Mulþumiri Departamentului FOTO din cadrul Agenþiei de Presã Rompres

Anul 2007 are o semnificaþie

deosebitã pentru Consiliul Concurenþei.

La puþin timp dupã obþinerea statutului de

membru cu drepturi depline al Reþelei

Europene de Concurenþã, autoritatea

românã de profil se aflã în faþa unui alt

moment însemnat al evoluþiei sale:

celebrarea a 10 ani de implementare a

legislaþiei de concurenþã.

De ce a fost necesar sã avem un cadru legislativ ºi instituþional

complex, care sã asigure desfãºurarea în condiþii normale a relaþiilor

concurenþiale dintre agenþii economici? Ideal ar fi ca economiile

naþionale sã funcþioneze fãrã intervenþia autoritãþilor publice, doar

pe baza raportului dintre cerere ºi ofertã, într-un sistem care sã

recompenseze companiile eficiente ce se adapteazã cel mai bine la

cerinþele pieþei. Dar cum acest lucru este greu de realizat în

practicã, România a înþeles cã este foarte important sã stabileascã

reguli clare menite sã asigure corectitudinea ºi echilibrul raporturilor

din piaþã ºi sã înfiinþeze o instituþie solidã în acest domeniu, capabilã

sã aplice de o manierã strictã aceste norme. Astfel a intrat în

vigoare la 1 februarie 1997 Legea concurenþei, în condiþiile în care

la 6 septembrie 1996 se constituise autoritatea ce astãzi reprezintã

unul dintre pilonii de bazã ai economiei de piaþã din þara noastrã,

Consiliul Concurenþei.

Fãrã a minimaliza eforturile remarcabile ale celor ce au fãcut

posibilã apariþia unei Legi a concurenþei în România, trebuie subliniat

faptul cã în acest domeniu o mai mare importanþã o are modul în

care autoritatea de concurenþã înþelege sã interpreteze ºi sã aplice

cadrul legislativ specific. Acest lucru se datoreazã faptului cã

implementarea regulilor de concurenþã nu reprezintã doar un

exerciþiu de naturã juridicã, necesitând ºi existenþa la nivelul

www.consiliulconcurentei.ro

10 ANI ABSOLUT NECESARI

www.competition.ro

autoritãþii de profil a unei importante abilitãþi de analizã economicã.

În aceste condiþii, pe lângã alinierea legislaþiei naþionale la cea

comunitarã, aderarea Consiliului Concurenþei la familia europeanã

de concurenþã a cerut mai ales consolidarea capacitãþii

administrative a acestei instituþii pentru a-i permite sã implementeze

la parametri corespunzãtori regulile relevante.

Aniversarea a 10 ani de concurenþã în România ar fi reprezentat

un moment lipsit de substanþã dacã autoritatea românã de

concurenþã nu ar fi contribuit în ultimii ani la obþinerea unor

performanþe notabile, ce i-au permis sã-ºi gãseascã un loc bine

meritat în rândul autoritãþilor europene de concurenþã. În acest

sens, se impune sã amintim o serie de rezultate pozitive ce au

marcat istoria recentã a Consiliului Concurenþei: obþinerea de cãtre

România în 2004 a statutului de economie de piaþã funcþionalã ºi

finalizarea în acelaºi an a negocierilor de aderare la capitolul de

concurenþã; obþinerea statutului de observator la Comitetul de

concurenþã din cadrul Organizaþiei de Cooperare ºi Dezvoltare

Economicã (OCDE); evaluarea favorabilã a domeniului concurenþei în

Rapoartele de þarã din 2005 ºi 2006, evaluare ce a înlãturat

spectrul aplicãrii clauzei specifice de salvgardare ce ar fi putut

determina amânarea cu un an a aderãrii þãrii noastre la Uniunea

Europeanã.

Deºi Consiliul Concurenþei a fost elementul principal în ecuaþia

prin care s-a gãsit în România soluþia aplicãrii la standarde

comunitare a acquis-ului privind concurenþa, nu trebuie uitat rolul

altor actori a cãror implicare ne permite acum sã vorbim despre

succesele obþinute în acest domeniu. Astfel, sprijinul permanent al

Guvernului României, al Comisiei Europene, eforturile furnizorilor de

ajutor de stat, ale autoritãþilor de reglementare ºi ale altor instituþii,

dar ºi receptivitatea mediului de afaceri au oferit consistenþa atât de

necesarã acþiunilor noastre. Cu aceastã ocazie aniversarã, doresc

sã adresez mulþumiri tuturor celor care au înþeles cã dezvoltarea

economicã a þãrii noastre nu putea avea loc fãrã o politicã de

concurenþã coerentã ºi riguros aplicatã.

Alexe GavrilãPreºedinte a.i. al Consiliului Concurenþei

www.consiliulconcurentei.rowww.consiliulconcurentei.ro

Politica de concurenþã în România 5

Componenþa Plenului

Consiliului Concurenþei 8

Dinamica politicii naþionale de concurenþã

10 ani de progrese 11

Vocaþia internaþionalã a autoritãþii române

de concurenþã 15

Noi provocãri în materie de concurenþã

ºi ajutor de stat 18

CUPRINS

www.competition.rowww.competition.ro

5

Consiliul Concurenþei a luat naºtere prin Legea concurenþei

nr.21/1996 care a intrat în vigoare la 1 februarie 1997. Instituþia

ºi-a început activitatea la 6 septembrie 1996 prin elaborarea

reglementãrilor necesare aplicãrii legii anterior amintite, fiind

definitã ca autoritate administrativã autonomã a cãrei activitate

comportã douã dimensiuni principale:

una preventivã, de monitorizare a pieþelor ºi supraveghere a

actorilor de pe aceste pieþe ºi

una corectivã, menitã sã restabileascã ºi sã asigure

dezvoltarea unui mediu concurenþial normal.

Astfel, misiunea autoritãþii române de concurenþã poate fi

definitã sintetic ca fiind aceea de a proteja ºi stimula concurenþa pe

piaþa româneascã în vederea dezvoltãrii unui mediu concurenþial

normal, pentru ca, în final, sã se asigure o promovare cât mai bunã a

intereselor consumatorilor. Se impune precizarea cã autoritatea

românã de concurenþã, prin legea de funcþionare, urmãreºte sã

asigure protecþia concurenþei ºi nu a concurenþilor, deoarece

protejarea concurenþei conduce la avantaje pentru consumatori ºi

pentru firmele eficiente, în timp ce protejarea concurenþilor ar putea

genera o ineficienþã alocativã. Incidenþa reglementãrilor în domeniul

concurenþei este generalã ºi nediscriminatorie, Legea concurenþei

aplicându-se tuturor agenþilor economici, indiferent de forma de

organizare sau de natura capitalului lor social. De asemenea, Legea

se aplicã ºi organelor administraþiei publice centrale ºi locale în

mãsura în care acestea intervin în operaþiuni de piaþã, influenþând

direct sau indirect concurenþa.

Fiind singura autoritate de concurenþã din þara noastrã,

Consiliului Concurenþei îi revine ºi rolul de a reprezenta România în

relaþiile cu organizaþiile ºi instituþiile internaþionale de profil ºi de a

coopera cu autoritãþile de concurenþã comunitare ºi

extracomunitare. În acest context, Consiliul Concurenþei a fost

instituþia desemnatã de Guvernul României sã asigure coordonarea,

pânã în decembrie 2004, a negocierilor la capitolul de concurenþã în

cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeanã, iar

dupã aceastã datã sã gestioneze rezolvarea problemelor ce ar fi

putut activa clauza de salvgardare.

§

§

POLITICA DE CONCURENÞÃ ÎN ROMÂNIA

Prin Legea nr.21/1996 ºi prin legislaþia secundarã emisã în

aplicarea acesteia, România ºi-a îndeplinit obligaþiile privind politica

în domeniul concurenþei prevãzute în Acordul de Asociere încheiat

între România ºi Uniunea Europeanã, asigurându-se un grad ridicat

de compatibilitate cu acquis-ul comunitar în ceea ce priveºte modul

de reglementare a înþelegerilor anticoncurenþiale, practicilor

concertate, abuzului de poziþie dominantã ºi a controlului

concentrãrilor economice. Legislaþia naþionalã privind concurenþa a

urmat cu stricteþe linia legislaþiei comunitare. Astfel, prevederile

articolelor 81 ºi 82 din Tratatul CE se regãsesc în articolele 5 ºi 6

din Legea nr.21/1996. De asemenea, prevederile reglementãrilor

europene privind controlul concentrãrilor economice au fost

preluate de Legea concurenþei ºi de Regulamentul Consiliul

Concurenþei privind autorizarea concentrãrilor economice. Tot în

acest spirit au fost adoptate de cãtre Consiliul Concurenþei alte

regulamente ºi instrucþiuni specifice.

În lumina acestor dezvoltãri, Legea concurenþei interzice

practicile anticoncurenþiale care înglobeazã comportamente

monopoliste, respectiv:

orice înþelegeri exprese sau tacite între agenþii economici sau

asociaþiile de agenþi economici, orice decizii luate de

asociaþiile de agenþi economici ºi orice practici concertate,

care au ca obiect sau au ca efect restrângerea, împiedicarea

sau denaturarea concurenþei pe piaþa româneascã sau pe o

parte a acesteia ºi

folosirea în mod abuziv a unei poziþii dominante deþinute de

cãtre unul sau mai mulþi agenþi economici pe piaþa

româneascã ori pe o parte substanþialã a acesteia, prin

recurgerea la fapte anticoncurenþiale, care au ca obiect sau

pot avea ca efect afectarea activitãþii economice ori

prejudicierea consumatorilor.

În plus, Legea concurenþei interzice ºi concentrãrile

economice care, având ca efect crearea sau consolidarea unei

poziþii dominante, conduc sau ar putea conduce la restrângerea,

înlãturarea sau denaturarea semnificativã a concurenþei pe piaþa

româneascã sau pe o parte a acesteia.

Rolul Consiliului Concurenþei nu se limiteazã doar la

gestionarea aspectelor specifice domeniului antitrust (i.e.

eliminarea ºi sancþionarea înþelegerilor anticoncurenþiale dintre

§

§

www.consiliulconcurentei.ro

6

www.competition.ro

7

agenþii economici, interzicerea ºi sancþionarea abuzului de poziþie

dominantã ºi controlul concentrãrilor economice). Politica în

domeniul concurenþei trebuie sã garanteze unitatea, omogenitatea

ºi viabilitatea pieþei ºi prin prevenirea distorsionãrii regulilor

concurenþiale de cãtre acele autoritãþi centrale sau locale care, prin

mãsuri de natura ajutorului de stat, sprijinã de o manierã

discriminatorie anumiþi operatori economici în defavoarea altora. În

acest context, o economie în tranziþie precum cea din România avea

nevoie de instituirea unui control strict al ajutoarelor de stat, ceea ce

s-a reuºit prin adoptarea Legii nr.143/1999, intratã în vigoare la 1

ianuarie 2000 ºi ulterior amendatã pentru a prelua integral normele

Uniunii Europene.

Legislaþia naþionalã în domeniul ajutorului de stat, ce s-a

aplicat în România pânã la finele anului 2006, instituia obligaþia

notificãrii la Consiliul Concurenþei a tuturor mãsurilor de natura

ajutorului de stat, acestea putând fi acordate numai dupã

autorizarea lor de cãtre aceastã instituþie. Odatã cu aderarea la

Uniunea Europeanã, responsabilitatea autorizãrii ajutoarelor de stat

a trecut de la nivelul Consiliului Concurenþei la cel al Comisiei

Europene. Cu toate acestea, în contextul recentei extinderi a UE,

forul comunitar a urmãrit sã confere statelor membre un rol din ce în

ce mai important în implementarea regulilor în materie de ajutor de

stat. Pentru a rãspunde acestei cerinþe, noul cadru legislativ

naþional în acest domeniu acordã Consiliului Concurenþei rolul de

autoritate de contact în relaþia cu Comisia Europeanã în

problematica ajutorului de stat. În aceste condiþii, autoritatea

românã de concurenþã este în prezent „consilierul” în materie de

ajutor de stat al autoritãþilor furnizoare ºi „negociatorul” României în

privinþa mãsurilor de sprijin financiar pe care þara noastrã doreºte

sã le promoveze.

Plenul Consiliului Concurenþei reprezintã organul decizional al autoritãþii române de concurenþã. Din momentul înfiinþãrii instituþiei, componenþa Consiliului Concurenþei sau a Plenului Consiliului Concurenþei, aºa cum s-a numit dupã amendarea legii în decembrie 2003, s-a modificat dupã cum urmeazã:

Primii membri ai Consiliului Concurenþei au fost numiþi prin Decretul Preºedintelui României nr.316 din 1996, aceºtia fiind:

Viorel Munteanu, preºedinte; Ioan Buda, vicepreºedinte;

Neculai Liviu Marcu, vicepreºedinte; Gheorghe Oprescu,

vicepreºedinte; Dragoº Constantin Vasile, consilier de

concurenþã; Emilian Radu, consilier de concurenþã; Tatiana

Moºteanu, consilier de concurenþã; Theodor Valentin

Purcãrea, consilier de concurenþã; Victor Serghie,

consilier de concurenþã; Jozsef Nandor Nemenyi, consilier de concurenþã.

Al doilea Consiliu al Concurenþei a fost numit prin Decretul Preºedintelui României nr.1075 din 2001 ºi a fost format din:

Theodor Valentin Purcãrea, preºedinte; ªtefan Neagoe,

vicepreºedinte; Jozsef Nandor Nemenyi, vicepreºedinte;

Vasile ªeclãman, vicepreºedinte; Bogdan Mihai

Chetreanu, consilier de concurenþã; Alexe Gavrilã, consilier

§

§

www.consiliulconcurentei.ro

8

COMPONENÞA PLENULUICONSILIULUI CONCURENÞEI

de concurenþã; Tatiana Moºteanu, consilier de concurenþã;

Viorel Munteanu, consilier de concurenþã; Victor Serghie,

consilier de concurenþã; Nicolae ªerdin, consilier de concurenþã.

Al treilea Plen al Consiliului Concurenþei a fost numit prin Decretul Preºedintelui României nr.57 din 2004 ºi a fost format din:

Mihai Berinde, preºedinte; Constantin Ciutacu,

vicepreºedinte; George Musliu, vicepreºedinte; Mihail

Giugariu, consilier de concurenþã; Benedict Sârbu, consilier

de concurenþã; Jozsef Nandor Nemenyi, consilier de

concurenþã; Nicolae ªerdin, consilier de concurenþã.

§

www.competition.ro

9

www.consiliulconcurentei.ro

§

§

Componenþa Plenului numit în 2004 s-a modificat în baza

Decretelor Preºedintelui României nr.838, 1087, 1088 ºi

1089 din 2006, dupã cum urmeazã:

Mihai Berinde, preºedinte; Constantin Ciutacu,

vicepreºedinte; Alexe Gavrilã, vicepreºedinte; Mihail

Giugariu, consilier de concurenþã; Benedict Sârbu,

consilier de concurenþã; Jozsef Nandor Nemenyi, consilier

de concurenþã; ªtefan Neagoe, consilier de concurenþã

(vicepreºedinte în perioada iunie-august 2006)

În prezent, Plenul Consiliului Concurenþei este format din:

Alexe Gavrilã, preºedinte interimar; Constantin Ciutacu,

vicepreºedinte; Mihail Giugariu, consilier de concurenþã;

Benedict Sârbu, consilier de concurenþã; Jozsef Nandor

Nemenyi, consilier de concurenþã; ªtefan Neagoe,

consilier de concurenþã

10

Alexe Gavrilã Constantin Ciutacu Mihail Giugariu

Benedict Sârbu Jozsef Nandor Nemenyi ªtefan Neagoe

www.competition.ro

11

De la momentul intrãrii sale în vigoare în anul 1997, legislaþia în

domeniul concurenþei a cunoscut unele ajustãri necesare adaptãrii

economiei naþionale la realitãþile impuse de pregãtirile pe care þara

noastrã le fãcea în perspectiva aderãrii la Uniunea Europeanã.

Astfel, pentru a se asigura aplicarea prevederilor art.64, alin.1(iii) ºi

2 din Acordul European de Asociere, a fost adoptatã Legea

ajutorului de stat nr.143/1999, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie

2000. Aceastã evoluþie a permis completarea politicii de

concurenþã din România cu o componentã indispensabilã de ajutor

de stat.

Legea concurenþei a suferit o serie de modificãri importante ce

i-au fost aduse prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului (OUG)

nr.121/2003, act normativ ce a consolidat poziþia autoritãþii

române de profil. Ordonanþa anterior amintitã, aprobatã cu

modificãri ºi completãri prin Legea nr.184/2004, a eliminat unele

suprapuneri de atribuþii derivate din existenþa a douã instituþii

competente sã aplice regulile de concurenþã prin abrogarea

prevederilor referitoare la Oficiului Concurenþei, organ de

specialitate aflat în subordinea Guvernului României. Ca urmare a

modificãrilor instituþionale aduse de OUG nr.121/2003, Consiliul

Concurenþei ºi-a creat ºi un puternic aparat teritorial prin preluarea,

în mare parte, a personalului existent la nivelul structurilor regionale

ale Oficiului Concurenþei. Aceste modificãri instituþionale au asigurat

o abordare pro-activa a controlului practicilor anticoncurenþiale,

facilitând concentrarea resurselor asupra celor mai grave cazuri de

distorsionare a mediului concurenþial, prin impunerea de amenzi

descurajatoare ºi prin acordarea unei importanþe sporite

investigaþiilor din oficiu.

În plus, urmare a modificãrilor legislative amintite, avizele

emise de Consiliul Concurenþei pentru proiectele de acte normative

incidente domeniului concurenþei, au devenit obligatorii ºi nu

consultative. În acest fel s-a asigurat prevalenþa legislaþiei din

domeniul concurenþei faþã de acele elemente legislative ce conþineau

prevederi anticoncurenþiale. Totodatã, plafoanele valorice aplicabile

în cazul concentrãrilor economice au fost majorate astfel încât

Consiliul Concurenþei sã analizeze doar acele operaþiuni care, prin

DINAMICA POLITICII NAÞIONALE DE CONCURENÞÃ10 ANI DE PROGRESE

dimensiune ºi efecte, pot afecta în mod serios concurenþa.

Modificãrile aduse Legii concurenþei au oferit de asemenea

posibilitatea Consiliului Concurenþei sã stabileascã, prin instrucþiuni,

condiþiile ºi criteriile de aplicare a politicii de clemenþã. În acest fel s-a

urmãrit încurajarea agenþilor economici ce au recurs la practici

interzise de lege sã coopereze strâns cu autoritatea românã de

profil în scopul descoperirii ºi sancþionãrii încãlcãrilor grave ale

legislaþiei în domeniu.

Modificãrile legislative din anul 2003 au asigurat ºi majorarea

nivelului amenzilor prevãzute pentru încãlcarea regulilor de

concurenþã, acestea fiind calculate numai ca procent din cifra de

afaceri a contravenienþilor.

Anul 2003 a adus modificãri importante ºi în domeniul

ajutorului de stat, Legea nr.143/1999 fiind modificatã ºi

completatã prin Legea nr.603/2003. Principalele completãri

aduse cadrului legislativ în acest domeniu au constat în:

introducerea posibilitãþii controlului de cãtre Consiliul

Concurenþei ºi asupra ajutoarelor de stat acordate prin legi

ºi ordonanþe de guvern;

preluarea integralã a criteriilor ºi condiþiilor din acquis-ul

comunitar în ceea ce priveºte autorizarea ajutoarelor de

stat;

consolidarea poziþiei Consiliul Concurenþei în materie de

ajutor de stat, autoritatea cumulând cele mai importante

atribuþii în acest domeniu, respectiv autorizarea,

monitorizarea, inventarierea ºi raportarea ajutoarelor de

stat.

În perspectiva acestor evoluþii, Consiliul Concurenþei a dobândit

posibilitatea de a orienta mult mai bine politica naþionalã în domeniul

ajutorului de stat cãtre acele instrumente financiare ce permit un

control mult mai strict al alocãrii ºi implicit al efectelor economice pe

care aceste mãsuri le genereazã.

Ulterior, cadrul legislativ de bazã a fost completat prin emiterea

de cãtre Consiliul Concurenþei a numeroase Regulamente ºi

Instrucþiuni pentru aplicarea Legii concurenþei ºi a Legii privind

ajutorul de stat.

Simpla creare a unei autoritãþi de concurenþã nu a fost

suficientã pentru a conferi substanþã legislaþiei naþionale în domeniu.

Astfel, pe lângã înzestrarea autoritãþii de profil cu instrumentele

§

§

§

www.consiliulconcurentei.ro

12

legislative adecvate, a fost necesarã consolidarea substanþialã a

capacitãþii administrative a acesteia. În anul 2003, în baza unui

program PHARE, s-a completat dotarea tehnicã a Consiliului

Concurenþei, ceea ce a permis ca, în prezent, fiecare inspector de

concurenþã sã beneficieze de mijloacele necesare desfãºurãrii în

bune condiþii a activitãþii. Deoarece expertiza profesionalã are o

importanþã deosebitã în acest domeniu, pregãtirea profesionalã are

un caracter continuu la nivelul autoritãþii române de profil. În acest

sens, cele mai importante mijloace de pregãtire profesionalã de

care beneficiazã experþii Consiliului Concurenþei sunt: programele de

Twinning, stagiile de pregãtire la Comisia Europeanã, vizitele de

studiu la alte autoritãþi de concurenþã din statele UE, acþiunile

organizate cu sprijinul Oficiului TAIEX º.a.m.d.

Pentru cã regulile de concurenþã implicã nu doar Consiliul

Concurenþei, dar ºi alþi actori importanþi precum: ministere ºi alte

autoritãþi publice, reprezentanþi ai mediul de afaceri etc., pe lângã

aplicarea legislaþiei relevante, autoritatea românã de profil acordã o

importanþã deosebitã activitãþii de promovare a principiilor ºi culturii

liberei concurenþe. Abordarea în materie de promovare a culturii

concurenþei este împãrþitã în douã componente de bazã:

activitãþi direcþionate cãtre autoritãþile ce au atribuþii de

reglementare sau legiferare;

activitãþi direcþionate cãtre toate componentele societãþii

(sistemul judiciar, agenþi economici, opinia publicã etc.).

Astfel de activitãþi au drept scop crearea unei percepþii corecte

asupra beneficiilor care pot fi generate de concurenþã ºi asupra

rolului pe care politica de concurenþã îl poate juca în promovarea ºi

protejarea unui mediu concurenþial normal. Metodele folosite de

cãtre Consiliul Concurenþei pentru a promova cultura concurenþei

sunt extrem de variate:

seminarii pentru reprezentanþii mediului de afaceri, pentru

specialiºtii din ministerele furnizoare de ajutor de stat,

autoritãþile de reglementare ºi alte instituþii publice, pentru

avocaþi ºi judecãtori, pentru specialiºtii din mediul academic;

comunicate de presã referitoare la probleme de importanþã

majorã aflate pe agenda Consiliului;

publicarea Raportului anual privind activitatea autoritãþii

române de concurenþã;

publicarea de ghiduri sau puncte de vedere care sã clarifice

modul de abordare a unor cazuri de cãtre Consiliul

Concurenþei.

§

§

§

§

§

§

www.competition.ro

13

§ publicarea pe site-ul Consiliului Concurenþei a deciziilor luate ºi

a altor informaþii relevante, þinând seama de interesul pãrþilor

ºi cu respectarea criteriului confidenþialitãþii.

Astfel de activitãþi au menirea de a creºte transparenþa politicii

de concurenþã, credibilitatea ºi puterea autoritãþii române de

concurenþã. Totodatã, ele au ca efect construirea a ceea ce se

cheamã cultura concurenþei, materializatã în conºtientizarea de

cãtre agenþii economici în special ºi de cãtre publicul larg în general,

a regulilor de concurenþã.

În lumina acestor dezvoltãri, rezultatele aºteptate nu au

întârziat sã aparã. Existenþa unei legislaþii armonizate cu acquis-ul

comunitar ºi o capacitate administrativã solidã au fost ingredientele

ce au permis Consiliului Concurenþei sã asigure o implementare

corespunzãtoare a legislaþiei specifice (antitrust ºi ajutor de stat). În

domeniul antitrust, autoritatea românã de concurenþã s-a fãcut în

special remarcatã printr-o prezenþã activã pe piaþã, ceea ce a

permis aplicarea de amenzi substanþiale, deschiderea a numeroase

investigaþii din proprie iniþiativã ºi realizarea de inspecþii inopinate

care sã permitã instituþiei sã culeagã probele necesare soluþionãrii

cazurilor dificile. În materie de ajutor de stat, Consiliul Concurenþei a

impus un control strict al mãsurilor de sprijin promovate de furnizori,

reuºind totodatã sã recupereze sume importante ce au fost

acordate fãrã a respecta criteriile aplicabile în acest domeniu (la

finele anului 2006 cuantumul ajutoarelor ilegale recuperate se ridica

la peste 16 milioane euro).

Aceste evoluþii au determinat Comisia Europeanã sã

recunoascã, chiar în Raportul de þarã din 2001, faptul cã

autoritatea românã de concurenþã aplicã la parametri satisfãcãtori

regulile comunitare în domeniul antitrust, în timp ce confirmarea

capacitãþii de a implementa de o manierã corespunzãtoare legislaþia

în domeniul ajutorului de stat a venit odatã cu Raportul de þarã din

mai 2006.

www.consiliulconcurentei.ro

14

www.competition.ro

15

Eforturile Consiliului Concurenþei de a deveni un membru

important al familiei europene au necesitat ºi o prezenþã activã pe

plan internaþional. Doar astfel experþii autoritãþii române au putut fi

conectaþi la evoluþiile ce au avut loc în acest domeniu la nivel

comunitar ºi mondial, ceea ce i-a ajutat sã asigure o mai bunã

aplicare a regulilor specifice. De aceea, Consiliul Concurenþei a

urmãrit întotdeauna sã dezvolte o cooperarea strânsã cu autoritãþile

de profil din alte þãri ºi cu structuri similare, atât la nivel multilateral,

cât ºi bilateral.

Cooperarea dintre DG Concurenþã (Comisia Europeanã) ºi

Consiliul Concurenþei a reprezentat practic motorul progreselor

obþinute în materie de concurenþã, ceea ce a permis ca în prezent

acest domeniu sã poatã fi considerat un „campion” al procesului de

integrare a României în Uniunea Europeanã. DG Concurenþã a fost

omologul autoritãþii române în faza negocierilor de aderare, iar în

etapa post-negocieri, a asistat Consiliul Concurenþei în demersurile

sale menite sã asigure pregãtirea corespunzãtoare a aderãrii la

familia europeanã de concurenþã. Instrumentele de cooperare

dintre Consiliul Concurenþei ºi Comisie au fost dintre cele mai

variate: consultãri tehnice periodice, mecanismul de pre-consultare

în materie de ajutor de stat, diverse acþiuni de formare profesionale,

schimb regulat de

d o c u m e n t e

º.a.m.d. Toate

aceste elemente

au facilitat dez-

v o l t a rea unu i

dialog permanent

între experþii celor

d o u ã p ã r þ i ,

inspectori i ro-

mâni famil iari-

zându-se din timp

cu legislaþia ºi

p r a c t i c a e u -

r o p e a n ã î n

domeniu.

VOCAÞIA INTERNAÞIONALÃ A AUTORITÃÞII ROMÂNE DE CONCURENÞÃ

www.consiliulconcurentei.ro

Pe lângã dezvoltarea unei cooperãri strânse cu Comisia

Europeanã, Consiliul Concurenþei a acordat atenþia cuvenitã ºi

dialogului sãu cu diverse autoritãþi de concurenþã din alte þãri,

precum ºi cu organisme internaþionale cum ar fi OCDE, UNCTAD ºi

Reþeaua Internaþionalã de Concurenþã (ICN).

Astfel, încã de la începutul anului 1997, Consiliul Concurenþei

s-a implicat în activitãþile de promovare a concurenþei ce s-au derulat

sub egida OCDE, cum ar fi Forumul Global al Concurenþei ºi

evenimentele OCDE având ca þintã þãrile din Sud Estul Europei.

Printr-o participare susþinutã, autoritatea românã de concurenþã ºi-

a adus o contribuþie importantã ºi la activitãþile de întãrire a

capacitãþii administrative a autoritãþilor de concurenþã din regiune,

ce s-au desfãºurat la nivelul Centrului Regional de Concurenþã al

OCDE.

La sfârºitul anului 2005, în semn de recunoaºtere a

progreselor obþinute în acest domeniu, România, reprezentatã de

autoritatea naþionalã de profil, a primit statutul de observator la

lucrãrile Comitetului de Concurenþã al OCDE. Aceastã importantã

realizare a permis o mai mare implicare a autoritãþii de concurenþã

din România în cadrul lucrãrilor Comitetului de Concurenþã al OCDE

si ale grupurilor sale de lucru. Fãrã îndoialã, accesul Consiliului

Concurenþei la lucrãrile acestui organism internaþional, precum ºi

implicarea autoritãþii naþionale de concurenþã în activitãþile ce se

deruleazã în fiecare an sub egida ICN ºi UNCTAD au creat premisele

pentru perfecþionarea continuã a experþilor români, permiþându-le

acestora sã fie permanent informaþi cu privire la dezvoltãrile ce au

loc în acest domeniu.

În acelaºi timp, Consiliul Concurenþei a umãrit sã dezvolte ºi sã

îºi intensifice relaþiile de colaborare cu autoritãþi similare din þãri

membre ale Uniuniii Europene ºi nu numai. Astfel, în ultimii zece ani,

au fost semnate protocoale de colaborare extrem de utile cu

autoritãþile de profil din Franþa, Portugalia, Italia, Ungaria, Slovacia,

Croaþia, Turcia, Bulgaria, Rusia ºi Coreea. De asemenea, relaþii

strânse de colaborare au fost dezvoltate de-a lungul timpului cu

autoritãþile de concurenþã din Finlanda, Marea Britanie, Germania,

Suedia, Austria, Olanda ºi Belarus. În plus, consultãri periodice

privind aplicarea regulilor specifice au avut loc cu autoritãþile de

concurenþã din SUA, cooperarea dintre cele douã pãrþi începând

16

www.competition.ro

17

chiar din momentul înfiinþãrii

autoritãþii române.

Relaþiile de cooperare

s t ab i l i t e de Cons i l i u l

Concurenþei au facilitat un

schimb foar te ut i l de

experienþã pe probleme

specifice ºi au permis

familiarizarea din timp a

instituþiei cu provocãrile ºi

responsab i l i tã þ i l e une i

autoritãþi europene. În

aceste condiþii, autoritatea

naþionalã de concurenþã va

continua sã acorde activitãþii

sale internaþionale o atenþie

primordialã, astfel încât toþi

actorii implicaþi (agenþii

economic i , i ns t i t u þ i i l e

publice, mediul juridic, mediul

a c a d em i c ) s ã f i e î n

permanenþã informaþi cu

privire la evoluþiile relevante

ce au loc la nivel european ºi

internaþional.

www.consiliulconcurentei.ro

Odatã cu aderarea României la Uniunea Europeanã,

autoritatea naþionalã de concurenþã a intrat într-o nouã etapã de

dezvoltare. În materie de antitrust, începând cu 1 ianuarie 2007

Consiliul Concurenþei a dobândit posibilitatea de a implementa direct

prevederile acquis-ului, respectiv articolele 81 ºi 82 din Tratatul CE

ºi legislaþia secundarã comunitarã emisã în aplicarea acestor

articole. Aceasta nu înseamnã cã Legea concurenþei va deveni

caducã, dimpotrivã ea va continua sã fie aplicatã la cazurile de

dimensiune naþionalã. Însã, pentru acele practici ºi înþelegeri

anticoncurenþiale ce afecteazã comerþul dintre statele membre,

Consiliul Concurenþei va aplica direct acquis-ul comunitar în

colaborare cu Comisia ºi cu autoritãþile naþionale de concurenþã.

Aceastã colaborare dintre Consiliul Concurenþei, Comisie ºi restul

autoritãþilor europene de concurenþã se va realiza în cadrul Reþelei

Europene de Concurenþã.

Reþeaua Europeanã de Concurenþã reprezintã un forum de

dezbateri ºi cooperare în aplicarea legislaþiei comunitare în domeniu.

În acest cadru autoritãþile europene de concurenþã dezvoltã un

dialog strâns pentru a soluþiona cazuri complexe în care efectele

anticoncurenþiale exced limitele teritoriale ale unui singur stat

membru. În plus, Reþeaua constituie ºi un instrument important

pentru crearea ºi menþinerea în Europa a unei culturi comune a

concurenþei.

Pe lângã Reþeaua Europeanã de Concurenþã, politica

europeanã în acest domeniu mai dispune ºi de alte instrumente

menite sã garanteze consumatorilor cele mai avantajoase opþiuni ºi,

în acelaºi timp, sã susþinã obiectivul principal al Strategiei Lisabona

de a crea o economie europeanã durabilã, cea mai competitivã din

lume. Pentru a permite þãrii noastre sã susþinã acest obiectiv, este

important ca ºi în viitor Consiliul Concurenþei sã-ºi menþinã atitudinea

pro-activã în materie de antitrust, ceea ce se poate traduce prin:

concentrarea resurselor asupra cazurilor importante de

distorsionare a concurenþei,

utilizarea adecvatã a instrumentelor de investigaþie ºi

aplicarea de sancþiuni severe în caz de încãlcare gravã a

regulilor relevante.

În privinþa ajutorului de stat, de la data aderãrii,

responsabilitatea autorizãrii mãsurilor naþionale de sprijin a trecut

de la nivelul Consiliului Concurenþei în competenþa Comisiei

§

§§

18 NOI PROVOCÃRI ÎN MATERIE DE CONCURENÞÃ

ªI AJUTOR DE STAT

www.competition.ro

19

Europene. Aceastã modificare de atribuþii nu va înlãtura însã

autoritatea românã de concurenþã de la aplicarea regulilor în

domeniu. În acest sens, OUG nr.117/2006 privind procedurile

naþionale în domeniul ajutorului de stat conferã Consiliului

Concurenþei statutul de autoritate de contact în relaþia cu Comisia

Europeanã. Astfel, autoritatea românã de concurenþã va reprezenta

interfaþa naþionalã dintre forul comunitar, pe de o parte, ºi

autoritãþile naþionale ce pot acorda ajutor de stat, pe de altã parte.

Aceastã cooperare va fi dezvoltatã în cadrul aplicaþiei SANI (State Aid

Notification Interactive). Aplicaþia SANI va permite Consiliului

Concurenþei sã verifice compatibilitatea ajutoarelor propuse de

furnizori, aceste mãsuri de sprijin urmând a fi comunicate Comisiei

doar cu acordul experþilor autoritãþii române de concurenþã.

De asemenea, pentru a rãspunde mai bine cerinþei din ce în

ce mai stringente de a acorda ajutoare mai puþine ºi mai bine

direcþionate, Comisia Europeanã a lansat un amplu proces de

adaptare a regulilor europene relevante. Aceastã reformã va

permite creºterea gradului de predictibilitate ºi transparenþã în

domeniu, va încuraja analiza economicã a mãsurilor de ajutor de stat

pentru a le reorienta astfel încât acestea sã contribuie de o manierã

consistentã la implementarea Strategiei Lisabona.

În aceste condiþii, eforturile viitoare ale Consiliului

Concurenþei în domeniul ajutorului de stat vor urmãri sã asigure

gestionarea în mod adecvat a celor douã mari provocãri ce se vor

regãsi pe agenda de lucru a autoritãþii române în perioada

urmãtoare, respectiv:

modificarea de atribuþii determinatã de transferul

competenþei de autorizare a ajutoarelor de la nivel naþional

la nivel comunitar ºi

adaptarea politicii naþionale în domeniu la reformele ce au loc în prezent la nivel european.

Dacã pânã la 1 ianuarie 2007 Consiliul Concurenþei a avut

ca prioritate sã rezolve cu profesionalism aspectele specifice etapei

de pre-aderare, în perioada urmãtoare instituþia îºi propune sã-ºi

consolideze statutul de autoritate recunoscutã ºi puternicã la nivelul

familiei europene de concurenþã. Doar astfel Consiliul Concurenþei

va continua sã fie un partener real atât pentru autoritãþile din

celelalte state membre, cât ºi pentru Comisia Europeanã ºi, în limita

atribuþiilor sale, sã îºi aducã o contribuþie substanþialã la

soluþionarea aspectelor de interes pentru domeniul concurenþei ce

se regãsesc pe agenda de lucru a Uniunii.

§

§