CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” ((PetreÞÞUÞÞEA)

Anul VI nr. 23-24 (163-164) 24 decembrie 2004 12 pagini 5500 lei

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

VVIIAAÞÞAA ÎÎNN MMOOZZAAIICC

UUNNIIVVEERRSS SSPPIIRRIITTUUAALL

DDIINN LLUUMMEEAA MMIILLIITTAARRÃÃ

Instantanee dintr-o zi de instrucþie la munte

Primul rãzboi ruso-cecen: 1994-1996

JJuusstt ii ff iiccaarreeaa iinntteerrvveennþþ iieeii

Anul 2005 va fi dedicat lui George Enescu

Peîntreg teritoriul þãrii au avut loc manifestãri dedicate Zilei Naþionalea României ce au inclus parade militare, depuneri de coroane de flori,slujbe de pomenire a ostaºilor ºi luptãtorilor români cãzuþi pentru

apãrarea patriei ºi unitãþii naþionale.Constanþa: Paradã militarã pe bulevardul Tomis. Sfântu Gheorghe:

Depuneri de coroane ºi jerbe de flori la statuia Voievodului Mihai Viteazul.Craiova: Concerte susþinute de fanfara militarã ºi de interpreþi ai ansamblu-

lui folcloric “Maria Tãnase”. Galaþi: Spectacol stradal ºi carnaval. Târgu-Jiu: Coroane ºi jerbe de flori la Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu.

Trebuie sã asigurãm comandanþilor de grupã ºi militarilor nou încadraþi o

mai bunã pregãtire metodicã. În acest sens, vom revedea unele aspecte

de pregãtire ºi, pânã la finele lunii decembrie, am în vedere organizarea

ºi desfãºurarea unei convocãri de pregãtire metodicã cu durata de 10 zile, astfel

putem pune la punct cele câteva însemnãri fãcute

în carneþel, pe viscol, la minus 10 grade Celsius.

Sunt constatãri fireºti ºi avem competenþa ºi

mijloacele adecvate sã le remediem. Vrem sã

facem ºi vom face. Revin asupra ideii cã, fãrã

voinþã ºi caracter, nu se pune problema de a

rezista la vânãtorii de munte.

Pe15 februarie 1994, Rusia ºi Tatarstanul au semnat un tratat care con-semna suveranitatea Rusiei, dar, în acelaºi timp, oferea Tatarstanuluio autonomie internã largã. Tatarstanul era singura republicã care,

împreunã cu Cecenia, refuzase sã semneze Tratatul Federal din 1992. Dudaev pãreaa fi conºtient de necesitatea ca Cecenia sã se apropie economic de Rusia ºi înclinasã urmeze calea urmatã de Tatarstan, dar a refuzat sã negocieze pânã când Rusia nuva recunoaºte Cecenia ca stat independent ºi subiect de drept internaþional.

Anul urmãtor, în care se împlinesc 50 de lamoartea celui mai important compozitor român,UNESCO a declarat 2005 ca fiind anul inter-

naþional Enescu. Potrivit Secretariatului General al Guver-nului ºi al Ministerului Culturii ºi Cultelor, festivalul inter-naþional care poartã numele ilustrului compozitor va avealoc în Bucureºti, în perioada 4 la 20 septembrie.

Vor concerta la festival un numãr de ºase orchestre din strãinãtate: KriovSymphony Orchestra, Israel Philharmonic Orchestra, Staatskappelle Dresden,London Philharmonic Orchestra, Stuttgart Radio Shymphony Orchestra,Orchestre National de France.

Pagina 10Premiul Nobel pentru economie

Contribuþie la teoriamacroeconomiei dinamice

Apropierea sfintei sãrbãtori a Naºterii Domnului ºitrecerea pragului dintre ani, ne îndeamnã la reflecþii ceprivesc, deopotrivã trecutul, prezentul ºi viitorul, atât înplan profesional, cât ºi în cel personal.

Vorbind despre trecut, ne amintim cã în decembrie1989, întreaga lume a aplaudat evenimentele de laBucureºti, iar prima paginã a ziarelor era dedicatã, înexclusivitate, cãderii regimului comunist în România.

Astãzi, este limpede pentru oricine, cã trecereaarmatei de partea forþelor care-ºi asumaserã respon-sabilitatea schimbãrii, a grãbit ºi a asigurat victoriaRevoluþiei, a evitat dezlãnþuirea unui rãzboi civil ºi aschimbat, nu fãrã sacrificii, raportul de forþe înfavoarea celor care vroiau sã croiascã un nou viitorRomâniei. Armata a jucat un rol fast în Decembrie1989, contribuind decisiv la reuºita Revoluþiei.

Sã ne amintim bucuria cu care populaþia scanda:“Armata e cu noi!” ºi, sã nu-i uitãm niciodatã pe ceicãzuþi pe timpul evenimentelor. Sã le fie þãrâna patrieiuºoarã!

Trãim înconjuraþi de taine ºi cãutãm dezlegarea

lor. Dumnezeu, încã din timpuri de adânc trecut, apromis descifrarea unor taine. ªi, aºa cum ne spuneapreotul Constantin Ilie Þanu, toate cele despre Izbãvitorerau tainã.

“Taina cea din veac ascunsã despre care grãieºteScriptura era cã va veni pe pãmânt Însuºi Dumnezeu,Fiul lui Dumnezeu “cel de-o fiinþã cu Tatãl”. Cine ºi-arfi putut imagina? Sã vinã Însuºi Dumnezeu sub o formãaccesibilã, comprehensibilã, la îndemâna oamenilor?

ªi totuºi, la Bethleem, s-a nãscut ca om adevãrat,Dumnezeu adevãrat, Iisus Hristos. Un înger a deschisochii oamenilor, descifrându-le taina: “Vi s-a nãscut aziMântuitorul, care este Hristos – Domnul” (Luca 2,11).

Venind Dumnezeu, descoperindu-se taina cea maimare, toate celelalte ºi-au strâns aripile, s-au micºorat ºitot ce era de neînþeles ºi grav ºi-a pierdut gravitatea,pentru cã, dacã s-a descoperit ºi existã Dumnezeu, totule cu înþeles, totul e cu sens, fie cã îl înþelegem, fie cãnu-l înþelegem. De aceea, printre necunoscute ºi taine,trãim senini, ca ºi cum am ºtii totul.

De aceea, trebuie sã fim optimiºti ºi sã ajungem la

acea normalitate, acea derulare a evenimentelor într-unmod care sã ne permitã exprimarea eleganþei, bunãtãþii,profesionalismului, colegialitãþii ºi respectului pentrumunca depusã de altul. Toate acestea le avem ºi acum înnoi, dar trebuie sã le folosim mai bine.

Noi, cei din redacþie, suntem recunoscãtori citito-rilor noºtri ºi dorim, ca în anul ce urmeazã, ziarul“Curierul ARMATEI” sã vinã cu un spor de calitate înîntâmpinarea dumneavoastrã. Aprecierile pozitive saunegative ne intereseazã în mãsura în care trebuie sãrãspundem necesitãþilor de informare, precum ºi pentruîmbunãtãþirea activitãþii de editare. ªtim cã vã datorãmmulte alte articole ºi materiale concludente despre viaþaunitãþilor ºi marilor unitãþi din subordinea Corpului ºivom face în aºa fel, încât ele sã aparã.

Redacþia adreseazã tuturor cititorilor ºi familiilorlor, tuturor celor care ne-au fost ºi ne sunt alãturi, labine ºi la greu, mulþumirile sale pentru încrederea acor-datã, precum ºi multã sãnãtate, fericire ºi împlinireatuturor dorinþelor.

Sãrbãtori fericite! La mulþi ani!

Trecut, prezent ºi viitor la cumpãna dintre ani

ISSN 1582-129 B 64404 C 24/ 2004

Manifestãri dedicate Zilei Naþionale a României

�La mul�i ani, 2005 !�

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina 2

Peîntreg teritoriul þãrii au avut locmanifestãri dedicate ZileiNaþionale a României ce au

inclus parade militare, depuneri de coroanede flori, slujbe de pomenire a ostaºilor ºiluptãtorilor români cãzuþi pentru apãrareapatriei ºi unitãþii naþionale.

La Constanþa s-a desfãºurat o paradãmilitarã pe bulevardul Tomis, s-au depuscoroane de flori la Monumentul Eroilor ºis-a organizat crosul “1 Decembrie”.

La Muzeul Spiritualitãþii Româneºti dinSfântu Gheorghe, s-a desfãºurat dez-baterea cu tema “1 Decembrie 1918, zi sfân-tã în istoria românilor”. De la ora 12.00, laCatedrala Ortodoxã din municipiu a avut locun Te-Deum dedicat Zilei Naþionale, mani-festare ce a fost urmatã de depuneri decoroane ºi jerbe de flori la statuia Voievodu-lui Mihai Viteazul ºi de un spectacol oma-gial susþinut de ansamblul folcloric “Ciocâr-lia”. La Craiova, dupã ceremonialul militardin Piaþa Mihai Viteazul, unde a fost intonatImnul de Stat, a avut loc un Te-Deum înmemoria eroilor patriei oficiat de ÎPS Teo-fan, mitropolitul Olteniei ºi Arhiepiscop alCraiovei. Manifestãrile au continuat cudepunerea unor coroane de flori, defilareagãrzii de onoare, precum ºi cu douã con-

certe; unul susþinut de fanfara militarã, iarcelãlalt de interpreþi ai ansamblului folcloric“Maria Tãnase”.

La Galaþi, dupã depunerea unor coroanede flori la cimitirul Eternitate au avut locdecernarea premiilor Municipiului Galaþi,un spectacol stradal, precum ºi un carnaval.

În Târgu-Jiu, ceremonialul militar ºireligios dedicat zilei de 1 Decembrie a fosturmat de depunerea unor coroane ºi jerbe deflori la Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu,precum ºi de un program literar-muzical-coregrafic intitulat “Pururi uniþi sub trico-lor”, susþinut de ansamblul folcloric “DoinaGorjului”, la Teatrul Dramatic “ElviraGodeanu”.

La Monumentul Eroilor Neamului dinPiteºti a avut loc un ceremonial militar ºiunul religios, depuneri de coroane ºi jerbede flori în memoria eroilor argeºeni cãzuþipe câmpurile de luptã pentru independenþaºi întregirea neamului.

Manifestãri similare s-au desfãºurat laCimitirele Eroilor din Câmpulung ºiCurtea de Argeº, iar în toate localitãþileurbane ºi rurale de pe cuprinsul judeþuluiArgeº au fost depuse coroane de flori lamonumentele eroilor cãzuþi pentru þarã ºineam.

Ziua Naþionalã a României a fost mar-catã la Timiºoara prin depuneri de coroanela Monumentul Ostaºului Român, a Apãrã-torilor Banatului ºi la Monumentul Eroilor.Jerbe de flori au fost depuse de oficiali ºi decopii la bustul Regelui Ferdinand din PiaþaVictoriei, iar la Catedrala Mitropolitanã dinTimiºoara s-a oficiat un Te-Deum în memo-ria eroilor cãzuþi pentru neam.

Primãria sectorului 6, din Bucureºti, adepus miercuri, 1 Decembrie, coroane de florila Monumentul Eroilor Geniºti de lângã Com-plexul Studenþesc Leul, precum ºi la Monu-mentul Eroilor din Bulevardul Uverturii.

În Parcul Carol, la MonumentulEroului Necunoscut, ceremonialul aînceput pe la 11.00, dupã festivitatea de laArcul de Triumf, cu o slujbã religioasã ofi-ciatã de un sobor de preoþi militari. Audepus apoi coroane de flori preºedintele IonIliescu, reprezentanþii instituþiilor statului, aipartidelor politice, ai asociaþiilor de re-voluþionari, veteranilor de rãzboi ºi cer-cetaºilor. Manifestarea s-a încheiat cu defi-larea gãrzii de onoare constituitã din militariai Regimentului 30 Gardã ºi Protocol“Mihai Viteazul”.

MaiorIon PAPALEÞ

ACTUALITATEAPE SCURT

STATELE UNITE: Rezerviºtii fenteazã. Peste jumãtatedintre cei 4.024 de rezerviºti americani care au primit ordin demobilizare au depus cereri de exceptare, de amânare sau nu auputut rãspunde la apel. Motivele invocate de militari sunt deordin medical, dificultãþi financiare, probleme familiale saunecesitatea de a-ºi finaliza studiile. CHINA: Ridicareaembargoului. Premierul chinez, Wen Jabao, a încercat sãobþinã, la summitul China-UE, ridicarea embargoului impusChinei asupra vânzãrilor de arme. UE ºi China ar putea semnaºi un acord de cooperare privind utilizarea în scopuri paºnice atehnologiilor nucleare. Þãri precum Danemarca, Marea Bri-tanie, Suedia sau Olanda, se tem de reacþia opiniei publice încazul suspendãrii embargoului. IRAK: Agenþi de infor-maþii. Irakul a cerut Australiei sã se implice în pregãtirearesponsabililor serviciilor secrete ºi forþelor de securitate.Solicitarea a fost fãcutã în cursul summitului Institutului Inter-naþional pentru Studii Strategice, care s-a desfãºurat înBahrein. PAKISTAN: Avioane militare. Preºedintele pa-kistanez, Pervez Musharraf, a efectuat o vizitã în Statele Unite,în vederea unor discuþii despre achiziþionarea de avioane mi-litare F-16. Pakistanul încearcã sã achiziþioneze 25 de avioanemilitare F-16, al cãror cost este de 25 de milioane de dolaripentru un aparat, în încercarea de a-ºi completa forþa aerianã.

UCRAINA: Retragerea costã. Parlamentul ucrainean aaprobat o hotãrâre prin care cere retragerea celor 1.600 de sol-daþi ucraineni desfãºuraþi în Irak, în cadrul coaliþiei conduse deStatele Unite. Militarii ucraineni au fost trimiºi, începând culuna august 2003, în provincia ºiitã Wassit din centrul Irakului,fiind plasaþi sub comandã polonezã. Retragerea ar costa 11 mi-lioane de dolari, sumã pe care Ucraina nu ºi-o poate permite.

BASARABIA: Militari ruºi. UE este foarte îngrijoratã deevoluþia situaþiei din Georgia ºi din Republica Moldova, a spusºeful diplomaþiei olandeze, Bernard Bot, a cãrui þarã asigurãpreºedinþia Uniunii Europene. Poziþia UE a fost susþinutã lareuniunea ministerialã a OSCE ºi de Salome Zurabiºvili, ºefuldiplomaþiei georgiene, care ºi-a exprimat speranþa cã OSCE vaacorda o atenþie sporitã conflictelor îngheþate de pe teritoriulGUUAM (Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaijan, Moldo-va). MAREA BRITANIE: Eurofighter. Grupul britanicBAE Systems a anunþat cã a ajuns la un acord de principiu cuguvernul privind a doua tranºã a programului Eurofighter, iarcontractele vor fi semnate în viitorul apropiat. Iniþial, contrac-tul pentru cea de-a doua tranºã a programului ar fi trebuit sem-nat de Germania, Italia, Spania ºi Marea Britanie în vara aces-tui an. ISRAEL: Radare. Armata israelianã a amplasat înnordul þãrii radare pentru detectarea infiltrãrii avioanelor fãrãpilot lansate din Liban. Decizia a fost luatã dupã ce, la 7 noiem-brie, un avion fãrã pilot lansat de miºcarea ºiitã libanezãHezbollah a survolat nordul Israelului. Radare au fostamplasate ºi în sectorul portului Haifa. NATO: Reuniuneamânatã. NATO a decis amânarea reuniunii ministeriale cuUcraina, programatã pentru 9 decembrie, la Bruxelles, pânã ladesemnarea “unui Guvern legitim” la Kiev. Întâlnirea pre-vãzutã pentru joi trebuia sã se desfãºoare în cadrul ComisieiNATO-Ucraina, cu ocazia unei reuniuni a ºefilor diplomaþieidin statele NATO, care are loc în capitala Belgiei.

JAPONIA: Incursiune chinezã. Japonia a înaintat unprotest autoritãþilor de la Beijing, dupã ce a localizat o navã decercetare chinezã în apele sale teritoriale, la circa 320 de kilo-metri sud de arhipelag, în apropierea insulei Okinotori. Inci-dentul a avut loc la mai puþin de o lunã de la intrarea unui sub-marin chinez în zona economicã exclusivã japonezã.Autoritãþile de la Beijing au prezentat scuze, explicând cã afost vorba despre “o eroare tehnicã”, petrecutã în timpul unuiexerciþiu. (D.A.)

“Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina cea mai su-blimã a istoriei româneºti. Mãreþia ei stã în faptul cã desãvârºireaunitãþii naþionale nu este opera nici unui om politic, a nici unuiguvern, a nici unui partid; este fapta istoricã a întregii naþiuniromâne...”, a remarcat Florin CONSTANTINIU într-”O istoriesincerã a poporului român”.

1 Decembrie nu avea cum sã treacã neobservat ºi a fost cele-brat de Primãria Sectorului 2 împreunã cu Ministerul ApãrãriiNaþionale ºi Jandarmeria Românã care au organizat Ziua PorþilorDeschise la Centrul Administrativ al Sectorului 2.

Evenimentul a fost marcat printr-o ceremonie publicã care adebutat cu intonarea Imnului Naþional al României ºi arborareaDrapelului de Stat. Mulþimea prezentã a fost animatã dediscursul primarului Sectorului 2, domnul Neculai ONÞANU ºide cel al marelui actor Eusebiu ªTEFÃNESCU care a condusfestivitatea. Militarii din Garda de Onoare a ComandamentuluiNaþional al Jandarmeriei au defilat în acordurile muzicii militare,iar acþiunea “Cer deschis” a presupus eliberarea, sub priviriletuturor, a câtorva sute de porumbei. A urmat Hora Unirii în cares-au prins alãturi de primar ºi cei invitaþi: domnul GheorgheEMACU, ministrul Administraþiei ºi Internelor, domnul colonel

Dumitru ANTOHI, ºef de secþie în Statul Major General, coman-dantul Centrului Militar de Sector, domnul locotenent-colonelGheorghe GAVRILÃ ºi, cei mai inimoºi dintre noi, reprezentanþiiAsociaþiei Naþionale a Veteranilor de Rãzboi.

De asemenea, în saloanele expoziþionale ale Primãriei aufost vernisate, iar publicul a putut admira o expoziþie de carte ºicartografie intitulatã “Bucureºti – Arc peste timp” ºi una de tapi-serie – 2004 – Anul ªtefan cel Mare ºi Sfânt”. Conform tradiþiei,în aceastã zi, a fost organizatã ºi servirea unei mese ostãºeºti înºapte zone ale sectorului unde a fost oferitã tradiþionala ºi apre-ciata mâncare fasole cu costiþã ºi un pahar de þuicã fiartã.

Domnul locotenent-colonel Gheorghe GAVRILÃ a su-bliniat faptul cã, dincolo de relaþiile interpersonale ºi de le-gislaþie, Centrul Militar reprezintã interfaþa dintre instituþiamilitarã ºi societatea civilã. Aceastã relaþie aproape simbo-licã s-a concretizat de cele mai multe ori, fie prin sprijinlogistic sau financiar, fie prin resurse materiale ºi umanepuse la dispoziþie, rezultând astfel o legãturã strânsã întrecele douã instituþii, legãturã subscrisã proverbului “Prietenulla nevoie se cunoaºte!”

Cristina FRATU

România sãrbãtoritã dincolo de Arcul de Triumf

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul_armatei@yahoo.fr

TTiippooggrraaffiiaa UU..MM..0022221144TTiippooggrraaffii

MM..mm.. MMaarriiaann AArrddeelleeaannTToommaa BBaarrbbuuiinntt.. 00112299

ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”Un abonament lunar (douã apariþii) costã 11.000 lei, iar banii se vor depune în contul U.M.

02450 Bucuresti RO 53 TREZ 705 5005 XXX 000 161, cod fiscal 4265833, trezoreria sectorului5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru a fi luaþi în evidentã cu rapidi-tate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei), dupã depunerea banilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care se va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada,precum ºi suma depusã. La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.

Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurile strânse dinabonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.

RReeddaaccttoorr-ººeeff MMrr.. IIoonn PPaappaalleeþþ iinntt..00330077

SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeMMrr.. DDrraaggooºº AAnngghheellaacchhee

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiieeSSeerrgg.. RRaadduu SSããccããrreeaa ((eexxppeeddiiþþiiee)) iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr)) iinntt 00111122GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu ((pprroocceessaarree tteexxtt)) iinntt.. 00111122DDaanniieellaa DDuummiittrraaººccuu ((ccoorreeccttoorr)) iinntt.. 00774433

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nuangajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cucondiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

RReeddaaccttoorrii

MMrr.. EEmmaannuueell BBããrrbbuulleessccuuMMrr.. AAddrriiaannaa MMuunntteeaannuuCCrriissttiinnaa FFrraattuu iinntt..00115566

DDee ZZ ii uuaa RRoommâânn ii ee ii

Manifestãri dedicateZilei Naþionale a României

La Târgoviºte, Ziua României s-a sãrbãtorit, în acest an,în centrul vechi al oraºului, în piaþa Revoluþiei unde se aflãºi Primãria. Acolo a fost ridicat un monument în memoriadomnitorului Constantin Brâncoveanu, ultimul domnitor întimpul cãruia Târgoviºtea a fost cetate de scaun ºi centru cul-tural ºi administrativ al Þãrii Româneºti.

Dupã trecerea în revistã a blocului de paradã, format dinmilitari ai Bazei 1 Logistice “Sud” ºi ai unitãþilor deparaºutiºti, pompieri ºi jandarmi, a avut loc slujba religioasãºi sfinþirea monumentului. În alocuþiunile lor, oficialitãþile

locale au rememorat importanþa actului de la 1 decembrie1918, comandantul garnizoanei, domnul colonel dr.Gheorghe JILAVU a afirmat cã armata “a avut un rol impor-tant în asigurarea climatului necesar desfãºurãrii actuluiunirii, descurajând forþele ostile” acestuia, adãugând cã spir-itul de astãzi al unirii are rezonanþe europene.

Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea blocului deparadã, sub comanda maiorului Constantin TUDORACHE,ºeful de stat major al Batalionului 22 Transport.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Constantin Brâncoveanu vegheazã dinCetatea de Scaun a Þãrii Româneºti

Foto: Plutonier major Adrian ROBU

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina 3

Joi, 2 decembrie, o patrulã, din cadrulBatalionului 281 Infanterie “VulturiiÎndrãzneþi”, care acþiona în Afganistan

în cadrul operaþiei “Enduring Freedom V”, adescoperit, la aproximativ 6 kilometri est deoraºul Kandahar, un important depozit de arma-ment ºi muniþii.

Pe timpul executãrii misiunii, militariicomandaþi de locotenentul Cãtãlin NIGA auobservat pe itinerar 13 proiectile de 100 mm înperfectã stare de funcþionare. Dupã anunþareaechipei de deminãri americane, militarii româniau trecut la cercetarea amãnunþitã a zonei ºi aumai gãsit douã containere-magazii, îngropate înpãmânt.

Împreunã cu specialiºtii EOD, americanii autrecut la inventarierea materialelor din celedouã ascunzãtori unde au mai fost gãsite: 9 pis-

toale mitralierã AK 72, 1 tun 100 mm, 3 tunurifãrã recul de provenienþã necunoscutã, 4aruncãtoare de grenade reactive, 91 aruncãtoarede 100 mm, 2 aruncãtoare de 82 mm, 15 racheteA.G. 9, 6 rachete de 107 mm, 16 proiectile de115 mm, 11 lovituri de 100 mm, 31 focoase, 2mitraliere de 12,7 mm, 1 aruncãtor automat degrenade.

Descoperirea este, cu atât mai importantã cucât, containerele îngropate sunt la aproximativ500 m de locul unde, în urmã cu douã sãp-tãmâni, un militar afgan a fost arestat pentru cãfabrica dispozitive explozive improvizate ºi levindea forþelor anticoaliþie.

Acesta este cel de-al doilea depozit impor-tant descoperit de militarii români în ultimele10 zile.

Cãpitan Eugen ISPAS

Vulturii deºertului

O nouã capturã de muniþie în apropiere deKandahar, la un interval de o sãptãmânã

Legea de ratificare a Acordului privindstatutul NATO, al reprezentanþilor naþionali ºipersonalului internaþional, promulgatã lunaaceasta, prevede cã localurile, arhivele ºi toatedocumentele NATO sunt inviolabile, iar co-respondenþa oficialã, precum ºi comunicãrileoficiale nu pot fi cenzurate.

Mediafax informeazã cã legea vizeazã Acor-dul adoptat la Ottawa în 1951 ºi Acordul privindstatutul misiunilor ºi reprezentanþilor statelorterþe pe lângã NATO, adoptat la Bruxelles în1994. Bunurile ºi proprietatea organizaþiei,indiferent unde se aflã, nu pot face obiectulpercheziþiei, rechiziþiei, confiscãrii, exproprieriisau altei forme de imixtiune, aratã un alt articoldin Acord.

Potrivit legii, NATO poate sã deþinã valutãºi sã aibã conturi, poate sã-ºi transfere liber fon-durile oriunde, fãrã a fi restricþionatã de oricecontrol, reglementare sau moratoriu financiar.

De asemenea, organizaþia, proprietatea, veni-turile ºi alte bunuri sunt scutite de orice impozitdirect, dar NATO nu va solicita scutirea de taxecare nu constituie altceva decât plata serviciilorde utilitate publicã.

Alianþa beneficiazã de scutire la orice taxevamale ºi orice restricþii la import sau exportpentru bunurile importate sau exportate în sco-pul folosinþei oficiale. Organizaþia are dreptul sãfoloseascã coduri, sã expedieze ºi sã primeascãcorespondenþã prin curier special sau valize si-gilate, beneficiind de imunitãþi ºi privilegii ca ºicurierii ºi valizele diplomatice.

Partea a treia a Acordului se referã lareprezentanþii statelor membre, de la reprezen-tantul permanent al unui stat pe lângã organiza-þie, la personalul oficial cu atribuþii de secretari-at, detaliind la privilegiile ºi imunitãþile acor-date.

Astfel, orice persoanã desemnatã de un stat

membru ca principalul sãu reprezentant perma-nent pe lângã NATO pe teritoriul unui alt statmembru, precum ºi personalul oficial, rezidentpe respectivul teritoriu beneficiazã de imu-nitãþile ºi privilegiile acordate reprezentanþilordiplomatici ºi personalului oficial de rang com-parabil. Cei care nu intrã în aceastã categoriesunt cuprinºi în articole distincte referitoare laprivilegiile ºi imunitãþile acordate pentruexercitarea funcþiei.

Privilegiile ºi imunitãþile acordate reprezen-tanþilor statelor membre ºi personalului acestora“nu sunt pentru propriul lor avantaj”, ci pentrua-ºi putea exercita funcþiile în deplinã indepen-denþã. În consecinþã, un stat membru are dreptulºi datoria sã retragã imunitatea oricãruireprezentant sau membru al personalului, întoate cazurile în care imunitatea ar împiedicaînfãptuirea justiþiei ºi dacã imunitatea poate firetrasã fãrã a prejudicia scopul pentru care a

fost acordatã.NATO ºi statele membre colaboreazã per-

manent pentru înlesnirea unei bune administrãria justiþiei pentru asigurarea respectãrii regula-mentelor de poliþie ºi pentru evitarea oricãruiabuz în legãturã cu privilegiile ºi imunitãþileprevãzute în acest acord. Mediafax maiinformeazã cã, dacã un stat membru considerãcã a avut loc un abuz legat de o imunitate sauprivilegiu, conferit de acord, organizaþia ºi acelstat se vor consulta pentru a determina dacãabuzul a avut loc ºi a luat mãsuri în scopulevitãrii repetãrii unor incidente asemãnãtoare.

Acordul poate fi denunþat de orice partecontractantã printr-o notificare scrisã dedenunþare adresatã guvernului SUA, iardenunþarea produce efecte dupã un an de laprimirea notificãrii, mai informeazã sursa citatã.

MaiorDragoº ANGHELACHE

Armataachiziþioneazã un

imobil la BruxellesMinisterul Apãrãrii Naþionale a semnat douã

contracte pentru achiziþia unui imobil din Bru-

xelles destinat personalului militar, fãrã a da

publicitãþii, însã, valoarea achiziþiei.

Potrivit anunþului, publicat în Monitorul Ofi-

cial, în urma unei licitaþii, Ministerul Apãrãrii a

semnat contracte cu firmele belgiene

Janssen&Drooghmans ºi Marcq&Roba. Prima va

furniza servicii de tranzacþii ale clãdirilor rezi-

denþiale, iar cea de-a doua, asistenþã ºi consul-

tanþã pentru lucrãrile de construcþii. Durata con-

tractelor este pânã la 30 decembrie 2005.

Contractele se referã la achiziþionarea unui

imobil în construcþie, cu terenul aferent, fiind

destinat personalului secþiunii militare a Misiunii

României la NATO ºi celui al Reprezentanþei

Statului Major General la NATO ºi UE, a pre-

cizat, pentru MEDIAFAX, Biroul de Presã al

MApN.

Nota de fundamentare a hotãrârii de Guvern

prin care s-a aprobat achiziþia are caracter clasi-

ficat, a adãugat sursa citatã.

A intrat în vigoare legea pentru ratificarea unor acorduri NATO

În luna ianuarie 2005 va apãrea, la Editura PSYCHE, lucrarea“Istoria psihologiei militare române”, autor cãpitan comandor dr.Constantin-Edmond CRACSNER. Principalele aspecte abordate încuprinsul lucrãrii se referã la: problematica psihologiei militare,retrospectivã asupra istoriei psihologiei, evoluþia ideilor psiholo-gice ºi lupta armatã la români, constituirea psihologiei militare caramurã ºtiinþificã distinctã a psihologiei, istoria unor structuri depsihologie din armata românã ºi din alte instituþii de ordine publicãºi siguranþã naþionalã, elemente biografice ale unor personalitãþicare au marcat evoluþia psihologiei militare româneºti, modele deorganizare a serviciului psihologic în unele armate moderne, pre-cum ºi un posibil model de organizare a serviciului psihologic înarmata românã.

Cu un conþinut informaþional bogat ºi abordând un domeniu mai

puþin cunoscut publicului larg, lucrarea se adreseazã, în egalãmãsurã, atât specialiºtilor cât ºi pasionaþilor de psihologie.

Lucrarea conþine 400 de pagini, format 14,5x20,5 cm ºi costã200.000 lei. Bibliotecile de unitate pot achiziþiona lucrarea direct dela Editura PSYCHE, prin comandã expediatã prin fax la021.313.12.79. În baza comenzii, se va primi factura proformã careva cuprinde ºi coordonatele bancare pentru efectuarea plãþii. În ter-men de 10 zile de la efectuarea plãþii se va primi comanda împreunãcu factura aferentã. Comenzile se primesc pânã la 10.01.2005, iarplãþile se fac pânã la 25.01.2005.

Persoanele fizice pot face comenzi la telefon 021.313.12.60. Pentrudetalii suplimentare, autorul poate fi contactat la tel. 021.411.75.86,STAR 1021.203, mobil 0722.508.360.

Maior psih. Traian CIUPITU

Istoria psihologiei militare române

Societatea Românã de Radiodifuziune a iniþiat, cu sprijinul Ministerului ApãrãriiNaþionale, proiectul “Copii pentru copii”. În cadrul acestuia, au fost organizateconcursuri de desen pentru copiii din Afganistan ºi din Irak, câºtigãtorii fiind recom-pensaþi cu o excursie în România.

Vernisajul expoziþiei “Viitorul privit prin ochii copiilor” – parte a aceluiaºi proiect– s-a desfãºurat joi, 9 decembrie, la Studioul “Mihail Jora” din sediul Radiodifuziunii.La expoziþie au fost prezentate lucrãri ale elevilor din cele douã þãri ºi din România,“vedetele” evenimentului fiind oaspeþii noºtri Arefa IBRAHIMI ºi Ali SajatFAQIRZADA din Afganistan. Premianþii irakieni nu au putut fi prezenþi, datoritãdesfãºurãrii primelor alegeri democratice de la ei. Cu aceastã ocazie, ministrul IoanMircea Paºcu a precizat cã “Noi nu suntem acolo cu arma în mânã ºi cu glonþul peþeavã, ci pentru a ajuta aceste state sã ajungã la normalitate, iar copiii de-acolo sã trã-iascã cel puþin la fel cum trãiesc ºi copiii noºtri”. Cei doi câºtigãtori au venit în Româ-nia la bordul unui Hercules al armatei. (D.A.)

Pentru copiii afgani armele au început sã tacãºi muzele sã vorbeascã din nou

— Domnule maior, cât dureazãpregãtirea militarilor nou angajaþi pentrua deveni profesioniºti ºi ce calitãþiurmãriþi la angajare ?

— Formarea m.a.c.-ilor ca profesioniºtipresupune o pregãtire continuã. Totuºi, einu sunt începãtori. Au deprinderi formateîn urma satisfacerii stagiului militar, daracum, de când sunt angajaþi, lucrãm pentrurealizarea coeziunii ºi închegarea acþiu-nilor în cadrul unor subunitãþi.Desfãºurãm, în special, activitãþi de ducerea acþiunilor de luptã în zonele muntoase.Dincolo de cunoºtinþe militare, la noi, sepune accentul pe caracter. Muntele cerecaractere puternice, voinþã, iar un caracterslab nu ar putea rezista. ªi-ar da demisia înminutul unu.

— Aþi avut astfel de cazuri?— Am avut ºi astfel de cazuri. Anul

trecut, pentru cã nu s-au mai încadrat încerinþele impuse de specificul armei, 50 dem.a.c.-i ºi-au prezentat demisiile. Le-amaprobat pe toate.

— De când sunteþi în bivuac?— De regulã, locul meu este acolo

unde sunt oamenii mei. Concret, în locul încare ne aflãm, sunt de douã sãptãmâni.Desfãºurãm activitatea de evaluare anivelului de pregãtire a subunitãþilor dev.m. ºi artilerie. Suntem la finele anului,iar, în acest moment, aþi vãzut desfãºurân-du-se ultima etapã din cadrul aplicaþieitactice, ºi anume, tragerile de luptã.

— Ce aþi urmãrit în mod special lasubordonaþi pe timpul acþiunilor?

— Împreunã cu ofiþerii din statul major,am urmãrit modul de aplicare al standar-delor prevãzute în manualele ºi instrucþiu-nile de specialitate, nivelul coeziunii încadrul subunitãþilor, stabilitatea psihicã,adaptarea la condiþiile de trai din munte,rezistenþa la efort în condiþii deosebite detimp ºi starea vremii. Avem permanent învizor “acþiunea propriu-zisã a sub-unitãþilor, realizarea cooperãrii, solicitareasprijinului de foc ºi executarea focului pre-cis. Un accent deosebit punem pe modulde conducere a subunitãþilor, mai precis,pe actul de comandã la toate nivelurile,precum ºi pe nivelul de pregãtire atins decomandanþii de subunitãþi.

— Pe timpul desfãºurãrii tragerilor,v-am observat fãcând anumiteînsemnãri într-un carnet, urmatede precizãri adresate ofiþerilor dinstatul major ºi comandantului decompanie. Cum apreciaþidesfãºurarea aplicaþiei?

— Pot spune cã, acum, dupãdouã sãptãmâni de efort continuu lacare au fost supuse subunitãþile, suntmulþumit de nivelul de pregãtireatins. Evaluarea a decurs binescoþând în evidenþã lucruri bune ºiaspecte la care mai trebuie sãlucrãm. Calificativele sunt bune ºifoarte bune ºi apreciez cã obiec-

tivele propuse au fost îndeplinite. Totuºi,mai trebuie sã lucrãm la partea de meto-dicã. Trebuie sã asigurãm comandanþilorde grupã ºi militarilor nou-încadraþi o maibunã pregãtire metodicã. În acest sens,vom revedea unele aspecte de pregãtire ºi,pânã la finele lunii decembrie, am învedere organizarea ºi desfãºurarea uneiconvocãri de pregãtire metodicã cu duratade 10 zile, astfel putem pune la punct celecâteva însemnãri fãcute în carneþel, pe vis-col, la minus 10 grade Celsius. Sunt con-statãri fireºti ºi avem competenþa ºimijloacele adecvate sã le remediem. Vremsã facem ºi vom face. Revin asupra ideiicã, fãrã voinþã ºi caracter, nu se pune pro-blema de a rezista la V.M. Am încrederedeplinã în subordonaþi cã sunt gata oricândsã îndeplineascã misiunile încredinþate.

VIAÞA ÎN MOZAIC Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina 4

Locotenentul Florin CORNEA aabsolvit Academia Forþelor Terestre în anul1998 ºi, de-atunci, îºi desfãºoarã activitateaîn cadrul Batalionului 21 Vânãtori deMunte. Ne-a rãspuns cu amabilitate la douãîntrebãri: “De ce a optat pentru “artileria demunte?” ºi “Ce ºi-ar dori pe viitor?”

“Am optat pentru arma artilerie laabsolvirea liceului militar, fiind fascinat detraiectorii ºi de puterea de foc a acesteiarme cu totul deosebitã.

Totuºi, provenind dintr-o zonã demunte ºi cunoscând tradiþia, determinareaºi profesionalismul vânãtorilor de munte,mi-am dorit ºi am avut posibilitatea sã alegsã activez în cadrul acestui corp minunat deoameni.

Sunt mândru cã, de 4 ani, fac partedin Batalionul 21, “vârful de lance” alvânãtorilor de munte recunoscut, atât înþarã, cât ºi în þãrile partenere din Alianþã.Ne strãduim sã implementãm, la parametrinormali, prevederile STANAG-urilor ºiF.M.- urilor, astfel încât, interoperabilitateacu armamentul NATO sã se facã cât maiuºor. De mult timp, limba englezã nu maieste o necunoscutã pentru noi, iar pe duratade desfãºurare a concursului de englezã amreuºit sã obþin nivelul 3 de cunoaºtere a

acesteia. Acest fapt mi-a oferit posibilitateasã împãrtãºesc ºi subordonaþilor meicunoºtinþele acumulate. Pot sã afirm curesponsabilitate cã profesionalismul mili-tarilor pe bazã de contract obþinut în urmaunei instruiri asidue, îmi uºureazã foartemult munca. Pentru noi, orice aplicaþie adevenit uºor de pregãtit, planificat ºi exe-cutat. A devenit un prilej de a neîmbunãtãþii performanþele. Simþim cã efor-turile noastre sunt apreciate de comandaM.U, iar camarazii V.M., “strãjeriicrestelor”, se pot bizui pe sprijinul artilerieîn orice moment, indiferent de vitregiamediului.

Prin pregãtirea specificã pe care amdobândit-o putem face faþã cu succes

desfãºurãrii unui exerciþiu de menþinere apãcii în parteneriat cu membrii alianþei.

Exemplul de astãzi nu constituie decâto treaptã de a ne arãta mãiestria ºi pri-ceperea ºi de a dovedi cã suntem ceea cespunem cã suntem: maeºtrii traiectorilor,pe sãgeata traiectoriei. Sprijinim cu ade-vãrat impetuozitatea ºi elanul vânãtorilorde munte în dorinþa de a strãjui pe maideparte crestele Carpaþilor.

De mult timp, crestele Bucegilor aufost dominate de cãtre acest corp al V.M.,

iar oamenii pe care îi pregãtim sunt buni,nu numai la traiectorii, ci ºi la alpinism. Amparticipat la exerciþii internaþionale cuparteneri din Alianþã.

Au fost impresionaþi de determinareacu care au acþionat, de capacitatea de rezis-tenþã la efort. În ciuda anumitor carenþe aleechipamentului, oamenii noºtri nu s-aulãsat mai prejos, suplinind deficienþele cuun efort suplimentar.

Exerciþiul parcurs a fost riguros calcu-lat, iar rezultatele obþinute reprezintã zilede pregãtire, studiu intens, efort fizic ºi in-telectual depus. Antrenamente... Îmi dorescsã urmez cursul avansat de artilerie, iarapoi un curs de PSO în Grecia. Doresc, deasemenea, sã particip la o misiune inter-naþionalã de menþinere a pãcii. Pentruaceasta, o sã continuu demersul în aprofun-darea ºtiinþelor exacte, a teoriei ºi practiciifocului-balistica ºi nu voi neglija per-fecþionarea în domeniul cunoaºterii lim-bilor strãine.

Mi-am propus ca, într-un viitor apro-piat, prin pregãtire intensã, sã acced cãtrefuncþia de comandant de baterie. Îmi placesã cred cã sunt un tip ambiþios ºi serios, iarcei care sunt în mãsurã sã evalueze activi-tatea mea ca militar sã mã considere un tipcu perspectivã. Întotdeauna este loc de maibine, dar atâta timp cât subordonaþii mei îºiînþeleg rostul ºi îºi dau interesul ca totul sãiasã cât mai bine, sunt ºi eu mulþumit ºisper, totuºi, cã lucrurile vor evolua multmai bine.

Îmi place sã cred cã subordonaþii nu seferesc de mine. Îmi place sã cred cã suntapropiat, chiar dacã, uneori, sunt mai sever,îmi menþin apropierea de sufletele lor ºi îiînþeleg atunci când se confruntã cu situaþiideosebite, iar calitatea de lider pe care îmiplace sã cred cã o deþin, o folosesc în modadecvat.

Satisfacþ ia pregãt i r i i

Responsabilitatea este una dintre calitãþile care îl repre-zintã pe sergentul major Florin BUSUIOC – comandant depiesã în cadrul bateriei sprijin. ªi-a pregãtit cu minuþiozitatesubordonaþii ºi este convins cã, alãturi de camarazii dinsecþie, o sã obþinã calificativul maxim. Nu a lãsat nimic lavoia întâmplãrii ºi nu are emoþii.

“Cunosc foarte bine terenul, deoarece sunt din aceastãzonã. Îmi desfãºor activitatea în aceastã unitate din 1990.Pânã în anul 2000, mi-am îndeplinit îndatoririle de militarangajat pe bazã de contract în cadrul bateriei aruncãtoare.Apoi mi-am urmat cursurile de formare subofiþeri, iar, dinanul 2001, îmi desfãºor activitatea ca subofiþer comandant depiesã aruncãtoare 120 mm. Pentru mine, pregãtirea ºitragerea cu piesa de 120 mm nu mai au secrete, iar cu maxi-mum de seriozitate, am împãrtãºit cunoºtinþele mele subor-donaþilor. Chiar dacã sunt un pic mai exigent nu-mi permitsã fiu mai prejos decât camarazii noºtri din baterie. Fac parte

dintr-o unitatecunoscutã dreptuna dintre celemai bune unitãþide vânãtori demunte din þarã.Am fost atras despecificul unitãþiiºi, mai ales, deartilerie pentru cãdã o nuanþã înplus ºi vine ca ocompletare acelor ce suntvânãtorii demunte. Aºa mãsimt util cama-razilor ce apãrã

crestele, acolo sus, “unde se avântã vulturii”. Chiar dacãacum este ger ºi zãpadã, bãieþii din subordine sunt oamenideosebiþi ºi am încredere în performanþele lor. Împreunãne-am format ca echipã într-un timp relativ scurt. Împreunãam depãºit momentele grele, inerente procesului de realizarea coeziunii subunitãþii. I-am pregãtit atent ºi îmi place sã credcã le sunt ºi coleg ºi prieten. Þin foarte mult la manifestareaspiritului de camaraderie. Permanent, la noi, se cere lucrutemeinic, oameni responsabili, cu capacitate de orientarefoarte bunã, altruiºti, rezistenþã la efort psihic ºi fizic. Într-unfel, cred cã trebuie sã fii fãcut pentru arma asta. În ultimii doiani, am satisfacþia cã am participat la desfãºurarea unor exer-ciþii în comun cu camarazi din þãri cu tradiþie în v.m. ºi i-amimpresionat în mod plãcut prin dãruirea ºi profesionalismulde care am dat dovadã. Nu ne-am dus sã ne facem de râs sausã practicãm turismul militar, ci am acþionat cu toatã rãspun-derea ºi priceperea. Aprecierile au fost unanime. E drept cãam compensat uneori lipsa unor echipamente moderne ºi ca-litatea slabã a echipamentului, cu inteligenþa ºi rapiditateaadoptãrii unor soluþii care sã ne asigure succesul. Este dreptcã, la capitolul echipament specific, avem unele probleme,dar am convingerea - dupã cum vãd cã se miºcã lucrurile -cã într-un viitor nu prea apropiat se vor rezolva.

Pentru aceste trageri de evaluare nu pot spune cã ne-ampregãtit altfel, deoarece, permanent, efortul nostru conside-rabil se îndreaptã spre îndeplinirea baremelor prevãzute ºiefectul tragerilor pe obiectiv. Puterea echipei este în noi,respectul ºi responsabilitatea faþã de meseria aleasã. Cuoamenii mei, merg pânã în pânzele albe. ªi totuºi, toate aces-te aprecieri nu ar fi de-ajuns, dacã nu aº simþi alãturi familia.Am o familie, o fetiþã, ºi ei reprezintã averea ºi sprijinul meu.M-au cunoscut v.m.-ist , mã au v.m.-ist ºi îmi înþeleg mese-ria. Ca ºi cap al familiei, depun un efort susþinut pentru a leasigura cele de trebuinþã. În ziua de azi este greu acest lucru,dar nu imposibil. Am convingerea cã, în viitorul apropiat, vaexista o corelaþie între ce se cere ºi ce se oferã, iar situaþiamilitarului profesionist se va îmbunãtãþi.

Gata or icând BUSUIOCULDE MUNTE

Paginã realizatã demaior Emanuel BÃRBULESCU

Instantanee dintr-o zi de instrucþie la munteInterviu cu domnul maior Stan Florin

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina 5

Motto:“Când un foc este tras în Caucaz,

ecoul lui dureazã 100 de ani.”

Pe 15 februarie 1994, Rusia ºi Tatarstanulau semnat un tratat care consemna suverani-tatea Rusiei, dar, în acelaºi timp, ofereaTatarstanului o autonomie internã largã.Tatarstanul era singura republicã care, împre-unã cu Cecenia, refuzase sã semneze TratatulFederal din 1992. Dudaev pãrea a fi conºtientde necesitatea ca Cecenia sã se apropie eco-nomic de Rusia ºi înclina sã urmeze caleaurmatã de Tatarstan, dar a refuzat sã nego-cieze pânã când Rusia nu va recunoaºte Cece-nia ca stat independent ºi subiect de dreptinternaþional.

La Moscova naþionaliºtii doreau afirmareadomniei Rusiei prin forþã. Liberalii doreauaducerea Ceceniei în cadrul constituþionalrusesc ºi instaurarea domniei legii prinnegocieri paºnice. Majoritatea ruºilor eramâniatã de poveºtile referitoare la abuzurilececenilor împotriva conaþionalilor ºi vedeauCecenia ca pe un periculos centru al acti-vitãþilor mafiote. Nici un stat din FederaþiaRusã sau din arena mondialã nu a recunoscutCecenia. În acelaºi timp, opoziþia internãîmpotriva lui Dudaev crescuse destul de mult,datoritã eºecului în recunoaºterea internaþio-nalã, comportamentului ciudat ºi autoritar allui Dudaev, crizei economice severe, creºteriicriminalitãþii, corupþiei ºi a rivalitãþii dintreclanuri. Unele districte din Cecenia cãzuserãsub controlul opoziþiei care, în decembrie1993 înfiinþase un Consiliu Provizoriu cusprijinul Moscovei, ca o potenþialã alternativãla guvernarea Ceceniei.

În primãvara lui 1994, Elþîn ºi consilieriisãi au decis sã asigure, pe ascuns, asistenþãmilitarã ºi financiarã opoziþiei din Cecenia, însperanþa cã Dudaev ar putea fi rãsturnat de laputere ºi cã noul guvern va accepta Consti-tuþia Rusã ºi statutul acordat de aceasta,Republicii Cecenia. Misiunea a fost încre-dinþatã Serviciului Federal de Contrainfor-maþii (principalul succesor al KGB), condusde Serghei Stepashin. Pe 29 iunie, în timp ceinspecta trupele ruseºti din Caucazul de Nord,ministrul apãrãrii, Pavel Graciov, a anunþat cãRusia intenþioneazã sã dezvolte în regiune, oputernicã grupare militarã mobilã, care sãsprijine forþele Ministerului de Interne în

rezolvarea problemelor de securitate internã.Iulie 1944 a însemnat începutul esca-

ladãrii graduale a conflictului dintre Dudaevºi opoziþia sprijinitã de Rusia care, la început,a fost mai mult o luptã a mediilor de propa-gandã ºi dezinformare decât un rãzboi militarconvenþional. Pe 2 august, la postul naþionalrus de televiziune s-a anunþat cã deja, Consi-liul Provizoriu al opoziþiei îºi exercitã efectivatribuþiunile în Cecenia, iar primul ministrurus a anunþat cã venise timpul pentru luareaunor mãsuri concrete împotriva regimului luiDudaev, dar a promis cã forþa militarã nu vafi folositã. Un alt post rus de televiziune aanunþat cã adjunctul ºefului Serviciului Fe-deral de Contrainformaþii fãcuse o vizitã clan-destinã în Caucazul de Nord, pentru a pune lapunct detaliile unei operaþiuni împotrivaCeceniei.

Pe 6 august a avut loc o primã luptã întresuporterii lui Dudaev ºi forþele de opoziþie. Pe10 august s-a þinut în Groznîi o întâlnire aºefilor de clanuri, vârstnicii satelor ºi lideriireligioºi musulmani care au votat procla-marea “rãzboiului sfânt” în situaþia cã trupeleruse invadeazã Cecenia. Pe 29 august, RuslanHasbulatov a fost de acord sã coopereze cuServicul Federal de Contrainformaþii.(Dudaev îi oferise azil politic lui Hasbulatovatunci când Elþîn a dizolvat Sovietul SupremRus în septembrie 1993. Hasbulatov a jucatun rol ambiguu în evenimentele cecene, atâtatimp cât el era curtat de ambele pãrti în con-flict ºi neluat în seamã în acelaºi timp). Între1 - 6 septembrie au avut loc noi conflicte întreforþele lui Dudaev ºi forþele de opoziþie, con-duse de primarul oraºului Groznîi. Forþele luiDudaev au ieºit învingãtoare, în ciuda faptu-lui cã forþele de opoziþie au folosit tancurile ºiau fost sprijinite de elicoptere de luptã ruseºti.Pe 13 septembrie luptele au izbucnit iarãºi.Douã din transmiþãtoarele de televiziune dinGroznîi au fost aruncate în aer pe 15 septem-brie. Pe 30 septembrie, forþele de opoziþie auanunþat cã au distrus un numãr însemnat deavioane de luptã ale Ceceniei, în urma unuiatac asupra aeroportului din Groznîi. Înperioada 14 - 16 octombrie a avut loc un atac,inclusiv cu elicoptere, asupra suburbiilor dinGroznîi, o cazarmã ºi un depozit de muniþiifiind aruncate în aer de forþele de opoziþie.

Rãzboiul a intrat într-o nouã fazã lasfârºitul lui noiembrie. Pe 25 noiembrie, 40 de

elicoptere purtând stema Rusiei au atacataeroportul din Groznîi ºi pe 26, forþele deopoziþie, au lansat un atac fulger asupraoraºului Groznîi, cu folosirea tancurilor, carea reuºit sã penetreze forþele lui Dudaev pânãîn apropiere de Palatul Prezidenþial. A doua zisusþinãtorii lui Dudaev au reuºit sã capturezeaproximativ 70 de soldaþi ruºi ce conduseserãde fapt tancurile. Mai târziu s-a demonstrat cãServicul Federal de Contrainformaþii recru-tase soldaþii din rândul forþelor regulate, spe-cial pentru aceastã operaþie. Pe 28 noiembrie,preºedintele Elþîn a dat un termen de 48 deore, forþelor în conflict din Cecenia, pentru apreda armele, dar avertimestul a fost ignorat.Dupã ce generalui Pavel Graciov a recunos-cut, pe 5 decembrie, cã avioanele de luptãruseºti au atacat þinte din Cecenia, lucru maitârziu negat, ºi cã soldaþii ruºi participaserã pe26 noiembrie la atacul asupra oraºuluiGroznîi, Dudaev s-a întâlnit cu acesta ºi aacceptat sã elibereze soldaþii ruºi þinuþi pri-zonieri.

Pe 8 decembrie, preºedintele Elþîn aîntrunit într-o ºedinþã specialã, Consiliul deSecuritate Rus. A doua zi el a transmis decre-tul nr. 2166 “cu privire la mãsurile de stoparea activitãþilor ilegale a formaþiunilor înarmatede pe teritoriul Republicii Cecenia ºi din zonaOsetia-Ingushetia” , care prevedea: “Consiliulde Securitate al Federaþiei Ruse a stabilitprezenþa ilegalã a formaþiunilor înarmate, alecãror acþiuni de-a lungul unei perioade lungide timp, au condus la vãrsare de sânge,pierderea a numeroase vieþi ºi violarea drep-turilor cetãþenilor Federaþiei Ruse, pe terito-riul Republicii Ceceniei ºi din câteva districteale Caucazul de Nord. Conform paragrafului5, al articolului 13 al Constituþiei FederaþieiRuse, activitãþile îndreptate împotriva violãriiintegritãþii Federaþiei Ruse, acþiunile subver-sive la adresa securitãþii statului, crearea deforþe înarmate sau instigarea la urã etnicã ºinaþionalã, este interzisã ºi în afara legii. (...)”.Decretul era datat 9 decembrie 1944. Înaceeaºi zi, guvernul rus a transmis o rezoluþieprin care ordona Ministerului de Interne, caîmpreunã cu Ministerul Apãrãrii “sãdezarmeze formaþiunile ilegale înarmate depe teritoriul Republicii Cecenia”. MinisterulApãrãrii a primit ordin sã distrugã aviaþia,blindatele, artileria ºi armamentul greu deluptã care nu au fost predate pânã la acea

datã. Ministerul de Interne ºi Servicul Federalde Contrainformaþii erau autorizate sã reþinãsuspecþii ºi sã-i deporteze pe non-rezidenþiidin Cecenia. A fost înfiinþatã o comisie pentruacreditarea corespondenþilor în zona de lupt㓺i care sã asigure raportarea obiectivã aevenimentelor din Republica Cecenia”.

Un alt motiv pentru intervenþie, afost oferit de ministrul Afacerilor Externe alFederaþiei Ruse, Andrei Kozîrev, care adeclarat cã un stat are dreptul sã foloseascãforþa pentru instaurarea legii ºi ordinii ºi pen-tru eliminarea “criminalitãþii economico-financiare din zonã”, unde bandele înarmateºi mafia drogurilor îºi aveau sediul. Deasemenea, el a spus cã folosirea armatei erapermisã conform Codului de Comportamentadoptat la summit-ul OSCE de la Budapesta.Acest fapt permitea politicii ruseºti sãprevinã, în primul rând, ca Cecenia sã devinãrepublicã independentã ºi sã porneascã “efec-tul dominoului” în regiune ºi sã previnã dis-trugerea integritãþii teritoriale a Rusiei.

Alte scopuri ale operaþiei, eraulegate în principal de conducãtorii de laKremlin: motivaþia lui Elþîn a fost aceea dea-ºi creºte ºansele în alegerile prezidenþiale;Graciov dorea obþinerea unui buget mai marepentru ministerul sãu ( la o conferinþã dindecembrie 1994, Graciov arãta cã bugetul de40.6 triliarde de ruble, acoperea o treime dinnevoi. O zi de operaþie de menþinere a pãcii înAbhazia costa 2 miliarde de ruble, în Taji-kistan o zi îi costa 15 miliarde de ruble, o zi înoperaþiunile din programul NATO al Parte-niatului pentru Pace costa 1 miliard de rublepentru un batalion, reducerea efectivelor cor-pului ofiþerilor cu 200 000 de oameni costa11-12 milioane de ruble, pentru un colonel, 8-9 milioane pentru un maior, 6-7 milioane pen-tru un cãpitan) ºi sã-i confirme lui Elþîn cã eracel mai bun ministru “dintre toate timpurile ºidintre toþi cetãþenii”. Un scop comun al celordoi era scoaterea de sub controlul lui Dudaeva unor arme nucleare, ceea ce nu se puteadecât printr-o intervenþie rapidã ºi preluareacontrolului asupra republicii.

Toate acestea au dus, inevitabil, cãtreînceperea rãzboiului ruso-cecen.

((ccoonnttiinnuuaarree îînn nnrr.. vviiiittoorr))Locotenent-colonel

Marius POTÂRNICHE

PPRRIIMMUULL RRÃÃZZBBOOII RRUUSSOO-CCEECCEENN:: 11999944-11999966

JUSTIFICAREA INTERVENÞIEI

Bulgaria va achiziþiona din Rusia, pânã lasfârºitul lui martie 2005, licenþa de producerea pistolului mitralierã Kalaºnikov (AK-47), aanunþat ministrul bulgar al Apãrãrii, NikolaiSvinarov, citat de cotidianul Dnevnik.

Aceastã problemã a fost discutatã în tim-pul întrevederii ministrului bulgar cu omo-logul sãu rus, Serghei Ivanov, desfãºuratã cuocazia reuniunii NATO de la Poiana Braºov.Declaraþia oficialului bulgar survine dupã cepresa localã a anunþat cã Moscova va solicitaoprirea producþiei de armament bulgãrescdupã vechile licenþe sovietice. Dacã Moscovaîºi duce intenþia pânã la capãt, Bulgaria riscãsã piardã pieþe importante, precum India, carepreferã varianta bulgãreascã a AK-47 sauIrakul, care urmeazã sã-ºi înzestreze armataºi forþele de poliþie.

Tratatul de la Varºovia a permis þãrilor dinEst sã producã, timp de aproape jumãtate desecol, arme ºi muniþie dupã model sovietic.

Industria de apãrare a fost unul din piloniieconomiei bulgare în perioada comunistã.Bulgaria a obþinut câºtiguri mari la mijloculanilor ’80 din exportul de armament, când avândut tehnicã militarã, în acelaºi timp, atâtIranului, cât ºi Irakului, þãri aflate în conflict.Desfiinþarea Tratatului de la Varºovia a con-stituit o primã loviturã pentru industria bul-garã de armament. Au urmat sancþiunileimpuse Irakului ºi Iugoslaviei, la care s-auadãugat ºi sumele neachitate de Siria, Libia,Iran, Irak ºi Rusia.

În ciuda scãderii uriaºe din 1993, cândexportul de armament a scãzut la 95 de mi-lioane dolari, Bulgaria a rãmas, în continuare,lider în rândul fostelor þãri comuniste. Indus-tria bulgarã de armament a cunoscut oredresare vizibilã dupã 1997, iar volumulanual al exporturilor bulgare de armament secifreazã, în prezent, la 240 – 250 milioane dedolari.

Agenþia de Achiziþii pentru Apãrare dinAfrica de Sud – ARMSCOR – a plãtit 26 de mi-lioane de dolari, contravaloarea unui contractpentru ca cele 174 de vehicule blindate CasspirMK 4x4, cu protecþie împotriva minelor, sã fie“lustruite” un pic.

Vehiculele vor trece printr-un proces derecondiþionare care le va extinde durata de uzitarecu încã 10-15 ani. Dar, mai întâi, structura lor vafi verificatã, cu raze X ºi li se va testa integritateaoþelului pentru a asigura nivelul de protecþie spe-cificat în norme. Osiile vor fi înlocuite cu altelemai performante, manufacturate în uzinele AlvisGear Ratio. Motoarele ºi cutiile de vitezã vor fi“aliniate” la noile standarde. Recondiþionarea vainclude ºi încorporarea unor detalii bazate pe

experimente operaþionale.Pe de altã parte, armata sud-africanã a con-

firmat primirea a 24 de vehicule Casspir ce vor fidislocate în Irak. Forþa de Apãrare Naþionalã dinAfrica de Sud (SANDF) ºi Poliþia Sud-Africanãau un surplus de astfel de vehicule. Astfel, 100 de

exemplare de prove-nienþã necunoscutã(?!!!) au fost achi-ziþionate pentrur e c o n d i þ i o n a r eînainte de a filivrate. Cele pentruIrak, care au fostdeja recondiþionate,sunt gata pentru a fidislocate în teatrulde operaþii.

V e h i c u l u lCasspir poate trans-porta 14 persoane,inclusiv ºoferul. Areaplicatã o protecþieblindatã care poaterezista tirului de

armã ºi unei explozii de minã antitanc de 12 kgsub roatã ºi de 14 kg sub platformã (carenã).

Un kit special a fost amplasat pentru a oferiprotecþie ºi împotriva minei antitanc – TMRP – 6– care s-a dovedit a fi foarte eficientã în Balcani.O parte din surplusul anunþat de SANDF a fostdeja vândut în Africa ºi în Orientul Mijlociu,împreunã cu alte vehicule Scout, în ambele vari-ante, 4x4 sau 4x2.

Cristina FRATU

Bulgaria va produceAK - 47 sub l icenþã

ORIENTUL MIJLOCIU / AFRICA

UN CASSPIR ÎMBUNÃTÃÞIT PENTRU ARMATA SUD-AFRICANÃ

Marina Naþionalã Francezã a anunþat intrarea în serviciul activ a submarinului nuclear“Le Vigilant”, care are capacitatea de a lansa proiectile (SNLE-NG), relateazã AFP.

Al treilea submarin din noua generaþie, “Le Vigilant” va înlocui nava “Indomptable”,care va fi retrasã din serviciul activ în 2005.

Având o lungime de 138 de metri ºi un deplasament în imersiune de 14.300 de tone, LeVigilant are un echipaj format din 110 marinari, cu o vârstã medie de 27 de ani. Ca ºi cele-lalte submarine de acest tip, transportã 16 rachete balistice strategice de tip M45, care vor fiînsã înlocuite, începând din 2010, cu rachete M51, cu o razã de acþiune mai mare ºi precizieîmbunãtãþitã.

Al patrulea ºi ultimul submarin de nouã generaþie care va intra în serviciul activ va fi “LeTerrible”, acesta urmând sã devinã operaþional în 2010. (D.A.)

Submarin nuclear francez

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina 6

CMYKCMYK

- Domnule maior, ce v-a determinatsã alegeþi cariera militarã?

— Este relativ greu de rãspuns la oasemenea întrebare. Am optat pentrucariera militarã la îndemnul tatãlui meu.Poate pãrea paradoxal: tatãl meu nu aavut posibilitatea sã ajungã cadru actival acestei instituþii, dar a iubit armata.Era fascinat de militari, de uniformã, dedisciplina ºi rigurozitatea cu care aflasecã se pregãtesc, precum ºi de com-portarea, de prestanþa lor în societate.Cred cã, în acelaºi timp, a fost ºi una dindorinþele mele de a mã împlini în plansocial, profesional.

Odatã cu absolvirea Liceului Militar“ªtefan cel Mare” din CâmpulungMoldovenesc, dragostea ºi interesul pen-tru desãvârºirea în cariera militarã aucrescut. Am înþeles modul în care se con-struieºte o carierã, am fost atras deinstruirea soldaþilor iar acest aspect m-amotivat ºi mai mult, m-a încurajat sãdepun un efort sporit ºi interes în aceastãdirecþie.

– Cum vã puteþi caracteriza, avândîn vedere funcþia pe care o îndepliniþi,de comandant al unui batalion careurmeazã sã execute misiuni în afaragraniþei?

- Este foarte greu sã mã autocaracte-rizez ºi, poate, cel mai indicat ar fi caacest lucru sã îl facã cei care mã cunosc,în mãsura în care pot sã fie obiectivi.Consider cã relaþia mea cu subordonaþiise bazeazã pe moralitate, pe loialitateafaþã de structura pe care am comandat-o.Am încercat – ºi îmi place sã cred cã am

ºi reuºit – sã îmi ajut subordonaþii, sã leîndrum paºii în devenirea în viaþã. Pen-tru cei mai tineri decât mine, care ºi-auales meseria armelor, am încercat sã îiajut ºi în construirea carierei militare.

– A trecut mai mult de o jumãtate dean de când sunteþi la comanda Bata-lionului 300 Infanterie. Ce puteþi spunedespre aceastã perioadã?

- Dacã aº face o retrospectivã a acti-vitãþii la comanda acestui batalion, aºavea destul de multe de spus, pentru cãîn aceastã perioadã, am desfãºurat ogamã intensã ºi diversã de activitãþi careau vizat operaþionalizarea unitãþii, atâtdin punct de vedere acþional, cât ºi struc-tural. În acelaºi timp, ne-am îndreptateforturile ºi spre dotarea cu tehnicã de

luptã nouã, modernã, performantã, cucare sã ne putem îndeplini misiunile lastandardele ºi nivelul structurilor simi-lare din armatele Alianþei. Subordonaþiisunt ambiþioºi ºi, ca orice tineri, dornicide afirmare. Au un mod responsabil deabordare ºi soluþionare a problemelor,iar nivelul de pregãtire atins ºi cel alcunoºtinþelor aprofundate îi recomandãca fiind militari foarte buni.

– Aþi afirmat cã Batalionul 300Infanterie este în mãsurã sã executetoatã gama de misiuni de luptã la pace,crizã, rãzboi sau în teatrele de operaþii.Ce vã face sã spuneþi aceasta?

- Afirmaþia se bazeazã pe rezultateleobþinute de detaºament în perioada depregãtire a misiunii, pe calificativeleobþinute în urma evaluãrilor executateperiodic de diferite eºaloane, pornind dela comisia Corpului 1 Armatã Teritorialºi pânã la evaluarea finalã executatã deCorpul 2 Operaþional Întrunit. Amîndeplinit obiectivele stabilite, dar celmai important lucru este cã mã bazez pemilitarii mei ºi am încrederea cã putemcontinua tradiþiile ºi prestaþiadetaºamentelor anterioare, cel puþin laacelaºi nivel, dacã nu chiar mai bun.

Eforturile noastre au fost îndreptatespre perfecþionarea deprinderilor ºi pri-ceperilor de luptãtor modern, spreînsuºirea procedurilor standard de ope-rare valabile în teatrele de operaþii, pro-ceduri specifice fiecãrui tip de misiunepe care detaºamentul urmeazã sã le exe-cute în perioada în care este dislocat înKandahar. Eu ºi comanda unitãþii avem

convingerea cã militarii noºtri ºi-auînsuºit aceste proceduri ºi sunt în mãsurãsã le execute practic, acolo, în teren, aºacum au fost instruiþi în þarã.

– Se ºtie cã mediul din Afganistaneste unul dur mai ales din punctul devedere al climei. Cum credeþi cã se voradapta subordonaþii dumneavoastrã?

– Am deplinã încredere în subordo-naþi ºi în ceea ce priveºte adaptarea lamediul ostil din Afganistan. Amdesfãºurat o serie de antrenamente speci-fice, necesare ridicãrii capacitãþii derezistenþã la efort ºi de a surmonta pro-blemele de naturã fizicã ºi psihicã. Vreausã vã spun cã au dobândit o condiþie fi-zicã excelentã ºi sunt în mãsurã sãdepãºeascã cu succes greutãþile inerenteîn astfel de operaþiuni.

Vrem sã reprezentãm Armata Românãîn teatrul de operaþii din Kandahar celpuþin la nivelul prestaþiei detaºamenteloranterioare. Este foarte important pentrunoi, de asemenea, sã ne întoarcem cu toþiacasã, sãnãtoºi, întregi, sã ne putembucura de revederea cu familiile, cu ceidragi. Sã avem satisfacþia unei misiuniîndeplinite în condiþii foarte bune.

Apropierea sãrbãtorilor de iarnã îmioferã prilejul de a ura tuturor militarilordin subordinea mea ºi, în special, celordin detaºamentul ENDURING FREE-DOM VI multã sãnãtate, fericire, lor ºifamiliilor. Le doresc sã-ºi îndeplineascãvisul pe care îl au ºi, din toatã inima, uncãlduros ºi sincer La mulþi ani!

A consemnat,maior Emanuel BÃRBULESCU

— Domnule primar, pe timpul unei docu-mentãri realizate la Centrul Militar al sectoru-lui 2, mi s-a vorbit foarte mult despre colabo-rarea dintre Primãrie ºi unitatea militarã. Înce se concretizeazã colaborarea dintre celedouã instituþii?

— Ca administraþie localã, suntem o insti-tuþie care cuprinde toate celelalte structuri de peteritoriul sectorului 2. Tocmai de aceea, la întâl-nirile de lucru sãptãmânale, suntem prezenþi toþifactorii de decizie din teritoriu. Cu acest prilej,noi, Primãria, prezentãm activitãþile ce urmeazãsã se desfãºoare în sãptãmâna urmãtoare, ºi,bineînþeles, vedem ºi cum s-au realizat obiec-tivele din sãptãmâna anterioarã. Astfel, toatestructurile teritoriale, de la toate instituþiile, iaucunoºtinþã de ceea ce urmeazã sã se realizeze înteritoriu pe o anumitã perioadã.

Ca primar, consider cã nu vom defini foartebine obiectivele noastre ºi strategiile adminis-traþiei locale pe anul urmãtor, dacã nu vom con-sulta ºi o instituþie foarte importantã cum esteArmata, prin structura sa la nivel teritorial, Cen-trul Militar al sectorului 2. De aceea, ori de câteori construim aceste strategii, ori de câte oriconstruim aceste obiective, ne consultãm, nesfãtuim, ºi cu domnul locotenent-colonelGAVRILÃ, care este un om extraordinar, care afãcut foarte multe de când a venit la conducerea

Centrului Militar. Aceasta este una dintre modalitãþile în care

realizãm informarea reciprocã. Avem ºi multeobiective la care participãm în comun. Unexemplu îl poate constitui convocarea organiza-tã de Centrul Militar ºi Statul Major General, lasfârºitul lunii noiembrie, cu privire la instruireaconducãtorilor de societãþi comerciale ºi a celorcare se ocupã cu evidenþa militarã din acestesocietãþi.

Am fost impresionat de reformele profundecare au avut loc în cadrul Armatei Române. Tre-cerea la o fizionomie compatibilã cu celelaltearmate NATO, a presupus un drum lung, cu sa-crificii, care s-au petrecut în interiorul instituþieimilitare. Faptul cã, de la 850. 000 de militarisub arme, câþi erau în 1989, s-a ajuns la 200-250. 000, demonstreazã reforma profundã carea avut loc în rândurile Armatei, în condiþiile încare compatibilitatea cu structurile NATO ºi efi-cienþa structurilor de apãrare a þãrii au crescut.

— La lansarea cãrþii “Mesaj pentru poste-ritate”, domnul general în retragere MarinDRAGNEA v-a numit cel mai bun prieten alveteranilor de rãzboi. Care consideraþi cã estemotivul acestei aprecieri?

— Colaborarea foarte bunã pe care o avemcu Asociaþia Veteranilor de Rãzboi din sector,cu domnul colonel Alexandru TUDORA,

preºedintele acesteia, se datoreazã, în primulrând, respectului pe care îl avem faþã de struc-tura militarã a þãrii ºi, în acelaºi timp, faþã deaceºti oameni care au fãcut rãzboiul, care aufost pe front, în faþa gloanþelor ºi au contribuitca România sã fie aºa cum este acum: o þarãprosperã, integratã în structurile Nord Atlanticeºi pe cale de a se integra ºi în marea familieeuropeanã. Sunt oameni care reprezintã ade-vãrate repere morale pentru toþi, mai ales pentrutineri, dar ºi pentru noi, cei care lucrãm înadministraþie.

Am avut întâlniri cu veteranii de rãzboi, cudomnul general Marin DRAGNEA, ocazii cucare am discutat multe dintre problemele fi-lialei sectorului 2 a Asociaþiei Veteranilor deRãzboi. Am avut ocazia sã le prezint funcþiona-rilor din Primãrie aceastã instituþie

respectabilã. Dacã am reprezenta ºi noi, pentruceilalþi locuitori ai sectorului, ceea ce reprezin-tã veteranii de rãzboi, dacã vom reuºi sã fim ºinoi la înãlþimea lor, atunci ar fi un lucru extra-ordinar!

— Tocmai aþi fost înaintat la gradul demaior, faceþi parte din corpul ofiþerilor în re-zervã. Ce amintiri aveþi din armatã?

— Þin sã mulþumesc conducerii ArmateiRomâne, domnului general Eugen BÃDÃLAN,responsabililor din Statul Major General, pen-tru onoarea de a mã înainta la gradul de maior.Este un grad de care sunt mândru, îl preþuiescfoarte mult ºi trãiesc un moment de satisfacþieextraordinarã.

Am amintiri foarte plãcute din armatã. Amfost artilerist în unitatea militarã 01217 dinSlatina, la obuziere de 122 mm. Am plecatdintr-o localitate de lângã Piatra Neamþ, lacâteva zile dupã ce îmi îngropasem tatãl. Mi-aplãcut ordinea, disciplina ºi seriozitatea. Lacomanda regimentului se afla domnul colonelDULÃ, iar domnul maior ªTEFÃNESCU eraºeful de stat major. Vreau sã spun cã erauoameni extraordinari. Am avut comandanþi depluton ofiþeri tineri, de la care am deprinsrigoarea în activitate, ordinea, disciplina. Potspune cu mâna pe inimã, cã, dupã terminareaarmatei, am devenit alt om. Un om responsabil,care vedea altfel societatea ºi simþea dejaresponsabilitãþile unui om matur. Armatarãmâne o imagine a respectului, o imagine aunor oameni care au fost ºi vor fi totdeaunaniºte modele pentru ceilalþi membri ai so-cietãþii.

A consemnatmaior Dragoº ANGHELACHE

“Consider cã nu vom defini foarte bine strategiileadministraþiei locale, dacã nu vom consulta ºi Armata”

Interviu cu domnul Neculai ONÞANU, primarul sectorului 2 Bucureºti

“Cel mai important lucru este cã mã pot baza pe militarii mei”Interviu cu domnul maior Adrian SOCI, comandantul Batalionului 300 Infanterie

Pe timpul documentãrii executate la Centrul Militar al sectorului 2Bucureºti, bunele relaþii dintre unitatea militarã ºi administraþialocalã dar, mai ales, sprijinul pe care aceasta din urmã l-a acordat cen-trului militar, au revenit, ca un laitmotiv, pe parcursul tuturor dis-cuþiilor. Era necesar, aºadar, ºi un punct de vedere din partea admi-nistraþiei locale, solicitare cãreia, primarul sectorului 2, NeculaiONÞANU, a rãspuns cu amabilitate, chiar în ziua în care a fost înain-tat la gradul de maior în rezervã.

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina 7

CMYK

Tânãrul recrut care trece de punctul de control intrã într-o curte micã, dominatã de o clãdire cu un singur cat ºidemisol, aºa cum se construia în Bucureºti la începutul

secolului al XX-lea. Stucaturi de ghips ornamenteazã exteriorulclãdirii, iar scara mare, latã, duce cãtre o uºã masivã, neagrã, dinfier forjat, cu ivãre din bronz. Este tot ceea ce poate vedea dintr-o ochire, cãci este condus, printr-o uºã mai micã, la birourile dela demisol, unde va trebui sã completeze formularele necesare.Aici utilitãþile secolului XXI fac casã bunã cu arhitectura celuilaltînceput de veac: luminã de neon, gresie, var lavabil, mobilier“Neoset”, aer condiþionat. Este primul contact al tânãruluicetãþean român cu instituþia militarã.

Una dintre prioritãþieste informarea cetãþeanului

Centrul Militar al sectorului 2 nu este diferit de o altã unitatemilitarã similarã din þarã. Atribuþiile sunt identice, responsabi-litãþile nu diferã cu nimic, doar specificul muncii este altul, pen-tru cã ºi oraºul în care îºi desfãºoarã activitatea - Bucureºtiul - areparticularitãþile sale. În afarã de atribuþiile cunoscute, ca asigu-rarea resurselor umane ºi materiale sau pe linia reconversiei pro-fesionale, este ºi aceea de informare a cetãþenilor despre actele

normative din domeniul militar de larg interes. “La noi, infor-marea cetãþenilor începe încã de la poartã - relateazã comandan-tul Centrului Militar Sector 2, locotenent-colonel GheorgheGAVRILÃ - prin avizierul unde sunt afiºate principalele acte nor-mative ºi documentele necesare pentru rezolvarea anumitor pro-bleme”. O mãsurã care ºi-a dovedit utilitatea mai ales când re-zerviºtii s-au interesat de recalcularea pensiilor. Majoritatea din-tre ei au venit cu documentele necesare, fãrã a mai fi nevoie sãsolicite informaþii personalului de la ghiºeu.

Potrivit celor spuse de ºeful serviciului de relaþii cu presa alPrimãriei sectorului 2, domnul Anatol ALBU, Centrul Militarurmeazã sã facã un pas înainte în ceea ce priveºte informareacetãþenilor. Administraþia localã dispune de centre electronice deinformare prin care, în timpul cel mai scurt, cei interesaþi potobþine informaþiile dorite despre tot ceea ce þine de primãria desector. Aici vor fi inserate ºi datele publicabile pe care le poateoferi Centrul Militar, de la legislaþia cu care lucreazã instituþiamilitarã ºi pânã la proiectele în care este angrenat centrul militarºi pe care cetãþeanul este doritor sã le cunoascã.

“Vrem sã ne dezvoltãm reþeaua localã de calculatoare - relatalocotenent-colonelul GAVRILÃ - iar, în curând, sã avem acces laInternet, pentru ca populaþia sã poatã fi informatã ºi pe aceastãcale, iar administraþia localã ne oferã tot sprijinul în acest sens.Sunt ºanse ca, din 2005, sã avem ºi o paginã Web”.

Maºinilepentru unitãþi ruleazã prin þarã

Recrutarea ºi încorporarea tinerilora fost întotdeauna activitatea cea maimediatizatã a centrelor militare. Pe de-oparte, este justificat interesul, deoarecesocietatea civilã are tot dreptul sã ºtie cese întâmplã cu tinerii care se pregãtescsã treacã dincolo de gardul cazãrmilor.Cu atât mai mult cu cât armata este omeserie destul de riscantã ºi pe timp depace, mai ales când cei în cauzã nurespectã regulile de “bunã purtare”. Iarîn acest caz, canalele de ºtiri nu faceconomie de spaþiu.

Totuºi, o activitate nu mai puþinimportantã este lãsatã “în întuneric”:este vorba despre asigurarea resurselortehnico-materiale. De fapt, aici nu estenimic spectaculos, nici pentru benefi-ciari - unitãþile militare din responsabi-

litatea centrelor - care vin la perioa-dele stabilite ºi completeazã formula-rele specifice.

“Primim cererile prin CentrulMilitar zonal, iar noi întocmim docu-mentele pe care le trimitem agenþilor economici. Noi avemnecesarul asigurat 100%, cu foarte puþine substituþii, ºi datoritãfaptului cã, pe raza sectorului 2, sunt întreprinderi destul deputernice.” Îmbucurãtor este, în opinia responsabililor de laCentrul Militar, cã au dispãrut acele “parcuri reci” unde erauþinute autovehiculele pentru armatã. Tehnica trecutã în evi-denþele centrului militar ruleazã în þarã, ceea ce este o garanþiea stãrii bune de funcþionare a acesteia.

Un permanent schimbde informaþii cu agenþii economici

Schimbul de informaþii cu agenþii economici se realizeazã,atât pe timpul controalelor pe care, potrivit legii, cadrele mi-litare din centru militar sunt obligate sã le facã în teritoriu, darºi pe timpul convocãrilor anuale.

Anul acesta, o astfel de activitate a fost gãzduitã de Insti-tutul de Studii ºi Proiectãri Energetice din Capitalã, reunind, însala de conferinþe, peste 150 de persoane, conducãtori ai so-cietãþilor comerciale din sectorul 2 sau responsabili cu evi-denþa militarã. Au participat responsabili în domeniu dinpartea Statului Major General, Protecþiei Civile a sectorului 2,Direcþiei Generale de Informaþii a Armatei, primarul sectoru-lui 2 ºi comandantul Centrului Militar de sector, domnullocotenent-colonel Gheorghe GAVRILÃ. Participanþilor laconvocare, li s-au prezentat, de cãtre ofiþerii din centrul mili-tar, principalele acte normative care reglementeazã activitateaangajatorilor pe linie militarã, rãspunderile pe care aceºtia leau în privinþa evidenþei militare, documentele care se

întocmesc ºi modul de pãstrare a acestora. Informaþia, chiar dacãa circulat unidirecþional, de la vorbitor cãtre convocaþi – deoareceîntrebãrile din salã au cam lipsit – a fost consistentã ºi a atins

toate domeniile de interes. O serie de expuneri a incitat curiozi-tatea prin titlurile incitante, precum: “Riscuri ºi ameninþãri laadresa securitãþii naþionale”, prezentatã de colonelul GabrielBOªCODEALÃ din DGIA, “Perspective în dezvoltarea ForþelorArmate ale României”, prezentatã de colonelul Ionuþ HORNEAsau expunerea domnului colonel Marin BÃLAN care a prezentatmodificãrile structurale în Protecþia Civilã.

Curiozitatea auditoriului a fost pãcãlitã de titlul incitantprivind ameninþãrile la securitatea þãrii deoarece, din pãcate,expunerea s-a dovedit a fi o culegere de definiþii ºi paragrafe dininstrucþiuni ºi regulamente specifice, prea puþin interesante pen-tru cine nu are, nemijlocit, de-a face cu astfel de probleme. O cotãnesperat de mare a interesului a obþinut-o expunerea domnuluicolonel HORNEA care, prin prezentarea evoluþiei reformei înForþele Armate – însoþitã ºi de grafice realizate în PowerPoint –a reuºit sã aducã în atenþie întregul efort fãcut de structurilearmatei pentru a se alinia la standardele NATO.

Un viitor sigur pentru centrele militareSe pune, justificat, întrebarea dacã, odatã cu trecerea la o

armatã profesionalizatã, în care ponderea ce mai mare o vordeþine militarii angajaþi pe bazã de contract, centrele militarezonale, judeþene sau de sector îºi vor mai gãsi utilitatea. Domnulcolonel GAVRILà considerã cã aceste structuri ale armatei îºivor gãsi locul ºi în continuare, chiar dacã, probabil, nu se va maidesfãºura activitatea de încorporare.

“Dar, centrul militar se va ocupa, în continuare, de selecþii.Trebuie sã se þinã evidenþa tinerilor, pentru cã este necesarã oestimare a celor buni de încorporat deoarece unitãþile vor solici-ta anumite tipuri de personal. Ca atare, noi vom fi aceia care îivom chema, le vom face testarea psihologicã ºi vizita medicalã,dupã care îi vom trimite la unitãþile care îi angajeazã”.

Aceasta, sublinia domnullocotenent-colonel, doar dacã artrebui sã ne limitãm numai la unanumit aspect. Însã, continuadumnealui, mai existã rezerva.Pentru cã, oricât de profesiona-lizatã va deveni armata, economiaþãrii nu va putea susþine oîncadrare 100% a tuturorunitãþilor, nici cu personal ºi nicicu tehnicã militarã. “Am convin-gerea cã centrele militare nu vor fifoarte mult afectate de profesio-nalizarea armatei, iar numãrulcelor care vor pãrãsi sistemul vafi, în orice caz, destul de mic –concluziona dumnealui într-o notãoptimistã. ”

MaiorDragoº ANGHELACHE

Veriga de legãturã dintre armatã ºi societatea civilã

Centrul militar este prima instituþie prin care cetãþenii din societatea civilãpot primi informaþii în legãturã cu instituþia militarã

Anual, Centrul Militar sector 2 executã convocãri curesponsabilii pe linie militarã din unitãþile economicecare asigurã resursele materiale ºi umane.

Testarea psihologicã a tinerilor recruþi are loc în încãperi speciale, dotate cuaparaturã modernã, sub îndrumarea unui personal specializat.

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina 8

Moto: “Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma

unei biblioteci”.Jorge Luis Borges

Chiar dacã, pentru mulþi, bibliotecile nu au legãturã cu fericirea para-disiacã, ele sunt vitale pentru educaþia ºi cultura unei naþiuni.

Reprezentarea mentalã comunã pentru bibliotecã corespunde unui spaþiufizic închis, cu numeroase rafturi,pe care sunt depozitate subdiverse criterii – cãrþi tipãrite.Termenul are chiar semnificaþiaunei camere cu cãrþi sau a pieseide mobilier adecvate depozitãriicãrþilor.

Odatã cu posibilitatea depo-zitãrii informaþiilor în spaþiul vir-tual au apãrut cãrþile electronice(e-books), librãriile ºi bibliotecileelectronice care ar pãrea – dupãopinia unora – cã transformã cla-sicele biblioteci în muzee.

Graþie invenþiei lui Guten-berg (1450) – tiparul – cultura afost creatã, accesatã ºi asimilatã prin intermediul cuvântului scris ºi concen-tratã în biblioteci naþionale sau locale. Bibliotecile din România au o bogatãtradiþie, oferind permanent un mediu adecvat furnizãrii ºi valorificãrii infor-maþiilor conþinute în documente de valoare, dar ºi accesul permanent la infor-maþie pentru largi categorii de cititori.

În zilele noastre, mai mult ca oricând, este o cerere incredibilã de infor-maþii. Internetul este un vast ocean de informaþii unde se pot gãsi aproapeorice fel de detalii. Aceastã reþea se bucurã de multã atenþie, fiind subiectulactivitãþii diferitelor grupuri ºi organizaþii, începând cu filozofi ºi scriitori ºiterminând cu megacorporaþii, precum Microsoft ºi Time Warner. Este unmediu de comunicare nou, care a dus la apariþia de noi mentalitãþi ºi formede expresie literarã. Se poate anticipa cã accesul la Internet va deveni curând

un drept fundamentalal omului.

În acest context,bibliotecile trebuie sãfacã faþã noilorprovocãri ºi sãgãseascã metode ºiforme adecvate pentrua putea satisfacenevoile de informareale utilizatorilor.

Cartea electronicã(e-book) este un docu-ment digital (electro-nic) care poate fi acce-sat pe calculator, simi-larã unei cãrþi tipãrite.Cartea electronicã esteun document avândforma unor fiºiere îndiferite formate ºipoate fi cititã pe unechipament (PC sau alt dispozitiv electronic – calculator portabil, telefonmobil, dispozitiv de lecturã) cu ajutorul unui soft. Avantaje:

- claritatea similarã cãrþii tipãrite;- este portabilã (pe un Pocket PC pot fi transportate 100-150 cãrþi);- poate fi cititã ºi pe Pc-uri, poate fi cumpãratã de la librãrie, ca orice altã

carte, de fapt ca soft;- din punct de vedere al utilizatorilor, colecþiile e-book oferã: reducerea

distanþei ºi a numãrului de verigi intermediare între consumatorul de infor-maþie ºi producãtor; accesul la informaþia electronicã prin diverse criteriidorite de utilizator; cercetarea, în timpul lecturii, a unui dicþionar sau creareaunor note personale.

Profesor Mihaela HRIÞCU(continuare în numãrul viitor)

CARNETCULTURAL

Palatul Cercului Militar Naþional invitã, la trecereadintre ani, în afara petrecerilor de Revelion dincochetele sale sãli, la o serie de manifestãri culturale deunde nu lipsesc culorile pastelate, muzica, istoria ºi, îngeneral, arta.

Pe 20 decembrie va avea loc, la Galeria Artelor,vernisajul expoziþiei anuale a Studioului de Arte Plasticeal M.Ap.N., care va fi deschisã pânã de Boboteazã, pe 6ianuarie. Acesteia îi va urma expoziþia de picturã a artis-tei Angela PAªCA, ce vafi deschisã în perioada10-28 ianuarie.

La sãlile Rondã ºiFoaier, sfârºitul de aneste dedicat reprezen-tãrilor sfinte. OanaDUCU ºi ValeriuSTOICA organizeazãexpoziþii de icoaneîncepând cu 13 decem-brie, pentru ca, în perioa-da 10-23 ianuarie sãlilesã gãzduiascã volumeleaduse la luminã din fibra lemnului de cãtre sculptorulDragoº POTECAªU (Foaier) ºi tablourile pe care le vaexpune Nicoleta COSTIN (Rondã). Ca de obicei, acce-sul este liber, zilnic între orele 10.00 ºi 18.00.

Vor continua, de asemenea, ºi serile culturale dinfiecare joi a sãptãmânii. În preziua ajunului, pe 23decembrie, doctorul în istorie Adrian MAJURU va con-ferenþia, în cadrul sesiunii “Europa acasã la ea.

Bucureºti – O geografie umanã” Mahalaua Calicilor. Pe6 ianuarie, istoricul de artã Victor SIMION va prezenta,în cadrul cursului sãu de istorie a artei “Secolele XVII –

XVIII. De la omul neliniºtit la omul… simandicos.”. Încea de-a doua zi de joi a lunii ianuarie , în cadrul ciclu-lui de conferinþe “România - NATO. Parteneriat ºi inte-

grare”, domnul colonel dr. Petre OTU va conferenþiadespre “Rolul Alianþei Nord-Atlantice în mediul inter-naþional de securitate din anii ’90.”

Conferinþele au loc în sala cinema a Palatului Cercu-lui Militar Naþional, în fiecare zi de joi a sãptãmânii, laora 17.15. Accesul se face pe bazã de invitaþii, care potfi procurate sunând la tel: 021-313 86 80, int. 136 sau0724-991 815.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Editura “Humanitas” are în pregãtire, în colecþia“Cartea de pe noptierã”, volumul “Povestiri crepuscu-lare” de Michel de GHELDERODE.

Ana BLANDIANA,care a tradus romanul,specificã: “Pânã în 1947– când Parisul, ieºit dinrãzboi, dar marcat pentrumultã vreme încã decriza de conºtiinþã pecare o strãbãtea, îldescoperea cu uimire ºizgomot – numele luiMichel deGHELDERODE eraacela al unui umil arhivarascuns în Flandra sanatalã, personaj straniu ºi

atemporal, purtându-ºi discret prin lume geniul literar ºivocaþia singurãtãþii. Când a izbucnit succesul, aveacincizeci de ani, ºi a trãit mai mult de un deceniu fugindde public ºi ascunzându-se de reporteri [...]”.

“Un univers în care fantasticul ºi realul se combinãatât de firesc în magice alchimii, pe când un bãtrânarhivar trece prin lume, singur ºi misterios, purtând, cummãrturiseºte, «un înger pe umãr, un diavol în buzunar».[...] În Povestirile crepusculare Michel deGHELDERODE îºi scrie în mod evident biografia, obiografie esenþializatã ºi fantasticã, pentru cã fantasticula fost cea mai realã dintre trãsãturile ei esenþiale.”

Cartea din vitrinã Povestiri crepusculare

Palatul Cercului MilitarNaþional

Pasteluri de iarnã

Sfânta sãrbãtoare a Naºterii Domnuluieste un prilej de întoarcere cu gândulcãtre Dumnezeu, un prilej de bucurie,

cãci iatã, Dumnezeu coboarã pe Pãmânt. Postul Crãciunului creeazã în inimile tutu-

ror o stare de spirit aparte, când bucuriile sedescãtuºeazã, când generozitatea începe sãlucreze în inima fiecãruia dintre noi.

Se simte în aer aromã sfântã. Credincioºiise apleacã mai mult cãtre rugãciune, merg spresfintele lãcaºuri de închinare, îºi bucurã inimileprimind în casã colindãtorii, îºi pregãtescmâncãrurile speciale pentru momentul în careHristos-Pruncul intrã în familia fiecãruia,aducând binecuvântare cereascã.

Steaua Bethleemului strãluceºte deasupratuturor, ne aduce semnul izbândei înãlþãtoare.Oamenii se deschid cu sufletul cãtre ceilalþi,devin mai blânzi, mai buni, mai milostivi, mairugãtori, mai aproape de Dumnezeu. Esteperioada în care mai uitãm de cele lumeºti,înãlþându-ne cu gândul la cele cereºti. Prin ge-nerozitate, ne apropiem de Dumnezeu respec-tându-i porunca de a ne iubi unii pe alþii, iargândurile ni se transformã în rugãciune. Sãrbã-toarea ne cãlãuzeºte paºii. Încet-încet neapropiem de Dumnezeu: cu gândul, cu fapta, cucuvântul.

Sãrbãtoarea Crãciunului nu este aºezatãîntâmplãtor la finele anului. Ea este un semn alîmplinirii. Este ceasul în care, rememorândtoate cele lumeºti, sãvârºite în anul care s-ascurs, înþelegem cã trebuie sã ne înãlþãm ºi spre

cele dumnezeieºti.Desigur cã toate aceste bucurii din perioada

Postului Crãciunului, culminând cu sãrbãtoareaNaºterii Domnului, ne produc o înãlþaresufleteascã, de care ne este greu, apoi, sã nedespãrþim. De aceea, Biserica a rânduit ca sãr-bãtorile din preajma Naºterii Domnului sã aibãun început lin ºi un sfârºit la fel de lin. Sãrbã-toarea Naºterii Domnului ºi sãrbãtoarea laicã apragului de an, Revelionul, cu bucurialumeascã, trupeascã, dar ºi cea sufleteascã necreeazã, ulterior nostalgii.

Începutul noului an se face cu sãrbãtoareaSfântului Vasile, când ne reîntoarcem cu gândulla Dumnezeu, ne reîntoarcem cu gândul laSfinþii Lui. Sunt modele pe care trebuie sã leurmãm, pentru cã gãsim acea înþelepciune ce neface sã transformãm nostalgia în bucurie.

La începutul anului calendaristic, laic, neîntâlnim cu douã sãrbãtori care ne reîmpacãduhul ºi ne îndeamnã cãtre acþiune, cãtresãvârºirea datoriilor noastre pãmânteºti.

Boboteaza este sãrbãtoarea în care preotulintrã în casã ºi readuce bucuria ce o credeamtrecutã, ne readuce sfinþenia. Toate cele aleomului sunt sfinþite acum cu sfânta Aghiasmãiar sãrbãtoarea Sfântului Ioan, ultimul mareprooroc al Vechiului Testament, reaºazã în noipace ºi optimism, arãtându-ne cã începe un annou, un an de trudã, care, însã, ne va aduceÎnvierea cea sfântã a Domnului ºi apoi iarã ºiiarã Naºterea Lui cea mult doritã.

O aºezare binecuvântatã de Dumnezeu prin

care, fiecare pricepem înþelepciunea Domnuluiºi înþelepciunea Bisericii. Sã dãm slavã luiDumnezeu, acum, în prag de sfântã ºi mare sãr-bãtoare a Naºterii Domnului! Vã adresãmcuvenite urãri de sãnãtate, fericire, împlinire înduh ºi în vieþuire a tuturor celor care ne audglasul, care vin în Lãcaºul Domnului, plecându-ºi genunchii în faþa sfintelor icoane! Sã nerugãm Bunului Dumnezeu împreunã, pentrupace, pentru luminã cereascã ºi binecuvântaredumnezeiascã.

La mulþi ani cu sãnãtate!Preot

Niculae CONSTANTIN

Sãrbãtoarea Crãciunului, un semn al împlinirii

Paradisul virtualal bibliotecii electronice

Cuvânt de învãþãturã

VViirrttuuþþiillee mmoorraalleeCe este bãrbãþia

creºtinã?Bãrbãþia creºtinã este puterea

sufleteascã a omului, transformatã îndeprindere, cu ajutorul harului dumne-zeiesc, de a nu fugi din faþa greutãþilor, ci dea lupta cu rãbdare ºi îndrãznealã pentru înlã-turarea lor. Dacã înþelepciunea aratã ceanume este de fãcut ºi ce mijloace trebuiefolosite în realizarea binelui, bãrbãþia saucurajul duc la îndeplinire cele hotãrâte sprebine.

Pildã de bãrbãþie ne-a dat Mântuitorulcare, cu toate cã a avut în calea Sanemaipomenite piedici ºi greutãþi, nu s-alãsat înfricoºat de ele, ci a stat împotriva lor,biruindu-le desãvârºit pe toate.

Pilde de bãrbãþie ne-au dat ºi SfinþiiApostoli, apoi sutele ºi miile de mucenici ºisfinþi care au suferit ocãri, bãtãi, schingiuiri,moartea chiar, fãrã sã se clatine în credinþaºi alipirea lor de Mântuitorul Hristos ºi deSfânta Lui Bisericã. (I.P.)

Anul urmãtor, în care se împlinesc 50 deani de la moartea celui mai important com-pozitor român, UNESCO a declarat 2005 cafiind anul internaþional Enescu. PotrivitSecretariatului General al Guvernului ºi alMinisterului Culturii ºi Cultelor, festivalulinternaþional care poartã numele ilustruluicompozitor va avea loc în Bucureºti, înperioada 4 la 20 septembrie.

Vor concerta la festival un numãr deºase orchestre din strãinãtate: Kriov Sym-phony Orchestra, Israel PhilharmonicOrchestra, Staatskappelle Dresden, Lon-don Philharmonic Orchestra, StuttgartRadio Shymphony Orchestra, Orchestre

National de France.Nu vor lipsi nici orchestrele autohtone,

pentru festivalul din septembrie fiindanunþate Filarmonica “George Enescu”,Orchestra Naþionalã Radio, Filarmoniciledin centrele culturale tradiþionale româneºti(Iaºi, Cluj ºi Timiºoara), formaþii cameraleromâneºti ºi strãine.

Concertele din cadrul festivalului se vorþine la Sala Palatului ºi la Ateneu, reperto-riul acestora fiind alcãtuit, în principal, dinpiese clasico-romantice, cu specificaþia cã,în deschidere, se va relua concertul din1958, de la prima ediþie a festivalului: “Rap-sodia I” ºi “Simfonia I” de Enescu, plus

“Tripletul pentru pian, vioarã, violoncel ºiorchestrã” de Beethoven.

Maior Dragoº ANGHELACHE

Anul 2005 va fi dedicat lui George Enescu

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina 9

(urmare din nr. trecut)

Conform art. 42 ºi 43 al Cartei O.N.U.,Consiliul de Securitate poate întreprindeinclusiv mãsurile de ordin militar, folosindîn acest scop forþele aeriene, maritime sauterestre puse la dispoziþia sa de statele mem-bre. Recurgerea la forþã în relaþiile inter-naþionale este un atribut exclusiv al Consi-liului de Securitate, urmând procedurileînscrise în Carta O.N.U.

De asemenea, prin art. 51 al CarteiO.N.U. se recunoºtea dreptul statelor de alua mãsuri de legitimã apãrare, individualãsau colectivã, în cazul în care unul dintre elear fi obiectul unei agresiuni armate, pânã ceConsiliul de Securitate va lua mãsurilenecesare menþinerii pãcii. Sub formã inte-gralã, articolul 51 al Cartei O.N.U.prevedea: “Nici o dispoziþie din prezentaCartã nu va aduce atingere dreptului inerentde autoapãrare individualã sau colectivã, încazul în care se produce un atac armatîmpotriva unui membru al organizaþiei,pânã când Consiliul de Securitate va fi luatmãsurile necesare pentru menþinerea pãcii ºisecuritãþii internaþionale. Mãsurile luate demembrii în exercitarea acestui drept deautoapãrare trebuie sã fie aduse imediat lacunoºtinþa Consiliului de Securitate ºi nutrebuie sã aducã atingere în nici un fel pu-terilor ºi îndatoririlor Consiliului de Secu-ritate, potrivit cu prezenta Cartã, de a între-prinde oricând acele acþiuni pe care le vasocoti necesare pentru menþinerea sau resta-bilirea pãcii ºi securitãþii internaþionale.”

Prevederile articolului 4 din Tratatul dela Varºovia, nu numai cã fac referiri la CartaO.N.U. ºi la articolul 51 al Cartei, ci includ,în ultimul aliniat, norma juridicã existentãîn partea finalã a articolului 51 al Cartei,este drept, fãrã imperativul “imediat”, darcu precizarea sistãrii acþiunilor deautoapãrare individualã sau colectivã“îndatã ce Consiliul de Securitate va fi luatmãsurile necesare pentru restabilirea ºimenþinerea pãcii ºi securitãþii inter-naþionale”. Practic, nu este nici o discor-danþã între articolul 4 al Tratatului de la

Varºovia ºi articolul 51 al Cartei O.N.U.,ideea autoapãrãrii individuale sau colectivefiind în esenþa sa legitimã politic, moral ºijuridic, aspectul juridic, în cazul de faþã,manifestându-se dominant.

O altã importantã prevedere a CarteiO.N.U. este ºi aceea privitoare la existenþaunor acorduri sau organizaþii regionaleavând ca scop menþinerea pãcii ºi securitãþiiinternaþionale (cap. VIII. Acorduriregionale, art. 5254, îndeosebi art. 52). Inextenso, art. 52 al Cartei O.N.U. prevedea:1. Nici o dispoziþie din prezenta Cartã nu seopune existenþei unor acorduri sau unororganizaþii regionale având ca scop de arezolva acele probleme care, privindmenþinerea pãcii ºi securitãþii inter-naþionale, sunt susceptibile de a formaobiectul unor acþiuni cu caracter regional,cu condiþia ca, asemenea acorduri sau orga-nizaþii, precum ºi activitatea lor, sã fie com-patibile cu scopurile ºi principiile organiza-þiei. 2. Încheind asemenea acorduri sau înfi-inþând asemenea organizaþii, membrii orga-nizaþiei trebuie sã depunã toate eforturilepentru a rezolva pe cale paºnicã diferendelelocale cu ajutorul unor astfel de acorduri sauorganizaþii regionale, înainte de a supuneacele diferende Consiliului de Securitate.3. Consiliul de Securitate trebuie sã încura-jeze dezvoltarea rezolvãrii pe cale paºnicã adiferendelor locale, cu ajutorul unor aseme-nea acorduri sau organizaþii regionale, fiedin iniþiativa statelor interesate, fie din pro-pria sa iniþiativã. 4. Articolul de faþã nuaduce întru nimic atingere aplicãrii art. 34 ºi35.”

CCaarraacctteerruull eeuurrooppeeaann aall TTrraattaattuulluuii ddee llaa VVaarrººoovviiaaSingurul sistem de securitate colectivã

cu caracter universal este Organizaþia Naþi-unilor Unite. Compatibile cu Carta O.N.U.pot fi numai sistemele de securitate consti-tuite prin acorduri regionale (evident, celecu caracter defensiv). Prevederile Tratatuluide la Varºovia afirmau caracterul sãuregional, european, atât în preambulul, cât ºi

în articolele sale(art. 4 ºi 11, alin. 2).În preambulul Trata-tului de la Varºoviase preciza, întrealtele: “Pãrþile con-tractante, reafirmân-du-ºi nãzuinþa de acrea un sistem desecuritate colectivãîn Europa, bazat peparticiparea tuturorstatelor europene,indiferent de orân-duirea lor socialã ºide stat, ceea ce arpermite unirea efor-turilor lor în intere-sul asigurãrii pãciiîn Europa (...), fiindconvinse cã, în aces-te condiþii, (ratifi-carea acordurilor dela Paris pentru con-stituirea UniuniiEuropei Occidentale, cu participarea R.F.Germania - n.n.) statele iubitoare de pacedin Europa trebuie sã ia mãsurile necesarepentru asigurarea securitãþii lor ºi în intere-sul menþinerii pãcii în Europa, cãlãuzindu-se dupã obiectivele ºi principiile CarteiOrganizaþiei Naþiunilor Unite (....), auhotãrât sã încheie prezentul Tratat(...).”

În ceea ce priveºte art.11, alin.2, Tratatulde la Varºovia lega existenþa sa de hotãrâreastatelor europene care, constituind un sistemgeneral european de securitate colectivã, potcontribui la desfiinþarea acestuia :”(...) Încazul în care, în Europa, va fi creat un sis-tem de securitate colectivã ºi va fi încheiatîn acest scop un tratat general - european desecuritate colectivã, lucru spre care pãrþilecontractante vor tinde neîncetat, prezentultratat îºi va pierde valabilitatea în ziuaintrãrii în vigoare a Tratatului general euro-pean.” Caracterul deschis al Tratatului de laVarºovia, de aderare a altor state la Tratat, seadresa, prin spiritul ºi prin legalitatea aces-

tuia, doarstatelor dinEuropa, nualtora, dinalte zoneg e o g r a f i c eale lumii,cum ar fiAsia Centralãsau OrientulÎndepãr ta t .Mai mult,aderarea laTratat a altorstate decâtcele fonda-toare, eravalidatã dec o n s e n s u l( c o n -simþãmântul- în text)statelor sem-natare. Con-cret, un arti-col distinctdin Tratatulde laVarºovia afost consa-

crat acestui aspect, astfel : “Art.9 Prezentultratat este deschis ºi altor state, indiferent deorânduirea lor socialã ºi de stat, care vordeclara cã sunt gata ca, participând laprezentul tratat, sã contribuie la unirea efor-turilor statelor iubitoare de pace în scopulasigurãrii pãcii ºi securitãþii popoarelor. Oasemenea aderare va intra în vigoare cuconsimþãmântul statelor semnatare aletratatului dupã ce documentul cu privire laea va fi fost remis spre pãstrare guvernuluiRepublicii Populare Poloneze.” Tendinþelehegemonice ale U.R.S.S. în cadrul Organi-zaþiei Tratatului de la Varºovia erau pepunctul de a încãlca prevederile articolului9 din tratat, dar mai ales prevederile arti-colului 52 din Carta O.N.U. privitoare laacordurile regionale. Cercetarea arhivelordiplomatice româneºti ne-a pus în faþa unuibogat material arhivistic ce atestã acest fapt.Este vorba, dupã cum se va arãta, de încer-carea U.R.S.S. de a extinde OrganizaþiaTratatului de la Varºovia pe continentul asi-atic prin includerea R.P. Mongole. Printr-oscrisoare trimisã înainte de începerea cons-fãtuirii Comitetului Politic Consultativ, con-vocatã pentru data de 26 iulie 1963, laMoscova, U.R.S.S. a propus admiterea R.P.Mongole ca membru al Tratatului de laVarºovia, dar România a obiectat, întrucât,prin admiterea Mongoliei s-ar fi modificatcaracterul regional, european, al Tratatuluide la Varºovia.

Fermitatea poziþiei româneºti nu a avutcontrareplicã: “(...) Asia ºi Europa nu potconstitui o singurã regiune pe glob. Rezultãcã Tratatul (de la Varºovia - n.n.) ar deveniinterregional. Aceasta ar însemna cã noirenunþãm la un început de sistem regionalde securitate colectivã în Europa (Organiza-þia Tratatului de la Varºovia - n.n.) care, pen-tru a deveni general - european, ar trebui sãmai întruneascã adeziunea a încã 21 de stateeuropene, ºi îl înlocuim cu un sistem hibridinterregional, care pentru a deveni generaleuro-asiatic ar trebui sã întruneascã adezi-unea a 55 de state (asiatice - n.n.). În acestfel, ºansele Tratatului de la Varºovia de adeveni un tratat general de securitate colec-tivã scad extrem de mult.”

Cazul a rãmas singular în cei 36 de anide existenþã a Organizaþiei Tratatului de laVarºovia, care a rãmas o organizaþie regio-nalã, europeanã.

Anul acesta s-au împlinit 500 deani de la petrecerea din viaþã a luiªtefan cel Mare, considerat de noi,românii, ºi “cel Sfânt”! Domn alMoldovei, el a fost un om politic cuvederi largi pentru vremea aceea: se-colele XV ºi XVI, bun organizator ºiabil diplomat, cunoscut pe continentca unul dintre cei mai mari ºi neîn-fricaþi comandanþi de oºti.

În politica internã a Moldovei, toc-mai pentru a o întãri ºi a-i pãstrasuveranitatea ºi unitatea a instaurat odomnie autarhicã ºi centralizatoareîmpotriva marii boierimi medievaledestabilizatoare.

El s-a bazat, mai ales, pe târgoveþi,pe boierimea micã ºi pe rãzeºi. Eraprincipala sabie, în zonã, care stãvileapericolele turcilor, ungurilor ºipolonilor prea-râvnitori la bogata þarãa Moldovei.

El a organizat ºi a întãrit armata,bazându-se mai ales pe cete de oºtenidin rândurile þãrãnimii libere, a întãritmult sistemul de cetãþi, acordând pâr-cãlabilor puteri mari ºi primindu-i laSfatul Domnesc - transformat în

instrument al puterii centrale. Arta sa diplomaticã l-a ajutat sã

încheie numeroase alianþe cu Ungaria,Boemia, Polonia, Veneþia, Rusia ºichiar cu hanul turcoman Uzum Hasan;astfel a realizat un sistem politico-mi-litar în jurul Moldovei, în care gravi-tau forþele antiotomane din Transilva-nia, Þara Româneascã ºi cetãþile dinCrimeea (Caffa ºi Mangop).

În prima fazã a domniei sale(1475-1472), ªtefan cel Mare a cuce-rit Chilia de la unguri ºi de la munteni(1465); l-a înfrânt pe Matei Corvin,regele Ungariei, la Baia - 1467, azdrobit puternica invazie tãtarã la Lip-nic, pe Nistru; a pãtruns în ÞaraRomâneascã ºi l-a înfrânt pe domnulpus de turci - Radu cel Frumos, la Soci(1471) ºi la Cursul Apei (1473).

Dupã 17 august 1484, cât a maitrãit ºi pânã când a închis, ochiiMarele Domn al Moldovei a plâns,amãrât, dupã cele douã cetãþi ale lui :Chilia, la asediul cãreia a ºi fost rãnitla picior ºi Cetatea Albã, amândouãpavãzã a Moldovei ºi a Creºtinãtãþii.

Românii învaþã încã din clasele

primare despre istoria, eroismul ºiputernica credinþã creºtinã a lui ªtefancel Mare ºi Sfânt. Frumoase povestiri- adeverite de documente - vorbesc deeroismul legendarilor apãrãtori aicetãþilor moldovene din perioada luiªtefan, precum ºide eroismul moºtenitde moºii ºi strãmoºii noºtri ce auurmat prin veacuri. (P.I.)

Stejarul din Borzeºti

ªtefan cel Mare ºi Sfânt

OOrrggaanniizzaaþþiiaa TTrraattaattuulluuii ddee llaa VVaarrººoovviiaa

C O N Þ I N U T U L ª I I M P O R TA N Þ A I S T O R I C Ã

Cristiana MARIN

CURIER ªTIINÞIFIC Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina 10

Pescuitul la meru-ul brun este în continuare interzis în Mediterana: moratoriul de acum 11 ani, privind

pescuitul marin a fost prelungit cu cinci ani de cãtre autoritãþile franceze din regiunea Provence-Alpi-Coasta de

Azur. Mai mult, se încurajeazã pescuitul la undiþã, cu

scopul de a proteja acest peºte devenit tot mai rar pe

întregul litoral mediteranean.

Meru-ul brun, Epinephelus marginatus este una

dintre cele opt specii care trãiesc în Marea Mediter-

anã. Este protejat începând cu 1993 printr-un morato-

riu care a fost prelungit pânã în 2007. Acest peºte

poate atinge o dimensiune de 1,20 m ºi o greutate de

40 kg. Ajunge la maturitate sexualã târziu iar rata de

creºtere este destul de micã, ceea face sã fie o specie

fragilã.

Premiul Nobel pentru economieîn 2004 a fost atribuit lui FinnE. KYDLAND (Norvegia) ºi

lui Edward C. PRESCOTT (SUA) pen-tru contribuþia lor la teoria macro-economiei dinamice.

Academia ºi-a precizat opþiuneadeclarând cã “Ei au fost recompensaþipentru contribuþia la macroeconomiadinamicã: coerenþa timpului în politicaeconomicã ºi forþele motrice din spateleacestui ciclu conjunctural”.

Contribuþiile fundamentale ale celordoi laureaþi “sunt de o mare semnificaþienu numai pentru analiza macroecono-micã dar ºi pentru practicarea politicii

fiscale ºi monetare în numeroase þãri”, aadãugat juriul în comunicatul sãu, con-tinuând cã “Lucrãrile lor au stabilit fun-damentele unui important program decercetare asupra credibilitãþii ºi fezabi-litãþii politicii economice. Cercetãrile lorau influenþat cu precãdere reformelebãncilor centrale ºi politicilor monetare anumeroaselor þãri din ultimii zece ani”, amai precizat Academia.

Pânã în anii 70, moºtenirea Keynes ºimarea recesiune dominaserã cercetãrileasupra ciclurilor economice ºi a politi-cilor de stabilizare. Economiºtii consi-derau fluctuaþiile ca fiind, înainte detoate, variaþii ale cererii: de exemplu în

ceea ce priveº-te investiþiileîn t repr inde-rilor sau con-sumurile cas-nice.

Acestea aufost însã infir-mate prin seis-mele econo-mice care au

zguduit oferta, aºa cum au fost creºtereapreþului petrolului în 1973 ºi 1975 sauscãderea productivitãþii, având astfel oputernicã influenþã asupra ciclurilor eco-nomice.

Începând cu 1977, KYDLAND ºiPRESCOTT au demonstrat cã respon-sabilii, care nu erau în mãsurã sã sealieze pentru o politicã orientatã în spiri-tul “cu un pas înainte”, au ajuns sã ducão politicã inflaþionistã, chiar dacãaceºtia au dorit contrariul.

“Laureaþii au prezentat acestfenomen ca pe ca unul dintre exemplelepentru o problemã generalã în politicaeconomicã: problema coerenþei timpu-lui. De atunci, acest concept a dominatcercetarea ºi formularea politicii eco-nomice”, a subliniat Academia.

Premiul Nobel pentru economie sedecerneazã începând cu 1969, fiind celmai recent, întrucât celelalte premii deacordã încã din 1901. El este în valoarede 10 milioane de coroane suedeze, ceeace înseamnã 1,1 milioane de euro, ºi afost achitat de cãtre Banca Suediei pe 10decembrie.

Pentru a veni în ajutorul pãdurilor de stejar-de-plutã din

bazinul mediteranean, dopurile care sar de sãrbãtori de la sti-

clele de ºampanie trebuie sã fie neapãrat din plutã. Pentru a

susþine piaþa dopului natural trebuie sã se menþinã un mod de

exploatare durabil ºi un mediu înconjurãtor unic, explicã Fon-

dul mondial pentru Naturã (WWF). Aceastã organizaþie a

lansat la sfârºitul lui 2002 o campanie în favoarea dopului

natural, concurat de cãtre cel sintetic, confecþionat cu

precãdere din

plastic. Mai

p u þ i n

r e n t a b i l ã ,

e x p l o a t a re a

pãdurilor de

stejar-de-plutã

e s t e

ameninþatã.

Specificul

e x p l o a t ã r i i

acestei materii

prime este cã

nu trebuie sã se taie arborii pentru a recupera pluta. Aceastã

parte de scoarþã este prelevatã cu regularitate, fãrã a afecta

creºterea stejarului. Habitatul natural al stejarului din specia

Quercus suber este partea occidentalã a bazinului medite-

ranean. ªapte þãri asigurã producþia mondialã de plutã: Por-

tugalia, Spania, Algeria, Italia, Marocul, Tunisia ºi Franþa.

Aceste pãduri milenare de stejari-de-plutã adãpostesc

numeroase specii de animale ºi plante, explicã WWF, dintre

care unele sunt pe cale de dispariþie, precum linxul iberic sau

cerbul de Barbaria.

Scoarþa care acoperã trunchiul stejarului-de-plutã este

formatã dintr-o parte vie (femelã) ºi o parte moartã (mascul).

Pentru a preleva aceastã parte, silvicultorii fac decupaje

foarte precise, deoarece nu trebuie sã atingã partea femelã.

Arborele se decojeºte, pentru prima datã, la vârsta de 20 sau

30 de ani. Aceastã operaþie constã în îndepãrtarea unui prim

strat de plutã denumit strat-mascul, care nu este îndeajuns de

elastic pentru a fi folosit la fabricarea dopurilor. El va fi folosit

la fabricarea obiectelor din aglomerãri de plutã. Dupã

aceastã primã etapã, trebuie sã se mai aºtepte câþiva ani pen-

tru a preleva pluta din noua scoarþã, denumit strat-femelã.

Aceste prelevãri au loc o datã la 9, 10 sau 15 ani. Specia

Quercus suber are o duratã de viaþã de 200 de ani.

Doi cercetãtori italieni au identificat o genã implicatã înprovocarea migrenelor severe ºi, probabil, în durerile decap mai puþin grave, a informat revista francezã “Scienceset avenir”. Giorgio CASARI ºi Roberto MARCONI au stu-diat timp de patru ani patrimoniul genetic al unei familiicare suferea de migrenã – studiu care s-a întins de-a lungula ºase generaþii – iar rezultatul acestora a fost publicat înrevista “Nature Genetics”.

Poziþionatã pe cromozomul 1, gena ATP1A2 are caefect pomparea defectuoasã a sodiului în celule – estevorba de mecanismul de reglare al celulei prin sodiu ºipotasiu. Acest fenomen îi permite celulei sã îºi echilibreze

potenþialul dintre ionii pozitivi ºi cei negativi. Cercetãtorii au constatat cã celulele mutante aveauo formã neobiºnuitã, rotunjitã ºi umflatã. Aceastã observaþie i-a fãcut pe cei doi cercetãtori sãcreadã cã o mutaþie mai puþin importantã ar putea fi la originea durerilor de cap “obiºnuite”. Eicred cã, dacã tratamentul s-ar axa pe cauzele care provoacã migrena ºi nu doar pe combatereadurerii, într-un timp destul de scurt, s-ar putea gãsi ºi remediul acestei indispoziþii mai mult decâtsâcâitoare de care suferã o mulþime de oameni.

Migrena se manifestã prin crize repetate, iar durerea este, de cele mai multe ori, însoþitã degreþuri ºi senzaþii de vomã, de intoleranþã la luminã ºi zgomot sau ameþeli. Aceste cefalee pot fiprecedate de o “aurã”, pusã în evidenþã de tulburãri vizuale sau senzitive. Migrena este o indis-poziþie care afecteazã serios performanþele individului.

Taiwanul a decis sã interzicã dis-tribuirea gratuitã a pungilor ºi aobiectelor din mase plastice. Începândcu 1 ianuarie 2003, tuturor centrelecomerciale, supermaketurile ºi maga-zinele de proximitate, ca ºi lanþurile defast-food-uri le este interzis sã îºiambaleze produsele în pungi de plastic.Deocamdatã, doar vânzãtorii stradali aufost ocoliþi de aceastã mãsurã.

Autoritãþile Taiwaneze au începutaceastã reformã în 2002 când, de la 1iunie, pungile ºi celelalte ambalajedin plastic au fost interzise în canti-nele ºcolare, instituþiile publice ºi încazãrmi. Cea de a doua parte a planu-lui priveºte comerþul privat ºi a fostpusã în aplicare din prima zi a anului2003. Cei care nu respectã noua legesunt sancþionaþi cu amenzi cuprinseîntre 1.940 ºi 9.700 euro.

Taiwanul vrea, în acest fel, sã prote-jeze mediul înconjurãtor de poluarea încontinuã creºtere în care plasticulreprezintã 20% dintre deºeurile de peinsulã, faþã de 15% în celelalte þãriindustrializate. Fabricanþii de materialeplastice, dupã cum era de aºteptat ºi-aumanifestat nemulþumirea. Salariaþii dinaceastã industrie îºi fac griji pentrulocurile lor de muncã.

Contribuþie la teoriamacroeconomiei dinamice

Dopuri le de plutãpentru salvarea

pãduri i

Peºtele meru din Mediterana este pe cale de dispariþie

Taiwanul interzice plasticulA fost descoperitã genacare provoacã migrenele

Premiul Nobel pentru economie

Paginã realizatã demaior Dragoº ANGHELACHE

MOZAICCurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina 11

☺O gãinã produce un ou de

juma’ de kil. Presa, televi-ziuni, interviuri, toþi pe gãinã:

- Cum aþi reuºit performanþa?- Secret de familie.- Planuri de viitor?- Sã fac un ou de un kil.

Îl iau la întrebãri ºi pe cocoº:- Cum aþi reuºit performanþa?- Secret de familie.

- Planuri de viitor?

- Sã-i sparg faþa struþului.

☺Doi moºi stau pe o bancã în parc.

- Auzi? Ieri am fost la femei!...- Aha, ºi cum a fost?

- Muult mai curat decât la bãrbaþi...

☺O bãtrânã îl întreabã pe un ºofer de

microbuz:- Cum pot ajunge mai repede la ci-

mitir?

- Aºezaþi-vã sub roatã...

☺Porcuºorul agresiv merge la magazin:

- Primiþi comenzi?- Sigur cã da!- Culcaaaat!!!

☺- Doctore, am nasu’cam mare. Poþi sã-mi

faci unul mai mic ºi mai frumos?- Doamnã, din ãsta vã fac ºi trei!

☺Badea Gheorghe a început sã repare

acoperiºul casei.Partea bunã e cã a ajuns în vârful casei.

Partea proastã e cã a început sã alunece.Partea bunã e cã s-a prins de burlanul

casei.Partea proastã e cã burlanul s-a rupt.Partea bunã e cã sub el era o cãpiþã de

fân.Partea proastã e cã în cãpiþã era o furcã

cu þepii în sus. Partea bunã e cã n-a cãzut pe furcã.Partea proastã e cã nici pe cãpiþã n-a

cãzut...

☺Se aude cã undevaþ în Româniaþ se afla

un lac în care dacã intra un handicapat, pepartea cealaltã ieºea vindecat.

Apare un orb:- Unde-i lacul? Unde-i

lacul?Intrã în el ºi iese pe partea

cealaltã vindecat:- Dumnezeule, vãd, vãd!!!Apare un surd:- Unde-i lacul? Unde-i

lacul?Intrã ºi el..., iese pe partea

cealaltã:- Dumnezeule, aud, aud !!!Apare ºi un olog în cãrucior

cu rotile:- Unde-i lacul ? Unde-i

lacul ?Intrã în el..., iese pe partea

cealaltã:- Dumnezeule,... am cau-

ciucuri noi !!! Am cauciucurinoi !!!

☺– Ce film ruleazã în Ameri-ca?

– “Om sãrac, om bogat”.– Ce film ruleazã în Rusia?– “Om sãrac, om sãrac”.– Ce film ruleazã în România?– “Om trãi ºi om vedea!”

☺O bãbuþã cumpãrã peºte viu:– Bãiete, dar peºtele e proaspãt?– Pãi, bunico, cum sã nu fie proaspãt, dacãe viu?!– Pãi... ºi eu sunt vie...

Dupã mai bine de10 ani, unul dintre ceimai buni soliºti dehip-hop, Snoop Dogg,s-a transformat, dintr-un protejat al lui Dr.Dre, într-o figurãmulti-media. Acumstã ºi la propriu ºi lafigurat undeva în

Long Beach, California, ºi se ocupã câte puþin ºi defilm, ºi de modã, ºi de liga de fotbal. Mai lanseazãdin când în când câte o melodie, care devine, pestenoapte, un hit autentic. Ultimul de acest fel este“Drop it like it is hot”, produs de casa de înregistrãriNeptunes, un single care îl repune pe firmamentultopurilor. Hitul are un videoclip alb-negru care îiface pe fani sã strige la unison: “Snoooooop!”

“Scandalos”, noul produs, marca ªuie Paparude,a fost lansat pe 17 decembrie, în formula Michi,Dobricã ºi Junkyard. Orientat mai mult pe break-beat, mai unitar ºi mai reprezentativ pentru trupãdecât precedentele albume, “Scandalos” seadreseazã, în special, fanilor.

Pe album existã, însã, ºi piese care îi vor intrigape aceºtia: “Noutatea e absolutã, dar ne-am asumatriscul pentru cãnumai aºa putemprogresa, iar faniinoºtri cred cã vorveni cu noi ºi dedata asta”, ne-aspus Michi.

M e s a j u l“Scandalos” estedual, adresatcreierului ºi picioarelor pentru cã, spun ei, fãrãcreier, picioarele te duc în locuri greºite ºi, la fel, fãrãele, creierul stã pe loc. În ce priveºte muzica ªuiePaparude, picioarele vor “zgâlþâi” creierul într-unritm foarte susþinut. “Muzica noastrã eliminã stresul.Nu suntem diferiþi faþã de ceilalþi oameni ºi cântãmdespre lucruri obiºnuite. Având o viaþã de noaptedestul de agitatã, mai cântãm ºi despre party-uri,despre concertele noastre ºi, în general, despre dis-tracþie. Mai luãm în discuþie ºi teme de ordin actual,cum ar fi muzica româneascã, falºii DJ care nu aunici o legãturã cu muzica, falºii cântãreþi ºi MC’s, îngeneral, tot ceea ce este fals ºi nu e sincer. Asta nuînseamnã cã noi suntem cei mai ºmecheri. Pur ºisimplu, comentãm ceea ce vedem ºi ascultãm zil-nic”, a continuat Mihai.

“Scandal” e mesajul nostru pentru cei care auuitat sã gândeascã sau sã trãiascã!

Câteva melodii moderne cu adevãrat bune leputeþi asculta pe CD-ul care vã introduce în atmos-fera de sãrbãtoare, chiar dacã mai înainte ar fi trebuitsã parcurgeþi paºii absolut obligatorii din “ Learn tospeak English”! 25 de hituri au fost incluse pentrudumneavoastrã pe albumul Chrismukkah, transfor-mându-vã noaptea de Crãciun într-o noapte maipuþin silenþioasã! Iatã câteva dintre ele:

David Bowie & Bing Cosby – “Little DrummerBoy”

The Ramones – “D`not Want To Fight...”Destiny`s Child – “Red-nosed Reindeer”Bon Jovi – “Please Come Home For Christ-

mas”Elton John – “Step Into Christmas”*Nsync – “Merry Christmas Happy Hollyday”No Doubt – “To The World”Jessica Simpson – “Let It Snow” (C.F.)

SS HH OO WW BB II ZZ

La rampã - Snoopy!

ªuie Paparude lanseazãun album “Scandalos”

Ce puteþi sã ascultaþi de Crãciun?

Chit cã n-a stârnit cine ºtie ce reacþiidin partea presei sau a fanilor, simpaticuljoc de strategie Evil Genius s-ar puteabucura pe viitor de o continuare, dacã bri-tanicii de la Elixir Studios îºi vor duce lacapãt planurile lor actuale. În ultimul lorcomunicat, aceºtia au anunþat cã au strânsdeja investiþii în valoare de 1.000.000 delire sterline, sumã care le va permite sã seapuce nu doar de Evil Genius 2 (plus cevajoc de console), ci ºi de un alt proiect supersecret, aflat în lucru de multã vreme (18luni) care urmeazã sã fie distribuit în 2006de cãtre un market-leading US publisher.

Jade Empire pe PC?

Recenta vizitã prin ograda studiouluiBioWare, a celor de la IGN, a scos laivealã câteva zvonuri tare apetisantedespre planurile de viitor ale canadienilor!

Pentru început, o versiune pe PC a luiJade Empire care devine tot mai plauzi-bilã pe zi ce trece, sugerând faptul cãBioWare va urma modelul lui Star Wars.Jocul va fipus la dis-poziþie printoamna lui2005.

Nu înu l t i m u lrând, între-baþi fiinddacã s-argândi sã creeze vreodatã un FPS-RPG,canadienii au recunoscut cã esteinevitabil. De fapt, un asemenea proiect –intitulat probabil Star Citadel – are toateºansele sã se afle deja în lucru, urmând sãse foloseascã tehnologia Unreal Engine 3obþinutã de la Epic Games, în luna sep-tembrie.

The Matrix Online – o nouã amânare pân` laprimãvarã!

În septembrie, Monilith ºi WarnerBros anunþaserã ceea ce atunci se doreaa fi doar o datã de lansare “bãtutã încuie” pentru Matrix Online. Dar iatã cãinevitabilul a ieºit azi la ivealã: mai pre-dictibil ca niciodatã, jocul va rata cubrio termenul de 18 ianuarie 2005 ºi vafi amânat – spun cei de la Warner Bros –pânã la “la primãvarã” (cam prin perioa-da Paºtilor ... cailor!). De data aceasta,motivul invocat este cã jocul nu este purºi simplu terminat (aha!), aºa cã cei de laMonilith mai au timp berechet sã-lbibileascã, iar, în paralel, sã se ocupe ºide cine ºtie ce alte proiecte puse pe jar!

CRISTINA FRATU

Evil Genius 2 ºi alte uneltiri de la Elixir Studios

Cyberzone

RUINAÞI

NOCIVI

RÃCEALÃ

ZIARISTICÃ

IMOBILI

NECAZ

LOCALURI CUGRÃTAR

PETROL

UIMITÃ

PIETRE

HOINAR

SOFISTICÃ

FRIG MARE

COªCOGEA

PLECAT

CENTRUCIVIC!

BLUZÃ RUSTICÃ

A POLEI CU AUR

CÂRD

CREDULÃ

RÂND

CURSE!

POD PLUTITOR

SE UITÃ LAFEMEI

DRAGÃ

PERE!

MODEL

POM FRUCTIFER

SECTOR

LEI!

DE LA LUME ADUNATE...

S,A,O,A,A, SPECIFICAT, EGIPTEANÃ,UCAZ, ASPIC, ULII, LAMÃ, ALI, SPERA, ATI,E, ATA, ATÂTA, ATOL, ITINERARE, EVI-TATÃ, IE.

RÃSPUNSULINTEGRAMEI DIN NUMÃRUL TRECUT

VVeerriiffiiccaaþþii-vvããccuunnooººttiinnþþeellee !!

1. Unde se aflã vulcanul cu cel mai mare crater?2. Când a apãrut specia de hominizi ai cãrei

reprezentanþi suntem noi azi?3. Care revistã strãinã de specialitate a propus

aplicarea “telefoniei multiple” ºi pentru ce anume?4. Câte litere avea scrierea fenicianã?5. Pãstrãvul se remarcã, faþã de ceilalþi peºti, prin

trei recorduri deosebite. Care anume?6. “La toate popoarele, oamenii cinstiþi, care aduc

un cuvânt nou pe pãmânt, strãbat anevoie. Sunt atâþiacare au interes sã nu se facã luminã”. ªtiþi cine a spusaceste cuvinte?

Rãspunsurile testului din nr. 22(162)

1. Oceanul Arctic sau Oceanul Boreal este cea maimare întindere de apã oceanicã îngheþatã de pe glob:circa 11 milioane km2 – iarna ºi, în jur de 8 milioane km2

vara. 2. Neanderthalienii sunt primii reprezentanþi ai

speciei Homo sapiens, apãrutã în Paleoliticul inferior(aproximativ acum 500.000 de ani). Aveau o talie de 1,4-2 m, greutatea de 40-100 kg, volumul endocranian 1300-1400 cm3 (raport 45).

3. “Balena albastrã”, care atinge 27-28 m lungimeºi cântãreºte între 120-150 de tone, echivalentul a 20-30de elefanþi.

4. Prima expoziþie universalã ºi-a deschis porþile laLondra în 1856.

5. O statuie executatã din aur, abanos ºi fildeº. Deobicei, este vorba de plãci, statuia fiind goalã pe dinãun-tru. Cele mai cunoscute asemenea opere ale antichitãþiiau fost statuia Atenei ºi cea a lui Jupiter. Olimpianul,consideratã una dintre cele ºapte minuni ale lumii,ambele atribuite lui Fidias.

6. T. ARGHEZI, Scrieri, XXIII, 31.Selecþie relizatã de maior Ion PAPALEÞ

Campioana olimpicã la înot, înproba de 200 m liber de la Atena,Camelia POTEC, a fost desemnatãieri, sportiva anului a Clubului Steaua,fiind premiatã în cadrul unei festivitãþice a avut loc în aula MinisteruluiApãrãrii Naþionale. Antrenorul anuluieste Doina SAVA, cea care opregãteºte pe medaliata cu aur de laJ.O. 2004. La festivitate au mai fostpremiaþi: Petre CONRAD, SilviuSIMIONCENCO (kaiac-canoe), Ro-xana SCARLAT, Laura BADEA,Georgeta GHEORGHIÞOAIA, AnaMaria BRÂNZÃ (toate la scrimã),ªtefan VASILACHE (atletism),Dragoº COMAN (nataþie), AlinaDUMITRU (judo), Aurica BÃRÃSCU(canotaj), Silvia STROESCU ºiAlexandra IRIMIA (ambele gimnas-ticã).

Sportivii steliºti au primit flori,diplome, genþi cu echipament ºi bani.Scrimera Laura BADEA-CÂRLESCUa primit ºi un premiu special, constândîntr-o plachetã ºi o sumã de bani, dinpartea fostului preºedinte F.C. Steaua,Viorel PÃUNESCU.

Momentele artistice au fost “ono-rate” de trupa Amadeus, Uni-K, Andraºi cele douã blonde de la Blondy. Înplus, cele mai mici fetiþe ale echipeide gimnasticã a clubului militar auprezentat câteva exerciþii pe un fondsonor compus din colinde de Crãciun.

Printre invitaþi s-au numãrat:Octavian MORARIU, preºedinteleCOSR, Ilie NÃSTASE, preºedinteleF.R. Tenis ºi ambasadorul olimpismu-lui românesc, Leonard DOROFTEI,însoþit de soþia sa Monica ºi de MariusLÃCÃTUª.

Fãcând bilanþul anului ce seîncheie, Camelia POTEC afirma:“Anul acesta am reuºit tot ce mi-ampropus.

Rezultatele obþinute ºi, în special,aurul de la J.O., mã obligã la mai mult.Acum toþi sunt cu ochii pe mine, nu

am voie sã greºesc. Este greu sã ajungisus, dar ºi mai greu sã reuºeºti sã temenþii. Sper sã pot concura ºi în viitor,sã nu mai am probleme de sãnãtate. Vafi însã foarte greu. Nu aº putea spunedacã, din punct de vedere medical, osã fiu în cea mai bunã formã ºi la anul.Încã mai simt dureri. De aceea, pre-ventiv, voi merge din nou la clinicadin Austria, acolo unde m-a trimisprima datã Ion Þiriac. M-a ajutatfoarte mult, practic, mi-am revenit ºiam putut continua sã fac sport”.

Pentru a ajunge, însã, în vârfulpiramidei, înotãtoarea a trebuit sã facãmari eforturi, mai ales psihice, reuºindsã urce pe cea mai înaltã treaptã apodiumului de la Atena dupã ce, dincauza problemelor medicale, dorea sãrenunþe la Olimpiadã: “Cu douã sãp-tãmâni înainte de J.O. de la Atena, amcrezut cã voi rãmâne acasã din cauzadurerilor. Am strâns însã din dinþi ºiam trecut peste acele momente grele.Ajunsesem sã plâng noaptea în somnºi sã urlu de obosealã. Însã, dacã aº fipusã sã aleg, tot aºa aº proceda.Sportul cere sacrificii ºi trebuie sã fiifoarte puternic psihic pentru a le puteaface faþã”. (P.I.)

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina 12

CMYK

LA ÎNCHIDEREAEDIÞIEI

Convocare O.R.P. (ofiþerilor de relaþii pu-

blice)În perioada 22 - 24 nov. a. c., la Craiova, s-a

desfãºurat convocarea de pregãtire a ofiþerilor de relaþiipublice din Forþele Terestre. Ofiþerii de relaþii publice ºireferenþii din structurile direct subordonate SMFT, aufãcut un fructuos schimb de experienþã privind o maibunã relaþionare în cadrul acestui sistem ºi au identificatmodalitãþi noi ºi eficiente de difuzare în spaþiul public( comunitãþile locale) a informaþiilor de interes public.

Materialele întocmite ºi prezentate au acoperit întotalitate problematica relaþiilor publice practicate înForþele Terestre, dezbaterile derulate sub “bagheta”dlui lt. col. Liviu FLUTUR, ofiþerul de relaþii publice alSMFT, fiind centrate pe experienþa acumulatã, realizãriºi proiecþia activitãþii de relaþii publice pentru anulviitor.

Toate aceste elemente vizeazã o abordare complexãa misiunii specifice, caracterizatã prin adoptarea uneiatitudini proactive. Problemele ridicate privind dotareacu calculatoare ºi materialele prevãzute de altfel înInstrucþiunea privind desfãºurarea relaþiilor publice înarmatã – R.P-1, îºi vor gãsi rezolvarea într-un viitor nuprea îndepãrtat. Referitor la cumul de funcþii ºi “încãr-carea” cu sarcini “, orizontul de aºteptare depinde în ceamai mare mãsurã de înþelegerea rolului ºi locului acesteistructuri în matricea unui comandament, rãspunsul ºireacþia la ceea ce se doreºte. Rezolvarea, ce este drept,de moment, constã în dãruirea celor chemaþi la pro-movarea imaginii instituþiei. Nu trebuie sã uite cã potutiliza ºi au tot sprijinul elementelor deja existente însistem: armele de care au nevoie. Presa militarã terito-rialã ºi centralã - nu trebuie lãsate în repaus pentruoarece capricii.

Activitatea, deosebit de utilã pentru valoarea ideilorºi experienþa dobânditã în relaþia cu mass-media nu atrecut neobservatã de jurnaliºtii din Bãnie.

Prezenþi la discuþii, ei au apreciat colaborarea sin-cerã ºi deschiderea oferitã de structurile existente de aparticipa ºi practica un dialog viu cu participanþii la con-vocare. Aceste aspecte de lucru au scos în evidenþã –dacã mai era nevoie – lucrul în echipã ºi constituireaunui parteneriat onest în beneficiul comunitãþii.

Recunoaºterea unui mod de lucru deschis al ofiþe-rilor de relaþii publice a venit la puþin timp dupã “lãsarea cortinei “ peste cea de-a XIII-a ediþie a Festiva-lului Formaþiilor de Teatru din Armatã, ediþie intensmediatizatã pe posturile locale de radio, televiziune ºi înpresa scrisã. Este încã o reuºitã de echipã ºi ne bucurãfaptul cã la Craiova o.r.p- iºtii, sprijiniþi îndeaproape decomandantul marii unitãþi simt interesul firesc al comu-nitãþii ºi asigurã un flux permanent de informaþii despreostaºii României.

La finalul convocãrii, dl Liviu FLUTUR aprecia cã“Scopul acestei activitãþii de a contribui la per-fecþionarea modului de abordare a situaþiilor care aparmereu în faþa noastrã (a ofiþerului de relaþii publice -n.r.) a fost îndeplinit. La fel ºi obiectivele propuse.

Însã, cel mai important obiectiv a fost întãrirea sis-temului de relaþii publice existent în Forþele Terestre. Potsã spun cã în urma dezbaterilor care au avut loc în aces-te zile la Craiova, în Forþele Terestre se poate vorbi cuadevãrat despre un sistem viabil de relaþii publice, cãputem acþiona oricând întrunit, eficient ºi profesionist.

Maior Emanuel Bãrbulescu

Camelia Potec - sportiva anului

Întâmpinarea Crãciunului

În spiritul sãrbãtorii Crãciunului, personalulBrigãzii 282 Mecanizate “Unirea Principatelor” a con-tribuit la îmbunãtãþirea mesei de Crãciun a unuiaºezãmânt de bãtrâni, din comuna Oreavu, judeþulVrancea, cu alimente. Anul trecut le-au fãcut cadoubãtrânilor o maºinã de spãlat automaticã.

În perioada 23, la 26 decembrie, 6 subofiþeri de lamuzica militarã a Bg. 282 Mc., se vor deplasa înAfganistan în cadrul unei delegaþii a Forþelor Terestrepentru a-i colinda pe colegii din Batalionul 281 Infan-terie “Vulturii Îndrãzneþi”, dar ºi pe partenerii dincoaliþie. (B.E.)

Vineri, 10 decembrie 2004, la U.N.Ap., colonelul EmilTUDOSIE ºi-a susþinut teza de doctorat cu tema“Reconfigurarea comandamentelor ºi îmbunãtãþirea

funcþionãrii în Forþele Terestre” în faþa unei comisii formate din:conducãtor de doctorat – gl.lt.prof.univ.dr. Marin ILIE; preºedin-tele comisiei gl.bg.prof.univ.dr. Viorel BUÞÃ; referenþi oficiali:gl.bg.conf.univ.dr. Visarion NEAGOE; gl.bg.(r) prof.univ.dr.Eugen CICAN; col.prof.univ.dr.Vasile VARTOLOMEI.

Teza a fost elaboratã în perioada în care, “prin eforturideosebite, România a devenit þarã membrã NATO, cu drepturi,dar ºi cu obligaþii depline”, ceea ce “a impus ºi impuneîmbunãtãþirea conducerii la toate nivelurile ºi în toate ipostazeleei”.

Autorul a scos în evidenþã faptul cã “Evaluarea predictibilã aprincipalelor ameninþãri la adresa securitãþii României, dar ºi ce-rinþele participãrii Armatei Române la misiuni internaþionale în

cadrul parteneriatului pentru pace, sub egida ONU sau subcomanda Alianþei” a determinat structurarea tezei de doctorat pe4 capitole. Lucrarea a pornit “de la o realitate care nu poate fiignoratã, aceea a impactului tehnologiilor moderne asupra acþiu-nilor militare ºi, implicit, asupra planificãrii ºi conducerii acesto-ra”, apoi a reanalizat o serie de concepte ca perioada de tensiune,operaþionalizarea forþelor, transferul de autoritate, starea deasediu ºi de urgenþã sau mobilizarea în noua situaþie a Românieica stat membru NATO, situat la frontiera de est a Alianþei. Oatenþie deosebitã a acordat “Forþelor Terestre pe timpul perioadeide tensiune, fãcând distincþie clarã între conducerea operaþionalãºi conducerea administrativã”, introducând conceptul de “forþãoperativã” multifuncþionalã ºi multioperaþionalã”.

A continuat, apoi, cu analiza direcþiilor de perfecþionare astructurii comandamentelor din cadrul Forþelor Terestre, plecândde la condiþiile îndeplinirii obiectivelor prevãzute în Forþa Obiec-tiv – 2007 ºi de la necesitatea implementãrii conceptului C.J.T.F.(Combined Joint Task Force). În încheiere, a propus “O serie desoluþii pentru perfecþionarea relaþiilor funcþionale în cadrulcomandamentelor din Forþele Terestre, prin cibernetizarea ºiautomatizarea conducerii, perfecþionarea structurilor ºi a relaþi-ilor în interiorul statelor majore. Întregul demers ºtiinþific aurmãrit fructificarea ilegalã a lecþiilor învãþate în planificarea ºiconducerea acþiunilor militare desfãºurate în ultima perioadã,reflectate, în mod deosebit, în procesul de planificare operaþio-nalã”.

În finalul tezei de doctorat, a fãcut o serie de propuneri cuconvingerea cã “pot fi utilizate de structurile interesate ºi în pro-cesul de învãþãmânt”.

Autorul a încheiat cu speranþa cã “teza de doctorat elaboratãsub îndrumarea domnului general-locotenent, profesor universi-tar dr. Marin ILIE se înscrie în efortul deosebit fãcut de ArmataRomânã pentru integrarea în NATO, sub toate aspectele, dar, înprimul rând, sub aspectul reformãrii structurilor de comandamentºi procedurilor de stat major”.

Maior Ion PAPALEÞ

DDooccttoorraatt

Reconfigurarea comandamentelor ºi îmbunãtãþireafuncþionãrii în cadrul forþelor terestre

De câtva timp,

publicaþia de

faþã ºi-a

schimbat formatul (mie îmi place sã cred cã s-a “lucrat”

puþin ºi la conþinut). Reacþiile - atâtea câte au fost - au

acoperit cam toatã gama adjectivelor calificative. Un lucru

îmbucurãtor, pentru cã ºi atunci când te înjurã cineva – ºi

aici mã refer strict la publicaþie – înseamnã cã are conºtiinþa

existenþei tale. Dar altul a fost motivul “cugetãrii” mele.

Este vorba de douã aprecieri diferite, douã atitudini, ce au

venit de la doi oameni pentru care am o deosebitã stimã, ei

fiind ºi unii dintre fondatorii publicaþiei.

Prima am primit-o prin poºta electronicã, la puþin timp

de la apariþia în noul format. O singurã frazã, pe douã rân-

duri, în fereastra de Yahoo, care spunea cam aºa: “Feli-

citãri, bãieþi! Aþi fãcut un mare pas înainte! Mergeþi mai

departe!”. Era un balon de oxigen al cãrui efect a fost, cel

puþin pentru subsemnatul, un plus de încredere ºi un senti-

ment de utilitate.

A doua reacþie a venit de curând. La capãtul a trei ore de

discuþii (este drept, în douã reprize), am înþeles cã: avem o

corecturã de doi lei; titrãrile sunt de tot râsul; fotografiile

sunt neclare; discursul jurnalistic este mediocru, în ciuda

unor studii superioare în domeniu ºi al unui talent nativ cu

care Dumnezeu i-a blagoslovit pe unii dintre membrii

redacþiei. A fost ca o bãtaie de la mama: dacã nu te omoarã,

atunci te întãreºte!

În ceea ce mã priveºte, þin sã le mulþumesc amândorura,

cu toatã sinceritatea. Pentru cã, în peste patru decenii de

existenþã, am învãþat cã viaþa este compusã din lumini ºi

umbre, din alb ºi negru ºi nu totdeauna þi se spun cuvintele

pe care vrei sã le auzi; chiar dacã acestea sunt primele care

vin dupã aproape un an de suveranã tãcere. Sau, aºa cum

spune un dicton al celebrului Murphy: “Dacã eºti bucuros ºi

te simþi bine, nu fi îngrijorat. Va trece!”

Maior Dragoº ANGHELACHE

Fragmente de viaþã

în alb ºi negru

Cugetare la piciorul lãmpii

CRÃCIUN Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina I

CMYK

În cãutarea lui Moº Crãciun

Sã zicem cã vã intereseazã informaþiile despre Moº Crãciun, despre cadourile pe care le aduce, despre renii sãi ºi despre colindele pe care le recomandã Moºul. Atunci tastaþi doar atât: “Moº Crã-ciun”, “colinde”, “ren” în cãsuþa pe care special v-a pregãtit-o Google. Apãsaþi Go ºi aºteptaþi. Piticul Google primeºte cuvintele cheie ºi fuge repede, repede prin imensa bibliotecã sã gãseascã acelesite-uri în care se aflã informaþiile dorite de voi. Între timp, ºi alþii introduc cuvinte magice pentru Google, aºa cã uneori poate dura puþin pânã se întoarce cu rãspunsul. Deci, aveþi rãbdare! Fiind timid,nu vine personal cu adresele, ci le afiºeazã una sub alta, în fereastra cãsuþei lui, la vedere.

Noi nu am mai avut rãbdare, aºa cã ne-am bãgat nasul prin fereastra cãsuþei lui Google ºi i-am strecurat dorinþa noastrã: sã ne spunã cât mai multe locuri unde putem gãsi cadouri ºi informaþii despreMoº Crãciun pe Internet. Iatã câteva adrese ale Moºului:

www.x3m.ro/crãciun - este un site de unde puteþi învãþa multe colinde de Crãciun.www.santa.com – este un site ce conþine multe jocuri distractive ºi concursuri de tipul: construieºte un om de zãpadã, umple sacul Moºului etc.www.marlo.com/cgi-bin/santnote.pl - dacã intri pe fereastrã în aceastã cãsuþã, te poþi aºezã la o mãsuþã ºi îi poþi scrie o scrisoare Moºului.Desigur, v-aþi dat seama cã piticul Google nu este doar ajutorul lui Moº Crãciun. El vã poate da un sfat în orice problemã ºi are rãspunsuri la foarte multe întrebãri.

CRISTINA FRATU

CRÃCIUNCurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina II

CMYK

DDaanntteellããrriiii...... iiuubbiirrii......

Cohorte albe-n semn de rugãciunePeste corole întomnate ieriVin de Crãciun zãpezile-minuneUimiri de alb cu nimb de clopoþei

Aeriene câmpuri de luminãDesfac zãpezi de nufãr argintatA Domnului cântare-apã linãMarmurã-n iesle sufletul curat

În iriºi cântã fulguiri de neaAleargã sãnii ºi-mi inundã zareaRãsare blând, din veºnicii o steaÎmpãraþii de alb strunesc culoarea

Aripi ciudate curg peste colineNinsori de liniºti freamãtã uimiriÎn seara de Crãciun când Moºul vineColindele tresar din nemuriri

S-au cuibãrit zãpezile pe ramuriMagul Esenin nins de poeziiκi plimbã troica plinã de pocaluriCu chiote ºi râs de zurbagii

Zãpezi de timp cu alb de ghioceiZvâcnind curat în ieslea cu trãiriArome blânde, zvon de clopoþeiDantelãrii de gânduri ºi iubiri...

Vin de Crãciun zãpezi sã se cununePeste cupola vechii MânãstiriCohorte albe-n semn de rugãciuneDantelãrii de gânduri ºi iubiri...Zvâcnesc curat în ieslea cu trãiriLa ceasul Rãsãritului-Minune.

FRAGMENTE DINTR-OSCRISOARE DE DRAGOSTE

Mã doare cuvântul ce n-am ºtiut sã-lspun când trebuia spus... Mã doaremângâierea ce n-am ºtiut s-o dãruiesccând, poate, aveai nevoie de ea... Mã doaresãrutul meu amar când þie-þi era poftã deciocolatã... Mã doare tot ce n-a fost spussau fãcut în iubirea noastrã.

Mã doare cuvântul spus la despãrþire...Mã doare mângâierea ce refuzi acum sãmi-o dai... Mã doare urma sãrutului tãu pebuzele mele, ultimul sãrut... Mã doare cãîncã exiºti, cã încã exist... ºi cã nu ne maiaparþinem unul altuia...

N-ai sã poþi sã ucizi cu adevãratiubirea noastrã niciodatã... Atâta timp câtinima mea va bate, fiecare bãtaie a ei vapovesti un sãrut, o atingere, o escapadã îndragoste... uitatã demult, pe strãzile unuioraº în care acum plouã...

În fiecare clipã mi te imaginez înbraþele alteia. Rememorez întregul nostrualbum cu sãruturi ce le oferi acum ei... Oalta care te þine în braþe, o alta care se joacãcu degetele în pãrul tãu, o alta cu careîmparþi acum noaptea, o alta... ªi pentruniciodatã eu!... Pentru niciodatã eu.

NU! Pentru mine nu e o obsesie!... Edoar un fapt dureros. Când va fi într-adevãro alta (dacã nu e deja), eu chiar nu am sãmai locuiesc deloc în sufletul tãu. Nicimãcar sub forma unui gând...

De ce te mai iubesc?...Sunt o amintire demult îngropatã. Sunt

cea care te-a iubit, cea care te-a urât, cea

care te chema ºi te alunga... Cea care îþipãstra tâmplele într-o poezie... Cea care teaºtepta...

Îmi promiteai odatã cã vom rãmâneîmpreunã... Mã minþeai cã eu sunt rostulvieþii tale... DE CE AI RENUNÞAT ATÂTDE UªOR? De ce ai renunþat?...

Poate cã, dacã timpul nu ne-ar fischimbat niciodatã...

Aº vrea sã simþi ºi tu iubirea mea, dur-erea mea... Poate atunci ai sã înþelegi de cee aºa de neagrã furtuna din mine! Te ascun-zi însã târziu, sub pleoape strãine! Îmiamintesc cel mai bine, însã, surâsul tãu...Buzele acelea! Ah! Buzele acelea trãdã-toare care îmi spuneau odatã ce mult mãiubeai... ºi care azi mã alungã...

Mã zdrobesc treptat între felul meu dea te iubi...ºi felul tãu de a fugi...

Pleci sã cauþi altceva... lãsând în urmã,cu nepãsare, ... ani ºi ... luni...

Imagineazã-þi cã fiecare secundã aacestei perioade e un cuþit...ºi cã toate,toate, sunt înfipte în mine...

O floare înfloreºte fãrã tine... O fetiþãcu funde mari, îmbrãcatã în uniformã deºcolãriþã, cu pãrul roºu... încã mai încearcãsã scrie, prin întuneric, pe tablã, opoveste...

Flash-back-uri... Tu zâmbind, tusãrutându-mã cu ochii deschiºi, tu învãþân-du-mã sã înot, Tu intrând pe uºa caseimele... TU. Peste tot TU... Iar eu nu maiºtiu de unde sã mã reiau, de unde sã mãreîncep... ªi cât doare cã þie nu-þi maipasã!!!

Îmi doresc sã dispar... brusc... Sã-mi

moarã pânã ºi sufletul... Oricum el ar ducedurerea asta mai departe. Aº vrea sã fie caºi cum nu am existat într-adevãr niciodatã,cum nu au existat Luceafãrul, ori Cãtãlina!Sã nu mai fiu deloc! DELOC!

Nu ºtiu ce mã sperie mai mult la rup-tura asta... Singurãtatea privitã ca singurã-tate sau singurãtatea privitã ca singurãtatefãrã tine!

Nu ºtiu de ce m-am îndrãgostit detine... Pentru cã meritai?... Sau poate dinsimpla nevoie de a iubi?... Ai fost însãnisipul din scoicã pregãtit sã devinã perlã...

Odatã te ºtiam pe de rost; tu nu m-aiºtiut cu adevãrat niciodatã... NICIODATÃ!

O poveste... Un gând... Dar tu nu mãmai simþi... Nu mai ºtii sã mã simþi...

Nuþu Alexandra

CRÃCIUN Curierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004Pagina III

CMYK

O poveste adevãratã de Crãciun SUFLET DE CREªTIN

Cu arma în mâini, îmbrãcaþi cu vesteantiglonþ ºi cãºti de kevlar, cu feþele ridate devânt ºi plini de praf, cu priviri oþelite ºi fãrã sãzâmbeascã, hotãrâþi sã apese în orice clipã trã-gaciul, apreciaþi de toþi colegii din cadrul Coal-iþiei pentru profesionalismul ºi seriozitatea lor –sunt doar câteva din contururile ostaºului romândin teatrul de operaþii din Afganistan.

46 misiuni de patrulare, 39 misiuni desecurizare a echipelor “TEAM EAGLE”, 19misiuni de securizare a echipelor “BILT”, 13misiuni de securizare a “CMAX”, 10 misiunide control trafic în PC fixe ºi mobile, 4 misiunide evacuare,1 misiune de pazã a unei baze defoc din SPIN BULDAK (80 km. S KAF), 1 mis-iune de pazã a punctului de comandã înaintat albatalionului american B.3-7Art. desfãºuratã înKANDAHAR pe perioada alegerilor prezi-denþiale, sunt principalele repere ale celor peste5 luni de prezenþã a militarilor Batalionului 281Infanterie „Vulturii îndrãzneþi” în teatrul deoperaþii în cadrul Operaþiei “Enduring FreedomV”.

Multitudinea ºi complexitatea acestor activ-itãþi nu au fãcut din ei niºte roboþi programaþipentru misiuni; sub plãcile grele ale vestei suntinimi tinere, sensibile, care ºtiu ce înseamnãdragostea ºi mila creºtinã, care se bucurã atuncicând vãd un copil râzând, ºi îºi ºterg pe furiº olacrimã când simt suferinþa celor din jur.

Într-una din zilele trecute, rãsfoind revistapresei, (activitate cu care începe ziua în Kanda-

har), militarii râmniceni au gãsit o povesteînduioºãtoare. În satul Voloºcani, comuna Vidradin judeþul Vrancea, în urmã cu puþin timpavusese loc o tragedie. Doi copii de 4 ºi respec-tiv 6 ani au rãmas orfani. Mama lor plecatã înItalia la muncã, a suferit un accident ºi a dece-dat, iar copiii nerealizând tragicul situaþiei,spuneau cã nu avea cum sã se întâmple acestlucru pânã nu-ºi þinea promisiunea de a le trim-ite un colet cu jucãrii ºi dulciuri din primii banicâºtigaþi. Nu a fost sã fie aºa, a venit în schimbun sicriu.

Câtã suferinþã poate cuprinde sufletul unuicopil nevinovat care îºi vede fiinþa cea maiscumpã, mama, cã îl pãrãseºte fãrã oîmbrãþiºare de rãmas bun? Cine poate sã leexplice acest drum pe care fiecare este chematsã-l urmeze? Dar drama sutelor de copii caretrãiesc aceastã durere în fiecare zi datã lor deDumnezeu?

Impresionaþi de cele citite, marea majoritateavând copii care-i aºteaptã acasã, militariiBatalionului 281 Infanterie au hotãrât sã-ibucure pe cei doi micuþi trimiþându-le coletulpromis de mama lor. La iniþiativa preotuluidetaºamentului, cãpitan Ionel VRÎNCEANU, aînceput sã prindã viaþã acest frumos proiect.Din donaþiile militarilor s-au fãcut câtevapachete cu jucãrii, dulciuri, haine ºi obiecte destrictã necesitate, alãturi de o micã sumã de banidin care, în þarã, s-a cumpãrat un televizor.

Luni, 29 noiembrie, în ajunul zilei SfântuluiAndrei, Cel care ne-a învãþat mila creºtinã,aceste mici ajutoare au ajuns în þarã ºi au fost

duse la destinaþie de P.c.c. Niculina NICULAE,reprezentanta unitãþii militare din RâmnicuSãrat.

Bucuria celor doi copii orfani nu poate fidescrisã în cuvinte. Erau mulþumiþi cã rugãciu-nile rostite în fiecare searã din adâncul sufletu-lui lor pur avuseserã ecou, iar mama, aflatã încer continuã sã vegheze asupra lor, trimiþându-le mângâiere.

În aceastã lunã, în care toþi creºtinii vor sãr-bãtori naºterea Mântuitorului Iisus Hristos, sãîncercãm sã ne gândim câþi copii sunt care nu autrãit niciodatã bucuria unor sãrbãtori fericite ºiîmbelºugate ºi sã ne aducem aminte cãdragostea este bucuria de a face altora bucurii.Oricare dintre noi poate deschide aceastã uºã.

Modul în care au primit copiii acest mic aju-tor a încãlzit sufletul luptãtorilor români dinAfganistan.

Unul din militari ne-a explicat de ce a fãcutacest gest: „ În fiecare misiune am încercat sãajutãm, dupã posibilitãþi, toþi copiii afgani pecare i-am întâlnit, cu atât mai mult am vrut sãparticipãm la ajutorarea unor copii români.Sufletul nostru este, acolo, la 3600 km.”

Cãpitan Eugen ISPASPreot cãpitan Ionel VRÎNCEANU

Crãciunul pe glob

Credinþele ºi obiceiurile legate de sãrbãtorirea Crãciunuluipe glob, sunt multe ºi unele, fie bizare, fie interesante! Trecemacum în revistã, pentru dumneavoastrã câteva dintre obiceiurilespecifice acestei sãrbãtori.

În Anglia, de Crãciun, copiii sunt lãsaþi sã facã ce vor. Ei nu-ºi primesc cadoul în ziua de 24 decembrie, ci în 25 decembrie,iar scrisorile adresate pentru Moº Crãciun sunt puse în AjunulCrãciunului în ºosete speciale aºezate pe ºemineu, în hornulacestuia sau în geam.

Familiile se adunã la masa festivã în ziua de 25 decembrie ºiconsumã mâncãruri tradiþionale. Meniul se bazeazã, în special,pe carne de pasãre, raþã la cuptor, curcan cu castane, gâscã frip-tã ºi, ca desert, budincã de prune. O legendã spune cã în 1588, cuocazia Crãciunului, Elisabeta I, regina Angliei tocmai când gustadin raþa la cuptor, a primit vestea cã armata sa i-a învins pe span-ioli.

Englezii se salutã cu deja cunoscutul “Merry Christmas!”.În Franþa, cu foarte mulþi ani în urmã, în bisericile din sate

ºi oraºe se înfãþiºau felurite scene legate de Naºterea Mântu-itorului. În ziua de Ajun era aprinsã o stivã de lemne, iar cenuºaera pãstratã tot anul. Înaintea slujbei de la miezul nopþii, nimeninu dormea, iar dupã sãvârºirea acesteia se petrecea ceea ce acumreprezintã Revelionul. Casele erau împodobite cât mai frumos,se puneau aºternuturi curate, iar membrii familiei se îmbrãcau înhaine noi.

Bucatele erau pregãtite pentru cât mai mulþi invitaþi –oaspeþi, se cântau cântece de (Noel) Crãciun, dar dansul erainterzis. Când se apropia miezul nopþii, cu toþii mergeau la bis-ericã.

În noaptea de 24 spre 25 decembrie, sãracii cutreieraustrãzile, cerºind ºi cântând. Iar copiii le aruncau de la fereastrãbãnuþi puºi în plicuri de care agãþau o lumânare aprinsã pentru ase vedea unde cade milostenia. Joyeux Noel!

Timp de 12 zile, din 25 decembrie pânã în 6 ianuarie, vechiigermani erau sub veghea zeilor. Se spune cã în aceastã perioadã,zeul Wotan cu oastea sa trecea prin vãzduh, pe deasupra þinu-turilor, pedepsind sau binecuvântând, dupã caz. El era purtat pearipile furtunii, însoþit de zgomotul fãcut de nechezatul cãilor ºilãtratul câinilor ºi orice cãlãtor ce auzea zgomotele trebuia sã searunce la pãmânt, lãsând sã treacã furtuna peste el, altfel eramãturat de vijelie. Primãvara, unde erau pomi înfloriþi, iarbaverde ºi cereale din belºug, însemna cã pe acolo trecuse Wotan.

În perioada amintitã, între gospodari domnea buna înþelegerepentru cã zeii vegheau asupra avuþiilor tuturor. Frohe Weihn-acten!

În ajun de Crãciun, grecii nu dorm. Cum se trece de miezulnopþii ºi începe ziua Crãciunului, se aud pocnetele puºtilor, pis-toalelor, ale petardelor ºi artificiilor. Veselia este întipãritã pefeþele tuturor. Duºmanii se împacã, bogaþii împart merindesãracilor, zgârciþii devin darnici, iar datornicii care nu pot plãti,sunt iertaþi.

În sunet de armonicã ºi balalaicã, ruºii se adunã în faþa(nelipsitului –deja tradiþionalului samovar ºi petrec. Fetelenemãritate, prezente la petrecere la petrecere stau pe scaune ºiascultã muzicã. Între timp, stãpâna casei ia un pumn de grâu pecare îl aruncã la picioarele tinerelor – fetelor – iar, dupã aceea,aduce o gãinã cãreia îi dã drumul în odaie. La care din fete seduce gãina sã ciuguleascã din grâu, aceea se va mãrita mairepede.

În Groenlanda, în ziua de Crãciun, dupã ce se roagã lui Dum-nezeu, toþi locuitorii aºezãrii se strâng în cea mai mare colibã, îºipun laolaltã bucatele ºi îºi petrec toatã ziua mâncând ºi citindEvanghelia.

Moº Crãciun are o casã situatã pe muntele magic Karvatun-tuni (Douã Urechi), exact pe linia cercului polar, în estulLaponiei finlandeze. Muntele, aºa cum îi spune ºi numele, aredouã urechi, cu ajutorul cãrora Moº Crãciun îi poate auzi pe toþicopiii din lume. Din pãcate, nimeni nu a reuºit sã ajungã în acelloc izolat ºi sã-i vadã pe elfi sau pe reni ajutându-l pe Moº Crã-ciun.

“Moº Crãciun ºi-a deschis un birou oficial de primire ascrisorilor, în oraºul Ravanienii din Finlanda. Aici sosesc peste600.000 de scrisori adresate lui. Adresa este urmãtoarea: SantaClaus Post Office: FIN – 96930 Arctic Circle sau pe Internet,santa.claus@santaclausoffice.fi.

Obiceiuri de CrãciunCrãciunul a avut dintotdeauna un rol extrem de important,

iar unul dintre primele lucruri la care ne gândim îl reprezintã col-indele noastre strãmoºeºti. Originea lor se pierde “în negura unorvremi de mult apuse”. Minunata tradiþie o cunoaºtem cu toþii dela bunicii noºtri, din cãrþi sau chiar din propria experienþã. Pânãacum mai bine de 100 de ani, mersul la colindat era tratat cufoarte multã atenþie.

Ceata de colindãtori formatã din tineri (6 pânã la 30) seaduna începând cu luna decembrie, de câte patru-cinci ori pe sãp-tãmânã în casa celui pe care ºi-l alegeau “staroste” – conducãtor,

iar acolo repetau colindele. În seara de Ajun, îmbrãcaþi în straienoi ºi împodobiþi cu zurgãlãi ºi flori fãceau urãri mai întâi în casacelui mai înstãrit din sat, iar apoi treceau pe la celelalte case.Credinþa spune cã aceºti colindãtori aduc sãnãtate ºi bogãþie sim-bolizate printr-o rãmuricã de brad, pusã într-un vas plin cu mere,pere ºi nuci.

Colindãtorii primeau colaci, plãcinte, fructe. La sfârºitulserii, se organiza o petrecere la care luau parte toþi tinerii din sat.

Obiceiuri de import...I. Din pãcate pentru noi, cei de azi, Crãciunul nu mai

înseamnã ce a însemnat cândva.Oamenii obiºnuiau sã se pregãteascã în mod deosebit pen-

tru a întâmpina Naºterea Domnului: þineau post de 40 de zile,pentru a-ºi curãþa sufletul de pãcate, mergeau la bisericã sã sespovedeascã, iar în ziua de Crãciun se împãrtãºeau. Curãþireasufleteascã era însoþitã ºi de una fizicã, toatã casa fiind orânduitãpotrivit pentru întâmpinarea unei sãrbãtori atât de mari.

În zilele noastre, puþini mai respectã întru totul aceste buneobiceiuri. S-au ivit tradiþii noi, care nu au legãturã cu NaºtereaDomnului. Un exemplu concludent îl reprezintã bradul de Crãci-un, utilizat în trecut la sate numai în douã momente esenþiale dinviaþa omului: la nuntã ºi la înmormântare.

Un altul ar fi reprezentarea lui Moº Crãciun, cel ce facedaruri copiilor, pe o sanie trasã de reni – un evident împrumutscandinav.

Dar, dincolo de toate aceste lucruri, care îºi au farmecul lor,sã încercãm sã ne reamintim cât mai multe din semnificaþiileoriginale ale Crãciunului, fiind mai buni, cât mai toleranþi cusemenii noºtri, împãrtãºind cu ei dragostea ºi pacea din suflete.Iar, în seara de Ajun, sã nu uitãm sã murmurãm cu toþii: “Hristosse naºte, slãviþi-L! Hristos din ceruri, Întâmpinaþi-L!”

Preluare din revista Terra 2003

CRÃCIUNCurierul ARMATEINr. 23-24 (163-164) din 24 decembrie 2004 Pagina IV

CMYK

Securitatea alimentarãSfaturi pentru consumatori

Orice persoanã fizicã care dobândeºte, utilizeazã, ori con-sumã, ca destinatar final produse obþinute de la agenþi economi-ci sau care beneficiazã de servicii prestate de aceºtia, este con-siderat consumator.

Conform legii, orice consumator are dreptul sã fie informatcu privire la produsul ce îl va cumpãra. Informarea despre pro-dusele oferite se realizeazã, în mod obligatoriu, prin elementelede identificare ºi caracterizare ale acestora, care se înscriu lavedere, dupã caz, pe produs, etichetã, ambalaj de vânzare sau încartea tehnicã, instrucþiuni de folosire, ori altele asemenea, ceînsoþesc produsul în funcþie de natura acestuia (art.19O.G.nr.21/1992 aprobatã ºi modificatã prin Legea nr.11/1994).

Ce este un produs alimentar?Produsul alimentar poate fi orice aliment, bãuturã sau alt pro-

dus obþinut prin prelucrarea unor materii prime alimentare, careeste destinat consumului, cu excepþia produselor farmaceutice(art.2 lit.c din Anexa la H.G.nr. 784/1996).

Orice articol separat, prezentat în ambalajul în care a fost pusînainte de a fi oferit spre vânzare (conþinutul neputând fi modifi-cat fãrã ca ambalajul sã fie deschis) este produs alimentar pre-ambalat (art.2 lit.d din Anexa H.G. nr.784/1996).

Ambalajul este reprezentat de cãtre orice material specific caexecuþie ºi naturã, avizat sanitar pentru ambalarea produselor ali-mentare în vederea asigurãrii protecþiei ºi utilizat în vederea pro-tecþiei, transportului, manipulãrii ºi depozitãrii (art.2 lit.e dinAnexa la H.G. nr.784/1996).

Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat,care conþine elemente de identificare a produsului ºi care, oblig-atoriu, însoþesc produsul când acesta este prezentat consumato-rilor pentru vânzare sau este aderent la ambalajul acestuia senumeºte etichetã.

O etichetã trebuie sã cuprindã: denumirea produsului;

numele ºi adresa fabricantului, a importatorului sau a dis-tribuitorului, precum ºi numele ºi adresa celui care ambaleazãprodusul; termenul de valabilitate; conþinutul net; condiþiile spe-ciale de depozitare ºi pãstrare; modul de folosire, când utilizareanecesitã indicaþii speciale; locul de origine sau de provenienþã aprodusului, dacã omiterea acestuia ar fi de naturã a crea confuziiîn gândirea consumatorilor; concentraþia alcoolicã (pentru bãu-turile la care aceasta este mai mare de 1,2%); lista ingredientelorfolosite (ingredientele sunt inscripþionate în ordine cantitativdescrescãtoare; ex: dacã pe o cutie de ghiveci cuvântul vineteapare înaintea cuvântului tomate, aceasta înseamnã cã produsulconþine o cantitate mai mare de vinete decât de tomate); aditiviicare sunt utilizaþi pentru conservarea, colorarea sau modificareacompoziþiei alimentelor (se recomandã indicarea în clar a adi-tivilor), deoarece cumpãrãtorul trebuie sã ºtie ce consumã, înunele þãri europene existã obligativitatea specificãrii ingredien-telor obþinute prin modificarea geneticã pornind de la soia sauporumb (O.M.G. – organisme modificate genetic); valoareanutritivã ºi energeticã pentru produsele alimentare speciale (art.6din Anexa G.H. nr.784/1996).

Termenul de valabilitate este reprezentat de limita de timpstabilitã de cãtre producãtor în care produsul poate fi consumatºi în care acesta trebuie sã-ºi menþinã caracteristicile calitativeprescrise, dacã au fost respectate condiþiile de transport, manip-ulare, depozitare ºi consum (art.2 lit.g din Anexa la H.G.nr.784/1996). Dupã data limitã pentru consum, fabricantul numai garanteazã calitatea sanitarã a alimentului. În cazul pro-duselor care au grad ridicat de perisabilitate ºi sunt susceptibilede a prezenta pericol pentru sãnãtatea omului, data limitã de con-sum este arãtatã prin formula “A se consuma pânã la data de...”.

Data limitã optimã pentru consum figureazã pe toate pro-dusele de bãcãnie, conservele ºi produsele congelate: “A se con-suma de preferinþã, pânã la sfârºitul...” Dupã aceastã datã, pro-dusele nu mai pot fi comercializate pe piaþã, pentru cã fabrican-tul nu mai garanteazã calitatea gustativã sau nutriþionalã a pro-

dusului, dar acesta rãmâne consumabil dacã a fost pãstrat con-form indicaþiilor. Data va conþine ziua, luna, anul într-o formãcronologicã necodificatã.

Pentru alimentele care pot fi pãstrate mai mult de 3 luni, darnu mai mult de 18 luni, termenul de valabilitate poate menþionanumai luna ºi anul, iar pentru cele care pot fi pãstrate mai multde 18 luni, numai anul (art.13 din Anexa H.G. nr.784/1996).

Termenul de valabilitate va fi însoþit, atunci când este cazul,de indicarea condiþiilor de pãstrare (mai ales indicarea tempera-turii) ºi de conservare (art. 14 din Anexa la H.G. nr.784/1996).

Informaþiile cu privire la modul de preparare a produseloralimentare vor fi indicate în aºa fel încât sã permitã utilizareacorectã a acestora (art.15 din Anexa la H.G. nr.784/1996).

Produsul nu ajunge la consumator la întâmplare...Controalele practicate de industrie se referã la materiile

prime, procese tehnologice ºi la produsele finite. Din acest punct,începe drumul alimentar care trebuie sã asigure securitateadeplinã a consumatorilor.

Producãtorii individuali pot transporta, pentru valorificare,produse de origine animalã dacã posedã carnete de sãnãtate pen-tru animale, vizate trimestrial de cãtre medicul veterinar. ªi pro-dusele de origine animalã care se transportã la centrele decolectare, la unitãþile de prelucrare ºi depozitare vor fi însoþite decertificate sanitare veterinare de transport.

Cãrnurile rezultate din tãiere ºi prelucrare în abatoare suntexaminate ºi marcate prin aplicarea unor ºtampile de control san-itar-veterinar. Cãrnurile de porcine, supuse examenului trichine-logic ºi gãsite neinfestate, se marcheazã suplimentar cu inscripþia“FÃRà TRICHINÔ.

Atenþie! Nu cumpãraþi carne dacã nu a fost controlatã sani-tar-veterinar. (P.I.)

Între noi fie vorba!

Se spune cã BODY&SOUL pun mult spirit în melodiile lor. Versurile “spirituale” de mai jos nearatã cã bãieþii au capul cel puþin la fel de greu ca spiritul:

“Vreau sã-þi dãruiesc / Iubirea ºi dragostea grea din inima mea”Se pare cã fetele de la POPPS se lasã uºor. Mã întreb pentru câte bomboane au renunþat ele la

inteligenþã?“Dacã îmi iei o îngheþatã / Poþi sã mã sãruþi o datã”Un prieten care a nimerit la un concert de-al lor ne-a confirmat cã se zbiarã mult, mai ales pe

scenã:“Zeci de mii de fete zbiarã”

Acest maimuþoi arogant care se numeºte FIZZ are totuºi puterea sã admitã cã apeleazã la pro-fesioniste. Se pare cã, totuºi, îºi ºtie lungul ... nasului:

“Am nevoie de o femeie care ºtie meserie”

Cei de la VALAHIA vã dezvãluie secretul lor... cu acest mic truc chiar ºi cei urâþi pot avea suc-ces la femei:

“Mi-am pus cercel sã agãþ cu el”

ROMANIA – Hai, inimã, hai – Iatã ce se întâmplã când laºi limba românã la îndemânaþãranilor:

“Hai sã fim mereu uniþi / Ca ºi codrii împãduriþi”

O-ZONE – Dragostea din tei – Direct din Republica Moldova vine o palmã adresatã celor careîncã mai cred cã muzica poate fi o artã. ªi pentru ca trebuie sã poarte un nume, i s-a spus simplu,O-ZONE!

“Alo, iubirea mea, sunt eu, fericirea!”“Alo, sunt eu Picasso / Þi-am dat beep ºi sunt voinic / Dar sã ºtii, nu-þi cer nimic!”“Chipul tãu ºi dragostea din tei / Mi-amintesc de ochii tãi!”

Dupã ce cã domn’ Ordeanu nu prea avea inspiraþie, acum bruma de “parfum de muzã” trebuies-o mai împartã ºi la alte trupe. Uite ce a pãþit BLISS!

“Tu eºti în zâmbetul meu / Unde visele-s parfum / În suflet mereu”

Un arab bãtrân locuia în apropierea New Yorkului. Ar fi vrutsã cultive cartofi, dar era bãtrân ºi singur.

Fiul sãu studia la Paris, aºa cã s-a hotãrât sã-i trimitã unemail pentru a-i explica problema.

“Dragã Ahmed, sunt foarte trist cã nu pot planta cartofi îngradina noastrã. Sunt convins cã dacã ai fi fost aici, m-ai fi aju-tat ºi am fi sãpat toatã grãdina. Al tãu, tata”.

Ziua urmãtoare primi rãspunsul la mail: “Dragã tatã, te rognu te apuca sã sapi în grãdinã. Acolo am ascuns CHESTIA. Altãu fiu, Ahmed”.

La 4 dimineaþa se trezeºte arabul în grãdinã cu CIA, FBI,Armata ºi Rangerii. Sapa, cautã, scotocesc fiecare milimetru dingrãdinã, dar nu gãsesc nimic. Dezamãgiþi , pleacã cu toþii.

A doua zi, arabul primeºte un nou mail de la fecior:“Dragã tatã, sper cã între timp grãdinã noastrã a fost sãpatã

ºi o sã poþi cultiva cartofi. Mai mult de atât nu am putut facepentru tine. Al tau fiu, Ahmed”.