar în glasul lui nu simt milã fãþã de mine. Simtîngãduinþa umilitoare, ca o pomanã, a omului fudulºi plin de el. Aº fi în stare sã mã reped la ei cu pum-nii, dar în loc de asta, mã caþãr iute pe cuptor, ca oºopârlã încolþitã. Acolo miroase a lut încins ºi a prafde casã.

Ei stau ºi ºuºotesc îndelung. Mama se strã -duieºte sã parã supãratã, sã vorbeascã apãsat; dar euºtiu: dumneaei doar se preface, vrea sã se rãzbunepe el pentru cã l-a aºteptat atât de mult... Apoi o sãse smiorcãie, cerºind iertare, o sã-l numeascã lãbuº,ursuleþ ºi alte vorbe miorlãitoare.

Probabil ca sã-l atingã unde-l doare, a începutsã-i povesteascã despre tatãl meu, cum se închina laea ca la o icoanã, cum n-o lãsa sã facã nimic ºi-ismulgea lucrul din mânã.

- Eu se întâmpla sã mai dorm încã, iar el, ia teuitã, a muls de-acum vãcuþa, a adus lemne în casã.Se lãsa în genunchi ºi le aºeza câte unul sub prichi-ci, încet, sã nu facã zgomot ºi sã mã trezeascã.

- Înseamnã cã a fost un prost. Vouã, muierilor, cucât vã cautã omul mai mult în coarne, cu atât vãnãrãviþi mai tare...

Deasupra capului meu duruie ceva. În pod, vreunºoarece dã de-a dura un ºtiulete de porumb. În hornvuieºte vântul ºi împroaºcã pe sub tabla ºuberuluifuningine rece.

Þin minte ziua când a plecat tata pe front. El,strãinul ãsta, l-a îmbrãþiºat atunci pe tata ºi i-a spus:

- Ei, Mykola, ai grijã cum te descurci pe-acolo,cã aici noi, ãºtia din spatele frontului, o s-o scoatemcumva la capãt.

ªi tata a plecat.La vreo jumãtate de an, într-o noapte, aud prin

somn o vânzolealã grea în tindã ºi vocea mamei,ciudatã, turbat de veselã ºi înãbuºitã: „Ah, neruºi-natule! Nici n-a apucat bine omul sã plece deacasã...“ Am îngheþat de spaimã ºi am dat, grãbit, sãcobor de pe cuptor.

Dar mâna mea nimerea mereu peretele ºi astam-a speriat ºi mai tare.

- Mamã! - am þipat eu ºi am început sã plâng.Ea a rãspuns liniºtitã ºi chiar supãratã:- Ce vrei?- Cine-i acolo?- Nimeni. Dormi!M-am liniºtit puþin, m-am culcat ºi apoi, mult

timp, am ascultat cum, undeva în pernã, ticãie inimamea...

ªi uite cã abia acum am înþeles cã atunci am fostpãcãlit. Am înþeles, ºi dorinþa de rãzbunare m-aîmbrâncit de pe cuptor. Sãrind jos, am dãrâmatvãtraiul care a cãzut pe podea.

Mama a sãrit speriatã din pat.- Un' te duci, bãiete?Am rãspuns înadins nepãsãtor ºi grosolan:- Ce sari aºa? Vreau afarã, de aceea m-am sculat.Apoi mi-am îndesat pe cap cãciula á la Budionâi,

cu moþul rupt, mi-am bãgat picioarele în cizme ºi,târºindu-le, am ieºit în tindã.

- Pune pufoaica pe tine, e frig, - strigã mama înurma mea.

Uºa de la tindã e îngheþatã, se deschide greu,scârþâie ºi lasã sã se strecoare într-un colþ o razã delunã.

- Cot-cot-cot? - întreabã din pod gãinile stârnite.Vântul tãios îmi închide gura cu un dop îngheþat, iarzãpada sclipeºte ºi-mi face cu ochiul: nu te teme,fugi.

Am sãrit gardul la vecini ºi m-am pitit dupã unnãmete.

La o vreme, a scârþâit uºa, în deschizãtura neagrãa apãrut mama, doar în cãmaºã, desculþã, despletitã.

- Fiule! N-auzi, bãieþelul meu! Unde eºti?...Eu nu rãspund, ci, aplecându-mã ºi clãnþãnind

din dinþi, am tulit-o spre râu, împiedicându-mã demuºuroaie. Uite cã s-au terminat ºi straturile, începelunca. Iar mai încolo, luceºte gheaþa de pe râu.

- Fi-u-ule-e,- se aude de departe, - mãi bãiete-e-e, mã-ã...

„Acuma poþi sã strigi cât vrei“, - mã gândesc,îmi fac frumuºel vânt ºi alunec vesel în zbor pegheaþã.

Trebuie s-o þin tot într-o fugã trei kilometri. Încãtunul de peste râu trãieºte mãtuºa mea, sora tatei.Ea mã iubeºte, îi e milã de mine, îmi zice „bietulorfan“, iar pe mama o face „curvã“. Noaptea astaam sã dorm la ea, dupã aceea am sã iau pufoaica,obielele ºi am sã plec pe front, la tata. Iar mãtuºiiam sã-i spun cã mã duc la mama.

Mã înveselesc ºi chiar mi se pare cã mi-i maicald...

...Mai apoi, am auzit de la oamenii care au trãitîn acei ani o vorbã: rãzboiul pentru unii-i mumã,pentru alþii - ciumã, dar întotdeauna, fie cã era spusãîn ºoaptã, cu menajamente, fie în gura mare, cuscârbã, aceastã vorbã trezea în mine o urã sãlbaticãfaþã de strãinul ãla ºi o dragoste mândrã, copilãreºtegeloasã faþã de tata. Pe tata mi-l amintesc doar unpicuþ: dumnealui era mare ºi palma o avea tot mare.Adesea îºi punea acea palmã pe capul meu, ºi atun-ci îmi era cald ºi bine, ca sub cãciulã. Poate de aceeaacum, când vãd pe creºtetul vreunui bãieþel mânatatãlui sãu, îmi doresc sã fiu iarãºi mic...

* * *

În casã s-a întunecat ºi mai tare: s-a afumat sti-cla lãmpii. Paiele din sobã s-au stins, ºi jarul s-aacoperit cu cenuºã tremurãtoare.

Mama îmi ciufuleºte pãrul cu duioºie, ºi mânadumneaei e uºoarã ca aripa unei pãsãruici.

- Nu te mai gândi la asta, fiule. Nu trebuie. Mãvoi cãi toatã viaþa, deºi nu mi-a mai rãmas mult detrãit...

Îmi ºterge ochii cu degetele ei scorojite.

Traducere din limba ucraineanã de Corneliu IROd

Vitrina literarãHryhir TIUTIUNNYK:

În amurg

Curierul UCRAINEAN 15

Vasyl Dovhyi (n. la 1 august 1941) este scrii -tor, dramaturg ºi jurnalist, membru al UniuniiNaþionale a Scriitorilor din Ucraina, jurnalistemerit al Ucrainei, laureat al ordinului Sfân -tul ui Cneaz Volodymyr cel Mare - întocmai caApostul ... clasa a III-a. Este absolvent al Fa -cul tãþilor de Istorie din Cernãuþi (1945) ºi jur -nalism, dedicându-se din tinereþe dramaturgiei.

Este autor al marelui serial - 20 de serii TV„Prinþesa“ dupã nuvela autobiograficã cu ace -laºi titlu a olhãi Kobyleanska (telefilm realizatde televiziunea centralã din Kiev) are un serial... „Zorii timizi“ (6 serii), o mulþime de pieseîntr-un act („Cordun“, „Într-o zi de august“,„Ma ria din New York“, „Soarele înalt“) ºi po -veºti dramatizate pentru copii („Baltagul - mi -nune“, „Împãrãþia minunatã a lui Molfar“,„Peºtiºorul minune“ etc., colaborator al publi-caþiilor TV din rusia, românia, Serbia etc.

Din 1976 a lucrat la televiziunea din Cer nã -uþi ºi timp de peste trei decenii a ocupat func þiade director radio-TV. Împreunã cu colectivulde jurnaliºti ºi operatori a alcãtuit o adevãratãcronicã TV a Bucovinei care a intrat în istoriaUcrainei.

S-a remarcat la concursurile panucrainene(„Ucraina-þarã natalã“, Ucraina unicã) ºi celeinternaþionale („Þara mea natalã“) ºi altele,unde a primit circa 10 premii.

Ca membru al Uniunii jurnaliºtilor Ucrai -nei ºi lider al acestora în regiunea Cernãuþi (18ani) a fost întemeietorul emisiunii „Telefonuldirect“ al radio-TV, promovând astfel în jur-nalism adevãrata atitudine democraticã, a pre -gã tit ºi a condus peste 300 de emisiuni TV,întâlnindu-se în direct cu oameni mari ºi politi-cieni precum Ivan Pliuºci, Valeri Pustovoi ten -ko, Viktor Penzer ºi Vitali Korotyci, Evhen Evtu -ºenko etc. cu oaspeþi de peste hotare din SUA,Canada, Austria, Italia.

De 18 ani conduce asociaþia regionalã„Ucrai na-românia“ ºi colaborarea cu judeþeletransfrontaliere Suceava, Botoºani, Iaºi, iar înprezent se pregãteºte de prezentarea scenicã apiesei în douã acte „Prinþesa“, dupã nuvelaolhãi Kobyleanska care va fi jucatã în locali -tãþile din Suceava ºi Cernãuþi.

Vasyl Dovhyi este întemeietorul premiului„olha Kobyleanska“ atribuit de câþiva anioamenilor de culturã, scriitorilor din Ucrainaºi din românia.

Ioan CHIdEªCIUC

Personaje:

Natalia Verkovycivna - sorã, 20 ani Vasyl Oreadin - flãcãu, 24 ani Milko Ivanovyci - învãþãtor, 48 ani Pavlynka - soþia sa, 43 ani Lena - fiica lor, 23 ani Ivan Marko - medic, 28 ani Mama lui Ivan - 62 ani Maria - îngrijitoare, 40 ani Zonea - prietena Lenei, 22 aniLorden - învãþãtor, vãduv, 43 ani Oksana - femeie tânãrã, 25 ani Roman - soþul Oksanei, 32 ani Silvia - femeie tânârã, 30 aniDomka - servitoare, 55 ani

ACTUL ITABLOUL ÎNTÂI Dimineaþa în casa învãþãtorului Milko

Ivanovici. Mobilierul camerei de oaspeþi eamestecat cu unul mai vechi, moºtenit de lapãrinþii lui Milko ºi ale soþiei sale Pavlynka. Pepodea se aflã un covor lucrat de meºteri locali.Pe pereþi - un ceas de epocã, tablouri în rameaurite, o mulþime de fotografii.

În stânga - un divan cu garnituri în stilampir. În centru - o masã, câteva scaune. Înfundul came rei - scãri de lemn ce duc în ca -mera fetelor. (Dupã dejun dialogheazã Milko,Pavlynka ºi fiica lor Lena).

Pavlynka (cãtre Milko, continuând sã aran-jeze masa). Pot sã-þi ofer o cafea, Milecik?Dulce?

Milko (îºi aprinde luleaua). Un pic maitârziu...

În camera de oaspeþi intrã Natalia cu unbuchet de flori de pãdure.

Ceasul bate ora unu.Natalia. Bunã ziua, mã scuzaþi (Se uitã la

ceas, ridicã pãlãrioara de pe cap), am întârzi-at... (Pune buchetul în vaza ce stã pe o mãsuþã)

Pavlynka cu fiica sa îºi schimbã privirile întãcere.

Pavlynka (cu un ton aspru) Iar ai adus încasã acest miros de pãmânt, de parcã ai fi statîn mormânt... Pe unde umbli?

Natalia (Se face cã n-aude pe mãtuºã-sa ºi-ºi admirã florile). Doar în pãdure, acolo e atâtde frumos...

Pavlynka (nemulþumitã). Noi am luatdejunul.

Natalia o priveºte insistent pe Pavlynka,zâmbeºte.

Pavlynka. Ei, încã mai zâmbeºti? Poate vreisã demonstrezi cã în lume nu se trãieºte greu...

Natalia miratã se ridicã pe scãrile de lemnîn camera fetelor.

Pavlynka cu o privire nemulþumitã o petreceîn sus.

Lena. Mamã, trebuie sã plec la Zonea (iese). Pavlynka (cãtre Milko). Ei, Milecik, soarta-i

nedreaptã cu noi. Pe lângã grija propriilorcopii, mai avem necazuri ºi cu Natalia...

Milko. Trebuie sã suportãm ºi asta... Pavlynka. Ce-þi este ea? Nepoatã. Pentru

mine ea rãmâne o strãinã abandonatã. Uite, eupresimt ce soartã-i aºteaptã pe fiii mei. Se vaagãþa de gâtul unuia…

Milko. Eu cred, Pavlynka, cã nu. Nu-mi batcapul cu ea. Vine timpul ºi se va mãrita, ai sãvezi, e frumoasã...

Pavlynka (miratã). Frumoasã? Milko (hotãrât). Frumoasã... Pavlynka. Milecik (râde), frumoasã?!... O

creaturã nefericitã. Umblã cu Lenocika la se -rate... dar mãcar vreun tinerel sã se apropie cuvreun dialog. Pe lângã ea roiesc vârstnicii.

Milko. E adevãrat. De multe ori mi s-a spuscã eu am o nepoatã... (Se duce la divan, seaºazã ºi rãsuflã obosit).

Pavlynka. Simpaticã? Milecik, Milecik, eunu de mult iar am gãsit sub perna ei o aseme-nea carte! ªi nu pot sã te iert cã i-ai permis sãciteascã...

Milko. Ei, ajunge, liniºteºte-te... Eu, de ziuanumelui ei, n-am putut sã-i refuz nimic.

Pavlynka. Dacã are timp liber, sã coasã, sãbrodeze...

Milko. Uite, vezi, eu o iubesc (Se fãcu cã nuvede gestul negativ al soþiei). E drept, dacã erabãiat...

Pavlynka (Se apropie de bãrbat, cu aceeaºitemã). Fata e ca o piatrã în casã. ªi de-ar aveavreo moºtenire, niºte bani, dar - nimic. Pentrucã pãrinþii sãi tot ce câºtigau, mâncau...

Milko. Pavlynka, n-au terfelit nimic (seridicã ºi se apropie de nevastã). Pur ºi simplutatãl ei era foarte sãrac... (Natalka iese din ca -merã se apropie de ei ºi aude dialogul. Vã zân -du-ºi nepoata, Milko schimbã discuþia). Ei,Pavlynka, când serveºti cafeaua?

Pavlynka. Îndatã, Milecik, îndatã... Se duce în bucãtãrie ºi aduce cafeaua.Milko. Mã grãbesc la serviciu (bea ca -

feaua). Hai sã mã conduci, Pavlynka. Pavlynka. Da, mã îmbrac. Milko ºi Pavlynka ies. Natalia se aºeazã pe

divan, unde ºedea de curând Milko. Se aude bãtând cineva la uºã. Intrã Maria.Maria. Bunã ziua. Zonea s-a dus undeva cu

Lenocika. S-au luat de mâini ca cele mai buneprietene...

Natalia. Mie nu-mi pasã... Maria. Sunteþi foarte mândrã, domniºoarã

Natalia... Trebuie sã vã înfrânaþi mândria. Natalia (priveºte pe geam). Eu îmi duº -

mãnesc pãrinþii... De ce au murit ºi nu m-auluat cu ei, ci m-au pãrãsit, lãsându-mã orfanã...

Maria. Nu-l supãraþi pe Dumnezeu, domni -ºoarã Natalia. Ce vinã au ei?...

Natalia. ªtiu, doamnã Maria, cã n-au nici ovinã... Dar sufãr. Cât trãia bunicuþa mea, nu mãsimþeam orfanã, dar acum...

Maria. Chiar o duceþi aºa de rãu la pãrinþiiactuali?

Natalia. Pânã la refuz... Mã-nþelegeþi?...Maria. Aceasta, desigur, cã trãiesc mereu la

strãini ºi le cresc copiii. Natalia. Zonea îmi spune cã l-aþi iubit pe

veriºorul ei ca pe propriul copil... Maria. Aºa ºi este... Vasyl parcã-ar fi copilul

meu. Crescut în braþele mele. A plecat undevaºi acolo învaþã sau... (rãsuflã greu) nu ºtiu. N-amai venit de mult ºi eu tot aºtept ºi-l caut... darnu vine... (a vãzut cartea pe masã). Dumnea -voastrã citiþi atât de mult!

Natalia. Doamnã Maria, pe mine mã pre-ocupã mult problemele femeii. Nimeni nusimte atât de profund situaþia femeii subjugateca mine...

Maria. Eu nu m-am gândit niciodatã la asta.N-am avut nici timp ºi nici n-am vrut sã-miprovoc inima cu asta. Parcã poþi schimba ceva?

Natalia. Eu însã resimt problemele femeii latot pasul. Nu pot sã-mi închipui de ce suntemfãrã nici un drept, de ce trebuie sã suferimmereu...

Maria. Cã aºa ne-a dat Dumnezeu... Natalia. Aceasta nu e o explicaþie, cãci în

faþa Domnului toþi oamenii sunt egali. Eh, de-aº avea niºte studii...

Maria. Natalocika, sunteþi destul de lumi-natã pentru o femeie.

Natalia. ªtiþi la ce m-am gândit eu? Cã voidobândi cu orice preþ studii superioare.

Maria. Cum? Pentru aceasta trebuie banigrei.

Natalia (Se apropie de masã). Eu voi faceacele studii singurã ºi voi scrie cãrþi. Asta mi-edorinþa cea mare.

Maria. Despre ce?Natalia. Despre ce?.. Despre noi, despre

pãdure, despre Carpaþi, despre dragoste. Dum -nezeule mare, poate cã sunt bunã de ceva.

(Maria îºi ia rãmas bun de la Natalia. Iese.)

(Continuare în numãrul viitor)

Traducere de Ioan CHIdEªCIUC

PRINÞESAVasyl DovhyiLa aniversarea a 150 de

ani de la naºterea mareluiclasic Olha Kobyleanska

Curierul UCRAINEAN16

Stimaþi judecãtori,Vã felicit sincer cu prilejul depunerii jurãmân-

tului de judecãtor!Profesiunea aleasã de Dvs. vã oferã o posibili-

tate unicã de a demonstra cã în Ucraina cea maiînaltã valoare o constituie omul, drepturile, li ber tã -þile ºi interesele sale.

Datoria voastrã profesionalã este aceea de aurma aceastã înaltã chemare a judecãtororului ºi dea contribui la afirmarea, în societatea noastrã, aidealurilor perene ale justiþiei - independenþa,obiectivitatea ºi dreptatea.

Aºteptãrile, speranþele ºi aspiraþiile concetãþe-nilor noºtri spre dreptate sunt strâns legate de mun -ca voastrã zilnicã.

Încrederea societãþii în justiþie depinde denumeroºi factori, cum ar fi eficacitatea sistemuluijudiciar, justeþea sentinþelor judecãtoreºti, conduitajudecãtorilor atât în instanþele de judecatã, cât ºi înafara lor.

Am convingerea cã respectul faþã de justiþiedepinde într-o mãsurã hotãrâtoare de judecãtori.

Adoptarea de cãtre Dvs. a unor sentinþe obiec-tive, respectarea strictã a prevederilor legii potasigura autoritate instanþei judecãtoreºti ca insti-tuþie a statului nostru.

Dumneavoastrã trebuie sã deveniþi un exempluîn ceea ce priveºte slujirea poporului ucrainean, sãconfirmaþi zi de zi principiile supremaþiei legii ºidreptãþii, sã demonstraþi prin toate sentinþele datecã ordinea de drept în þara noastrã poate ºi trebuiesã se bazeze numai pe respectarea neabãtutã alegii.

Aceste sarcini sunt prioritare nu numai pentrujudecãtori, ci ºi pentru toþi aceia care au ca obli -gaþie apãrarea drepturilor ºi libertãþilor cetãþenilorcetãþenilor noºtri, în special a lucrãtorilor din ca -drul organelor de ordine.

Cu toate acestea, pânã în prezent, au existatcazuri când, în loc sã vegheze la respectarea legii ºiapãrarea cetãþenilor, unii lucrãtori din cadrulorganelor de ordine ajung „infractori cu epoleþi“.

Am în vedere incidentul din Mykolaiv când mi -li þienii au bãtut ºi au violat cu bestialitate o tânãrã.

Vinovaþii de aceastã infracþiune nu-ºi au loculîn cadrul organelor de ordine, ei trebuie sã fiepedep siþi exemplar conform rigorilor legii.

Am luat acest caz sub propriul control ºi nu voipermite ca vinovaþii sã scape de pedeapsã, maiales, cã aici este vorba de cei care trebuie sã-i aperepe oameni ºi nu sã încalce legea. (...)

În curând, voi aproba raportul procuroruluige ne ral pe baza cãruia vor fi aprobate hotãrâriadecvate.

Cel mai important lucru pe care îl aºteaptã de lanoi oamenii este siguranþa cã organele de ordinesunt capabile sã-i apere ºi cã ei pot conta pe posi-bilitatea de a-ºi gãsi dreptatea în instanþã. Numaiaºa vom putea construi statul de drept în care vadomni legea ºi dreptatea.

Stimaþi judecãtori,În Ucraina este în curs de desfãºurare reforma

sistemului judiciar ºi a sferelor de relaþii publicelegate de aceasta. Avem ca prioritate adoptarea mo -de lului european al proceselor de judecatã.

Apreciem cã în Constituþia Ucrainei trebuieintroduse în primul rând modificãri care sã permitãgarantarea independenþei instanþelor de judecatã înconformitate cu standardele europene ºi inter-naþionale.

Acestea sunt chemate sã schimbe actuala pro-cedurã de numire ºi eliberare din funcþie a judecã-

torilor, sã reducã rolul subiecþilor politici ºi sã atri -buie prerogative de bazã în rezolvarea problemelorlegate de judecãtori organelor în componenþa cãro-ra chiar judecãtorii vor constitui majoritatea.

Comisia de la Veneþia a realizat expertizaasupra modificãrilor propuse. Iar eu trimit chiarastãzi aceastã lege spre dezbatere în Parlament,dupã definitivarea propunerilor respective.

Sper cã rezolvarea problemelor care deseori aufost criticate ºi neînþelese de colegii noºtri euro -peni va coagula toate forþele politice din Parlamentºi cã modificãrile la Constituþie se vor bucu ra de osus þinere parlamentarã comunã. Importantã rãmâ -ne ºi reformarea organelor din Parchet.

Organizarea ºi modul de funcþionare a Par che -tului trebuie ºi ele sã fie aduse în conformitate custandardele europene.

Trebuie sã acordãm atenþie ºi modului depunere în aplicare a hotãrârilor judecãtoreºti. ÎnUcraina capãtã tot mai mult un caracter sistematicignorarea sentinþelor judecãtoreºti definitive ºineîndeplinirea lor conºtientã.

Asemenea acte stimuleazã lipsa de respect faþãde justiþie ºi de hotãrârile ei, submineazã bazele ju -ri dice ale activitãþii organelor judiciare ºi, prin ur -mare, ale statalitãþii ca atare.

Rãmân de actualitate ºi problemele legate dereducerea gradului de încãrcare a judecãtorilor ºi atermenelor de judecatã, asigurarea unitãþii practici -lor judiciare, creºterea nivelului de accesibilitate lajustiþie ºi de o mai bunã informare a opiniei publicedespre activitatea instanþelor judecãtoreºti.

Este necesarã, de asemenea, perfecþionarea încontinuare a mecansimului juridic care va asigurao independenþã realã a instanþelor.

Consolidarea independenþei instanþelor judecã-toreºti este una dintre condiþiile-cheie ale dezvol tã -rii justiþiei ucrainene ºi transformãrii ei într-o insti-tuþie eficientã de apãrare a drepturilor cetãþenilor.

O atenþie deosebitã în acest sens trebuie acor-datã cazurilor în care asupra judecãtorilor suntexercitate presiuni, încercãrilor de a pune sub sem-nul îndoielii legalitatea ºi temeinicia hotãrârilorjudecãtoreºti, de imixtiune în actul de justiþie.

Orice încercare de influenþare a justiþiei trebuiesã fie aspru sancþionatã de organele de ordine ºi deorganele de autoadministrare a instanþelor de jude-catã.

Noi nu trebuie sã uitãm faptul cã o judecatãdreaptã ºi imparþialã poate exista doar atunci cândindependenþa judecãtorilor nu este doar declaratã,ci se asigurã în mod efectiv de cãtre stat.

În procesul de reformare a legislaþiei în vigoaremizãm pe susþinerea voastrã activã, deoarecejudecãtorii sunt cei interesaþi ca modificãrile sã fiede calitate care sã îmbunãtãþeascã în mod funda-mental activitatea instanþelor de judecatã ºi sã asi -gure o mai eficientã apãrare a drepturilor ºi li ber -tãþilor oamenilor.

Trebuie sã înþelegem cu toþii cã Ucraina poate fiun stat de drept ºi democratic numai în condiþiile încare instanþele sale de judecatã vor fi libere ºi inde-pendente.

Fiþi principiali în problema apãrãrii drepturilorºi libertãþilor Ucrainei care trebuie sã simtã, cu aju-torul vostru, cã justiþia ucraineanã este o modali-tate demnã de încredere ºi echitabilã de apãrare, adrepturilor încãlcate.

Cãci, tocmai acest criteriu al apãrãrii fiecãruiom obiºnuit aratã cã este starea justiþiei ºi care estegradul în care statul rãspunde standardelor demo -cratice general recunoscute.

Stimaþi judecãtori,V-aþi asumat astãzi o înaltã misiune publicã

aceea de a asigura dreptul persoanei la o judecatãdreaptã.

Aceastã activitate nu este una uºoarã, deoareceveþi fi în permanenþã în centrul unor conflicte,divergenþe ºi suferinþe omeneºti.

Totuºi, am convingerea cã aceste greutãþi nu vorputea înfrânge convingerea ºi încrederea voastrã înimportanþa ºi necesitatea muncii voastre, ci dincontrã, vor întãri dorinþa voastrã de a promovaînaltele idealuri de legalitate ºi supremaþia legii.

Am convingerea cã astãzi au depus jurãmântulcei mai buni juriºti pentru care aceastã profesieeste o chemare, iar cinstea, adevãrul ºi dreptateareprezintã pentru ei principii de bazã ale vieþii.

Înaltul profesionalism, moralitatea ºi indepen-denþa trebuie sã devinã principalele particularitãþiale justiþiei ucrainene.

Trebuie sã þinem minte cã reforma judiciarãcreeazã doar condiþiile pentru o putere judecãto -reascã puternicã, eficientã, operativã ºi competentã.

Conþinutul ei real depinde de activitatea voastrãzilnicã, de grija voastrã pentru prestigiul profesiu-nii alese.

Starea justiþiei este determinatã nu numai delege, ci ºi de capacitatea instanþelor de judecatã dea acþiona conform spiritului ºi literei legii.

Lipsa de profesionalism a judecãtorului, ideilesale preconcepute, încãlcarea legislaþiei în vigoarenu înseamnã doar o decãdere ºi o dezonorare pen-tru judecãtorul respectiv, ci ºi pierderea încrederiicetãþenilor în justiþie, adoptarea unei atitudini ne -ga tive faþã de stat, în ansamblu.

De aceea, pentru þara noastrã va rãmâne mereuimportantã întãrirea structurii de cadre a judecãto-rilor.

Sunt convins cã realizarea actului de justiþie,apãrarea dreptãþii ºi reprezentarea statului ucrai -nean trebuie sã le facã doar judecãtorii cu înaltãcalificare, principiali ºi oneºti, cu un înalt simþ alrãspunderii pentru fiecare sentinþã datã. Fac apel laDvs. sã nu admiteþi acþiuni de naturã sã clatineîncrederea cetãþenilor în eficienþa puterii judecã-toreºti.

În activitatea Dvs. trebuie sã fie mereu priori-tarã apãrarea drepturilor pãrþilor aflate în proces,examinarea imparþialã a dosarelor de judecatã ºirespectarea strictã a prevederilor legii.

Abuzul de prerogative, nesocotirea drepturilorºi libertãþilor pãrþilor în proces nu pot avea expli-caþii ori justificãri.

Nu uitaþi cã de astãzi sunteþi obrazul puteriijudecãtoreºti ucrainene.

Exemplul vostru personal ºi activitatea profe-sionalã vor instaura respectul faþã de lege ºi încre -derea cetãþenilor în dreptatea justiþiei, vor definidimensiunea atitudinii publice faþã de justiþie cagarant al legalitãþii ºi ordinii de drept.

Am convingerea cã prin activitatea voastrã veþiputea consacra respectul faþã de sistemul judiciaral statului nostru ºi cã veþi depune toate eforturilepentru ca funcþia de judecãtor sã fie una respectatãde cetãþenii Ucrainei.

Numai atunci ucrainenii se vor convinge cãinstanþele de judecatã trateazã cu atenþie proble -mele lor, le vor respecta ºi, ce e mai important, vorrespecta statul lor.

Vã doresc o viaþã fericitã, realizãri profesionalespre binele poporului ucrainean.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappeePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci , la Discursul preçedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovyci, la ceremonia depuneri i juråmântului de cåtre judecåtori i numiÆi ceremonia depunerii juråmântului de cåtre judecåtori i numiÆi

pentru prima datå în funcÆia de judecåtor profesionistpentru pr ima datå în funcÆia de judecåtor profesionist