de ziua satului - uur 179_180.pdf · aceastã zi a fost declaratã „ziua satului natal“,...

Serie nouå, nr. 179-180 / noiembrie 2010

În 2008, an în care s-au împlinit 75 de ani de laHolodomor, Ucraina a început sã comemoreze peplan naþional victimele acestui genocid al poporu-lui ucrainean. Tot atunci a fost iniþiatã acþiunea„Aprinde o lumânare!“, susþinutã de toþi ucraineniiconºtienþi ºi responsabili din þarã ºi din afaragraniþelor ei. Ca urmare, în fiecare an, în ultimasâmbãtã din luna noiembrie, la ferestrele caselordin oraºe ºi sate, la ora 16:00, se puteau vedea ar -zând lumânãri în memoria victimelor foametei.

Conform cercetãrilor întreprinse, Holodomorula luat vieþile a aproape zece milioane de oameni.Aceastã cifrã depãºeºte pierderile suferite depoporul ucrainean în cel de-al Doilea RãzboiMondial. Ucraina resimte ºi astãzi efectele cum -plitei terori care avea ca scop distrugerea planifi-catã a naþiunii ucrainene.

Istoricii spun cã foametea din Ucraina a fostprovocatã de Stalin, care a ordonat colectivizareaforþatã a agriculturii ºi i-a lipsit apoi pe þãrani deorice sprijin, fiindu-le confiscate grânele ºi toateprodusele de consum alimentare din gospodãrii. Seestimeazã cã în perioada cea mai grea a foametei

mureau în fiecare zi 25.000 de oameni. Adevãratadimensiune a dezastrului a fost ascunsã în perioadaUniunii Sovietice, fiind adusã în atenþia opinieipublice abia dupã câºtigarea independenþei de cãtreUcraina, în 1991. Þãranii mureau fiindcã nu aveauce mânca. Ei erau izolaþi de restul lumii ºi nu aveaunicio putere. Oamenii din zonele ce aparþineauatunci de România ºi Polonia încercau sã vinã înajutor þãranilor din Ucraina. Se cunosc multe cazuricând ajutoarele venite de la români ºi polonezi erauînapoiate în þara de origine: vameºii nu permiteauca alimentele sã intre în Ucraina pe motiv cã aveau„microbi ºi bacterii“.

Actele regimului totalitar trebuiau condamnatepe plan mondial. Diplomaþia ucraineanã ºi ucrai -nenii de peste hotare au depus mari eforturi pentruca comunitatea mondialã ºi instituþiile interna -þionale sã recunoascã Holodomorul drept genocidal poporului ucrainean.

În 2003, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de laHolodomor, a fost difuzatã ca document al Adu nãriiGenerale a ONU, o declaraþie comunã care a devenitun moment important în ridicarea nivelului de infor-mare a comunitãþii internaþionale în aceastã prob-lemã. În declaraþia menþionatã s-a recunoscut pentruprima datã în istoria Naþiunilor Unite în mod oficialfaptul cã Holodomorul este o tragedie a poporuluiucrainean provocatã de acþiunile ne cru þãtoare ºi depolitica regimului totalitar. Do cu men tul cuprindea ºiapelul la continuarea cercetãrilor ºi la popularizareainformaþiilor despre evenimentele din anii 1932-1933 pentru ca cu noaº terea lor sã con tribuie la con-

solidarea legalitãþii ºi la res pec tarea drepturilor ºilibertãþilor fundamentale ale omului“.

În 28 noiembrie 2006, Rada Supremã a Ucraineia adoptat proiectul de lege care condamnã Ho lodo -morul - Marea Foamete din Ucraina anilor 1932-1933, provocatã în mod artificial. Atribuindu-iacestui proiect legislativ, prin semnãtura sa, puterede lege, preºedintele de atunci al Ucrainei, ViktorIuºcenko, a salutat hotãrârea istoricã a par la -mentari lor ucraineni, menitã sã ducã la restabilireademnitãþii naþionale a Ucrainei ºi a dreptãþii isto -rice, fãcând totodatã apel la comunitatea mondialãsã sprijine eforturile Ucrainei pentru cinstireamemoriei victimelor Holodomorului.

Holodomorul a fost recunoscut drept genocid alpoporului ucrainean de 13 state: SUA, Estonia,Australia, Canada, Ungaria, Lituania, Georgia, Po -lonia, Peru, Paraguai, Ecuador, Columbia, Me xic,Letonia. Totodatã, el a fost recunoscut ca genocidde 26 organe legislative ale unor unitãþi admi nis tra -tiv-teritoriale din ºapte state ale lumii: Aus tra lia,Argentina, Brazilia, Marea Britanie, Spania, Italia,Canada ºi Portugalia.

Holodomorul a fost recunocut în cadrul ONU,al Parlamentului European, OSCE, UNESCO ºi alAdunãrii Baltice.

În timpul guvernãrii anterioare, poporulucrai ne an ºi preºedintele Ucrainei aveau aceeaºiabordare a problemei Holodomorului din anii1932-1933 ºi în aprecierea lui ca genocid îm po -triva ucrai nenilor.

În momentul de faþã, situaþia s-a schimbat. Pã re - rile ucrainenilor au rãmas aceleaºi, dar noua puteremanifestã o atitudine nouã faþã de aceste eveni-mente din istoria Ucrainei.

În luna aprilie, la Strasbourg, preºedintele înexerciþiu al Ucrainei, Viktor Ianukovyci, a respinstratarea Holodomorului ca genocid, continuând ºiîn lunile urmãtoare sã inducã în societatea ucrai -nea nã o nouã tratare a Holodomorului din anii1932-1933 potrivit cãreia foametea nu a fost ungenocid al poporului ucrainean, ci „o tragedie co -munã a popoarelor frãþeºti ucrainean, rus ºi kazah“.

Pe aceeaºi poziþie se situeazã ºi membrii par-tidului în fruntea cãruia se aflã preºedintele. Astfel,un membru al Partidului Regiunilor, VasylKyseliov, a depus în Rada Supremã un proiect delege în care se propune modificarea Legii privindHolodomorul din anii 1932-1933 în sensulînlocuirii termenului de „genocid“ aºa cum esterecunoscut astãzi Holodomorul în legea menþionatãprin „tragedie“ a poporului ucrainean. Proiectullegislativ se aflã în Parlamentul Ucrainei.

Agenþia de presã UNIAN a comunicat cã, decurând, s-a înfiinþat un comitet organizatoric pen-

tru cinstirea memoriei victimelor Holodomorului-genocid din anii 1932-1933 care cheamã cetãþeniica pe 27 noiembrie sã aprindã o lumânare în me -moria milioanelor de victime ale acestei cumplitetragedii. „Membrii Comitetului organizatoric civicfac apel ca toþi oamenii de bunã credinþã, indife -rent de naþionalitate, cetãþenie ºi credinþã, la toþiaceia care împãrtãºesc durerea ºi tristeþea poporu-lui ucrai nean, ca în ziua de 27 noiembrie, la ora16:00, sã aprindã o lumânare pentru sufletele vic-timelor Holodomorului - se aratã în apelul acesto-ra adresat conaþionalilor.

Comitetul organizatoric subliniazã cã cinstireamemoriei victimelor Holodomorului nu trebuiepolitizatã. „Aprinderea lumânãrii, sãvârºirea sluj-belor de pomenire în biserici pentru victimele careau fost îngropate fãrã slujbe de înmormântare nutrebuie politizate. Noi vrem doar sã pãstrãmmemoria celei mai mari tragedii din istoriaUcrainei“.

Din componenþa Comitetului organizatoriccivic ºi-au dat acordul sã facã parte: acad. IhorIuchnovskyi, doctor în filosofie, scriitorul Evhen

Sver stiuk; ex-vicepremierii acad. Mykola Ju lyns -kyi ºi Ivan Vasiunyk, secretarul general al Con gre -su lui Internaþional al Ucrainenilor, Stefan Ro ma -niv, rectorul Academiei Kievo-Movilene, acad.Serhi Kvit, rectorul Universitãþii Naþionale „IvanFranko“ din Lviv, Ivan Vakarciuk, istoricii Volo -dymyr Viatko vyci ºi Vasyl Marociko, activiºti îndomeniul culturii Nina Matvienko, EvhenStankovyci º.a.

Comitetul organizatoric a aprobat un plan alacþiunilor ce vor fi organizate pe plan naþional cuprilejul Zilei memoriei victimelor Holodomorului-genocid din 1932-1933 sub denumirea genericã„Holodomorul din ’32 - ’33 este genocid. Sã þinemminte“ ºi apelul adresat ucrainenilor.

În afarã de chemarea adresatã tuturor oamenilorde bunã credinþã sã aprindã o lumânare în memoriavictimelor Holodomorului, în apel sunt chematebisericile ºi organizaþiile religioase din Ucraina sãsãvârºeascã rugãciuni ºi sã participe la acþiunile decomemorare a victimelor Holodo morului.

Cu prilejul Zilei Holodomorului, ucrainenii dinRomânia cinstesc ºi ei memoria milioanelor de vic-time nevinovate, mai ales femei ºi copii, care ºi-aupierdut viaþa în anii 1932-1933. Aceastã zi este unaa conºtiinþei ºi a responsabilitãþii în faþa istoriei,fiecare dintre noi fiind dator sã cunoascã adevãruldespre cele petrecute ºi sã evalueze obiectiv trecu-tul pentru ca tragicele evenimente de atunci sã nuse mai repete.

Ion ROBCIUC

Ucraina nu uitå Holodomorul

Curierul UCRAINEAN56

În prima zi a lunii octombrie,locuitorii satului Bãlcãuþi sãrbã-toresc hramul bisericii, închinatSfântului Acoperãmânt al MaiciiDomnului. Pentru a doua oarã,aceastã zi a fost declaratã „Ziuasatului natal“, bãlcãuþenii fiindaºtep taþi la o serie de manifestãrireligioase ºi culturale.

„Bucurã-Te, bucuria noastrã;acopere-ne pe noi de tot rãul cuCin stitul Tãu Acoperãmânt“.

Sãrbãtoarea a început de dimi -neaþã, la bisericã, unde creºtinii auvenit sã aducã mulþumiri MaiciiDomnului ºi sã se roage pentru di -ver se trebuinþe.

Sãrbãtoarea „AcoperãmântulMaicii Domnului“ vine dintr-untre cut îndepãrtat, de pe vremeaîmpã ratului Leon cel Înþelept (886-912). În biserica Vlahermei dinCon stantinopol, creºtinii prive -gheau ºi se rugau întru slava Prea -sfin tei Nãscãtoare de Dumnezeu.Alãturi de mulþimea de oameni seaflau ºi sfântul Andrei împreunã cuucenicul sãu, fericitul Epifanie.Când ºi-au ridicat ochii în sus auvãzut pe împãrãteasa cerului stândºi rugându-se, acoperind poporulaflat în bisericã cu cinstitul ei omo-for. Era înconjuratã de oºti cereºtiºi mulþime de sfinþi, aºezaþi cu toþiiîn rugãciune. Erau patru ceasuridin noapte, în prima zi a luniioctombrie...

De atunci, în aceastã zi creºtiniiaduc mulþumiri Maicii Domnuluipentru faptul cã se roagã cu umi -lin þã cãtre iubitul Ei Fiu ºi Dum -nezeul nostru Isus Hristos pentrutoatã lumea.

Anul acesta sfânta liturghie afost oficiatã de preotul paroh albisericii Mihai Liviu Marici, ajutatde preoþii: Mihai Maghiar - biseri-ca ucraineanã Suceava, DanielPetraºuc - biserica Negostina, An -dronic Iosif - biserica Mãneuþi. A

fost prezent ºi ieromonahul MihaiNegrea de la Mãnãstirea PodulCoºmei / Vatra Dornei, fost preot albisericii din Bãlcãuþi în urmã cu 30de ani.

Din partea Consulatului Ucrai -nei la Suceava a participat domnulconsul Vasyl Nerovnyi.

Conform tradiþiei, de hramulunei biserici, vin mulþi creºtini dinloca litãþile învecinate. Pentru aceº -tia, gospodinele satului au pregãtitbucate gustoase. La ieºirea din bi -se ricã fiecare a fost ospãtat dupãobiceiul strãbun.

Spectacol de muzicã ºi dans

Sãrbãtoarea a continuat la Cã -mi nul Cultural, unde bãlcãuþeniiau fost invitaþi la un spectacol demuzicã ºi dans.

În prima parte a spectacoluluipe scenã au urcat membrii An sam -blu lui folcloric studenþesc „Ar -canul“ al Universitãþii „ªtefan celMare“ din Suceava. Aceºtia auvenit la Bãlcãuþi ca urmare a invi-taþiei pe care le-a facut-o colegullor, Petru ªoiman. Programul artiº -tilor suceveni a inclus dansuri po -pu lare din zonele Bucovina, Oaº ºiArdeal, melodii instrumentale in -ter pretate de soliºtii Gabriel Vaº -covici - la fluier ºi tilincã, Alex La -za - clarinet, Ovidiu ªvarþ la naiprecum ºi melodii interpretate degrupul vocal al ansamblului ºi deduetul Miruna Damian / NicoletaAfrãsinei. Au coordonat, din spa te -le scenei: Friedrich ªvarþ - core gra -fia, Ioan Nemþoi - instructor co re -graf, Ovidiu ªvarþ - conduce rea

muzicalã, Mihai Grãmãticu, SorinPohoaþã - conducerea ansamblului.

Partea a doua a spectacolului afost asiguratã de Ansamblul dedansuri „Kozaciok“ ºi de grupul defolk „Mirsin“ din Bãlcãuþi, instruc-tor coordonator Petru ªoiman.Momentul artiºtilor bãlcãuþeni adebutat cu o proiecþie video în careau fost surprinse principalele mo -mente din evoluþia lor pe parcursulunui an ºi jumãtate care a trecut dela înfiinþare. Spicuim ºi noi dinbogata activitate: Ziua LimbiiMaterne - Suceava, „Împreunã în

Bucovina - români, ucrai neni,polonezi“ - Rãdãuþi, Festivalul In -ter etnic „Convieþuiri“ ºi Festivalulinterjudeþean de folk „Cetate Ve -che“, desfãºurate la Siret cu ocaziamanifestãrilor dedicate ZilelorOraºului, Festivalul Multicolor ºiTârgul Multicultural de la Iaºi,„Acasã, în Bucovina“ - Gura-Humorului, Ziua satului Gropeni,Festivalul Verzei - Miliºãuþi, ZileleMunicipiului Rãdãuþi, FestivalulEtniilor „Pfingfest“- Bistriþa, ZiuaUcrainei - Suceava.

A urmat programul artistic pro-priu-zis: dansuri tradiþionale ucrai -nene, povestea „Ciuboþelele“, carepe lângã ropote de aplauze, culegeºi mult amuzament ºi curiozitatedin partea spectatorilor de oricevârs tã, povestea de iubire trans-pusã în ritm de dans de NicoletaDaneliuc ºi Petru ªoiman, piesedin folclorul ucrainean ºi cel româ-nesc. Au încântat publicul ºi Lo -redana Mândriºteanu ºi DianaHarasemiuc.

Loredana Mândriºteanu esteoriginarã din satul Mãriþei, comu-na Dãrmãneºti, judeþul Suceava.ªi-a început cariera artisticã par-ticipând la Festivalul Interetnic„Convieþuiri“. Acum este o cunos-cutã solistã de muzicã popularã,fiind invitatã la emisiuni de profilcum ar fi „Tezaur folcloric“ de laTVR1 sau la emisiuni ale canalelorETNO ºi FAVORIT. Nu-ºi uitãînsã originile ºi include în reperto-riul sãu ºi piese în limba ucrai nea -nã, în special melodii purtând sem -nã tura compozitorului VolodymyrIvasiuk. Pe lângã cariera artisticã,Loredana Mândriºteanu predã ºilimba ucraineanã în satul ªerbãuþi.

Diana Harasemiuc este din Bãl -cãuþi. Când era elevã a ºcolii dinlocalitate participa ºi ea la Fes ti -valul Interetnic „Convieþuiri“. Înanul 2000, a fãcut parte din echipacare a reprezentat comunitateaucrai neanã din România la mani-festãrile dedicate Zilei Copiluluide la Sibiu. Pe atunci era în clasa aIV-a ºi împreunã cu colegii ei,coor donaþi fiind de doam na învãþã-toare Lãcrãmioara Grigorciuc, aupus în scenã o ºezãtoare, valorifi -când obiceiurile ºi tradiþiile locale.Apoi, anul trecut, a debutat pe sce -na Cãminului Cultural din Bãlcãuþica membrã a grupului folk „Mir -sin“. Astãzi este studentã la Iaºi,colaboreazã cu formaþia fra þilorReuþ. Momentan interpreteazãdoar muzicã popularã româneascã,dar culege ºi folclor din Bãlcãuþi ºiNegostina, promiþând cã nu pestemult timp o vom asculta ºi cu pieseîn limba ucraineanã.

Prezentarea spectacolului a fostasiguratã de Convalia Hrehorciuc.A fost a II-a ediþie a manifestãrilordedicate „Zilei satului Bãlcãuþi“.Sperãm cã nu ºi ultima...

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

De ziua satului

Aºa cum gospodãria, mobilierul inte -rioa relor ºi îmbrãcãmintea au un anumespecific, ºi preparatele culinare se înscriupe linia tradiþionalului. Bucãtãria huþulãeste bogatã, sãnãtoasã ºi cuprinde câtevabu cate pe care le-am cules din lumea satu -lui.

Mãmãliguþa cu cartofi. Dupã ce au fostcurãþaþi, cartofii se pun la fiert, într-unceaun. Pe vremuri, cartofii se fierbeau în coajãºi apoi se curãþau. Se adaugã fãinã de porumbºi puþinã fãinã de grâu sau griº. Se amestecãbine, folo sindu-se un ceaun special. Se serveºtecu tochiturã, cu huslinkã, cu unt ºi brânzã.

Ieºniþa. Pentru a o prepara, avem nevoie desmântânã, ouã bãtute ºi foi de ceapã verde. Sepune smântâna la fiert ºi apoi se amestecã cuouãle bãtute. Se adaugã puþinã fãinã de grâu.La foc moale. Se amestecã cu o lingurã de lemnpânã când untul iese la suprafaþã. Se serveºtecu mãmãliguþã de cartofi.

Huslinka nu lipseºte din bucãtãrie. Se poateprepara toamna sau atunci când este nevoie.Huslinka de toamnã, bazatã pe lapte mai gras,se pãstreazã foarte bine pentru iarnã. Laptelefiert, cãlduþ se toarnã în putinã, pe fundul cãreiase pune în prealabil un „cuib“, adicã un polonicde huslinkã din rezerva anterioarã. Pentru a-iasigura un plus de calitate, se adaugã puþinãsmân tânã. Se serveºte numai cu mãmãliguþã.

Chiºca ruseascã [= ucraineanã] (chiºca cufãinã de po rumb) seamãnã cu cea româneascã,

numai cã în obþinerea compoziþiei se foloseºtefãina de po rumb. Se fierbe, dupã care se dã lacuptor. Se taie bucãþi potrivite ºi se serveºte cumãmã liguþã de cartofi ºi huslinkã.

Plãcintã pe foi de varzã (knyºi). Pentru a opregãti este nevoie de: brânzã de vacã, fãinã deporumb, mãrar, foi de ceapã, câteva foi de var -zã. Aluatul obþinut astfel se aºazã pe foile devarzã ºi se dã la cuptor, direct pe vatrã. Cândeste gata, se stropeºte cu smântânã.

Piroºtele (chiroºte sau pyrohy). Din aluatulde fãinã de grâu se taie pãtrãþele de mãrimipotrivite. Umplutura poate fi din: cartofi cuceapã rumenitã, gem, dulceaþã, brânzã. Se punla fiert ºi se servesc calde.

Zaterka (frecãþei) se preparã din puþinãfãinã de grâu ºi apã. Când apa dã în foc, seadaugã mici cocoloaºe din fãinã de grâu ºi seamestecã bine. Când este gata, se presarã puþinzahãr ºi se servesc cãlduþi.

Papanaºii: fãinã de grâu, zahãr, brânzã devaci ºi puþin bicarbonat, stins cu zeamã de lã -mâie.

Palanyþi (turtã pe plitã). Din aluat setaie pãtrãþele care se coc pe plitã. Ceea cere zul tã este deosebit de gustos ºi se ser -veºte, de regulã, în zilele de post, cu ceai.

Pampuºtele (gogoºile) nu lipsesc de lamesele mari (Crãciun, Paºti, nunþi, înmor-mântãri, petreceri).

În rândul bãuturilor se remarcã afinata.Afinele proaspete se pun în borcane sau

putini, peste care se toarnã zahãr. Sucul rezul-tat se amestecã cu vodca, rezultând o licoaredelicioasã, care se serveºte la mesele mari ºioaspeþilor de seamã.

Sucul de meriºoare ºi sucul de afine, suculde pãltinele, sucul de coacãze. Meriºoarele,culese în luna august, se conservã în putini, fiecu apã, fie zdrobite ºi amestecate cu zahãr. Sepãstreazã foarte bine. Uneori, în zilele de post,meriºoarele, îndulcite, se servesc cu mãmã -liguþã. ªi, vã promit, este un deliciu. Încercaþi!Alteori, meriºoarele se consumã cu smântânã.

Sucul de afine se recomandã pentru întãrireamemoriei.

Ne mai mirãm cum cã bãtrânii noºtri, la 80de ani, trecuþi prin toate vâltorile vremurilor, cubujori în obraji ºi fãrã riduri, dar fãrã sã ºtie ceeste stresul, urcã ºi coboarã muntele ca întinereþe. Nu-ºi bat capul cu euro-ii în plus în ca -saþi de cei aflaþi în fruntea… culmii, nu se simtfrustraþi …

prof. Ion AFLOREI

MâncåruritradiÆionale la

Izvoarele Sucevei

Strada Radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

E-mail:[email protected]

Redactor-çef:Ion Robciuc

Redactori:ÇtefanBuciuta

Kolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.C. SMART oRGANIzATIoN SRl“

CURIERUl UCRAINEAN

2 Curierul UCRAINEAN

Responsabilitatea pentru opiniile expri-mate în paginile Curierului ucrainean revineîn exclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu -mã obligaþiile legate de conþinutul ma te ria -lelor ºi nu returneazã articolele nepu blicate.

În perioada 15-16 octombrie 2010, preºedin-tele UUR - filiala Satu Mare, Macioca Mihai,îm preunã cu prim-vicepreºedintele ProdaniucPa vel, s-au deplasat în Ucraina la Ujhorod, re -giu nea Transcarpatia.

Cu acest prilej au fost înmânate DVD-uri ºicãr þi editate cu ocazia dezvelirii bus tu lui lui Ta -ras ªevcenko la Satu Mare, personali tã þilor Ad -mi nistraþiei Regionale, Consiliului Re gio nal,Uni versitãþii din Ujhorod, bibliotecilor universi-tarã ºi regionalã ºi Radio-Televiziunii pentrumin o ritãþi naþionale, canal Tisa.

De asemenea, au fost lãsate cãrþi pentru a fiex pediate ºi Parlamentului din Kiev, Minis te ru -lui Culturii, Ministerului de Externe ºi personaldeputatului în Rada Supremã, Stanislav Ar -jevitin.

Totodatã au fost înmânate DVD - uri ºi cãrþipentru cele douã soprane, artiste emerite, care auparticipat de mai multe ori la comemorarea zileilui Taras ªevcenko, organizatã în Satu Mare, estevorba de Oksana Ilnyþkyi ºi Maria Zubanyci.

În total, au fost înmânate un numãr de 29 decãrþi ºi 58 DVD - uri.

De menþionat faptul cã majoritatea acestorpersonalitãþi au fãcut parte din delegaþia Re giu -nii Transcarpatia la evenimentul dezvelirii bus-tului lui Taras ªevcenko la Satu Mare.

Conducerea UUR - filiala Satu Mare, mul þu -

meºte în mod deosebit doamnei profesoare delimba ucraineanã de la Universitatea Naþionalãdin Ujhorod, Veheº Anastasia, pentru contribuþiasa la editarea (traducerea) cãrþii ºi domnului ZanMihai pentru aceeaºi activitate.

Delegaþia a fost primitã de Serbailo Andri,prim -vicepreºedinte al Consiliului RegionalTrans carpatia, care a adus mulþumiri UUR - fi lia -la Satu Mare, pentru efortul depus ºi rezulta te leobþinute în menþinerea ºi dezvoltarea re la þii lorucraineano-române, în special pentru dezvol ta -rea culturalã ºi spiritualã a celor douã etnii, cearomânã din Regiunea Transcarpatia - Ucraina ºicea ucraineanã din judeþul Satu Mare - Româ -nia, su bli niind faptul cã dezvelirea bustului luiTaras ªevcenko la Satu Mare este de importanþãisto ricã, care exprimã dorinþa sincerã de colabo-rare în toate domeniile, de respect reci proc întrejudeþul Satu Mare ºi Regiunea Trans carpatia,între Ucraina ºi România.

Cu acest prilej au mai fost înmânate ziareleUUR „Ukrainskyi visnyk“ ºi „Vilne slovo“ încare sunt scrise articole dedicate Conferinþei In -ter naþionale care a avut ca temã „Dezvoltareadurabilã a Carpaþilor ºi a altor regiuni montanedin Europa“, conferinþã ce a avut loc la Ujhorod.Articolele, au fost consemnate de preºe din teleUUR ºi deputat în Parlamentul României, dom -nul ªtefan Buciuta, care mulþumeºte în mod

deosebit domnului preºedinte al Consiliului Re -gio nal, Kicikovskyi Mychailo, pentru modul ex -cepþional în care a organizat acest eveniment ºitotodatã îi ureazã succes în activitatea viitoare.

Mihai MACIOCA

Ion Covaci

Vizita delegaÆiei Uniunii Ucrainenilor din România - filiala Satu Mare

la Ujhorod - UcrainaScrisoare

Stimate domnule Mihai Macioca,

Vã mulþumesc pentru aten þia ce mi-a fostacordatã ºi pentru cartea primitã.

Cartea a ieºit foarte in te re santã, frumoseditatã, dar cel mai important - în ea se regã -sesc materiale de im por tanþã istoricã.

Dumneavoastrã aþi fãcut foarte mult, po pu -larizând Ucrai na ºi cultura ucrai nea nã încadrul filialei UUR din ju deþul Satu Mare.Pen tru acest lucru noi vã mulþumim.

Eu mã mândresc cã am avut onoarea de afi prezentã la dezvelirea bustului MareluiCobzar în Satu Mare.

Am fost bucuroasã cã Ta ras ªevcenko estecunoscut pe tot mai multe continente, unindu-ipe ucraineni în spa þiu ºi timp.

Sunt bucuroasã cã am putut sã fiu ºi eu într-ooarecare mãsurã de folos.

Sã vã dea Dumnezeu sã nã tate, putere înmunca Dum neavoastrã ºi mult succes.

Cu sinceritate,

Anastasia VEHEª, profesoarã a Univer -sitãþii de Stat din Ujhorod (Ucraina).

În luna noiembrie 2010, în cadrul organizaþii -lor Uniunii Ucrainenilor din România au conti -nuat sã se desfãºoare alegerile locale ºi conferin -þele fi lialelor judeþene, acelea care încã nu au avutloc pentru cã au existat unele probleme legate deorganizare. Unele organizaþii nu au respectatprevederile statutare, fapt ce a determinat sã con-vocãm Consi liul de Conducere în ca drul cãruias-au analizat toate problemele ivite cu ocaziaacestor adunãri.

ªedinþa Consiliului s-a desfãºurat la sediul fi -lialei UUR Suceava, în data de 19 noiembrie2010, cu urmãtoarea ordine de zi: 1) Analiza si tua -þiei financiare pe trimestrul III, 2010; 2) Analizasituaþiei investiþiilor ºi aprobarea unor proiecte deinvestiþii; 3) Stadiul ºi analiza desfãºurãriialegerilor locale ale UUR ºi a confe rinþelor fi -lialelor UUR; 4) Prezentarea situaþiei membrilorUUR pe organizaþii ºi stadiul de colectare a coti-zaþiilor membrilor UUR; 5) Analiza situaþiei ºco-lare ºi cultural-educative la nivelul filialelorUUR; 6) Diverse probleme organizatorice.

În cadrul discuþiilor s-a hotãrât repetarea ale -ge rilor locale acolo unde ele nu s-au desfãºuratconform pre vede rilor statutare.

În cadrul Consiliului s-a aprobat, de asemenea,transformarea organizaþiei locale Iaºi în filialã aUUR ºi a fost confir mat comitetul filialei înurmãtoarea componenþã: Hrihorciuc Victor -preºedinte, Daniel Ser denciuc - vicepreºedinte,Scalschi Sorin - vicepreºedinte, Macovei Timofte- secretar, Serdenciuc Irina, Sor got Ilie Liviu,Serdenciuc Otilia - membri. Totodatã, s-a aprobatfinanþarea necesarã pentru achiziþionarea unuiimobil necesar sediului filialei Iaºi a UUR.

A doua zi, sâmbãtã, a avut loc conferinþa fi -lialei Suceava a UUR la care au participat delegaþidin localitãþile Bãlcãuþi, Botoºeniþa, Brodina,Bro di na de Sus, Cacica, Cãlineºti-Cuparencu,Ciu mâr na, Dãnila, Dragomireºti Sat, Mãriþeia,Gro peni, Ipoteºti, Izvoarele Sucevei, Miliºãuþi,Mol do va-Su liþa, Negostina, Paltinu, Rãdãuþi,Siret, Ulma, Nisipitu, Lupcina, Vãºcãuþi, Vicºani.

Noul comitet ales este alcãtuit din Bodnar Ioan- preºedinte, Mihoc Lucia - prim-vicepreºedinte,Chideºciuc Ioan ºi Aniuc Mihai - vicepreºedinþi,Sauciuc Ilie - secretar, Pascar Vasile ºi KoleaKure liuk - membri.

Dupã desfãºurarea alegerilor a fost prezentatun program artistic.

Duminicã s-a desfãºurat conferinþa filialeiBotoºani a UUR în comuna Mihãileni la care auparticipat delegaþii din localitãþile Rogojeºti,Botoºani, Tudor Vladimirescu, Sinãuþi, Cândeºti,Mihãileni, Dorohoi, Bucecea ºi Cotu.

A fost ales comitetul format din 7 membri:Semciuc Victor - preºedinte, Bilocopetiuc Paul -prim-vicepreºedinte, Hromei Dumitru - vice pre -ºedinte, Giuraniuc Gheorghe - secretar, IvaniciucOlimpia, Babii Oana ºi Vatamaniuc Iuliana -membri.

La conferinþele UUR am avut onoarea sã fieprezenþi reprezentanþii Consulatului General alUcrainei la Suceava, dnii Vasyl Boieciko - con-sulul general ºi Vasyl Nerovnyi - consul.

În data de 18.10.2010, s-au desfãºuratalegerile la filiala Cluj unde a fost ales comitetulformat din prof. univ. dr. Ioan Ardelean - pre ºe -dinte, lect. univ. dr. Ioan Herbil - vice pre ºedinte,Narcisa Semeniuc - secretar, Anca Glodean ºiMihaela Herbil - membri.

Am mai participat la alegerile organizaþieilocale din oraºul Viºeu de Sus, judeþul Maramureºunde s-a ales biroul organizaþiei locale format dinCovaci Ioan - preºedinte, Matuz Mihai - vice pre -ºedinte, Hera Nicolae - secretar, Luþai Ileana ºiBoiciuc Ioan - membri.

Nu au avut loc alegerile locale în cadrul fi -lialei Maramureº unde, aºa cum am mai arãtat,existã probleme organizatorice, ºi în cadrul filia -lei Buc u reºti a UUR, care în cursul lunii decem-brie trebuie înfãptuite pentru a ne putea încadraîn programul privind stabilirea datei CongresuluiUUR.

Pe aceastã cale îi rog pe membrii UUR sã deadovadã de mai multã rãspundere ºi sã contribuiela desfãºurarea alegerilor locale pentru a nu per-mite diferiþilor oportuniºti ºi intruºi sã perturbeactivitatea organizatoricã, respectând, în felulacesta, normele democratice ale Statutului UUR.

ªtefan BUCIUTA

Din activitatea Din activitatea preçedintelui UURpreçedintelui UUR

Curierul UCRAINEAN 3

Luna octombrie a fost consacratã pregãtirii ºidesfãºurãrii Conferinþei jude þene a filialeitulcene a UUR. Sâmbãtã, 16 octombrie 2010, încocheta salã de conferinþe a hotelului „Select“din Tulcea, în prezenþa a peste patruzeci de de -le gaþi ºi invi ta þi, precum ºi a preºedintelui UUR,domnul ªte fan Buciuta, s-au desfãºurat lu crãrileconfe rin þei.

Din partea organizaþiilor locale au participaturmãtorii de le gaþi: Danilencu Dumitru, Timo fanCornel (Pardina); Lisavencu Florea, LeleancaVali, Cozlov Zamirca Valentina, Gheba Silvia,Lujanschi Daria (Chilia Veche); Maxim Ion,Radu Claudiu (Letea); ªerban Fãnica (Criºan);Artimov Gabriela, Platon Florin (Caraorman);Gheorghe ªtefana, Neagu Georgeta (FântânaMare), Tudor Florentina, Sidorencu Mihai, Toa -der Gheorghe, Sevastian Valeriu, Sacui Ve ro ni -ca, Teodorov Lioara (Tulcea); Tertiº Vasile, Ni -chita Ion, Melihov Sazon, Carpov Ana (Teliþa).

De asemenea, au participat membrii comite -tu lui aflat în functie, precum ºi o serie de invitaþiinclusiv de la organizaþiile locale unde nu s-audesfãºurat alegeri din motive obiective.

Dupã alegerea prezidiului ºi stabilirea celor-lalte activitãþi or ga nizatorice, preºedintele Du -mi tru Cernencu a pre zentat darea de seamã a

comitetului, insistândasu pra unor realizãriim portante în cadrul fi -lia lei ºi pre zen tând prio -ri tãþile viitorului co mi -tet ºi ale membri lor fi -lialei tul cene de care vortrebui sã þinã sea ma înpre gãtirea, or ga ni za reaºi des fãºu ra rea tuturorac tivi tãþilor.

Dupã prezentarea dãrii de seamã s-a trecut ladiscuþii unde, pe lângã aprecieri la adre sa cali tã þiidãrii de seamã, s-au dezbãtut de cãtre vorbitoripro bleme legate de calitatea ºi performanþa învã -þãmântului în lim ba maternã, necesitatea dotãriicu aparaturã ºi alte materiale a unor sedii, pre-cum ºi confec þionãrii unor costume tra diþio na le,acolo unde activeazã grupuri vocale ºi formaþiide dans.

În plin spirit demo -cratic, au fost aduse ºicritici la adresa comite-tului, inclusiv a pre ºe -dintelui de cãtre AnanieIvanov, care a pretins cãprezentarea situaþiei fi -nan ciare a filialei esteobli gaþia comitetului,deºi în Statutul UUR laart. 14 se stipuleazã înmod clar faptul cã „Co -mi tetul are obligaþia de aprezenta anual, în faþamembrilor sãi, dãri deseamã privind activitateadesfãºuratã“.

De asemenea, vorbitorii au ridicat problemedestul de delicate existente în rândul etnicilorucraineni, probleme legate de condiþiile grele deviaþã ºi de muncã, lipsa oricãror perspectivepentru tineret, greutãþi întâmpinate în procesulde învãþãmânt matern, inclusiv de naturã pecu-niarã, dar s-au avansat ºi propuneri pentru îm bu -

nãtãþirea activitãþii noastre viitoare, propu neri ceþin de pregãtirea ºi selecþia personalului didactic,atragerea copiilor în procesul de învãþãmânt,mobilizarea membrilor filialei în promovareavalorilor noastre etice tradiþionale, precum ºiimplicarea la nivel de organizaþie în realizareacorectã a recesãmântului populaþiei preconizat ase desfãºura în anul 2011.

Totodatã, s-a reiterat ideea cã datoritã activi -tãþilor care se desfãºoarã la sediul filialei, cât ºidatoritã numãrului crescut de participanþi, aces-ta nu mai corespunde, fiind necesare efor turisusþinute în vederea gã sirii unor soluþii noi,opor tune, inclusiv achiziþionarea unui nou sediu.

Dupã desfãºurarea discuþiilor consis ten te ºiconstructive, s-a trecut la aprecierea activitãþiicomi te tu lui unde cu douã abþineri s-a votat cali-ficativul de „foarte bine“.

În continuare, la propunerea preºedinteluiprezidiului, s-a trecut la alegerea preºedinteluifilialei, unde deºi s-a insistat pe mai multe pro -puneri, în unanimitate de voturi, a fost realesDumitru Cernencu.

S-a procedat apoi la alegerea noului comitetal filialei ºi în urma votului majoritãþii au fostaleºi urmãtorii membri: Tudor Florentina,Carabin Maria, Danilencu Dumitru, SidorencuFlorica, Teodorov Lioara ºi Tertiº Vasile, fiindtotodatã propuºi ºi votaþi în unanimitate pentru aparticipa ca delegaþi din partea filialei noastre laCongresul UUR, alãturi de invitaþii care se vorstabili la nivel de filialã.

Dumitru CERNENCU

Alegeri la TulceaAlegeri la Tulcea

Aspect din salã

Dl Dumitru Cernencu prezintã darea de seamã

Conform prevederilor StatutuluiUUR, în ziua de 17 octombrie a.c., lasediul filialei Galaþi a UUR, au avutloc alegerile noului comitet de condu -cere. Conferinþa fi lia lei din Galaþi afost onoratã de prezenþa dlui ªtefanBuciuta, preºedintele UUR, deputat înParlamentul României, ºi de o delegaþie aUUR - fi liala Tulcea. S-a supus la vot or -dinea de zi a adunãrii de alegeri care a fostcondusã de dl ªtefan Buciuta. Apoi i s-a datcuvântul preºedintelui filialei, VichentieNicolaiciuc, care a prezentat darea de seamãpe ultimii patru ani.

În materialul prezentat au fost evidenþia -te unele succese în conformitate cu planulde pro iec te ºi acþiuni culturale aprobate deconducerea UUR, cum ar fi co me morareazilei de naºtere a lui Taras ªevcenko ºiMihai Eminescu, sãrbãtorirea Zilei Naþio -nale a Ucrainei, Zilele Euro pe ne ale Pa tri -mo niu lui, Zilele comunitãþilor etnice dinRo mâ nia, comemorarea victimelor Holod o -mo rului din anii 1932-1933 („Aprin derealumânãrii“), expoziþia de carte ºi reviste înlimba ucrai neanã, participa rea la diferiteacþiuni culturale organizate de Consiliul Jude -þean, Centrul Cultural „Dunãrea de Jos“, întâlnirilu nare cu reprezentanþii altor etnii ºi cu mass-media, depunerea florilor la bustul lui I. Mazepaetc. În continuare au urmat discuþii pe margineadãrii de seamã prezentate la care au luat cuvân-tul dnii Poncrat Simion, Osman Nadia, Al.Gherbãnescu, dna Cristina Burca etc. Apoi s-a

supus la vot noul comitet de conducere propus înurmãtoarea structurã: Vichentie Nico lai ciuc-Kontuº - preºedinte, Poncrat Simion - vice pre -ºedinte, Conþonencu Petricã - secretar, OsmanNadia - responsabilã cu probleme culturale, Ale -xan dru Gherbãnescu - membru de legãturã cumass-media, Cristina Burca - responsabilã cuproblemele tineretului, care a fost votatã în una-nimitate.

Dl ªtefan Buciuta a propus ca pentruviitor, acþiunile ce vor avea loc, sã fie anun -þate, în prealabil, în presa localã, iar dotãrilesolicitate de filialã, sã fie bine argumentateºi însoþite de memorii justificative.

Preºedintele UUR - filiala Tulcea, dl Du -mitru Cernencu, a propus ca acþiunile fi -lialei Galaþi sã fie mai bine popularizate ºisã fie primiþi noi membri în organizaþie, înspecial tineri.

S-au propus ºi votat delegaþii la cel de-alVI-lea Congres al UUR, ºi anume dnii Vi -chentie Nico laiciuc ºi Petricã Con þo nencu.

În final, cei prezenþi la alegerea nouluicomitet de conducere al UUR - filiala Ga laþis-au deplasat la Parcul „Libertãþii“ ºi audepus o coroanã de flori la bustul lui I. Ma -zepa pentru a cinsti memoria marelui con -ducãtor de oºti, figura cea mai importantã aistoriei Ucrainei de la sfârºitul seco lului al

XVII-lea ºi începutul secolului al XVIII-lea.Pentru viitor, noul comitet a propus îmbu -

nãtãþirea activitãþii culturale a filialei, întrucâtunul dintre þelurile organizaþiei este acela de apune în circulaþie valorile autentice ale UUR -filiala Galaþi.

Vichentie NICOLAICIUC-KONTUª

Dl Vichentie Nicolaiciuc prezintã darea de seamã

Alegerea noului comitetAlegerea noului comitetal UUR - f i l ia la GalaÆial UUR - f i l ia la GalaÆi

(Urmare din numãrul 177/178)

Dupã vorbele frumoase ale tu -tu ror participanþilor la a 45-aaniversare a absolvirii Co legiuluiNaþio nal „ªtefan cel Mare“ dinSuceava unul din organizatoriiacestui eveniment, dl Adrian Gra -ur, ne-a invitat la locul sãu demun cã, ºi anu me Uni ver si tatea„ªtefan cel Mare“ din Suceava.

Toþi participanþii din aulã au tre-cut pe la capelã ortodoxã.

Rãspunzând invitaþiei adresate înaula liceului am ajuns in corpore laun inter val de timp nu prea lung, laUniversitatea suceveanã, fiind în -tâm pinaþi de însuºi rectorul insti-tuþiei care, fãrã utilizarea firuluiAriadnei, ne-a purtat prin toate cor-purile componente ale campusuluiuniversitar, explicându-ne ce ºi cume cu actuala Universitate suceveanã,revenind la punctul iniþial de undeam plecat în explorarea de excursio -nist a Universitãþii „ªtefan celMare“ din Suceava.

În microexcursia prin campusuluniversitar sucevean, prin tre altele,m-au impresionat ºi urmãtoarele:corpul K - complex de nataþie ºikinetoterapie, corpul F - Audi to -rium „Joseph Smith“ care e o salãspecialã de curs mo der nã cu pa -nouri fonoizolante.

Cele vãzute ºi cele auzite la Uni -versitatea suceveanã ne îndrep tã þescsã afirmãm cã fãrã grija de gos -podar bucovinean în toate celeîntreprinse de dl rector AdrianGraur, nu s-ar fi putut obþine rezul -ta te bune.

La finele celor inserate aicivreau sã completez cu un microin -ter viu ce mi-a fost acordat cu mul tãbunã voinþã ºi deschidere spre oa -meni de cãtre dl prof. univ. dr. ºirector Adrian Graur, pentru care-imul þu mesc.

Gheorghe Homiuc: Stimate dlerector al Uni ver si tãþii „ªtefan celMare“ din Suceava, vã rog sã pre -zentaþi laconic dimen siu nea Dvs.existenþialã între ab sol ventul ªcoliiMedii nr. 1 „ªte fan cel Mare“ dinSu ceava anului 1965 ºi cel de rectoral Univer si tã þii su ce vene din 2010.

Adrian Graur: Mi-am începutviaþa de licean la puþin timp dupãaniversarea a 100 de ani de exis-tenþã a Liceului „ªtefan cel Mare“din Su ceava. Aici se formaserã dejao ple iadã de personalitãþi ale cul-turii noastre naþionale.

Liceul mi-a oferit zi de zi ºansade a face diferenþa între bine ºi rãu,între valoare ºi nonvaloare ºi m-a lã -sat sã trãiesc tot timpul cu senti men -tul cã sunt unul dintre prefera þii sãi.

Dimitrie Leonida spunea la unmoment dat cã „civilizaþia unui po -por nu poate fi explicatã mai binedecât prin gradul întrebuinþãrii na -turii în serviciul sãu...“. Buco vi naeste una care oferã pentru do me niulelec trotehnic exemple tim pu rii decivilizaþie pentru socie ta tea româ -neas cã.

Încã din 1886-1887 existã înaceastã parte de þarã indicii ale uti -li zãrii energiei electrice la mineledin zona Iacobeni (un decovil pen-tru transportul minereului cu ac -þionare electricã) sau la fabricile de

cheres tea (generatoare electricepentru forþã ºi iluminat), iar din1895 se construieºte la stabi li men -tul bãilor din Vatra Dornei primauzinã electricã de folosinþã publicãdin zonã (dotatã cu turbinã Francis de100 CP).

Mi-am dorit întotdeauna sã con-tribui la dezvoltarea gradului de ci -vi lizaþie a locurilor din care pro vinºi am ales domeniul electro teh nic.Opþiunea mea, în 1965, la fina li -zarea studiilor liceale, din maimulte raþiuni, a fost pentru Fa -cultatea de Electrotehnicã a Uni ver -sitãþii „Ghe or ghe Asachi“ din Iaºi...

Astãzi, la cei 150 de ani aiColegiului „ªtefan cel Mare“ ºi cei100 de ani ai facultãþii absolvite,pot spune cã împreunã cu colegiimei am reuºit sã întemeiem laSuceava, în Bucovina, o adevãratãºcoalã în domeniul electrotehnic,iar din pozi þia de rector al Uni -versitãþii suce ve ne, aceasta ocupãazi poziþii semnificative în primatrei me între cele 49 universitãþi pu -blice. Trebuie sã re cu nosc faptul cã,dacã astãzi pot vorbi de reuºitã pro-fesionalã ca in giner, ca profesoruniversitar ºi ca rector al Uni ver si -tãþii „ªtefan cel Mare“ din Su cea va,datorez acest fapt ºi Co le giului„ªtefan cel Mare“ ºi Facultãþii deEle ctro tehnicã a Universitãþii„Gheor ghe Asachi“ din Iaºi.

Gh. H.: Þinând seama de plurali -ta tea et nicã a Bucovinei de-a lungulis to riei sale, ce a întreprins Uni ver -si ta tea suceveanã, pentru armoni -zarea de facto a ideii de fra ter ni ta teîntre etnii.

A. G.: Ca structurã academicã înBucovina, Universitatea suceveanãa stabilit încã din anii '80 relaþii departeneriat cu Univer sitatea dinCernãuþi. Dupã 1990, aceste relaþiiau cunoscut noi valenþe. Au fost sta-bilite colaborãri bilaterale între fa -cultãþile celor douã universitãþi, iaranual sau bienal organizãm se siuniºi confe rin þe ºtiinþifice. Re gulat laSuceava sau Cernãþi avem com-petiþii spor tive pe anumite ra murispor tive, la care participã echi pe re -pre zen tative. Avem manifestãri ar -tistice comune, cadre academiceperiodic susþin prelegeri în faþa stu-denþilor din universitatea partenerã.În fiecare varã, cca 20 de studenþide la Suceava sau Cernãuþi participãla Cernãuþi, respectiv Su ceava laºcoli de varã de câte 10 zile. Dar,pânã la urmã, studenþii noºtri potpercepe ºi se pot pronunþa cel maiavizat asupra calitãþii acþiunilor în -treprinse de cele douã universitãþi.

S-a terminat ºi ziua de 4 sep tem - brie 2010 cu o masã festivã la res -taurantul Universitãþii suce ve ne.

A doua zi, pe 5 septembrie 2010,ne-am refugiat cu toþii undeva învârful dealului pentru a ne detaºa ºirelaxa.

Acolo într-un mediu prielnic ce aþinut cu noi, am savurat curãþenianaturii înconjurãtoare alãturi de mi -cile intervenþii umane fãcute de pro-prietari. Ne-am putut detaºa ºi re -laxa departe de „lumea dez lãn -þuitã“.

Închei articolul prin cele rostitecândva de cãtre scriitorul românZaharia Stancu ºi retransmise nouãde poetul Nichita Stãnescu: „Sun -tem prea bãtrâni sã ne cer tãm, cãcinu mai e timp sã ne-m pã cãm“.

Gheorghe HOMIUC

9Curierul UCRAINEAN

o aniversare de ... 45 de carate

Recent, s-au desfãºurat competiþiile sportiveîn cadrul Zilei sportului pentru toþi unde elevii,ºcolarii ºi copiii de grãdiniþã s-au întrecut lacros, tenis de masã, ºah, fotbal. Aceste com-petiþii s-au desfãºurat pe grupe de clase, respec-tiv, grãdiniþe, clasele I-IV, V-VI, VII-VIII. Auparticipat copii din toate satele comunelorDersca, Lazna, Cândeºti, Mihãileni, într-un nu -mãr mare de peste 250 de sportivi. Com pe tiþiile

au avut loc pe terenul de sport din satul Rogo -jeºti, comuna Mihãileni, judeþul Botoºani încondiþii de burniþã ºi chiar ploaie. Competiþia laºah a avut loc în sala de clasã mai mare de laªcoala din Rogojeºti.

Toþi participanþii au dat dovadã de disci-plinã, curaj, pricepere. Acest lucru înseamnã în

mare mãsurã cã profesorii de educaþie fizicã,din comuna Mihãileni, Liliana Semciuc ºi

Victor Semciuc, precum ºi învã -þãtorii Ienache Vasile ºi DanielCiubotariu s-au preocupat an dean sã pregãteasã copiii de micisã facã sport pentru a fi sãnãtoºi.ªi doamnele educatoare dinRogojeºti ºi Mi hãi leni s-au pre-ocupat de micuþii spor tivi.

Din numãrul destul de marede participanþi s-au evidenþiaturmãtorii: Dumbravã Andreia,locul I la cros, Grãdiniþa din Ro -gojeºti; Babii Giuliano-Kevin,locul I la cros, Grãdiniþa dinMihãileni.

De la ªcoala din Rogojeºti:cros, locul I - Bãnilean DãnuþConstantin, clasa a III-a; locul II- Hleuca Bianca, clasa a III-a;locul III - Hleuca Emanuel,

clasa a II-a; locul IV - Tca ciuc Andrei, clasa aII-a; locul IV - Doubenciuc Dãnuþ, clasa a II-a;locul V - Cerepaniuc Alina, clasa a III-a.

Tenis de masã: locul I - Sandu Rãzvan, loculIV - Doubenciuc Dãnuþ, clasa a II-a.

ªah: locul I - ªoucaliuc Mihai Gabriel, clasaa IV-a; locul I - Hleuca Emanuel, clasa a II-a;

lo cul II - Hleuca Bianca, clasa a III-a; locul II -Dou benciuc Dãnuþ, clasa a II-a; locul III -Dou benciuc Laura, clasa a III-a; locul IV -Dou benciuc Claudiu, clasa a IV-a. ªcoalaMihãileni: cros, locul I - Tudose Paula, clasa aVI-a; locul I - Galan Gabriel, clasa a VI-a; loculIII - Iliescu ªtefan, clasa a V-a; locul III -Ieremciuc Andreea, clasa a VI-a.

Tenis de masã: locul I - Cerepaniuc Simona,clasa a VIII-a; locul I - Ieremciuc Andreea,clasa a VI-a; locul II - Semciuc Mugurel, clasaa VI-a; locul II - Ieremciuc Robert, clasa a VIII-a; locul II - Copp Denisa, clasa a VI-a; locul III- Ivaniciuc Dãnuþ, clasa a VI-a; locul III -Lupuºoru Marinela, clasa a VIII-a.

ªah: locul I - Dumbravã Ana-Maria, clasa aVI; locul I - Wu Ady, clasa a V-a.

Fotbal: locul I - Semciuc Costel, clasa aVIII-a; locul II - Tcaciuc Bogdan, clasa a VI-a;Halip Flavius, clasa a VII-a; NichiforiucGabriel, clasa a VII-a; Ilie Cãtãlin, clasa a VIII-a;Roºu Alexandru, clasa a VIII-a; ZahariucVlãduþ, clasa a VII-a; Iliescu Florin, clasa aVIII-a; locul II - Iliescu ªtefan, clasa a V-a;locul II - Galan Gabriel, clasa a VI-a.

Micii campioni ºi ceilalþi premianþi au pri mitdiplome ºi tricouri prin grija MinisteruluiTineretului ºi Sportului, Direcþia pentru sport ajudeþului Botoºani.

În zona noastrã, aceste competiþii au intratdeja în tradiþie ºi sperãm sã continue încã mulþiani pentru realizarea principalului obiectiv alsportului: sãnãtatea. Dacã omul e sãnãtos, e ºicinstit, e ºi disciplinat, e ºi harnic, precum ºibun patriot.

Olimpia IVANICIUC

Sport çiSport çisånåtatesånåtate

Campionii de la ªcoala din Mihãileni împreunã cu prof. LilianaSemciuc (dreapta) ºi prof. diriginte Raluca Vatamaniuc (stânga)

13Curierul UCRAINEAN


ªopronul pentu fân, oborogul (oboruh) estedeschis sub forma pãtratã, prevãzut numai cupatru stâlpi de susþinere la fiecare colþ ºi cu unacoperiº mobil care se ridicã ºi se coboarã dupãcantitatea fânului care, atunci când este plin, atin -ge înãlþimea de 4-5 m, unde de asemenea sedormea vara. La cei nevoiaºi, partea inferioarã aoborogului era ziditã ºi slujea ca adãpost pentruanimale ºi numai deasupra se depozitau fura jele.

Pe lângã gospodãrie mai existã ºi coteþe (chli -veþ) pentru porci cu ocol deschis ºi luminat desoare, poiate (kurnâk) pentru pãsãri sau ocol pen-tru iernatul oilor (koºara).

Poiatele pentru pãsãri, în trecut, se aflau subpris pa casei, nefiind amenajãri speciale pentru ele.

Toate acestea, ca de altfel ºi oborogul, se aflaudeparte de casã, la o distanþã apreciabilã, evitândastfel invazia muºtelor ºi prevenirea incendiilordezastruoase, în caz cã apãreau din cine ºtie cemotive, dar ºi pentru igienã.

Mai aproape de casã se afla doar o ºoaprã, co -leº nã (vozarnea), cu deschidere în faþã, asemãnã-toare colibei ciobanilor în care, pe vremuri,gospodarul îºi þinea cãruþa ºi alte utilaje necesare.Odatã cu timpul, aceastã construcþie ºi-a campierdut utilitatea iniþialã ºi a devenit adãpost pen-tru lemne iarna, iar vara, - pentru butoaie ºi cãzide borhot din care se fierbe tradiþionala þuicã defructe (slâvianka), slujind totodatã ºi de bucãtãriede varã, unde gospodinele aveau o plitã impro -vizatã sau mai târziu un cuptor de pâine. Aici seprepara mâncarea, se servea masa ºi se uscau ciu-percile, tot pentru a evita cãldura ºi invazia insec -telor.

În livezile de lângã casã, gopodarii din Ronaaveau ºi câte o uscãtorie (suºnea) pentru fructe ºiciuperci, care era amplasatã, tot din pricina incen -diilor, la o distanþã mare de locuinþã.

Aceasta se sãpa în pãmânt înclinat, sub formaunui cuptor, punându-se deasupra o lesã (lisa)împle titã din nuiele de alun, peste care se aºezaufructele coapte ºi tãiate felii, dacã era cazul, sauîntregi dacã erau mici, apoi se astupau deasupracu scânduri ca sã nu iasã cãldura. Aici se uscaumere dulci, pere pãdureþe ºi de grãdinã, prune detoamnã. Din fructele uscate (suºenâþea) se pre pa -ra compot ºi o bãuturã rãcoritoare (var), iar ce eraîn plus se fierbea ºi devenea hranã pentru porci.Aceste uscãtori nu se mai utilizeazã decât foarterar.

Pentru pãstrarea cartofilor ºimerelor, pe timp de iarnã, eranevoie ºi de un beci (povnâþea).

Beciurile, pe vremuri, eraufoarte puþine. Existau numai îngospodãriile bogaþilor. Cartofii,merele ºi alte legume pentruiarnã se adãposteau în casã, subpaturi sau în grajd, dacã era spa -þiu, deoarece duºumelele eraudin lut ºi þineau umiditateanecesarã pentru pãstrare. Dacãfa milia era numeroasã ºi eranevoie de provizii mai mari,atunci sub paturi se sãpa o groa -pã mare ºi rotundã care serveade beci ºi care se astupa dea-supra, aºa încât dãdea impresiacã acolo nu exista nimic. Car -tofii pentru sãmânþã ºi surplu -sul, precum ºi merele se îngro -pau afarã în silozuri, gropi

(iama) cãptuºite cu paie ºi fân bine uscat,apoi astupate cu pãmânt, frunze ºi resturivegetale, ca sã le protejeze de îngheþ. Înastfel de adãposturi improvizate nu se pu -neau merele la un loc cu cartofii, deoa re -ce se depreciau repede, fiindcã mãrulnecesitã aerisire ºi o temperaturã maiscãzutã ºi constantã.

Mai târziu, beciurile au început sã seamenajeze sub casã, zidindu-se în acestscop temelii înalte, întâi din piatrã de râusau pãdure, iar acum din beton, fapt care-iprotejeazã pe sãtenii care au casele aºe -zate aproape de ape ºi de inundaþii. Dacãcasa nu avea beci sau era amplasatã într-unloc mlãºtinos, atunci beciurile se sã pau înpãmânt, undeva în apropiere, într-un locdâmburos ºi bine drenat, având formaprimelor locuinþe din Rona (zemleanka).

În perioada actualã, anexele încep sãdisparã treptat, fiind înlocuite cu garaje ºibucãtãrii de varã, o a doua locuinþã func -þio nalã pentru tot timpul anului, fiindtotodatã ºi o locuinþã permanentã ºi co -mo dã pentru majoritatea vârstnicilor.

GardurileDeoarece grãdinile ºi livezile erau ºi sunt mari

ºi întinse, iar gospodãriile erau amplasate înmijlocul acestora, nu prea existau garduri (plut)speciale, decât pentru grãdiniþa de flori ºi zarza-vaturi, iar dacã totuºi existau, acestea erau vii, dinarbuºti cu fructe comestibile care au crescut acolospontan ºi rareori au fost plantate, precum: alunul(liska), cornul (deren), scoruºul (svâdâna), pãdu -ce lul (hluh), porumbarul (ter), curpãnul (kurpâ -nea), socul (bzâna), cãlinul (kalânka), lemn câi-nesc (kotiujâna), rãchita (verba, bâcika), salcâ-mul (akaþ).

Trebuie menþionat faptul cã toþi locuitorii depe valea Roniºoarei, indiferent de neam sau etnieerau ºi sunt foarte corecþi, cinstiþi, deschiºi ºifranci. De aceea nu era nevoie de garduri ºi curþiîn grãdite. Gardurile din arbuºti delimitau doarhotarul dintre vecini.

La Rona, nu existã nici câini de pazã, decât laperiferie sau sub pãdure, pentru a nu permiteapro pierea fiarelor: a vulpilor, lupilor ºi porcilormistreþi. Casele, în trecut, se þineau descuiate,chiar dacã gospodarul pleca de-acasã, pentru cãnu erau hoþi, iar utilajele ºi uneltele erau comunepentru toþi vecinii din grup.

La gospodãriile din centrul satului sau la celecu ieºire la drumuri principale, precum ºi lacurtea bisericii existau garduri din nuiele de alun

sau rãchitã, împletite artistic în patru fire de cãtremeºteri specializaþi ºi prevãzute cu acoperiº pen-tru protecþie.

Porþile (vorota, preaslo) de intrare în curteerau simple, meºterite din câteva scânduri subformã de ramã, iar la mijloc, pentru stabilitate, seaºezau douã scânduri în cruciº. Acestea sefoloseau nu mai pentru intrarea vitelor în curte saua carului cu boi.

Portiþe mici nu erau. Se folosea doar pârleazul(perelaz).

Cei care se trãgeau din neamul vlah (voloºân),îºi construiau porþi masive din lemn sculptat,model românesc tipic maramureºean, dupã carese inspirau ºi ceilalþi gospodari mai înstãriþi.

Mai târziu, au început sã aparã garduri dinscândurã aºezatã orizontal, obicei autentic ucrai -nean, apoi din ºtacheþi de scândurã (storþovâna)aºezaþi vertical ºi fixate în cuie.

Acum gardurile ºi porþile sunt moderne, avânddiferite modele, mãrimi ºi forme, ºi se construiescdin cele mai variate materiale: scândurã, fier for-jat, beton, material plastic etc.

La ucrainenii din Rona, s-a pãstrat un obiceifoarte frumos, legat de delimitarea hotarului,nemai întâlnit la alte neamuri, ºi anume: atuncicând se înjgheba o nouã locuinþã, tânãrul gospo-dar trebuia sã planteze la hotarul grãdinii sale sauîn preajma curþii un copac deosebit, care creºteaînalt ºi semeþ ºi care nu exista ºi la ceilalþi vecini,de preferinþã un nuc (horich), un gorun (gorun),salcâm (acaþ), frasin (iaseni), cireº sãlbatic (dâkacereºnea), pãr (hruºa, dâcika), un plop (topolea).Acest arbore avea o semnificaþie aparte. Era per-sonalizat ºi, atunci cînd se maturiza, indica de ladistanþe mari gospodãria cuiva anume.

Povesteau bãtrânii cã, încã din timpuristrãvechi, la hotar, se plantau atâþia copaci, câþicopii se nãºteau în familie, având credinþa cãviaþa, soarta ºi sãnãtatea fiecãrui nou membru de -pindea de dezvoltarea acelui copac. Dacã se nãº -tea un bãiat, atunci se punea un stejar (gorun,dub), simbolizând tãria de caracter, curajul, sãnã -tatea fizicã. Dacã se nãºtea o fatã, atunci se sãdeaun plop care creºte înalt ºi subþire (osâka). Plopul,în limba ucraineanã fiind un substantiv de genulfeminin, simboliza frumuseþea fizicã, sensibili-tatea, stabilitatea, dar ºi supunerea. Se ºtie cãplopul îºi înfige repede rãdãcinile în sol, sim-bolizând adaptarea rapidã pentru tânãra fatã careva pãrãsi casa pãrinteascã ºi se va duce la unastrãinã, atunci când se va cãsãtori.

(Continuare în numãrul urmãtor)

Anna RUªTI

Mårturii etnografice çi folcloriceale spiritualitåÆii populareucrainene din Rona de Sus

7Curierul UCRAINEAN


- Spuneaþi cã mama Dvs. e ºi scriitoare.Interesant – scrie ceva despre România?

Ca ºi mine, înainte de 1990, mama mea, OlhaStraºenko, membrã a Uniunii Scriitorilor dinUcraina, laureatã a unor premii literare, n-a ºtiutprea multe despre România, cu excepþia unorpoezii de Eminescu. Vãzând marele meu interes,s-a interesat ºi dânsa de istoria ºi cultura românã,a tradus, cu ajutorul meu (i-am pus la dispoziþietraduceri ad litteram) multe poezii de Alecsandri,Eminescu, Coºbuc, Bacovia, Beniuc. A scris ºicâteva poezii dedicate lui Eminescu – a atras-o ºifaptul cã marele clasic a lucrat ºi ca bibliotecar,meseria ei. A scris ºi o poezie despre Caragiale,despre mo mentul când acesta ºi-a citit primapiesã la Iaºi, la salonul literar al „Junimii”. Înromanul ei „ªiretul bizantin”, despre istoriaBizanþului din secolul al XII-lea, unele eveni-mente se desfã ºoarã pe teritoriul Românieiactuale. Anul acesta, mama a vizitat pentru prima

oarã Ro mâ nia, carea încântat-o foarte,mai ales statuile delân gã Uni ver sitateadin Bu cureºti ºi le -gen dele legate deele. Odatã reîntoarsãla Kiev, a scris o se -rie de „no te dedrum” despre Ro -mâ nia.

- Cum credeþi cã ar trebui sã se ac þio neze pen-tru a îmbunãtãþi relaþiile culturale dintre Ucrai naºi Ro mâ nia, cu precãdere accesul la cãrþiromâneºti, la limba românã, într-un cuvânt, lacultura românã?

Aº vrea sã fac o micã observaþie. Comu nicândcu centre culturale din România am observat cã,în primul rând, ele se strãduiesc sã aibã relaþii câtmai strânse cu etnicii români din Ucraina, deexemplu, din regiunea Cernãuþilor ºi Trans car -patia. Sigur, asta e foarte bine. Mi se pare, însã,cã, în afarã de românii de la noi, ar trebui sã ºtiecât mai multe despre frumoasa Dvs. þarã ºi alþioameni din Ucraina, pentru cã, dupã câte vãd, înafarã de persoanele care se preocupã direct decultura românã, ceilalþi inte lectuali nu prea ºtiumare lucru despre voi, cu excepþia generaþiilor depeste 50 de ani, care au învãþat ceva din culturaromânã în perioada comunistã. Sigur, multedepind de starea eco nomiei, care nu e rozã nici înUcraina, nici în România. Ar fi bine dacã ar exista

materiale despre literatura contemporanã românã,despre cultura românã mãcar în limba rusã; deexemplu, nu vãd, în limba rusã, nici un ghid alora ºelor României. Iar în Ucraina încã nu esteprea dezvoltat sectorul turistic, hotelurile suntfoarte scumpe ºi cu puþine servicii.

- Aþi participat la Simpozionul internaþional„Spaþiul lingvistic ºi literar românesc în perspec-tiva integrãrii europene“, Iaºi, 1-2 octom brie2004. Ce v-aþi propus sã subliniaþi în comuni-carea prezentatã?

Am vorbit despre istoria filologiei româneºtila Kiev, care îºi trage rãdãcinile din timpul luiPetru Movilã, mitropolitul Kievului, întemeie -torul Academiei „Petru Movilã” din Kiev. Ajunsmitropolit al Kievului, Petru Movilã nu ºi-a uitatobârºia. În cãrþile apãrute în Polonia de atunci(Rzeczpospolita) sub îngrijirea lui, se autodenu-meºte „prinþ al Moldovei”, iar pe filele de laînceputul unor cãrþi aºazã stema Þãrii Mol dovei,pe care o socoate blazonul familiei sa le. Se mân-drea cu originea lui românã, soco tin du-se coborâ-tor din familia legendarului Mu cius Scaevola.Deci, avem relaþii culturale din adâncul timpuluiºi trebuie sã le pãstram „ca pe ochii din cap”.

Aº vrea sã vã mulþumesc din toatã inima pen - tru frumosul prilej de a fi intervievat în legãtu rãcu românistica din þara mea. „Podurile culturale”ne vor ajuta, cu siguranþã, sã ne înþe le gem maibine, sã trãim mai frumos ºi mai armonios.

Interviu consemnat de prof. dr. Ofelia ICHIM

Limba românã la KievInterviu cu Serhi Lucikanyn,

conferenþiar la Catedra de lingvisticã generalã ºi

filologie clasicã a Institutului de Filologie al

Universitãþii Naþionale „Taras ªevcenko“ din Kiev

Joi, 18 noiembrie, la ora 18:00, s-adeschis oficial cea de a XVII-a ediþie a Târ -gului Internaþional GAUDEAMUS - Carte deînvãþãturã, manifes tare iniþiatã ºi organizatãde Radio România.

Printre cei care au participat la des -chiderea Târgului Internaþional GAUDEA-MUS - Carte de învãþãturã, s-au numãrat ºiDemeter Andras, preºedinte director gene ralal Societãþii Române de Radiodifuziune, Vla -di mir Epstein, directorul evenimentului, dar ºifostul pre ºe din te Emil Constantinescu ºi mi -nis trul Edu ca þiei ºi Cercetãrii, Daniel Funeriu.

„Gaudeamus este un proiect de echipã ºide suflet“, a spus Demeter Andras, la des chi -de rea Târgului de Carte GAUDEAMUS. El asu bli niat cã GAUDEAMUS a devenit, de-alungul timpului, „un adevãrat fenomen“.

În deschiderea târgului, amba sa do rulBelgiei la Bucuresti, Leo d'Aes, ºi amba -sadorul Italiei în România, Mario Cospito, audeclarat cã îºi doresc ca þãrile lor sã fie din ceîn ce mai bine reprezentate în industria edito-rialã din România.

Uniunea Ucrainenilor din România a fostprezentã ºi în acest an la Târgul GAUDEA-MUS cu o colecþie importantã de cãrþi nouapã rute. La standul UUR au putut fi admirateoperele renumiþilor scriitori ºi poeþi ucrai -neni, precum ºi traduceri. Dintre autorii pre -zenþi la târgul internaþional de carte îimenþionãm pe dnii Ion Robciuc, Ioan Rebu -ºapcã, Ivan Covaci, Mihai Traista, Nico laeCorneºcian, Nicolae Corsiuc, Corneliu Irod,ªtefan Tcaciuc, Mihai Mihailiuc ºi alþii.

Începând cu acest an, Târgul de CarteGAUDEAMUS va avea, la fiecare ediþie, uninvitat de onoare. Invitatul special al ediþieidin acest an a fost Belgia, Valonia-Bruxelles,iar preºe dinte de onoare al târgului - JacquesDubois, filolog romanist, profesor la Uni -versitatea din Liege, expert în opera luiGeorges Simenon. În cele cinci zile de târg,la „marea librãrie“ s-au lansat volume alecâº tigãtorilor Premiului Nobel pentru Lite ra -turã, autori români consacraþi, romane la

modã cu vampiri ºi cãrþi semnate de politi-cieni cu velei tãþi literare.

Vladimir Epstein, directorul Gaudeamus adeclarat cã, aflându-ne într-un an de crizã,este o realizare faptul cã Târgul GAUDEA-MUS are loc. „Având în vedere faptul cã, înRo mânia, distribuþia de carte nu func -þioneazã, târgul este un moment de vârf dinpiaþã“, a spus dl Epstein, subliniind cã orga-nizatorii îºi doresc mai mult decât oricând ca„târgul sã fie o mare ºi minunatã librãrie“.

În premierã, la Gaudeamus, s-a lansat unpro gram inedit, importat de afarã, „Book -crossing în România“, care prevede transfor-marea Bucureºtiului într-o mare bibliotecã ºicare funcþioneazã dupã un principiu original:cineva lasã într-un loc public (autobuz, parc,cafenea) o carte pe care ºi-ar dori ca o altãpersoanã sã o citeascã. Pe una dintre coper -tele cãrþii este trecut un cod care este înregis-trat pe site ºi un set minimal de instrucþiuni.Persoana care gãseºte cartea are datoria sãanun þe acest lucru pe site, sã o citeascã, sãpos teze pe site o scurtã recenzie ºi apoi sã re -punã volumul în circulaþie. A fost un subiectmult discutat în întreaga lume.

Anul acesta au participat peste 380 de edi-tori, distribuitori de carte, instituþii culturaleºi de învãþãmânt din România ºi alte þãri,având loc circa 500 de lansãri de carte. ÎnPavilionul Central Romexpo au fost prezenþimii de vizitatori dornici sã profite de ofertaextrem de gene roasã prezentatã de cel maiimportant eveniment al anului dedicat cãrþii.

Târgul de Carte GAUDEAMUS a adunatmii de iubitori de literaturã care au profitat dereduceri de preþ ºi de lansãrile-evenimentcare au avut loc pe parcursul celor 5 zile lastandurile editurilor.

Ne bucurãm cã de fiecare datã sunt pre -zenþi din ce în ce mai mulþi iubitori de lecturãla Târgul de Carte, cãci dupã cum spunea ºiscriitorul Henry David Thoreau „Cãrþile suntavuþia tezaurizatã a lumii ºi moºtenireapotrivitã pentru generaþii ºi naþii“.

ªtefania GANCIU

Târgul de Carte GAUDEAMUS

În luna noiembrie 1997, preºedintele Ucrainei asemnat decretul privind „Ziua scrisului ucrainean ºi alimbii ucrainene“. În acest document se aratã cã, dininiþiativa unor organizaþii ale societãþii civile ºi avândîn vedere rolul deosebit al limbii ucrainene în consoli -darea societãþii, se instituie „Ziua scrisului ucraineanºi a limbii ucrainene“ care se va marca, în fiecare an,la 9 noiembrie, în ziua cinstirii memoriei preacuviosu-lui Nestor cronicarul.

Scopul acestui demers este atragerea atenþiei asupraistoricului tipãririi cãrþii în Ucraina ºi a problemelor cucare se confruntã aceasta astãzi.

Cele mai importante momente din istoria culturiiucrainene sunt renumitele monumente scrise, ca Evan -ghe lia din Reims, dusã în Franþa de Anna, fiicacneazului kievean Iaroslav Mudryi, Evanghelia luiOstromir, consideratã cel mai vechi ºi mai exact datatmonument al artei manuscrise, Psaltirea de la Kiev.

Începând din secolul al XIV-lea ºi pânã în secolulal XVIII-lea, pe teritoriul Ucrainei funcþiona limbaucrai neanã veche care se folosea în scris. În secolul alXIX-lea, apare limba ucraineanã nouã care devineulterior limba literarã contemporanã. Iniþiatorul ei estescriitorul Ivan Kotlearevskyi, iar fondatorul - marelepoet ucrai nean Taras ªevcenko. La baza limbii ucrai -nene literare contemporane stau graiurile vorbite înzona centralã de pe Nipru.

Limba ucraineanã este limbã de stat a Ucrainei. Eaeste, de asemenea, limba maternã a ucrainenilor caretrãiesc în afara graniþelor Ucrainei: în Rusia, Belarus,Kazahstan, Polonia, Slovacia, România, Canada,SUA, Australia ºi alte þãri. Limba ucraineanã este vor-bitã de aproape 47 de milioane de oameni, fãcândparte din primele 20 de limbi cu cea mai mare rãs pân -dire în lume.

Conform datelor Recensãmântului populaþiei din2001, limba ucraineanã era consideratã drept limbãmaternã de 67,5% dintre locuitorii Ucrainei, limbarusã de 29,6%, iar 2,9% din populaþie considera dreptlimbã maternã o altã limbã.

Ion ROBCIUC

ziua scrisuluiucrainean çi a

limbii ucrainene


Existã în popor o legendã. În timpul potopului,Noe ar fi luat pe Arca sa, la porunca luiDumnezeu, câte o pereche din fiecare vie þui toare.Se crede cã, la terminarea potopului, Arca lui Noear fi poposit pe meleaguri dobrogene . Explicaþiafiind flora ºi fauna extrem de diversificatã a aces-tei zone. Argu mentul adus este legat de existenþaunei roci cu formã de barcã pe colina Iacobdealde 341m. Copiii i-au dat acestei formaþiunicurioase numele de „La bãrcuþa“. Conform legen-dei aici ar fi poposit Arca lui Noe!

O curiozitate deosebitã în zonã o reprezintãlacul Iacobdeal (lacul de inimã sau lacul La fân-tâna). Este ascuns, fiind înconjurat de stânci ºiversanþi, fiind destul de greu dedescoperit. Punc tul de reper esteexistenþa unor construcþii din betonpãrãsite as tãzi, ce serveau fosteimine. Imaginea peisajului care cu -prinde lacul ºi versanþii ce-l încon-joarã te uimesc.

Piatra de Iacobdeal se pare cã seextrãgea cu mijloace rudimentarechiar de pe timpul Imperiului Otoman. DupãRãzboiul de Independenþã din 1877-1878,Dobrogea se alipeºte României, fapt ce a accele -rat refacerea ºi modernizarea întregii þãri. Începe

perioada marilor construcþii. Numai în acest þinutdobrogean se construieºte podul de la Cernavodã,podul Constanþa, folosindu-se granitul din zonaamintitã. Primii exploratori ai granitului au fostpietrarii italieni. România, fiind în plin avânt eco-nomic, era un fel de „terra promessa“ cãtre carese îndreptau speranþele de câºtig, pentru o viaþãmai bunã. O mãrturie, în acest sens, o adu ce per-manentizarea comuni tãþii italie ne, venite pe aces-te locuri, pe la sfârºitul secolului al XIX-lea.Dupã o bunã ºe dere la Iacobdeal, italie nii se vor

stabili definitiv la Greci, chiar sub poalele mun -telui de unde extrãgeau granitul. Zona acoperitãde apã (la cul Iacobdeal) a fost un punct deextracþie a unui granit foarte dur. Aceastã apã aizvorât din adâncul zonei her cinice, a HortuluiNord Do brogean.

Este un lac aparte prin modul de formare,putând fi inclus în rândul celor antropice, luândnaºtere prin activitate umanã.

S-a format într-o cuvetã, rezultatã din extra ge -rea pietrei dure, rocã eruptivã, folositã în: con-strucþii, pavaje, terasamente de cale feratã, con-solidarea digurilor etc.

Prin dinamitare, s-a ajuns în adâncul masi vu -

lui granitic atingându-se un filon de rocã durã,feldspaticã, greu de prelucrat. De aici necesitateaexcavãrii a douã galerii în masa pietroasã. Astfel,au fost intersectate unele straturi acvifere cu debit

bogat, aflate sub presiune, care auieºit „la zi“ în lungul excavaþiei, cumultã forþã, umplându-le cu apacare, apoi, s-a revãrsat, ocupândcuveta carierei.

Aici exploatarea rocii s-a între-rupt, locul „cãldãrii granitice“ fiindluat de lacul cu formã de inimã,configuraþie determinatã de o micãpeninsulã, situatã pe latura dinsprerãsãrit.

„La fântâna“ este unlac de sine stãtãtor. Nu arelegãtu rã cu o altã unitateac vaticã. În el nu se var sãnici o apã curgã toa re. Nuare niciun ca nal de scur -

gere spre Dunãre. Roca gra ni ti cã, ce-lînconjoarã, îi conferã as pectul de „cãl-dare“, de parcã ar fi un lac glaciar ºi nuantropic.

Se alimenteazã pe douã cãi: pe calesubteranã, din izvoare ale cãrui numãrnu este cunoscut, deºi s-au întreprinsscu fundãri pe fundul lacului ºi în ga le -rii le sale de cãtre scufundãtori, cer ce tãrilimnologice etc.; de la suprafaþã; dinprecipitaþii (ploi, topirea zãpezilor etc).

Volumul lacului este influenþat atât de clima tularid de nuanþã continental-sub me diteranianã, câtºi de aportul de apã venit din izvoare. Volumul ºinivelul acestuia este fluctuant. Cota apelor laculuivariazã între 6-7 metri ºi 30-35 de metri.

Suprafaþa este influenþatã de nivelul apei. Lanivel maxim, suprafaþa luciului ajunge pânã la unhectar.

Roca graniticã pe care s-a format, alcãtuitã dincuarþ, feldspad, micã etc., dar ºi cu un oarecareconþinut de radon, face ca apa lacului sã aibã oradioactivitate mai ridicatã, fiind abioticã. Aºa seexplicã faptul cã elementele biotice, vegetaþie,faunã sunt sãrace. Este un lac auster, fãrã vege-

taþie acvaticã în vecinãtatea malurilorsale. Nu este prezent niciun fir de stuf,papurã, rogoz, pipirig, lintiþã saunufãr etc., aºa cum ar fi normal. Faunapiscicolã este redusã, deºi populãrilecu peºte de Dunãre au fost repetate.Cei existenþi sunt piperniciþi. În jurullacului nu existã broaºte.

Având un anume specific propriu,lacul „La fântâna“ poate fi inclus în aria atracþii -lor turistice din nordul Dobrogei pentru: modulsãu de formare, unic în þarã, de lac antropic pemasiv gra nitic; austeritatea peisajului, vegetaþiade stepã ierboasã din jurul sãu; forma de inimã într-ocãldare; este un lac care nu seacã, apa sa men -þinându-se rece ºi în verile toride; interesantã estelimpezi mea apei ºi culoarea ca de sma rald.

Unicitatea locului ºi originalitatea lui, aura le -gen darã care îl înconjoarã, sunt tot atâtea ispitepentru cei care doresc sã viziteze peisajedeosebite.

Virgil RIÞCO

CuriozitåÆile lacului Iacobdeal

M-au bucurat mult întâlniri le mele cufemeile ucrainence din satul Sinãuþi, comunaMihãileni, unul din cele trei sate cu locuitoriucraineni (în afarã de Ro go jeºti ºi Cândeºti) dinaceastã comunã a judeþului Bo toºani. Aceastãbu cu rie s-a nãscut din faptul cã o parte dintrefe meile ucrainence din Sinãuþi au rãspuns

activi tãþilor planificatede organizaþiile de fe -mei ale filialei UURBo toºani.

Aºadar, l-am sãrbã-torit îm preu nã, la tim-pul potrivit, pe ma re le

nostru poet Taras ªev cen ko,altãdatã ne-am întâlnit la biser-ica din Si nãuþi. Atunci am fostajutatã de tânãrul preot Iu lian-Ilie Ivaniciuc, parohul bisericiimai sus amin tite. Pe parcursulîntâlnirilor am aflat cã femeileucrainene din Sinãuþi sunt la felde bune mame, bunici, gos po -dine precum mamele, bunicile ºigos podinele din Cân deºti Unu.Ele ºtiu cum se þese un covor,un lãi cer, o carpetã etc., croºe -teazã, îm ple tesc, gã tesc, cresccopii ºi ne po þi ºi îi edu cã în spiri -tul dra gos tei de limbã maternãucrai neanã. Aceas ta m-a bucuratcel mai mult.

Mi-au povestit cã acasã vor -besc în limba ucraineanã cucopiii ºi nepoþii lor. M-au im -

pre sionat foar te mult când unele dintre elemi-au recitat poezii de Taras ªev cenko în fru-moasa ºi bogata noas trã lim bã maternã.

Femeile din Sinãuþi s-au bucurat cã Orga ni -zaþia fe mei lor ucrai nen ce nu le-a uitat ºi le areîn vedere.

Cele mai conºtiente ºi mai ac tive ucrainencedin Sinãuþi sunt: Zahariuc Eca terina, Mi hai liucLi liana, Nechiforiuc Liliana, Þicalo Silvia, Iur -che vici Silvia, Hrenciuc Donea, Þicalo Elena,Fercalo Ma ria, Irim ciuc Silvia, Boiciuc Ele na,Bidalach Ecaterina, Hren ciuc Au relia, BoiciucDom nica º. a.

Un consistent ajutor am primit din parteadnei educatoare Aurelia Bidalach, fiicã a satuluiSinãuþi.

La fiecare sfârºit de acþiune femeile ºi-auexprimat dorinþa de a activa pe linie culturalã.Sã ne ajute Dumnezeu!

Olimpia IVANICIUC

SinåuÆi - sat cu locuitori ucraineni

Ucrainence din Sinãuþi


Pentru mine este omare bucurie, o onoare,faptul cã am fost solicitatsã rostesc LAUDATIOpentru unul dintre ceimai distinºi muzicieni aiCaraº-Severinului, pro -fe sorul, dirijorul, etno -mu zicologul ºi com po -zito rul ucrainean, IvanLiber.

Elogierea unui „grãdinar“ a lui Orfeu ºiEuterpe poate fi o LAUDA, o cântare de slavã,un imn, ori, mai degrabã, având în vedere tim-pul zilei în care îl omagiem pe dl Ivan Liber,„LAUDES MATUTINALES“.

Descendent al unei familii de þãrani agricul-tori din localitatea Ruscova, judeþul Mara mu -reº, Ivan Liber, unul dintre cei ºase fraþi, s-anãscut la 05.02.1932. ªcoala primarã ºi gim-naziul le-a urmat în comuna de obârºie, iarªcoa la Normalã de învãþãtori ºi ªcoala Popu -larã de Artã în Sighetu Marmaþiei. Desã vârºireastudiilor muzicale s-a petrecut la Conser vatorulde Muzicã „Ciprian Porumbescu“ din Bucu -reºti.

Iatã biografia simplã a unui om, unul dintrecei 3.256 de ucraineni din judeþul Caraº-Severin, dar nu a unui om obiºnuit, ci a unui omîntre oameni, a unei personalitãþi a vieþii cultu -rale ºi artistice, calitate care o vom dovedi încele ce urmeazã.

Ne-am întâlnit prima oarã în Lugoj la cursulextern al dirijorilor de cor, organizat de CasaRegionalã a Creaþiei Populare ºi a MiºcãriiArtistice de Amatori din Banat. Am beneficiatatunci de îndrumarea unor profesori de marcãîntre care Dimitrie Stan, un bãrbat hotãrât,directorul Casei Creaþiei Regiunii Banat ºiNicolae Ursu, cu chipul sãu blând ºi cu unsuflet mare. Ne-am despãrþit atunci ca sã neregãsim dupã mulþi ani pe strada ªtirbei Vodãdin Bucureºti la examenul de admitere de laConservator când, cuprinºi de teamã, am ticluitun catren umoristic sã uitãm de emoþii: „Sibemol ºi fa diez / Vin nevastã sã mã vezi, / Fadiez ºi mi bemol / Þãran la Conservator... “/.

Ne-a unit, probabil, unul dintre principiileprezente în domeniul artelor, cel al contrastelor:de-o parte, un ucrainean blond, de alta, unromân brunet, o bicordie disonantã care dupãlegile armoniei clasice se rezolvã întotdeaunaîntr-un acord consonant, un acord al pãruluicãrunt.

Cine este, de fapt, Ivan Liber ºi ce reprezin-tã el pentru ºcoala muzicalã din judeþul Caraº-Severin ºi nu numai de aici?

Este un dascãl modest de la þarã care a ºtiutsã-ºi onoreze profesia depãºindu-i pe mulþimuzicieni „urbaniºti“, prin tot ceea ce a realizatîn activitatea sa ºcolarã, extraºcolarã ºi, maiales, extradidacticã.

Dupã ce ºi-a construit un spaþiu de lucrumodern, un cabinet de muzicã, a înþeles sãurmeze calea unor precursori, precum GeorgeBreazul ºi Timotei Popovici care au alcãtuit oserie de manuale necesare predãrii muzicii.Astfel, cele douã culegeri de cântece pentru ele-vii ucraineni din clasele III-VIII ºi I-X, apãrutela Editura Didacticã ºi Pedagogicã din Bu cu -reºti în anii 1972 ºi 1996, ni-l înfãþiºeazã peautor ca pe unul dintre reprezentanþii pedago -giei muzicale din zilelele noastre.

Dominat întreaga sa viaþã de magia muzicii,omul de la catedrã a dãruit din preaplinul cu -noº tinþelor sale, puilor de ucraineni, prin inter -me diul cântecului, cunoºtinþe, priceperi, reu -ºind sã le formeze ºi deprinderea de a asculta,de a interpreta muzica. Odatã cu acestea a în -de plinit cele trei datorii de onoare, funcþia cog -ni tivã, eticã ºi esteticã.

Dar directorul de ºcoalã nu a fost mai prejosdecât profesorul de muzicã. În aceastã ipostazã,Domnia Sa a vegheat asupra bunei desfãºurãri a

învãþãmântului din comuna Copãcele. Recoltaseminþelor semãnate între anii 1958-1989, anide manageriat, demult a început sã dea roade.Zecile de intelectuali: profesori, ingineri, me -dici, economiºti, poeþi ºi scriitori de limbaucraineanã, iatã cu ce se poate mândri conducã-torul colectivului didactic de la ªcoala dinCopãcele, ai cãrei membrii, fireºte, au avut unrol deosebit.

Robit de fascinaþia culorilor peisajului rus-tic, douã dintre ctitoriile sale corale poartãnumele „Alunul verde“ ºi „Mãlinul roºu“, alã-turi de „Mlãdiþe“ ºi „Copaceleana“.

Corul de copii „Mlãdiþe“ al ªcolii Generaledin comuna Copãcele a constituit pentru diri-jorul Ivan Liber, „pepiniera“ celorlalte trei for-maþii de muzicã vocalã. Gruparea s-a aflat înculmea progresului artistic în anul 1953 când aobþinut un important premiu la Concursul Re -gional al Pionierilor ºi ªcolarilor. Cu ansamblulrespectiv proferorul Liber a participat, ani larând, la Festivalul Corurilor de Copii ºi Tineret„Timotei Popovici“ de la Marga unde, ca pre-tutindeni, a adus o notã aparte prin costumulpopular, emisia vocalã ºi repertoriul specific.

Corul mixt „Alunul verde“, preluat de laînvãþãtorul Roman Hortenciuc, în anul 1951,continuã sã activeze sub bagheta profesoruluiIvan Liber, promovând un repertoriu bogat ºidivers de provenienþã româneascã ºi ucrai -neanã.

Acest cor împreunã cu Grupul vocal feminin„Copaceleana“ au purtat faima miºcãrii coralis-tice din judeþul nostru în þarã ºi peste hotare înþinuturile de baºtinã ºi nu numai: Cernãuþi(1993, 1994), Chust ºi Sokyrneþea - UcrainaSubcarpaticã (1991), Kula - Serbia (1991) ºiSvidnek - Slovacia (1992).

Ivan Liber, de la o vârstã fragedã, a fost atrasde „Tinereþea fãrã bãtrâneþe ºi viaþa fãrã demoarte“ a folclorului zãmislit de poporul sãu.Deunãzi, ne-a mãrturisit cã, învãþãtor fiind,înzestrat cu talent muzical ºi cunoºtinþe deteorie a muzicii, a purces la culegerea „dupãauz“ a cântecelor de origine ucraineanã cu olinie melodicã „giusto silabicã“, mai puþinmelismaticã, într-un sistem ritmic divizionar,uºor de notat. ªi-a amintit chiar de prima sa„iubire“ în materie de cântec scris în notaþialiniarã: „Koly iºov vid svoiei meloi“ („Cândveneam de la mân dra mea“). O seamã de alteproducþii fol clo rice au umplut paginile peri-odicelor ucrai ne ne din þarã ºi din strãinãtate,purtând semnãtura folcloristului I. Liber.

Activitatea sa etnomuzicologicã a fost încu-nunatã de apariþia, în anul 1986, la EdituraKriterion din Bucureºti, a antologiei „Zelenaliºcena“, realizatã pe baza cercetãrii a cinci „de -pozite folclorice“ de o structurã cu totul spe ci -ficã, asemenea cuburilor minuscule de piritãgalben-aurie încastrate în masivitatea minereu-lui, cinci localitãþi cu populaþie ucrai neanã:Copãcele, Cornuþel ºi Zorile din judeþul Caraº-Severin, Criciova ºi Pãdureni din judeþul Timiº.

Drumul parcurs de la primul cântec cules laaceastã monografie, de la diletantism la profe-sionism, a trecut prin acea perioadã când, stu-denþi fiind la Conservatorul de Muzicã „CiprianPorumbescu“ din Bucureºti, am deprins marilesecrete împãrtãºite nouã în sãlile de curs deprofesorii Vasile Dinu, Florin Georgescu ºiMarea Doamnã a folcloristicii româneºti, Emi -lia Comiºel.

Amatorii de fol-clor mu zi cal autentic pot gãsi în culegerea luiIvan Liber mai toate genurile mu zicii popularea ucrainenilor. Majoritatea crea þii lor înregis-trate i-au ieºit în cale, le-a întâlnit în fiecare ziaºa cum îþi revezi prietenii, rudele. Altele însãcare înfloresc precum florile de cactus, arareori,a trebuit sã fie cãutate mereu, cu asiduitate, încele mai adânci straturi ale memoriei colectiveºi recuperate de colecþionar.

Protagonistul nostru a explorat ºi zona obi-ceiurilor din Ciclul vieþii de familie, dovadãfiind studiul „Nunta copacelenilor“ (Orizont -1987).

Se ºtie, de asemenea, interesul ºi efortul de -pus în temeluirea unui Muzeu al Satului caretezauriza valori ale culturii materiale, de interesetnografic.

Stãpân pe legile armoniei ºi polifoniei, IvanLiber a prelucrat ºi armonizat o seamã de cân-tece populare fãrã a întina frumuseþea nativã aacestor creaþii. Mai mult, a îndrãznit ºi chiar areuºit sã îmbogãþeascã repertoriul corurilornoastre cu compoziþii originale. În acest sensre comandãm celor interesaþi antologia „Coruri“pe versurile regretatului poet ucrainean ªtefanTcaciuc.

Spectrul tematic larg: dragostea ºi admiraþiafaþã de frumuseþile naturii, iubirea pãrinteascã,prietenia ºi viaþa de familie cu luminile ºi um -brele ei, oferã posibilitatea dirijorilor sã aleagã,dupã preferinþã, compoziþiile cu prizã la publi -cul meloman.

Ritmurile, uneori blânde, alteori sprinþare,melodiile unduitoare, armoniile bine construite,ºi firesc înlãnþuite, sunt câteva repere ale aces-tor creaþii demne de luat în seamã.

Fericitã logodnã între versurile poetului ªte -fan Tcaciuc ºi ritmurile, melodiile ºi armo nii lecompoziþiilor lui Ivan Liber vor reverbera prinintermediul corurilor ucrainene din þarã ºi depeste hotare atâta vreme cât va înflori „alunulverde“, acest simbol al perenitãþii vieþii ºi arteipe întregul pãmânt.

A trãit deopotrivã bucuriile recunoaºteriizbaterilor sale ºi tristeþile nepãsãrii celor insen-sibili adunaþi într-un cor al surzilor care au înþe-les sã-ºi trãiascã viaþa în întunericul de dincolode lumina frumosului.

A fost, este ºi, sigur va continua sã fie, mi -sio nar al celei mai frumoase arte, MUZICA.

Funcþia de preºedinte al Uniunii Ucrai ne ni -lor din Banat, filiala Caraº-Severin este dovadapreþuirii de care se bucurã Ivan Liber în rândulconaþionalilor sãi.

Împreunã cu dna înv. Marika, soþia sa, cucolegii, cu unii dintre edilii comunei, a reuºit sãfacã din ªcoala ºi Casa de Culturã din Copã ce -le, temple ale Binelui, Frumosului ºi Ade vã -rului

În concluzie, toate aceste mãrturii reprezintãtot atâtea motive pentru susþinerea hotãrâriiCon siliului Judeþean ºi a „întâi stãtãtorului“aces tui for administrativ, dr. ing. Sorin Frunzã -verde, privind acordarea titlului de „Cetãþeande Onoare“ al judeþului Caraº-Severin dlui pro-fesor, dirijor, etnomuzicolog ºi compozitor IvanLiber. ªi, pentru cã am uzat adineauri de o sin-tagmã din domeniul teologiei, de ce n-aº în che -ia cu o apreciere din aceeaºi sferã semanticã: „Vrednic este!“ FE LICI TÃRI!

prof. univ. dr. Dumitru JOMPAN

Laudatio profesorului,Laudatio profesorului,dirijorului, etnomuzicologuluidirijorului, etnomuzicologuluiçi compozitorului Ivan Liberçi compozitorului Ivan Liber


S-o luãm metodic, adi cã de la 1 sep -tem brie, data la care debuteazã anul bise -risesc ºi pânã la Anul Nou.

Pe data de 8 septembrie, NaºtereaMaicii Domnului, este hramul bise ricii dinMã ri þeia Micã, prilej cu care la bisericãslujesc mai mulþi preoþi, iar la sfârºitulslujbei, sãtenii îi ospãteazã pe cei veniþidin alte localitãþi.

La data de 26 octombrie este hram laCãlineºti-Enache, fiind sãrbãtoarea Sf.Dimitrie Izvo râ to rul de Mir.

În fiecare an, sâmbãta de dinainteaSfântului Dimitrie, în toate satele comuneiDãr mãneºti se pomenesc cei trecuþi înlumea de dincolo. Gospodinele coc colaci,frumos împletiþi care, împreunã cu mere,pere etc. ºi o lumânare, se dau de pomanãcunos cuþilor de sufletul celor dece daþi. Sespune, primiþi aceastã po ma nã pentrusufletul rãposatului cu ta re sau cutare.

La data de 1 noiembrie, este hram la Dãnila,de Sf. Doctori fãrã de arginþi Cosma ºi Damian.

Adevãrul este cã hramurile nu sunt ceea ceau fost pe vremuri. Lumea parcã s-a înrãit, s-aînstrãinat, mulþi sunt plecaþi prin strãi nãtãtate,nu se mai fac strânsuri, cei tineri nu mai ºtiucum arãta un „ghirist“ ºi nici cine a fost Costicãdin Dã nila sau Haraluþã, sau fraþii Lucan. Duseau fost toate...

Am sãrit peste faptul cã usturoiul trebuieplantat pânã la Sfântul Dimitrie, dupã aceastãdatã, doar vã duvele mai pot face acest lucru.Tot pânã la aceastã datã trebuie pus porumbul încoºare ºi mãturate ogrãzile.

De Soborul Sfinþilor Arhangheli Mihail ºiGavril nu avem hramuri în comunã, dar cei deaici merg la hram la Cãlineºti-Cuparencu sauTodireºti.

O altã sãrbãtoare, care trece în uitare este Sf.Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocro ti torul

Româ niei. Pe vremuri se furau porþile de lacasele în care erau fete de mãritat ºi apoi trebuiasã le cauþi prin tot satul. Tatãl meu, Nistor, tre-

cut la cele veºnice, mi-a povestit cã pe vre-muri, de un Sf. Andrei, flãcãii din MãriþeiaMicã au furat porþile mari ºi portiþele de lamai toate casele ºi cu ele au acoperit ºuraunui consãtean, care nu avea aco pe riº, iarîn vârf au urcat o cãruþã.

Vine la rând sãrbãtoarea Sf. Ierarh Ni -co lae. Pânã la Revoluþia din decembrie1989 nu s-a ºtiut de Sf. Nicolae, dupãaceea a devenit mai mult o sãrbãtoare co -mer cialã.

ªi aºa, încet-încet ajungem la NaºtereaDomnului - Crãciunul, unii au postit în totpostul, alþii, cei mai mulþi, nu.

În seara de Ajun (Perºyi Sveatyi Vecir)dupã ce s-a stat la masã, se merge cu „ve -cerea“. Vizi ta se întoarce de Ajunul Bo bo -tezei. Flã cãii ºi gos podarii aproape cã numai merg cu colindul. Pãcat!

Anul Nou! Încet-încet, trece parcã peneobservate.

Vine apoi Boboteaza, care încheie sãrbãto-rile de iarnã. Ne aºteaptã un nou an de crizã,care parcã nu se mai sfârºeºte. Majoritatealocuitorilor, urmãresc tradiþiile ce se pierd latelevizor. O sã ajungem sã nu mai ºtim de undevenim ºi nici încotro ne îndreptãm.

La urma urmei, ne meritãm soarta dacãuitãm ºi nu pãstrãm tradiþiile.

Kolea KURELIUK

TradiÆii din Dårmåneçti

Primiþi aceastã pomanã...

(Urmare din pagina 4)

ªi cum mã încãpãþânez întotdeauna sã vor bescliber ºi nu-mi place sã memorez cursurile, vãdaþi seama cã la examinare mai uitam cu vin te le,mai fãceam câte un dezacord ºi eram taxa tã... ªicât mã pregãteam!!!... Povesteam aca sã, de unasingurã, textele citite ºi când apãream în faþadomnului profesor gafam, eu care vroiam sã-limpresionez!!!... Sã ºtiþi, domnule profesor, cãvã respect foarte mult, chiar dacã atunci când neîntâlnim vã salut în fugã. Mi-e ruºine cã nu m-am ridicat la nivelul aºteptãrilor dumnea voastrã.Dar gata cu mãrturisiri le...

Dupã prezentarea absolvenþilor specializãriide ucraineanã, a urmat un program artisticsusþinut de ansamblul de dansuri ,,Kozaciok“

din Bãlcãuþi - instructor Petru ªoiman, care acuprins dansuri tradiþionale ucrainene ºi mini-sceneta „Ciuboþelele“ ce se bucurã de o bunãprimire peste tot unde este prezentatã, de aceastãdatã fiind apreciatã ºi de delegaþia de profesoride la Universitatea Naþionalã „Iuri Fedkovyci“din Cernãuþi, care impresionaþi fiind de evoluþiaartiºtilor bãlcãuþeni i-a rãsplã tit cu delicioaselebomboane de ciocolatã ucrai nene. Alãturi dedansatorii de la „Koza ciok“ a evoluat ºiLoredana Draga-Pro þiuc, absol ventã ºi dum-neaei a secþiei de ucrai neanã. Pre zentarea spec-tacolului a fost asiguratã de Convalia Hre hor -ciuc.

Dupã servirea prânzuluila cantina universitãþii, laorele 15, paticipanþii s-aureu nit pentru deschidereaSesiunii Internaþionale deCo municãri ªtiinþifice „Ol -ha Kobyleanska“.

Acþiunea a debutat cuprezentarea domnului Kuz -ma Smal, cunoscut folclo - rist ºi etnomuzicolog dinUcraina, care de ceva timpface echipã cu domnul pro-fesor Ioan Chideºciuc,amân doi ocu pându-se decu legerea fol clorului ucrai -nean din diverse zone ale

Ro mâniei lo - cuite de ucraineni. A fost oexpunere interesantã, presãratãcu exemplificãri muzicale. Astfelam aflat, printre altele, cã uneoriversuri în ucraineanã cum ar fi„Sumno meni sumno“ sunt cân-tate pe melodii româ neºti, cu -noscutele doine. Am ascultatromanþa ,,Sã-mi cânþi, cobzarbãtrân, ceva...“, acest celebrucântec ale cãrui versuri ºi a cãruimuzicã aparþin preotului, poetu-lui ºi compozitorului Isydor Vo -rob kevyci, în interpretarea dom-nului Smal (în limba ucraineanãºi cea polonã) ºi în interpretarea

domnului Ioan Chideºciuc în limba românã.Nevrând sã rãmânã mai prejos, domnul profesorPaul Romaniuc a interpretat în faþa celorprezenþi o piesã, tot în trei limbi: ucrai nea nã,românã ºi maghiarã. De asemenea, în inter-pretarea domnului Kuzma, am ascultat ºi melo-dia preferatã a Olhãi Koby leans ka. Mai no tãm ºiapelul domnului profesor Volodymyr Antoficiukadresat absolvenþilor secþiei de ucraineanã de ase implica în editarea de cãrþi cu tematicãucraineanã - creaþii proprii, tradu ceri etc.

A urmat împãrþirea participanþilor la sesiunepe secþiuni, astfel: secþiunea ,,Olha Koby leans-ka“ - moderatori prof. dr. Liudmyla Tkaci, conf.

dr. Oleksandr Popovyci, insp. Lucia Mihoc;secþiunea ,,Interferenþe româno-ucrainene“ -moderatori prof. dr. Ion Robciuc, lector univ. dr.Anamaria Herþanu, conf. dr. Redeva Iaroslav;secþiunea ,,Culturã ºi civilizaþie“, moderatoriprof. drd. Paul Romaniuc, prof. Ioan Chideºciuc,lector dr. Monica Bilauca.

Mai trebuie amintit ºi faptul cã fondatoriisecþiei de ucraineanã din cadrul Universitãþii„ªtefan cel Mare“ din Suceava sunt: CorneliuRe guº, Ion-Horia Bîrleanu, Rodica Nagy, IoanOprea, Florian Bratu ºi Aura Hapenciuc. Notãmºi cã Sesiunea Internaþionalã de Comunicãriªtiin þifice „Olha Kobyleanska“ a fost organizatãde Departamentul de limba ºi literatura ucrai -neanã din cadrul Catedrei de limba ºi lite ra turaromânã a Facultãþii de Litere ºi ªtiinþe ale Co -mu nicãrii de la Universitatea „ªtefan cel Mare“din Suceava.

Manifestarea s-a bucurat ºi de sprijinul UURºi de cel al IªJ Suceava.

A trecut un deceniu de când s-a nãscut secþiaucraineanã de la Universitatea suceveanã...Mulþi ani înainte, plini de împliniri! Sã fie aceºtiani însoriþi cum a fost ºi ziua de 13 noiembrie2010 când ne-am întâlnit cu toþii la Suceava pen-tru a depãna amintiri ºi a ne destãinui visele. Labunã vedere!


Ansamblul de dansuri „Kozaciok“

O parte a ansamblului „Kozaciok“

7Curierul UCRAINEAN

Au trecut zece ani de când la Universitatea„ªtefan cel Mare“ din Suceava, în cadrul Fa -cultãþii de Litere ºi ªtiinþe ale Comunicãriifiinþeazã specializarea Limba ºi literatura ucrai -neanã. Cu acest prilej, fondatorii secþiei deucraineanã, profesori, foºti ºi actuali studenþiºi-au dat întâlnire sâmbãtã, 13 noiembrie 2010,pentru a marca într-un cadru festiv acest eveni-ment aniversar.

În aula „Iosif Shimdt“, la orele 10 aledimineþii, au început depãnarea amintirilor, tre-cerea în revistã a realizãrilor ºi adresarea demesaje. Mo de ratorul discursurilor a fost conf.univ. dr. Lumi niþa-Elena Turcu, care a mãrturi -sit cã în timpul pregãtirii acestui eveniment afãcut cunoºtinþã cu „Cerºetoarea“ OlhãiKobyleanska, operã care ascunde în paginilesale un subtil mesaj pentru ascultarea cu sufle-tul a celui de lângã tine chiar dacã comunicãîntr-o limbã diferitã de a ta. Prorectorul Uni -versitãþii „ªtefan cel Mare“, domnul FlorinBurciu, a evocat, pe scurt, istoricul acestor zeceani de viaþã ai secþiei de ucraineanã, urându-imulþi ani de acum înainte. Domnul VasylBoieciko, consul general al Consulatului Ucrai -nei la Suceava, ºi-a exprimat speranþa cã secþiaucraineanã se va dezvolta ºi a subliniat cât demult l-a ajutat cunoaºterea limbii române încariera sa diplomaticã, domnia sa fiind de pro-fesie istoric. „Tot ce s-a realizat în aceºti zeceani este rezultatul bunei colaborãri dintre toþifactorii implicaþi în susþinerea specia li zãriilimba ºi literatura ucrai neanã“ a fost de pãreredomnul consul Vasyl Nerovnyi, un om dãruittrup ºi suflet cauzei ucrainismului. Despremunca în echipã ca mijloc de atingere a scopu-lui comun a vorbit ºi doamna Elvira Codrea,inspector MECTS. Mesajul de felicitare dinpartea preºedintelui UUR, deputatul ªtefanBuciuta, a fost transmis de vicepreºedinteleUUR, domnul Ion Robciuc, care a vorbit ºidespre „dialog, respect ºi preþuire reciprocã“ -trei coordonate esenþiale ale bunei înþelegeriîntr-un spaþiu multilingvistic cum este Buco -vina. Conf. univ. dr. Ole ksandr Popovyci de laUniver si ta tea Naþio nalã „Iuri Fedkovyci“ dinCernãuþi, Ucrai na, a evidenþiat buna colaboraredintre instituþia de învãþãmânt suceveanã ºi ceacernãuþeanã, a apreciat efortul depus de prof.univ. dr. Volo dymyr Antoficiuk care timp de optani a fãcut naveta între cele douã uni ver sitãþi.„Poate nici nu conº tienti zãm ce importanþã aresecþia ucraineanã pentru ucrainenii din zonã.

Fiecare absolvent asigurã continuitatea limbiiucrainene prin faptul cã o predã altor ºi altorelevi, ceea ce înseamnã cã limba ucraineanã arevii tor“, a spus preºedintele UUR - filiala Su -ceava, domnul Ioan Bodnar.

Decanul Facultãþii de Litere ºi ªtiinþe aleComunicãrii, doamna profesor Rodica Nagy,într-un discurs care a împrumutat parcã ofãrâmã din frumuseþea zilei de noiembrie, aprezentat partea nevãzutã a înfiinþãrii secþiei deucraineanã - întocmirea documentaþiei -, activi-tate de care domnia sa s-a ocupat pas cu pas:„Am amin tiri frumoase legate de în fiin þareasecþiei de ucrai neanã.Nu pot uita simpatiacu care a fost primitãaceastã propunere.Pãs trez în suflet co la -borarea frumoasã pecare am avut-o cufamilia Reguº - unmo del de profesoricla sici. Îi pãstrezdomnului CorneliuRe guº o vie amin tirepentru prietenia ºigenerozitatea de carea dat dovadã. Nu potsã nu amintesc ºi co -laborarea mea cu stu-denþii secþiei de ucrai - neanã, care m-au im -pre sio nat cu sfiala ºi bu na lor creº tere“. ªi conf.univ. dr. Clau dia Costin a evo cat per so na li tateadom nului pro fe sor Cor ne liu Reguº, a vorbitdespre profe sio nalismul doam nei profesor As -pazia Re guº-Se ser man, despre þi nuta acade-micã a domnului profesor Volodymyr Anto -ficiuk, despre frumoasa cola bo rare dintreUniversitatea „ªtefan cel Mare“ din Suceava ºiUniver sitatea Na þionalã „Iuri Fed kovyci“ dinCernãuþi, despre ºcolile de varã organizate încadrul celor douã instituþii de învãþãmânt. Aluat cuvântul ºi ºeful Depar tamentului de limbaºi literatura ucrai neanã, lector univ. dr.Anamaria Herþanu. În triplã ipostazã - de stu-dentã, de inspector ºcolar ºi de organizatoare aevenimentului - a vorbit ºi doamna profesorLucia Mihoc, dezvãluindu-le celor prezenþisecretul întineririi: „urmarea unei facul tãþi dupãvârsta de 40 de ani“ (Fac o parantezã ºi spunaici cã doamna inspector Mihoc a fost atât deconvingãtoare în mãrturisirea sa, încât la finalul

zilei domnul Ioan Bodnar a luat hotãrârea ca dela toamna viitoare sã devinã student al secþieide ucraineanã. Chiar dacã, poate, a glumit dom-nul Bodnar, noi l-am luat în serios ºi înoctombrie 2011 aºteptãm sã-i vedem le gi ti -maþia de student). De asemenea, doamna in s -pec tor Lucia Mihoc a citit cuvântul de mul þu -mi re din partea studenþilor pentru toþi profesoriide limba ºi lite ratura ucraineanã, redactat deprofesor Ancuþa ªtiubianu.

Vizibil emoþionatã, sfioasã ca o ºcolãriþã ºiplinã de modestie a vorbit ºi conf. univ. dr.Aspazia Reguº-Seserman. Copleºitã de mul þu -miri le care i s-au adus pentru munca depusã, rã -vãºitã de cuvintele frumoase rostite despresoþul domniei sale - domnul profesor CorneliuReguº, rãs plã titã cu multe diplome, doamnaprofesor As pa zia Reguº-Seserman a fãcut ceeace face întotdeauna: ºi-a scos în evidenþã stu-denþii, mul þu min du-le pentru munca pe care odepun, marea majoritate dintre ei ca profesoride limba ºi litera tura ucraineanã. Printre multecalitãþi, doamna profesor Reguº o are ºi peaceea de a rãmâne om când practicã profesia deprofesor ºi de a fi profesor în orice ipostazã avieþii. ªi deºi circula printre studenþi ideea cã lasecþia ucrai neanã se pun note cu indulgenþã (mãrefer strict la perioada când eram eu studentã)vreau sã spun cã nu era deloc aºa. Nu uit nicio-datã cum ne surprindea domnul profesorCorneliu Reguº pe noi studenþii de la distanþã,care nu puteam participa la cursuri, luând medi -taþii de la doamna profesor Aspazia Reguº laslava veche - pe holurile facultãþii sau prin vreosalã pe care o gãseam liberã, cãci trebuia sãºtim materia, altfel nu aveam curajul sã neprezentãm la examen. O certa pe soþie, ne certape noi; dar era bucuros când vedea interesulnostru pentru slava veche, mulþimea de între-

bãri cãrora doamna profesor Reguº nu fãceafaþã sã le rãspundã într-un timp atât de scurt.Era obiectiv în notare: când eram pre gãtiþi,luam nota maximã; când scâr þâ iam, primeam cemeritam. ªi faptul cã astãzi public în paginilepresei editate de UUR se datoreazã domnuluiprofesor Corneliu Reguº, dom nia sa ducândceva muncã de lãmurire cu mine în acest sens.Pentru multe alte lucruri îi port o amintire fru-moasã domnului profesor... Alt profesor cãruiavreau sã-i fac o mãrturisire este domnul profe-sor Volodymyr Antoficiuk. Nici nu-ºi ima gi -neazã domnul profesor de câte ori am plâns eucând îmi punea nota 9 la literatura ucraineanã.Deºi provin dintr-o familie ucraineanã, nu eramvorbitoare de limbã ucraineanã. ªtiam limbadin ce învãþasem de copil la ºcoalã, cu mulþi aniîn urmã, eu devenind studentã la o vârstã mai...mã ri ºoarã.

(Continuare în pagina 5)

Curierul UCRAINEAN4

Aniversare la Universitatea „Çtefan cel Mare“ din SuceavaMesaj

Stimate domnule prorector prof. dr. FlorinBurciu!

Stimate domnule consul general al Ucrai -nei la Suceava, Vasyl Boieciko!

Stimate doamne ºi stimaþi domni!Dragi oaspeþi din Ucraina!

Am bucuria de a vã transmite din parteapreºedintelui UUR, ªtefan Buciuta, ºi a meapersonal, cele mai calde felicitãri cu prilejulaniversãrii unui deceniu de existenþã a spe-cializãrii Limba ºi literatura ucraineanã laFacultatea de Litere ºi ªtiinþe ale Co mu ni cã riia Universitãþii „ªtefan cel Mare“ din Sucea va.

Apreciez activitatea importantã, desfã -ºuratã în toþi aceºti ani, de Depar ta men tul delimba ºi literatura ucraineanã. Ca buco vi -nean de origine, am un sentiment de mulþu-mire sufleteascã ºi de confort intelec tual oride câte ori întâlnesc absolvenþi ai specializãriiLimba ºi literatura ucraineanã, tineri inte -ligenþi ºi muncitori.

Sesiunea de comunicãri ºtiinþifice „OlhaKobyleanska“, organizatã cu acest prilej, areo tematicã bogatã ºi diversã, fiind onoratã denume de rezonanþã în domeniul studiilor delingvisticã ºi literaturã atât din þara noastrã,cât ºi din Ucraina.

Îmi exprim speranþa cã prestigioasa mani-festare internaþionalã va aduce un suflu nou ºiva mobiliza noi energii în activitatea de cer ce - tare ºi studiere a limbii ºi literaturii ucrai ne ne,a raporturilor lingvistice ºi literare ro mâno-ucrainene.

Doresc sã vã asigur de disponibilitateaUUR de a sprijini ºi alte proiecte ºi acþiuni petema pãstrãrii identitãþii ºi integritãþii comu-nitãþii ucrainene din România.

În încheiere, consider cã evenimentul deastãzi contribuie la o mai bunã cunoaºtere aculturii poporului ucrainean ºi dialogul aces-teia cu limba ºi cultura poporului român înspiritul respectului ºi al preþuirii reciproce.

Vã mulþumesc!Ion ROBCIUC

Prezidiul festivitãþilor de la Universitatea suceveanã



Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Aº vrea sã folosesc acest prilej pentru avã prezenta mai în amãnunt politica ex ter -nã a Ucrainei în sfera securitãþii.

Dupã cum ºtiþi, un diplomat se gân deºtede douã ori înainte de a nu spune nimic.

De-a lungul vieþii, m-am obiºnuit sã res - pect urmãtoarele principii: sã fiu cât maiconcret, deschis ºi pragmatic. De aceea,nu-mi place sã vorbesc mult. Pre fer sã ac -þio nez. ªi sã nu vorbesc niciodatã des preceva ce nu pot sã fac.

În stabilirea cursului politicii externe aUcrainei, hotãrâtoare sunt interesele noas-tre naþionale. Repet, numai aceste in te rese.Pentru ca Ucraina sã-ºi recapete reputaþiade partener sigur ºi predictibil, noi am sta-bilit care sunt aceste interese externe prinLegea privind bazele poli ticii interne.

Prioritatea noastrã indiscutabilã este ºirãmâne integrarea europeanã. În rapor-turile noastre cu UE ne concentrãm asuprafinalizãrii urmãtoarelor procese: înche ie -rea Acordului de asociere, asigurarea acce-sului reciproc avantajos la pieþele Ucraineiºi ale UE în contextul creãrii zonei de liberschimb, elaborarea ºi realizarea planuluide acþiune privind liberalizarea regimuluivi zelor pentru cãlãtoriile de scurtã duratãale cetãþenilor Ucrainei în UE. Ne pro-nunþãm pentru ca Ucraina sã primeascã operspectivã clarã privind aderarea la UE ºipentru menþionarea acestui lucru în vii -torul Acord de asociere.

O altã prioritate importantã este Rusia.Unul dintre cele mai de seamã rezultate alepoliticii noastre a fost normalizarea rela -þii lor cu aceastã þarã, eliminarea tensiu-nilor inutile care au existat în trecut. Toateacestea au fãcut ca relaþiile noastre bila -terale pe toate planurile sã fie deblocate ºi,totodatã, sã se îmbunãtãþeascã at mos feragene ralã a colaborãrii cu par tenerii noºtridin Vest ºi din Est.

În momentul de faþã putem vorbi de rezul-tatele palpabile în ceea ce priveºte intensifi-carea colaborãrii bilaterale. În ultima jumã-tate de an, schimburile comerciale dintrecele douã pãrþi au crescut de peste douã ori.

Evident, existã ºi greutãþi. Existã ºi di -ver genþe. În relaþiile cu Rusia noi ne apã -rãm interesele.

Unul dintre exemple în acest sens arputea fi acela cã am prezentat Rusiei, caal ternativã la „South stream“ pe care Ru siaîl propune Europei, varianta noastrã.

De aceea, sarcina noastrã strategicã estemenþinerea ºi chiar consolidarea ro luluiUcrai nei ca principalã þarã de tranzit al re -surselor energetice ruse cãtre Eu ropa.

Ucraina salutã cu cãldurã revigorarearelaþiilor dintre SUA ºi Rusia. Caracterulnou al dialogului americano-rus este denaturã sã stabilizeze în mod substanþialsituaþia în regiunea noastrã.

Doresc sã mã opresc mai în detaliuasupra relaþiilor ucraineano-americane.Noi dãm o înaltã apreciere sprijinului pecare SUA l-a acordat Ucrainei în toþi aniiindependenþei sale. Suntem recu nos cãtoripentru ajutorul acordat în lupta împotrivaefectelor crizei economico-financiare, înpromovarea reformelor în sferele econo -mi cã ºi energeticã, precum ºi în consoli-darea standardelor democra tice.

Noi am colaborat ºi vom continua sãcolaborãm cu succes în domeniul întãririisecuritãþii nucleare. Pentru Ucraina esteextrem de importantã menþinerea echili-brului în relaþiile dintre Europa, StateleUnite ale Americii ºi Rusia.

Revenind la securitatea nuclearã am in -format despre decizia Ucrainei de a re nun þala toate rezervele de uraniu îmbo gã þit. Înprezent, acþionãm în direc þia în depliniriiacestei decizii.

Un pas important în ceea ce priveºtecolaborarea în aceastã sferã îl va constituidesfãºurarea la Kiev, în 2011, a confe rinþeila nivel înalt consacrate împlinirii a 25 deani de la catastrofa din Cernobâl.

Mizãm pe participarea SUA la aceastãacþiune extrem de importantã.

De asemenea, m-am adresat preºedin-telui Barac Obama cu propunerea de lãr-gire a ariei contactelor noastre. Trebuie sãremarc cu plãcere cã în rãspunsul sãu pre -ºe dintele SUA a susþinut aceastã abordare.

Am propus preºedintelui Obama sã sefacã totul pentru ca parteneriatul nostrustrategic sã nu fie unul de conjuncturã. To -tul depinde de implementarea unor ideisau a altora ºi aici trebuie sã acþionãm îm -preunã.

Trebuie sã vã comunic cu plãcere faptulcã faþã de problema corectãrii cursuluiUcrainei pri vind integrarea euroatlanticã

ºi stabiliriista tutului eide þarã nea li -niatã în sferase curitãþii atâtpre ºe dinte le,cât ºi se cre -tarul de stat alSUA au ma ni -festat o de -plinã în þe le -ge re, su bli ni -ind necesitatearespectãrii opþi-unii po po ru luiucrai nean. Poa -te cã termenul„ne a l in ie re“nu este unul optim, deoarece era blocurilormili tare ca ºi cea a „rãzboiului rece“ suntde domeniul trecutului, dar acest termenmãcar e scurt ºi pe înþelesul tuturor.

Apreciem cã principiul neparticipãriistatului nostru la uniuni politico-militarede orice fel rãspunde în cel mai înalt gradrealitãþilor geopolitice actuale. Luareaacestei hotãrâri a dus la eliminarea ten siu -nilor atât în interiorul þãrii, cât ºi pe între -gul continent european. Totuºi, aceas tãhotãrâre nu înseamnã autoexclu de rea sta -tu lui nostru din problemele de securitatecare existã astãzi. Ea trebuie privitã încontextul participãrii noastre active laacþiunile de menþinere a pãcii, al co la -borãrii noastre pragmatice cu NATO, pre-cum ºi al parteneriatului strategic cu SUA.

Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Cu aceasta vreau sã închei prima parte,mai scurtã, a intervenþiei mele ºi sã mãopresc mai pe larg asupra altor probleme,rãs punzând, evident, întrebãrilor dum-neavoastrã.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

UUCCRRAAIINNAA -- mmaaii aapprrooaappee

Discursul preçedintelui Ucrainei, ViktorIanukovyci, rostit în faÆa reprezentanÆilor

Consiliului Atlantic al SUA

Paginã realizatã de Ion ROBCIUC

Dupã cum informeazã agenþia UNIAN, ci -tând Centrul de ºtiri al ONU, Ucraina, Braziliaºi Rusia sunt lideri mondiali în ceea ce priveºtedinamica creºterii producþiei agricole.

În raportul secretarului general al Orga ni -zaþiei Naþiunilor Unite cu privire la dezvoltareaagriculturii ºi securitatea alimentarã, se aratãcã cea mai dinamicã dezvoltare a sectoruluiagricol din lume are loc în Brazilia. Ca urmare,în 2019, aceastã þarã va înregistra o creºtere de40% faþã de perioada 2007-2009.

Din primii trei lideri mondiali în ceea cepriveºte creºterea producþiei agricole fac, deasemenea, parte Ucraina ºi Rusia, þãri în care,tot în 2019, se va înregistra o creºtere de 29%ºi, respectiv, 26% cu condiþia ca guvernele lorsã sprijine sectorul agrar.

Creºterea producþiei agricole în SUA ºiCanada va fi de 10-15%, iar producþia agricolãcumulatã a celor 27 state membre ale UniuiiEuropene va creºte, pânã în 2019, cu mai puþinde 4%.

Raportul mai relevã faptul cã în Europa deVest se observã o stagnare a producþiei agri-cole.

oNU: Ucraina, Brazilia çi

Rusia - lideri mondiali


Spre finele lunii august a.c., PoºtaRomânã mi-a adus o emoþionantã ºicãlduroasã invitaþie.

A doua zi am confirmat partici-parea sperând ca starea precarã asãnãtãþii mele sã-mi permitã, totuºi,bucuria acestei sãrbãtori a sufletului,adeverindu-se astfel proverbul latin„Dum spiro, spero! În perioada autumnalã avârstei, timpul trece repede ºi ziua de sâmbãtã, 16octombrie, s-a apropiat, iar pârdalnica de sãnãtatemi-a dat de înþeles, fãrã dubii, cã jubiliara reve -dere se va desfãºura fãrã mine.

Deoarece doream sã donez Colegiului „ªtefancel Mare“ din Suceava douã mãrturii serioase aletrecerii mele efemere pe acolo, m-am înþeles tele-fonic cu buna mea colegã de clasã Driºcu (Fili -mon) Maria sã mã reprezinte când voi fi citit lacatalog, dând glas unei scurte cuvântãri pe carei-am expediat-o.

În acelaºi timp, am rugat-o sã-mi trimitã foto -grafii ºi materiale cu referire la evenimentul sãr-bãtorit.

Conform programului manifestãrilor, în ziuade 16 octombrie a.c., declaratã Ziua Absol ven -þilor, au fost programate întâlnirile promoþiiloranilor 1960, 1970, 1980 ºi 1985. Acestea s-audes fãºurat separat în aula „Simion Florea Ma -rian“. Citirea catalogului promoþiei mele 1960(clase paralele) a fost efectuatã cu eleganþã ºi nos-talgie de profesorii Bodnariuc Dumitru ºi Iuriciucªtefan care, împreunã cu prof. Cotter Beatricesunt singurii care au rãmas în viaþã din totalul de31 de dascãli care ne-au dat luminã din luminã.

În memoria celor trecuþi în nefiinþã, cadredidactice ºi colegi, au fost pãstrate momente dereculegere.

La secþia ucraineanã (clasa a XI-a D) au predaturmãtorii profesori: Socoliuc Dumitru, ªtefãnes-cu Ion, Þopa Liviu, Ceredarec Nicolae, Zaha -riciuc Ilarion, Socoliuc Eugenia, Lazurcã Ion,Dumbrãveanu Olga (diriginte), Iuriciuc ªtefan,Cost Oltea, Racocea Virginia, Bodnariuc Du -mitru, Schmetterling Marta, Obada Alexandru(director).

Prezenþa a fost urmãtoarea: clasa a XI-a A,diriginte prof. Dumitru Bodnariuc, elevi - 29;prezenþi - 12, decedaþi - 9, clasa a XI-a B, diri -ginte prof. Ioan Nimiþan, elevi - 29, prezenþi - 9,decedaþi 8; clasa a XI-a C, diriginte prof. VarvaraUrsache, elevi - 36, prezenþi - 10, decedaþi - 8;clasa a XI-a D, diriginte Olga Dumbrãveanu,elevi - 17, prezenþi 4: Crasi (Gogu) Elena, Driºcu(Filimon) Maria, Tcaciuc (Gavrilã) Viorica,Pihureac Victor, decedaþi - 2 (Homiuc Victor,Proþiuc Dumitru).

Dupã ºedinþa foto, a urmat masa festivã, prilejde aduceri-aminte ºi schimburi de reþete medi -cale. Organizatorii au primit calde felicitãri ºi auacordat Diplome de Excelenþã pentru reuºita înviaþã tuturor participanþilor, având în vedere vârs-ta lor.

Cu ocazia sãrbãtoririi Colegiului, a apãrutediþia jubiliarã a documentatei ºi consistenteimonografii „Colegiul Naþional ªtefan cel MareSuceava - de la fondare pânã în prezent“ de prof.Florin Moraru. Vom cita cîteva pasaje din mono-

grafie referitoare la istoricul secþiei ucrainene ºila profesorii care au predat în pe ri oa da existenþeiacesteia.

Pag. 165: „Din toamna anului 1954, instituþiarebotezatã „ªcoala Medie de Bãieþi nr. 1“ îºiadaugã alte douã componente: învãþãmântul seralliceal ºi clase cu limba de pre dare ucraineanã, cualocarea a 4 ore sãptãmânal pentru studiul acesteilimbi; clasele ucrai nene (IV-X) au reprezentat oexperienþã fãrã un rãsunet, încetându-ºi existenþaîn 1960“.

Pag. 164: „ªcoala era onoratã de prezenþa încolectiv a doctorilor în litereDumitru So coliuc ºi în drept - Nico -lae Ceredarec. Aceºtia sus þi neau ºimajoritatea disciplinelor predate înlimba maternã la secþia ucraineanã“.

Pag. 174: „Primii paºi de înde-pãrtare de Uniunea Sovie ticã sefãceau încã din 1958 când o consfã-tuire a profesorilor suceveni se axaexclusiv pe educarea patrioticã a ele -vilor, amplificându-se încã compo-nenþa politicã ºi ataºa men tul faþã deregim a fost scoasã în evidenþã strã-dania tovarãºilor profesori I.Lazurcã, R. Slevoacã, N. Ceredarecºi a altora de a face din lecþiile deistorie mijloc puternic de cultivare laelevi a dragostei ºimândriei pentrutrecutul glorios alpoporului nostru.

Dintre profesorii de limbaromânã au fost citaþi tovarãºiiIoan ªtefãnescu, S. Oba dã, Cor -nea...“ (Zori noi, 3207/1958).

Printre profesorii cei maiapropiaþi inimii mele se aflã,alãturi de N. Ceredarec, „Vrã -jitorul“ de limba românã - Ioanªtefãnescu, cãruia prof. Dio -gene Gafiþa i-a dedicat un sensi-bil ºi luminos portret.

Pag. 255: „Lecþiile nu ºi leticluia dinainte, i-ar fi fost cuneputinþã aºa ceva. Stãpân per-fect pe materie, înzestrat cumemorie ºi sensibilitate ieºitedin comun, profesorul creaelevilor, ca ºi celor care-l ascultau în alte ocazii,neasemuite ore de adevãratã desfãtare. La limbaromânã lecþiile nu se învãþau, se trãiau. Literamanualului rãmânea de parte, ofilitã, uscatã.Magistrul, când observa la vreunul din ºcolarii sãicã mijeºte un talent, tresãrea. Aici se aplecastãruitor ºi inter venea cu efect.

Ascultându-l pe profesorul ªtefãnescu, tesimþeai înãlþat sufleteºte“.

Iatã dascãlii care oficiau la catedrele Liceului„ªtefan cel Mare“ din Suceava, cãrora le port oprofundã recunoºtinþã.

Celor plecaþi între stele, de-a dreapta Celui deSus, fie-le amintirea veºnicã din neam în neam!

În continuare, redau scrisoarea pe care amadresat-o profesorilor ºi colegilor mei prezenþi laîntâlnire.

Stimate Doamne Profesoare ºi stimaþi DomniProfesori, dragi colegi,

Recunosc de la început cã sunt cuprins de sin-cere ºi profunde sentimente de regret deoa rece,datoritã unei boli rebele care mã chinuie de ovreme, sunt pus în imposibilitate de a participa laîntâlnirea jubiliarã de 50 de ani a promoþiei mele,denumitã PROMOÞIA CENTENARULUI LI -CEU LUI „ªTEFAN CEL MARE“, SUCEAVA.

Cu atât mai mult, cu cât, precedenta întâlnire- de 20 de ani de la absolvirea liceului nostru, îmieste încã vie în memorie ºi-mi prilejuieºte fru-moase aduceri-aminte.

Am rugat-o pe premianta clasei -DRIªCU MARIA (cãsãtoritã FILI -MON) sã mã reprezinte la citirea ca -ta logului, dând glas prezentelor rân-duri. Consi der cã aceastã rugãminterepre zintã o „bagatelã“, un „fleac“faþã de chinurile pe care le-a înduratbiata fatã toatã perioada liceului.

Stând în banca din faþa mea, era mereu imploratãde subsemnatul sã stea drept, în scopul ofeririiunui paravan cât de cât sigur (era tot micã destaturã), în spatele cãruia sã pot lectura, încondiþii acceptabile, colecþiile „DOX“, „15LEI“, „DECAMERONUL“ ºi alte lecturi peatunci în vogã.

Cu puþin timp în urmã, fãcând ordine în hârtii -le ce-mi aparþin, acum, când se apropie timpul„citirii catalogului“ de cãtre ÎNVÃÞÃ TORULCEL DE SUS, am avut plãcuta surprizã sã des -copãr, pãstrate în condiþii onorabile, trei mãrturiidin perioada cât am fost elev în Cetatea Sucevei.

De la sine înþeles cã acestea au avut darul sã-mitrezeascã un noian de amintiri ºi sã retrãiescfragmente din anii plini de speranþe ai adoles -cenþei.

Iatã care sunt „vinovatele“ mãrturii:1. O fotografie alb-negru, în grup, de la ban -

chetul de absolvire care a avut loc, dacã nu mãînºalã memoria, în sala de sport. Am fãcut foto-copii pentru a le dãrui celor în cauzã. Cu tristeþeam aflat cã pentru doi dintre ei - Luca Arbore ºiGigi Poleacu - ele sunt total inutile.

2. Carnetul de elev al subsemnatului, comple-tat cu note (notarea se fãcea pânã la 5) peprimele douã trimestre, anul ºcolar 1956-1957,clasa a VIII-a D - când am reuºit sã obþin note

bune. Ulterior, din cauza apariþiei notelor mici,l-am declarat pierdut. Valoarea acestuia constã,dupã pãrerea mea, în semnãturile dascãlilornoºtri de la secþia ucraineanã: familia Elena ºiDu mi tru Socoliuc, Nicolae Ceredarec, IlarionZahariciuc, O. Cost ºi diriginta clasei - OlgaDumbrãveanu.

3. Un exemplar al revistei ªCOALA NOAS -TRÃ, nr. 1 (numãrul urmãtor, dupã ºtiinþa mea,nu a mai apãrut). Revista a fost editatã la iniþia-tiva eruditului profesor de limba românã, Ion ªte-fãnescu, care a alcãtuit un colectiv de redacþiedin elevi. Am avut cinstea sã fac parte din acestaºi sã mi se publice o modestã povestire. A fostprima, dar nu ºi ultima.

În cazul în care revista ºi carnetul de elev stâr-nesc interesul conducerii actualului colegiu, lepun cu plãcere la dispoziþie.

În încheiere, vã rog sã-mi permiteþi sã mãînclin cu pioºenie în faþa memoriei celor dispã -ruþi dintre noi, atât din rândul cadrelor didactice,cât ºi al colegilor.

Fie-le þãrâna uºoarã ºi amintirea veºnicã!Celor prezenþi în salã, cât ºi celor care nu au

putut veni la aceastã întâlnire jubiliarã, le dorescca sãnãtatea, bucuriile ºi împlinirile sã le veghezepururi cãminele ºi pe cei dragi.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

prof. Ostap BORODAI-ªANDRO

Revedere dupå ojumåtate de secol

Revederea promoþiei din 1960 a Liceului „ªtefan cel Mare“

Clasa ucraineanã a XI-a D

Curierul UCRAINEAN8

În oraºul Ostroh din regiuneaRivne, în perioada 22 - 23 septem-brie a.c., a fost organizatã cea de-aIV-a Conferinþã ºtiinþificã interna -þio nalã, având ca generic „Dias po raucraineanã: problemele cer ce tãrii“ºi care s-a desfãºurat la Uni ver -sitatea Naþionalã „Aca demia de laOstroh“. Organizatorul principal afost Institutul de Cercetare a Dias -porei Ucrainene, condus de doam-na decan al Facultãþii de RelaþiiInternaþionale din cadrul Univer -sitãþii, Alla Atamanenko.

Cu aceastã persoanã - distinsã,capabilã ºi sufletistã - am avutocazia sã mã întâlnesc la multe altemanifestãri similare la care am luatparte (ultima fiind cea din varã, la

Congresul diasporei ucrainene dela Lviv) ºi având invitaþia de a par-ticipa la aceastã importantã confer-inþã, nu am putut sã nu rãs punddecât pozitiv. La cererea de a maipropune o persoanã avizatã în pro -blema cercetãrii diasporei ucrai -nene, am recomandat-o cu plã cerepe colaboratoarea veche a Minis te -ru lui Culturii în problema cer -cetãrii ucrainenilor din nord-vestulRomâniei, pe doamna Liuba Hor -vat, doctor în istorie, cercetãtorprincipal la Muzeul Judeþean SatuMare.

Bucuria întâlnirii unuia dintrecele mai vechi oraºe ale Ucrainei,Ostroh, extrem de bogat în istorieºi culturã, nu ne-am putut-o refuza.ªi, într-adevãr, a meritat efortulacestei cãlãtorii lungi ºi cam grele:de la Bucureºti la Satu Mare - cutrenul de noapte, de aici în Ucrai -na, în oraºul Mukacevo - cu ma -ºina personalã a doamnei Liuba, dela Mukacevo - cu trenul de noaptepânã la Ostroh ºi apoi retur, pe ace-laºi traseu anevoios, cu mica deo -sebire a poposirii într-un alt oraºde rezonanþã istoricã - Lvovul.

Uniunea Ucrainenilor din Ro -mâ nia ne-a susþinut în acest de -

mers prin plata transportului ºi îimulþumim ºi pe aceastã cale.

Revenind la conferinþã, aceastas-a desfãºurat dupã urmãtorul pro-gram: ceremonia de deschidere aconferinþei în sala festivã a Uni -versitãþii, cu saluturile rectorului ºiale autoritãþilor locale, ºed inþa ple-narã, iar apoi acti vitatea pe secþii(7 în total) ºi ºedinþa plenarã deîncheiere a conferinþei.

Am avut onoarea de a mi seacorda rolul de moderatoare (alã-turi de cunoscuta cercetãtoareucraineanã Valentina Piskun), aSec þiei a II-a care avea ca temã„Activitatea politicã ºi obºteascã aemigranþilor ºi a diasporei ucrai ne -ne“. În cadrul aceleiaºi secþii isto -

ricul Liuba Horvat a susþinut refe -ra tul „Aspecte socio-demograficeale vieþii ucrainenilor din nord-vestul României (Maramureº ºiSatu Mare) din sec. al XX-lea“,care a stârnit un viu interes, maiales când s-a pus acuta pro blemã aexistenþei în România a aºa-ziºilor„rusini“ (ruteni), „altceva de câtucraineni“ ºi situaþiile dificile cucare se confruntã actual men teucrai nenii din România.

La ºedinþa plenarã din ultima zia manifestãrilor am avut plãcereade a lua cuvântul ºi a prezenta ex -punerea „Realitãþile vieþii ºi activi -tãþii ucrainenilor din România ºirelaþia lor cu Ucraina“, problema -ticã ce mã preocupã de ceva timp,având în vedere paradoxul: patria-mamã în imediata vecinãtate teri-torialã cu patria natalã a ucraine-nilor din România ºi, totuºi, încãatât de departe. Mulþi dintre ceiprezenþi s-au bucurat sã afle câtmai multe lucruri, pânã nu demultneºtiute, referitoare la schimbãrilepozitive din viaþa comunitãþiiucrai nene de dupã dictatura ceau -ºistã ºi efectele acestora.

La aceastã conferinþã ºtiinþificãam fost bucuroasã sã reîntâlnesc o

serie de personalitãþi ºtiinþificeucrainene marcante care fac cinsteþãrilor ºi comunitãþilor de undepro vin, printre care se numãrã:Myroslav Sopolyha, director alMu zeului culturii ucrainene dinSvydnyk (Slovacia), Josef Varhol,cercetãtor la acelaºi muzeu, My -kola Muºynka, doctor în filologie,preºedintele Asociaþiei Ucrai -niºtilor din Slovacia, ºi nu numai,Liubomyr Sikora, cercetãtor ºtiin -þific ºi reprezentant al „Asociaþieietnografice a boicilor“, cu care ammai colaborat ºi mulþi alþii.

La sfârºitul conferinþei a fostelaboratã rezoluþia conferinþei.

În însorita dupã-amiazã a zileide 23 septembrie ºi ultima zi a

conferinþei, organizatorii auoferit participanþilor posi-bilitatea de a vizita parteaveche a ora ºului Ostroh,îm preunã cu muzeele ºicetãþile lui. Ne-am alãturatacestei excursii pentru aafla lucruri deo sebite legatede rãdãcinile istorice aleacestei cetãþi.

Am primit foarte multeinformaþii valoroase pe careînsã nu le pot insera petoate, ci voi cãuta sã prezintdoar câteva idei.

Din descoperirile arheo-logice se constatã cã actua -lul teritoriu al oraºului erapopulat încã din epoca neo -liticã, (secolul IV - III î. H)ºi aproape trei secole erareºedinþa cneza tu lui fami-

liei Ostrozki care a dat Ucraineinumeroºi conducãtori de oºti,mecenaþi ºi oameni de stat. Despreacest oraº se aminteºte pentruprima datã în anul 1100, înLetopiseþul Ipatiivsk. Datoritã aºe -zã rii sale geografice într-o zonãîntre munþi ºi vãi, favorabile apã rã -rii, oraºul se transformã într-uncentru administrativ, politic ºi meº -te ºugãresc - economic puternic.Cnea zul Danylo, la mijlocul seco -lului al XIV-lea a fost primul dinstãpânii familiei cnejilor Ostrozkicare a pus bazele, din anul 1386,vii toarei cetãþi, a bisericii ºi a zi -durilor de apãrare. În 1450 în loculbisericii din lemn a fost clãditã bi -se rica din piatrã ºi fortificaþii pu -ter nice. Cneazul Constantyn Os -troz ki a repurtat aici victorii în faþahoardelor tãtãreºti, iar oraºul Os -troh a devenit un centru al ortodo -xi ei ºi un focar important al cul-turii ºi învãþãmântului. Acestcneaz, în anul 1576, a înfiinþat cu -noscuta Academie de la Ostroh, astrâns în jurul lui mari învãþaþi aivremii, pedagogi ºi hatmani, prin-t re care se numãrã ºi hatmanul Pe -tro Sahai dacinyi.

Dupã moartea acestuia, impor-

tanþa oraºului Ostroh în viaþa cul-turalã a Ucrainei s-a diminuat. Înurma semnãrii Tratatului de laLiublin din 1569 (a Uniei), oraºul aintrat sub influenþa Poloniei care aînceput o puternicã catolicizare ºideznaþionalizare a ucrainenilor. Însecolul al XVIII-lea oraºul a fostdevastat de mai multe incendii, iardin 1793, în vremea stãpâniriiImpe riului Rus, a devenit reºedinþaGuberniei Volynea.

În acest oraº-cetate a fost înfi-inþatã, pe banii cneazului Constan -tyn-Vasyl Ostrozki ºi prin grija luiIvan Fedoriv din Lviv, o tiparniþã,iar în anul 1581 a fost editatã, înformã completã, prima biblieslavonã în variantã ucraineanã ve -che - cunoscuta „Biblie de laOstroh“.

La Muzeul Cnejilor Ostrozki pecare l-am vizitat, am putut afla maimulte amãnunte despre acestneam. Ei au stãpânit oraºul ºiîmprejurimile, fãrã întrerupere, dinsecolul al XIV-lea pânã în sec. alXVII-lea ºi au fost unii dintre ceimai bogaþi ºi influenþi magnaþi:dupã Daniil a urmat fiul lui celmare Fedir (mort în 1441), apoi -nepotul lui, Con stantyn, slãvit ºiprin „Turnul tãtarilor“ pe care l-aconstruit la intrare în oraº, pentrutãtarii luaþi de el prizonieri (maidãinuie ºi astãzi). Cel mai bogat,cunoscut ºi de mare succes a fostCon s tantyn - Vasyl (1526 - 1608),mai sus-amintit, în urma cãruia fiulsãu, Ianuº (mort în 1620), a termi-nat dinastia Ostrozilor, neavândurmaºi.

Aºadar, în acest frumos oraºpulseazã istoria, iar de 10 ani a fostreînfiinþatã ºi Academia, unde rec-torul Universitãþii Naþionale dinOstroh, Ihor Pasicinyk, a pusaceastã instituþie pe picioare ºi areu ºit, prin abnegaþie, talent ºi dã -ruire, sã facã minuni.

Recomand cu cãldurã vizitareaacestui loc interesant ºi mirific; aiocazia sã te îm bo gãþeºti spiritual ºisã simþi mã reþia poporului ucrai -nean.

Iaroslava-Oresea COLOTELO

ConferinÆå çtiinÆificå internaÆionalåConferinÆå çtiinÆificå internaÆionalåpe tema cercetårii pe tema cercetårii

diasporei ucrainenediasporei ucrainene

Participanþi la Conferinþa ºtiinþificã interna þio nalã de la Ostroh

Vizitã la cetatea Ostroh


Despre ansamblul de dansuri „Kozaciok“ ºidespre grupul de folk ,,Mirsin“ din Bãlcãuþi amscris de foarte multe ori. Întotdeauna rela tãrilemele despre ei aveau ca tematicã evoluþia lor ladiverse manifestãri culturale ºi artistice, careîntr-un an ºi jumãtate au fost extrem denumeroase ºi rãsplãtite cu aplauze ºi aprecieri.

În materialul de faþã voi vorbi despre ei alt-fel..., voi prezenta câte ceva din culisele activi -tãþii lor artistice. Pentru cã instructorul lor,Petru ªoiman, nu locuieºte în Bãlcãuþi, pentrucã o parte dintre membri sunt plecaþi la studii îndiferite oraºe ale judeþului, nu le rãmâne sã seîntâlneascã decât sâmbãtã ºi duminicã pentru aface repetiþii, pentru a învãþa noi dansuri ºi cân-tece, pentru a viziona evoluþiile lor artistice ºi asurprinde anumite imperfecþiuni care trebuieco rectate sau execuþii perfecte care trebuieapre ciate ºi date drept exemplu.

Se întâlnesc la Cãminul Cultural din Bãl -cãuþi. O salã foarte mare, cu doar douã sobe,care, chiar dacã ar dudui, nu pot asigura cãldu-ra optimã. Pe timpul verii, al primãverii ºi alunei toamne blânde nu e nici o problemã, dariarna nu e chiar uºor; ºi totuºi aceºti copii auînvãþat colinde în paltoane ºi mãnuºi.

Relatarea de faþã sur prinde o repetiþie des fã -ºuratã într-o du minicã de octombrie. Pe la ore -le 16, toþi erau pre zenþi. Pe chipurile copiilor secitea emoþia, erau neliniºtiþi... Vã veþi întreba deunde o astfel de stare de spirit la o repetiþie derutinã. Toate frãmântã rile co piilor se datorau

faptului cã au aflat cã-i va urmãri un domn dinItalia, organizator la el în þarã al unui festivaldestinat copiilor.

Încep repetiþiile. Ochii sunt aþintiþi spre uºã.Odatã cu scurgerea mi nutelor cresc ºi emoþiile.Sus, în sala UUR au loc ultimele pregãtiri. Semai dã o datã cu mãtura, se ºterge praful, esteschimbat un obiect, o carte de pe rafturi. Sunãtelefonul lui Petru. Ita -lianul e deja în Ratoº.Sergiu ªmighelschi, îm -brãcat în costum popu-lar tradiþional, repetãurãrile de bun venit înlimba italianã, ajutatfiind de Jeni Chalapco.Ea va fi translatorulaces tei întâlniri. Maºinaa oprit în faþa Cãmi -nului Cultural. PãrinteleMi hai Marici, însoþit deSer giu ªmighelschi,Jeni Chalapco ºi Con va -lia Hre horciuc ies sã-l în -tâm pine pe domnul Car loDevoti. O fac con formtra diþiei: cu pâine ºi sa -re, aºezate pe un ºtergar.

Dupã scurte prezentãri ale celor de faþã, aurmat o proiecþie video cu cele mai importantemomente din evoluþia artiºtilor bãlcãuþeni.Urmeazã repetiþia propriu-zisã. Domnul Devotifilmeazã totul, aplaudã cu entuziasm, semn cã-iplace ceea ce vede. Dupã repetiþie, toþi ceiprezenþi urcã la sediul UUR, aflat în incintaCãminului Cultural. Aici, oaspetele italian areocazia sã vadã expuse panouri cu fotografii caresurprind instantanee din activitatea ansablului„Kozaciok“ ºi a grupului de folk „Mirsin“.Dom nul Devoti se intereseazã prin ce localitãþiale Italiei sunt plecaþi la muncã pãrinþii copiilor,care sunt sporturile lor preferate, ce alte activi -tãþi de petrecere a timpului liber practicã. Apoi,acompaniaþi la chitarã de Petru ªoiman copiiinterpreteazã cântece ucrainene ºi româneºti.Spontan se înfiripã ºi melodia lui Toto Cutugno,„Un italiano vero“, fredonatã ºi de domnulDevoti.

Întâlnirea se încheie la ceas de searã... Emo -þiile au dispãrut... Domnul Carlo Devoti îi feli -ci tã pe copii, le mulþumeºte pentru primirea fru-moasã ºi sperã sã se reîntâlneascã cu ei la anul,în Italia. Acum pleacã sã facã cunoºtinþã cu alþicopii. Dumnealui se aflã într-un turneu prinEuropa de Est ce are ca scop descoperirea decopii talentaþi care sã participe la festivaluldedicat lor ºi al cãrui organizator este. DupãRomânia, urmãtoarea escalã o va face înUcraina.

Cu urãrile de drum bun adresate oaspeteluiitalian ºi cu speranþa reîntâlnirii pe plaiuri ita -lie ne s-a încheiat repetiþia de duminicã. Sãpt ã -mâna viitoare o vor lua de la capãt.


OO rr ee pp ee tt ii þþ ii eemm aa ii dd ee oo ss ee bb ii tt ãã

„Un italiano vero“ în interpretareacelor de la „Kozaciok“

Primirea dlui Carlo Devoti dupã obiceiul strãbun

Repetiþii, repetiþii, repetiþii...

Pe data de 29 oc tom brie 2010,dl Mihai Po cor schi, in giner pen -sionar, general de brigadã în re tra -gere, a împlinit venerabila vârstãde 82 de ani.

S-a nãscut în oraºul Bacãu,judeþul Bacãu, la 29 octombrie1928 din pãrinþi - tata Naum Po -corschi, emigrant politic ucrai -nean, fost ofiþer þarist în perioada1914-1918, venit în România înperioada rãzboiului civil din Rusia,iar mama - Sofia Pocorschi (nãs-cutã Gromov în comuna SfântulGheorghe, judeþul Tulcea) de origi -ne ruso-lipoveanã.

Este absolvent al AcademieiMi litare, Facultãþii de MecanicãAgricolã - Craiova (inginer), alAca demiei de Studii Economice -Bucureºti (economist), al Fa cul -

tãþii de Istorie - Bucureºti ºi alInstitutului de limbi strãine (rusã) -Bucureºti.

Totodatã a absolvit 4 cursuripostuniversitare (profil tehnic, eco-nomic ºi universitar; marketing in -ternaþional, curs de 2 ani limbaenglezã la Biblioteca Americanã -Bucureºti ºi curs de germanã pen-tru comerþ exterior.

În activitatea militarã a fostinstructor la Divizia I-a Munte -Târgu Mureº, apoi ºeful Secþieicul turale la Direcþia Generalã aServiciului Muncii de pe lângãConsiliul de Miniºtri.

A fost scos din cadrele activeale armatei pe considerente po li ti -ce din cauza trecutului tatãlui sãu.

În viaþa civilã a fost ºef de ser-viciu timp de 13 ani la Academia

de Studii Economice - Bucureºti,Oficiul de control al mãrfurilorpen tru export, întreprinderile decomerþ exterior Maºinimport ºiAu totractor.

Din anul 1971 pânã în anul1989 a lucrat timp de 18 ani con-silier la Consiliul Naþional pentruªtiinþã ºi Tehnologie, unde a coor-donat, îndrumat ºi controlat lanivel naþional importante sectoareale economiei naþionale din punctde vedere al cercetãrii ºtiinþifice,dezvoltãrii tehnologice ºi intro du -ce rii progresului tehnic (Me ca -nizarea Agriculturii, Delta Dunãrii,Cercetarea Marinã, Consiliul Na -þional al Apelor - meteorologia ºigospodãrirea apelor precum ºistaþiile de epurare orãºeneºti - ju -deþul Tulcea etc.

A organizat expoziþii interna -þionale de aparaturã ºtiinþificã,unde a prezentat standul României(Bulgaria - Plovdiv, URSS - Mos -

cova, R.P.Chinezã -B e i j i n g ,Ro mânia -Bucureºti,etc.

A p a r -ticipat camembru îndelegaþ iesau ca ºefde delega -þie la di -ver se întâl-niri interna þio na le de aparaturãtehnico-ºtiinþificã ºi sur se noi deenergie (biogaz).

Cu prilejul împlinirii a 82 de aniUniunea Ucrainenilor din Româniaureazã dlui general de brigadã (rtr),inginer pensionar, colaborator alrevistei „Curierul ucrainean“ Lamulþi ani!“

Curierul ucrainean

Mihai PocorschiMihai Pocorschi

„De strajã lângã eipune-voi cuvântul“(Taras ªevcenko)

3 noiembrie 1937 a devenit o zi neagrã pentrucultura ucraineanã. În aceastã zi aparatul represivsovietic a distrus sute de genii ale poporuluiucrainean.

În aceastã zi, renaºterea ucraineanã a devenit orenaºtere împuºcatã când, în lagãrul de la Solov -ki, printre cei mai de seamã reprezentanþi ai inte -lectualitãþii ucrainene au fost executaþi scriitoriiMar ko Voronyi, Hryhori Epik, Valerian Poliºciuk,Pavlo Filipovyci, Mychailo Ialovyi, MihailKozoris, Valerian Pidmohylnyi, Myroslav IrcianSli sa renko ºi mulþi alþii. Tot în aceeaºi zi ºi în ace-laºi loc au fost împuºcaþi pedagogul ºi dramatur-gul Mykola Kuliº împreunã cu marele regizor LesKurbas. Iatã cum într-o singurã zi, în negrul 3noiembrie 1937, literatura ucraineanã a fost deci-matã.

Leo Butnaru în antologia sa intitulatã„Avangarda poeziei ucrainene“ scrie: „Unii dintrecei care aveau sã cadã jertfã terorii bolºevice îºipresimþeau sfârºitul. În 1920, cu 17 ani înainte dea fi executat, (Maik) Mychailo Iogansen scriapoemul „Eu ºi pieirea…“: „Peste acoperiºuri depaie ruginite / Se aplecã semiluna sângerie / Sprezori secera ei va cosi / Tânãra otavã veºtejitã. //Cât mai e soarele-n adâncuri / Ce mai urlã câiniiîn urbe / Hei larma a miilor ºi miilor! / Îmi spun:voi pieri înalt // În vãzduhul curat ºi albastru. /M-or spânzura peste oraº: / Stelele înzoririi m-orprivi în ochi / Cu recile pupile ale morþii“//.

Peste ani, în 1959, la Paris, exegetul din dias-pora ucraineanã Iuri Lavrenko propune pentruprima datã sintagma, dramatic sintetizatoare -„Renaºterea împuºcatã“ (Rozstrilene Vidrod je -nnea) cu ocazia apariþiei unei culegeri de textepoetice ºi prozaice ale anilor 1920-1930.

Conform unui martirologiu publicat, de abia înanul 1991, în timpul represiunilor staliniste dinanii '30 au fost împuºcaþi 130 de scriitori; 11 s-ausinucis nemaiputând rãbda umilinþele la care aufost supuºi; 119 au fost deportaþi în lagãre; 33 aufost reprimaþi; 188 s-au întors din detenþie cusãnãtatea zdruncinatã. În total 481 de jertfe.

Politica Kremlinului îi considera pe scriitori cafiind „inginerii sufletelor“ care trebuiau sã se de -zi cã de interesele naþionale ale propriului lorpopor, în acelaºi timp suprimã activitatea tuturororganizaþiilor scriitoriceºti pe care le avea Ucrainala acea vreme: „Aspunfut“ (panfuturismul),„Neo clasicii“, „Plugul“ (scriitori rurali), „Hart“(Cã li rea), „Lanka“, „MARS“, „VAPLITE“, „Mo -lod nyk“ (Tineretul), „VUSPP“, SPU (UniuneaScrii torilor din Ucraina), „ªcoala din Praga“,„MUR“…

Înfiinþatã în anul 1934, de regimul stalinist,Uniunea Scriitorilor din Ucraina Sovieticã publi -cã numai creaþiile autorilor care preamãresc par-tidul bolºevic ºi pe Stalin.

Încã în anul 1933, Pavlo Tycina scrie poezia„Partidul ne conduce“. Astfel, Maksym Rylskyi,Volodymyr Sosiura, Mykola Bajan, Andri Ma lyº - ko, Andri Holovko nu pot fi numiþi „ingineriisufletelor“, ci mai degrabã „miliþienii sufletelor“,dupã cum i-a numit în anul 1934 Hryhori Ko synka,executat ºi el în luna decembrie a aceluiaºi an.

Suprimarea intelectualitãþii este de fapt o trãsã-turã comunã a tuturor regimurilor totalitare. La felca ºi regimul hitlerist, regimul stalinist ajungândla putere, cãuta sã distrugã organizarea democrati -cã. Diferenþa dintre ele consta în aceea cã re gimulhitlerist îºi manifesta în mod explicit scopurile cade exemplu exterminarea evreilor sau atitudineanemiloasã a lui Hitler faþã de persoanele cu handi -cap, pe care o preia ºi regimul stalinist. Nu avemdreptul sã uitãm tragedia cobzarilor ucraineni,bieþilor cobzari ºi cântãreþi din lirã orbi care

cutreierau satele cântând durerea ºi suferinþelevictimelor Holodomorului din anii 1932-1933. Îndecembrie 1934, sub pretextul organizãrii uneiolimpiade republicane au fost adunaþi ºi împuºcaþipeste trei sute de cobzari ucraineni. Regimul stali -nist îºi ascundea în permanenþã scopurile. Maimult, bolºevismul ºi-a anexat idealurile universalede umanitate, libertate ºi dreptate, în timp ce eraexact contrariul, fapt care îl fãcea cu mult maipericulos decât nazismul. În plus, dacã regimulnazist nu a rezistat decât 12 ani, sfârºind prin a seprãbuºi în rãzboiul pe care l-a declanºat, regimulcomunist, prin prezenþa sa în tabãra învingãtoaredupã cel de-al Doilea Rãzboi Mondial, s-a întãrit.

S-a vorbit ºi s-a scris foarte mult despre trage-dia intelectualitãþii ucrainene, mulþi aruncândvina pe „fratele mai mare“, pe muscal, pe poporulrus... Nu pot sã nu fiu de acord cu Leo Butnarucare scrie: „În anumite pãrþi ale problemei, ade-vãrul ar fi anume acesta, dar nu ºtiu dacã el tre-buie extins ºi generalizat în ce priveºte necruþã-toarele decimãri staliniste din a doua parte aanilor '30, când sute de intelectuali, scriitori,cineaºti, pictori, regizori, muzicieni ucraineni aufost uciºi în închisori, în Gulag. Pentru cã teroareastalinistã nu a fost una selectivã, ci de-a dreptulgeneralã, necruþând pe nimeni, oriunde s-ar afla înimperiul roºu. Sã ne amintim: în aceeaºi perioadã,când era lichidatã intelectualitatea ucraineanã,inclusiv scriitorii, printre care, în primul rând,avangardiºtii, acelaºi blestem nimicea creatoriiartei, slujitorii spiritualitãþii Rusiei“. Desigurmulþi scriitori ai avangardismului rus au cãzutjert fã regimului stalinist - morþi în Gulag sauasasinaþi: N. Burliuk ºi N. Gumilov în anul 1921;V. ªileiko 1930; I. Deghen în 1923; L. Cernov(avangardist ucrainean) în 1933; K. Vagninov în1934; M. Kuzmin în 1936; V. Kneazov ºi I.Terentiev ºi N. Olenikov în 1937; A. Archan gels -ki, I. Afanasiev-Soloviov, O. Maldenºtam ºi K.Bol ºa kov, în 1938; B. Liºviþ, Gh. Ciulkov, S.Tretiakov ºi V. Riciotti-Turutovici în 1939; K.Olimpov în 1940; A. Vvedenski în 1941; V.ªereºnevici, I. Gruzinov, S. Nelhiden ºi D.Harms; G. ªmerlson ºi N. Habias-Komarova în1943. „A. Tufanov (1942, acesta - lãsat sã moarãde inaniþie pe pra gul unei cantine raionale)… Darsuferinþele lui Pasternak, Achmatova, umilinþelela care au fost ei supuºi?... Dar sinucidereaMarinei Þvetaeva, cãreia i se refuzase pânã ºi unpost de… dereticãtoare, ce i-ar fi permis sã-ºicâºtige pâinea cea de toate zilele?...“ Se întreabãLeo Butnaru. Însã numãrul jertfelor avangardis-mului ucrainean este incomparabil mai maredecât cel al avangardismului rus. Practic, el a fostdistrus în totalitate.

Mihai TRAISTA


Nãscut în anul 1932, în satul Lucãceni,regiunea Cernãuþi, Mychailo Tkaci este unuldintre primii laureaþi din Bucovina ai Premiuluide Stat al Ucrai nei „Taras ªevcenko“, fiind unpoet binecu nos cut nu numai în Ucraina ºiRomânia, ci ºi pe alte continente.

El este autorul minunatelor cântece ucrai ne -ne Maricika, Frasinii, Neaua albã de pe frunzaverde, Lebedele albe, Fântâna de lângã drum,Fiule, zboarã cocorii, A venit rândunica, Alina- cãlina, Cãrarea spre rai, precum ºi al poemu-lui-feerie Bã dãranul ºi al poemului cine ma to -gra fic Mâinile pe cârmã.

În anul 2002, cu prilejul împlinirii vârstei de70 de ani, Editura „Adevãrul kievean“ din Kievîi tipãreºte culegerea masivã „Struna“, care cu -prin de poezii din volumele „Anotimp înalt“,„Ia rnã târ zie“, „Cerul ochilor tãi“, „Pas pesteorizont“, precum ºi traduceri din Mihai Emi nes -cu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stã -nes cu, Marin Sorescu, Nicolae Labiº, IoanAlexandru etc.

În cele ce urmeazã, propunem cititorilorcâteva traduceri din volumul „Iarnã târzie“, apã -rut în anul 1997 la Editura Prut din Cernãuþi.

La primul ger, sub ochiul stelei drag,A apãrut pe-un cal imaculatªi soarta s-a înzãpezit în prag,ªi totul parcã-n nea s-a îmbrãcat.

Pe glia neobiºnuit de caldãFulgi albi cãdeau precum pufosul voal,Iar de pe cal cel înger de zãpadãZâmbind a scânteiat ca un cristal.

Pe umeri aripi largi desfãºura,În ochi - nãdejde, dragoste, credinþã.Sufletul meu uimit îl adoraBlând respirând sub dalba lui velinþã.

Miracolul pufos împodobeaCerescul cel divin ºi-nalt al slavei,Iar calul alb smerit se aplecaPunând în prag însemnele potcoavei.

Sub semn divin se luminase casa,Înconjurând-o albe rândunici,Cãmaºã nouã parcã îmbrãcase,ªtergare albe aºternând pe prici.

Uimit de cântecul privighetorii,Bunul meu înger a descãlecat,Cu fruntea luminând, ca pãzitorii,Sub aripa-i de înger m-a luat.

Frumosul ºi-adevãrul vin în grabãCa sã le dau eu dreaptã judecatã,Curate, precum roua, mã întreabã - La ce þin eu mai mult în viaþa toatã.

Am spus cã adevãrul toþi preferã,Cã el e necesarul ºi folosul,Dar adevãrul prin frumos se-oferã,ªi eu, într-adevãr, aleg frumosul.

Prezentare ºi traducere din limbaucraineanã de ION COZMEI

Mychai loTkac i

Ziua îngerului

OpÆiune

Înveºmânteazã-te în jaleTu, neamule blagoslovit,Cãci EA, pe-a veºniciei cale,Plecat-a, spre un tainic mit!

Nu-i mit din „cântecul pãdurii“Nici cel cu zeul Prometeu(„Legat, cu lanþurile urii,De un veºmânt de piatrã, greu“),

Ci-i mitul, care-nþelepciuneaªi nepereche graiul sfânt,Prin truda ei, zidind minunea,Îngemãnatu-le-a-n cuvânt.

Cuvântule-ntristat! RãsuneCu jale-n inimi vocea ta!În doliu-mbracã-te, Uniune,ªi niciodatã n-o uita!

Paul ªOUCALIUC

I n m e m o r i a m M a g d a l e n a L a s z l o

Renaçtereaîmpuçcatå

de ziua satului - uur 179_180.pdf · aceastã zi a fost declaratã „ziua satului natal“,...

Documents