universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ … · conţin 50 % din niacină şi 35 % din...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. LUCIAN IUONAŞ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND INFLUENŢA FACTORILOR BIOLOGICI ŞI TEHNOLOGIEI DE FABRICAŢIE ASUPRA CALITAŢII

PRODUSELOR ZAHAROASE DIN BOABELE DE CEREALE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF. DR. ING. ALEXANDRU SALONTAI

CLUJ - NAPOCA

2010

1

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://biochim.usamvcluj.ro/simpozion/sigla.JPG&imgrefurl=http://biochim.usamvcluj.ro/simpozion/index.html&usg=__QzhxfG66_P2K3EurKG_ucQgutko=&h=267&w=268&sz=18&hl=ro&start=5&um=1&tbnid=XkMKFK7DMSLKtM:&tbnh=113&tbnw=113&prev=/images%3Fq%3DSIGLA%2BUSAMV%2BCLUJ%26hl%3Dro%26sa%3DN%26um%3D1�

CUPRINS

INTRODUCERE……………......……………………………..…...............4

CAPITOLUL I. BOABELE DE CEREALE, SURSĂ PRINCIPALĂ DE

MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA PRODUSELOR

ZAHAROASE...............................................................................................5

1.1. BOBELE DE CEREALE, SURSĂ DE SUBSTANŢE ORGANICE....6

1.2. BOABELE DE CEREALE SURSĂ DE SUBSTANŢE MINERALE..6

CAPITOLUL II. CUNOŞTINŢE ACTUALE PRIVIND FABRICAREA

FULGILOR DE CEREALE ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA

ALIMENTARĂ ............................................................................................7

2.1. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ PE PLAN MONDIAL………………………7


INDUSTRIA ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA………..................................7

2.3. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII ......................................8

CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODICA

EXPERIMENTALĂ....................................................................................8

3.1. MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ......8

3.2. ADITIVI UTILIZAŢI ÎN FABRICAREA FULGILOR ŞI

BATOANELOR DE CEREALE ..................................................................-

3.3. UILAJE FOLOSITE ŞI FLUXUL TEHNOLOGIC...............................11

CAPITOLUL IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII.......................................14

4.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PENTRU OBŢINEREA

FULGILOR DE GRÂU..................................................................................14


FULGILOR DE PORUMB ............................................................................25

2


BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB..............36

CAPITOLUL V. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE

FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU

ŞI DE PORUMB.........................................................................................39

5.1. EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE FABRICAŢIE A

BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU..........................39


BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE PORUMB………. .......41

CAPITOLUL VI. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI...43

6.1. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE GRÂU ŞI DE

PORUMB…………………………………………………………….....43

6.2. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA BATOANELOR CU ADAOS

DE FULGI DE GRÂU ŞI PORUMB……......………………….............44

6.3. RECOMANDĂRI………………………………...……….…...…………..44

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

3

INTRODUCERE

Extrudarea în industria alimentară reprezintă un proces de plastifiere sub

presiune a unor materii prime şi presarea lor printr-o duză. Pentru extrudare, se

pretează în primul rând materii prime de origine vegetală, cu precădere produse de

măciniş, precum grişul de grâu şi porumb, făinuri de grâu, orez şi secară.La

acestea se adaugă leguminoasele, cartofi, produse proteice (gluten de grâu, şroturi

de oleaginoase), singure sau în amestec cu alte materii prime sau cu aditivi (zahăr,

sare, condimente, emulgatori) pentru ameliorarea însuşirilor senzoriale.

( IOANCEA, L şi KATHERINE I., 1988).

În cercetările noastre ne-am propus studierea comparativă a influenţei

genotipului de cereale în corelare cu factorii tehnologici de fabricaţie asupra

calităţii extrudatelor, în scopul extinderii bazei de materii prime pentru fabricarea

fulgilor de grâu şi porumb şi valorificarea lor optimă în procesul de obţinere a

batoanelor.

Într-un volum de 183 pagini, teza de doctorat este structurată în şase

capitole care includ 138 tabele, 6 grafice şi 39 figuri grupate în două părţi

principale.

Partea generală, care tratează cunoştiinţele actuale, istoricul şi tehnologia

generală de fabricare a fulgilor de cereale , boabele de cereale sursă de materii

prime şi obiectivele cercetărilor proprii.( Cap.I.-II ).

Partea de cercetări proprii este structurată în patru capitole cuprinzând

materialul biologic, aditivii şi utilajele utilizate în fabricarea fulgilor şi batoanelor

de cereale, metoda experimentală (III), rezultate şi discuţii privind cercetările

proprii (IV), eficienţa economică a variantelor de fabricaţie a batoanelor cu adaos

de fulgii de grâu şi porumb (V) şi concluzii generale şi recomandări. (VI).

Orientarea şi conţinutul prezentei teze de doctorat a fost realizat sub

îndrumarea distinsului profesor Dr.Alexandru Salontai, căruia doresc să-i adresez

pe această cale cele mai sincere mulţumiri şi recunostinţa mea, pentru îndrumarea

4

stiinţifică facută cu înaltă competenţă profesională, pentru sprijinul permanent

acordat, sfaturile şi sugestiile acordate cu multă generozitate

Adresez pe aceasta cale mulţumiri conducerii Universitaţii de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară Cluj – Napoca şi ale Facultaţii de Agricultură

pentru sprijinul acordat în realizarea tezei de doctorat.

Deasemenea adresez mulţumiri conducerii S.C.D.A. Turda care cu

generozitate mi-a asigurat materialul biologic necesar experienţelor precum şi

conducerii S.C. Perffettti Van Melle România pentru sprijinul acordat la

efectuarea experienţelor şi înregistrarea datelor experimentale.Aduc mulţumiri

familie mele, pentru sprijinul permanent şi încurajările primite pe tot parcursul

realizarii acestei teze de doctorat.

CAPITOLUL I. BOABELE DE CEREALE, SURSĂ PRINCIPALĂ DE

MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA PRODUSELOR

ZAHAROASE

Într-o clasificare a principalelor grupe de alimente, după GONŢEA

I.(1970), cerealele şi derivatele lor fac parte din grupa VI-a reprezentînd sursa cea

mai importantă de energie datorită aportului mare în alimentaţie cu o valoare

calorică ridicată. Valoarea nutritivă a boabelor de cereale este determinată de

compoziţia chimică a acestora, care după BILTEANU, GH. şi colab.( 1991 )

include :57 – 75,1 % substanţe neazotoase, 7,7 – 24 % substanţe proteice, 1,5 – 4,1

% grăsimi, 1,9 – 4,85 % celuloză şi 0,5 – 2,78 % substanţe minerale.Raportul

dintre aceste componente chimice este apreciat ca fiind foarte echilibrat pentru o

nutriţie raţională omului, îndeosebi în cazul grâului şi porumbului, principalele

cereale consumate pe glob şi în ţara noastră.

5

1.1. BOBELE DE CEREALE, SURSĂ DE SUBSTANŢE ORGANICE

Deşi boabele de cereale au un conţinut relativ scăzut de proteine, ţinând

seama de faptul că ele sunt larg utilizate în alimentaţie, reprezintă cea mai

importantă sursă proteică a omenirii, ele furnizând aproximativ jumatate din

proteinele consumate de om. Proteinele alimentare, prin procesul de digestie,

eliberează aminoacizii care constituie sursa principală din care organismul se

alimentează. Proteinele intervin în creşterea celulară, în constituţia enzimelor,

controlează numeroase procese metabolice şi participă larg la formarea de

anticorpi.( SEGAL,B, şi colab.1982 ).

Substanţele neazotoase se găsesc în pondere mare în endospermul boabelor

de cereale şi sunt compuse din amidon, circa 90 %, zahăr 2-3,5 % şi dextrină 2,3

%.Substanţele grase în boabele de cereale se găsesc în proporţie de 1,5 – 6 % cu

pondere mai mare în embrion, care la porumb sunt în proporţie de 30 – 35 % iar la

grâu de numai 1,5 %. La porumb din conţinutul total de grăsimi, în embrion se află

83,2 % şi circa 15 % în endosperm.( SALONTAI, AL., MUNTEAN, L. 1982 ).

Cerealele conţin vitaminele: B1, B2, B6, E, D, şi PP. Embrionul, deşi este de

dimensiuni mici conţine 50 % din tiamină ( B1 ) , şi 30 % din niacină ( PP ).

(SEGAL, B şi colab.1982). Stratul aleuronic şi celelalte învelişuri exterioare

conţin 50 % din niacină şi 35 % din riboflavină ( B2 ). Endospermul care este

partea preponderentă a bobului conţine 1/3 sau chiar mai puţin din cantitatea de

vitamina B. În formă uscată boabele de cereale sunt lipsite de vitamina C; cu

excepţia porumbului galben, ele sunt lipsite şi de caroten.( provitamina A ).

( SEGAL, B si colab.1982 ).

1.2. BOABELE DE CEREALE SURSĂ DE SUBSTANŢE MINERALE

Boabele de cereale conţin între 1,4 – 3 % substanţe minerale ( K, P, Mg ),

concentrate în cea mai mare masură în învelişul boabelor, substanţe care se

îndepărtează prin prelucrarea ulterioară a cerealelor.

6

CAPITOLUL II. CUNOŞTINŢE ACTUALE PRIVIND

FABRICAREA FULGILOR DE CEREALE ŞI BATOANELOR ÎN

INDUSTRIA ALIMENTARĂ


INDUSTRIA ALIMENTARĂ PE PLAN MONDIAL

Industria fulgilor de cereale este reprezentată din firme care sunt angajate în

fabricarea şi vânzarea produselor alimentare preambalate făcute în principal din

cereale. Consumatorul nu trebuie să prepare produsul înainte de a-l folosi şi poate

fi consumat sub formă uscată sau prin adăugarea unor produse alimentare cum am

fi laptele, iaurtul. Printre avantajele fulgilor, din perspectiva consumatorului se

numără uşurinţa în folosirea lor pentru satisfacerea nevoilor de hrană. Consumarea

produsului are loc în principal la micul dejun, dar sunt de asemenea folosite şi ca

gustări.

Industria fulgilor de cereale are o cifră de afaceri de 4 miliarde $ şi este

compusă din câteva companii mari care domină piaţa. Condusă de Kellogg,

industria fulgilor include General Mills, General Foods, Quaker Oats, Ralston

Purina şi Nabisco.

2.2. ISTORICUL FABRICĂRII FULGILOR ŞI BATOANELOR ÎN INDUSTRIA

ALIMENTARĂ ÎN ROMÂNIA

În ţara noastră extrudarea este în fază de cercetare, cu excepţia producerii

de amidonuri modificate pentru foraje petroliere. Pentru industria alimentară la noi

în ţară s-au realizat extruderele SOTEX 135, conform documentaţiei elaborate de

catre ICPIAF Cluj-Napoca şi extruderul granulator tip 15X60 EG-1, produs de

CCSITMUIU-Bucureşti. ( IOANCEA, L şi KATHERINE I., 1988).

Înainte de anul 1989, în România existau doar două fabrici producatoare de

fulgi de cereale: Titan S.A. Bucureşti şi Dobrogea Constanţa. În Cluj, la fabrica

Feleacul, producţia de ,,pufarin”, cereale obţinute prin expandarea arpacaşului de

7

grâu şi porumb în tunuri de expandare şi drajate cu sirop de zahar erau singurele

produse de acest gen pe piaţa românească.

2.3. OBIECTIVELE CERCETĂRILOR PROPRII

În Romănia lipsesc cercetările ştiinţifice privind extrudarea cerealelor, fapt

pentru care s-au considerat oportune investigaţiile noastre, în acest sens cu

următoarele obiective:

• extinderea bazei de materii prime pentru extrudare;

• stabilirea influenţei genotipului de cereale asupra calitaţii extrudatelor

şi stabilirea factorilor tehnologici optimi;

• stabilirea influenţei duratei de depozitare asupra calitaţii extrudatelor

• valorificarea superioară a cerealelor extrudate sub formă de produse

zaharoase;

• posibilitaţi de diversificare a produselor zaharoase extrudate din

cereale.

CAPITOLUL III. MATERIALE UTILIZATE ŞI METODICA

EXPERIMENTALĂ

3.1.MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ Pentru realizarea obiectivelor propuse au fost luate în studiu boabele

aparţinătoare a două dintre principalele cereale, grâul Triticum aestivum ( L )

ssp.vulgare ( Vill ) respectiv soiurile Turda 95, Arieşan, Turda 2000 şi porumbul,

Zeea mays ( L ), respectiv genotipurile Turda Favorit, Turda 200, Turda Super

omologate şi create la S.C.D.A. Turda.

La efectuarea experimentărilor s-a utilizat un extruder cu două şnecuri de

tipul CLEXTRAL BC – 21, de capacitate 12,1 kg / oră, cu diametrul şnecului de

25 mm şi cu diametrul ajutajului matriţei de 3 mm. Au fost luate în studiu

următorii factori şi graduări:

8

Pentru obţinerea fulgilor de grâu:

Factorul A = genotipul ( soiul ) cu graduările:

a1 = Turda 95; a2 = Turda 2000; a3 = Arieşan;

Factorul B = umiditatea amestecului ( % ) cu graduările:

b1 = 21; b2 = 23; b3 = 25;

Factorul C = debitul de alimentare ( kg / oră ) cu graduările:

c1 = 3,5; c2 = 5,4; c3 = 7,2.

Pentru obtinerea fulgilor de porumb:

Factorul A = genotipul ( hibridul ) de porumb cu graduările:

a1 = Turda Favorit; a2 = Turda 200; a3 = Turda Super;

Factorul B = umiditatea amestecului ( % ) cu graduările:

b1 = 21; b2 = 23; b3 = 25;

Factorul C = debitul de alimentare ( kg / oră ) cu graduările:

c1 = 3,5; c2 = 5,4; c3 = 7,2.

Factorii B şi C sunt similari cu cei de la fulgii de grâu.

Din combinaţia factorilor şi a graduărilor, pentru fiecare specie a rezultat o

experienţă trifactorială de tipul 3 x 3 x 3, cu 27 variante, după cum urmează:

V1 = a1 b1 c1; V 10 = a2 b1 c1: V 19 = a3 b1 c1;

V2 = a1 b1 c2; V 11 = a2 b1 c2; V 20 = a3 b1 c2;

V3 = a1 b1 c3; V 12 = a2 b1 c3; V 21 = a3 b1 c3;

V4 = a1 b2 c1; V 13 = a2 b2 c1; V 22 = a3 b2 c1;

V5 = a1 b2 c2; V 14 = a2 b2 c2; V 23 = a3 b2 c2;

V6 = a1 b2 c3; V 15 = a2 b2 c3; V 24 = a3 b2 c3:

V7 = a1 b3 c1; V 16 = a2 b3 c1; V 25 = a3 b3 c1:

V8 = a1 b3 c2; V 17 = a2 b3 c2; V 26 = a3 b3 c2:

V9 = a1 b3 c3; V 18 = a2 b3 c3; V 27 = a3 b3 c3:

9

Pentru compararea rezultatelor experimentale s-a luat ca variantă martor

( standard ), media tuturor variantelor ( X ).(SĂULESCU N.,1959). Ca însuşiri

fizice s-au determinat indicele de expansiune şi densitatea în vrac, iar dintre cele

chimice, conţinutul în amidon şi proteină.Toate aceste însuşiri au fost determinate

în trei etape: la depozitare, la şase luni şi la 12 luni.

Indicele de expansiune a fost determinat conform metodei lui RAYAS -

DUARTE ( 1988 ), prin măsurarea diametrului a zece extrudate cu un şubler după

care s-a calculat media aritmetică şi s-a divizat cu diametrul ajutajului matriţei.

Masa volumetrică în g / l s-a determinat cu ajutorul unei balanţe hectolitrice

cu capacitate de 1 litru, conţinutul de proteine s-a efectuat dupa metoda Kjeldahl,

iar amidonul prin metoda Evers.

Pentru obţinerea batoanelor cu fulgi de grâu s-a utilizat soiul de grâu

Turda 95, iar pentru batoanele cu fulgi de porumb hibridul Turda Favorit, cu

conţinutul diferit de fulgi 5%, 6%, 7%, 8% şi 9% rezultând câte o experienţă

monofactorială Tabelele 3.1.şi 3. 2.

Tabelul 3.1.

Variante de produse luate în studiu la fabricarea batoanelor cu fulgi de grâu

Materii prime

Nr.

Crt

.

Variante

( % fulgi

de grâu )

U.M

.

Fondant

Acofect

Lapte

praf

degresat

Cacao

pudră

Lecitină

de soia

Aromă

de rom

Sorbat

de

potasiu

Sorbitol

Glazura

de cacao

1. 5 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

2. 6 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20 3. 7 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20 4. 8 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20 5. 9 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

10

Tabelul 3.2.

Variante de produse luate în studiu la fabricarea batoanelor cu fulgi de porumb

Materii prime

Nr.

Crt.

Variante

( % fulgi

de

porumb)

U.M

.

Fondant

Acofect

Lapte

praf

degresat

Cacao

pudră

Lecitină

de soia

Aromă

de rom

Sorbat

de

potasiu

Sorbitol

Glazura

de cacao

1. 5 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

2. 6 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

3. 7 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

4. 8 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

5. 9 % Kg 66 4,5 4,0 2,5 0,072 0,2 0,04 0,082 20

Experimentările au fost efectuate în cadrul societaţii comerciale S.C.

Perfetti Van Melle Romania, Cluj - Napoca, utilajele folosite la obţinerea

batoanelor cu adaos de cereale fiind următoarele:cazan duplex pentru fierberea

siropului de fondant, fondantieră, malaxor , extruder, maşina de glazurat şi maşina

de ambalat batoane.

Batoanele cu adaos de fulgi de grâu şi porumb obţinute în urma

experimentărilor au fost analizate prin metode senzoriale cu scări de punctaj fiind

efectuate de către cinci degustatori, media însuşirilor constituind însuşirea

organoleptică a fiecarei variante.

3.3. UILAJE FOLOSITE ŞI FLUXUL TEHNOLOGIC

În procesul de fabricare a fulgilor de cereale există mai multe variante de

linii de fabricaţie, cu utilaje specifice în funcţie de producător, dar care în final

îndeplinesc scopul operaţiei pentru care au fost proiectate. Cu tehnologia de

extrudare pot fi fabricaţi fulgi de cereale cu aroma deplin dezvoltată, textură

crocantă specifică. Combinând diferite cereale este posibilă obţinerea de fulgi cu

11

textură şi gust specific şi un mai mare echilibru a compoziţiei nutriţionale.

Sistemul de acoperire special, poate utiliza zahăr, miere, cacao pudră. În Figura

3.1.se poate observa o schemă posibilă a liniei de fabricaţie pentru producerea

snaksurilor dulci şi a cerealelor pentru micul dejun.

Figura 3.1. : Schemă posibilă a liniei de fabricaţie pentru producerea snaksurilor

dulci şi a cerealelor pentru micul dejun. ( După Internet, Profilul companiei

Clextral )

Pentru obţinerea batoanelor cu adaos de fulgi de cereale au fost utilizate

următoarele utilaje: cazanul duplex pentru fierberea siropului de fondant,

fondantieră, malaxor, extruder, maşina de glazurat şi maşina de ambalat batoane.

Schema tehnologică de fabricare a batoanelor cu adaos de fulgi de cereale

este prezentată în figura 3.2.

Transport

Extrudare

Uscare Arome

Omogenizare

Umidificator Racire

12

Fig. 3.2. Schema tehnologică de fabricare a batoanelor cu fulgi de cereale

( adaptată după documentaţia Fundy Ungaria )

13

CAPITOLUL IV. REZULTATE ŞI DISCUŢII


FULGILOR DE GRÂU

4.1.1.Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,

umidităţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune a fulgilor

de grâu.

Indicele de expansiune a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12

luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.1, 4.2, 4.3.

Indice de expansiune( cm )

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

*** *** *** *** *** *** 0

0000000 000 000 000 000 000 000 000*** *** 000 *** *** *** 000 *** 000 000 000 000 -

Fig.4.1.Influenţa genotipului, umiditaţii şi a debitului de alimentare asupra

indicelui de expansiune la fulgii de grâu la depozitare

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X (martor

)

Varianta Semnificaţie /

14

Fig. 4.2.. Influenţa genotipului, umiditatii şi a debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune la fulgii de grâu la şase luni

Fig.4.3. Influenţa genotipului, umiditaţii şi a debitului de alimentare asupra

indicelui de expansiune la fulgii de grâu la 12 luni

l

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

*** *** *** *** *** *** *** 000 *** *** *** 000 *** 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

Indice de expansiune ( cm )


l

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

*** *** ** *** ** * - * - - - - - - - 0 - 00 00 - 0 - 0 000 - 000 000

a1b1c1

a1b1c2

a1


b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

Semnificaţie / Varianta

15

Din analiza rezultatelor privind indicele de expansiune a fulgilor de grâu

la depozitare, şase luni şi la 12 luni rezultă urmatoarele:

. La depozitarea grâului extrudarea cea mai favorabilă se realizează la soiul

Turda 95 în interacţiunea cu umiditatea de 21 % şi 23% şi debitele de alimentare

de 3,5 şi 5,4 kg / oră, diferenţele faţă de ( X ) fiind foarte semnificative, urmată de

soiul Turda 2000 la umiditatea de 21 % şi 23 %. Rezultatele cele mai slabe s-au

obţinut la soiul Arişan ( a3 ) la toate variantele cu diferenţe foarte semnificativ

negative.

La şase luni de la depozitare indicele de expansiune creşte uşor, iar

extrudarea cea mai favorabilă se realizează tot la soiul Turda 95 ( a1 ) la aceeaşi

umiditate de 21 % şi 23 %, respectiv la debitul de alimentare de 3,5 kg / oră şi 5,4

kg /oră. Cele mai slabe rezultate se obţin de asemenea la soiul Arieşan, la

umiditaţile şi debitele de alimentare mărite.

La 12 luni de la depozitare, se confirmă în mod evident datele obţinute la

şase luni, în sensul că prin mărirea timpului de depozitare, extrudarea se

îmbunataţeşte şi că soiurile se clasifică, cu diferenţe sensibile în ordinea: Turda 95,

Turda 2000, Arieşan , cu diferite grade de semnificaţie.Totodată factorii umiditate

şi debit de alimentare, interacţionează cel mai favorabil la valorile mici şi

intermediare respectiv la umiditatea de 21 % şi 23 %, iar debitul de alimentare la

3,5 kg / oră şi 5,4 kg / oră.


umidităţii şi debitului de alimentare asupra densităţii în vrac a fulgilor de

grâu.

Densitatea în vrac a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12 luni

sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentată în figurile 4.4., 4.5. şi 4.6.

16

Fig.4.4. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra

densitaţii în vrac la fulgii de grâu la depozitare


densitaţii în vrac la fulgii de grâu la şase luni

0

20

40

60

80

100

120

140

160

000 000 000 000 000 0 *** *** *** 000 000 000 - * *** *** *** ** 000 000 000 *** *** *** *** *** ***

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

Densitatea în vrac ( g / l )


0

20

40

60

80

100

120

140

160

*** *** 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000*** *** *** ****** *** *** *** *** *** ***** - -

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1 a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

Xmartob2 r

c1

l

Densitatea în vrac ( g/l )


17


densitaţii în vrac la fulgii de grâu la 12 luni

Analizând rezultatele privind densitatea în vrac a fulgilor de grâu la

depozitare, şase luni şi la 12 luni se constată urmatoarele:

Din punctul de vedere al însuşirilor calitative ( formă, mărime, gust ), este

de dorit ca fulgii depozitaţi în vrac să aibă o densitate ( g / l ) cât mai mică.

La depozitare se evidenţiază faptul că cea mai scăzută densitate a fulgilor

de grâu se înregistrează la soiul Turda 95, crescând treptat la soiul Turda 2000 şi

Arieşan, foarte semnificative faţă de ( X ).

La şase luni de la depozitarea grâului valorile densităţii în vrac a fulgilor

sunt uşor mai scăzute, ( X ) este inferior cu 1g / l , însă ordinea soiurilor şi

interacţiunilor dintre factori sunt în general aceeaşi. Se evidenţiază şi de această

dată soiul Turda 95.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

000 000 000 000 000 000 *** *** *** 000 000 000 - - *** *** *** *** 000 000 000 *** *** *** *** *** ***

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1


l

b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor


18

Densitatea în vrac a fulgilor la 12 luni de la depozitarea grâului este

asemănatoare celor de la depozitare şi de la şase luni, ordinea şi interacţiunea

soiurilor cu umiditatea şi debitul de extrudare a fulgilor este în general aceeaşi

pentru fiecare soi, inclusiv diferenţele şi semnificaţiile faţă de ( X ).În toate fazele

de depozitare a grâului, influenţa umidităţii asupra densităţii în vrac a fulgilor de

grâu prezintă diferenţe foarte semnicativ pozitive la umiditatea de 21% şi scad pe

măsura creşterii umiditaţii la valori foarte semnifictiv negative la umiditatea de 25

%.

Debitul de alimentare al amestecului în interacţiune cu genotipul şi

umiditatea asupra densitaţii în vrac prezintă o influenţă foarte semnificativ

pozitivă la 7,2 kg / oră, scăzând distinct semnificativ la debitul de 5,4 kg / oră şi

semnificativ la debitul de 3,5 kg / oră.

4.1.3. Rezultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,

umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a fulgilor

de grâu

Conţinutul în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12

luni de la depozitarea grâului sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat

în figurile 4.7., 4.8 şi 4.9.

19

66

67

68

69

70

71

72

73

74

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 -

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X marto

Fig.4.7.Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra

conţinutului în amidon la fulgii de grâu la depozitare


conţinutului în amidon la fulgii de grâu la şase luni

66

67

68

69

70

71

72

73

74

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - 000 - 0 - 000 000 000 000 000 000 000 000 000

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

Conţinutul în amidon ( % )


r



20



conţinutului în amidon la fulgii de grâu la 12 luni

Rezultatele privind conţinutul în amidon a fulgilor de grâu la depozitare,

şase luni şi la 12 luni:

La depozitare conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori foarte

semnificativ superioare mediei variantelor ( X ) la soiul Turda 95, în toate

combinaţiile, precum şi la Turda 2000, diferenţele fiind foarte semnificativ

pozitive. Cel mai scăzut conţinut în amidon al fulgilor s-a înregistrat la soiul

Arieşan cu diferenţe foarte semnificative atât faţă de media variantelor cât şi faţă

de celelalte soiuri.

După şase luni de depozitare a grâului conţinutul în amidon al fulgilor

prezintă valori mari faţă de ( X ), sensibil apropiate valorilor de la depozitarea

grâului foarte semnificativ superioare la soiul Turda 95, în toate combinaţiile,

precum şi la Turda 2000 în combinaţie cu umiditatea minima ( b1 ), diferenţele

fiind foarte semnificativ pozitive. Cel mai scăzut conţinut în amidon al fulgilor s-a

74

73,5

73

72,5

72

71,5

71

70,5

70

69,5

69

*** *** *** *** *** 68,5 000 000 000 000 000 000 000 000 000****** *** *** ****** *** - - - - --

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor


21

înregistrat la soiul Arieşan, în toate combinaţiile, diferenţele fiind foarte

semnificativ negative faţă de ( X ) , precum şi de celelalte soiuri.

La 12 luni de la depozitare, conţinutul în amidon al fulgilor prezintă valori,

în general, asemănătoare determinărilor anterioare, extrudarea cea mai favorabilă

se realizează la soiul Turda 95, în toate variantele, urmată de Turda 2000, iar cele

mai scăzute, la soiul Arieşan, cu diferenţe în mod treptat, foarte semnificativ

negative.

Influenţa umiditaţii în corelare cu genotipul şi debitul de alimentare asupra

conţinutului în amidon a fulgilor de grâu este semnicativ pozitivă la umiditatea de

21% şi semnificativ negativă la umiditatea de 25 % .

Influenţa debitului de alimentare în interacţiune cu genotipul şi umiditatea

asupra conţinutului în amidon a fulgilor de grâu la depozitare, şase luni şi 12 luni

prezintă valori egale nesemnificative la toate debitele de alimentare.


umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a

fulgilor de grâu

Conţinutul în proteine a fulgilor de grâu la depozitare, la şase luni şi la 12

luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.10., 4.11. şi

4.12.

22


conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la depozitare

7,3

7,4

7,5

7,6

7,7

7,8

7,9

8

8,1

8,2

8,3

000 000 000 000 000 00 00 0 - - - - - - - - - - - - - - - *** *** *** ***

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

Conţinutul în proteine ( % )


7,4

7,5

7,6

7,7

7,8

7,9

8

8,1

8,2

8,3

8,4

000 000 000 000 000 000 000 - - 00 000 - - - * * - ** - - - * *** *** *** *** *** -

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2


c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

Xmartor


23


conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la şase luni

7,4

7,5

7,6

7,7

7,8

7,9

8

8,1

8,2

8,3

000 000 000 000 000 000 00 * - - - - - - - - - - - - - - - *** *** *** ***

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor


Varianta Semnificaţie / Fig.4.12. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra

conţinutului în proteine a fulgilor de grâu la 12 luni

Analizând conţinutul în proteine a fulgilor de grâu la depozitare, şase

luni şi la 12 luni se constată urmatoarele:

Conţinutului de proteine al fulgilor la depozitare arată că pe primul loc se

situează soiul Arieşan, urmat de Turda 2000, ultimul fiind Turda 95, cu un

conţinut de sub 8%; diferenţele sunt foarte semnificativ negative, atât faţă de ( X ),

cât şi faţă de celelalte soiuri. Toate soiurile au reacţionat mai favorabil la

umidficarea maximă ( b3 ) şi medie ( b2 ).

La şase luni de la depozitarea grâului conţinutul de proteine cel mai scăzut

scăzut se înregistrează la soiul Turda 95, asemănător momentului depozitării

grâului.

La 12 luni de la depozitare valorile conţinutului în proteine n-au suferit

modificari semnificative faţă de cele de la depozitare şi şase luni, iar procentul cel

24

mai ridicat este deasemenea la soiul Arieşan, cu diferenţe semnificative faţă de

( X ).La Turda 2000, conţinutul este intermediar celor două soiuri, diferenţele faţă

de ( X ) fiind nesemnificative.

Influenţa umiditaţii în corelare cu genotipul şi debitul de alimentare asupra

conţinutului în proteine a fulgilor de grâu prezintă diferenţe nesemnificative pentru

umiditatea de 21% şi 23 % .


FULGILOR DE PORUMB


umiditaţii şi debitului de alimentare asupra indicelui de expansiune

a fulgilor de porumb.

Indicele de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la

12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.13, 4.14.

şi 4.15.

Fig.4.13.Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra

indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

*** *** *** *** *** *** *** *** * *** *** *** 0 *** 000 000 000 000 000 0000000 000 000 000 000 000 000 - a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

Indice de expansiune( cm )


25

Indice de expansiune (cm)

4,5

4

3,5

3

2,5

2

1,5

1

0,5

*** *** - -


indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la şase luni


indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la 12 luni

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 *** 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

Xmartor



0** - - - - 0 - - - 00 - 000 - 00 000 000 00 000 *** *** - - -

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X (martor

)


26

Analizând rezultatele privind indicele de expansiune, a fulgilor de porumb

la depozitare, şase luni şi 12 luni constatăm că:

La depozitare indicele de expansiune al fulgilor este sensibil superior în

cazul hibridului Turda Favorit la care, cu excepţia variantei 9 ( a1, b3, c3 )

diferenţele faţă de ( X ) sunt foarte semnificativ superioare.Deasemanea, valorile

sunt foarte semnificativ superioare în cazul hibridului Turda 200, la varaianta 14

( a2, b2, c2 ).Cele mai slabe rezultate se obţin la varianta a3 b3 c1 şi a3 b3 c3.,

respectiv pentru hibridul Turda Super, la umiditatea de 25 % şi debitul de

alimentare de 3,5 şi 7,2 kg / oră unde indicele de expansiune al fulgilor de porumb

a fost cel mai mic.

La şase luni de la depozitare indicele de expansiune în media variantelor

( X ), creşte în mod sensibil faţa de momentul depozitării ( 3,36 cm faţă de 2,95

cm). Extrudarea cea mai favorabilă s-a realizat la hibridul Turda Favorit urmat de

Turda Super.Cele mai slabe rezultate se obţin la hibridul Turda 200, varianta a2 b2

c 3, la umiditatea de 23 % şi debitul de alimentare de 7,2 kg / oră, unde indicele

de expansiune al fulgilor de porumb a fost cel mai mic.

La 12 luni de la depozitare indicele de expansiune al fulgilor prezintă

valori practic egale cu media ( X ) de la depozitare, dar inferior valorilor de la şase

luni, pe primul loc situându-se Turda Favorit urmat de Turda 200, iar pe ultimul

loc, cu diferenţe foarte semnificativ negative, hibridul Turda Super. Influenţa

umiditaţii în interacţiune cu genotipul şi debitul de alimentare asupra indicelui de

expansiune a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe foarte semnificativ

pozitive la umiditatea amestecului de 21 % şi valori foarte semnificativ negative la

umiditatea de 25 %.


asupra indicelui de expansiune a fulgilor de porumb la depozitare prezintă

diferenţe nesemnificative în varianta (c1), semnificativ pozitive la debitul de 5,4

27

kg / oră şi distinct negative la debitul de 7,2 kg / oră şi valori nesemnificative la

ultatele cercetărilor privind influenţa interacţiunii genotipului,

umidit

Densitatea în vrac a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni şi la 12

luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 4.16, 4.17.şi

4.18

Fig.4.16.Influenţa genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra

densităţii în vrac a fulgilor de porumb la depozitare

şase şi 12 luni.

4.2.2. Rez

aţii şi debitului de alimentare asupra densitaţii în vrac a fulgilor de

porumb

0

20

40

60

80

100

120

140

160

000 000 000 000 000 000 *** *** *** 000 000 000 *** * *** *** *** *** 000 0000000 *** *** *** *** *** *** -


a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X (martor

)


28

Densitatea î


densităţii în vrac a fulgilor de porumb la şase luni


densităţii în vrac a fulgilor de porumb la 12 luni

0

20

40

60

80

100

120

140

160

000 000 000 000 000 - - *** *** 000 000 000 *** * *** *** *** *** 000 000 000 *** *** *** *** *** ***

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor



0

20

40

60

80

100

120

140

160

*** *** 000 000 000 000 000 00 - 000 000 000 *** *** *** *** *** *** 000

0000000 *** *** *** *** *** *** a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor

n vrac ( g/l )


29

Cu privire la rezultatele obţinute privind densitatea în vrac, a fulgilor de

porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni se constată că:

Densitatea cea mai mică la depozitarea porumbului se înregistrează în

varianta a1,b1,c2, respectiv pentru hibridul Turda Favorit, cu umiditatea

amestecului de 21% şi debitul de alimentare de 5,4 kg / oră.

La şase luni de la depozitare influenţa genotipului în corelare cu umiditatea

şi debitul de alimentare prezintă valori diferite, foarte semnificativ pozitive la

hibridul Turda Super, distinct semnificative pentru Turda 200 şi din nou foarte

semnificativ negative la hibridul Turda Favorit.

La 12 luni de la depozitarea porumbului influenţa umiditaţii în interacţiune

cu genotipul şi debitul de alimentare asupra densitaţii în vrac a fulgilor de porumb

este foarte semnicativ pozitivă la umiditatea de 25%, semnificativ pozitivă la

umiditatea de 23 % şi foarte semnifictiv negativă la debitul de 21 %.Influenţa

debitului de alimentare în corelare cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în

vrac a fulgilor de porumb înregistrează diferenţe foarte semnifcativ pozitive la

debitulde 7,2 kg / oră şi foarte semnificativ negative la debitul de 3,4 kg / oră şi

5,4 kg / oră.

La 12 luni de la depozitarea porumbului, influenţa debitului de alimentare

în interacţiune cu genotipul şi umiditatea asupra densitaţii în vrac a fulgilor de

porumb înregistrează diferenţe nesemnificative.


umiditaţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în amidon a

fulgilor de porumb.

Conţinutul de amidon a fulgilor de porumb la depozitare, la şase luni

şi la 12 luni sub influenţa factorilor luaţi în studiu este prezentat în tabelele

figurile 20 – 22.

30

63

64

65

66

67

68

69

70

71

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 000 000 000 000 *** *** *** - 000 000 000 000 000 -

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

Fig.20. Influenţa genotipului, umidităţii şi debitului de alimentare asupra

conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la depozitare

62

63

64

65

66

67

68

69

70

71

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** 000 000 000 000 000 *** *** *** 0 000 000 000 000 000

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor


/ Varianta Semnificaţie

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor



31


conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la şase luni


conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la 12 luni

Din analiza rezultatelor privind conţinutul în amidon, a fulgilor de porumb

la depozitare, şase luni şi 12 luni rezultă următoarele:

La depozitare, conţinutul în amidon a fulgilor de porumb, în interacţiunea

factorilor este influenţat în cea mai mare masură de hibrid. Se detaşeaza sensibil în

fruntea hibrizilor Turda Favorit, care faţă de media variantelor 68 – 52 % prezintă

valori cuprinse între 68,73–70,21 %, diferenţele fiind foarte semnificative.Valorile

cele mai scăzute se realizează la hibridul Turda Super de numai 65,81 – 69,84 %,

faţă de 68,73 – 70,21 la hibridul Turda Favorit.


asupra conţinutului în amidon a fulgilor de porumb la depozitare prezintă valori

apropiate.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

*** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** *** - - - - 0 *** ***

*** 0 0 0 0 0 0

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X ( martor

)



32

La şase luni de la depozitarea porumbului conţinutul în amidon a fulgilor

prezintă valori asemanătoare celor de la depozitare, ordinea geotipurilor fiind

aceeaşi în interacţiunea cu umiditatea minimă ( 21 % ).

La 12 luni de la depozitarea porumbului se observă că determinante în

calitatea fulgilor sunt genotipurile în frunte cu Turda Favorit la umiditatea de 21

%, urmat de Turda 200, iar Turda Super se situează pe ultima poziţie.

Umiditatea în interacţiunea factorilor are o influenţa negativă pe măsura

creşterii acesteia, conţinutul de amidon scade de la umiditatea minimă ( b1 ) spre

umiditatea maximă la toti hibrizii.Debitul de alimentare are o influenţă minimă

asupra conţinutului de amidon al fulgilor.


umidităţii şi debitului de alimentare asupra conţinutului în proteine a fulgilor

de porumb.

Conţinutul de proteine a fulgilor de porumb, la cele trei etape ale depozitării

în interacţiunea factorilor luaţi în studiu este prezentat în figurile 23. – 25.


conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la depozitare

7

7,1

7,2

7,3

7,4

7,5

7,6

7,7

7,8

7,9

*** 00 000 **000 000 000 000 000 000 000 000 *** *** *** *** ***000 000 000 000 *** *** ***000 000 - -

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

Xmartor


VariantaSemnificaţie /

33


conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la şase luni

Fig.25. Influenţa genotipului, umiditaţii şi debitului de alimentare asupra

conţinutului în proteine a fulgilor de porumb la 12 luni

7

7,1

7,2

7,3

7,4

7,5

7,6

7,7

7,8

7,9

000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 000 00 - *** *** *** *** *** *** *** *** ***

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor


VariantaSemnificaţie /

7


7,7

7,8

7,5

7,6

7,1

7,2

7,3

7,4

7,9

000

*** *** *** *** 000 000 000 000 000 000 000 000 000000 000 000 000 000 000 *** ***** * * *-

a1b1c1

a1b1c2

a1b1c3

a1b2c1

a1b2c2

a1b2c3

a1b3c1

a1b3c2

a1b3c3

a2b1c1

a2b1c2

a2b1c3

a2b2c1

a2b2c2

a2b2c3

a2b3c1

a2b3c2

a2b3c3

a3b1c1

a3b1c2

a3b1c3

a3b2c1

a3b2c2

a3b2c3

a3b3c1

a3b3c2

a3b3c3

X martor


34

Concluzii cu privire la rezultatele obţinute privind conţinutul în proteine, a

fulgilor de porumb la depozitare, şase luni şi 12 luni:

La depozitarea seminţelor conţinutul mediu ( X ) în proteine a fulgilor de

porumb a fost de 7,48 % cu diferenţe foarte semnificative între hibrizi. Pe primul

loc s-a situat Turda Super ( 7,51 % - 7,58 % ), urmat de Turda 200 ( 7,36 % - 7,55

% ), iar pe ultimul loc Turda Favorit ( 7,34 % - 7,39 % ). Toţi cei trei hibrizi au

reacţionat cel mai favorabil în interacţiunile cu debitul de alimentare de 7,2 kg /

oră ( c3 ), urmat de debitul de 5,4 kg / oră ( c2 ) .

După şase luni de la depozitare conţinutul mediu al celor 27 variante ( X ),

scade uşor înregistrând 7,41 %, ordinea valorilor fiind asemănătoare celor de la

depozitare, respectiv Turda Super ( 7,44 – 7,78 % ), Turda 200 ( 7,30 – 7,45 ) şi

Turda Favorit ( 7,29 – 7,32 % ).Toţi hibrizii au reacţionat cel mai favorabil în

interacţiunile cu debitul de alimentare de 7,2 kg / oră ( c3 ), urmat de debitul de

5,4 kg / oră ( c2 ).

La 12 luni de la depozitare conţinutul mediu ( X ) în proteine a fulgilor este

de 7,43 % de asemenea uşor mai scăzut faţă de momentul depozitării iar ordinea

valorilor la cei trei hibrizi a fost aceeaşi respectiv Turda Super ( 7,41 – 7,82 % ),

Turda 200 ( 7,32 – 7,45 % ) şi Turda Favorit ( 7,29 -7,32 ), în interacţiunile cu

debitul maxim şi mediu de 7,2 kg / oră şi 5,4 kg / oră.Influenţa genotipului în

corelare cu umiditatea şi debitul de alimentare asupra conţinutului în proteine a

fulgilor de porumb este foarte semnicativ negativă la hibrizii Turda Favorit şi

Turda 200 şi foarte semnificativ pozitivă la hibridul Turda Super faţă de media

variantelor.

Rezultatele cercetărilor cu privire la studierea comparativă a influenţei

genotipului de cereale asupra calitaţii extrudatelor sub influenţa unor factori

tehnologici în scopul extinderii bazei de materii prime pentru fabricarea fulgilor de

35

grâu şi porumb şi valorificarea lor în procesul de obţinere a batoanelor ne conduc

spre următoarele concluzii:


BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU ŞI PORUMB

4.3.1.Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor asupra

însuşirilor batoanelor cu adaus de fulgi de grâu

Pe baza rezultatelor aprecierilor celor cinci degustători privind influenţa

conţinutului de fulgi de grâu asupra însuşirilor organoleptice ale batoanelor luate

în studiu s-a calculat media criterilor care sunt prezentate în tabelulul 4.1.

Analizând însuşirile organoleptice ale batoanelor cu adaos de fulgi de grâu

se constată că aspectul exterior al batoanelor cu fulgi de grâu este sensibil egal în

cazul tuturor variantelor luate în studiu, media criteriilor variind între 3,20 şi 4,00.

Cu privire la aroma batoanelor luate în studiu se obsevă că pe măsura

reducerii conţinutului de fulgi din reţetă scade media criterilor de la 4,00 la 2,20.

Valorile cele mai scăzute se înregistrează la varianta 1, unde conţinutul de fulgi de

cereale este de 5 %. Valori semnificativ superioare se realizează la variantele 4 şi

5, unde conţinutul în fulgi de cereale este de 8 %, respectiv 9 %.

Consistenţa batoanelor luate în studiu, în mod special crocanţa, este

influenţată în mare masură de conţinutul de fulgi de cereale. Pentru variantele 1 şi

2, s-a apreciat o consistenţă tare, din cauza conţinutului mai mic de fulgi, respectiv

semitare la variantele 4 şi 5 cu conţinut mai ridicat de fulgi.

Gustul batoanelor este semnificativ superior în variantele 4 şi 5, la un

conţinut ridicat de fulgi, faţă de varianta 1 şi 2 unde conţinutul de fulgi din reţetă a

fost de 5% respectiv 6%.

36

Tabelul 4.1. Valorile medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice pentru batoanele

cu fulgi de grâu

Varianta % fulgi

Chestionarul

Aspect exterior

Aroma

Consistenţa

Gust

Media criteriilor

Media

1 3 2 3 0 2,00

2 4 2 2 0 2,00

3 4 2 2 0 2,00

4 3 3 2 1 2,25

5 4 2 2 0 2,00 V 1 5% Media pe criterii 3,60 2,20 2,20 0.20 2,05

1 3 3 3 1 2,50

2 4 2 3 2 2,75

3 3 3 2 2 2,50

4 4 2 2 2 2,50

5 4 3 2 2 2,75 V 2 6% Media pe criterii 3,60 2.60 2,40 1,80 2,60

1 4 3 3 3 3,25

2 4 4 3 3 3,50

3 4 3 3 3 3,25

4 4 4 4 3 3,75


1 4 4 4 4 4,00

2 4 4 4 4 4,00

3 4 3 4 4 3,75

4 4 4 4 4 4,00

5 4 4 4 4 4,00 V 4 8% Media pe criterii 4,00 3,80 4,00 4,00 3,95

1 3 4 3 4 3,50

2 4 4 4 4 4,00

3 3 4 4 4 3,75

4 3 4 4 4 3,75


4.3.2. Rezultatele privind influenţa interacţiunii factorilor asupra însuşirilor

batoanelor cu adaus de fulgi de porumb

Pe baza datelor din chestionare asupra însuşirilor organoleptice ale

batoanelor cu fulgi de porumb luate în studiu s-a calculat media criterilor conform

tabelulului 4.2:

37

Tabelul 4.2. Valorile medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice pentru batoane cu

fulgi de porumb Varianta

% fulgi

Chestionarul

Aspect exterior

Aroma

Consistenţa

Gust

Media criteriilor

Media

1 3 2 3 1 2,25

2 4 2 2 0 2,00

3 4 3 2 2 2,75

4 4 3 2 3 3,00

5 4 3 2 2 2,75 V 1

5% Media pe criterii 3,80 2,60 2,20 1,60 2,55

1 3 3 3 1 2,50

2 4 2 3 2 2,75

3 2 3 2 3 2,50

4 4 3 2 3 3,00

5 4 3 2 4 2,75 V 2 6% Media pe criterii 3,40 2.80 2,40 2,60 2,80

1 4 4 3 3 3,25

2 4 4 3 3 3,50

3 3 4 2 2 2,75

4 4 4 4 3 3,75


1 4 4 4 4 4,00

2 4 4 4 4 4,00

3 4 4 4 4 4,00

4 4 4 4 4 4,00


1 4 4 3 4 3,75

2 4 4 4 4 4,00

3 3 4 4 4 3,75

4 3 4 4 4 3,75


Din analiza valorilor medii ale degustătorilor privind însuşirile organoleptice ale

batoanelor cu adaos de fulgi de porumb se constată că aspectul exterior al

batoanelor cu fulgi de porumb este sensibil egal cu al batoanelor cu adaos de fulgi

de grîu.

38

Aroma batoanelor luate în studiu este diferită conform rezultatelor înscrise

de degustători, cea mai apreciată fiind în variantele 3, 4 şi 5 cu un procent mai

mari de fulgi.

Consistenţa batoanelor în variantele 1 şi 2 a fost mai tare, din cauza

conţinutului mai mic de fulgi, devenind semitare şi crocantă în variantele 4 şi 5 cu

un procent mai ridicat de fulgi.

Gustul batoanelor este semnificativ superior în variantele 4 şi 5, la un

conţinut ridicat de fulgi de porumb.

CAPITOLUL V.

EFICIENŢA ECONOMICĂ A VARIANTELOR DE

FABRICAŢIE A BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU

ŞI DE PORUMB

Pentru variantele de batoane luate în studiu s-au intocmit consumurile

specifice pentru 100 kg produs finit, în cele cinci variante de fabricaţie, s-au trecut

preţurile de achiziţie pentru materiile prime, ambalaje şi manopera utilizată la

realizarea produselor.S-a stabilit un preţ de cost pentru fiecare variantă luată în

studiu, care s-a comparat cu preţul de vânzare rezultând profitul. Deasemenea, pe

baza profitului s-a calculat şi rata profitului pe fiecare variantă de batoane luată în

studiu.

Variantele luate în studiu sunt pentru batoanele cu adaos de fulgi de grâu şi

porumb la gramajul de 50 grame / bucata.


BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE GRÂU

Evoluţia costului, profitului şi ratei profitului la variantele de batoane cu

fulgi de grâu sunt prezentate în figurile 5.1, 5.2., şi 5.3.:

39

COST

0,1133

0,1132

0,1131

0,1130

0,1129

0,1127

0,1128

0,1129

0,1130

0,1131

0,1132

0,1133

0,1134

V 1 V 2 V 3 V 4 V 5

VARIANTE

VALO

RI

COST

Figura 5.1.Evoluţia costului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu

PROFIT

0,0242

0,0243

0,0244

0,0245

0,0246

0,0240

0,0241

0,0242

0,0243

0,0244

0,0245

0,0246

0,0247

V 1 V 2 V 3 V 4 V 5

VARIANTE

VALO

RI

PROFIT

Fig.5.2. Evoluţia profitului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu

RATA PROFITULUI (%)

17,60%17,67%

17,75%17,82%

17,89%

17,40%

17,50%

17,60%

17,70%17,80%

17,90%

18,00%

V 1 V 2 V 3 V 4 V 5

VARIANTE

VALO

RI

RATAPROFITULUI (%)

Fig.5.3. Evoluţia ratei profitului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de grâu

40

Din analiza variantelor luate în studiu rezultă că variantele de fabricaţie a

batoanelor cu adaos de fulgi de grâu care generează costuri mai mici, iar profitul şi

rata profitului cele mai mari se înregistrează în variantele 4 şi 5 cu conţinut de

fulgi de 8 şi 9 %.Costurile cele mai înalte sunt generate de variantele 1 şi 2, unde

profitul şi rata profitului sunt cele mai mici, unde costul ingredientelor este mai

mare, la acelaş volum de produs finit.


BATOANELOR CU ADAOS DE FULGI DE PORUMB

Evoluţia costului, profitului şi ratei profitului la variantele de batoane cu

fulgi de porumb sunt prezentate în Figura 5.4., Figura 5.5. şi Figura 5.6.

COST

0,1131

0,1129

0,11270,1126

0,1124

0,1120

0,1122

0,1124

0,1126

0,1128

0,1130

0,1132

V 1 V 2 V 3 V 4 V 5

VARIANTE

VALO

RI

COST

Fig.5.4. Evoluţia costului ( euro ) la variantele de batoane cu fulgi de porumb

41

PROFIT

0,0244

0,0246

0,02480,0249

0,0251

0,0240

0,0242

0,0244

0,0246

0,0248

0,0250

0,0252

V 1 V 2 V 3 V 4 V 5

VARIANTE

VALO

RI

PROFIT

Fig.5.5. Evoluţia profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb

RATA PROFITULUI (%)

17,75%17,89%

18,04%18,11%

18,25%

17,40%

17,60%

17,80%

18,00%

18,20%

18,40%

V 1 V 2 V 3 V 4 V 5

VARIANTE

VALO

RI

RATAPROFITULUI (%)

Fig.5.6. Evoluţia ratei profitului la variantele de batoane cu fulgi de porumb

Analizând variantele luate în studiu se constată că variantele de fabricaţie

a batoanelor cu adaos de fulgi de porumb care generează costuri mai mici, iar

profitul şi rata profitului cele mai mari se înregistrează în variantele cu 8 % şi 9 %

fulgi, respectiv V4 şi V5.

42

CAPITOLUL VI.

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI

Rezultatele cercetarilor privind tehnologia de fabricare a fulgilor de cereale

din boabele de cereale şi a batoanelor cu adaos de fulgi de cereale, care fac

obiectul tezei de doctorat permit formularea următoarelor concluzii generale:

6.1. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA FULGILOR DE GRÂU ŞI DE

PORUMB

6.1.1. Boabele celor trei soiuri de grâu ( Turda 95, Turda 2000, Arieşan ) şi

a celor trei hibrizi de porumb ( Turda Favorit, Turda 200, Turda Super ) luate în

studiu sunt pretabile pentru obţinerea fulgilor de cereale destinate consumului ca

atare, sau pot reprezenta surse importante de materii prime în industria produselor

zaharoase.

6.1.2. Datorită structurii anatomice şi compoziţiei chimice a boabelor, fulgii

de cereale obţinuţi prezintă particularităţi specifice privind: indicele de

expansiune, densitatea în vrac, conţinutul în amidon şi conţinutul în proteine.

6.1.3. Însuşirile anatomice şi chimice ale boabelor, caracteristice celor trei

specii, determină procesul de extrudare şi tehnologia în interacţiunea cu umiditatea

şi debitul de alimentare a amestecului.

6.1.4. Prin extrudare indicele de expansiune cel mai mare se înregistrează la

soiul Turda 95 şi hibridul Turda Favorit cu valori cuprinse între 2,74 cm şi 3,91

cm.

6.1.5. Extrudarea cea mai favorabilă în ceea ce priveşte indicele de

expansiune şi densitatea în vrac a fulgilor s-a realizat în mod evident la şase luni

de la depozitarea grâului şi porumbului.

6.1.6. În corelare cu genotipul de grâu sau porumb, umiditatea boabelor

introduse în proces pentru obţinerea fulgilor are o influenţă sensibilă, valorile

43

însuşirilror studiate fiind diferite cele mai favorabile fiind la umiditatea

amestecului de 21%.

6.1.7. Factorul debit de alimentare are o influenţă relativ mică între cele trei

graduări diferenţele fiind nesemnificative, însă din punct de vedere al calitaţii, sunt

preferabile debitele minime şi medii.

6.1.8. Prin extrudarea boabelor se constată o reducere a conţinutului de

proteină, nesemnificativ, fapt rezultat din determinarile efectuate, ceea ce permite

o digerabilitate mai bună prin degradarea amidonului şi proteinelor la compuşi cu

masa moleculară mai mică.

6.2. CONCLUZII PRIVIND FABRICAREA BATOANELOR CU ADAOS DE

FULGI DE GRÂU ŞI DE PORUMB

6.2.1. Fulgii de grâu din soiul Turda 95 şi de porumb obtinuţi din hibridul

Turda Favorit, luaţi în studiu la fabricarea batoanelor se preteaz[ la fabricarea

acestora în proporţii diferite.

6.2.2. În variantele de reţete utilizate în studiu la fabricarea batoanelor cu

adaos de fulgi de grâu şi de porumb, conţinutul de fulgi a fost factorul determinant

în privinţa însuşirilor organoleptice ale produsului finit, variantele cu conţinut

maxim fiind cele mai apreciate.

6.2.3. Batoanele fabricate cu adaos de fulgi de porumb au fost mult mai

apreciate în ceea ce priveste gustul, în comparaţie cu cele obţinute cu adaos de

fulgi de grâu.

6.2.4. Din punct de vedere al eficienţei economice se constată că variantele

de fabricaţie a batoanelor cu adaos de fulgi de grâu şi porumb cu 8 % şi 9 %

generează costuri mai mici, la care profitul şi rata profitului sunt maxime.

6.3. RECOMANDĂRI

44

Pe baza rezultatelor înregistrate în cercetările privind extrudarea boabelor

de grâu (trei genotipuri) şi porumb (trei hibrizi), considerăm oportune următoarele

recomandări:

6.3.1.Introducerea în procesul de fabricaţie a extrudatelor din grâu şi din

porumb, utilizând parametrii tehnologici la care s-au obţinut cele mai bune

rezultate privind însuşirile calitative ale acestora:

• utilizarea soiului de grâu Turda 95, la umiditatea amestecului de 21% şi

debitul de alimentare de 5,4 kg / oră;

• utilizarea hibridului de porumb Turda Favorit, la umiditatea amestecului de

21% şi debitul de alimentare de 5,4 kg / oră.

6.3.2. Introducerea în procesul de fabricaţie a batoanelor cu adaos de grâu şi

de porumb utilizând variantele tehnologice la care s-au obţinut cele mai bune

însuşiri organoleptice respectiv cele cu adaos de 8 % fulgi din soiul Turda 95, şi

cele cu adaos de 8 % fulgi de porumb din hibridul Turda Favorit.

45

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. BANU C., 1999, Manualul inginerului de industrie alimentară, vol.II,

Editura Tehnică Bucuresti.

2. BANU, C., 2000, Aditivi şi Ingrediente pentru Industria Alimentară,

Editura Tehnică Bucureşti.

3. BÂTLEANU, GH., SALONTAI, AL., VASILICĂ C., BORCEAN I.,

BIRNAURE V., 1991, Fitotehnie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti.

4. BORCEAN I., BORCEAN A., DAVID GH.,2002, Cultura şi protecţia

plantelor,

Editura Agroprint Timişoara.

5. DUDA MARCEL M., VARBAN DAN I., MUNTEAN S., 2003, Fitotehnie,

Îndrumator de lucrări practice, Partea I, Editura Academic Pres.

6. GHERES M., 1999, Calitatea alimentelor de origine vegetală, Editura

Risoprint Cluj – Napoca.

7. GONŢEA, I., 1970, Alimentaţia raţională a omului. Editura didactică şi

Pedagogică Bucureşti.

8. HAUCK B.W., HUBER G.R. 1989, Single screw vs twin-screw extrusion.

9. IOANCEA L., KATHREIN I., 1988, Condiţionarea şi valorificarea

superioară a

materiilor prime vegetale în scopuri alimentare, Editura Ceros Bucuresti.

10. MILLER R.C., 1990, Extrusion and extruders. In Breafast Cereals and

How They are Made, ed.R.B.Fast and E.F.Caldwell,AACC, St.Paul, MN.

11.NEAMŢU, G., 1997, Analize de laborator Biochimice, TIPO Agronomia,

Cluj – NAPOCA, 103 -105.

12. NICULAE I. NICULESCU, 1984, Valorificarea superioară a resurselor

unităţilor din industria alimentară, Editura Ceres, Bucureşti

13. RAYAS – DUARTE, P., 1998 – Effect of extrusion process parameters on

the quality of buckwheat flour mixes.

46

47

15. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., 1982, Fitotehnie, Tipo Agronomia Cluj

- Napoca.

14. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., SAVATTI, M., BIRSAN, M., 1988,

Certificarea şi controlul calitaţii seminţelor şi mterialului săditor de la

culturile de câmp, Editura Dacia, Cluj – Napoca.

15. SĂULESCU N., 1959, Cîmpul de experienţă, Ed.A.S. Bucureşti, pg.140.

16. SEGAL RODICA, BARBU IRINA, 1982, Analiza senzorială a produselor

alimentare, Editura Tehnică, Bucureşti.

17. SCHONAUER, S.L.,& MOREIRA, 1995, Devolopment of a fixed GPC

controller for a food extruder based on PQA.

18. SLADE, L., LEVINE, H., 1991, Beyond water activity:Recent advances

based on an alternative approach to the assesment of food quality and safety.

19. xxx Documentaţie Cerbona Ungaria.

20. xxx Documentaţie Fundy Ungaria.

21. xxx Documentaţie Perfetti Van Melle România.

22.xxx International Directory of Company Histories, Vol. 36. St. James

Press, 2001

23. xxx STAS 12656 – 88.

universitatea de ŞtiinŢe agricole Şi medicinĂ … · conţin 50 % din niacină şi 35 % din...

Documents