motiva.docx

7/21/2019 MOTIVA.docx

1/11

MOTIVAIA PENTRU ARMAT I CARIERA MILITAR

MOTIVATIE SI SATISFACTIE N ACTIVITATEPsiholog Nicoleta Miclaus*, psiholog Aurora Antau**

1. Motivatia

Importanta muncii este deosebita pentru dezvoltarea fecarui individ. n muncapersoana si satisace aspiratiile, si realizeaza idealurile, si ntregeste si simbogateste personalitatea.!a baza alegerii carierei stau" aspiratiile, idealurile, interesele, aptitudinile, etc.Astel, n timp ce unii dintre noi optam pentru o anumita meserie, deoarececredem ca prin acea munca ne vom realiza nazuintele, altii alegem o alta muncapentru a obtine un salariu mai bun, sau pentru a ne satisace nevoia de afliere, saupur si simplu, alegem o munca la ntmplare, ara a sti prea multe despre ceea ceurmeaza sa acem. Motivele care stau la baza alegerii unei cariere, sunt e#trem dediverse. Motivul este acel enomen psihic ce are rol esential n declansarea,orientarea si modifcarea conduitei$ motivatia este constituita din ansamblulmotivelor, din structurarea tuturor motivelor %ntruct motivele nu se a&a laacelasi nivel'. Motivul este cauza principala a unui comportament, dar nu oricecauza este un motiv. (e e#emplu" o detunatura puternica ne ace sa tresarim, eaeste cauza reactiei noastre, dar nu spunem ca este )motivul) tresaririi noastre.Motivul este o cauza interna care determina conduita noastra. (aca dorim santelegem mai bine optiunile unei persoane, eventual sa ntelegem pozitia pecare o va adopta n dierite situatii, sau sa e#ercitam o in&uenta educationalaasupra ei si chiar sa ne dam mai bine seama despre )prghiile) prin care dieritesituatii ne in&uenteaza, este necesar sa cunoastem doua aspecte" mi#area motivelor ntro actiune orta relativa a motivelorAsocierea dieritelor motive este generata de polivalenta obiectelor+ actiunilor, deaptul ca o actiune oarecare poate satisace si rustra simultan mai multenecesitati.orta relativa a motivelor este data de cel putin doi actori" gradul de satisacere + nesatisacere pozitia motivului n piramida trebuintelor

-rebuintele biologice au prioritate, deoarece sunt un set de necesitati de baza,legate de asigurarea nevoilor de baza, a subzistentei. Pentru ca o persoana %siimplicit toate celelalte motivatii' sa e#iste, este necesar ca toate actiunile izvortedin necesitatea de subzistenta sa aiba prioritate. -rebuintele biologice" oame, sete,se#uale, nu sunt specifce numai omului, ele aparnd si la animale. le asiguraintegritatea fzica a organismului si totodata supravietuirea speciei.

/el de al doilea nivel motivational este cel dezvoltat pe baza nevoii de securitate,

att n plan fzic, ct si n plan social. !a acest nivel motivational, trebuintelesunt legate de mentinerea echilibrului emotional, asigurarea conditiilor de munca side viata.
http://www.e-scoala.ro/psihologie/motivatie_satisfactie_in_activitate.html#*http://www.e-scoala.ro/psihologie/motivatie_satisfactie_in_activitate.html#**http://www.e-scoala.ro/psihologie/motivatie_satisfactie_in_activitate.html#**http://www.e-scoala.ro/psihologie/motivatie_satisfactie_in_activitate.html#*


2/11

Al treilea nivel este determinat de nevoia de contacte sociale, corespunzndtrebuintei de afliere, de apartenenta la grup, nevoia de identifcare cu altii, de aobtine raspunsuri aectivpozitive din partea celorlalti %nevoia de aectiune'.

/el deal patrulea nivel, cuprinde motivatiile de respect si autorespect, de realizaresi mentinere a unei bune imagini despre sine n proprii sai ochi, ct si n ochii

altora. 0unt motive relative la " nevoia de apreciere, de stima si aprobare sociala,nevoia de stima si statut.

ltimul nivel al )piramidei) cuprinde motivatia de autorealizare, defnita de catreMaslo2, ca find dorinta individului de a ace ceea ce stie sa aca bine, ceea ce iprocura satisactie prin nsusi aptul de a desasura activitatea respectiva, dnduisentimentul de satisactie si plenitudine.

Maslo2 precizeaza ca o trebuinta este cu att mai putin probabila cu ct este mairecvent satisacuta, ceea ce nseamna ca trebuinta care motiveazacomportamentul nu este cea satisacuta, ci trebuinta nesatisacuta.

Ierarhia se maniesta deoarece motivatiile a&ate la niveluri inerioare sunt prioritaren raport cu celelalte. Aceasta nsemna ca trebuintele situate la nivelurisuperioare pot deveni active doar dupa ce au ost satisacute trebuintele anterioare%o trebuinta, nu apare ca motivatie dect dupa ce anterioara ei, a ost satisacutaceea ce sugereaza ca e#ista o ordine, o succesiune n satisacerea trebuintelor'.Pentru ca motivatiile de la nivelurile urmatoare sa poata f activate, nu este necesarca cele de la nivelurile anterioare sa fe complet satisacute, dar este necesar casatisacerea lor sa atinga un nivel liminal. n mod obisnuit, n secolul nostru,necesitatile de baza sunt n general satisacute, astel nct si motivatiilesuperioare, pot e#ercita o in&uenta demonstrabila asupra comportamentului

individului.

3 trebuinta noua, nu apare brusc, dupa ce cea anterioara a ost satisacuta, citreptat. /u ct o trebuinta se a&a mai spre vrul piramidei, cu att ea este maispecifc umana. 0atisacerea ei nu este o urgenta, dar produce ericire, acnd sacreasca chiar efcienta biologica a organismului.

-rebuie acuta precizarea ca, indierent unde se a&a pe palierul piramidei, omotivatie interactioneaza cu motivatii a&ate la alte paliere.

Proprietatile unui obiect sunt n unctie de sistemul de reerinta, de utilitatea care ise da, de nevoia la care raspunde. 3rice obiect, orice interactiune, orice relatie cu

lumea, poate satisace %eventual rustra' simultan mai multe necesitati. 3ricemodalitate concreta prin care este satisacuta necesitatea dintro anumita clasa, arerelatii si cu alte zone motivationale, tocmai datorita polimorfsmului unctional alobiectelor.Nu nseamna ca nu putem asocia un anumit tip de activitate n modpreponderent unui anumit tip de necesitati. 0e poate astel realiza o scalare a orteirelative pe care o au pentru persoana %sau pentru grup' dieritele motivatii,ghidndune dupa importanta acordata fecareia dintre ele. -eoria spune, nu numaica motivatiile sunt activate n mod ierarhic pe masura satisacerii celor anterioare,dar si ca o motivatia este cu att mai pregnanta cu ct este mai putin satisacuta.

n consecinta, ea ace sa apara o )zona pro#ima, mai sensibila), n sensul ca opersoana va f mai usor atrasa de obiectele, situatiile, actiunile care pot satisacerespectivul domeniu motivational si va rezista mai greu la rustrarea lor dect la


3/11

cea a altor arii motivationale.

4. 0atisactia

P.P.Neveanu n )(ictionar de psihologie) %1567' defneste satisactia proesionalaca o )confguratie psihica comple#a nu ntotdeauna integral constienta,

consistnd ntrun set de atitudini pozitive ale persoanei ata de munca eectuata.Are valoarea unui important indice calitativ al organizatiilor de tip productiv si,totodata, a unuia dintre obiectivele ma8ore ale acestor organizatii" pe lngarandamentul economic, obtinerea dieritelor produse, se urmareste si randamentulsocial, adica urnizarea catre societate a unor oameni satisacuti n munca,autorealizati proesional, bucurnduse de consideratie, integrati si stabili pe loculde munca.)n sens strict, satisactia n munca este defnita ca find o emotie placuta,pozitiva, rezultata din evaluarea muncii depuse. Insatisactia apare atunci cndasteptarile individului privind munca sa sunt nselate. (e e#emplu, daca conditiile

de curatenie si securitate n care se desasoara munca sunt altele dect celedorite, sigur mizeria si insecuritatea vor determina insatisactia.

0atisactia n munca este determinata prin evaluarea individuala a munciidesasurate de un anga8at. valuarea este personala si interna sau partial e#terna,in&uentata de manager si colegi$ oricum n fnal determinante sunt sentimentelelegate de rezultatele obtinute.

0atisactia proesionala are mai multe dimensiuni. nele includ satisactia munciiprin ea nsasi, altele includ salariile, recunoasterea, raportul cu managerii sicolegii, cultura si flosofa structurii. iecare dimensiune contribuie la conturarea

sentimentului de satisactie a muncii desi, munca pe post este defnita dierit deoameni. /omparatiile cu asteptarile in&uenteaza satisactia n postul ocupat.

/onceptul satisactie trebuie cuprins ntrun model sau teorie a motivatiei nmunca. Aceasta concluzie se desprinde nu doar din numeroasele defnitii alesatisactiei ci si din concluzia ca satisactia 8oaca un rol important n teoriamotivatiei. n cadrul conte#tului fecarei abordari, pot aparea teorii despre aspecteparticulare"a' 0atisactia ca rezultat al ciclului comportamental. Aceasta re&ecta evaluarilerealizarilor n raport cu nevoile, motivele, valorile, scopurile care sunt importante

pentru o persoana.b' 0atisactia ca o componenta a sistemului de control si regularizare. n acest cazse pune accent pe masura n care evaluarea rezultatelor determina schimbarea.3rice persoana care nu este satisacuta de ceea ce primeste este motivata sa cautect mai multe mbunatatiri posibile. Acest lucru i poate aecta pe unii sau sepoate reeri la modul n care este abordata o situatie comple#a dar, de asemenease poate reeri si la modul n care sunt stabilite scopurile n viata. (aca, pe dealta parte, persoana este satisacuta, atunci, ea se va stradui sa repete ciclulcomportamental pna cnd apar alte nevoi mai importante. (in punct de vedereteoretic, legatura cauzala dintre venituri, comportament si motive reprezinta

problema centrala. 9olul pe care satisactia l 8oaca n teoriile comparatieisociale e#. teoria echitatii urnizeaza o ilustrare a cestei linii de abordare.c' 0atisactia, ca si determinanta a comportamentului. n centrul atentiei se a&a


4/11

comportamentul care ia nastere partial ca rezultat al insatisactiei" de e#. plngeri,lamentari, absenteism etc. 3 persoana care este nesatisacuta de realizarile saleproesionale si nu se considera capabila sa le modifce, se va stradui mai mult sasi gaseasca satisactie n domenii a&ate n aara locului de munca. (aca opersoana este multumita pe plan proesional, atunci, sentimentul implicarii vacreste la el cum va creste si numarul de ore petrecute la locul de munca. Aceste

moduri de abordare au o relatie ierarhica unele cu altele.

3biective/ercetarea de ata are un scop investigativ, urmarind modul de confgurare aanumitor variabile %satisactie si motivatie' att n dierite unitati militare, ct sintre categorii dierite de cadre militare, dar si eectele distincte pe care leardetermina, iar pe baza acestora, defnirea unor posibilitati de interventie pentruameliorarea acestor eecte.niversul cercetarii sa compus din : esantioane %N;


5/11

motivatiei. ste o proba ara protectie antiminciuna, un instrument deschis si sincer.9ezultatele obtinute depind n mare masura de sinceritatea subiectilor asupracarora va f aplicat. /hestionarul masoara att ierarhizarea motivationala ct sicapacitatea decizionala a individului. (eciziile presupun o conruntare ntre dieritemotivatii %lupta motivelor' si este de presupus ca un om, la care mai multenecesitati au aceeasi orta relativa, sa ntmpine difcultati n luarea unei decizii.

n acest caz, pe oaia de raspuns vor aparea mai multe raspunsuri indecise.Numarul mare de astel de raspunsuri, ridica semne de ntrebare.

Interpretarea datelor0e stie ca oamenii si petrec cea mai mare parte a timpului muncind n cadrulunor organizatii. iecare dintre noi e#perimenteaza anumite atitudini ata de muncasau ata de anumite aspecte organizationale. 0atisactia proesionala defnita caset de atitudini ale unei persoane ata de propria activitate proesionala are oimportanta deosebita, ntruct ea in&uenteaza nu doar calitatea vietiiproesionale, asa cum este resimtita ea subiectiv de catre orice anga8at, ci si

aspecte organizationale mai generale.Ipotezele de lucru pentru evaluarea dieritelor aspecte ale satisactiei n unctie despecifcul activitatii din dierite unitati militare, ct si n unctie de subgrupul luatn considerare"ste de asteptat ca anumite aspecte ale satisactiei sa diere n unctie despecifcul activitatilor din unitatile militare.Pentru surprinderea dieritelor aspecte ale satisactiei sa aplicat chestionarul .(.I.,att pentru ofterii ct si pentru subofterii cuprinsi n esantioanele din cele douaunitati.


6/11

Figura nr. 19eprezentarea grafca a nivelului satisactiei proesionale pentruambele unitati

9ezultatele obtinute sunt prezentate n continuare. Calori semnifcative la un pragde semnifcatie p ; >.>1 sau obtinut pentru aspectul satisactiei reeritor la

)salariului actual) si un p;>.>= pentru )posibilitati de promovare) si )oamenii cucare lucrez). n fgura nr 1 sunt reprezentate grafc scorurile obtinute deesantioanele celor doua unitati pentru dieritele aspecte ale satisactiei nactivitatea desasurata.acnd o comparatie cu media generala %44 ?4' obtinuta prin aplicareachestionarului .(.I., se poate spune ca ambele loturi au scoruri ridicate la patrudintre dimensiuni" )munca actuala), relatia cu superiorul), )colectivul n carelucreaza) si )slu8ba n general)$ scoruri mici sunt obtinute la )salariul actual) siposibilitatile de promovare) apt usor de e#plicat daca avem n vederetransormarile prin care trece att Ministerul Apararii Nationale, ct si ntreaga

conomie Nationala.ste de asteptat ca anumite dimensiuni ale satisactiei sa diere n unctie decategoriile de cadre militare luate n calcul.Nivelul satisactiei proesionale la .M. >1?:>9ezultate semnifcative la un prag de semnifcatie p ; >.>1, sau obtinutpentru urmatoarele aspecte ale satisactiei la ambele subgrupe ara dierentesemnifcative intergrup" )munca actuala) si )posibilitati de promovare) %fgura nr. 4'.Calorile obtinute n urma prelucrarii datelor pe fecare dimensiune denota aptul cala ambele subgrupe nivelul satisactiei n ceea ce priveste Dmunca actuala),Dseul), Doamenii cu care lucreaza), Dslu8ba n general) se situeaza la un nivel

ridicat %media generala ?4'.-otusi e#ista dierente semnifcative la nivelulsatisactiei ntre ofteri si subofteri n ceea ce priveste Dmunca actuala) siDoamenii cu care lucrez)$ ofterii au un nivel mai scazut la prima dimensiune asatisactie si mai ridicat la a doua.n cazul dimensiunilor ce se reera la Dsalariu) si Dposibilitati de promovare) nivelulsatisactiei se situeaza sub nivelul mediu respectiv media 11 la subofteri si media1> la ofteri %scoruri dect 44'.


7/11

Figura nr. 2Nivelului satisactiei proesionale pentru comandamentul .M. >1?:>

Satisfactia n activitat !a U.M. "1#2$

Figura nr. # 9eprezentarea grafca a rezultatelor satisactiei n activitate pentru.M. >1?4


8/11

Prin compararea mediilor obtinute la cele doua subgrupe din .M. >1?4< sauobtinut valori semnifcative pentru dimensiunile )satisactia muncii actuale %p;>.>1'si )posibilitati de promovare) %p;>.>='. Nu sau obtinut dierente semnifcative lacele doua dimensiuni la nivel intergrup. Pe celelalte trasaturi nivelul satisactiei esteridicat %media generala ?4'.

Analiza motivatiei pentru activitatePornim de la premisa conorm careia anumite aspecte ale motivatiei diera att nunctie de specifcul activitatilor din unitatile militare, ct si n unctie decategoriile de cadre militare luate n calcul.

Ana!i%a &'tivatii (ntru activitat.

Figura nr. )9eprezentarea grafca a nivelului motivational pe cele doua esantioane

9ezultate semnifcative sau obtinut pentru dimensiunile" )retributie buna), )post

sigur), )sa nu fe pericol de accidente), )respect din partea celorlalti) %p;>.>1' si )sate poti respecta pe tine nsuti) %p;>.>='.Pentru esantionul din .M.>1?:> nevoile de baza, ale subzistentei sunt prioritareata de cele a&ate la nivelul superior spre deosebire de esantionul din .M. >1?4.>1' si )relatii bune cu colegii) %p;>.>='.-rebuintele de afliere sunt

mai bine reprezentate la ofteri n timp ce subofterii resimt mai acut nevoia destima si statut. Pentru celelalte dimensiuni ale motivatiei proesionale %retributie,post sigur, nu accidente, autorespect' valorile obtinute se situeaza deasupra mediei


9/11

%m;:', dierentele ntre subgrupe find nesemnifcative.

Analiza motivatiei pentru activitate la unitatea" .M. >1?41?4< dierente semnifcative au ost obtinute pentru subscalele")relatii bune cu seul), )munca interesanta) %p;>.>1' si )post sigur) %p;>.>=' grafc nr. 1?:>

Figura nr. $ 9eprezentare grafca a nivelului motivational pentru .M. >1?4


10/11

C'nc!u%ii

ntre satisactie si motivatie e#ista o relatie biunivoca, ambele aparnd att ncalitate de cauza, ct si de eect. Acest apt nar trebui sa lase indierent nici un

manager, deoarece n ecuatia perormantei o pondere semnifcativa o aumotivatia si satisactia cu dieritele lor atete. (e asemenea, nar trebui sa se uiteca n ecuatia perormantei, pe lnga aptitudini, ormarea deprinderilor siinormarea, intra si energia sau nonoboseala.Ipotezele lansate au ost partial verifcate.(ierentele obtinute pentru aspecte ale satisactiei n activitate ar putea fe#plicate analiznd specifcul celor doua unitati luate n studiu" o unitate decomanda si o unitate operativa. n cadrul unitatii de comanda oamenii audobndit un statut oarecum superior, ceea ce atrage dupa sine nevoia unui altnivel de trai. (e asemenea, munca desasurata de catre cadrele militare din

unitatea de comanda este mai comple#a si mai bine valorizata de catre cei ce odesasoara, considernd astel ca salariul actual nu reprezinta valoarea reala amuncii depuse. n cadrul unitatii de comanda, activitatea se desasoara n birouri,oamenii find ntro oarecare masura )izolati) unii de ceilalti n timpul serviciului.Acest apt duce la instalarea unor relatii mai mult proesionale dect relatii deprietenie. n cadrul unitatii operative, oamenii lucreaza n echipe din care aceparte inclusiv comandantul de subunitate. n cadrul acestor echipe, muncindmpreuna pentru scopuri comune, apar relatii mai calde, mai apropiate.n .M. >1?4< pentru )munca actuala) ntre cele doua subgrupe e#ista dierentesemnifcative, ofterii tind sa considere ca munca actuala este n mare parte

repetitiva si stresanta. (e asemenea, ofterii de la .M. >1?4< sunt mai scepticicomparativ cu subofterii de la aceeasi unitate n ceea ce priveste posibilitatile depromovare privind cu realism si claritate situatia actuala din cadrul armateiromne. 9eeritor la dimensiunea )relatiile cu colegii), analiznd datele obtinuteputem spune ca relatiile dintre subofteri sunt mai putin ormale, mai calde si maiamicale.!a .M.>1?:> ofterii comparativ cu subofterii au un nivel mai scazut al satisactiein Dmunca actuala) si mai ridicat n ceea ce priveste Doamenii cu care lucrez)Aceasta sar putea e#plica prin aptul ca pentru unii dintre ofteri, cumulul de unctii%luarea rapida a deciziilor' determina scaderea energiei ntrun timp relativ scurt

ceea ce atrage dupa sine instalarea unui grad mai ridicat al oboselii comparativ cusubofterii. Pentru ofteri munca cu oamenii, cu subordonatii, mediul proesionalreprezinta mai mult dect o simpla orma de e#istenta e#plicata si prin mbinarearelatiile ormale cu cele inormale, democratice cu acestia.(ierentele obtinute pentru diverse dimensiuni ale motivatiei pentru activitate sepot e#plica prin analiza specifcului celor doua unitati. /onsidernd ca oamenii dinunitatea de comanda siau satisacut nevoia de stima si statut, prin chiar locul demunca si unctiile pe care le ocupa %se resimte mai acut obtinerea nevoilor de baza'Apare nsa sentimentul de insecuritate, datorita restructurarilor care au loc nMinisterul Apararii Nationale.

n cadrul .M.>1?4< se observa ca prioritare sunt nevoile de stima si statut, derealizare si mentinere a unei bune imagini de sine n detrimentul nevoilorundamentale. Nevoia de securitate %)post sigur)' este mai pregnanta la ofteri n


11/11

comparatie cu subofteri, datorita iminentei restructurari la care va f supusaunitatea caz n care putini dintre ofteri si vor mentine locul actual de munca.0emnifcativa este de asemenea, nevoia de autorealizare a ofterilor n comparatiecu subofterii. Apare la ofteri nevoia de a ace ceea ce le produce satisactie prinnsasi munca pe care o desasoara, dndule sentimentul de plenitudine.Propunerea unor modalitati de mbunatatire a motivatiei si satisactiei proesionale

Pentru prevenirea &uctuatiei ortei de munca este necesar sa se stimuleze aceiactori motivationali care sustin comportamentul dorit si sa se contracareze actoriicu actiune opusa.Ar trebui sa se acorde o mai mare atentie cstigului banesc si posibilitatilor depromovare care pot duce la optimizarea muncii la nivelul unitatilor militare.0atisactia proesionala aecteaza comportamentul anga8atului %e#. lamentari,plngeri, absenteism etc.'. /nd o persoana ncepe sa fe din ce n ce mai putinsatisacuta de realizarile sale proesionale si nu se considera capabila sa le modifceva cauta o oerta mult mai avanta8oasa sau se va stradui sa gaseasca satisactie ndomenii a&ate n aara locului de munca.

Implementarea unui program de interventie ce se bazeaza pe tehnici efciente decomunicare verbala si nonverbala ar putea creste motivatia si satisactiaproesionala dat find aptul ca impactul inormatiei asupra resurselor umane nucunoaste limite de vrsta.

EIE!I3F9AI 0!/-ICA

1. Neveanu, P. P. %1567', Dicionar de psihologie, d. Albatros, Eucureti4. Pieter, . (., (venth, -hierrG, @., Hol, /., 0usse#, . %1557', Handbook of Workand Organizational Psychology?. Porter, !., Miles, 9. %1566', Motivation and Management, n The ManagementProcess Cases and Readings:. Jlate, M. %4>>>', !ndamentele psihologiei, d. Pro@umanitate, Eucureti=. Jlate, M. %4>>1', Re"ista de psihologie organizaional, vol. I, nr. 1, d. Polirom,Eucureti

***

* .M. >1?:> 3radea** .M. >1?4< 3radea

motiva.docx

Documents