Lecţia a IX-aLecţia a IX-a

Interviul în cercetarea sociologicăInterviul în cercetarea sociologică

Planul lecţieiPlanul lecţiei

■■ Precizări terminologice Precizări terminologice

■■ Interviul ca tehnică de cercetare Interviul ca tehnică de cercetare

■■ Interviul ca interacţiune psihologică şi socială Interviul ca interacţiune psihologică şi socială

■■ Avantajele şi dezavantajele utilizării interviului Avantajele şi dezavantajele utilizării interviului

■■ Tipuri de interviuri Tipuri de interviuri

■■ Desfăşurarea interviului de cercetareDesfăşurarea interviului de cercetare

BibliografieBibliografie

Atkinson, Robert Atkinson, Robert [[19981998]](200(20066) ) Povestea vieţii. Povestea vieţii. InterviulInterviul. Iasi: Editura Polirom.. Iasi: Editura Polirom.

Krueger, Richard A. şi Casey Mary A. Krueger, Richard A. şi Casey Mary A. [2000][2000](2005) (2005) Metoda focus grup. Ghid practic pentru Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicatăcercetarea aplicată. Iaşi: Editura Polirom.. Iaşi: Editura Polirom.

Stahl, Henri H. (1974) Stahl, Henri H. (1974) Teoria şi practica Teoria şi practica investigaţiilor socialeinvestigaţiilor sociale (vol. 1). Bucureşti: Editura (vol. 1). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.Ştiinţifică şi Enciclopedică.

■■ Precizări terminologicePrecizări terminologice

EtimologieEtimologie: engl. : engl. interviewinterview,, întrevedere, întâlnire. întrevedere, întâlnire.

În l. fr. În l. fr. entretienentretien (conversaţie, convorbire) şi (conversaţie, convorbire) şi entrevueentrevue (întâlnire între două sau mai multe persoane).(întâlnire între două sau mai multe persoane).

Henri H. StahlHenri H. Stahl (1974, 243): „Termenul de interviu nu (1974, 243): „Termenul de interviu nu este potrivit pentru operaţia de interogare statistică este potrivit pentru operaţia de interogare statistică sumară, restrânsă doar la un număr limitat de sumară, restrânsă doar la un număr limitat de întrebări, la care se poate răspunde în sistem binar, întrebări, la care se poate răspunde în sistem binar, prin prin da da sau sau nu, nu, şi cu atât mai puţin e justificat să şi cu atât mai puţin e justificat să denumim interviu ceea ce de fapt este convorbiredenumim interviu ceea ce de fapt este convorbire“.“.

Traité de psychologie socialeTraité de psychologie sociale

(Roger Daval (Roger Daval et alet al., 1967, 121)., 1967, 121) ◙ ◙ Interviul presupune Interviul presupune întrevedereaîntrevederea, dar nu se , dar nu se

confundă cu aceasta.confundă cu aceasta.

◙◙ Nu există interviu fără Nu există interviu fără convorbireconvorbire, dar nu orice , dar nu orice conversaţie constituie un interviu. conversaţie constituie un interviu.

◙ ◙ Interviul reprezintă mai mult decât un Interviul reprezintă mai mult decât un dialogdialog. .

◙ ◙ Interviul nu trebuie confundat cu Interviul nu trebuie confundat cu interogatoriulinterogatoriul. .

Este rândul dvs.

◘ Prin ce se deosebeşte interviul sociologic de:

● întrevedere

● convorbire

● dialog

● interogatoriu

■■ Interviul ca tehnică de cercetare Interviul ca tehnică de cercetare

““Interviul de cercetare” = df. “tehnică de obţinere, Interviul de cercetare” = df. “tehnică de obţinere, prin întrebări şi răspunsuri, a informaţiilor prin întrebări şi răspunsuri, a informaţiilor verbale şi nonverbale de la indivizi şi grupuri verbale şi nonverbale de la indivizi şi grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor pentru descrierea ştiinţifică a fenomenelor socioumane”. socioumane”.

◙ ◙ „„Astăzi, ancheta este predominantă în culegerea Astăzi, ancheta este predominantă în culegerea datelordatelor [ [......].]. Există două tipuri principale de Există două tipuri principale de anchete: pe bază de anchete: pe bază de chestionarchestionar şi prin şi prin interviuinterviu“ “ (Guy R. Sedlack şi Jay Stanley, 1992, 214).(Guy R. Sedlack şi Jay Stanley, 1992, 214).

◘ ◘ Se recomandă utilizarea interviului când :Se recomandă utilizarea interviului când :

● ● trebuie studiate comportamente dificil de trebuie studiate comportamente dificil de observat pentru că se desfăşoară în locuri private;observat pentru că se desfăşoară în locuri private;

● ● când se cercetează credinţele şi atitudinile, când se cercetează credinţele şi atitudinile, neexistând documente scrise despre acestea. neexistând documente scrise despre acestea.

““În astfel de cazuri În astfel de cazuri cea mai bună soluţie o reprezintă cea mai bună soluţie o reprezintă utilizarea interviuluiutilizarea interviului” ” (Margaret Stacey, 1970, 70(Margaret Stacey, 1970, 70) )

Este rândul dvs.

◘ Ce teme de cercetare sociologică impun utilizarea interviului?

◘ Comportamentul intim poate fi studiat numai printr-o anchetă pe bază de interviu? DA NU NS

Dacă DA, de ce? ________________________

Dacă NU, de ce? ________________________

◘ Ce argumente putem aduce pentru a susţine afirmaţia

că “sociologia este ştiinţa interviului”?

Un răspuns de ordin epistemologicUn răspuns de ordin epistemologic

◙◙ Mark Benney şi Everett C. Hughes (1970, 190):Mark Benney şi Everett C. Hughes (1970, 190): ““Obiectul de studiu al sociologiei este Obiectul de studiu al sociologiei este interacţiunea, iar interviul este el însuşi un tip interacţiunea, iar interviul este el însuşi un tip

de interacţiune socială”.de interacţiune socială”.

■■ Interviul ca interacţiune psihologică şi socialăInterviul ca interacţiune psihologică şi socială

◙ ◙ Interviul presupune o Interviul presupune o comunicare lateralizatăcomunicare lateralizată

◘ ◘ Supoziţiile pe care se bazează interviul:Supoziţiile pe care se bazează interviul:

● ● universalitatea înţelegerii termeniloruniversalitatea înţelegerii termenilor ● ● consistenţa relaţiei dintre vorbă şi faptăconsistenţa relaţiei dintre vorbă şi faptă

◙◙ Niccolo MachiavelliNiccolo Machiavelli (1496 – 1527) spunea: (1496 – 1527) spunea: „Uneori, cuvintele trebuie să servească pentru a „Uneori, cuvintele trebuie să servească pentru a masca faptele. Dar aceasta trebuie să se petreacă masca faptele. Dar aceasta trebuie să se petreacă în aşa fel încât nimeni să nu-şi dea seama; sau, în aşa fel încât nimeni să nu-şi dea seama; sau, dacă bagă de seamă, să fie pregătite scuze dacă bagă de seamă, să fie pregătite scuze pentru a fi prezentate imediat“ (pentru a fi prezentate imediat“ (Îndrumări Îndrumări pentru Raffaello Girolamipentru Raffaello Girolami).).

▲ ▲ Distincţie: minciuna deliberată / autoînşelarea Distincţie: minciuna deliberată / autoînşelarea cu bună-credinţă.cu bună-credinţă.

Madeleine Grawitz (1972) – mecanismele de apărare Madeleine Grawitz (1972) – mecanismele de apărare

a eului în situaţia de interviu:a eului în situaţia de interviu: ● ● raţionalizarea raţionalizarea – justificarea – justificarea a posterioria posteriori; ; ● ● pproiecţiaroiecţia – atribuirea unei alte persoane a propriilor – atribuirea unei alte persoane a propriilor

atitudini, interese, aspiraţii sau motivaţii;atitudini, interese, aspiraţii sau motivaţii;● ● iintroecţiantroecţia – convingerea că ceea ce s-a întâmplat anterior a – convingerea că ceea ce s-a întâmplat anterior a

fost urmarea hotărârilor proprii;fost urmarea hotărârilor proprii; ● ● identificareaidentificarea – conformarea la ceea ce îşi imaginează că se – conformarea la ceea ce îşi imaginează că se

aşteaptă operatorul de interviu;aşteaptă operatorul de interviu; ● ● refularea refularea – procesul efectuat de subconştient prin care – procesul efectuat de subconştient prin care

anumite imagini, idei, tendinţe sau dorinţe neplăcute anumite imagini, idei, tendinţe sau dorinţe neplăcute pentru subiect sau care contravin normelor morale sunt pentru subiect sau care contravin normelor morale sunt îndepărtate din conştiinţă, respinse din sfera proceselor îndepărtate din conştiinţă, respinse din sfera proceselor conştiente în cele inconştiente sau sunt menţinute în afara conştiente în cele inconştiente sau sunt menţinute în afara câmpului conştiinţei“ câmpului conştiinţei“ (Paul Popescu-Neveanu, 1978, 613).(Paul Popescu-Neveanu, 1978, 613).

■■ Avantajele şi dezavantajele utilizării interviuluiAvantajele şi dezavantajele utilizării interviului

(după Kenneth D. Bailey, 1978/1982, 183)(după Kenneth D. Bailey, 1978/1982, 183) ◘ ◘ Avantaje:Avantaje:

● ● flexibilitateflexibilitate ● ● rată ridicată a răspunsurilorrată ridicată a răspunsurilor ● ● observarea comportamentelor nonverbaleobservarea comportamentelor nonverbale ● ● asigurarea standardizării condiţiilor de răspunsasigurarea standardizării condiţiilor de răspuns ● ● asigurarea controlului asupra succesiunii întrebărilorasigurarea controlului asupra succesiunii întrebărilor ● ● colectarea unor răspunsuri spontanecolectarea unor răspunsuri spontane ● ● asigurarea unor răspunsuri personaleasigurarea unor răspunsuri personale ● ● asigurarea răspunsului la toate întrebările asigurarea răspunsului la toate întrebările ● ● precizarea datei şi locului convorbiriiprecizarea datei şi locului convorbirii ● ● studierea unor probleme mai complexe studierea unor probleme mai complexe

◘ ◘ Dezavantaje:Dezavantaje:

● ● cost ridicat cost ridicat ● ● timp îndelungat timp îndelungat ● ● erori datorate operatorilor de interviu erori datorate operatorilor de interviu ● ● imposibilitatea consultării unor documenteimposibilitatea consultării unor documente ● ● inconveniente legate de dispoziţia lor psihică, inconveniente legate de dispoziţia lor psihică,

de starea de oboseală a respondenţilor etc. de starea de oboseală a respondenţilor etc. ● ● neasigurarea anonimatuluineasigurarea anonimatului ● ● lipsa de standardizare lipsa de standardizare ● ● dificultăţi în accesul la cei care sunt incluşi în dificultăţi în accesul la cei care sunt incluşi în

eşantioneşantion

Efectul de operator de interviuEfectul de operator de interviu ◘ ◘ Herbert H. HymanHerbert H. Hyman (1954/1975): erorile rezultă (1954/1975): erorile rezultă

din:din:

● ● modul de punere a întrebărilor modul de punere a întrebărilor

● ● modul de înregistrare a răspunsurilormodul de înregistrare a răspunsurilor

● ● prezenţa fizică a operatorului de interviuprezenţa fizică a operatorului de interviu

▲ ▲ Efectul de operator de interviu nu dispare prin Efectul de operator de interviu nu dispare prin autoadministrarea chestionarelor.autoadministrarea chestionarelor.

■ ■ Tipuri de interviuri (I)Tipuri de interviuri (I)

◘ ◘ După conţinutul comunicării:După conţinutul comunicării:

● ● interviu de opinie interviu de opinie

● ● interviu documentarinterviu documentar

◘ ◘ După calitatea informaţiilor:După calitatea informaţiilor:

● ● interviu extensivinterviu extensiv

● ● interviu intensivinterviu intensiv

◘ ◘ După gradul de libertate al cercetătoruluiDupă gradul de libertate al cercetătorului

● ● nondirectivenondirective

● ● directivdirectiv

Gradul de libertate al cercetătorului în alegerea temelor de Gradul de libertate al cercetătorului în alegerea temelor de investigare şi în ceea ce priveşte formularea, numărulinvestigare şi în ceea ce priveşte formularea, numărul

şi succesiunea întrebărilor şi succesiunea întrebărilor

Madeleine GrawitzMadeleine Grawitz (1972, 633): (1972, 633):

1) interviu clinic1) interviu clinic

2) interviu în profunzime2) interviu în profunzime

3) interviu cu răspunsuri libere (ghidat)3) interviu cu răspunsuri libere (ghidat)

4) interviu centrat (focalizat)4) interviu centrat (focalizat)

5) interviu cu întrebări deschise5) interviu cu întrebări deschise

6) interviu cu întrebări închise6) interviu cu întrebări închise

Interviul clinicInterviul clinic

Carl RogersCarl Rogers (1902–1987)(1902–1987) a a propus interviul clinic ca propus interviul clinic ca tehnică de intervenţie tehnică de intervenţie psihoterapeutică, înlocuind psihoterapeutică, înlocuind astfel „modalitatea clasică“ astfel „modalitatea clasică“ de desfăşurare a şedinţelor de desfăşurare a şedinţelor de psihanaliză imaginată de de psihanaliză imaginată de Sigmund Freud Sigmund Freud (1856–1939). (1856–1939).

Interviul centrat (ghidat sau focalizat)Interviul centrat (ghidat sau focalizat)

◘◘ Robert K. Merton şi P.L. Kendall Robert K. Merton şi P.L. Kendall (1946, 1956):(1946, 1956):

● ● este un interviu semistructurateste un interviu semistructurat

● ● centrarea convorbirii pe o experienţă comună centrarea convorbirii pe o experienţă comună tuturor subiecţilortuturor subiecţilor

● ● cercetătorul elaborează uncercetătorul elaborează un ghid de interviughid de interviu

■ ■ Tipuri de interviuri (II)Tipuri de interviuri (II)

◘ ◘ După numărul convorbirilor:După numărul convorbirilor:

● ● interviuri interviuri unice unice

● ● interviuri repetateinterviuri repetate

◘ ◘ După numărul celor intervievaţiDupă numărul celor intervievaţi

● ● interviuri personaleinterviuri personale

● ● interviuri de grupinterviuri de grup

Focus grupulFocus grupul ◙ ◙ ““Focus grupul” = Focus grupul” = dfdf. „ Interviul de grup în . „ Interviul de grup în

progunzime folosind grupuri relativ omogene progunzime folosind grupuri relativ omogene pentru a obţine informaţii despre problemele pentru a obţine informaţii despre problemele specificate de către cercetător” specificate de către cercetător” (D. Hughes şi K. (D. Hughes şi K. DuMont, 1993, 776)DuMont, 1993, 776)

◙ ◙ ““Focus grupul” = Focus grupul” = dfdf. „O tehnică de colectare a . „O tehnică de colectare a datelor prin interacţiunea dintre membrii grupului, datelor prin interacţiunea dintre membrii grupului, referitor la o problemă stabilită de către cercetător” referitor la o problemă stabilită de către cercetător” (David L. Morgan,1996, 139).(David L. Morgan,1996, 139).

◙ ◙ ““Focus grupul” = Focus grupul” = dfdf. “Un grup de 6-12 . “Un grup de 6-12 participanţi, împreună cu un intervievator sau participanţi, împreună cu un intervievator sau moderator, căruia i se pun întrebări despre diferite moderator, căruia i se pun întrebări despre diferite probleme probleme (Janet Smithson, 2008, 358).(Janet Smithson, 2008, 358).

Robert K. MertonRobert K. Merton (1910 – 2003)(1910 – 2003)

◙◙ Robert K. MertonRobert K. Merton a iniţiat a iniţiat utilizarea acestei tehnici în studiul utilizarea acestei tehnici în studiul moralului militarilor americani în moralului militarilor americani în timpul celui de-al Doilea Război timpul celui de-al Doilea Război Mondial.Mondial.

◙◙ Merton, Robert K., Fiske, Merton, Robert K., Fiske, Marjorie şi Kendall, P.L.Marjorie şi Kendall, P.L. [1956] [1956](1990). (1990). The Focused InterviewThe Focused Interview (ediţia a II-a). New York: The Free (ediţia a II-a). New York: The Free Pres.Pres.

◙ ◙ În prezent, se practică În prezent, se practică focus grupul:focus grupul: ● ● cu grupuri micicu grupuri mici ● ● telefonice telefonice ● ● onlineonline

Cameră pentru focus grup: Cameră pentru focus grup: scaunescaune for 10 – 12 for 10 – 12; geam-oglindă cu vedere unilaterală;; geam-oglindă cu vedere unilaterală;cameră video staţionară; casetofon, tablă de scris, floricameră video staţionară; casetofon, tablă de scris, flori

Avantajele focus grupurilorAvantajele focus grupurilor (Hy Mariampolski, 2001, 46)(Hy Mariampolski, 2001, 46)

1) Permit observarea într-un timp scurt a interacţiunii dintre 1) Permit observarea într-un timp scurt a interacţiunii dintre participanţi în legătură cu o temă de cercetare.participanţi în legătură cu o temă de cercetare.

2) 2) Presiunea membrilor grupului poate produce dezvăluiri Presiunea membrilor grupului poate produce dezvăluiri oneste. oneste.

3) 3) Moderatorul poate să utilizeze dinamicile de grup pentru Moderatorul poate să utilizeze dinamicile de grup pentru atingerea scopului cercetăriiatingerea scopului cercetării..

4) Sunt flexibile, pot fi organizate cu orice tip de audienţă şi 4) Sunt flexibile, pot fi organizate cu orice tip de audienţă şi în orice perioadă a anului.în orice perioadă a anului.

5) Permit spontaneitatea, 5) Permit spontaneitatea, inputinput-ul necenzurat al -ul necenzurat al participanţilor.participanţilor.

6) P6) Poate fi observat de către manageri, creatori de reclame oate fi observat de către manageri, creatori de reclame publicitarepublicitare etc. etc.

Combinarea focus grupurilor cu metodele cantitative Combinarea focus grupurilor cu metodele cantitative (David L. Morgan, 1993) (David L. Morgan, 1993)

1) Efectuarea mai întâi a unui focus grup1) Efectuarea mai întâi a unui focus grup pentru a identifica pentru a identifica problemele şi întrebările care să fie incluse apoi într-un problemele şi întrebările care să fie incluse apoi într-un chestionar de anchetă. chestionar de anchetă.

2) 2) Focus grupurile Focus grupurile reprezintă modalitatea de studiu principală, reprezintă modalitatea de studiu principală, iar ancheta sociologică serveşte pentru stabilirea iar ancheta sociologică serveşte pentru stabilirea procedeelor de alcătuire a grupurilor (a segmentelor de procedeelor de alcătuire a grupurilor (a segmentelor de populaţie) şi pentru determinarea problemelor de analiză populaţie) şi pentru determinarea problemelor de analiză mai detaliată în discuţiile de grup în profunzime. mai detaliată în discuţiile de grup în profunzime.

3) Asocierea anchetei sociologice, ca metodă principală, cu 3) Asocierea anchetei sociologice, ca metodă principală, cu focus grupurile, care oferă cercetătorului sugestii pentru focus grupurile, care oferă cercetătorului sugestii pentru interpretarea datelor culese. interpretarea datelor culese.

4) Utilizarea focus grupului, ca metodă principală, şi a 4) Utilizarea focus grupului, ca metodă principală, şi a anchetei sociologice, ca metodă ajutătoare, în scopul anchetei sociologice, ca metodă ajutătoare, în scopul verificării relevanţei problemelor fixate de cercetător pentru verificării relevanţei problemelor fixate de cercetător pentru discuţiile de grup.discuţiile de grup.

Selecţia participanţilor Selecţia participanţilor

(Richard A. Krueger şi Mary Anne Casey, 2000/2005, 101-108)(Richard A. Krueger şi Mary Anne Casey, 2000/2005, 101-108)

1) Lista1) Lista abonaţilorabonaţilor

2) Selecţia 2) Selecţia ad hocad hoc în cazul organizării unor în cazul organizării unor evenimente specialeevenimente speciale

3) În locaţie (de exemplu, supermarketuri, târguri de 3) În locaţie (de exemplu, supermarketuri, târguri de prezentare, expoziţii, muzee, parcuri şi grădini)prezentare, expoziţii, muzee, parcuri şi grădini)

4) Prin nominalizare4) Prin nominalizare

5)5) Prin filtrare telefonică aleatoriePrin filtrare telefonică aleatorie

6) Prin afişe şi anunţuri în ziare şi reviste6) Prin afişe şi anunţuri în ziare şi reviste

▲ ▲ Grupurile trebuie să fie omogeneGrupurile trebuie să fie omogene

Organizarea unui focus grupOrganizarea unui focus grup

((Richard A. Krueger şi MaryRichard A. Krueger şi Mary Anne Casey, 2000/2005, 150-151)Anne Casey, 2000/2005, 150-151) 1.1. Anunţarea participanţilor din timpAnunţarea participanţilor din timpContactaţi participanţii telefonic cu două (sau mai multe) săptămâni Contactaţi participanţii telefonic cu două (sau mai multe) săptămâni

înainte de întâlnire.înainte de întâlnire.Trimiteţi fiecărui participant o scrisoare în care să confirmaţi ora, Trimiteţi fiecărui participant o scrisoare în care să confirmaţi ora,

data şi locul întâlnirii.data şi locul întâlnirii.Daţi-le participanţilor un telefon înainte de întâlnire pentru a le Daţi-le participanţilor un telefon înainte de întâlnire pentru a le

reaminti de ea.reaminti de ea.

2. Întrebările2. ÎntrebărileÎntrebările trebuie să fie puse într-o ordine logică.Întrebările trebuie să fie puse într-o ordine logică.Întrebările-cheie trebuie să se concentreze pe chestiuni de mare Întrebările-cheie trebuie să se concentreze pe chestiuni de mare

importanţă.importanţă.Folosiţi tatonarea sau întrebările suplimentare, dacă este nevoie.Folosiţi tatonarea sau întrebările suplimentare, dacă este nevoie.Limitaţi folosirea întrebărilor de tip „De ce”.Limitaţi folosirea întrebărilor de tip „De ce”.Folosiţi întrebările referitoare la experienţa anterioară a Folosiţi întrebările referitoare la experienţa anterioară a

participanţilor, dacă este nevoie.participanţilor, dacă este nevoie.

3.3. OrganizareaOrganizareaÎncăperea trebuie să fie adecvată (mărimea, mesele, confortul, Încăperea trebuie să fie adecvată (mărimea, mesele, confortul,

calitatea sunetului etc.).calitatea sunetului etc.).Trebuie să ajungeţi la întâlnire mai devreme.Trebuie să ajungeţi la întâlnire mai devreme.Verificaţi prezenţa zgomotului de fond, pentru a preveni Verificaţi prezenţa zgomotului de fond, pentru a preveni

deteriorarea calităţii înregistrării.deteriorarea calităţii înregistrării.Pregătiţi etichetele cu numele participanţilor.Pregătiţi etichetele cu numele participanţilor.Puneţi pe masă un microfon de distanţă.Puneţi pe masă un microfon de distanţă.Puneţi reportofonul pe podea.Puneţi reportofonul pe podea.Aduceţi mai multe casete, baterii şi prelungitoare.Aduceţi mai multe casete, baterii şi prelungitoare.Gândiţi-vă la teme pentru conversaţia informală.Gândiţi-vă la teme pentru conversaţia informală.Aşezaţi-i lângă moderator pe experţi şi pe participanţii vorbăreţi.Aşezaţi-i lângă moderator pe experţi şi pe participanţii vorbăreţi.Aşezaţi-i pe participanţii timizi şi pe cei tăcuţi faţă în faţă cu Aşezaţi-i pe participanţii timizi şi pe cei tăcuţi faţă în faţă cu

moderatorul.moderatorul.Oferiţi-le participanţilor ceva de mâncare.Oferiţi-le participanţilor ceva de mâncare.Aduceţi suficiente fotocopii sau stimulente vizualeAduceţi suficiente fotocopii sau stimulente vizuale ..

4. Abilităţile de moderare4. Abilităţile de moderareExersaţi realizarea introducerii fără să vă Exersaţi realizarea introducerii fără să vă

uitaţi pe notiţe.uitaţi pe notiţe.

Exersaţi adresarea întrebărilor. Trebuie să Exersaţi adresarea întrebărilor. Trebuie să ştiţi care sunt întrebările-cheie şi să ştiţi care sunt întrebările-cheie şi să estimaţi corect durata fiecărei estimaţi corect durata fiecărei întrebări.întrebări.

Trebuie să fiţi odihnit şi receptiv.Trebuie să fiţi odihnit şi receptiv.

Ascultaţi cu atenţie. Participanţii răspund Ascultaţi cu atenţie. Participanţii răspund la întrebare?la întrebare?

Trebuie să ştiţi când să insistaţi pentru Trebuie să ştiţi când să insistaţi pentru obţinerea mai multor informaţii şi obţinerea mai multor informaţii şi când să treceţi mai departe.când să treceţi mai departe.

Evitaţi să daţi din cap.Evitaţi să daţi din cap.

Evitaţi comentariile verbale care Evitaţi comentariile verbale care comunică aprobarea.comunică aprobarea.

Evitaţi să vă exprimaţi opiniile personale.Evitaţi să vă exprimaţi opiniile personale.

5. Imediat după întâlnire5. Imediat după întâlnireVerificaţi reportofonul pentru a vedea dacă s-au înregistrat Verificaţi reportofonul pentru a vedea dacă s-au înregistrat

observaţiile făcute.observaţiile făcute.

Discutaţi în detaliu cu echipa de cercetare.Discutaţi în detaliu cu echipa de cercetare.

Pregătiţi cât mai repede un scurt rezumat scris al Pregătiţi cât mai repede un scurt rezumat scris al principalelor chestiuni discutate.principalelor chestiuni discutate.

Avantajele şi dezavantajele focus grupurilorAvantajele şi dezavantajele focus grupurilor

AvantajeAvantaje

1. Cuprinde date din viaţa reală 1. Cuprinde date din viaţa reală în mediul social concretîn mediul social concret

2. Este flexibilă2. Este flexibilă3. Are o înaltă validitate3. Are o înaltă validitate4. Produce rezultate rapid4. Produce rezultate rapid5. Costurile sunt reduse5. Costurile sunt reduse

DezavantajeDezavantaje

1. Asigură cercetătorului un control 1. Asigură cercetătorului un control mai redus în comparaţie cu mai redus în comparaţie cu interviurile individualeinterviurile individuale

2. Datele sunt dificil de analizat2. Datele sunt dificil de analizat3. Solicită cercetătorului abilităţi 3. Solicită cercetătorului abilităţi

specialespeciale4. Diferenţele dintre grupuri pot fi 4. Diferenţele dintre grupuri pot fi

distorsionatedistorsionate5. Organizarea grupurilor este dificilă5. Organizarea grupurilor este dificilă6. Discuţiile trebuie să fie conduse 6. Discuţiile trebuie să fie conduse

într-o atmosferă care să încurajeze într-o atmosferă care să încurajeze interacţiuneainteracţiunea

Avantajele şi dezavantajele focus grupurilor Avantajele şi dezavantajele focus grupurilor on-lineon-line (după Petre Datculescu, 2006, 571(după Petre Datculescu, 2006, 571))

AvantajeAvantaje1. Costuri mici1. Costuri mici2. Reducerea duratei cercetării2. Reducerea duratei cercetării3. Respondenţii sunt relaxaţi3. Respondenţii sunt relaxaţi4. În focus grupurile asincrone, 4. În focus grupurile asincrone,

respondenţii au timp de reflecţierespondenţii au timp de reflecţie5. Pot fi prezentate imagini, filme, 5. Pot fi prezentate imagini, filme,

texte mai ampletexte mai ample6. Anumite tehnici proiective 6. Anumite tehnici proiective

funcţionează mai bine în funcţionează mai bine în condiţiile anonimatului (teste de condiţiile anonimatului (teste de completare, teste de construcţiecompletare, teste de construcţie

7. Se simplifică la maximum 7. Se simplifică la maximum transcrierea pe hârtie a transcrierea pe hârtie a interviurilor de grupinterviurilor de grup

DezavantajeDezavantaje1. Persoanele care tastează mai 1. Persoanele care tastează mai

repede pot domina grupulrepede pot domina grupul2. Pentru grupurile asincrone 2. Pentru grupurile asincrone

este nevoie de un „soft de este nevoie de un „soft de conferinţă” special pe conferinţă” special pe computerele participanţilor computerele participanţilor

3. Unii participanţi ar putea să 3. Unii participanţi ar putea să nu fie încântaţi să îl instalezenu fie încântaţi să îl instaleze

4. Nu poate fi surprinsă 4. Nu poate fi surprinsă comunicarea nonverbalăcomunicarea nonverbală

5. Nu poate fi explorat în timp 5. Nu poate fi explorat în timp real ce spune fiecare real ce spune fiecare participant în grupurile participant în grupurile sincronesincrone

6. Unele tehnici proiective 6. Unele tehnici proiective funcţionează mai greu funcţionează mai greu

Probleme deontologiceProbleme deontologice

◘ ◘ Intervievarea mai multor persoane în acelaşi Intervievarea mai multor persoane în acelaşi timp şi in acelaşi loc ridică două probleme etice:timp şi in acelaşi loc ridică două probleme etice:

● ● participanţii se simt inconfortabil să vorbească participanţii se simt inconfortabil să vorbească despre problemele lor în prezenţa celorlalţi.despre problemele lor în prezenţa celorlalţi.

● ● cercetătorul nu poate asigura confidenţialitatea cercetătorul nu poate asigura confidenţialitatea declaraţiilor inregistrate declaraţiilor inregistrate (Janet Smithson, 2008, 360)(Janet Smithson, 2008, 360)

Interviul telefonicInterviul telefonic

În deceniul opt al secolului XX s-a În deceniul opt al secolului XX s-a produs o produs o minirevoluţieminirevoluţie în în cercetarea socială din SUA.cercetarea socială din SUA.

Don A. Dillman (1978): interviul Don A. Dillman (1978): interviul telefonic a devenit „copilul telefonic a devenit „copilul favorit al anchetelor favorit al anchetelor sociologice”.sociologice”.

Don A. Dillman

Eşantionarea în anchetele pe baza interviuluiEşantionarea în anchetele pe baza interviului

telefonic telefonic (Groves şi Kahn, 1979).(Groves şi Kahn, 1979). ◙◙ Random digit dialingRandom digit dialing (RDD): (RDD):

1. Selectarea zonelor geografice, în urma stratificării lor după 1. Selectarea zonelor geografice, în urma stratificării lor după anumite criterii (fiecare zonă are un anumit prefix).anumite criterii (fiecare zonă are un anumit prefix).

2. Selecţia aleatorie a numerelor de telefon şi a persoanelor 2. Selecţia aleatorie a numerelor de telefon şi a persoanelor (pe baza tabelelor de selecţie proiectate de Leslie Kish, (pe baza tabelelor de selecţie proiectate de Leslie Kish, 1949). 1949).

3. Selecţia aleatorie a persoanelor din gospodarie. 3. Selecţia aleatorie a persoanelor din gospodarie.

▲▲Volumul numerelor de telefon eşantionate (RDD) trebuie Volumul numerelor de telefon eşantionate (RDD) trebuie să fie de aproximativ cinci ori mai mare decât cel proiectat.să fie de aproximativ cinci ori mai mare decât cel proiectat.

◙ ◙ Computer-asisted telephone interviewingComputer-asisted telephone interviewing (CATI) (CATI)

Avantajele şi dezavantajele interviului Avantajele şi dezavantajele interviului telefonictelefonic

AvantajeAvantaje

1. Cost mai scăzut1. Cost mai scăzut

2. Timp mai redus2. Timp mai redus

3. Asigurarea 3. Asigurarea anonimatuluianonimatului

4. Flexibilitate4. Flexibilitate

DezavantajeDezavantaje

1. Refuzul participării1. Refuzul participării

2. Motivaţie mai redusă2. Motivaţie mai redusă

3. Imposibilitatea 3. Imposibilitatea controlului situaţieicontrolului situaţiei

4. Imposibilitatea 4. Imposibilitatea observării observării comportamentului comportamentului

■■ Desfăşurarea interviului de cercetare Desfăşurarea interviului de cercetare

Bibliografie selectivBibliografie selectivăă

Bailey, Kenneth D. [1978](1982). Bailey, Kenneth D. [1978](1982). Methods of Social Methods of Social ResearchResearch (ediţia a II-a). New York: The Free Press. (ediţia a II-a). New York: The Free Press.

Benney, Mark şi Hughes, Everett C. Benney, Mark şi Hughes, Everett C. [1956][1956](1970). (1970). Sociology and the interview. În N.K. Denzin (ed.). Sociology and the interview. În N.K. Denzin (ed.). Sociological Methods: A SourcebookSociological Methods: A Sourcebook (pp. 190-198). (pp. 190-198). Londra: Butterworths.Londra: Butterworths.

Grawitz, Madeleine. (1972). Grawitz, Madeleine. (1972). Méthodes des sciences Méthodes des sciences

sociales.sociales. Paris: Dalloz. Paris: Dalloz. Hy Mariampolski, Hy Mariampolski, Qualitative Market Research. A Qualitative Market Research. A

Comprehensive GuidComprehensive Guid, Thousand Oaks, Sage Publications, , Thousand Oaks, Sage Publications, 2001, pp. 46, 48.2001, pp. 46, 48.

Sedlack, Guy R. şi Stanley Jay. (1992). Sedlack, Guy R. şi Stanley Jay. (1992). Social Social Research. Theory and MethodsResearch. Theory and Methods. Boston: Allyn . Boston: Allyn and Bacon.and Bacon.

Smithson Janet (2008) Focus groups. În P. Smithson Janet (2008) Focus groups. În P. Alasuutari, L. Bickman şi J. Brannen (eds.) Alasuutari, L. Bickman şi J. Brannen (eds.) Social Research Methods Social Research Methods (pp. 357-370). Los (pp. 357-370). Los Angeles: Sage Publications.Angeles: Sage Publications.

Stacey, Margaret. (1970). Stacey, Margaret. (1970). Methods of Social Methods of Social ResearchResearch. Oxford: Pergamon Press.. Oxford: Pergamon Press.