62.850 de locuri subvenþionate pentru admiterea la studii de licenþã

Curs opþional în învãþãmântulliceal: „Dezbatere,oratorie ºi retoricã“

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 22

AANNAALLIIZZÃÃ PPAAGG.. 1144--1155

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

EEVVEENNIIMMEENNTT PPAAGG.. 33

SindicatulÎnvãþãmântuluiPreuniversitarcâºtigã procesepe bandã rulantã.Degeaba!

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1100

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Decalaje ºi paradoxuri de genîn învãþãmântuleuropean

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Sindicaliºti români la mitingul european de la Budapesta

SALARIZAREAîn 2011

SALARIZAREAîn 2011

româneascq.roSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul X � nr. 66 � mai 2011 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

www.scoalaromaneasca.ro

PAG. 6-11

wwwªCOALA

actualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)

Teodor Fîrþonea(redactia@scoalaromaneasca.ro)

Florin Dobrescu(florin.dobrescu@fen.ro)

DDTTPP:: Omni Press & Design(www.opd.ro • arta@opd.ro)

TTiippaarr:: SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.ro

ISSN 1453 – 7842

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

româneascq.ro

wwwªCOALA

Baschet

HM Berthelot, în primele optechipe pe þarã

Echipa femininã de baschet a ªcolii generale „HMBerthelot“ antrenatã de liderul Sindicatului ÎnvãþãmântPreuniversitar „ILCaragiale” PRAHOVA, Petre Colum-ban, a reuºit sã ocupe locul 8 la Olimpiada Naþionalã aSportului ªcolar, desfãºuratã la Satu Mare. Fãrã a benefi-cia de aportul celei mai bune jucãtoare, Ioana Ghizilã,ploieºtencele au pierdut, la limitã, lupta pentru poziþiile7-8, într-un meci încins cu reprezentanta judeþului Bihor(50-55). „Sunt mândru de fetele pe care le pregãtesc pen-tru cã, în primul rând, am ajuns la acest nivel, în condiþi-ile în care, de exemplu, câºtigãtoarea finalei, echipa din

Cluj, dispune nu-mai de jucãtoarelegitimate la cluburi sportive, în timp ce noi n-am avut înlot niciuna. Este munca acestor copile, s-au descurcatbine. Îmi pare rãu cã, pentru locurile 7-8, a trebuit sã lup-tãm ºi cu arbitrajul”, ne-a declarat profesorul PetruColumban. Din echipa ºcolii „HM Berthelot” au fãcutparte Ioana Chiru (55 p), Francesca Rãdulescu (46 p),Ruxandra Dediu (31 p), Mãdãlina Iordache (9 p), AndreeaDan (cpt., 9 p), Diana Borcea (4 p), Alexandra Cristea (2p), Iulia Dobrin (5 p) ºi Cãtãlina Enache (2 p).

Curs opþional în învãþãmântul liceal:„Dezbatere, oratorie ºiretoricã“

Elevii de liceu din România vor puteaopta, începând cu anul ºcolar 2011-2012, pentru studiul disciplinei „DEZ-BATERE, ORATORIE ªI RETORICÓ.Ministerul Educaþiei a aprobat progra-ma ºcolarã pentru acest opþional, ceurmeazã a fi studiat o orã pe sãp-tãmânã, pe durata unui an ºcolar,indiferent de profilul sau specializarealiceului. Introducerea acestei disci-pline în curriculum la decizia ºcoliivizeazã dezvoltarea deprinderilor ele-vilor de gândire analiticã ºi de expri-mare personalã, cultivarea toleranþeifatã de pluralismul opiniilor, precumºi dezvoltarea capacitãþii de abordaretransdisciplinarã a problematicii supu-se analizei ºi dezbaterii. Totodatã, dis-ciplina opþionalã „DEZBATERE, ORA-TORIE ªI RETORICÓ vine sã pro-moveze valori ºi atitudini precumgândire criticã ºi flexibilã, autonomieîn gândire, atitudine pozitivã faþã decomunicare, toleranþã faþã de valorile,opiniile ºi argumentele celorlalþi, par-ticiparea la viaþa socialã fundamen-tatã pe opinii ºi acþiuni întemeiate.Secretarul de Stat în Ministerul Edu-caþiei, doamna Oana Badea, declarãcã „opþionalul a fost conceput împre-unã cu partenerii de la Asociaþia Ro-mânã de Dezbateri, Oratorie ºi Re-toricã ºi vizeazã, înainte de toate, for-marea de competenþe în rândul ele-vilor de liceu, pe care ni-i dorim cetã-þeni implicaþi activ în viaþa socialã. Ne propunem ca, la finalul cursului,elevii sã ºtie sã susþinã un dialogargumentativ, sã foloseascã tehnicilede argumentare ºi contra-argumen-tare, ºi sã sintetizeze informaþiile decare dispun pentru susþinerea argu-mentaþiei“. Dezbaterile academicereprezintã o metodã complexã de for-mare ºi poate fi regãsitã în educaþiatinerilor din diferite þãri ale lumii, fieca activitate curricularã, fie ca preocu-pare extracurricularã. Programa ºco-larã pentru disciplina opþionalã „DEZ-BATERE, ORATORIE ªI RETORICÓ afost aprobatã prin ordinul ministruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului nr. 4074 din aprilie 2011.

ªase medalii la Olimpiada Internaþionalãde Chimie „„DD.. MMeennddeelleeeevv““

Satul Cãscioarele. Cândva „cãscioare“ ale ce-lor sãraci. Acum, case frumoase ale oamenilorgospodari. Satul Cãscioarele. Codrii Vlãsiei. RâulArgeº, cu apa frumos curgãtoare, care pe mulþii-a fãcut sã viseze, urmãrindu-i unduirile printresãlcii. Satul Cãscioarele. Oameni muncitori, cusuflet mare, zâmbitori ºi mucaliþi. Urmaºii lor?...Elevi buni, silitori, ambiþioºi…

Aºa suntem noi! Generaþii dupã generaþii, în-cântând sufletele pãrinþilor prin participarea ladiferite concursuri la nivel de ºcoalã, comunã saujudeþ.

„Uneori suntem mici în faþa altora, dar nicio-datã nu trebuie sa fim mici faþã de noi înºine“.Aºa vorbea un dascãl ce a predat cândva la„ªcoala cu Clasele I-VIII Cãscioarele“- profesorulde Limba ºi literatura românã Gheorghe Mate-escu. Acum, el nu se mai aflã printre noi. A lãsatînsã în urma lui generaþii valoroase, iubitoare defrumos, încã de pe vremea festivalurilor „Cânta-rea României“, respectiv „Comori Vlãscene“. Asãdit în sufletul elevilor sãmânþa dragostei decarte, dar ºi de comorile autentice ale folclorului.El însuºi creator de opere literare premiate ladiverse concursuri, a instruit numeroase formaþiiale elevilor din aceastã ºcoalã, cu care a câstigat

distincþii, pe plan judeþean ºi naþional. Firea luiamintea tuturor de personajul Moromete al luiMarin Preda: plin de umor, pasionat de taifasuri,depozitar prin excelenþã al unei înþelepciuniþãrãneºti imemoriale.

ªi totuºi, viaþa merge înainte, în sat, în inimi-le elevilor, în ºcoala Cãscioarele. Azi ºcoala noas-trã are ce nu avea altadatã: apã curentã, caldurãîndeajuns, salã de informaticã, acces la internet ºimult… curaj. Dar are ºi ce avea cândva: „AMBI-ÞIA“ de a nu se lasa mai prejos decât alþii. Cadirector de ºcoalã, „Gigi“, cum îi spuneau colegii,a încercat sã-i lase moºtenire nu doar harul sau,dar ºi voinþa de a lãsa ceva în urmã unui alt coleg,tot membru al familiei sale, care este astãzi pro-fesor în învãþãmântul primar ºi preºcolar, direc-tor în ªcoala cu clasele I-VIII DANIIL R. COR-DESCU, CÃSCIOARELE ºi care vrea sã duca maideparte ceea ce a început Gheorghe Mateescu.

Acest tânãr cadru didactic este mereu alãturide elevi, pe care încearcã sã-i facã sã înþeleagã cãºi o ºcoalã în mediul rural poate avea frumuseþileei. Nu spune „nu“ niciodatã ideilor elevilor sãi,sprijinã cercul de istorie al ºcolii, CLIO, care s-aînfiinþat anul acesta, încurajeazã eforturile echi-pei de teatru „Timpuri noi“, participã alãturi de

elevi la concursurile sportive ºi de dans modern. ªcoala a cãpãtat azi o nouã înfãþiºare. E

proaspatã, curatã, primitoare ºi „coloratã“ cumspun elevii clasei a VI-a. Un început de muzeu înminiaturã, amenajat în fosta cancelarie, prezintãactivitatea cadrelor didactice la orele de abilitãþipractice. Sunt expuse lucrãri noi ale elevilor deazi, alãturi de altele, mai vechi ale pãrinþilor lor,de când aceºtia erau elevi. Impresia pe care o ai,pãtrunzând aici, e cã te afli în sânul unei familiinumeroase ºi fericite. O „familie“ ai cãrei pãrinþi– profesorii ºi învãþãtorii – primesc cu zâmbetulpe buze pe oricine le trece pragul. Credincioºimenirii lor, ca dascãli, aceºti oameni continuã sãfie iubitori ºi încrezãtori ºi-n ziua de mâine. ªichiar dacã „personalitatea juridicã“ ºi-o vorpierde, începând cu anul viitor, nimeni n-o sã lepoata lua vreodatã personalitatea moralã ºi niciharul de a împãrtãºi elevilor de mâine cunoºtin-þele lor, dragostea lor pentru învãþãturã ºcolarã,dar ºi pentru cea sufleteascã, aºa cum propovã-duia cândva îndrãgitul domn Trandafir...

Lor le rãmâne speranþa cã vor veni alte ge-neraþii de elevi ºi de profesori care sã reuºeasã sãrecapete personalitatea juridicã pierdutã.

�� GG EE OO RR GG EE TT AA MM AA TT EE EE SS CC UU

Ieri, ªcoala „Cãscioarele“,

Azi, ªcoala „„DDaanniiiill RR.. CCoorrddeessccuu““Comuna Gãiseni

Lotul olimpic de chimie al României a obþinut cinci medalii deargint ºi una de bronz la a 45-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale deChimie „D. Mendeleev“, desfãºuratã în perioada 24 - 30 aprilie 2011,la Moscova. Medaliile de argint au fost cucerite de urmãtorii elevi:Dan Mihai Mercea (clasa a XII-a/ Colegiul Naþional „Emanuil Gojdu“din Oradea, medaliat cu bronz la ediþia precedentã), Cristina FlorinaZoticã (clasa a XII-a/Liceul Teoretic Ovidius din Constanþa),Claudia-Mihaela Pop (clasa a XII-a/Colegiul Naþional „Silvania“ dinZalãu, medalie de bronz în 2010), Andreea-Georgiana Scoban (clasaa XII-a/Colegiul Naþional Iaºi), respectiv Alexandru Grozavu (clasa aXII-a/Colegiul Naþional „Grigore Moisil“ din Oneºti). Medalia debronz a fost adjudecatã de Ana Maria Istrate, elevã în clasa a XI-a laColegiul Naþional „Emil Racoviþã“ din Iaºi. Competiþia din acest an areunit 98 de elevi din 16 þãri. Concursul a constat în trei probe a câte5 ore, douã probe teoretice ºi o probã practicã.

wwwªCOALA

româneascq.ro eveniment 3

mai 201 1

Sâmbãtã, 9 aprilie 2011, un numãr de10 membri de sindicat FEN de la ColegiulTehnic „Dimitrie Leonida” din Oradea,alãturi de alþi colegi din cadrul Filialeijudeþene „Cartel ALFA” Bihor s-au depla-sat cu autocarul spre capitala Ungariei.Aici au luat parte la marºul ºi mitinguleuropean „EURO – MANIFESTATIONBUDAPESTA”.

Ajunºi în Budapesta, am primit mate-rialele necesare (ºepci, veste cu inscripþiaCartel ALFA, pancarte, drapel, fluiere) ºine-am îndreptat spre Piaþa Eroilor, punc-tul de pornire al manifestãrii. Timp de oorã am ascultat indicaþiile organizatorilorºisosirea altor delegaþii. Între acestea s-aunumãrat aceea a CNS „Cartel ALFA“, dinTimiºoara ºi Arad (150 de colegi, între ca-re numeroºi membri FEN), reprezentanþiai sindicatelor „Spiru Haret”, FSLI – din

România, precum ºi delegaþii sindicaledin Ungaria, Italia, Spania, Croaþia ºa. Înjurul orei 14.30 s-a pornit în marº cãtrePiaþa Octogon.

Traseul între Piaþa Eroilor ºi Piaþa Octo-gon (capãtul bulevardului Andrassy) a fostde aproape un kilometru ºi jumãtate. Încadrul mitingului au þinut discursuri lideriiconfederaþiilor sindicale din Europa. Pe par-cursul manifestaþiei, sindicaliºti din 22 deþãri au cerut guvernelor europene ºi anga-jatorilor „salarii decente ºi locuri de muncãsigure”, au spus „NU austeritãþii!“, au pro-testat împotriva mãsurilor de austeritate pecare guvernele europene le-au adoptat dejasau vor sã le instituie în perioada urmãtoare.

Preºedintele Confederaþiei NaþionaleSindicale „Cartel ALFA“, Bogdan IuliuHossu a fost, împreunã cu noi, printresindicaliºtii din România. „Participãm la

acest miting pentru a spune un «Nu» ho-tãrât politicilor de austeritate aplicate deguvernele din Europa, care transferã vinace aparþine sectorului financiar-bancar înspatele lucrãtorilor. Sunt mãsuri care re-duc drepturile sociale ale cetãþenilor ºiscad puterea de cumpãrare a populaþiei“,a declarat Bogdan Hossu.

Experienþa pe care am avut-o la Bu-dapesta ne-a condus la concluzia cã fieca-re dintre noi, indiferent de naþionalitate,puºi în faþa unor probleme sociale - co-mune (dezechilibru economic, poluare,ºomaj, etc) trãim sentimente de compasi-une faþã de ceilalþi, curaj, demnitate, res-ponsabilitate faþã de viitorul societãþiiomeneºti – atribute ce nu cunosc graniþe.

�� PP RR OO FF .. AA LL UU NN II ÞÞ AA NN EE AA GG ,, PP RR OO FF .. NN II CC OO LL AA EE MM OO ÞÞ ,,

PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE AALL SSIIPP--FFEENN BB II HH OO RR

DRUMULCÃTREPERFORMANÞÃ

În perioada 29.04. – 1.05. 2011 s-a desfãºurat la Râmni-cu-Vâlcea finala Campionatului Naþional ªcolar la lupte gre-co-romane. Cu acest prilej, echipa CSS Transporturi Braºov aocupat locul întâi, cu trei titluri de campioni naþionali, o me-dalie de argint ºi douã de bronz. Pe podium au urcat Avor-nicesei Gabriel (categoria 46 kg), Gabor George (categoria 54kg), Cristea Marian (categoria 69 kg), care au obþinut medaliade aur ºi titlul de campion naþional, Hosu Rãzvan (categoria85kg) – medalie de argint ºi titlul de vicecampion naþional,Marton Arnold (categoria 76 kg) ºi Brumaru Costel (categoria54 kg) care s-au clasat pe locul III ºi au obþinut medalia debronz.

Competiþia a oferit prilejul de afirmare a celor mai bunisportivi, la nivel naþional.

Adresãm felicitãri sportivilor ºi tehnicienilor pentru aces-te rezultate ºi le dorim succes în continuare.

Apreciem cã activitatea de selecþie ºi pregãtire desfãºura-tã la acest nivel, în cluburile sportive ºcolare, meritã maimultã atenþie din partea tuturor factorilor care pot acordasprijin, indiferent de disciplina sportivã practicatã. Avantajulconstã în aceea cã vom creºte baza de selecþie pentru viitoriisportivi de mare performanþã ºi vom oferi cât mai multortineri alternativa unei vieþi sãnãtoase.

Clasamentul final� categoria 42 kg - locul 1 - Mandica Alesandru - CSS Rm.

Vâlcea� categoria 46 kg - locul 1 - Avornicesei Gabriel - CSS

Trans. Braºov� categoria 50 kg - locul 1 - Botez Alexandru - CSS Bacãu� categoria 54 kg - locul 1 - Gabor George - CSS Trans.

Braºov

� categoria 58 kg - locul 1 - Dumitru Alexandru - CSS Nr.3 Steaua

� categoria 63 kg - locul 1 - Jipa Marian - CSS Tulcea � categoria 69 kg - locul 1 - Cristea Marian - CSS Trans.

Braºov � categoria 76 kg - locul 1 - Zarioiu Radu - CSS Rm. Vâlcea � categoria 85 kg - locul 1 - Mihai Marian - LPS Botoºani � categoria 100 kg - locul 1 - Gherghisan Nicu - CSS Tulcea

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU

SINDICALIªTI ROMÂNILA MITINGUL EUROPEANDE LA BUDAPESTA

ºcoala sãtmãreanã4

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

În perioada 07-11 martie 2011,Liceul cu Program Sportiv a fostgazda celei de-a ºasea reuniuni dincadrul parteneriatului multilateralComenius „Be active and creative inyour free time“. Parteneriatul a fostconstituit între Szkola PodstawowaSiostr Nazaretanek Kalisz (Polonia),Agrupamento de Escolas de CampoMaior (Portugalia), AyaklicaolukIlkogretim Okulu Kahramanmaras(Turcia), Jelgavas 2 Pamatskola Jel-gava (Letonia), Zakladni Skola Uni-cov (Cehia), Meionotiko

(Grecia)ºi Liceul cu Program Sportiv, SatuMare (România). Beneficiarii pri-mari ai proiectului sunt elevii caresunt încurajaþi sã comunice cu încre-dere în limba englezã, sã-ºi petreacãtimpul liber în mod activ ºi creativ, sãadopte un stil de viaþã sãnãtos, sã cu-noascã activitãþile de petrecere a tim-pului liber specifice þãrilor partenere,sã înveþe modalitatea de a lucra înechipã, sã cunoascã istoria, cultura ºitradiþiile þãrilor partenere, sã utilize-ze cu încredere mijloacele modernede comunicare, sã deprindã spiritultole ranþei, respectându-se unii pe alþiiindiferent de naþionalitate ºi religie.

Proiectul se desfãºoarã în perioa-da 1 septembrie 2009 - 31 iulie 2011ºi implicã mai multe teme, de coor-donarea cãrora se ocupã câte o ºcoalãpartenerã. De exemplu, prima vizitã,desfãºuratã în Polonia, a avut ca scopprincipal stabilirea îndatoririlorfiecãrei þãri participante. În Portu-galia, tema principalã era – jocul – înaer liber ºi în spaþii închise. În Turcia,subiectul întâlnirii a constituit-o –mâncarea – gãtitul fiind vãzut ca un

mod distractiv de a petrece timpul li-ber. Letonia, a constituit locul idealpentru desfãºurarea întâlnirii cutema – excursiile – multitudineacastelelor existente furnizând un ine-puizabil subiect pentru cãlãtorie. În-tâlnirea din Cehia a oferit o aventurãpalpitantã – elevii au avut posibili-tatea de a-ºi încerca talentele scri-itoriceºti. Ei au continuat povestealui Comenius, un bãieþel de 12 ani,dupã cum ºi-au imaginat-o. Cele maireuºite poveºti au fost apoi strânseîntr-o cãrticicã, la care fiecare þarã

participantã în proiect ºi-a adus con-tribuþia. Toate subiectele tratate îndecursul vizitelor Comenius se oglin-desc în câte un produs finit al proiec-tului. Astfel, deja s-au tipãrit primelecãrticele: „Fii activ ºi creativ în tim-pul liber prin jocuri“; „Fii activ ºi cre-ativ în timpul liber prin gãtit“; „Fii ac-tiv ºi creativ în timpul liber prin cãlã-torii“; iar cãrticica „Fii activ ºi creativîn timpul liber prin scris“ urmeazã sãvadã lumina tiparului în urmãtoarelesãptãmâni.

Dupã reuniuni constructive aleechipelor Comenius în Polonia, Por-tugalia, Turcia, Letonia ºi Cehia,acum a venit ºi rândul þãrii noastresã-ºi arate ospitalitatea. Tema reuni-unii a fost reprezentatã de sport ºi dedansuri. Pentru buna desfãºurare aacestei etape, fiecare ºcoalã partici-pantã a pregãtit în prealabil o înre-gistrare ilustrând elevii care demon-strau un dans tradiþional ºi un dansmodern. Aceste înregistrãri au fosttrimise fiecãrei ºcoli participante învederea însuºirii dansurilor tradiþio-

nale. De asemenea, s-au facut poze laorele de sport din fiecare þarã, astfelputându-se compara modul de des-fãºurare a orelor de educaþie fizicã.

Liceul cu Program Sportiv SatuMare a început pregãtirile pentru vi-zita Comenius în urmã cu o lunã. Co-ordonatoarea proiectului, prof. Mo-nica Varga, împreuna cu fosta coor-donatoare a proiectului, prof. AgotaBodnar, ºi cu echipa LPS Comenius –din care amintim prof. Ligia Banciu,prof. Marius Butean, prof. Ionuþ Ro-

tar, prof. Anca Petrar, prof. TudorMureºan, dar ºi alþii, au muncit cot lacot pentru reuºita acestei vizite. Tre-buie sã remarcãm excelenta colabo-rare atât cu elevii ºi coordonatorii im-plicaþi în proiect, cât ºi cu reprezen-tanþii instituþiilor locale. Aici am dorisã amintim atât conducerea City Ho-tel, care a oferit servicii de calitateimbatabilã la preþuri accesibile, cât ºiConsiliul Judeþean Satu Mare, care,pe lângã floarea oferitã doamnelorprezente, a oferit delegaþiei Come-nius ºi ºansa de a admira oraºul SatuMare de la înãlþime.

Programul întâlnirii Comeniusde la Satu Mare a fost unul pe cât sepoate de variat, temele propuse fiindatinse în întregime.

Luni, 07 martie, s-a facut primi-rea oficialã la LPS– delegaþia strãinãa fost primitã cu pâine ºi sare de eleviºi profesori îmbrãcaþi în costume na-þionale. Dupã o emoþionantã prezen-tare Power Point - alcãtuitã de profe-sorii Ligia Banciu ºi Agota Bodnar -ce oglindea fazele de pânã acum aleproiectului, s-a trecut la vizitarea ºco-lii. De remarcat este faptul cã ºcoalaºi-a reînnoit total faþa – dacã pânãacum pereþii ºcolii erau pustii –acum, în onoarea oaspeþilor, dar ºidin dorinþa de a intra în rândul ºco-lilor „în care te simþi bine“ – eleviiºcolii îndrumaþi de prof. Monica Var-ga au redecorat coridoarele ºi sãlilede clasã cu panouri oglindind dife-ritele activitãþi întreprinse pânãacum. Turul ºcolii nu ar fi fost com-plet fãrã vizitarea sãlii de sport undesportivii de performanþã ai LPS auþinut o demonstraþie a fiecãrei ra-muri sportive. Dupã prânz, delegaþiaComenius a efectuat o vizitã la Con-siliul Judeþean unde au fost primiþide domnul Adrian ªtef, care a pre-zentat importanþa istoricã ºi atracþiileturistice ale judeþului. Cei 21 de elevisosiþi la Satu Mare au fost cazaþi laelevii ºcolii, conducerea LPS þinândsã mulþumeascã ºi pe aceastã calefamiliilor care s-au dovedit a fi niºteminunate gazde.

Marþi, 08 martie, a stat sub sem-nul sãrbatorii. Elevii au început cuparticiparea la un atelier de lucru, încadrul cãruia prof. Ionuþ Rotar i-ainitiat în tainele muzicii româneºti.Bineinþeles, O-zone ºi Dragostea dintei a cucerit inimile elevilor, eiînvãþând foarte repede atât liniamelodicã, cât ºi textul.

Ziua a continuat cu prezentareadansurilor învãþate de fiecare þarã –respectiv, a dansurilor fiecãrei þãri.Dupã aceasta a urmat punctul culmi-nant al vizitei – programul artistic.Pentru ca totul sã fie ca într-o poveste,programul a început cu un vals vienezpregãtit de d-na prof. Agota Bodnar.Cei mai mici – clasa a II-a, împreunãcu doamna învãþãtoare LoredanaRuba, au pregãtit o coregrafie pe cele-bra melodie „Singing în the rain“.Clasa a IV-a ºi câþiva reprezentanþi dinclasa a III-a, ajutaþi de doamnele

Ilonka Filip ºi Mariana Cosma auîncercat ºi au prezentat cu mare suc-ces un dans polonez. Elevii clasei a V-a, a VI-a, ºi a-VII au învãþat ritmuriledansului popular, îndrumaþi de dl. Mi-claus Vasile, tot aceºtia ne-au ilustratºi noua tendinþã – zumba – pregãtiþide dna. Reka Felegyhazi. Un gruprestrâns format din elevii Balog Ioana,Dobrican Emanuela, PinteaAlexandra, Lang George, PopoviciSergiu ºi d-nul prof. Marius Butean,au pregãtit o demonstraþie de bachataºi rueda de casino pregãtiþi de d-nulKardos Leandros ºi coordonatoarea deproiect prof. Monica Varga.

Ziua de 8 martie s-a continuat cutradiþionala petrecere în onoareaZilei Femeii la care au participat pro-fesorii strãini, împreunã cu cadrelede la LPS. Încã o datã, s-a demon-strat cã ºi la Satu Mare se poate gãsicalitate ºi nu numai cantitate.

Dupa petrecerea de marþi, mier-curi a sosit vremea cãlãtoriei. Elevii ºiprofesorii din delegaþia Comenius,însoþiþi de câþiva profesori ºi elevi dela LPS au pornit în turul Maramure-ºului, pentru a descoperi frumuseþilede la Muzeul de Mineralogie din BaiaMare, tradiþia mâncãrii ºi cânteculuide la Sighet, dar ºi faimosul CimitirVesel de la Sãpânþa.

Neobosiþi ºi plini de experienþenoi, elevii au început ziua de joi cu unnou atelier de lucru, în cadrul cãreiad-na învãþãtoare Loredana Ruba i-aîncântat cu diferite activitãþi creative.A urmat atelierul de lucru al d-luiTudor Mureºan unde elevii ºi-au pic-tat maieuri cu steagul României ºi audat dedicaþii reciproc.

Chiar dacã numele unor profe-sori ºi colaboratori au fost omise, necerem scuze ºi vrem sã mulþumim ºipe aceastã cale tuturor celor care aucontribuit la succesul acestei etape aproiectului Comenius.

Produsul finit al acestei etape vafi un DVD conþinând toate dansuriletradiþionale ale þãrilor participante,pregãtite de elevi.

Întâlnirea a fost emoþionantã ºiplinã de învãþãminte, iar programulbogat ºi variat. La acest eveniment auparticipat 43 oaspeþi (21 elevi ºi 22cadre didactice).

La ceremonia de încheiere areuniunii Comenius, s-au fãcut apre-cieri asupra zilelor petrecute împre-unã, s-au oferit daruri ºi s-au decer-nat diplome. Cuvintele de rãmas bunau fost udate de lacrimi, dar promisi-unea revederii a luminat feþele tutur-or.

Prin tot ceea ce am fãcut, am în-cercat sã arãtãm tuturor cã ºi în SatuMare se poate face ceva pentru a în-tãri imaginea pozitivã a educaþiei, cala Liceul cu Program Sportiv unde,pe lângã sport de performanþã, seface ºi ºcoalã, în adevãratul sens alcuvântului.

�� PP RR OO FF .. BB UU TT EE AA NN MM AA RR II UU SS ,,VV AA RR GG AA

MM OO NN II CC AA ºº II BB AA NN CC II UU LL II GG II AA

la Liceul cu Program SportivReuniune ComeniusReuniune Comenius

ºcoala gãlãþeanã 5

mai 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Într-o þarã în care nimeni nustimuleazã evoluþia societãþii,guvernanþii noºtri îºi permitfãrã probleme sã ignoresutele de decizii date deinstanþele judecãtoreºti,amânând enervant de multplata unor drepturi salarialepentru profesori

Chiar dacã nu este vremea bilanþu-rilor ºi nici a proiectelor pentru vre-murile viitoare, Sindicatul Învãþãmân-tului Preuniversitar (SIP) Galaþi a tras olinie imaginarã ºi a analizat modul încare ºi-a reprezentat membrii în ultimaperioadã. Situaþia aratã destul de bine:sute de procese câºtigate, mii deprofesori ajutaþi sã-ºi recapete(celpuþin pe hârtie) drepturile res-tante, din pãcate sentinþe judecã-toreºti nepuse încã în aplicare!

SIP are nu mai puþin de173 de procese câºtigatepe prima de vacanþã, decare au beneficiat peste5.800 de salariaþi. Are,de asemenea, 240 deprocese câºtigate în186 de ºcoli pe nea-plicarea legii 221/2008. 85% dintre sen-tinþe au fost favorabile,restul de 15% fiind suspendatedeoarece Curtea de Apel Galaþi a fãcutrecurs în interesul legii la Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie, totul din cauzanumãrului mare de procese aflate perol.

Aceasta s-a pronunþat în lunaaprilie 2011 ºi a spus cã legea221/2008 trebuia aplicatã, aºa cãcele 15% dintre dosare au fost repusepe rol, iar finalul nu poate fi decâtfavorabil oamenilor.

Mai sunt pe rolul instanþelor dinGalaþi 186 de procese care vizeazã re-ducerea cu 25% a indemnizaþiilor deconcediu pe 2010. La acestea se ada-ugã trei procese în care sindicatulapãrã interesele membrilor sãi în faþaunor decizii abuzive luate de Curteade Conturi Galaþi.

„Din pãcate, guvernanþii noºtri,în spiritul deja cunoscut, când estevorba de dat ceva pentru profesori,este crizã, iar când este de dat pentruei, este bine, este economic. Guvernula scos ordonanþã dupã ordonanþã,care au tot amânat aplicarea sentin-þelor judecãtoreºti, începând chiar cuanul 2009. Ultima variantã avansatã

de guvernanþi: banii datoraþiconform hotãrârilor

de instanþãvor fi plãtiþi începând

cu 1 ianuarie 2012, în trei tranºeanuale. 34% în primul an, 33% în aldoilea ºi 33% în 2014. Bine mãcar cãsumele vor fi actualizate cu ratainflaþiei la data plãþilor”, spune vice-preºedintele SIP Galaþi, Lidia Antoniu.

Din punctul de vedere al Sindica-tului Învãþãmântului PreuniversitarGalaþi, ceea ce a fãcut Guvernul este odovadã a ignorãrii resursei umane din

toate domeniile, dar mai ales a celeidin învãþãmânt, care este de fapt fac-torul primordial de succes în societate.

„Prin ceea ce fac, dovedesc inca-pacitatea de a conduce, atât domeniulînvãþãmântului, cât ºi cel economic,pentru cã în afarã de disponibilizãrilede personal, reducerea de salarii ºicreºterea taxelor, nu au fost în staresã facã nicio mãsurã activã de stimu-lare a economiei care sã determinecreºterea resurselor financiare ale sta-tului ºi implicit bani mai mulþi pen-tru domenii importante gen educaþiasau sãnãtatea”, mai spune vicepreºe-dintele celui mai mare sindicat dinînvãþãmântul gãlãþean.

Cu toate aces-tea, profesorii sunt hotãrâþi sã-ºi

caute dreptatea fie în sãlile tri-bunalelor, fie la organismele interneºi nu vor conteni sã le spunã celorcare conduc cã drumul pe care l-aales Guvernul nu este cel bun, cã oþarã fãrã educaþie este supusã unuideclin din ce în ce mai accentuat.

Grevã, doar cu acordulministerului!

Rãmâne de vãzut însã în ce mã-surã vor mai reuºi de acum încolodascãlii sã declanºeze conflicte demuncã, în condiþiile în care Guvernulse pregãteºte sã le interzicã acestorasã facã grevã în perioada examenelorimportante.

Concret, propunerea vine de laguvernanþi, care vor sã modifice legeaconflictelor de muncã ºi Codul deDialog Social. Federaþia EducaþieiNaþionale a sesizat Organizaþia Inter-naþionalã a Muncii cu privire la un

abuz pe care Guvernul intenþioneazãsã-l comitã în relaþia cu sindicatele.

„Este vorba despre modificarealegii 168/1999, privind soluþionareaconflictelor de muncã, în sensul încare personalul didactic poate decla-ra grevã cu condiþia de a asigura des-fãºurarea continuã a proceselor deevaluare naþionalã din ultima clasãde gimnaziu, respectiv a examenuluinaþional de Bacalaureat. Altfel spus,chiar dacã Guvernul ne taie salariileîn perioada aceea, noi suntem obli-gaþi sã fim prezenþi la examene. Estevorba despre un mare abuz: restrân-gerea dreptului la grevã“, spune pre-ºedintele Federaþiei Educaþiei Naþio-nale, gãlãþeanul Constantin Ciosu.

Sindicaliºtii au observat cã în ul-timul timp guvernanþii au fãcut o re-gulã din restrângerea dreptului la gre-vã, ceea ce este în contradicþie clarãcu dispoziþiile articolului 43 din Con-stituþia României.

„Prin actul normativ supus ana-lizei Comisiei de Experþi, exerciþiuldreptului la grevã este drastic limitat.O sã ne fie din ce în ce mai greu sã or-ganizãm o grevã. Mã tem ca noþiunea

de grevã în învãþãmânt sã nu diparãcumva!“, mai spune liderul sindical.

Suprimarea miºcãriisindicale?

Liderul FEN a mai constatat ºi cãsindicatele sunt uºor înghesuite ºi în-depãrtate de procesul luãrii deciziilor.

„Am constatat cã, în noul Cod alMuncii, sindicatele pot fi invitate laºedinþele consiliilor de administraþie.Practic, dialogul social se transformãîn monolog social. De asemenea, selimiteazã dreptul la grevã, aceastaputând fi declanºatã doar în cazul încare nu se semneazã contractul colec-tiv de muncã la nivel sectorial. Dar cese întâmplã dacã acesta se semneazãºi nu este respectat? Mai mult, prineliminarea contractului unic naþionalse pierd anumite beneficii pe caresindicatele le obþineau la nivel local.Guvernul, stabileºte acum singur sa-lariul minim pe economie. Într-un

cuvânt, ni se limiteazã drepturile sa-lariale. Guvernul a mai obþinut o vic-torie împotriva românilor”, spune vi-zibil dezamãgit liderul sindical.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Galaþi

Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitarSindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitarSindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitarSindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitarSindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitarcâºtigã procese pe bandãrulantã. DDeeggeeaabbaa!!

juridic6

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Salarizarea în 2011Dupã mai bine de doi ani, Guvernul a reuºit sã blocheze, cel puþin pentru anul 2011, aplicarea Legii221/2008, privind majorarea salariilor din învãþãmânt. Asta în condiþiile în care în 2008 atât premierul actual Emil Boc, cât ºi alþi politiceni, în frunte cuPreºedintele Traian Bãsescu,promiteau majorarea salariilor. Mai mult, prin actele normativeemise, Executivul blocheazã dreptulsalariaþilor de a se adresa justiþieipentru recuperarea diferenþelor salariale ºi amânã plata restanþelorsalariale pentru anii viitori.

Trebuie spus cã problema a început în anul2008, când Guvernul Tãriceanu a emis OG nr.15/2008 privind creºterile salariale ce se voracorda în anul 2008 personalului din învãþã-mânt ºi care a fost aprobatã cu modificãri deParlament prin Legea nr. 221/2008. Având învedere aceastã reglementare legalã, drepturilesalariale trebuiau calculate în raport de acesttext de lege, începând cu data de 1.10.2008,prin utilizarea valorii de referinþã de 400.

Acest lucru nu s-a întâmplat deoareceGuvernul a blocat aplicarea Legii 221/2008prin mai multe ordonanþe de Guvern. Este vor-ba de O.U.G. nr. 136/2008, O.U.G. nr.151/2008, O.U.G. nr. 1/2009.

În ciuda faptului cã aceste acte normative,amintite anterior, au fost declarate neconsti-tuþionale, Guvernul în loc sã punã de acordprevederile neconstituþionale cu Constituþia,potrivit art. 31 alin. 3 din Legea 47/1992, a emisnoi ordonanþe de urgenþã (31/2009 ºi 41/2009)

cu efecte juridice asemãnãtoare anterioarelorordonanþe declarate neconstituþionale.

În acest timp, sindicatele, în numele mem-brilor lor de sindicat, au formulat acþiuni înjustiþie prin care au solicitat calculul ºi platadiferenþelor de drepturi salariale neacordate,rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008,reprezentând diferenþa dintre drepturile salari-ale efectiv încasate ºi cele cuvenite în conformi-tate cu prevederile actului normativ.

Au urmat apoi douã legi care veneau sã sta-bileascã salariile în tot sectorul bugetar, maiprecis este vorba de Legea 330/2009 ºi Legea285/2010, care, în loc sã facã dreptate perso-nalului didactic ºi didactic auxiliar ºi sã acordesalariile legale, au creat ºi mai mult haos înînvãþãmânt.

Acum, Guvernul ºi-a mai asumat un actnormativ care vine sã stabileascã salariile în în-vãþãmânt. Ca ºi în cazul Legii de Dialog Social,Guvernul ºi-a asumat în 18 aprilie rãspundereaîn faþa Parlamentului pe Legea privind salari-zarea în 2011 a personalului didactic ºi didacticauxiliar din învãþãmânt. Actul normativ a fostcontestat de reprezentanþii opoziþiei la CurteaConstituþionalã, care a decis pe 4 mai cã ºiaceastã lege este constituþionalã ºi a trimis-ospre promulgare. În data de 6 mai, preºedinteleTraian Bãsescu a semnat decretul pentru pro-mulgarea Legii privind încadrarea ºi salarizareaîn anul 2011 a personalului didactic ºi didacticauxiliar din învãþãmânt.

Un lucru sigur este cã procesele în justiþievor continua, pânã când acestea vor fi câºtigate,însã pentru 2011 salariile vor fi potrivit nouluiact normativ aprobat de Executiv.

În continuare vã prezentãm Legea salari-zãrii personalului didactic ºi didactic auxiliarpentru anul 2011. ((AA LL II NN AA DD II ÞÞ ))

juridic 7

mai 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

juridic8

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

wwwªCOALA

româneascq.ro juridic 9

mai 201 1

Capitolul I

Metodologia de calcul a drepturilor salariale care seacordã personalului didactic

Art. 1. - Metodologia de calcul a drepturilorsalariale din prezentul capitol se aplicã person-alului didactic prevãzut la Anexele nr. 1 ºi 2 la

prezenta lege.Art. 2. - (1) Salariul brut al personalului

didactic este compus din salariul de bazã, lacare se adaugã sporurile, indemnizaþiile, pre-cum ºi alte drepturi salariale prevãzute deprezenta lege.

(2) Salariul de bazã este format din:A. salariul de încadrare al funcþiei didactice

prevãzut la Anexele nr. 1 ºi 2 la prezenta lege, încare este inclus sporul de stabilitate numai pen-tru tranºele de vechime în învãþãmânt de peste10 ani, precum ºi sporul de suprasolicitareneuropsihicã existent la toate tranºele devechime în învãþãmânt;

B. indemnizaþia de conducere, astfel cumeste reglementatã la Anexa nr. 4 la prezentalege;

C. indemnizaþia pentru învãþãmânt special;D. gradaþia de merit, astfel cum este regle-

mentatã prin art. 92, 264 ºi 311 din Legea edu-caþiei naþionale nr. 1/2011;

E. indemnizaþia pentru personalul didacticcare îndeplineºte activitatea de diriginte, pentruînvãþãtori, educatoare, institutori ºi profesorpentru învãþãmântul preºcolar ºi primar.

(3) Pe lângã salariul de bazã definit potrivitalin. (2), se acordã, dupã caz, indemnizaþia dezone izolate, spor de practicã pedagogicã, sporde predare simultanã, compensaþii tranzitorii,spor pentru condiþii periculoase sau vãtãmã-toare, spor de vechime în muncã.

(4) Pe lângã drepturile salariale acordatepotrivit alin. (2) ºi (3), din veniturile proprii aleinstituþiilor de învãþãmânt superior ºi preuni-versitar se pot stabili salarii diferenþiate repre-zentând o creºtere de pânã la 30% a salariilor deîncadrare din Anexele nr. 1 ºi 2 la prezenta lege,fãrã ca aceste sume sã constituie bazã de calculpentru stabilirea altor drepturi salariale.

Art. 3. - Modul de calcul pentru salariul debazã al personalului didactic încadrat pe funcþi-ile din Anexele nr. 1 ºi 2 la prezenta lege esteurmãtorul:

A. 1) Salariul de încadrare al funcþiei didac-tice prevãzut la Anexele nr. 1 ºi 2 la prezentalege se stabileºte dupã cum urmeazã:

a) pentru personalul didactic încadrat latranºele de vechime în învãþãmânt de pânã la 10ani, salariile de încadrare din Anexele nr. 1 ºi 2la prezenta lege conþin numai sporul pentrusuprasolicitare neuropsihicã;

b) pentru personalul didactic încadrat latranºele de vechime în învãþãmânt de peste 10ani, care îndeplineºte condiþia de vechime efec-tivã neîntreruptã în învãþãmânt de peste 10 ani,salariul de încadrare din Anexele nr. 1 ºi 2 laprezenta lege include pe lângã sporul pentrusuprasolicitare neuropsihicã ºi sporul de stabi-litate;

c) pentru personalul didactic încadrat latranºele de vechime în învãþãmânt de peste 10ani, care nu îndeplineºte condiþia de vechimeefectivã neîntreruptã în învãþãmânt de peste 10ani, salariile de încadrare se vor împãrþi la 1,15ºi se vor rotunji la întreg. Dacã, ulterior intrãriiîn vigoare a prezentei legi, prin împãrþirea la1,15 personalului didactic de predare trecut la otranºã de vechime recunoscutã în învãþãmântde peste 10 ani nu i se poate asigura salariul deîncadrare avut, acesta va fi menþinut cu acelaºisalariu de încadrare în noua tranºã pânã când ise poate asigura o creºtere a salariului de în-cadrare.

2) Prin vechime efectivã neîntreruptã în în-vãþãmânt de peste 10 ani se înþelege activitateadepusã atât în calitate de personal didactic, per-sonal didactic de conducere, îndrumare ºi con-trol, cât ºi în calitate de personal didactic auxi-liar, cu contract de muncã într-o unitate sauinstituþie de învãþãmânt ori într-un inspectoratºcolar, indiferent când vechimea a fost realizatãîn mod neîntrerupt.

3) De prevederile pct. 2) beneficiazã ºi pro-fesorii sau maiºtrii instructori care au desfãºu-rat activitate în perioada 1984 - 1990 cu normãîntreagã în învãþãmântul preuniversitar, dar cuplata salariului din alte sectoare de activitate.

4) Perioadele în care personalul didactic s-aaflat în concediu fãrã platã acordat în conformi-tate cu prevederile legale în vigoare, sau în con-cediul pentru creºterea copilului în vârstã depânã la 2 ani, respectiv 3 ani, precum ºi perioa-da în care personalul didactic a efectuat stagiulmilitar, dupã care s-a reîntors la catedrã, res-pectiv perioadele în care personalul didactic aavut catedrã rezervatã în învãþãmânt, nu între-rup vechimea în învãþãmânt. Aceste perioade

nu constituie vechime efectivã în învãþãmântpentru acordarea sporului de stabilitate.

5) Vechimea efectivã în învãþãmânt repre-zintã perioada în care persoana angajatã cucontract individual de muncã a desfãºurat acti-vitate efectivã de predare la catedrã în cadrulunei unitãþi sau instituþii de învãþãmânt. Con-stituie vechime efectivã în învãþãmânt ºi perioa-da în care personalul didactic de conducere, în-drumare ºi control, precum ºi personalul didac-tic auxiliar desfãºoarã activitate în cadrul uneiunitãþi/instituþii de învãþãmânt sau inspectoratºcolar.

6) Vechimea recunoscutã în învãþãmânt re-prezintã perioada în care persoana angajatã înînvãþãmânt, provenitã din alte sectoare de acti-vitate, face dovada cã a profesat în specialitateaînscrisã pe diploma de studii, în cazul în careaceastã persoanã ocupã un post didactic înaceeaºi specialitate. Aceastã vechime este luatãîn calcul numai pentru stabilirea drepturilorsalariale. Pentru persoanele care beneficiazã devechime recunoscutã în învãþãmânt, stabilireasalariului de încadrare al funcþiei didactice se vaface potrivit pct. 1) lit. c).

7) Vechimea în învãþãmânt este formatã dinvechimea efectivã în învãþãmânt ºi vechimearecunoscutã în învãþãmânt, dupã caz.

B. 1) Pentru funcþiile de conducere dinînvãþãmântul universitar, indemnizaþia de con-ducere prevãzutã în Anexa nr. 4 la prezenta legese calculeazã ca procent din nivelul minim alsalariului de încadrare al funcþiei didactice deprofesor universitar cu vechime în învãþãmântde peste 40 de ani, prevãzut în Anexa nr. 1 laprezenta lege ºi devine bazã de calcul pentrucelelalte sporuri ºi drepturi salariale.

2) Pentru funcþiile de conducere, îndru-mare ºi control din învãþãmântul preuniversi-tar, indemnizaþia de conducere prevãzutã înAnexa nr. 4 la prezenta lege se calculeazã caprocent din salariul de încadrare prevãzut înAnexa nr. 2 la prezenta lege, al funcþiei didac-tice, stabilit conform procedurii reglementatede prezentul capitol, ºi devine bazã de calculpentru celelalte sporuri ºi drepturi salariale.

C. Personalul didactic din unitãþile de învã-þãmânt special, stabilite în condiþiile legii, be-neficiazã de o indemnizaþie de 15% din salariulde încadrare prevãzut în Anexa nr. 2 la prezen-ta lege, stabilit conform procedurii reglemen-tate de prezentul capitol, care devine bazã decalcul pentru celelalte sporuri ºi drepturisalariale.

D. 1) Personalul didactic ºi personaluldidactic auxiliar beneficiazã de gradaþia demerit potrivit art. 92, 264 ºi 311 din Legea edu-caþiei naþionale nr. 1/2011.

2) Cuantumul gradaþiei de merit se cal-culeazã prin aplicarea procentului de 25% lasalariul de încadrare, care devine bazã de calculpentru celelalte sporuri ºi drepturi salariale.

E. 1) Personalul didactic, care îndeplineºteactivitatea de diriginte, învãþãtorii, educa-toarele, institutorii ºi profesorii pentru învãþã-mântul preºcolar ºi primar beneficiazã de o in-demnizaþie de 10% aplicatã asupra salariului debazã, calculat ca sumã între lit. A, B, C, D, caredevine bazã de calcul pentru celelalte sporuri ºidrepturi salariale.

2) Pentru activitatea de diriginte efectuatãde personalul didactic încadrat cu minimumjumãtate de normã, indemnizaþia aferentã se vacalcula la nivelul prevãzut pentru normãîntreagã.

Art. 4. - Sporul de vechime în muncã secalculeazã prin aplicarea procentelor corespun-zãtoare la salariul de bazã, calculat ca sumãîntre lit. A, B, C, D, E ale art. 3, proporþional cutimpul efectiv lucrat în program normal delucru, astfel:

Tranºe de vechime în muncã Cota din salariul de bazã

între 3 ºi 5 ani 5%de la 5 la 10 ani 10%de la 10 la 15 ani 15%de la 15 la 20 de ani 20%peste 20 de ani 25%

Metodologia de calcul a drepturilor salariale care se acordã personalului didactic

ºi personalului didactic auxiliar din învãþãmânt

www.scoalaromaneasca. ro

juridic10wwwªCOALA

româneascq.ro

Art. 5. - Personalul didactic desemnat sãconducã ºi sã realizeze practicã pedagogicã pen-tru pregãtirea educatoarelor ºi a învãþãtorilor,institutorilor ºi profesorilor beneficiazã de unspor de 10 - 25% din salariul de încadrare, pro-porþional cu timpul efectiv lucrat ºi calculat înfuncþie de numãrul elevilor sau al studenþilorpracticanþi, potrivit regulamentului de practicãpedagogicã aprobat de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Art. 6. - Personalul didactic care asigurãpredarea simultanã la 2 - 4 clase de elevi înînvãþãmântul primar primeºte un spor aplicatla salariul de bazã, calculat ca sumã între lit. A,B, C, D, E ale art. 3, pentru activitãþi care soli-citã o încordare psihicã foarte ridicatã, stabilitdupã cum urmeazã:

a) pentru 2 clase de elevi - 7%;b) pentru 3 clase de elevi -10%;c) pentru 4 clase de elevi - 15%.Art. 7. - (1) Personalul didactic calificat ºi

personalul didactic de conducere, care îºi desfã-ºoarã activitatea în localitãþi izolate beneficiazãde o indemnizaþie de pânã la 20% din salariulde încadrare prevãzut la Anexa nr. 2 la prezen-ta lege, stabilitã în conformitate cu HotãrâreaGuvernului nr. 1613/2009 privind aprobareadiferenþierii pe zone geografice ºi localitãþi aindemnizaþiei ce se acordã personalului didac-tic calificat de predare, potrivit prevederilor pct.4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitarã a perso-nalului plãtit din fonduri publice, publicatã înMonitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923din 30 decembrie 2009, conform prevederilorart. 3 din Anexa nr. II, capitolul I, litera B la Le-gea-cadru nr. 284/2010. Indemnizaþia pentruactivitatea desfãºuratã în localitãþi izolate nuconstituie bazã de calcul pentru celelalte spo-ruri.

(2) Nu beneficiazã de indemnizaþia prevã-zutã la alin. (1) personalul didactic de la nr. crt.21 din Anexa nr. 2 la prezenta lege.

(3) Prin excepþie de la prevederile alin. (1),persoanele care beneficiau la data de 31 decem-brie 2009 de un procent mai mare decât cel sta-bilit în conformitate cu Hotãrârea Guvernuluinr. 1613/2009, primesc o compensaþie tranzito-rie, calculatã prin aplicarea diferenþei de pro-cent asupra salariului de încadrare prevãzut laAnexa nr. 2 la prezenta lege, în mãsura în careîºi desfãºoarã activitatea în localitãþi izolate.

Art. 8. - Persoanele care la data de 31 de-cembrie 2009 beneficiau de un spor pentrutitlu ºtiinþific de doctor beneficiazã de o com-pensaþie tranzitorie calculatã prin aplicareaprocentului de 15% la salariul de bazã stabilitpotrivit prezentului capitol, calculat ca sumãîntre lit. A, B, C, D, E ale art. 3.

Art. 9. - (1) În raport cu condiþiile în care sedesfãºoarã activitatea, condiþii periculoase sauvãtãmãtoare, personalul salarizat poate primiun spor de pânã la 15% din salariul de bazã cal-culat ca sumã între lit. A, B, C, D, E ale art. 3,corespunzãtor timpului lucrat la locurile demuncã respective, cu respectarea prevederilorlegale în vigoare.

(2) Locurile de muncã, categoriile de per-sonal, mãrimea concretã a sporului, precum ºicondiþiile de acordare a acestuia se stabilesc decãtre ordonatorul de credite, cu consultareapartenerilor sociali, în limita prevederilor dinregulamentul aprobat, prin hotãrâre a Guver-nului, la propunerea Ministerului Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, având labazã buletinele de determinare sau, dupã caz,expertizare, emise de cãtre autoritãþile abilitateîn acest sens.

(3) Pânã la aprobarea regulamentului pre-vãzut la alin. (2), sporurile pentru condiþii demuncã, aprobate în condiþiile legii, se acordãnumai persoanelor care au beneficiat de acestesporuri ºi numai în mãsura în care activitatea sedesfãºoarã în aceleaºi condiþii.

Art. 10. - (1) Personalul didactic ºi perso-nalul didactic asociat, inclusiv cadrele didacticepensionate pentru limitã de vârstã, care func-þioneazã pe posturi didactice în sistem plata cuora, sunt salarizate pentru activitatea depusã în

funcþie de condiþiile pe care le îndeplinesc laîncadrare. La calculul drepturilor salariale sevor avea în vedere: norma didacticã de predare,salariul de încadrare prevãzut la Anexele nr. 1 ºi2 la prezenta lege, indemnizaþia de învãþãmântspecial, gradaþia de merit, sporul pentru titlulºtiinþific de doctor de care a beneficiat pânã ladata de 31 decembrie 2009 ºi indemnizaþiapentru localitãþi izolate.

(2) Tarifele orare din învãþãmântul preuni-versitar se calculeazã prin raportarea la sumeleprevãzute la alin. (1), astfel:

a) 1/72 pentru norma didacticã de 18 ore pesãptãmânã;

b) 1/64 pentru norma didacticã de 16 ore pesãptãmânã în învãþãmântul special;

c) 1/96 pentru norma didacticã de 24 de orepe sãptãmânã pentru maiºtri instructori;

d) 1/80 pentru norma didacticã de 20 deore pe sãptãmânã pentru maiºtri instructori dinînvãþãmântul special;

e) 1/80 pentru profesori, învãþãtori, institu-tori învãþãmânt primar;

f) 1/100 pentru profesori, educatoare, insti-tutori învãþãmânt preºcolar.

(3) Personalul didactic din învãþãmântulpreuniversitar cu o vechime efectivã în învãþã-mânt de peste 25 de ani, cu gradul didactic I,beneficiazã de reducerea normei didactice cu 2ore sãptãmânal, fãrã diminuarea salariului.Acest personal didactic poate fi salarizat în sis-tem plata cu ora cu tariful orar stabilit în func-þie de norma didacticã redusã, pentru oreledidactice ce depãºesc aceastã normã. În aceastãsituaþie, tarifele orare se calculeazã prinraportarea sumelor prevãzute la alin. (1), astfel:

a) 1/64 pentru norma didacticã de 16 ore pesãptãmânã;

b) 1/56 pentru norma didacticã de 14 ore pesãptãmânã în învãþãmântul special;

c) 1/88 pentru norma didacticã de 22 de orepe sãptãmânã pentru maiºtri instructori;

d) 1/72 pentru norma didacticã de 18 ore pe

sãptãmânã pentru maiºtri instructori din învã-þãmântul special;

e) 1/72 pentru profesori, învãþãtori, institu-tori învãþãmânt primar;

f) 1/92 pentru profesori, educatoare, insti-tutori învãþãmânt preºcolar. Prevederile pre-

zentului alineat se aplicã pânã la data de 31august 2011.

(4) În învãþãmântul superior, tarifele pen-tru activitatea de platã cu ora se stabilesc decãtre senatele universitare, în concordanþã cuprevederile Legii educaþiei naþionale nr. 1/2011pentru funcþiile didactice de profesor universi-tar, conferenþiar universitar, lector universi-tar/ºef lucrãri, asistent universitar.

Art. 11. - (1) Compensaþiile tranzitorii ºisporul de vechime fac parte din salariul de bazãºi nu constituie bazã de calcul pentru stabilireaaltor sporuri, indemnizaþii sau alte compen-saþii.

(2) Compensaþiile tranzitorii se pot acordadoar persoanelor care la data de 31 decembrie2010 beneficiau de sporurile pentru care seacordã aceste compensaþii. Prin contractele demuncã încheiate dupã intrarea în vigoare a pre-zentei legi nu pot fi stabilite compensaþii tranzi-torii.

Art. 12. - Plata concediului de odihnã pen-tru personalul didactic se face conform art. 23din Ordonanþa Guvernului nr. 10/2008 privindnivelul salariilor de bazã ºi al altor drepturi alepersonalului bugetar salarizat potrivit Ordo-nanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000privind sistemul de stabilire a salariilor de bazãpentru personalul contractual din sectorulbugetar ºi personalului salarizat potrivit ane-xelor nr. II ºi III la Legea nr. 154/1998 privindsistemul de stabilire a salariilor de bazã în sec-torul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru per-soane care ocupã funcþii de demnitate publicã,precum ºi unele mãsuri de reglementare adrepturilor salariale ºi a altor drepturi ale per-sonalului contractual salarizat prin legi spe-ciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr.177/2008, cu modificãrile ulterioare.

Art. 13. - Modul de calcul al salariilorpersonalului didactic cuprins în Anexele nr. 1ºi 2 la prezenta lege este redat în macheta demai jos:

Dacã în urma aplicãrii metodologiei de cal-cul rezultã un cuantum al salariului de bazãbrut mai mic de 670 lei lunar, pentru un pro-gram complet de lucru de 170 de ore în mediepe lunã în anul 2011, se va lua în calcul acest dinurmã cuantum.

Capitolul II

Metodologia de calcul a drepturilor salariale

care se acordã personalului didactic auxiliarArt. 1. - Metodologia de calcul a drepturilor

salariale din prezentul capitol se aplicã perso-nalului didactic auxiliar prevãzut la Anexele nr.3a ºi 3b din prezenta lege.

Art. 2. - (1) Salariul brut al personaluluididactic auxiliar este compus din salariul debazã, la care se adaugã sporurile, indemnizaþi-ile, precum ºi alte drepturi salariale prevãzutede prezenta lege.

(2) Salariul de bazã este format din:A. salariul de încadrare al funcþiei didactice

auxiliare prevãzut în Anexele nr. 3a sau 3b,dupã caz, la prezenta lege, care include sporulde suprasolicitare neuropsihicã existent la toategradele ºi treptele profesionale;

B. indemnizaþia de conducere, astfel cumeste reglementatã la Anexa nr. 4 din prezentalege;

C. indemnizaþia pentru învãþãmânt special;D. gradaþia de merit, acordatã în condiþiile

legii;E. sporul de stabilitate.(3) Pe lângã salariul de bazã definit potrivit

alin. (2), se acordã, dupã caz, spor pentru con-diþii de muncã, spor pentru vechime în muncã,precum ºi compensaþii tranzitorii.

(4) Pe lângã drepturile salariale acordatepotrivit alin. (2) ºi (3), din veniturile proprii aleinstituþiilor de învãþãmânt superior ºi preuni-versitar, se pot stabili salarii diferenþiate repre-zentând o creºtere de pânã la 30% a salariilor deîncadrare din Anexele nr. 3a sau 3b la prezentalege, fãrã ca aceste sume sã constituie bazã decalcul pentru stabilirea altor drepturi salariale.

Art. 3. - Modul de calcul pentru salariul debazã al personalului didactic auxiliar încadratpe funcþiile din Anexele nr. 3a ºi 3b la prezentalege este urmãtorul:

A. Salariul de încadrare al funcþiei didacticeauxiliare cuprinde la nivelul fiecãrui grad profe-sional/fiecãrei trepte profesionale sporul pen-tru suprasolicitare neuropsihicã;

B. Indemnizaþia de conducere se calculeazãca procent din salariul de încadrare al funcþieididactice auxiliare prevãzut în Anexele nr. 3asau 3b, dupã caz, la prezenta lege, devenindbazã de calcul pentru celelalte sporuri ºi drep-turi salariale;

C. Indemnizaþia pentru personalul didacticauxiliar din învãþãmântul special se calculeazãprin aplicarea procentului de 15% la salariul deîncadrare prevãzut la Anexa nr. 3b din prezentalege ºi devine bazã de calcul pentru celelaltesporuri ºi drepturi salariale;

D. Cuantumul gradaþiei de merit se calcu-leazã prin aplicarea procentului de 25% lasalariul de încadrare, care devine bazã de calculpentru celelalte sporuri ºi drepturi salariale;

E. 1) Sporul de stabilitate se acordã pentruo vechime efectivã, neîntreruptã în învãþãmântde peste 10 ani personalului didactic auxiliarcare îºi desfãºoarã activitatea în învãþãmânt;

2) Sporul de stabilitate se acordã perso-nalului didactic auxiliar, indiferent de perioadacând a fost acumulatã vechimea efectivã rea-lizatã în mod neîntrerupt a celor 10 ani în învã-þãmânt;

3) Perioadele în care personalul didacticauxiliar s-a aflat în concediu fãrã platã, acordatîn conformitate cu prevederile legale în vigoaresau în concediul pentru creºterea copilului învârstã de pânã la 2 ani, respectiv 3 ani, precumºi perioada în care personalul didactic auxiliar aefectuat stagiul militar, dupã care s-a reîntors lapost nu întrerup vechimea în învãþãmânt.Aceste perioade nu constituie vechime efectivãîn învãþãmânt pentru acordarea sporului destabilitate;

4) Sporul de stabilitate se calculeazã prinaplicarea procentului de 15% la salariul de bazãcalculat ca sumã între lit. A, B, C, D ºi devinebazã de calcul pentru celelalte sporuri ºi drep-turi salariale.

wwwªCOALA

româneascq.ro juridic 11

mai 201 1

Art. 4. - Sporul de vechime în muncã secalculeazã prin aplicarea procentelor corespun-zãtoare la salariul de bazã calculat ca sumã întrelit. A, B, C, D, E ale art. 3, astfel:

Tranºe de vechime în muncã Cota din salariul de bazã

între 3 ºi 5 ani 5%de la 5 la 10 ani 10%de la 10 la 15 ani 15%de la 15 la 20 de ani 20%peste 20 de ani 25%

Art. 5. - Persoanele, care la data de 31decembrie 2009, beneficiau de un spor pentrutitlu ºtiinþific de doctor, beneficiazã de o com-pensaþie tranzitorie calculatã prin aplicareaprocentului de 15% la salariul de bazã, stabilitpotrivit prezentului capitol calculat ca sumãîntre lit. A, B, C, D, E ale art. 3.

Art. 6. - (1) În raport cu condiþiile în care sedesfãºoarã activitatea, condiþii periculoase sauvãtãmãtoare, personalul salarizat poate primiun spor de pânã la 15% din salariul de bazã cal-culat ca sumã între lit. A, B, C, D, E ale art. 3,corespunzãtor timpului efectiv lucrat la locurilede muncã respective, cu respectarea prevede-rilor legale în vigoare.

(2) Locurile de muncã, categoriile de perso-nal, mãrimea concretã a sporului, precum ºicondiþiile de acordare a acestuia se stabilesc decãtre ordonatorul de credite, cu consultareapartenerilor sociali, în limita prevederilor din re-gulamentul aprobat, prin hotãrâre a Guvernului,la propunerea Ministerului Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului, având la bazã buletinelede determinare sau, dupã caz, expertizare, emisede cãtre autoritãþile abilitate în acest sens.

(3) Pânã la aprobarea regulamentului pre-vãzut la alin. (2), sporurile pentru condiþii demuncã, aprobate în condiþiile legii, se acordãnumai persoanelor care au beneficiat de acestesporuri ºi numai în mãsura în care activitatea sedesfãºoarã în aceleaºi condiþii.

Art. 7. - (1) Începând cu data intrãrii învigoare a prezentei legi, persoanele care des-fãºoarã activitate de control financiar preventivbeneficiazã de o majorare de 10% a salariului debazã, stabilit potrivit prezentului capitol calcu-lat ca sumã între lit. A, B, C, D, E ale art. 3.

(2) Persoanele care, la data de 31 decembrie2010, beneficiau de spor pentru control finan-ciar preventiv, beneficiazã, pe lângã sporul pre-vãzut la alin. (1) de o compensaþie tranzitorieegalã cu diferenþa dintre sporul de care benefi-cia ºi cel reglementat la alin. (1).

(3) Persoanele care, la data de 31 decembrie2010, beneficiau de spor pentru activitatea deaudit primesc aceastã sumã în compensaþietranzitorie.

Art. 8. - (1) Compensaþiile tranzitorii ºisporul de vechime fac parte din salariul de bazãºi nu constituie bazã de calcul pentru stabilireaaltor sporuri, indemnizaþii sau altor compen-saþii.

(2) Compensaþiile tranzitorii se pot acordadoar persoanelor care, la data de 31 decembrie2010, beneficiau de sporurile pentru care seacordã aceste compensaþii. Prin contractele demuncã încheiate dupã intrarea în vigoare aprezentei legi nu pot fi stabilite compensaþiitranzitorii.

Art. 9. - Efectuarea ºi plata concediului deodihnã pentru personalul didactic auxiliar seface în conformitate cu art. 23 din Ordonanþa

Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salari-ilor de bazã ºi al altor drepturi ale personaluluibugetar salarizat potrivit Ordonanþei de urgenþã

a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul destabilire a salariilor de bazã pentru personalulcontractual din sectorul bugetar ºi personaluluisalarizat potrivit anexelor nr. II ºi III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salari-ilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþi-ilor pentru persoane care ocupã funcþii de dem-nitate publicã, precum ºi unele mãsuri de regle-mentare a drepturilor salariale ºi a altor drepturiale personalului contractual salarizat prin legispeciale, aprobatã cu modificãri prin Legea nr.177/2008, cu modificãrile ulterioare.

Art. 10. - Modul de calcul al salariilor per-sonalului didactic auxiliar prevãzut în Anexelenr. 3a ºi 3b la prezenta lege este redat înmacheta de mai jos:

Dacã în urma aplicãrii metodologiei de cal-cul rezultã un cuantum al salariului de bazãbrut mai mic de 670 lei lunar, pentru un pro-

gram complet de lucru de 170 de ore în mediepe lunã în anul 2011, se va lua în calcul acest dinurmã cuantum.

juridic12

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

Nenumãratele dezbateri referi-toare la schimbãrile Codului Munciii-au fãcut pe mulþi sã creadã cã acestinstrument juridic va fi „Biblia” an-gajaþilor ºi angajatorilor. Existã însãun pachet legislativ la fel de impor-tant, prin adoptarea cãruia vor apã-rea modificãri majore în relaþia an-gajat-angajator. Pachetul legislativcare reglementeazã dialogul socialconþine sub formã de capitole patruacte normative extrem de importan-te: Legea angajatorilor, Legea sin-dicatelor, Legea contractelor colec-tive de muncã ºi Legea conflictelorde muncã.

Guvernul ºi-a asumat în 18 apri-lie rãspunderea în faþa Parlamentu-lui pe Legea Dialogului Social - pa-chetul legislativ mentionat anterior.

Actul normativ a fost contestatde reprezentanþii opoziþiei – parla-mentari social-democraþi ºi liberali– la Curtea Constituþionalã, care adecis pe 4 mai cã aceasta lege esteconstituþionalã ºi a trimis-o sprepromulgare.

În data de 6 mai, preºedinteleTraian Bãsescu a semnat decretulpentru promulgarea Legii dialoguluisocial.

Opoziþia a reclamat neconsti-tuþionalitatea Legii Dialogului Socialprecum si a Legii privind salarizareaîn 2011 a personalului didactic (asu-mata de Guvern la aceeaºi datã)invocând pe de-o parte, faptul cã eleau fost adoptate prin asumarearãspunderii Guvernului, iar pe dealtã parte faptul cã anumite articoleîncalcã unele prevederi din Consti-tuþie precum ºi din Convenþia Euro-peanã pentru apãrarea drepturiloromului ºi a libertãþilor fundamen-tale.

Astfel, adoptarea actului norma-tiv prin asumarea rãspunderii Ca-binetului a devenit, din excepþie, oregulã pentru actualul Cabinet.

„...Actuala guvernare a uzitat,pânã la epuizare, de dispoziþiile arti-colului 114 din Constituþia Româ-niei, transformând practic procedu-ra angajãrii rãspunderii din excepþieîn regulã.

În acest fel a fost evitatã proce-dura normalã ºi fireascã în cadrulunui stat de drept - dezbaterea par-lamentarã, în care sã se þinã contatât de opiniile exprimate de opozi-þie cât ºi ale partenerilor sociali im-plicaþi“, scriu semnatarii cererii.

O altã problemã reclamatã esteuna de tehnicã legislativã, opoziþiaclamând faptul cã actele normativecriticate nu au acordul ConsiliuluiEconomic ºi Social (CES).

O serie de prevederi din LegeaDialogului Social sunt de naturã sãaducã atingeri dreptului la negoci-ere colectivã. În acest sens stau pre-vederile prin care: a fost eliminatãposibilitatea de negociere la nivelnaþional, a fost suprimat dreptulorganizaþiilor sindicale de a dobân-di reprezentativitate prin afiliere,eliminarea unor garanþii ale respec-tãrii dreptului la negociere colec-tivã.

Patronatele ºi sindicatele

Prin Legea Dialogului Social s-adorit o punere în oglindã a pa-tronatelor ºi sindicatelor, fiind nece-sar ca aceºti doi pioni importanþi ainegocierilor sã funcþioneze dupãniºte principii similare. Dacã încazul sindicatelor structura organi-zatoricã era clarã pânã acum, exis-tând o distribuire pe ramuri de activ-itate prin intermediul federaþiilor,activitatea patronatelor a fost domi-natã de haos, orice SRL cu un minimde salariaþi având posibilitatea sã seasocieze cu alte societãþi similare ºisã se declare organizaþie cu drept departicipare la negociere.

Negocierile colective de muncã

Pentru angajator dar ºi pentrusalariaþi, cel mai important capitoldin Legea Dialogului Social este celreferitor la negocierile colective demuncã. Contractele colective demuncã se semneazã între partener-ii sociali (sindicate-patronate) lanivel de ramurã, la nivel de grupsectorial ºi la nivel de unitate,obligatoriu fiind doar cel la nivel deunitate.

În cazul în care in unitate nuexista un sindicat reprezentativ, semerge mai sus în organizaþie ºi seþine cont de federaþia la care acestsindicat este afiliat, un reprezentantal acesteia urmând sã vinã la dez-baterea cu angajatorul. În cazul con-

flictelor sociale s-a introdus unpunct foarte important. Sindicateleºi organizaþiile de angajatori vor

pune bazele unui Corp de Mediere ºiArbitraj. Aici vor activa specialiºtiinstruiþi în tacticile de negociere, pe

care orice parte implicatã într-unconflict îi poate chema sã dezamor-seze lucrurile. ((AA LL II NN AA DD II ÞÞ ))

11.. OORRDDIINN nnrr.. 33..999911 ddiinn 3311 mmaarrttiiee 22001111 privindsesiunea specialã de bacalaureat 2011 pentru absol-venþii de liceu participanþi la loturile naþionale lãrgite cese pregãtesc pentru olimpiadele ºi concursurile internaþionaleEEmmiitteenntt:: MECTS PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 240 din 6 aprilie 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 06 Aprilie 2011

22.. LLEEGGEE nnrr.. 4477 ddiinn 44 aapprriilliiee 22001111 pentru aprobareaprivind unele mãsuri de ocupare a posturilor din sec-torul bugetarEEmmiitteenntt:: Parlamentul PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 245 din 7 aprilie 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 10 Aprilie 2011

33.. OORRDDIINN nnrr.. 11..886655 ddiinn 88 aapprriilliiee 22001111 pentru apro-barea Normelor metodologice privind întocmirea ºi depunerea situaþiilorfinanciare trimestriale ale instituþiilor publice, precum ºi a unorraportãri financiare lunare în anul 2011EEmmiitteenntt:: Ministerul Finanþelor Publice PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 271 din 18 aprilie 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 18 Aprilie 2011

44.. OORRDDIINN nnrr.. 44..007700 ddiinn 2211 aapprriilliiee 22001111 pentru modifi-carea privind structura anului ºcolar 2010-2011EEmmiitteenntt:: MECTS PPuubblliiccaatt îînn:: Monitorul Oficial nr. 286 din 22 aprilie2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 22 Aprilie 2011

55.. OORRDDIINN nnrr.. 44..001166 ddiinn 66 aapprriilliiee 22001111 pentru com-pletarea privind criteriile specifice ºi metodologia deacordare a sprijinului financiar în cadrul Programuluinaþional de protecþie socialã „Bani de liceu“EEmmiitteenntt:: MECTS PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 297 din 29 aprilie 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 29 Aprilie 2011

66.. HHOOTTAARRÂÂRREE nnrr.. 441144 ddiinn 2200 aapprriilliiee 22001111 privind apro-barea cifrelor de ºcolarizare pentru învãþãmântul pre-universitar ºi superior de stat în anul ºcolar/universitar2011-2012EEmmiitteenntt:: Guvernul PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 299 din 29 aprilie 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 29 Aprilie 2011

77.. OORRDDIINN nnrr.. 44..006622 ddiinn 1155 aapprriilliiee 22001111 privindmetodologia-cadru de organizare a referendumului la nivel de universitãþipentru alegerea modalitãþii de desemnare a rectoruluiEEmmiitteenntt:: MECTS PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 303 din 3 mai 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 03 Mai 2011

88.. OORRDDIINN nnrr.. 44..008877 ddiinn 2222 aapprriilliiee 22001111 privind apro-barea Regulamentului de organizare ºi funcþionare aConsiliului Naþional pentru Dezvoltare ºi InovareEEmmiitteenntt:: MECTS PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 306 din 4 mai 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 04 Mai 2011

99.. OORRDDIINN nnrr.. 44..003333 ddiinn 1122 aapprriilliiee 22001111 privindmetodologia-cadru de organizare a examenelor de finalizare a studiilor înînvãþãmântul superior - examene de absolvire, licenþã,diplomã, selecþie, disertaþieEmitent: MECTS Publicat în: M.O. nr. 309 din 5 mai 2011 Data intrãrii în vigoare: 05 Mai 2011

1100.. OORRDDIINN nnrr.. 44..006611 ddiinn 1155 aapprriilliiee 22001111 privind cadrulgeneral de organizare ºi desfãºurare a admiterii în ciclurile destudii universitare de licenþã, de master ºi de doctoratpentru anul universitar 2011-2012EEmmiitteenntt:: MECTS PPuubblliiccaatt îînn:: M.O. nr. 309 din 5 mai 2011 DDaattaa iinnttrrããrriiii îînn vviiggooaarree:: 05 Mai 2011

Legea Dialogului social

CURIER LEGISLATIV

ºcoala internaþionalã 13

mai 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

Se spune cã de cele mai multe ori,adevãrul nu înseamnã nimic dacã nue demonstrat ºtiinþific. Adicã, siste-matic ºi cu metodã. Sã luãm un exem-plu concret: ºtim cu toþii, care din ex-perienþã, care din auzite, cã profesiade cadru didactic este una preponde-rent femininã. Ei bine, un studiu pu-blicat de Eurydice la sfârºitul anuluitrecut vine ºi demonstreazã/consfin-þeºte acest lucru: în Europa, profesiade cadru didactic este deþinutã de fe-mei, aproape în exclusivitate, în spe-cial în ciclurile inferioare de învã-þãmânt. ªi totuºi, non multa sed mul-tum, cum ar spune latinii, pentru cã -iar aici ne întâlnim cu un paradox pecare unii îl vor anticipa! - funcþiile deconducere din învãþãmânt sunt ocu-pate în mare mãsurã de bãrbaþi. Maimult, afirmã autorii studiului, politi-cile privind educaþia cadrelor didac-tice nu au în vedere în mod specificperspectiva diferenþelor de gen înformarea iniþialã, iar aceasta nu esteprevãzutã nici ca o componentã a ac-tivitãþilor de dezvoltare profesionalãcontinuã a profesorilor sau directori-lor de instituþii ºcolare. Prin urmare,activitãþile de formare în domeniulproblematicii de gen depind în maremãsurã de iniþiative individuale ºi defurnizorii individuali de activitãþi deformare.

Întrerupem, aºadar, pentru douãnumere, ciclul de materiale dedicat,din dorinþa de a consacra spaþiu ºiatenþie documentului amintit maisus (Diferenþele de gen ºi efectele lorasupra rezultatelor ºcolare: Un stu-diu privind mãsurile întreprinse pâ-nã în prezent ºi situaþia actualã înEuropa), deoarece concluziile pre-zentate sunt deopotrivã incitante ºispectaculoase. În articolul de faþã nevom concentra asupra problematiciide gen din perspectiva cadrelor di-dactice, urmând ca în articolul urmã-tor sã insistãm asupra influenþei pecare genul, adicã atributele ºi oportu-nitãþile economice, sociale, politice ºiculturale, asociate cu starea de a fibãrbat sau femeie, le are asupra re-zultatelor ºcolare ale elevilor. Studiulare ca termen de referinþã anul ºcolar2008/2009 ºi prelucreazã datele sta-tistice furnizate de statele membreale reþelei Eurydice, cu excepþia Co-munitãþii germanofone din Belgia,Bulgaria ºi Turcia.

Feminizarea profesiei de cadru didactic

Femeile reprezintã marea majo-ritate a cadrelor didactice din învãþã-mântul primar ºi secundar inferior.Cu toate acestea, ponderea lor vari-azã în funcþie de ciclul de învãþã-mânt: cu cât elevii sunt mai mici, cuatât este mai mare numãrul de cadredidactice de sex feminin care seocupã de ei. În toate þãrile europene,excepþie fãcând Turcia, femeile re-prezintã majoritatea cadrelor didac-tice la nivelul învãþãmântului primar(ISCED 1) cu ponderi variind între65% (Grecia) ºi 98% (Slovenia). ÎnRepublica Cehã, Italia, Ungaria, Le-

tonia, Lituania ºi Slovenia existãfoarte puþini bãrbaþi care predau laacest nivel: aproximativ 5% sau maipuþin. La nivelul ISCED 2, statisticvorbind, profesia de cadru didacticeste încã în mare mãsurã una femi-ninã, dar numãrul bãrbaþilor carepredau la acest nivel este sensibil maimare decât cel al cadrelor didacticede sex masculin din învãþãmântulprimar. La acest nivel, pondereacadrelor didactice de sex femininvariazã între 52% (Liechtenstein) ºi86% (Letonia). Cu toate acestea,gradul de reprezentativitate a feme-ilor se reduce drastic pe mãsurã cecreºte nivelul educaþional. Ipoteza severificã, în special, în învãþãmântulsecundar superior (ISCED 3) dinRepublica Cehã, Germania, Grecia,Lituania, Austria, Finlanda, Suedia,Liechtenstein ºi Norvegia. Aici, nu-mãrul cadrelor didactice de sex femi-nin înregistreazã o reducere specta-culoasã între nivelurile ISCED 2 ºi 3.În ansamblu, la nivelul ISCED 3existã o situaþie relativ echilibratã în-tre femei ºi bãrbaþi. În 11 þãri din

eºantionul total de 31, pondereacadrelor didactice de sex femininvariazã între 45% ºi 56%, ceea ce con-trasteazã flagrant cu numãrul cadre-lor didactice de sex feminin dinnivelurile superioare de învãþãmânt(ISCED 5 ºi 6). În jumãtate dintre þã-rile participante la sondaj, cadreledidactice de sex feminin reprezintãmai puþin de 40% din numãrul totalal cadrelor didactice de la aceste ni-veluri. Deºi existã state (Franþa, Po-lonia, Slovacia, Suedia, Marea Bri-tanie ºi Islanda) unde, în ciclul pri-mar, peste 70% din directorii de ºcolisunt femei, acest procent scade foarteabrupt la nivelul învãþãmântuluisecundar, cu diferenþe marcante în-deosebi în ceea ce priveºte Franþa,Austria, Slovacia, Suedia ºi Islanda.În Austria, de exemplu, la nivelulînvãþãmântului secundar (inferior ºisuperior), mai puþin de 30% din di-rectorii de ºcoli sunt femei, iar în alteþãri procentajul se situeazã de aseme-nea sub 55%, pentru ºcolile din învã-þãmântul secundar superior.

„Paboys wanted“! Fãrã „l“.

În timp ce majoritatea þãrilor ra-porteazã o feminizare a profesiei decadru didactic, în special la nivelulînvãþãmântului preºcolar ºi primar,doar un numãr redus de þãri men-

þioneazã în mod specific faptul cãacest aspect constituie o preocuparela nivel politic (Belgia - Comunitateafrancezã), Germania, Danemarca, Li-tuania, Finlanda ºi Marea Britanie(Scoþia). Preocupãrile se referã lalipsa unor modele masculine pentrucopii, ca ºi la riscul potenþial alpenuriei de cadre didactice. Cu toateacestea, doar un numãr redus de þãriºi-au dezvoltat iniþiative concrete cuscopul de a atrage mai mulþi bãrbaþicãtre profesia de cadru didactic. ÎnIrlanda ºi Olanda au fost lansatecampanii specifice menite sã previnãatât atragerea bãrbaþilor spre aceastãprofesie, cât ºi abandonul acesteiprofesii de cãtre bãrbaþi. În Irlanda,urmare a declinului continuu ºi sem-nificativ al numãrului de bãrbaþi careopteazã pentru o carierã didacticã, înspecial la nivelul învãþãmântului pri-mar, s-a înfiinþat o comisie ministeri-alã care sã dezvolte o strategie decombatere a fenomenului. Raportulfinal al Comitetului a recomandatorganizarea unei campanii de pro-movare - MATE (Men as Teachers

and Educators - Bãrbaþii, profesori ºieducatori), lansatã în ianuarie 2006.Ea urmãreºte sã sublinieze o largãvarietate de abilitãþi ºi competenþe pecare le foloseºte un cadru didactic dinînvãþãmântul primar. În plus, pro-moveazã ºi recompensele pe care lepoate oferi alegerea profesiei decadru didactic: valoarea pentru soci-etate, echilibrul muncã/viaþã person-alã, satisfacþia unei cariere, diversita-tea competenþelor, dezvoltarea pro-fesionalã, respectiv condiþiile de an-gajare ºi securitatea muncii. ÎnOlanda, în ultimii ani, au fost lansatemai multe iniþiative cu scopul de astimula accesul bãrbaþilor la „pabo“(Pedagogische Academie Basison-derwijs - colegii care pregãtesc cadredidactice pentru învãþãmântul pri-mar) în care s-au implicat atât guver-nul, cât ºi ONG-urile care activeazã îndomeniul educaþiei. A fost elaborat ºiun studiu privind participarea, res-pectiv abandonul de cãtre studenþiide sex masculin a structurilor pabo(Paboys wanted, un joc de cuvinte încare s-au combinat cuvintele „pabo“ºi „boys“), care a scos la ivealã faptulcã mulþi studenþi de sex masculin îºiîntrerup prematur studiile la pabo.De exemplu, în 2005, 44,6% dintreaceºtia au abandonat ºcoala dupãprimul an de studii, în comparaþie cuprocentul de 28,2% reprezentat de

studenþii de sex feminin. Prinurmare, Centrul de Expertizã cuprivire la personalul didactic, înfiin-þat de angajaþii ºi angajatorii din do-meniu, a susþinut programe pilot înaceste colegii, programe care au avutca obiectiv prevenirea abandonuluiatât în perioada de formare, cât ºi înperioada ulterioarã. Acestea s-auconcentrat pe dezvoltarea activitã-þilor menite sã instituie o culturã aschimbãrii în domeniul formãrii pro-fesionale ºi au inclus: crearea unuimediu primitor, atât pentru bãrbaþi,cât ºi pentru femei, dezvoltarea unuisistem de consiliere pentru studenþii(începãtori) de sex masculin, cu pro-grame la care participã constantcadre didactice de sex masculin ºielevii din „pabo“, programe de coach-ing ºi de practici de formare pentrustudenþii de sex masculin care sã seplieze mai bine pe dorinþele ºi pe ne-voile lor. În afarã de cele douã þãrimenþionate ºi de campaniile specificederulate aici, mai sunt ºi alte câtevaþãri în care s-au lansat diverse cam-panii pentru atragerea bãrbaþilor cã-tre o carierã didacticã.

Suedia, punctul pe „i“

Agenþia Naþionalã suedezã pen-tru învãþãmânt superior a primit, în2008, sarcina de a analiza influenþadiferenþelor de gen asupra alegeriidisciplinelor de studiu, în corelaþie cudiversele specializãri existente înprogramele educaþionale pentru ca-dre didactice ºi sã identifice rãspun-suri pentru urmãtoarele întrebãri: dece existã un numãr mai mare de per-soane de sex masculin decât de sexfeminin care se confruntã cu abando-nul ºcolar, raportat la întregul dome-niu de educaþie a cadrelor didactice?,ce instituþii de învãþãmânt superiorau implementat strategii cu scopulcreºterii numãrului de bãrbaþi careparticipã la programe de învãþãmântpentru cadrele didactice ºi care din-tre aceste strategii a avut rezultate desucces?, care este ponderea bãrbaþi-lor care aleg sã lucreze în învãþãmântdupã terminarea studiilor ºi caresunt factorii care afecteazã decizia fe-meilor ºi a bãrbaþilor de a devenicadre didactice? Agenþia ºi-a prezen-tat raportul final în faþa guvernului,în martie 2009. Au fost identificatetrei cauze principale ale abandonuluiprofesiei de cadru didactic de cãtrebãrbaþi. „În primul rând, bãrbaþii carecare opteazã pentru aceastã carierãpot sã aibã mai puþinã încredere cuprivire la opþiunile profesionale pecare le au, din moment ce ºi-au ales omeserie care nu este consideratã tipicmasculinã. De aceea, din exterior, potprimi semnale din care rezultã cã op-þiunea lor este contestatã sau pusãsub semnul întrebãrii. În al doilea rând,bãrbaþii care lucreazã în învãþãmânttrebuie sã facã faþã unei culturi tradi-þional feminine la care trebuie fie sãse adapteze, fie sã se revolte împotri-va ei, fiecare dintre cele douã varian-te prezentând un grad de dificultate

specific. În cel de-al treilea rând, bãr-baþii din învãþãmânt duc de multe orilipsa unor modele masculine de ur-mat. Acþiunile întreprinse în cadrulunor programe de educaþie a cadrelordidactice cu scopul de a-i susþine pestudenþii de sex masculin includ pro-iecte de mentorat, reþele ºi consilierepentru studenþii de sex masculin, peparcursul perioadei de practicã didac-ticã“. În ceea ce priveºte mãsurile luateîn cadrul universitãþilor ºi colegiiloruniversitare pentru a atrage maimulþi bãrbaþi cãtre profesia de cadrudidactic, raportul menþioneazã cãunele iniþiative s-au concentrat pe re-crutarea persoanelor de sex masculin,în timp ce altele au preferat sã acþione-ze în sensul pãstrãrii stagiarilor de sexmasculin în programele de învãþãmânt.

Bãrbaþi în învãþãmânt,femei în management

Alãturi de atragerea bãrbaþilorcãtre profesia de cadru didactic, creº-terea participãrii ºi a numãrului de fe-mei care ocupã poziþii de conducereîn ºcoli, managementul ºcolar poate fiprivit, de asemenea, ca un domeniucãtre care se îndreaptã preocupãrile ºieforturile mai multor þãri. În Olanda,obiectivul programului Meer vrou-wen în het management (Mai multefemei în management) este de aatrage cât mai multe femei în funcþiilede conducere din sectorul educaþio-nal. Este o parte a acordului stabilit în2006 între guvern, sindicate ºi orga-nizaþiile patronale ºi care se adreseazãunui numãr de nouã aspecte cheiereferitoare la personalul din instituþi-ile de învãþãmânt. În Irlanda, o iniþia-tivã specialã se adreseazã femeilor ca-re intenþioneazã sã ocupe posturi deconducere. Ministerul Educaþiei ºiªtiinþelor a finanþat un curs de for-mare continuã (Women into Educati-onal Management) destinat femeilorinteresate sã avanseze ºi sã ocupe po-ziþii de management în învãþãmânt.Cursul a fost introdus pornind de larecomandãrile unui studiu despre fe-meile din managementul educaþionalcomandat de minister în 1999. În pre-zent, existã o cerere continuã pentruacest program de formare, organizatde un centru educaþional naþional.Cursul a fost inclus într-un programinternaþional pentru femeile dinmanagementul educational(IPWEM)ºi se desfãºoarã cu ajutorul sprijinuluifinanciar primit din partea ComisieiEuropene (COMENIUS Action 3.1).Un proiect sub-regional desfãºurat cuparticiparea Liechtensteinului ºi aregiunilor învecinate are ca obiectivcreºterea numãrului femeilor caredeþin o poziþie de conducere în sec-torul public, în general. Obiective carevizeazã creºterea gradului de repre-zentativitate a femeilor în cadrul orga-nismelor decizionale sau atingereaunui echilibru de gen în managementuleducaþional fac parte din strategiilenaþionale din Cipru ºi România, care nuau fost încã implementate. (va urma)

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Decalaje ºi paradoxuri de genîn învãþãmântul european

analizã14

www.scoalaromaneasca. ro

wwwªCOALA

româneascq.ro

În vederea admiterii în anul uni-versitar 2011–2012, oferta de locurieste extrem de bogatã. Astfel, pentrucei aproximativ 200.000 de elevi, ca-re încheie în varã liceul, sunt disponi-bile peste 180.000 de locuri. Dintreacestea, 62.850 de locuri sunt sub-venþionate de la bugetul de stat (in-clusiv pentru învãþãmântul militar),cu 200 mai multe faþã de admitereadin 2010, deci tânãrul candidat tre-buie doar sã ia examenul de admitereºi apoi sã se poatã susþine la facultatepentru a urma ºi absolvi studiile uni-versitare la specializarea aleasã. Laacestea se adaugã un numãr la fel demare de locuri cu taxã la universitã-þile de stat, plus cele oferite de uni-versitãþile private, care vin, de ase-menea, cu o ofertã extrem de gene-roasã nu doar din punctul de vedereal specializãrilor, ci ºi al locurilor.Practic, tinerilor care îºi doresc sã îºicontinue studiile liceale cu cele uni-versitare nu le rãmâne decât sã pro-moveze Bacalaureatul, sã îºi aleagãfacultatea care considerã cã li se po-triveºte cel mai bine ºi sã treacã deadmitere, deci sã fie admiºi.

Cum alegem facultateaChiar dacã unii tineri, îndeosebi

cei care s-au decis deja cãtre o facul-tate de medicinã sau arhitecturã, deexemplu, ºi se pregãtesc serios pen-tru examenul de admitere, alþi liceeniîncã mai oscileazã ºi nu sunt încãchiar atât de hotãrâþi. Ei, bine, înain-te de a se hotãrî asupra unei facultãþisau alteia, viitorii absolvenþi de liceutrebuie sã þinã seama de mai multecriterii care pot conta în alegereapotrivitã. Nu vorbim doar de aptitu-dini, care sunt cu adevãrat foarte im-portante, ci ºi de viitorul profesiei pepiaþa muncii, domeniul de dezvoltarea carierei etc. În general, atunci cândsunt întrebaþi, profesorii ºi consilieriile recomandã liceenilor sã urmezespecializarea în funcþie de abilitãþilepe care le au. Mai scurt spus, în func-þie de talent, care va conta foarte multîn viitoarea profesie, în domeniul alesviitorul absolvent având mai multeºanse de reuºitã pentru cã va profesacu pasiune. Un alt criteriu de careunii liceeni þin seama atunci când seorienteazã cãtre o anumitã facultateîl constituie ºi tradiþia din familie,adicã exemplul pãrinþilor ºi rudelorsau al unor prieteni apropiaþi. Estedeja cunoscut ºi valabil faptul cã untânãr care provine dintr–o familie demedici, avocaþi sau notari, va alegeaproape 100 % sã urmeze respec-

tivele profesii. Ceea ce este perfect deînþeles, acei tineri având un sprijinsuplimentar din partea pãrinþilor,plus cã pot continua munca acestora,mai ales dacã vorbim de cabinete deavocaturã, notariate, medicale etc.,deja formate de cãtre pãrinþi.Concret, accesul în profesia în cauzãva fi mai lesne decât dacã, de exem-plu, un tânãr dintr–o familie demedici ar decide sã urmeze electro-nica, artele sau ºtiinþele exacte, do-menii aproape virgine pentru familiasa. De altfel, din totalul studenþilor lamedicinã, de exemplu, 50 % provindin familii de medici. Nu în ultimulrând, câºtigul material este un alt cri-teriu foarte important, criteriu decare tinerii þin seama, ceea ce este fi-resc ºi nu trebuie blamat. Dar, sã nualegem o profesie care cere anumiteabilitãþi, aºa numita chemare, doarde dragul banilor pentru cã la unmoment dat nu va fi mulþumit nicitânãrul în sine, care va profesa dinobligaþie, fãrã pasiune, ºi nici cei carevor intra în contact profesional cu el.

Criterii de admitereªi la admiterea din acest an, la

majoritatea facultãþilor, selecþia can-didaþilor se face pe bazã de dosar,deci a mediei obþinute la Bacalaureat.Evident cã sunt ºi excepþii, la facul-tãþile care continuã sã fie foarte cãu-tate sau conducerea a considerat cãdoreºte o selecþie mai riguroasã acandidaþilor, examenul de admitereva consta ºi în susþinerea unor probescrise gen test grilã din diverse disci-pline sau de aptitudini, cum estecazul facultãþilor de medicinã ºi far-macie, cu profil juridic, economic, co-municare, limbi ºi literaturi strãine,artistic, sportive etc. În general, fa-cultãþile care continuã sã susþinã ad-mitere doar în baza mediei de la Ba-calaureat, sunt cele care nu suntfoarte cãutate sau concurenþa nu esteextrem de mare.

Cu gândul la BruxellesOdatã cu admiterea þãrii noastre

în Uniunea Europeanã, specializareaLimbi Moderne Aplicate a Universi-tãþii Bucureºti este tot mai curtatã, înultimii ani concurenþa fiind de-adreptul acerbã, anume 118 candidaþipe un loc anul trecut ºi 82 în 2009.Fiecare tânãr care îºi încearcã ºanselela aceastã specializare viseazã ca dupãabsolvire sã prindã un post de tra-ducãtor la Bruxelles ºi sã obþinã unsalariu lunar de câteva mii de euro. ªispecializarea Studii Americane a

aliniat la start, anul trecut, 29,6 can-didaþi/loc. Alte specializãri din cadrulFacultãþii de Limbi ºi Literaturi Strã-ine a Universitãþii Bucureºti, la care s-auînregistrat peste 10 de candidaþi pe unloc au fost Limba portughezã (25,9),Limba italianã (24,5), Limba japone-zã (12,6) ºi Limba rusã (10,7). Tot maicãutatã în ultimii ani a fost ºi

Facultatea de Administraþie ºi Afaceria Universitãþii Bucureºti unde laadmitere s-au înregistrat peste 15candidaþi pe un loc. De asemenea,Facultatea de Geografie a aceleiaºiuniversitãþi este râvnitã de tineriiabsolvenþi de liceu, la admiterea deanul trecut fiind înscriºi ºi 18 candi-daþi pe un loc, cele mai cãutate spe-

cializãri fiind Hidrologia, Planificareateritorialã, Cartografia sau Turismul.

Medicina prinde tot maimult teren

Deficitul de medici care se mani-festã tot mai pregnant pe plan globalîn ultimii ani ºi mai ales perspectivade a prinde un post de doctor în Ma-

62.850 de locuri subvenþionate pentruadmiterea la studii de licenþã

62.850 de locuri subvenþionate pentruadmiterea la studii de licenþã

analizã 15

mai 201 1

wwwªCOALA

româneascq.ro

rea Britanie, Franþa sau vreo altã þarãeuropeanã, deci posturi plãtite cu miide euro pe lunã ºi unde statutul demedic este cu adevãrat respectat i-afãcut pe mulþi tineri sã înceapã sã segândeascã tot mai mult la a urmastudiile universitare în domeniul me-dical. Aceastã tendinþã se manifestãde vreo 3-4 ani, astfel încât concuren-þa a ajuns sã se dubleze sau chiar ºimai mult în cazul unor specializãri.De exemplu, anul trecut, la admi-terea la specializarea Tehnicã Den-tarã a Facultãþii de Medicinã Dentarãdin cadrul Universitãþii de Medicinãºi Farmacie „Victor Babeº“ din Timi-ºoara s-au înregistrat 14 candidaþi/loc. ªi la alte specializãri din cadrulUMF „Victor Babeº” din Timiºoaraconcurenþa a fost de mai mulþi candi-daþi pe un loc, precum 8,71 candi-daþi/loc la Asistenþã Medicalã, 6,8 can-didaþi/loc la Nutriþie ºi Dieteticã, 5,75candidaþi/loc la Balneofiziokineto-terapie ºi recuperare, 3,4 candidaþi/loc la Laborator Clinic, 6,6 candi-daþi/loc la Farmacie etc.

Dreptul ºi ºtiinþele economice, încã preferate

Deºi nu mai au succesul pe carel-au cunoscut în ultimii 10-15 ani, spe-cializãrile juridice continuã sã atragãcandidaþi ºi concurenþa sã fie încã ri-dicatã. Astfel, la admiterea de anultrecut, cea mai cãutatã facultate dinBraºov a fost cea de Drept, unde con-curenþa a fost de 10 candidaþi/loc. ªila alte centre universitare ºtiinþelejuridice continuã sã strângã mulþiconcurenþi, iar admiterea se face totpe bazã de examen. ªi unele speciali-zãri economice încã au o poziþie de in-vidiat din punctul de vedere alnumãrului de candidaþi. De exemplu,la admiterea de anul trecut de la Aca-demia de Studii Economice din Bucu-reºti numãrul mediu de candidaþi peun loc a fost de 2,17, cele mai râvnitefiind Cibernetica, Marketing, RelaþiiEconomice Internaþionale. – 4 candi-daþi/loc, Finanþe, Asigurãri, Bãnci ºiBurse de Valori – 3,3 candidaþi/loc.Cu toate acestea, tinerii nu se maiînghesuie cu aceeaºi ardoare ca acum10 ani spre facultãþile economice. Dealtfel, nu este nimic anormal, cerereade pe piaþa forþei de muncã nemaifi-ind la fel de atractivã, plus cã nicieconomia României nu mai „duduie”ca acum câþiva ani, ca sã folosim expre-sia preferatã de destui politicieni.

Teologia face pasulînapoi

Chiar dacã Facultatea de Teolo-gie a cunoscut, la rândul sãu, oanume înflorire, în ultimii doi aniconcurenþa este tot mai slabã, anultrecut la aceste facultãþi de profillocurile nefiind ocupate în totalitate,concurenþa fiind de sub un candi-dat/loc. De altfel nu este de mirare,având în vedere cã posturile de preoþisunt în legãturã directã cu numãrulde biserici existente, iar construcþiaacestora nu mai are acelaºi avânt cadupã anii de dupã Revoluþie, cândacest capitol a cunoscut o adevãratãînflorire, fiind ridicate foarte multelãcaºuri de cult dupã prigoana cunos-cutã în perioada comunistã. Nici pos-turile de profesor de religie nu maisunt atât de numeroase, locurile fiinddeja ocupate de actualele cadre di-dactice care predau disciplina Reli-gie. Cu toate acestea, pasul înapoi arputea fi considerat însã un succes,

cãtre facultãþile de Teologie îndrep-tându-se acum, poate, doar tineriicare simt cu adevãrat chemarea cãtreDumnezeu, deci nu ºi dintre cei careau vãzut în preoþie doar o sursã devenituri considerabile ºi sigure.

Vânt la pupã pentruMarinã

O altã specializare care cunoaºteo înviorare categoricã este cea de Ma-rinã. ªi nu pentru cã, România ar maiavea cumva flotã, ci pentru cã, la nivelinternaþional, încã sunt cãutaþi navi-gatorii, transportul maritim fiind, încontinuare, cel mai ieftin ºi, în con-secinþã, cel mai folosit la transportulde mãrfuri. Evident, transportului demãrfuri i se adaugã ºi cel de per-soane, în ultimii ani croazierele fiindtot mai râvnite de cãtre turiºti. Anultrecut, admiterea la UniversitateaMaritimã din Constanþa, specializa-rea Navigaþie ºi Transport Maritim ºiFluvial, a aliniat la start ºapte con-curenþi pentru un loc. ªi la celebraAcademie Navalã „Mircea cel Bã-trân” din Constanþa, unde înscrierilesunt deja în desfãºurare pentru profi-lul militar care necesitã probe supli-mentare faþã de marina comercialã,numãrul candidaþilor fiind în creºte-re. Anul trecut, de exemplu, la pro-filul militar au fost aproape patrucandidaþi pe un loc.

Agricultura recupereazãdin terenul pierdut

Un alt profil cãtre care destuitineri îºi îndreaptã de câþiva aniprivirea este cel agricol. Chiar dacãpaºii din agricultura româneascãsunt încã timizi, chit cã acest dome-niu este declarat de cãtre guvernanþio prioritate ºi mai toþi miniºtrii cares-au perindat pe la Agriculturã seplâng cã prea mult teren agricol este

necultivat, unii tineri întrevãd un oa-recare viitor pentru acest domeniu.Unii au în vedere sã devinã ei înºiºifermieri ºi peste câþiva ani sã-ºi înfi-inþeze ei înºiºi o exploataþie agricolãsau sã o preia ºi sã o conducã aºa cum

trebuie pe cea pe care au pus-o pepicioare pãrinþii lor. Un lucru estesigur însã, facultãþile de agriculturãîncep sã se mai învioreze ºi pragul lorsã le fie trecut de tot mai mulþi candi-daþi. Anul trecut, de exemplu, laFacultatea de Agriculturã din Cluj-Napoca au fost chiar ºi peste opt can-didaþi pe un loc, aceastã concurenþãfiind înregistratã la specializareaControlul ºi expertiza produselor ali-mentare. Dar ºi alte specializãri auînregistrat candidaþi peste numãrulde locuri bugetare scoase la concurs,precum Peisagistica, Zootehnia, Hor-ticultura etc., fãrã a îi uita însã ºi petinerii care doresc sã devinã mediciveterinari.

Ingineria rãmâne constantã, Fizica ºi Chimia aproape uitate

Ingineria, fãrã sã facã salturispectaculoase, îºi pãstreazã tendinþaconstantã din ultimii ani. Astfel,tinerii care doresc sã urmeze o cari-erã inginereascã mizeazã în conti-nuare pe specializãrile Electronicã ºiTelecomunicaþii, Automaticã ºi Cal-culatoare, Transporturi sau Ener-geticã, care sunt cele mai cãutate ºiunde concurenþa este de peste doicandidaþi/loc, la unele specializãriajungând ºi la trei, patru.

ªi pentru cã am vorbit de facultã-þile care continuã sã aibã marecãutare, nu trebuie sã le uitãm nici pecele cãtre care tinerii nu se înghesuieabsolut deloc. Cele mai clare exempleîn acest sens sunt fizica ºi chimia, fa-cultãþi care nu reuºesc sã îºi ocupelocurile bugetare nici dupã sesiunea adoua a admiterii. Explicaþiile suntfoarte simple ºi de necontestat –ofertele de locuri de muncã în acestedomenii sunt foarte puþine ºi rare –institutele de cercetare în fizicã ºi

chimie stau aproape sã-ºi dea duhuldupã disponibilizãrile masive decercetãtori ºi politica „genialã” aguvernanþilor care nu dau nici douãparale pe ceea ce se numeºte cerc-etare româneascã, iar specialiºtii

chimiºti nu prea mai au combinate încare sã lucreze, industria de profilfiind pusã pe butuci aproape com-plet. Apoi, nu trebuie uitat nici faptulcã facultãþile respective nu sunt delocprintre cele mai uºoare, deci nici

tinerii nu au de ce sã se înghesuie laaceste facultãþi. Se ºi învaþã foartemult, iar salariul obþinut dupã ter-minarea unei astfel de facultãþi estefoarte mic, deci perspective de viitorpentru absolvenþi aproape zero.

39.100 de locuri pentrustudii de masterat ºi doctorat

Prin aceeaºi Hotãrâre de Guvernnr. 414/2011 s-a aprobat cifra deºcolarizare ºi pentru studiile de mas-terat ºi doctorat pentru anul univer-sitar 2011-2012. Pentru tinerii careterminã facultatea în varã ºi vor sãurmeze ºi un masterat s-au aprobat35.600 de locuri subvenþionate de labuget, în acestea intrând ºi cele pen-tru învãþãmântul militar (MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, Ministe-rul Apãrãrii Naþionale ºi ServiciulRomân de Informaþii). Pentru stu-diile de doctorat, în anul universitar2011-2012 sunt alocate 3.500 delocuri, în aceastã cifrã de ºcolarizarefiind incluse ºi unitãþile de învãþã-mânt militar.

Din varã, admiterea la facultateare aprobat locuri subvenþionate dela bugetul de stat ºi pentru tinerii deorigine românã din Republica Mol-dova, þãri învecinate ºi diasporã. Ci-fra de ºcolarizare aprobatã pentruaceastã categorie în învãþãmântulsuperior este distribuitã astfel: �studii universitare de licenþã, anul I –1.650 de locuri, dintre care 1.350 delocuri fãrã plata taxelor ºcolare, plusbursã de studii ºi 300 de locuri fãrãplata taxelor de ºcolarizare, dar fãrãbursã de studii; � studii universitarede masterat – 530 de locuri (inclusivpentru învãþãmântul militar, dintrecare 300 de locuri fãrã plata taxelorde ºcolarizare, dar cu bursã de studiiºi 230 de locuri fãrã plata taxelor deºcolarizare, dar fãrã bursã de studii;� studii universitare de doctorat – 70de locuri, dintre care 50 fãrã platataxelor de ºcolarizare, dar cu bursã

de studii ºi 20 fãrã plata taxelor deºcolarizare, dar fãrã bursã de studii.

Pentru cetãþenii strãini, conformdocumentelor bilaterale de coope-rare internaþionalã ºi a unor oferteunilaterale ale statului român, în

anul universitar 2011-2012 s-auaprobat 264 de locuri, pentru studiide licenþã (anul I), dintre care 214fãrã plata taxelor de ºcolarizare, darcu bursã de studii ºi 50 fãrã plata tax-elor de ºcolarizare, dar fãrã bursã destudii. Pentru masterat s-au aprobat98 de locuri (88 fãrã plata taxelor deºcolariizare, dar cu bursã de studii ºi10 fãrã plata taxelor de ºcolarizaredar fãrã bursã de studii), în timp cepentru doctorat s-au alocat 109 locuri(89 fãrã plata taxelor de ºcolarizaredar cu bursã de studii ºi 20 fãrã platataxelor de ºcolarizare, dar fãrã bursãde studii).

4.000 de locuri pentrurezidenþiat

Nu au fost uitaþi nici absolvenþiide medicinã, care în vederea exa-menului de rezidenþiat din acest anau la dispoziþie 4.000 de locuri. Aºacum tinerii au preferinþe în vedereaalegerii viitoarei facultãþi, nu facexcepþie nici absolvenþii facultãþilorde medicinã. Astfel, la Examenul deRezidenþiat de anul trecut, concu-renþa cea mai mare s-a înregistrat laCardiologie la centrele din Bucureºti,Cluj-Napoca ºi Iaºi, Pediatrie înBucureºti, Obstreticã-Ginecologie înBucureºti ºi Iaºi, ºi Oftalmologie înBucureºti. Examenul de Rezidenþiatdin acest an se va desfãºura în datade 20 noiembrie, descentralizat, lanivelul centrelor universitare cu uni-versitãþi de medicinã ºi farmacie,anume în Bucureºti, Iaºi, Cluj-Napo-ca, Târgu Mureº, Craiova ºi Timi-ºoara. Cele 4.000 de locuri aprobatevor fi stabilite pe centre universitare,în funcþie de capacitãþile de pregãtireale acestora, de cãtre ministerul Sã-nãtãþii ºi Asociaþia Universitãþilor deMedicinã ºi Farmacie din România.Rezidenþiatul va avea loc în aceeaºi ziºi la aceeaºi orã, pe bazã de bibliogra-fie ºi tematicã unicã.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sã obþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoala româneascã“. Materialele publicate se puncteazã în cadrul portofoliului personal!

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

VVIICCEEPPRREEªªEEDDIINNÞÞII::

Maria Zvarici - Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Vasile Pistriþu - Departament Învãþãmânt Gimnazial

Simina Croitoru - Departament Învãþãmânt Liceal

Florin Dobrescu - Departament Învãþãmânt Tehnic ºi de Transporturi

Stela Ciocea - Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Marian Uþã - Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

Maria Popa - Departament Leadership ºi Management Sindical

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!