postalionul - mizil · (molitfelnic), dovadã cã emoþia care mã încerca era prezentã ºi în...

OSTALIONUL,,Fondator Emil PROSCAN

PPUn eveniment de o deosebitã

importanþã s-a petrecut duminicã 11 sep-tembrie în oraºul nostru. Prin sfinþirealocului ºi punerea pietrei de temelie, o nouãbisericã ce se va înãlþa în cartierul ,,Han” ºiva avea hramul ,,Sfânta Muceniþã Filoftea”ºi ,,Sfântul Dimitrie cel Nou”. Cerul s-aunit cu pãmântul, cãci biserica, deºi estelãcaº de închinãciune, aici, în mijlocul nos-tru, aparþine lui Dumnezeu. Când suntemîn bisericã suntem vremelnici în Împãrãþialui Dumnezeu, mai târziu vom devenilocuitori permanenþi. Slujba a fost þinutã dePreasfiþitul Pãrinte Varsanufie Prahoveanucare, pãtruns de însemãtatea evenimentu-lui, a spus: “Binecuvântat ºi însemnat sã fielocul acesta. Dumnezeu sã-i ajute ºi sã-ibinecuvânteze pe cei care vor contribui,mai mult sau mai puþin la facerea acesteibiserici”. Pe feþele oamenilor se citea oliniºte sufleteascã, atât pentrucã vor avea un loc de închinã-ciune mai aproape de ei, dar ºipentru cã se simt binecuvân-taþi. Biserica va fi din carãmi-dã, iar mai întâi se va construiun paracliset pentru a se puteaîncepe aici sãvârºirea slujbelor.Un gând din partea

dom-nului EmilProºcan pentru acest viitor lãcaº sfânt:“Acum, mai mult ca oricând, cei mai mulþioameni au nevoie de Dumnezeu! Rãul bân-tuie cu tot mai mare înverºunare prin gân-durile aprinse de dorinþi de îmbogãþire fãrãlimite a unor aºa ziºi “oameni”! Nedrep-tate, lacrimi, suferinþã ºi tot mai multãdisperare cuprind sufletul celor mulþi ce-ºipoartã-n tãcere paºii ºi zilele! Speranþele seascund în rugãciunile adresate lui Dum-nezeu. Orice procesiune de pelerinaj a unormoaºte sau icoane fãcãtoare de minunistrânge mii de suflete, nesãvârºite fluvii deoameni se formeazã în jurul posibilitãþii dea fi mai aproape de Dumnezeu. Bisericilesunt pline acum parcã de mult mai multãluminã ºi strãlucire, ca niºte oaze de sper-anþã ºi viaþa în neantul unui deºert! Seaprind lumânãri, se spun în ºoaptã rugi!Oamenii ºtiu cã sunt ocrotiþi ºi apãraþi deCel cãruia îi datoreazã viaþa ºi tot ce existãpe acest pãmânt. S-a sfinþit piatra de

temelie a unui nou lãcaº de închinãciune!Acum speranþele capãtã mai multã moti-vaþie! Cerul se uneºte cu pãmântul! Vreausã-I mulþumesc Lui Dumnezeu ºi tuturorcelor care au contribuit, într-un fel saualtul, la naºterea acestei sfinte idei. Oricebisericã are o poveste a ei, care se continuaºi care se va continua spre veºnicie cupoveºtile adevãrate ale vieþilor tuturor celorcare vor veni aici! În biserici timpul seopreºte ºi cerul devine atât de aproape,încât, dupã puterea credinþei noastre,putem sã-l pãtrundem. Aici, în preajmaacestor case apãrute în ultimii ani ºi în caretrãiesc oameni, va exista o bisericã! Aici sevor creºtina copii prin taina botezului, aicise vor uni destine prin taina cununiei, aicise vor þine slujbe ce vor apropia oamenii decredinþa în Dumnezeu, aici se va slãvinaºterea lui Iisus, aici vor avea loc învierile

întru mântuire, aici va fi multã luminã ºisperanþa îndreptãþitã va renaºte! Gândulacesta mã va umple de bucurie! Cu smere-nie mã închin acestui loc ales ºi te rogDoamne sã-L ai în paza Ta!”

Biserica se va afla în parohia preo-tului Pãun Cergãu care, cu siguranþã, vafructifica “rodul” ce tocmai a fost plantat.Iatã câteva cuvinte din partea preotuluiCergãu pentru bisericã ºi pentru oamenii deaici:

“În acestã sfântã zi de duminicãam înþeles mai mult decât oricând cuvinteleMântuitorului care spune: ,,veniþi la Minetoþi cei osteniþi ºi împovãraþi ºi eu vã voiodihni pe voi” (Matei 11,28), cãci undeputem gãsi odihna fãrã numai în Hristos.De aceea am purces la înfãptuirea dorinþeicredincioºilor din cartierul nou construit dea avea o bisericã aproape de casele lor încare sã intre ºi sã cearã mila ºi ajutorul luiDumnezeu ºi împreunã cu domnul primarEmil Proºcan am hotãrât sã punem în prac-ticã aceastã dorinþã sfântã. În aceea zimemorabilã pentru oraºul nostru, Prea-sfinþitul Varsanufie Prahoveanul a sãvârºitslujba de sfinþire a locului pe care se vaînãlþa noua bisericã. Cu acest prilej ne-aadus o veste care ne-a umplut sufletele debucurie. Unul dintre veºmintele Sfintei

Muceniþe Filoftea de la Curtea de Argeº vafi donat bisericii pe care o vom înalþa.Priveam feþele celor prezenþi ºi vedeamlacrimi în ochii lor atunci când PreasfiþitulPãrinte Varsanufie a pus crucea ce vaînsemna locul viitoarei biserici ºi când arostit: ,,Crucea înfingându-se pe pãmânt,întãrâtarea vrãjmaºilor a cãzut… iar omul,cel mai înainte lepãdat, iarãºi intrã în rai”(Molitfelnic), dovadã cã emoþia care mãîncerca era prezentã ºi în sufletele lor. Cutoþii eram în acelaºi duh de rugãciune, ºi înmomentele acelea parcã simþeam cum s-auîmplinit cuvintele Mântuitorului din cu-vântarea de despãrþire, ca “toþi sã fie una”(Ioan 17,11). Prin aceasta se vede cãBiserica are rolul sã umanizeze relaþiilepersonale dintre membrii societaþii. Chiardacã flagelurile dãunãtoare din punct devedere moral ºi social cu care se confruntã

societatea fac mai dificilãmisiunea Bisericii, dar a-ceasta fiind întemeiatã cuputerea de foc a DuhuluiSfânt de la Cincizecime,poate sã depãºeascã aceastãcrizã prin învãþãturile des-pre iubire, dreptate, iertare,milã pe care le propovã-duieºte. Prin aceste învãþã-turi poate sã readucã lasânul ei pe cei rãtãciþi ºiacesta este ºi unul dintremotivele care ne-au îndem-nat sã purcedem la acestãlucrare. Azi, când tot mai

mulþi lupi îmbrãcaþi în piei de oaie cautã sãamãgeascã pe cât mai mulþi, este nevoie sãfim cât mai apropiaþi de Bisericã, sã avemcuraj sã ne mãrturisim credinþa, dupã cumMântuitorul însuºi îndeamnã: ,,în lumenecazuri veþi avea; dar îndrãzniþi. Eu ambiruit lumea”. (Ioan:16, 33) Poporul românîntotdeauna a cãutat sprijin la Dumnezeu înbisericã. Moºii ºi strãmoºii noºtri au pututface faþã tuturor greutãþilor cu care au fostconfruntaþi numai datoritã faptului cãBiserica i-a þinut uniþi prin Duhul lui Dum-nezeu în Hristos Mântuitorul. Acum esterândul nostru sã fim uniþi în jurul bisericii ºisã încercãm sã uitãm de ambiþiile noastremãrunte care ne îndepãrteazã de duhuliubirii lui Dumnezeu ºi sã punem cu toþiiumãrul ca aceastã sfântã bisericã sã se înalþecât mai repede spre slava lui Dumnezeu. Cutoþii sã ne înscriem numele în cartea vieþiiprin contribuþia cât de micã la înãlþareaacestui sfânt lãcaº de rugãciune.

Ne rugãm Domnului Iisus Hristossã ne ajute sã terminãm cât mai curând.”

Numerele de cont pentru ceidoritori sã ajute la construirea acesteiBiserici sunt: LEI - RO29RNCB0213123898880001EURO - RO02RNCB0213123898880002

UNIREA CERULUI CU PÃMÂNTUL!

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

ÎÎNNCCEEPPEERREECCEENNSSÃÃMMÂÂNNTTUULL!!!!!!

Recensãmântul populaþiei con-stituie una din principalele forme deobservare în statisticã demograficã.Preocupãrile actuale se orienteazã totmai mult spre cunoaºterea, descrierea ºianaliza evoluþiei familiilor ºi a gos-podãriilor, ca formã esenþialã a moduluide convieþuire umanã. Recensãmântuldeþine o poziþie particularã în cadrullucrãrilor statistice atât prin...

PPaaggiinnaa 33

PPPPrrrreeeeggggããããtttteeeeººººtttteeee--tttteeee ddddeeeemmmmuuuunnnnccccãããã!!!!

Aflã cum poþi fi ajutat!

Oraºul Mizil se gãseºte peharta proiectelor finanþate din fondurieuropene. Un nou proiect se des-fãºoarã în localitate ºi vine în întâm-pinarea problemelor ºomerilor ce seconfruntã cu lipsa locurilor de muncã.

PPaaggiinnaa 1111

Festivalul deMuzicã Folk

„Tatiana Stepa”,ediþia a treia

Seara zilei de 30 octombrie afost marcatã de un alt mare evenimentcultural: Festivalul de Muzicã Folk„Tatiana Stepa”, ediþia a III-a, în cadrulcãruia a avut loc un concurs de creaþie ºiinterpretare muzicã folk.

PPaaggiinnaa 66

Vineri, 30 septembrie a.c., odatãcu festivitatea de premiere desfãºuratã însala Centrului Cultural „AdrianPãunescu”, cea de a cincea ediþie aConcursului Naþional de Literaturã„Agatha Grigorescu Bacovia” s-aîncheiat, practic, chiar dacã „ecourile”sale vor continua...

PPaaggiinnaa 66

Concursul Naþionalde Literaturã „AgathaGrigorescu Bacovia” –

ediþia a cincea

Nr. 85 / octombrie 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru ºi agriculturã interior 29 Registratura ºi arhiva interior 16Casierie buget-contabilitate interior 26Impozite ºi taxe - persoane juridice interior 21 250 390- persoane fizice interior 24- casierie interior 19Poliþist local de serviciu interior 23

ETAJUL I

Investiþii, integrare europeanã, achiziþii publice ºi marketing interior 18 251 373Administrare patrimoniu ºi mediu interior 30Stare civilã interior 28 Resurse umane ºi audit public intern interior 38Administraþie ºi gospodãrire comunalã 250885Informaticã interior 37Administraþie publicã interior 34Buget-contabilitate interior 22 251 230Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin

Registratura, Impozite ºi taxe, care au program pânã la 13.30

Audienþe

Primar - luni: 10.00 - 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 - 14.00Secretar - joi: 10.00 - 12.00Director executiv - joi: 10.00 - 12.00

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51,250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail [email protected]

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

IINN SSLLUUJJBBAA TTAA,, OOMMUULLEE!!

Mi-am dorit dintotdeauna sã intruîn dialog cu dumneavoastrã, sã vã aflu pro-blemele, opiniile ºi tot ce mai poate fi rezol-vat ori înþeles de instituþia primãriei.

Mai ales acum, când existã maimult ca oricând peste tot lacrimã, cândneînþelegerea a ceea ce se întâmplã în jurîmbracã cele mai terifiante forme, acum, maimult ca oricând, oamenii au nevoie deoameni!

M-aº bucura sã aveþi încredere ºi sãîncercaþi sã vã apropiaþi problemele de insti-tuþia noastrã, de puterea mea de a face ceva

pentru dumneavoastrã!

Duminicã 25 septembrie 2011, înoraºul nostru a avut loc un alt evenimentdeosebit de important: resfinþirea BisericiiSf. Ioan Botezãtorul.

Resfinþirea a avut loc în urmalucrãrilor de picturã între anii 2007 ºi2011.

Slujba a fostoficiatã de PreasfinþitulCiprian Câmpineanu,Episcop – vicar Patri-arh, care a oficiat slujbapentru ctitorii ºi sluji-torii bisericii ºi a felici-tat enoriaºii pentrusprijinul acordat înrealizarea picturii bise-ricii. Alãturi de Prea-sfinþitul Episcop Cipri-

an Câmpineanu, în sãvârºirea slujbei, aufost: pãrintele Consilier Venjamin Go-reanu, pãrintele Protoiereu Valentin Cazanºi un numeros sobor de preoþi. Slujba deresfiþire a fost fãcutã ocolindu-se bisericaºi binecuvântându-se.

Dupã cuvântul de învãþãturã,Preasfinþitul Pãrinte Ciprian a acordat dis-tincþia „Sfântul ªtefan cel Mare” pãrintelui

Paroh Ardeleanu Romulus, care a dorit sãtransmitã un gând tuturor enoriaºilor ºicetãþenilor oraºului.

„Slujba de resfinþire este o bine-cuvântare a tuturor lucrãrilor fãcute în bi-sericã. Le mulþumesc tuturor celor care au

fost prezenþi la aceastãºlujbã, în special vreausã mulþumesc enoria-ºilor care au contribuitla desãvârºirea acesteilucrãri. Biserica estecea mai veche ºi marebisericã din oraºulMizil, ea datând dinanii 1857, a fost con-struitã de patronulMizilului de pe vremeaaceea, Ioan Canta-cuzino, fiind socotitã

catedrala oraºului Mizil. În anul 1977 ea amai fost resfinþitã, însã cutremurul din1986 a afectat-o aºa de mult încât toatãpictura a trebuit refãcutã ºi bineînþeles,consolidarea întregului lãcaº. Sper ca acestsfânt lãcaº de închinãciune ºi celelalte, sãfie o chemare pentru rugãciune ºi mân-tuire. Doamne ajutã!”

Cristina COLÞ

DDooaammnnaa CCoommººaa DDiiaannaaaa þþiinnuutt nneeaappããrraatt ssãã mmuullþþuummeeaassccããaaddmmiinniissttrraaþþiieeii ppuubblliiccee llooccaalleeppeennttrruu pprroommppttiittuuddiinneeaa ccuu ccaarree ss-aa rrããssppuunnss rreeffeerriittoorr llaa cceerreerreeaa ddeemmoonnttaarree aa uunnoorr ccaannaappeellee îînn zzoonnaaTTeeiilloorr..

DDeeººii eexxiissttãã ººii nnuummee-rrooaassee nneemmuullþþuummiirrii pprriivviittooaarree llaa

oorraaºº,, ssee ppaarree ccãã ssuunntt ººii ooaammeenniiccaarree aapprreecciiaazzãã eeffoorrttuull ººii ddoorriinnþþaaeeddiilluulluuii ccaa oorraaººuull ssãã ffiiee ccââtt mmaaiiffrruummooss ººii mmooddeerrnn îînn aacceellaaººii ttiimmpp..

CCuu aacceeaassttãã ooccaazziiee,, ffaa-cceemm îînnccãã oo ddaattãã aappeell llaa dduummnneeaa-vvooaassttrrãã ssãã ccoonnttrriibbuuiiþþii llaa îînnttrree-þþiinneerreeaa oorraaººuulluuii ººii ssãã-ll mmeennþþiinneeþþiiccââtt mmaaii ccuurraatt ppoossiibbiill..

Întotdeauna alãturi dedumneavoastrã!

RESFINÞIREA BISERICII “Sf. IOAN

BOTEZÃTORUL”


1122 SSEEPPTTEEMMBBRRIIEE –– OO ZZII PPLLIINNÃÃ DDEE EEMMOOÞÞIIEE12 septembrie, prima zi de

scoalã, început de an ºcolar, freamãt,prichindeii cu buchete de flori mai maridecât ei, însoþiþi de bunici ºi pãrinþiemoþionaþi, elevii mai mari, cadreledidactice, au spus “la revedere” vacanþei

ºi au intrat pe porþile ºcolilor plini deoptimism ºi cu speranþa cã acest an va fiunul extraordinar din punctul de vedereal rezultatelor obþinute, care sã reflecte,atât munca susþinutã a dascãlilor, dar ºisârguinþa elevilor.

În deschiderea festivitãþilor s-aintonat Imnul Naþional, iar ulteriordirectorii instiuþiilor de învãþãmânt aupunctat faptul cã elevii mizileni au avutrezultate foarte bune la olimpiade ºi altecompetiþii ºcolare ºi procentul de pro-movabilitate al bacalaureatului nu ne-afãcut de ruºine.

Având în vedere faptul cã dom-nul director Carol Baciu i-a predat ºtafe-ta directoratului domnului profesor DanIacob, iar la ªcoala Nr. 1 acelaºi lucru s-a întâmplat cu domnul profesor MihaiDrãgan, care i-a predat ºtafeta doamneiprofesoare Niþu Luminiþa, am dorit sãºtim cu ce gânduri pãºesc aceºtia în noulan ºcolar.

Iatã ce ne-au mãrturisit:DDooaammnnaa ddiirreeccttoorr NNiiþþuu LLuummiinniiþþaa –„Activez în aceastã instituþie din lunaiulie, practic de când am primit aceastãnumire. Sunt foarte multe de fãcut.

ªtiu cã port o mare responsabi-litate, dar provocãrile nu mã sperie ºicred cu tãrie cã atâta timp cât voi fi înaceastã instituþie, tot ce voi face va fispre binele ºcolii ºi primordial elevilor”.

DDoommnnuull ddiirreeccttoorr DDaann IIaaccoobb –

„Încep acest mandat cu speranþe dar ºicu îngrijorãri. Ca peste tot, existã nea-junsuri cauzate de insuficienþa spaþiilorde învãþãmânt, de fondurile alocate careevident, niciodatã nu sunt suficiente, darsperãm cã autoritãþile locale, Primãria ºiConsiliul Local, ca ºi pânã acum, sã con-tinue aceeaºi politicã pozitivã, de sprijinpentru o bunã desfãºurare a actului edu-caþional în instituþiile de învãþãmânt.

Sper într-o popularizare realã aimaginii Grupului ªcolar „TaseDumitrescu”, pe care o consider multmai bunã decât este perceputã în prezent– avem colectivul didactic foarte binepregãtit ºi împreunã putem sã ne autode-pãºim, astfel încât rezultatele sã fie celedorite.”

Deºi nevoit sã participe la oºedinþã pe comisie a CoR în Newcastle(Anglia), domnul primar Emil Proºcan adorit sã fie alãturi de elevi ºi a transmisgândurile sale pentru început de an prinintermediul domnului viceprimar Ni-colai Paºol ºi a domnului administratoral oraºului, Doru Mladin.

Citez: „Încerc sã-mi amintescde sentimentele pe care le aveam atunci

când începea un nou an ºcolar! În afarãde curiozitatea ºi chiar bucuria aceleiprime zile de ºcoalã din clasa I, nu-miamintesc de momentele similare alecelorlalte începuturi de an ºcolar, destãri de bucurie ºi entuziasm, ci dim-potrivã: sculatul de dimineaþã, cicãlealaprofesorilor ºi a pãrinþilor, învãþatul,tezele ºi toate celelalte „terori” careºtiam cã trebuiau sã urmeze. Sunt con-vins cã, pe aici pe undeva, se gãsesc ºigândurile voastre acum, în acestemomente.

Trebuie sã înþelegem cã suntlucruri în viaþã pe care trebuie sã lefacem. A merge la ºcoalã pentru aînvãþa, pentru a ºti, reprezintã dezidera-tul cel mai important deoarece are reper-cursiuni extraordinar de importante întot ce va urma, în tot ce vom face, cumvom face..., în calitatea vieþii noastre.

Eu când vreau sã aflu mai multedespre importanþa unui lucru orifenomen, indiferent de valoarea lui,

încerc sã-mi imaginez cum ar fi fãrã.Oare cum ar fi fãrã ºcoalã? Într-

adevãr, n-am mai merge la ºcoalã ºi n-am mai fi supuºi niciunui supliciu dincele amintite mai înainte.

Cum ar fi sã nu ºtim nimic,nimic despre cei dinaintea noastrã,despre acest pãmânt ,cu tot ce are pe elºi în el?

Cum ar fi sã nu existe cãrþi, cal-culator, telefon, televizor, maºini,

vapoare, avioane ºi nimic ce omul, prinînvãþãturile lui ºi ale altora dinaintea lui,a creat pentru el, pentru cei din jur ºipentru cei ce vor urma, tot ce vedem ºine este atât de necesar?

Încerc sã vã spun cã trebuie sãmergeþi la ºcoalã ºi sã învãþaþi. De seri-ozitatea ºi felul cum priviþi acest „plic-tisitor învãþat” depinde tot restul vieþiivoastre.

Ideal ar fi sã conºtientizaþi acestlucru ºi sã faceþi o plãcere din a învãþa.

Nu folosiþi reperele false dinjurul vostru, oameni care au ajuns înposturi privilegiate fãrã sã înveþe. Toateaceste exemple sunt anomalii, efectenocive ale unei legislaþii defectuoase, pecare societatea, în viitor, le va corecta.

În ideea de a vã fi cât mai bine,eu vã doresc sã aveþi amabilitatea, do-rinþa ºi puterea de a învãþa. Vã dorescsãnãtate, zile mai bune ºi cât mai multebucurii aduse pãrinþilor voºtri!

Domnilor profesori le doresc

putere de muncã ºi sã vã fie cât maiaproape! Succes tuturor!”

Pentru ca totul sã meargã bine ºisã avem rezultate pe mãsurã, preoþiimizileni au þinut slujbe de binecuvântareîn acest sens.

În speranþa cã elevii mizileni nevor dovedi ºi în acest an cã sunt printrecei mai buni, nu-mi rãmâne decât sã leurez tuturor spor la învãþãturã!

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Recensãmântul populaþiei consti-tuie una din principalele forme de obser-vare în statisticã demograficã. Preocupãrileactuale se orienteazã tot mai mult sprecunoaºterea, descrierea ºi analiza evoluþieifamiliilor ºi a gospodãriilor, ca formãesenþialã a modului de convieþuire umanã.Recensãmântul deþine o poziþie particularãîn cadrul lucrãrilor statistice, atât prindimensiunea colectivitãþii observate, cât ºiprin complexitatea programului, a obser-vãrii, deci este necesarã o pregãtire organi-zatoricã riguroasã.

Prin strategia elaboratã cu privirela Recensãmântul Populaþiei ºi alLocuinþelor ce se va desfãºura în lunaoctombrie 2011, se va extinde fondul deinformaþii care sã caracterizeze evoluþia întimp a familiilor, respectiv a gospodãriilor– componentele de bazã ale convieþuiriiumane. În acest fel vor putea fi descrise în

viitor tendinþele principale ale evoluþieifamiliilor ºi gospodãriilor, din care sã sedesprindã prin studiu aspecte privind:

•fenomenul de îmbãtrânire a po-pulaþei;

•creºtereanumãrului gospodã-riilor de persoanesingure sau a famili-ilor monoparentale;

•evaluareanumãrului ºi struc-turii generaþiilorcare convieþuiesc încadrul familiei;

•structura familiilor dupã numãrulde copii ºi cel al copiilor întreþinuþi;

•componenþa familiilor dupãrelaþiile de rudenie sau parentale;

•statutul femeilor în cadrul fami-liei;

•fenomenul migraþiei, în special almigraþiei temporare, la muncã în strãinã-tate ºi altele.

În perspectiva urmãtoarelor de-cenii, situaþia ºi evoluþiafamiliilor trebuie cer-cetate mai complex, înmultiplele lor corelaþiidemografice ºi social-economice, având învedere faptul cã o dez-voltare umanã durabilãnu poate omite rolul pecare familia îl are ºi îl vaavea în evoluþia soci-

etãþii. Aceste obiective nu pot fi abordatefãrã informaþiile preþioase ale Recen-sãmântului Populaþiei ºi al Locuinþelor.

În plus, cerinþele prioritare ale fun-damentãrii strategiei ºi programelor dedezvoltare regionalã, precum ºi a pro-

gramelor de dezvoltare economicã ºisocialã a unor regiuni ºi zone defavorizate,vor putea fi satisfãcute prin valorificareacorespunzãtoare a informaþiilor disponibileale recensãmântului.

În oraºul Mizil numãrul recenzo-rilor este de 56. Ei se vor prezenta lalocuinþele dumneavostrã cu legitimaþia derecenzor, urmând a se urma toþi paºii nece-sari extinderii fondului de informaþii.

Acestea din urmã nu pot fiobþinute decât printr-o participare ºi coo-perare responsabilã a tuturor locuitorilor,prin rãspunsuri oneste la întrebãrile recen-zorilor, ºtiut fiind cã toate aceste informatiise bucurã, în conformitate cu Legea statis-ticã, de confidenþialitate absolutã ºi nu potfi folosite în niciun fel de circumstanþe alt-fel decât în scopuri statistice.

ÎÎNNCCEEPPEE RREECCEENNSSÃÃMMÂÂNNTTUULL!!!!!!DEMERS STATISTIC DE IMPORTANÞÃ STRATEGICÃ

PENTRU ROMÂNIA 20-31 Octombrie 2011

Cristina COLÞ

Nr. 85 /octombrie 2011 Pagina 4

Ti ne r i ir o m â n ide pretutindeni,de orice vârstã ºi pe care Caliope îi iubeºte,sunt invitaþi sã ne trimitã creaþiile pânã pedata de 30.12 2011, deoarece s-a dat startulla înscrierile pentru deja renumitul FestivalInternaþional de Poezie ºi Epigrame„Romeo ºi Julieta la Mizil”. Mi-au rãmasîn memorie cuvintele jurnalistului ºi scri-itorului George Stanca, prezent la a IV-aediþie, care a spus urmãtoarele: „Multemanifestãri locale am parcurs eu prin þarã.Chiar ºi prin lume. ªi, iatã, nu ºtii unde ºicând te calcã tancul: mi-a cãzut dragã detot, irevocabil, manifestarea de la Mizil”.

Glumind, „Romeo ºi Julieta laMizil” poate sã revoluþioneze cultura cla-sicã... aducând-o la cea mioriticã. Ei,amorezii shakespearieni, încep sã derutezelumea, sã parã a nu fi din romantica cetateVerona, ci din idilica urbe Mizil. Nuveronezii, ci mizilenii.

Oricum acest “coup de foudre” almeu cu festivalul, mi-a dovedit, a nu ºtiucâta oarã, ºi o afirm cu ciudãbucureºteneascã, faptul cã Provincia eCapitala þãrii, nu Bucureºtiul parveniþilor.”

De-a lungul celor patru ediþii aufost prezenþi în juriu sau ca invitaþi la pre-miere, reale personalitãþi ale vieþii culturaleprecum:

Prof. univ. dr. ªtefan Cazimir,Alexandru Mironov, Corneliu Leu, conf.univ. dr. Daniel Cristea Enache, MirceaIonescu Quintus, Mircea Dinescu, MihaiStãnescu, conf. univ. dr. George Stanca, dr.Elis Râpeanu, Sorin Roºca Stãnescu, EfimTarlapan, George Corbu, prof. univ. dr. ing.Corneliu Berbente, prof.univ.dr. ConstantinTitus Vîjeu, prof. univ. dr. Alexandruªonea, prof. univ. dr. Vasile Avram, DanLupescu, Lucian Mãnãilescu, NicolaeDragoº, insp. ºc. în MECTS Doru Dumi-

trescu. insp. ºc.general NicolaeA n g e l e s c u ,

insp. ºc. gen. Gheorghe Borovinã, EmilProºcan, primarul Mizilului, insp. ºc. gen.Gheorghe Matei, col. dr. Aurelian Ranetti,Daniela Vlãdescu, Ion Longin Popescu,Lucia Olaru Nenati, Aurel Antonie.

Cei care doresc sã participe ºi sãne încânte cu scrierile lor trebuie sã ºtie cã:

Înscrierea se face pe www.ro-meojulietalamizil.ro sau prin poºtã, peadresa liceului: prof. Laurenþiu Bãdicioiu,Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Bãlcescu, nr. 131, Mizil, Prahova, cod105800, cu menþiunea: pentru „Romeo ºiJulieta la Mizil”, ed. a V-a.

VVOORR FFII PPRREEMMIIII TTOOTTAALLEE:: 44000000 DDEE LLEEII

Toþi participanþii ºi profesoriiîndrumãtori primesc diplome ºi adeverinþede participare. Dupã premiere editãmAntologia cu textele selectate ale concursu-lui ºi o trimitem prin poºtã celor selectaþide juriul festivalului.

La secþiunea Epigramã temaimpusã – MIZILUL - este pentru o singurãepigramã.

Sugestii beletristice: Geo Bogza,175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zisolemnã, George Ranetti, Romeo ºi Julietala Mizil. Textele menþionate sunt pewww.romeojulietalamizil.ro

Celelalte trei epigrame au temelibere. Textele nu trebuie sã fi fost publi-cate pânã la data premierii, adicã30.01.2012. Un motto trebuie adãugat înFIªA DE ÎNSCRIERE pentru ca, numaiulterior jurizãrii, concurentul sã poatã fiidentificat.

Precizãm cã, pentru cei care nu auinternet, materialele pot fi trimise prinpoºtã (adresa este menþionatã mai sus),

semnate cu un motto,în acelaºi plic intro-ducându-se încã unplic închis, pe care vafi scris acelaºi motto,în interiorul cãruia vafi fiºa de înscriereAceasta conþine a-dresa, telefonul, ocu-paþia ºi CNP-ul par-ticipantului.

Jurizarea înianuarie 2012; Pre-mierea pe 30.01.2012, la Mizil, înSala de Festivitãþi aLiceului „GrigoreTocilescu”.

CCOOMMPPOONNEENNÞÞAAJJUURRIIUULLUUII::

SSeeccþþ iiuunneeaaEEppiiggrraammee::

Prof. univ.dr. ing. Corneliu Ber-bente – vicepreºedin-tele Clubului „Cin-cinat Pavelescu”;

C o r ne l i uLeu, scriitor, admi-nistrator al portaluluicultural www. carte-siarte.ro;

G e o r g eCorbu, preºedinteleUniunii Epigramiºtilor din România;

Ion Busuioc, epigramist;Ioan Toderaºcu, epigramist.

SSeeccþþiiuunneeaa PPooeezziiee::Conf. univ. dr. Daniel Cristea

Enache, critic literar, scriitor;Victoria Milescu, poetã, jurnalistã;Emil Proºcan, primarul oraºului

Mizil, editor, scriitor;Conf.univ.dr. George Stanca, scri-

itor;Prof.univ.dr. Constantin Titus

Vîjeu, critic de artã, scriitor.Coordonatorul proiectului, dom-

nul profesor Laurenþiu Bãdicioiu, alãturi deîntreaga echipã, vã lanseazã aceastã provo-care ºi vã invitã sã vã dovediþi talentul!

Aºa cum v-am semnalat înnumãrul trecut al publicaþiei noastre,foarte mulþi mizileni iubesc ºahul, unsport al inteligenþei ºi mã bucur încã odatã sã constat cã iniþiativa domnuluiprimar Emil Proºcan de a încuraja acestsport ºi de a organiza concursuri în acestsens a fost în asentimentul dumneavoas-trã. Acest fapt este certificat, atât de nu-mãrul participanþilor la concursul „CupaSerbãrilor Toamnei”, cât ºi de scrisoareadomnului Dumitru Alexandru, care înnumele tuturor participanþilor la concur-sul mai sus menþionat, a dorit sã-imulþumeascã prin intermediul nostrudomnului primar.

Mai mult, într-o zi superbã desfârºit de varã -27 august, în parcul dinfaþa instituþiei noastre a avut loc unsimultan, numai dupã 20 de ani.

15 concurenþi, au încercat sã-l„dovedeascã” pe maestrul „FederaþieiInternaþionale de ªah” – pe domnulBarbu Nicolai. Maestru de la vârsta de

18 ani, maestru al Federaþiei de la vârstade 24 de ani, de profesie inginer, a„furat” aceastã mare pasiune când aveacinci ani, de la tatãl sãu, profesor dematematicã. L-a avut model pe BobbyFischer, care conform spuselor dum-nealui, a schimbat viziunea lumii asupraºahului, asupra respectului vizavi deacest sport. A jucat cu elita mondialã ºicu respect îi enumãr pe românii noºtriAdrian Negulescu ºi ªubã Mihai, doioameni care nu au nevoie de comentarii,doar de felicitãri din partea noastrã.

Rezultatul simultanului cred cãvi-l imaginaþi. Ulterior maestrul mi-amãrturisit cã a venit cu mare plãcere,deoarece în Mizil chiar existã oameni cupotenþial ºi întotdeauna s-a simþit caacasã.

Noi îi mulþumim ºi-l aºteptãmcu mare drag, ori de câte ori va dori sã nevadã!

DUPÃ 20 DE ANI – SIMULTAN DE ªAH LA MIZIL

Paginã realizatã deGGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

FFEESSTTIIVVAALLUULL IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALL DDEE PPOOEEZZIIEE ªªII EEPPIIGGRRAAMMEE

„„RROOMMEEOO ªªII JJUULLIIEETTAA LLAA MMIIZZIILL”” –– EEDDIIÞÞIIAA AA VV-AA,, 22001111-22001122!!


CASETA LUNIICalendar octombrie

SArbAtori religioase ortodoxe

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

4111825

5

121926

6

13

2027

7

142128

1

8152229

29

16

2330

3101724

31

2266 ooccttoommbbrriiee –– SSff.. MM..MMcc.. DDiimmiittrriiee,, IIzzvvoorrââttoorruull ddee MMiirr2277 ooccttoommbbrriiee –– CCuuvv.. DDiimmiittrriiee cceell NNoouu;; SSff.. MMcc.. NNeessttoorr

11 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa MMuuzziicciiii44 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa AAnniimmaalleelloorr55 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa EEdduuccaattoorriilloorr ((UUNNEESSCCOO))66 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa HHaabbiittaattuulluuii99 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa HHoollooccaauussttuulluuii - RRoommâânniiaa99 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa PPooººtteeii 1155 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa NNeevvããzzããttoorriilloorr ((ZZiiuuaa bbaassttoonnuulluuii aallbb))1166 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa MMoonnddiiaallãã aa AAlliimmeennttaaþþiieeii2244 ooccttoommbbrriiee - ZZiiuuaa OO..NN..UU2255 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa AArrmmaatteeii RRoommâânnee3311 ooccttoommbbrriiee –– ZZiiuuaa IInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa MMããrriiii NNeeggrree

11 ooccttoommbbrriiee –– 113333 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ssccrriiiittoorruulluuii ººii ttrraadduuccãã-ttoorruulluuii VVaassiillee DDeemmeettrriiuuss

33 ooccttoommbbrriiee - 111188 aannii ddee llaa nnaaººtteerree RReeggeelluuii RRoommâânniieeii,, CCaarrooll aallIIII-lleeaa ddee HHoohheennzzoolllleerrnn –– SSiiggmmaarriinnggeenn

33 ooccttoommbbrriiee –– 7733 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa mmaarreeººaalluulluuii AAlleexxaannddrruuAAvveerreessccuu,, ffoosstt pprriimm-mmiinniissttrruu aall RRoommâânniieeii,, mmeemmbbrruu ddee oonnooaarree aall AAccaaddeemmiieeiiRRoommâânnee

44 ooccttoommbbrriiee –– 115588 ddee aannii ddee llaa îînncceeppuuttuull RRããzzbbooiiuulluuii CCrriimmeeiiii55 ooccttoommbbrriiee –– 3333 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa iissttoorriiccuulluuii MMiihhaaii BBeerrzzeeaa77 ooccttoommbbrriiee –– 112288 ddee aannii ddee llaa iinnaauugguurraarreeaa PPaallaattuulluuii PPeelleeºº ddiinn

SSiinnaaiiaa77 ooccttoommbbrriiee –– 4433 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa lliinnggvviissttuulluuii ººii ffoollcclloorriissttuu-

lluuii EEmmiill PPeettrroovviiccii88 ooccttoommbbrriiee –– 113333 ddee aannii ddee llaa iinnttrraarreeaa ttrriiuummffaallãã îînn BBuuccuurreeººttii,, ppee

PPoodduull MMooggooººooaaiieeii ((aazzii CCaalleeaa VViiccttoorriieeii)),, aa aarrmmaatteeii rroommâânnee vviiccttoorriiooaassee îînn RRããzzbbooiiuullddee IInnddeeppeennddeennþþãã..

99 ooccttoommbbrriiee –– 8888 ddee aannii llaa nnaaººtteerreeaa vviioolloonniissttuulluuii IIoonn VVooiiccuu1100 ooccttoommbbrriiee –– 119988 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ccoommppoozziittoorruulluuii iittaalliiaann

GGiiuusseeppppee VVeerrddii1111 ooccttoommbbrriiee –– 114488 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa ppooeettuulluuii ººii ppuubblliicciissttuulluuii

AAnnddrreeii MMuurreeººeeaannuu1111 ooccttoommbbrriiee –– 7733 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa rreeggiizzoorruulluuii DDaann PPiiþþaa1144 ooccttoommbbrriiee –– 115588 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ccoommppoozziittoorruulluuii CCiipprriiaann

PPoorruummbbeessccuu2200 ooccttoommbbrriiee –– 9933 ddee aannii ddee llaa mmooaarrtteeaa iissttoorriiccuulluuii CCoonnssttaannttiinn

GGiiuurreessccuu,, mmeemmbbrruu ccoorreessppoonnddeenntt aall AAccaaddeemmiieeii RRoommâânnee2211 ooccttoommbbrriiee –– 117788 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa cchhiimmiissttuulluuii ººii iinnvveennttaa-

ttoorruulluuii ssuueeddeezz AAllffrreedd NNoobbeell2244 ooccttoommbbrriiee –– 7788 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa aaccttrriiþþeeii DDrraaggaa OOlltteeaannuu-

MMaatteeii2266 ooccttoommbbrriiee –– 333388 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa iissttoorriiccuulluuii,, pprroozzaattoorruulluuii

ººii ffiilloossooffuulluuii DDiimmiittrriiee CCaanntteemmiirr,, ddoommnn aall MMoollddoovveeii îînn 11669933 ººii 11771100 –– 117711113300 ooccttoommbbrriiee –– 115533 ddee aannii ddee llaa nnaaººtteerreeaa ssccrriiiittoorruulluuii DDuuiilliiuu

ZZaammffiirreessccuu

11 ooccttoommbbrriiee –– CChhiinnaa11 ooccttoommbbrriiee –– CCiipprruu33 ooccttoommbbrriiee –– GGeerrmmaanniiaa

1100 ooccttoommbbrriiee –– TTaaiiwwaann2211 ooccttoommbbrriiee –– SSoommaalliiaa

2222 ooccttoommbbrriiee –– VVaattiiccaann2233 ooccttoommbbrriiee –– UUnnggaarriiaa2266 ooccttoommbbrriiee –– AAuussttrriiaa2288 ooccttoommbbrriiee –– CCeehhiiaa2299 ooccttoommbbrriiee –– TTuurrcciiaa

PERSONALITATIMIZILENE

Agatha Vasiliu-Bacovia, nãscutãGrigorescu, a fost soþia poetului GeorgeBacovia; a fost o poetã simbolistã minorã.A studiat Literele ºi Filosofia laUniversitatea din Bucureºti, a fost profe-sor secundar de literaturã românã la liceu.A început sã publice în 1918, în revista„Scena”, primele sale poeme sau opere înprozã. Are marele merit cã a avut grijã depoetul George Bacovia ºi s-a zbãtut caopera acestuia sã fie valorificatã pe deplin.

Fiicã a unui podgorean mizilean,Agatha Grigorescu-Bacovia a trecut neob-servatã în lumea criticii literare, deºi adebutat editorial încã din 1923, cu„Armonii crepusculare”, iar apoi a fostprezentã în viaþa literarã cu „Muguriicenuºii” (1926), „Pe culmi de gând”(1934), „Terase albe” (1938), „Bacovia –viaþa poetului” (1967), „Luminã” (1965),„Versuri ºi prozã” (1967), „Cu tine,noapte” (1969), „Versuri” (1970), „Poeziesau destin – viaþa poetei” ºi „Efluvii”(1977).

Rãmasã orfanã de mamã lanumai patru zile, e crescutã de o mãtuºã,alãturi de alte douã surori mai mari (Elenaºi ªtefania; primii doi copii ai familieiGrigorescu au murit), în casa pãrinteascãdin Mizil. Nu-i o copilãrie nefericitã, celpuþin în prima parte. Tatãl, ªerbanGrigorescu, e negustor cu stare, la al cãruivin trãgeau nu numai Grigore Tocilescu ºiGeorge Ranetti, dar ºi Caragiale, la braþ,desigur, cu celebrul primar LeonidaCondeescu (cel din „O zi solemnã!”).Familia e însã fãrã noroc; ruinat de pro-priul frate, ªerban e nevoit sã-ºi vândã dinmoºie – ºi, fireºte, ca apoi tocmai acolo sãse gãseascã petrol.

Le merge apoi din rãu în mai rãu.

Peste toate, sora mai mare seaprinde într-o zi – „Leni devenise otorþã” – ºi îºi va reveni greu. Dupãdezastrul economic al familiei (din1907), fetele îºi iau de lucru acasã(prin generozitatea Elenei Odobescu,sora scriitorului, preºedinta unei socie-tãþi de binefacere). Nenorocirile cul-mineazã însã cu moartea tatãlui, pecând Agatha avea doar 14 ani. Luatãde tutore la Bucureºti, Agatha pleacãîn lume, „la cei cincisprezece ani”,doar cu – zice ea – „implacabiladiplomã a durerii”.

Odatã mãritatã cu Bacovia,dupã o idilã vagã care a þinut vreo 12ani, a devenit nu doar preoteasa exclu-sivã a unui cult sufocant, dar ºi propri-etara, infirmiera ºi agentul poetului. S-a bãtut pentru el cu toatã lumea,inclusiv cu el însuºi, cu o energieinepuizabilã, de nu, chiar în creºtere.

BBiibblliiootteeccaa oorrããººeenneeaassccãã MMiizziill

--

Agatha GrigorescuBacovia

11889955 –– 11998811

Stoicescu Eugenia (1926)Blãjan Maria (1935)

Rusu Ioan (1930)

Þigãnilã Constantin (1922)Nica Bãnicã (1931)

Elisei Nicolae (1927)Petre Stanca (1926)

Lincan Gherghina (1949)

Gheorghe Nicolae Viorel (1965)Buzu Elena (1929)

Ana Pãun (1919)Frone Constantin (1950)

Brînzoi Elena (1962)

Potlog Elena (1932)Cîmpeanu Floarea (1927)

DDuummnneezzeeuu ssãã-ii ooddiihhnneessccãã-nn ppaaccee!!Gabriel, Adina,Gabriela, Mirel ºi Lucica,

transmit condoleanþe ºi regrete familiei pentru pierdereacelui ce a fost un bun prieten, un tatã ºi soþ iubitor

– Frone Constantin! Dumnezeu sã-l odihneascã!

SArbAtori Laice


Vineri, 30 septembrie a.c., odatãcu festivitatea de premiere desfãºuratã însala Centrului Cultural „Adrian Pãunescu”,cea de a cincea ediþie a ConcursuluiNaþional de Literaturã „Agatha GrigorescuBacovia” s-a încheiat, practic, chiar dacã„ecourile” sale vor continua sã fie de actu-alitate, atât în paginile „AlmanahuluiCultural 2012, cât ºi în antologia dedicatãacestei ediþii.

În deschiderea manifestãrii, ono-ratã de prezenþa în salã a domnului acade-mician Eugen Simion ºi a fostului premieral României, dl. Adrian Nãstase (acesta dinurmã, în postura de scriitor, realizând ºi oexpoziþie personalã de carte, ce a inclus ºivolumul recent apãrut: „Codul Zambac-cian 3 – Toate pânzele jos”).

În deschiderea manifestãrii dl.Emil Proºcan, primarul Mizilului, a subli-niat cotele valorice ale acestei ediþii, la careau participat peste 60 de membri ai UniuniiScriitorilor din România, dar ºi tineri demare talent, afirmaþi deja în „peisajul” lite-raturii române actuale, sau români aflaþi înstrãinãtate (Republica Moldova, Ucraina,Spania, Italia, SUA, Cipru, Noua Zeelandãºi Quatar) „Juriul –a spus domnul primar –a avut o misiune deosebit de dificilã, man-uscrisele celor 258 de concurenþi însumândpeste 5. 000 de pagini de manuscris”.

Dupã cuvântul de deschidere aurmat o veritabilã lecþie de culturã, dl. aca-

demician Eugen Simion prezentând con-textul raporturilor multiple dintre identi-tatea culturalã naþionalã ºi mondializare.Distinsul oaspete a adus ºi douã veºti bune,pentru cultura noastrã: „În primãvarã, înFranþa, anul Cioran (100 de ani de lanaºtere – n.n.) a fost marcat de numeroaseapariþii editoriale, în toate librãriile pari-

ziene cãrþile filozofului fiind expuse lalocul de onoare. Efortul Institutului deIstorie ºi Teorie Literarã „G. Cãlinescu” dinBucureºti de a marca evenimentul a fostmaterializat, în sfârºit, foarte curând scrie-rile lui Emil Cioran (2 volume) urmând sã

iasã de sub tipar. Iar anul viitor, când seîmplinesc 160 de ani de la naºtere ºi 100 deani de la moartea marelui Caragiale va fitipãritã o ediþie în 7 volume a operelorcomplete I.L. Caragiale.

Domnul Adrian Nãstase s-a referitla eforturile ce trebuie fãcute pentru a-ireda culturii române, dacã nu strãlucirea,

mãcar starea de normalitate.Din partea juriului au vorbit scri-

itorii Marin Ifrim (Buzãu) ºi Aida Hancer(Suceava).

Premiile, înmânate de domnulacademician Eugen Simion, au fost urmã-

toarele: Marele Premiu – Adrian Suciu(membru USR, Bucureºti); Secþiunea„Poezie”): Premiul I – Carmen Mãcelaru(Quatar), premiul II – Andreea Teliban(studentã – Suceava), Premiul III –Leonard Ancuþa (licenþiat în filologie –Bucureºti), Menþiuni – Deniz Oty (elevã laColegiul Naþional „Petru Rareº” dinSuceava), Silvia Goteanschi (jurist –Republica Moldova) ºi poetul SorinLucaci (Bucureºti), care a primit ºi premi-ul revistei lugojene „Actualitatea literarã”;Secþiunea prozã: Premiul I – FlorianAgafiþei (dr. în Istoria Filozofiei, Focºani),Premiul II – Monica Rãdulescu(Bucureºti), Premiul III – Ion Roºioru(membru USR – Hârºova); Menþiuni:Galetar Gheorghe (Geo Galetaru, membruUSR, Cenad – Timiº), Ion Peia (Giurgiu),Despina Ioan Alexandru (Ploieºti), EugenVerman (ziarist, Bacãu).

Au acordat premii, în afara revis-tei „Actualitatea literarã, citatã deja:„Oglinda literarã” – Ecaterina Bargan (stu-dentã Chiºinãu), „Vatra Veche” (RãzvanPopa, student, Arad), „Citadela” – RalucaSandor (Ploieºti), “Fereastra” – CornelDiaconu (Buzãu).

Vom reveni, pe larg, asupra eveni-mentulul în numãrul revistei „Fereastra”de luna aceasta.

Concursul Naþional de Literaturã „Agatha Grigorescu Bacovia” – ediþia a cincea

Festivalul de Muzicã Folk „Tatiana Stepa”, ediþia a treia

Lucian MÃNÃILESCU

Seara zilei de 30 octombrie a fostmarcatã de un alt mare eveniment cultural:Festivalul de Muzicã Folk „Tatiana Stepa”,ediþia a III-a, în cadrul cãruia a avut loc unconcurs de creaþie ºi interpretare muzicãfolk.

Juriul format din: Nicu Alifantispreºedintele juriului, Raul Cârstea, AdiManolovici, Cãtãlin Stepa, Lucian Sa-bados – directorul Teatrului „TomaCaragiu” din Ploieºti ºi domnul primarEmil Proºcan, a avut dificila sarcinã de a-ialege pe cei mai buni dintre cei 16 con-curenþi veniþi de prin toate colþurile þãrii.Cei prezenþi au fost încântaþi de prestaþiaconcurenþilor, dar ºi de recitalurile susþi-nute de Emeric Imre ºi Alexandru Andrieº.

A doua zi, a avut loc Gala

Laureaþilor. Cei care s-au bucurat deaprecierea juriului au fost urmãtorii:

-Menþiune – Trupa „POZE CU

SUNET” din Constanþa;-Menþiune – Trupa „ICARUS”

din Botoºani;

-Menþiune – Felicia Popescu dinBucureºti;

-Premiul III – Liviu Bãiþel dinEforie Nord;

-Premiul II – Adela Tiþescu dinPloieºti;

-Premiul I – ªtefania Iacob dinBotoºani.

Am fost onoraþi de prezenþa însalã a scriitoarei Ileana Vulpescu, dar ºia fiicei marelui poet Adrian Pãunescu,Ana Maria Pãunescu, prezenþa acesteiafiind ocazionatã de atribuirea numeluitatãlui sãu Centrului Cultural.

Seara a fost încheiatã derecitalurile lui Igor Grosu din Chiºinãu,Cãtãlin Stepa, Adi Manolovici ºi RaulCârstea.

CCÃÃTTÃÃLLIINN SSTTEEPPAA

EDIÞIA a - VIII - a SERBÃRILE

Nr. 85/ octombrie 2011 Pagina 7

TOAMNEI 2011MMuullþþuummiimm uurrmmããttoorriilloorr ssppoonnssoorrii::

IIff NNAAEE DDAANN VVAASSIILLEE,, BBuuzzããuu –– 5500 lleeiiIIFF DDUUMMIITTRRUU GGHHEEOORRGGHHEE,, BBuuzzããuu ––5500 lleeiiIIFF CCAANNTTAARRAAGGIIUU GGHHEEOORRGGHHEE,,MMiizziill –– 5500 lleeiiIIFF IILLIIEE GGHHEEOORRGGHHEE,, BBuuzzããuu –– 5500 lleeiiIIFF DDUUMMAANN FFLLOOAARREEAA,, BBuuzzããuu –– 5500lleeiiIIFF DDUUMMAANN MMIIªªUU,, BBuuzzããuu –– 5500 lleeiiIIFF CCAAIISSEERRLLIIUU EELLEENNAA,, MMiizziill –– 220000lleeiiIIFF YYAASSMMIINNAA,, PPrraahhoovvaa –– 110000 lleeiiIIFF TTUURRCCIITTUU DDIIDDIINNAA,, BBuuzzããuu –– 5500 lleeiiIIFF IIOONN AADDRRIIAANN,, BBuuzzããuu –– 5500 lleeiiSSCCMM UUNNIIRREEAA,, MMiizziill –– 330000 lleeiiSSCC CCAALLEENNDDAARR,, MMiizziill –– 330000 lleeiiSSCC AAMMIICC PPRROODD SSRRLL,, MMiizziill –– 220000 lleeiiSSCC CCAASSYYSSTTEECCHH,, MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC GGEEVVYY CCEENNTTEERR SSRRLL,, MMiizziill ––11000000 lleeiiSSCC BBOODDYYEELLEENN,, MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC PPAATTIITTUURR,, BBrraaººoovv –– 220000 lleeiiSSCC GGIILLYYTTRRIICCOO,, MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC DDOONNAA PPOOPPEESSCCUU,, MMiizziill –– 220000 lleeiiSSCC TTEEXXIITTAALL SSRRLL,, MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC DDIIAAZZEEPPOO IIMMPPEEXX,, MMiizziill –– 115500 lleeiiSSCC TTIIÞÞAA SSCCOOMMPPAANNYY SSRRLL,, MMiizziill ––55000000 lleeiiSSCC AAGGRROO –– ZZAARRAA GGRROOUUPP,,CCoonnssttaannþþaa –– 330000 lleeiiSSCC MMEEDDIICCAALL CCEENNTTEERRGGRRAALL,,PPrraahhoovvaa –– 11550000 lleeiiSSCC GGAALLDDUUMM IIMMPPOORRTT ––EEXXPP,, MMiizziill–– 22000000 lleeiiSSCC PPUUCCHHEENNIIII PPRROODD SSRRLL,, MMiizziill ––550000 lleeiiSSCC MMAATTYY-SSOORRII-CCOOSSTTII,, BBootteenniiAArrggeeºº –– 550000 lleeiiSSCC AABBII GGRROOUUPP SSRRLL,, PPrreeddeeaall –– 550000lleeiiSSCC CCÃÃMMIINNUULL SSRRLL,, MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC UUNNIIVVEERRSSAALLCCOOMM RREELLAAXXAA,,MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC GGAACCOONNAATTII SSAAVVIISS SSRRLL,, PPllooiieeººttii–– 550000 lleeiiSSCC SSOORRIIMMOONN SSRRLL,, MMiizziill –– 440000 lleeiiSSCC AAFFIILLIIUU PPRROODD PPAANNIIFF SSRRLL,, MMiizziill–– 550000 lleeiiSSCC AAFFIILLIIUU PPRROODD PPAANNIIFF SSRRLL,, MMiizziill–– 11000000 lleeiiSSCC SSIIAAMM DDAANN IINNVVEESSTT SSRRLL,, MMiizziill–– 550000 lleeiiSSCC AANNAA ªªII CCOORRNNEELL,, MMiizziill –– 55000000lleeiiSSCC AAUURROORRAA SSRRLL,, MMiizziill –– 220000 lleeiiSSCC AAMMAADDEEEEAA SSRRLL,, CCââmmppiinnaa –– 550000lleeiiSSCC VVOOPPSSIINNEELL,, MMiizziill –– 220000 lleeiiSSCC CCAARRMMIISSTTIINN,, MMiizziill –– 33000000 lleeiiSSCC SSAALLUUBB IINNTTEERRSSEEVV,, MMiizziill - 66660000lleeiiSSCC OOLLFFII SSRRLL,, MMiizziill –– 550000 lleeiiSSCC VVIIOOMMAAXX,, MMiizziill - 550000 lleeiiPPFF CCAANNTTAARRAAGGIIUU,, BBuuzzããuu –– 5500 lleeiiPPFFAA IIOONNIIÞÞÃÃ MMAARRIILLEENNAAPPllooiieeººttii ––5500 lleeiiPPFFAA CCIIUULLIINN CCEENNDDAARR,, BBuuzzããuu -115500 lleeiiIIII RRAACCSSZZ IIPPOOLLYYAA,, SSaattuu MMaarree - 115500lleeii

CCoonnttiinnuuaarreeaa lliisstteeii îînn nnuummããrruull uurrmmããttoorr

Pe parcursul celor trei zile desãrbãtoare, centrul oraºului a foststãpânit de bucurie ºi voie bunã, la acestfapt contribuind ºi prestaþia celor invi-taþi sã ne încânte.

Au fost alãturi de noi formaþiile:„Stil” – soliste Uruc Amalia, PancaMihaela, Ene Doiniþa; „Paradis 2000”,„Univers 2002”, „Fantastic”; copiii

pregãtiþi în cadrul Centrului Cultural„Adrian Pãunescu” ºi anume:Ansamblul folcloric „Poeniþa” – core-graf Chiriþã Nicolae, corepetitor IorgaMarian, au interpretat muzicã uºoarã ºipopularã Onuþu Cosmina, Stan Madian,Ivancea Mihai, Toma Flavia, BanuMaria, Onuþu Dana, Viºinoiu Oana ºiPaºol Gabriela – instructor Mileta Popa.

Mulþumim ºi copiilor care auvenit din alte localitãþi ºi anume:Ansamblul „Murguleþul” din Lipãneºti,Ansamblul Folcloric „Salba Prahovei”,Formaþia „Arabesc Dance”, trupa de rok„Silent Spirit” din Plopeni, AnsamblulFolcloric „Brâuleþul” ºi grupul vocal„Flori de Vâlcãneºti” din Vîlcãneºti,Ansamblul Folcloric „Ciobãnaºul” dinBertea.

Un moment deosebit de dansne-a fost oferit de cãtre copiii pregãtiþide coregraful Parfenie Costel la Sala deSport a oraºului nostru.

Am mai urmãrit o demonstaþiede karate a copiilor aparþinând Clubului

„HASU”(Mizil) instruiþi de FlorinCarabã; o galã de box – C.S. Mizil,antrenor Lazãr Cornel vs C.S. Petrolul,antrenor emerit Sandu Leontin, versusLotul Naþional de Tineret ºi Juniori,

antrenori, Titi Tudor ºi DragomirOvidiu, „supravegheaþi” de arbitrulinternaþional Pandele Iulian, dar ºifinala concursului de ºah „CUPA SER-BÃRILOR TOAMNEI”, câºtigãtoriicare au intrat în posesia unor premiisubstanþiale fiind: Pãdure Sorin – loculIII; Ionaºcu Mircea locul II; ªerbuleaViorel locul I. Copiii Albeanu Mihai ºiBoarcãº ªtefan au fost premiaþi de cãtreCentrul „Europe Direct”.

Ne-au mai cântat: ConstantinDolãnescu, Victor Yila, Florin Decu-seara, Anca Neacºu – fostã membrã atrupei „ASIA” ºi cu toþii ne-am bucuratde show-rile incendiare ale lui AlexVelea, surpriza zilei de sâmbãtã ºi a luiSmiley care a fost prezent duminicãseara.

O altã surprizã plãcutã a fostGabriela Cristea, prezentatoarea postu-lui Kanal D, care aºa cum ne-a mãrtu-risit a iniþiat o campanie ce urmãreºteîntoarcerea oamenilor la adevãrateletradiþii româneºti, la adevãratele valori.Despre mizileni a avut numai cuvinte delaudã ºi a subliniat faptul cã a fost foarteplãcut surprinsã de ospitalitatea ºi cãl-

dura cu care a fost primitã.Serbãrile Toamnei la Mizil, e-

diþa a VIII-a s-au încheiat cu un mirificfoc de artificii.

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

ªªTTEEFFAANNIIAA IIAACCOOBB


PPlleetteeaa AAlleexxaannddrruu && AAppoossttooll DDiiaannaa EElleennaaGGhhiiccaa LLiivviiuu && MMuunntteeaann MMiihhaaii MMaarriiaa

CCâârrssttooiiuu RRããzzvvaann CCoonnssttaannttiinn && AAppoossttooll DDaanniieellaa MMaarriiaannaaSSiimmiioonn VVaalleerriiccãã && SSttooiiaann ªªtteeffaannaa

MMoollddoovveeaannuu CCiipprriiaann VVaalleennttiinn && IIoonniiþþãã CCoorriinnaa AAnnddrreeeeaaMMiinnccuulleeþþ ªªtteeffaann && MMuunntteeaannuu AAnnddrreeeeaa EElleennaa

PPooppeessccuu NNiiccuu AAuurreell && RRããdduuccaannuu VVeerroonniiccaa NNiiccoolleettaaIIvvaanncceeaa IIooaann AAlleexxaannddrruu && BBiicclliinneerruu RRooxxaannaa

BBoozziieerruu CCrriissttiiaann OOvviiddiiuu && FFrruussiinnooiiuu GGeeoorrggiiaannaaOOpprreeaa NNiiccoollaaee LLaauurreennþþiiuu && GGaalleeºº FFlloorreennttiinnaa NNiiccoolleettaa

LLuuppuu PPeettrree && FFrruussiinnooiiuu GGeeoorrggiiaannaaGGoocciiuu DDaanniieell && RRoottaarruu NNiiccoolleettaa MMããddããlliinnaa

EEnnaacchhee CCoonnssttaannttiinn GGaabbrriieell && BBuujjoorr AAnnaa MMaarriiaaIIaammaannddii MMaarriinn && MMiinneessccuu MMaarriiaannaa

CCrrooiittoorruu AAlleexxaannddrruu && GGuugguu AAlliicceeDDuummiittrreessccuu BBooggddaann CCrriissttiiaann && CCoojjooccaarruu NNiiccoolleettaa

BBaarrbbuu CCoorrnneell && FFrraanngguulleeaa AAlleexxaannddrriinnaa GGeeoorrggiiaannaaGGhheeoorrgghhee CCoonnssttaannttiinn && BBaaiiccuu AAnnddrreeiiaa

CASA DE piatra11

Dupã cum ºtiþi din numereleanterioare, oraºul Mizil beneficiazã acumde o modernã piaþã. Vã aducem astfel lacunoºtinþã faptul cã la parter gãsiþi numaiproduse agroalimentare ºi vã atenþionãmcã tot aici se gãseºte ºi un cântar la caresã vã puteþi verifica din punct de vederecantitativ cumpãrãturile.

Pentru marfã sau persoane cudizabilitãþi, piaþa este prevãzutã ºi cu unlift, iar pentru folosirea acestuia vã puteþiadresa administratorului pieþei.

La etaj sunt compartimentate 42de magazine care vã oferã o gamã largãde produse comerciale cu precãdere dingama celor binecunoscute de dumnea-

voastrã: textile, cosmetice, biroticã. De-asemenea, se intenþioneazã aducerea unorproduse noi, cum ar fi: artizanat, lucrãride artã, IT, produse naturiste ºi altele.

Sperând cã noua piaþã este pe

gustul dumneavoastrã, vã rugãm sã vi-zitaþi standurile aflate la etajul pieþei!

Eventualele sugestii, propuneri,

observaþii sau reclamaþii le puteþi face lacutia poºtalã din faþa primãriei, la admi-nistratorul pieþei sau direct domnului pri-mar la numãrul de telefon: 0722.653.808.

Având în vedere referatul nr.20.112/24.08.2011 întocmit de doamnaAdi Mandalac prin care propune ca peviitor denumirea Casei de Culturã aoraºului Mizil sã fie „ Casa de CulturãAdrian Pãunescu” Mizil, ConsiliulLocal al oraºului Mizil a adoptat cuunanimitate de voturi hotãrârea nu-mãrul 89/25.08.2011, prin care Casa deCulturã a oraºului Mizil va purta denu-

mirea de „Centrul Cultural AdrianPãunescu”.

Responsabilul cu activitateaCentrului Cultural va proceda larealizarea sigiliului ºi înscrierea pefirma Centrului Cultural a denumiriiprevãzute.

În toate actele care emanã de laCentrul Cultural, în antet, se va înscriedenumirea propriu-zisã.

Având în vedere dispoziþiileLegii nr. 114/1996, republicatã cu mo-dificãrile ºi completãrile ulterioare,Cap. III, art. 21 ºi 24; referatul nr.18.385 / 19.07.2011, întocmit de dom-nul viceprimar Paºol Nicolai, prin carese aduce la cunoºtinþã cã marea majori-tate a chiriaºilor apartamentelor propri-etate privatã a oraºului Mizil cu restanþefoarte mari la plata chiriei - o parte din-tre aceºtia înregistrând restanþe mari ºila plata cheltuielilor de întreþinere cãtreasociaþiile de proprietari, încetând sãmai achite contravaloarea chiriei ºi acheltuielilor de întreþinere, fapt rezultatºi dintr-un tabel anexat la referatprezentat de S.P.G.C Mizil, care are înadministrare fondul locativ proprietateprivatã al oraºului Mizil precum ºiavizele comisiilor de specialitate aleConsiliului Local, a fost aprobatã cuunanimitate de voturi hotãrârea nu-mãrul 86/25.08.2011, prin care Ser-viciul Public de Gospodãrire Comunalã

Mizil va transmite în termen de 10 zilesomaþia de platã a chiriei, care înre-gistreazã cumulat debite reprezentândcontravaloarea chiriei locuinþei ºi chel-tuielilor de întreþinere cãtre asociaþiilede proprietari mai mari de 500 lei.

Termenul de achitare a debi-telor prevãzute nu va fi mai mare de 30de zile de la comunicarea somaþiei deplatã.

Dupã expirarea termenului pre-vãzut, se va emite somaþia de evacuarea chiriaºului debitor în termen de 30 dezile de la data comunicãrii somaþiei.Dacã nici dupã împlinirea ultimului ter-men chiriaºul debitor nu a lãsat liberspaþiul locativ închiriat, se va proceda laevacuarea forþatã în condiþiile legii.

De îndeplinirea tuturor preve-derilor prezentei hotãrâri se va ocupaServiciul Public de Gospodãrire Comu-nalã al oraºului Mizil ºi Oficiul Juridicdin cadrul aparatului de specialitate alPrimarului oraºului Mizil.

În baza Ordonanþei de urgenþãnumãrul 18 din 4 martie 2009, privindcreºterea performanþei energetice a blo-curilor de locuinþe, a Ordinului 1032/2010pentru aprobarea Programului naþionalmultianual privind creºterea performanþeienergetice la blocurile de locuinþe ºi avândîn vedere numãrul mare de audienþe solici-tate la sediul Primãriei oraºului Mizil decãtre proprietarii apartamentelor din blocu-rile de locuinþe care au fost reabilitate ter-mic, cu privire la zugrãvirea exterioarã aacestor blocuri în diferite culori, situaþiecare creeazã disconfort ambiental, precumºi propunerile acestora pentru a se face zu-grãveli de aceeaºi culoare pentru blocurilesituate pe o stradã din cartier, a fost datãdispoziþia numãrul 2028 / 01.09.2011privind constituirea Comisiei de analizã ºipropuneri în vederea stabilirii unei cromati-ci ambientale a blocurilor de locuinþe dinoraºul Mizil, prin care s-a dispus instituireaunei Comisii de analizã ºi propuneri pentruzugrãvirea blocurilor reabilitate termic ºi acelor care vor fi reabilitate termic, pe strãzi

ºi cartiere. Comisia este formatã din: Radu

Veronica - referent Biroul Urbanism –Preºedinte; Frusinoiu Cecilia – referentStare Civilã – membru; Pricop Silvia - SefBirou Impozite ºi taxe – membru; GicãAna – consilier S.P.A.S Mizil – membru;Tricã Minica – consilier S.P.A.S Mizil –membru.

Comisia va analiza ºi va propunecromatica adecvatã zugrãvelilor ce se vorface la blocurile care urmeazã a se reabilitatermic pe strãzi ºi cartiere, iar propunerilecomisiei vor fi prezentate Primaruluioraºului Mizil.

Compartimentul Managementuluiproiectelor, achiziþii publice ºi investiþii,din cadrul aparatului de specialitate alPrimarului oraºului Mizil, în toate situaþiilecând va face achiziþii publice pentru lucrãride reabilitarea termicã a blocurilor delocuinþe sau a clãdirilor destinate instituþi-ilor publice, va þine cont de recomandãrileprimarului cu privire la aspectul cromatical zugrãvelilor exterioare.

PIAÞA ORAªULUI MIZIL – ÎN ÎNTREGIME LA DISPOZIÞIA DUMNEAVOASTRÃ!

Dispoziþie privind constituireaComisiei de analizã ºi

propuneri în vederea stabiliriiunei cromatici ambientale a

blocurilor de locuinþe

HHoottããrrâârriillee CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall MMiizziill

Cãsãtoria este unul din eveni-mentele cele mai importante dintre naºtereºi moarte.

Ea marcheazã începutul vieþii defamilie, desãvârºind totdeauna o ineditã ºifrumoasã poveste de dragoste.

Eveniment unic care dã sens ºi fru-museþe maturitãþii noastre... vieþii!

Deoarece acest eveniment se con-sumã în instituþia primãriei noastre, ne-amgândit sã scriem ºi pe cât posibil sã descriemceea ce se-ntâmplã în acele momente.

Pentru acest lucru am stat de vorbãcu tinerii cãsãtoriþi pentru a afla, pe scurt,povestea lor de dragoste. Voi încerca sã vãprezint în acest numãr al publicaþiei noastrepovestea a doi tineri, frumoºi, cu mai puþinãexperienþã de viaþã, dar care se iubesc atât demult încât sunt pregãtiþi sã înfrunte orice ºisunt gata de o nouã viaþã.. împreunã!

S-au cunoscut acum mai bine de 4ani. S-a întâmplat pe 14 februarie 2011, deValentine`s Day. Deºi ei nu sãrbãtoreauaceastã zi ca zi dedicatã iubirii lor, ciDragobetele, s-a întâmplat... când a fost sã

se întâmple! Primul pas l-a fãcut el „nu afost o cerere în cãsãtorie clasicã, a fost ceeace a simþit în momentul respectiv”. Estevorba despre C.A. ºi G.A.

Pentru ea, cererea în cãsãtorie a fostcel mai intens ºi sensibil moment din timpulrelaþiei lor. Întrebarea a fost atât de personalãºi ineditã încât, dupã cum ne-a mãrturisit ea,ar fi trebuit sã povesteascã toatã istoria lor dedragoste cã sã putem înþelege.

ªi-au jurat iubire, credinþã, sinceri-tate ºi îngãduinþã. Toate acestea îi vor ajutasã treacã peste tot ce viaþa le-ar putea oferi.Îºi vor ierta greºelile fãrã întârziere, ne-amãrturisit ea.

Pentru el, sinceritatea ºi comuni-carea stau la baza oricãrei relaþii, dupãdragoste ºi afecþiune. Pe principiul acesta aumers ei ºi s-au înþeles extraordinar de bine.

Þinând cont cã se cunosc de maibine de 4 ani, au avut timp sã se familia-rizeze unul cu celãlalt, cu majoritatea de-fectelor aºa cã le dorim, viaþã lungã înainteºi multã iubire!

Paginã realizatã de CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ


Sedinta Consiliului Local

Pe data de 29.09.2011, înprezenþa conducerii Primãriei, toþimembrii Consiliului Local Mizil s-au în-trunit în ºedinþã plenarã sub preºedinþiadoamnei consilier Matei Angelica, cuurmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselor verbaledin data de 25.08, 30.08 ºi 19.09.2011;

2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a personalu-lui didactic din cadrul Grupului ªcolar„Tase Dumitrescu” pentru lunile iunie ºiiulie 2011;

3. Proiect de hotãrâre privindvânzarea prin licitaþie publicã a terenuluiîn suprafaþã de 518,75 mp, situat înintravilanul oraºului Mizil, str. AgataBacovia, nr 19, teren ce aparþine dome-niului privat al oraºului Mizil;

4. Proiect de hotãrâre privindrevocarea prevederilor HCL nr.40/27.03.2008, privind atribuirea unuilot de teren de 325 mp, domnului IstrateConstantin Marius, teren proprietate pri-vatã a oraºului Mizil pentru construcþiade locuinþe;

5. Proiect de hotãrâre privindmodificarea tarifului pentru închiriereaspaþiilor comerciale din Piaþa oraºuluiMizil;

6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea vânzãrii apartamentului nr 13din str. Teilor, nr. 7A, bl.7A, sc.A, etaj 3,cãtre Iordache Nicolae din Mizil, str.Teilor, nr.7A, bl. 7A, sc. A, et 3, ap. 13;

7. Proiect de hotãrâre privindaprobarea statului de funcþii ºi a organi-gramei Spitalului Orãºenesc „SfântaFilofteia” Mizil, pe anul 2011.

Preºedinta de ºedinþã, doamnaMatei Angelica, constatând cã sunt în-trunite condiþiile legale pentru desfã-ºurarea ºedinþei, supune spre aprobareordinea de zi propusã de executiv, solici-tând sã fie introduse suplimentar peaceeaºi ordine urmãtoarele proiecte dehotãrâre:

1. Proiect de hotãrâre privindrectificarea bugetului local al oraºuluiMizil;

2. Proiect de hotãrâre privindacordarea unui ajutor domnului Ciu-botaru Aloman Marius, domiciliat înoraºului Mizil, str. Erou Radu Nicolae,nr. 2, judeþul Prahova;

3. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Regulamentului de ordineinterioarã la Primãria oraºului Mizil;

4. Proiect de hotãrâre privindmodificarea Hotãrârii Consiliului Localnr. 1/24.01.2011;

5. Proiect de hotãrâre privindacordarea unui ajutor de urgenþã doam-nei Drãghici Daniela domiciliatã înoraºul Mizil, str. Transilvaniei, nr. 27,judeþul Prahova, reprezentant legal alminorului Drãghici Cãtãlin Ionuþ.

6. Diverse.Propunerea de introducere a

proiectelor sus-menþionate a fost apro-batã cu unanimitate de voturi. Dupã dis-cutarea ºi aprobarea ordinii de zi,proiectele de hotãrâre au fost aprobatecu unanimitate de voturi, mai puþinProiectul de hotãrâre privind revocareaprevederilor HCL nr. 40/27.03.2008privind atribuirea unui lot de teren de325 mp, domnului Istrate ConstantinMarius, teren proprietate privatã aoraºului Mizil pentru construcþia delocuinþe;

La punctul 5 de pe ordinea de zia proiectelor de hotãrâre introduse supli-mentar, proiectul privind acordarea unuiajutor de urgenþã doamnei DrãghiciDaniela domiciliatã în oraºul Mizil, str.Transilvaniei, nr. 27, judeþul Prahova,reprezentant legal al minorului DrãghiciCãtãlin Ionuþ, având în vedere anchetasocialã cu privire la minorul DrãghiciCãtãlin Ionuþ, str. Transilvaniei, nr 27,întocmitã de Serviciul Public de Asis-tenþã Socialã Mizil ºi adresa nr. 1792/28.09.2011 prin care se solicitã Con-siliului Local Mizil acordarea unui aju-tor de urgenþã, s-a aprobat acordarea aju-torului de urgenþã în valoare de 5.000 lei.

Problemele de la punctul Di-verse, vor fi introduse pe ordinea de zi înurmãtoarea ºedinþã de Consiliu ca hotã-râri.

Cristina COLÞ

MMiiººccaarreeaa mmoonnddiiaallãã ppeennttrruu ppooeezziiee

Pe 24.09.2011, la Bibliotecaoraºului a avut loc un moment recitativorganizat de Liceul “Grigore Tocilescu”.Momentul a fost coordonat de prof. AuraFrusinoiu ºi Laurenþiu Bãdicioiu. Aurecitat elevele: Dumitru Nicoleta, BãlanLavinia, Sãlcianu Andreea, PetrescuAriadna, Cazan Georgiana, Botec Ioana ºiDobrinescu Sabrina. S-a recitat din poeþiiAna Blandiana, Marin Sorescu, AdrianPãunescu, George Bacovia, NichitaStãnescu ºi Mihai Eminescu.

Domnul profesor Bãdicioiu Lau-renþiu a explicat în ce constã aceastã miº-care mondialã pentru poezie ºi a prezentatmesajul transmis de organizatorii dinColumbia.

Au fost prezente din parteaBibliotecii locale ºi a Centrului “EuropeDirect” doamnele Tudorache Nicoleta,Toma Maria ºi Stoica Mirela.

Elevii au primit agende din parteaCentrului “Europe Direct” ºi au fost invi-taþi sã treacã pe la noul ºi modernul CentruBiblionet al Bibliotecii locale, unde potfolosi gratuit internetul.

Campania Naþionalã de Curãþenie

Pe data de 24 septembrie a avutloc Campania Naþionalã de Curãþeniedesfãºuratã sub sloganul „Let`s Do It,Romania!”. Aceasta este campania cetãþe-nilor care cred cã în România se întâmplãºi lucruri pozitive ºi la care vor sã con-tribuie ºi ei, chiar dacã aceastã contribuþieeste una micã. Acþiunea reuneºte voluntariisub sloganul: “O singurã zi, pentru o

Românie curatã”.Pe lângã curãþarea întregii þãri,

proiectul are ºi un rol important de educareºi responsabilizare a populaþiei, în ceea ce

priveºte grija faþã de mediul înconjurãtor,afirmã organizatorii.

Peste 13.500 de voluntari au par-ticipat, sâmbãtã, 24 septembrie, în judeþulPrahova, la cea de-a doua ediþie a cam-paniei de curãþenie naþionalã ”Let`s do it,Romania”, numãrul acestora depãºind cumult aºteptãrile organizatorilor care esti-mau o prezenþã de 10.000 -12.000 de per-soane.

În acest context, la noi în oraº, îndimineaþa zilei de sâmbãtã, 18 voluntari aupornit sârguincios la treabã ºi au curãþatspaþiile verzi. Felicitãri!

GGrrooaappaa

Nu e vorba de romanul lui EugenBarbu ci de cea “realizatã” de lucrãtoriireþelei de distribuþie gaze naturale dinoraºul nostru.

A mai apãrut una, cum ce? ogroapã bineînþeles, când? ei na... acum o

lunã, unde? ei ºi voi... normal cã pe ostradã proaspãt asfaltatã, pe Victoriei, pãide ce? Pãi de ce au apãrut ºi celelalte, dincauza calitãþii „ireproºabile” a reþelei dedistribuþie.

ªi credeþi cã s-a rezolvat? Ei na,au venit specialiºtii în gãuri - lucrãtorii dela distribuþie, s-au uitat la ea, s-au minunat, i-au pus panglicuþã de jur împrejur au ple-cat ºi... duºi au fost.

Imaginaþivã ce s-ar întâmpla dacãar arunca cineva din greºealã un chiºtoc...nemaivorbind de faptul cã este un realpericol pentru copii.

Deºi am abordat aproape înfiecare numãr al publicaþiei noastre acestsubiect care ne afecteazã pe noi toþi, nimic

nu se remediazã ºi stau sã mã gândesc ceprimeazã la dumnealor: Inconºtienþa,Indolenþa sau Neprofesionalismul?

GGRRUUPPAAJJ IINNFFOORRMMAAÞÞIIOONNAALL

Gabriela NEGOIÞÃ

EE-mmaaiill:: iiaaccoobbccoonnssttaannttiinn@@yymmaaiill..ccoommAAddrreessaa:: SSttrr.. BBllaajjuulluuii,, nnrr.. 33-55AA,, zzoonnaa ppiieeþþeeii,, llâânnggãã ddeeppoozziittuull ddee ccaallccuullaattooaarree ººii BBiirroouull NNoottaarriiaall..

TTeelleeffoonn:: 00772266..117744..663399

VVãã ooffeerrãã eevvaalluuããrrii ººii sseerrvviicciiii ppssiihhoollooggiiccee îînn vveeddeerreeaa oobbþþiinneerriiiiaavviizzuulluuii ppssiihhoollooggiicc ppeennttrruu::- aannggaajjaarree;;- ccoonnttrrooll ppeerriiooddiicc;;- oobbþþiinneerreeaa ppeerrmmiissuulluuii ddee ccoonndduucceerree..

CCCCAAAABBBBIIIINNNNEEEETTTT IIIINNNNDDDDIIIIVVVVIIIIDDDDUUUUAAAALLLL DDDDEEEE PPPPSSSSIIIIHHHHOOOOLLLLOOOOGGGGIIIIEEEE

IIIIAAAACCCCOOOOBBBB CCCCOOOONNNNSSSSTTTTAAAANNNNTTTTIIIINNNN


((CCoonnttiinnuuaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))

V-aam preezeentat în nuumããruultreecuut câteeva informaþii neeºtiuutee deemuulþi dintree noi pânãã acuum deespreeapãã! Continuuããm ºi în aceest nuumããr cuualtee “deescopeeriri” seenzaþionalee aleeoameenilor dee ºtiinþãã, filosofi ºiceerceetããtori ai întreegii luumi.

“Dacã chiar ºi una dintre acesteanomalii ar lipsi, viaþa însãºi nu ar existape planetã. Fiecare dintre proprietãþileapei este unicã ºi nu se potriveºte cuuºurinþã în ansamblul legilor generalacceptate ale fizicii. ªtiinþa încã nu areuºit sã rãspundã la urmãtoarele între-bãri: De ce apa este singura substanþã depe planetã care poate exista în trei stãri:lichidã, solidã ºi gazoasã? De ce are apacea mai mare tensiune superficialã dintretoate lichidele? De ce este apa cel maiputernic solvent de pe pãmânt? Cumpoate apa sã se ridice prin trunchiurileunor copaci gigantici sfidând legea gravi-taþiei ºi opunându-se la presiuni de zecide atmosfere?” (Alexander SOLO-DILOV, doctor în ºtiinþe, membru alAcademiei de ªtiinþe Naturale din Rusia).

„Am fãcut un mare pas înainte.Am înþeles cu adevãrat cã nu ºtimaproape nimic despre apã, ºi acesta esteun mare pas pentru cã aceastã realizareeste urmatã de dorinþa de a afla ceva”(Vladimir VOIEKOV, doctor în ºtiinþe ºiprofesor de biologie, Facultatea dinMoscova).

Asia de Sud Est, în perioadaanilor 1956. Locul este un laborator mili-tar secret pentru dezvoltarea ºi produ-cerea de arme de distrugere în masã. Decâþiva ani, aici se lucreazã la dezvoltareaunei noi ºi puternice generaþii de armebacteriologice.

Savanþii discutã despre propri-etãþile pe care ar trebui sã le aibã aceastãarmã, la una dintre întâlnirile lor secreteprelungite. Deodatã, ºedinþa se întrerupe.Toþi participanþii sunt duºi la spital cusimptome de intoxicaþie alimentarã seve-rã. Investigaþia cauzelor evenimentului seîmpotmoleºte rapid. Savanþii nu con-

sumaserã nimic cu excepþia apei dincarafele de pe masã. Apa fusese testatã.Nu au fost gãsiþi aditivi dãunãtori.Compoziþia chimicã a apei era H2O. Iatãconcluzia raportului: „Otrãvire cauzatã deapa obiºnuitã”. 20 de ani mai târziu a fostînaintatã o ipotezã fantasticã, ipotezã carear putea sã explice comportamentulimposibil de prezis al apei. APA AREMEMORIE! Experimente realizate înmulte þãri din întreaga lume au arãtat cãapa recepþioneazã ºi înregistreazã oriceinfluenþã exterioarã, amintindu-ºi tot ceeace se petrece în spaþiul care o înconjoarã.Orice substanþã care vine în contact cuapa îºi lasã amprenta în structura acesteia.Strãmoºii noºtri au ghicit aceastã propri-etate atunci când foloseau vase de argintpentru a transforma apa obiºnuitã în apãvindecãtoare.

„Astãzi, acea apã este celmai bun antibiotic care se fabricãîn Afganistan ºi Irak. Armataamericanã foloseºte aceastã apãcu concentraþia de 1 atom/100milioane pentru a omorî toþi ger-menii dintr-o ranã. PreºedinteleStatelor Unite foloseºte aceastã apãpentru a elimina germenii patogeni depe mâini. Aºa cã, mi-am spus, cum o fiapa asta?” (Rustum ROY, Profesor laUniversitatea de stat din Pennsylvania,membru al Academiei de ªtiinþe al SUA).

Pe mãsurã ce înregistreazã infor-maþie, apa dobândeºte noi proprietãþi. Cutoate acestea, compoziþia ei chimicãrãmâne neschimbatã.

„Vechea teorie era cã ceea ceeste important este compoziþia chimicã aapei. Însã vestea senzaþionalã este cãaceastã idee este o prostie. Structura apeieste cu mult mai importantã decât com-poziþia chimicã.” (Rustum ROY)

Structura apei este datã de modulcum sunt organizate moleculele acesteia.Putem vedea cum moleculele de apã seunesc pentru a forma grupuri. Acestea senumesc clusteri (grupuri moleculare).Oamenii de ºtiinþã au înaintat ideea cãaceºti clusteri funcþioneazã ca ºi celulelede memorie de un anumit tip, în care apaînregistreazã întreaga istorie a interacþiu-nii sale cu lumea, exact ca pe o bandã

magneticã. „Oamenii nu se gândesc cã atun-

ci când aprind lumina, apa se modificã.Când deschidem câmpul electric de laliniile de tensiune, apa se poate modifica.Deci aceasta este direcþia de cercetare”.(Rustum ROY)

Binenþeles cã apa rãmâne aºa.Dar structura sa, precum un sistem ner-vos, reacþioneazã la orice rotaþie. Instru-mentele moderne ne-au permis sã înre-gistrãm faptul cã în fiecare dintre celulelede memorie ale apei se gãsesc 440.000 deunitãþi informaþionale, fiecare fiindresponsabil de propriul sãu mod de inter-

acþiune cu mediul înconjurãtor.„Dacã considerãm un

cluster ca fiind un grup de mol-ecule specifice, el

poate su-pravieþui

numai pentru o scurtã perioadã de timp.Dar dacã-l considerãm ca o structurã dincare unele molecule pleacã iar altele vin,clusterul poate sã se menþinã efectiv pen-tru o perioadã foarte lungã de timp.Stabilirea structurilor de tip cluster con-firmã ipoteza cã este capabilã sã înre-gistreze ºi sã stocheze informaþie”, com-pleteazã Martin CHAPLIN, profesor lalaboratorul de chimie al Universitãþii dinLondra.

„Ar putea fi computerul cel maimaleabil dintre toate. Este ca memoriaunui calculator. Este memoria infor-maþionalã. Trebuie sã ne dãm seama cumeste aranjatã. Este precum alfabetul. Dacãvã dau alfabetul, voi nu ºtiþi niciuncuvânt, literã sau propoziþie. Aºa cã struc-tura molecularã este alfabetul apei ºi tre-buie sã faceþi propoziþii din apã, ºi apoi leputeþi modifica.” (Rustum ROY)

În iarna anului 1881, velierul

Lara naviga pe o rutã între Liverpool ºiSan Francisco. În a treia zi a cãlãtoriei, labord a izbucnit un incendiu. Printre ceicare au abandonat nava era ºi cãpitanulNeil Garrey. Provizia de apã s-a terminatdestul de repede, iar echipajul a începutsã resimtã chinurile setei, care era maimare pe orã ce trecea. Ulterior, dupã ce auajuns în siguranþã la þãrm, dupã trei sãp-tãmâni groaznice de derivã pe mare, cãpi-tanul, un om cu o atitudine foarte echili-bratã ºi înþeleaptã cu privire la eveni-mente, a descris ce anume i-a salvat.„Visam apã dulce” spunea el. „Amînceput sã ne imaginãm cã apa din jurulbãrcii de salvare îºi schimbase culoareadin albastrul marin în nuanþa verzuie aapei dulci. Mi-am adunat puterile ºi amluat un cãuº. Când am gustat-o, apa eradulce.”

O sã considerãm un evenimentfaimos când Iisus Christos a schimbat apaîn vin. El nu i-a adãugat zahãr sau lac-tozã, ci a împãrtãºit apei o proprietate cutotul specialã. Am realizat multe experi-mente vizavi de efectul pe care factoriifoarte variaþi îl au asupra probelor de apã:câmpuri magnetice, câmpuri electrice,diverse obiecte, precum ºi emoþiileumane. ªi a reieºit foarte clar cã emoþiileumane pozitive sau negative sunt cele maiputernice elemente de influenþã.

Laboratorul profesorului Korot-kov a realizat numeroase experimente cuprivire la efectele emoþiilor umane asupraapei. Un grup de oameni a fost rugat sãproiecteze asupra unui recipient cu apãdin faþa lor, emoþii foarte pozitive cum arfi iubire, tandreþe ºi grijã. Apoi, recipien-tul a fost înlocuit cu un altul, iar oameniiau fost rugaþi sã proiecteze alt tip deemoþii: fricã, agresiune, urã. Dupã aceas-ta, au fost fãcute mãsurãtori asupramostrelor. Apa a înregistrat modificãricare erau evident într-o anumitã direcþiesau în alta, în funcþie de caz.

În concluzie, iubirea mãreºtenivelurile energetice ale apei ºi o stabi-lizeazã, în vreme ce emoþiile agresive îimicºoreazã energia ºi realizeazã schim-bãri radicale în apã.

((CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull vviiiittoorr))

Banala apã - o noutate care abia acum începe sã fie

descoperitã

Un grup de oameni de ºtiinþã aupus într-o cuºcã cinci maimuþe ºi înmijlocul cuºtii o scarã, iar deasupra scãrii olegãturã de banane. Când o maimuþã seurca pe scarã sã ia banane, oamenii deºtiinþã aruncau o gãleatã cu apã rece pecelelalte care ramâneau jos. Dupãceva timp, când o maimuþãîncerca sã urce scãrile, cele-lalte nu o lãsau sã urce. Dupãmai mult timp niciomaimuþã nu se mai suia pescarã, în ciuda tentaþieibananelor.

Atunci oameniide ºtiinþã au înlocuit omaimuþã. Primul lucru pecare l-a fãcut aceasta a fostsã se urce pe scarã, dar a

fost trasã înapoi de celelalte ºi bãtutã. Dupãcãteva bãtãi nici un membru al noului grupnu se mai urca pe scarã. A fost înlocuitã oa doua maimuþã ºi s-a întâmplat acelaºilucru. Prima maimuþã înlocuitã a participat

cu entuziasm la baterea novicei. O a treia afost schimbatã ºi lucrurile s-au repetat. Apatra ºi în fine a cincea au fost schimbate.În final, oamenii de ºtiinþã au rãmas cucinci maimuþe care, deºi nu primiserãniciodatã o baie cu apa rece, continuau sãloveascã maimuþele care încercau sãajungã la banane.

Daca ar fi fost posibil camaimuþele sã fie întrebate de ce lebãteau pe cele care încercau sã secaþere pe scarã, rãspunsul ar fi fost“Nu ºtim. Lucrurile întotdeauna aufost aºa aici...”

Îþi sunã cunoscut? “E mult mai uºoarã dezintegrarea

unui atom decât a unei prejudecãþi”-AAllbbeerrtt EEiinnsstteeiinn

MMaatteerriiaall pprreelluuaatt ddee ppee IInntteerrnneett

“Bugetultrebuie echili-

brat, tezaurul trebuiereaprovizionat, datoria publicã

trebuie micºoratã, aroganþa funcþionarilorpublici trebuie moderatã ºi controlatã,ajutorul dat altor þãri trebuie eliminat pen-tru ca Roma sã nu dea faliment. Oameniitrebuie sã înveþe din nou sã munceascã înloc sã traiascã pe spinarea statului.”(Cicero , anul 55 î.d.H.) În concluzie nu s-a modificat nimic de 2066 de ani !!!

MMaatteerriiaall pprreelluuaatt ddee ppee IInntteerrnneett

CUM SE NAªTE O PARADIGMÃ?

DDee

nneeccrreezzuutt!!


Strategia Europa 2020stabileºte obiective ambiþioase decreºtere inteligentã, durabilã ºi favora-bilã incluziunii. Tinerii vor juca un rolesenþial în realizarea acestor obiective.Educaþia ºi formarea de calitate, inte-grarea cu succes pe piaþa forþei demuncã ºi o mai bunã mobilitate a tine-rilor stau la baza eliberãrii potenþialuluitinerilor de a realiza obiectivele strate-giei Europa 2020.

„Tineretul în miºcare” repre-zintã iniþiativa emblematicã a UEmenitã sã abordeze provocãrile cu carese confruntã tinerii ºi sã îi ajute peaceºtia din urmã sã reuºeascã într-oeconomie bazatã pe cunoaºtere.Iniþiativa este un program cadru careanunþã acþiuni principale noi, con-solideazã activitãþile existente ºi asi-gurã implementarea altor activitãþi lanivelul UE ºi la nivel naþional, respec-tând în acelaºi timp principiul sub-sidiaritãþii.

„Tineretul în miºcare” se vaconcentra pe urmãtoarele linii de acþi-une principale:

Creºterea inteligentã ºifavorabilã incluziunii depinde de acþiu-nile orientate pe întreg sistemul deînvãþare de-a lungul vieþii, în vedereadezvoltãrii de competenþe cheie ºi aobþinerii de rezultate de calitate aleînvãþãrii, în conformitate cu nevoilepieþei forþei de muncã. Europa trebuiesã extindã ºi sã lãrgeascã oportunitãþilede învãþare ale tinerilor în general.

Europa trebuie sã mãreascãproporþia tinerilor care urmeazã un pro-

gram de studii superioare sau echiva-lent, pentru a þine pasul cu concurenþiiîntr-o economie bazatã pe cunoaºtere ºipentru a stimula inovarea.

Sprijinul UE pentru mobili-tatea în scop educaþional prin programeºi iniþiative va fi revizuit, extins ºicuplat cu resursele naþionale ºi re-gionale. Dimensiunea internaþionalã vafi consolidatã. „Tineretul în miºcare”va sprijini obiectivul ca pânã în 2020toþi tinerii din Europa sã poatã aveaposibilitatea de a-ºi petrece în strãinã-tate o parte din timpul alocat parcursu-lui educaþional, inclusiv prin formare lalocul de muncã.

Europa trebuie sã ameliorezeurgent situaþia privind încadrarea înmuncã a tinerilor. „Tineretul în miºca-re” prezintã un cadru de prioritãþipolitice în vederea acþiunii la nivelnaþional ºi la nivelul UE pentru areduce ºomajul în rândul tinerilor prinfacilitarea tranziþiei din sistemul edu-caþional cãtre câmpul muncii ºi prinreducerea segmentãrii pieþei muncii.Un accent deosebit este acordat roluluiserviciilor publice de ocupare a forþeide muncã, cu încurajarea unei „garanþiipentru tineret”, care sã asigure faptul cãtoþi tinerii au un loc de muncã, urmeazãstudii sau fac obiectul unui program deactivitate, creând astfel un observatoreuropean al posturilor vacante ºi spri-jinind tinerii antreprenori.

CCoonnttiinnuuaarree îînn nnuummããrruull uurrmmããttoorrCCeennttrruull ddee IInnffoorrmmaarree EEuurrooppee DDiirreecctt MMiizziill

„TINERETUL ÎN MIªCARE”O iniþiativã de eliberare a potenþialului

tinerilor de a realiza o creºtereinteligentã, durabilã ºi favorabilãincluziunii în Uniunea Europeanã

VVâânndd ccaassãã,, zzoonnaa cceennttrraallãã îînn MMiizziill,, ppeessttrr.. VViiccttoorriieeii nnrr.. 1155 ((ffoossttaa BBaannccããAAggrriiccoollãã)),, 11000000 mmpp,, ddiinn ccaarree 229900 mmpp îîiirreepprreezziinnttãã ccoonnssttrruuccþþiiaa –– ddeesscchhiiddeerree ppeeddoouuãã ssttrrããzzii.. PPrreeþþ nneeggoocciiaabbiill.. IInnffoorrmmaaþþiiiissuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00776677 117799 221133..

VVâânndd ccaassãã,, ssiittuuaattãã ppee ssttrr.. DDeemmooccrraaþþiieeii,,66 ccaammeerree,, aappãã,, ccaannaalliizzaarree,, ccuurreenntt eelleecc-ttrriicc.. PPrreeþþ nneeggoocciiaabbiill.. RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull::00772244 992233 556633..

VVâânndd ccaassãã îînn MMiizziill,, 55 ccaammeerree,, 22hhoolluurrii,, bbuuccããttããrriiee,, ddeeppeennddiinnþþee,, tteerreenn 660000mmpp,, bboollttãã ddee vviiþþãã,, ppoommii ffrruuccttiiffeerrii,, aappãã ººiiggaazzee llaa ppooaarrttãã ++ 66 ttoonnee lleemmnnee ddee ffoocc..PPrreeþþ 4400 000000 EEuurroo –– nneeggoocciiaabbiill.. RReellaaþþiiiillaa tteelleeffoonnuull:: 00773333 112211 118899..

VVâânndd ccaassãã îînn TToohhaannii,, llaa ººoosseeaa,, 11000000mm,, ddeesscchhiiddeerree 2222 mm –– bbaaiiee,, bbuuccããttããrriiee,, 22ccaammeerree ººii lliivviinngg,, bbeeccii,, cceennttrraallãã ddee lleemmnnee,,aaeerr ccoonnddiiþþiioonnaatt.. PPrreeþþuull eessttee ddee 9955 000000eeuurroo,, iinnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteellee-ffoonnuull:: 00772266 221122 006600..

VVâânndd ccaassãã ((îînn ccoommuunnaa VVaadduu-SSããppaatt)) ––33 ccaammeerree ++ hhooll++ bbuuccããttããrriiee,, bbeeccii ssppaaþþiiooss,,mmaaggaazziiii,, lleemmnnee,, ccootteeþþee,, aappãã ppoottaabbiillããttrraassãã îînn ccuurrttee.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaatteelleeffoonnuull:: 00776666 332288 997799..

VVâânndd ccaassãã ccuu ttrreeii ccaammeerree,, bbuuccããttããrriiee,,mmaaggaazziiee îînn ssuupprraaffaaþþãã ttoottaallãã ddee 228800 mmeettrriippããttrraaþþii,, ppoossiibbiilliittaattee ddee rraaccoorrddaarree llaa ggaazzee..RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00773333335522 558811.. VVâânndd ccaassãã ccuu ttrreeii ccaammeerree,, bbuuccããttããrriiee,,

mmaaggaazziiee îînn ssuupprraaffaaþþãã ttoottaallãã ddee 228800 mmeettrriippããttrraaþþii,, ppoossiibbiilliittaattee ddee rraaccoorrddaarree llaaggaazzee.. RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull::00773333 335522 558811..

VVâânndd:: lloocc ddee ccaassãã iinnttrraavviillaann ccuuddeesscchhiiddeerree 1122mm ((ssuupprraaffaaþþãã ddee 11550000mmpp)),,îînn MMaarrggiinneeaa PPããdduurriiii,, ccuu iinnttaabbuullaarree ººiiccaarrttee ffuunncciiaarrãã.. PPrreeþþuull eessttee ddee 33 eeuurroo//mmpp–– nneeggoocciiaabbiill;; tteerreenn iinnttrraavviillaann îînnssuupprraaffaaþþãã ddee 11550000mmpp,, ccuu ccaarrttee ffuunncciiaarrãã,,ccaassãã bbããttrrâânneeaassccãã,, ccuurreenntt eelleeccttrriicc,, ppuuþþ,,ffoossãã,, ccoonnssttrruuccþþiiee îînncceeppuuttãã ((ffuunnddaaþþiiee)),,ppoossiibbiilliittããþþii aappãã ccuurreennttãã,, pprreeþþ 1133 000000eeuurroo-nneeggoocciiaabbiill –– MMaarrggiinneeaa PPããdduurriiii,,zzoonnaa vviittiiccoollãã TToohhaannii llaa 1144 kkmm ddee MMiizziill..RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00772244339933 444466..

VVâânndd 11 ppooggoonn –– vviiþþãã ddee vviiee - ssiittuuaatt îînn

ccoommuunnaa TToohhaannii;; vvâânndd 11 hheeccttaarr ddeeppããmmâânntt llaa ººoosseeaa îînn zzoonnaa RReellaaxxaa.. RReellaaþþiiiissuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00776644 339966 996644..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt sseemmiiddeeccoommaannddaatt –– 33ccaammeerree,, ssttrr.. MM..BBrraavvuu,, nnrr.. 111122.. IInnffoorrmmaaþþiiiissuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffooaanneellee:: 00224444 225511777733 ssaauu 00772200 332277 559900..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt zzoonnaa bbaazzaarr,, 33ccaammeerree,, ccoommpplleett mmoobbiillaatt++îîmmbbuunnããttããþþiirrii,,eett.. II,, pprreeþþuull ffiiiinndd ddee 7722 000000 EE.. RReellaaþþiiii llaatteelleeffoonnuull:: 00772266 114477 117744..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt,, 33 ccaammeerree,, zzoonnaaTTeeiilloorr ccuu îîmmbbuunnããttããþþiirrii,, eett.. IIIIII,, pprreeþþuullffiiiinndd ddee 6600 000000 EE.. RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull00776666 447722 660066..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt,, 33 ccaammeerree,, zzoonnaabbaazzaarr,, eett.. IIII,, îîmmbbuunnããttããþþiirrii,, pprreeþþuull ffiiiinndd ddee6655 000000 EE.. RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull:: 00772266116699008844..

VVâânndd aappaarrttaammeenntt ccuu ddoouuãã ccaammeerree,, ssiitt-uuaatt llaa ppaarrtteerr,, ssttrr.. MM..BBrraavvuu,, nnrr.. 119911,,RReellaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa nnuummeerreellee ddee tteellee-ffoonn:: 00772244 555511 007799 ssaauu 00776622 662255 444422..

VVâânndd îînn zzoonnaa TTeeiilloorr,, aappaarrttaammeenntt ccuuddoouuãã ccaammeerree,, eettaajjuull 44,, pprreeþþ aavvaannttaajjooss..RReellaaþþiiii llaa tteelleeffoonnuull 00774455 885588 117766..

CCuummppããrr ccããrruucciioorr ddee bbuutteelliiee.. TTeelleeffoonn::00776666222266445577..

VVâânndd ccoommbbiinnãã DDaaeewwoo ccuu 33 CCDD-uurrii,,dduubblluu ccaasseettooffoonn rriiccoorrddeerr,, rraaddiioo,, ddoouuããbbooxxee 4400 WW llaa pprreeþþuull ddee 440000 lleeii..IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull::00772233 332233 772255..

VVâânndd 22 ggeeaammaannttaannee mmaarrii ppee rroottiillee,,ddoouuãã mmiiccii,, 88 ttaabbuurreettee mmiiccii ((ttiipp RReellaaxxaa));;22 tteelleeffooaannee ffiixx –– ((ttiipp vveecchhii ccuu ttaassttaattuurrãã));;ggeeaammuurrii - ttââmmppllããrriiee lleemmnn,, 33 bbuuccããþþii,,ttooaattee llaa pprreeþþ nneeggoocciiaabbiill.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuuppllii-mmeennttaarree llaa tteelleeffoonnuull:: 00224444 225511 338811..

VVâânndd bbuutteelliiee ººii ddoouuãã aarrzzããttooaarree ddeeggaazzee.. IInnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree llaa tteellee-ffoonnuull 225511 557788..

ÎÎnncchhiirriieezz ssppaaþþiiuu ccoommeerrcciiaall,, ccuu ttooaatteeuuttiilliittããþþiillee nneecceessaarree,, îînn ssttrr.. DDeemmooccrraaþþiieeii,,nnrr..1177,, rreellaaþþiiii llaa nnuummããrruull ddee tteelleeffoonn::00772233778844221122..

PPrreeggããtteeººttee--ttee ddee mmuunnccãã!!Aflã cum

poþi fi ajutat!

Oraºul Mizil se gãseºte pe hartaproiectelor finanþate din fondurieuropene. Un nou proiect se desfãºoarãîn localitate ºi vine în întâmpinareaproblemelor ºomerilor ce se confruntãcu lipsa locurilor de muncã. Proiectulpromoveazã activismul ocupaþional îndetrimentul dependenþei de ajutorulbãnesc al statului.

Eºti ºomer? Te afli în cãutareaunui loc de muncã? Vrei sã obþii o cali-ficare?

Consilierii, specialiºti în oferi-rea de consiliere ocupaþionalã ºi vo-caþionalã ai SC Romair Consulting SRLte pot ajuta în mod GRATUIT.

În perioada noiembrie 2011 –mai 2012 vor fi organizate în Mizil cur-suri de calificare GRATUITE, cu ob-þinerea certificatelor atestate de Minis-terul Muncii, Familiei ºi ProtecþieiSociale în meseriile:

- Lucrãtor în comerþ- Lucrãtor în structuri pentru

construcþii- Manichiurã-pedichiurã- Sudor electric- Lucrãtor în mecanicã agricolã- ApicultorGrupul þintã este format din

persoane în cãutarea unui loc de muncã,ºomeri de lungã duratã (peste 12 luni dela intrarea în ºomaj), ºomeri peste 45ani, ºomeri tineri 15-24 ani – de scurtã

ºi lungã duratã (peste 6 luni de laintrarea în ºomaj).

Proiectul denumit „Mãsuriactive integrate de ocupare RegiuneaSud-Muntenia – Creºterea oportu-nitãþilor de angajare a persoanelor fãrãloc de muncã” este implementat de SCRomair Consulting SRL.

Firma SC Romair ConsultingSRL îºi propune ca la finele anului 2012sã aibã minim:

- 600 de persoane consiliate învederea angajãrii,

- 60 angajate ºi- 240 calificate.

Alãturaþi-vã celor peste 200 depersoane înscrise pentru a beneficia demãsurile gratuite oferite prin proiect!

Pentru cei interesaþi de acesteservicii, vã puteþi adresa la sediulproiectului din Mizil, Str. Mihai Bravunr. 63, etaj 1 sau la numerele de telefon0244.250.340 / 0730 880 475 sau peadresa de e-mail [email protected] .

SC Romair Consulting este unadintre cele mai mari ºi experimentatecompanii cu capital român ce oferã con-sultanþã în variate domenii, de la mana-gement ºi afaceri, la agriculturã ºi pro-bleme sociale.

Proiectul este implementat înoraºul Mizil, cu sprijinul AJOFMPrahova ºi al altor autoritãþi locale.

Mai multe detalii ºi calendarulevenimentelor le puteti gãsi vizitândportalul proiectului la adresawww.fiiangajat.ro.

MICA PUBLICITATE

TERENURI

CASE

APARTAMENTE

DDIIVVEERRSSEE

ÎÎNNCCHHIIRRIIEERRII

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ


Mihai Viteazul, domn al româ-nilor, îºi are locul de veci în Turda, unde „acãzut ca un copaciu”, cum frumos glã-suieºte cronicarul. Nu întâmplãtor, câmpiaunde a cãzut victimã trãdãrii generalulBasta ºi a nemeºilor unguri se numea înEvul Mediu ºi Câmpul lui Mihai, pentru cãaici venise sã facã popas dupã strãlucitavictorie de la Guruslãu, în drum spre Fã-gãraº, unde i se aflã familia.

Doamna Stanca, soþia Voievo-dului, a reuºit sã realizeze în anul 1613 (cuînvoierea principelui Gabriel Bathori) ocapelã în stil bizantin ca semn al neuitãriifaptelor sale, dar era prea puþin faþã de ceeace a însemnat personalitatea lui MihaiViteazul pentru istoria neamului românesc.

De fapt, nici condiþiile istorice nuerau propice pentru ridicarea unui astfel demormânt, pentru cã stãpânirea de atunciera ostilã unei asemenea eternizãri a figuriimarcante ce a lãsat o dârã luminoasã în tre-cutul acestui popor. Chiar crucea de piatrãridicatã mai târziu, ca semn al pietãþii faþãde domnitor, a fost defãimatã, însemnatãcu înscrisuri jignitoare, încât însãºi exis-tenþa sa era periclitatã. La sfârºitul sec. alXIX-lea, preotul Vasile Moldovan dincomuna Mihai Viteazul a reuºit sã cumpereterenul unde era amplasat mormântul pen-tru a-l feri de batjocura duºmanilor.

În anul 1923, Societatea FemeilorOrtodoxe din Turda, cu sprijinul SocietãþiiMormintele Eroilor din Bucureºti, a înãlþatpe locul supliciului, în locul crucii de lemnde ºtejar ºi a îngrãditurii de pânã atunci, otroiþã lucratã în cel mai frumos stil româ-nesc, care se pãstreazã astãzi la Muzeul deIstorie din Turda.

La 8 mai 1977, cu ocazia Cente-narului Independenþei de Stat a României,s-a reuºit ca un proiect ambiþios sã fie con-cretizat pe locul pãtimirii Voievodului.

În acea zi de duminicã s-au

desfãºurat festivitãþile prilejuite dedezvelirea impunãtorului obelisc, operã asculptorilor Marius Butunoiu ºi Vasile RusBatin.

Este înalt de 1601 cm (ca sim-bolisticã a anului 1601, anul asasinãrii) înformã de sabie, având baza în triunghiechilateral, executat din piatrã de travertinºlefuitã, fiind susþinut de trei contraforþi,fiecare împodobit cu una din cele treisteme româneºti, executate în plãci de mar-murã albã.

Pe obelisc, în partea din faþã, seaflã efigia de bronz cu chipul lui MihaiViteazul, donaþie a Studioului de CreaþiePlasticã al Armatei.

În partea din dreapta a obelisculuise aflã mormântul Voievodului, executatdin marmurã albã de Ruºchiþa, acoperit deo lespede de care este reprezentatã înbasorelief stema þãrilor române unite.

Mormântul este decorat cu flori deacant, placa având sculptat sigiliul luiMihai Viteazul ºi înscripþia: „Aici se odih-neºte Mihai Viteazul (1593 - 1601), Domnal Þãrii Româneºti, al Ardealului ºi a toatãÞara Moldovei”.

În jurul pisaniei sunt înscriselocalitãþile sale eroice: Nicopole, Sadova,Cãlugãreni, ªelimbãr, Mirãslãu, Guruslãu.

Dupã un sfert de veac, mai precisla 10 septembrie 2002, din iniþiativa ÎnaltPreasfinþitului Arhiepiscop BartolomeuAnania, a fost pusã piatra de temelie aMãnãstirii Mihai Viteazul – Turda. S-aconsiderat imperios necesar ca pe loculsacru unde a fost ucis ca martir al neamuluiMarele Voievod Mihai Viteazul, sã seînalþe un aºezãmânt mãnãstiresc, în care sãse oficieze necontenit rugãciuni în memo-ria Domnitorului Unificator de Þarã ºi atuturor eroilor ºi martirilor care ºi-au datviaþa pentru neam ºi glia strãbunã.

Planurile întregului proiect au fost

realizate voluntar de experimentatul arhi-tect Romulus Zamblãu din Câmpia Turzii.Se intenþioneazã realizarea în copie fidelã abisericii Mihai Vodã din Bucureºti, ctitoriea Voievodului din 1591, pe vremea când

era ban al Craiovei.Mãnãstirea Necropolã va pãstra

peste veacuri candela neuitãrii aprinsã întrucinstea unuia dintre cei mai de seamã bãr-baþi ai acestei glii strãbune.

MÃNÃSTIREA ªI MORMÂNTUL LUI MMIIHHAAII VVOODDÃÃ ((VVIITTEEAAZZUULL))

postalionul - mizil · (molitfelnic), dovadã cã emoþia care mã încerca era prezentã ºi în...

Documents