montet, pierre - egiptul pe vremea dinastiei ramses_uc

7/23/2019 Montet, Pierre - Egiptul Pe Vremea Dinastiei Ramses_UC

http://slidepdf.com/reader/full/montet-pierre-egiptul-pe-vremea-dinastiei-ramsesuc 1/478



Pierre Montet

VIAŢA DE TOATE I!E!EI " E#IPT PE V$EMEA

DI"A%TIEI $AM%E%

&u'(nt (nainte de acad. E)i*& o n d u r a c + i

Traducere deI * e a n a a ra

Editura E)inescu



P ie r re M.o n te t

La vie quotidianne en tjgypteau tcmps des Ramses

, -ac+ette Paris



&/V0"T 0"AI"TE

!ucrarea de a2ă opera *ui Pierre Montet unu* dintrecei )ai uni cunoscători ai istoriei şi ci'i*i4a2iei 'ec+ie5iptene se i)pune nu nu)ai prin o5ă2ia inor)a2ieisa*e docu)entare dar )ai a*es prin e*u* (n care autoru*

reuşeşte să reconstituie i)a5inea societă2ii e5iptene (ntot ce a a'ut ea )ai co*orat )ai 'iu şi )ai di'ers (n perioada cea )ai stră*ucită a de4'o*tării sa*e istorice 6 perioada araoni*or din dinastia a I8a seco*e*e IV8III (.e.n.: do)inată de i5ura unor )ari araoni ca %etuiI şi $a)ses a* II8*ea. Această perioadă ce se (nscrie (nistoria re5atu*ui nou a* E5iptu*ui repre4intă nu nu)ai

perioada (n care araonii e5ipteni au atins cu*)i*e puterii*or do)in(nd (ntre5u* a4in a* Mediteranei Orienta*e şi

;uc(nd ro*u* de aritri (n (ntre5 Orientu* apropiat dar şi perioada (n care de4'o*tarea internă econo)ică socia*ăşi cu*tura*ă a E5iptu*ui cu o *un5ă tradi2ie po*itică şi ostră'ec+e ci'i*i4a2ie a (n*orit )ai )u*t ca niciodată.%tratiicări*e socia*e posii*ită2i*e şi ne'oi*e econo)ice

o5ă2ia şi 'arietatea tradi2ii*or de tot e*u* pe care *ere*ectă nu)eroase*e docu)ente scrise şi ar+eo*o5ice a*eacestei perioade per8

ii



)it (ntr8ade'ăr o reconstituire a <)odu*ui de 'ia2ă=e5iptean aşa cu) a ost e* pre4entat de autoru* *ucrării dea2ă.

A*e5(nd (nsă pentru )oti'e uşor de (n2e*es această perioadă din istoria E5iptu*ui autoru* nu a )ai consideratnecesar să e>p*ice 5ene4a istorică so8cia*8econo)ică aacestei societă2i. &ititoru* nea'i4at poate crede că *u)eae5ipteană at(t de 'ariată (n )aniestări*e sa*e seasea)ănă cu oricare a*tă societate din toate ti)puri*e

ine ordonată (n or)e*e unui stat ? ie e* antic ie e*)odern ? deoseiri*e speciice E5iptu*ui deri'(nd doar din )ediu* natura* in care a apărut şi s8a de4'o*tat statu*araoni*or. "u ne5ă) că o aste* de e>p*ica2ie con2ine(ntr8o anu)ită )ăsură o parte de ade'ăr. &onsiderată (nsădin punct de 'edere a* structurii sa*e ca şi din ace*a a*e*u*ui (n care s8a a;uns *a o aste* de or5ani4are istoriasocietă2ii şi statu*ui e5iptean are coordonate*e sa*especiice ără de cunoaşterea cărora n8a) putea (n2e*e5eade'ărata a2ă a acestei *u)i at(t de interesante. Acest*ucru )erită a i su*iniat dacă n8ar i dec(t pentru aptu*

că pre4entarea ? a*t)interi )a5istra*ă ? pe care o acePierre Montet societă2ii e5iptene (ntr8o anu)ită perioadă poate apărea ca o e*ie de 'ia2ă ruptă de conte>tu* său)i*enar ără acea e>p*ica2ie 5enetică ce poate (n5ăduisin5ură (n2e*e5erea antic+ită2ii e5iptene (n ce a a'ut ea)ai speciic şi )ai 5enera* u)an totodată. Vo) (ncerca (nrinduri*e care ur)ea4ă să aşe4ă) această stră*ucită

perioadă a $a)esi4i*or (n cadru* 5enera* a* istorieiE5iptu*ui (n antic+itate şi să su*inie) totodată (n ce e* aost posii*ă şi necesară de4'o*tarea

I



unui anu)it )od de 'ia2ă pe care (* pre4intă at(t de co*orat şide precis autoru* *ucrării de a*ă.

*

E>presia *ui -erodot <părinte*e istoriei= 6 <E5iptu* este undar a* "i*u*ui= nu e o si)p*ă i5ură de sti*. Ea cuprinde un

ade'ăr )u*t )ai pround. (ntr8ade'ăr E5iptu* ca regiune geografică s8a or)at datorită ape*or "i*u*ui @ E5iptu* ca stat s8a or)at (n condi2ii*e or5ani4ării siste)atice a acestei re5iuni şia ape*or )are*ui *u'iu care i8a deter)inat (ntotdeaunastructura şi peisa;u* u)an @ E5iptu* ca leagăn a* ci'i*i4a2ieie5iptene stră'ec+i a ost şi a ră)as str(ns *e5at de de4'o*tareaa5ricu*turii e5iptene şi a transporturi*or pe apă pe distan2e desute şi )ii de i*o)etri a )aterii*or pri)e şi a produse*or )eşteşu5ăreşti şi artistice de tot e*u* e>ecutate (n interioru*sau e>terioru* 2ării.

(nainte de toate (nsă "i*u* ? unu* dintre ce*e )ai *un5i*u'ii din *u)e peste CCC ): ? cu re'ărsarea re5u*ată aape*or ce cresc (n iecare pri)ă'ară după topirea 4ăpe4i*or din)un2ii Etiopiei şi a nu)eroase*or p*oi ce cad (n pri)e*e *uni a*e

anu*ui (n Arica centra*ă aduce o i)ensă cantitate de nă)o*roditor care asi5ură so*u*ui e5iptean o erti*itate deoseită.E5iptu* nu e de apt dec(t această *un5ă (şie de pă)(nt udată periodic de ape*e "i*u*ui şi erti*i4ată de nă)o*u* roditor adus(n iecare an de ape*e sa*e. !upta cu ape*e nu era de*oc uşoară.&onso*idarea prin (ndi5uiri a noi*or terenuri a5rico*e at(t deroditoare tăierea de noi cana*e toate acestea presupuneau uneort co)un şi tenace durai* şi

7



eicace nu)ai (n )ăsura (n care toate co*ecti'ită2i*e a5rico*edin re5iunea respecti'ă erau cointeresate (n )en2inerea (n stare ună de unc2ionare a acestor cana*e de iri5a2ie. A*t)interi e*eerau repede (nundate de noi*e a*u'iuni iar pă)(ntu* roditor s)u*s cu atita )uncă nisipuri*or sau ape*or (şi căpăta din nouaspectu* său ini2ia* de pustiu sau )*aştină (n care do)neautrestia şi ani)a*e*e să*atice. De aici ne'oia unei coordonări a

eorturi*or pentru construirea şi păstrarea cana*e*or de iri5a2iecu a;utoru* cărora co)unită2i*e a5rare (şi 5arantau ce*e )ai(nse)nate )i;*oace de produc2ie 6 apa şi pă)(ntu* roditorre(nnoit periodic de a*u'iuni. O aste* de coordonare rea*i4atăini2ia* de conducătorii ireşti ai iecărei co*ecti'ită2i (n parte adus destu* de repede *a necesitatea unei conduceri superioarecapai*ă să ac2ione4e pe 4one*e (ntinse (n care apa ineăcătoare a acestor *u'ii treuia şi putea i contro*ată.&*asicii )ar>is)u*ui au su*iniat (n )ai )u*te r(nduri acestapt care a a'ut consecin2e deoseit de )ari asupra structuriispeciice a pri)e*or state orienta*e din re5iunea ..%e)i*uniiroditoare=.

A*ături de a5ricu*tură o contriu2ie esen2ia*ă *a de4'o*tarea

societă2ii şi statu*ui e5iptean au adus8o pro5rese*e o2inute (n pre*ucrarea )eta*e*or. Ar)e*e )ai une au asi5urat unor conducători ai co*ecti'ită2i*or rura*e un *oc pri'i*e5iat (n raportcu cei*a*2i )e)ri ai oşti*or orienta*e. Podoae )ai o5atear)e de ron4 co*iere şi cercei de aur: su*i)au puterea unor a)i*ii ce8au constituit (nceputuri*e aristocra2iei e5iptene carede pe ur)a ro*u*ui său

8



i)portant (n ră4oaie*e e*e apărare sau de ;a a pre*uat ce* pu2in par2ia* sarcina coordonării eorturi*or destinate să asi5ureconstruirea distriuirea şi contro*u* acestor )i;*oace de produc2ie speciice. Este de *a sine (n2e*es că rea*i4area prin)uncă a acestui eort ? ca şi rea*i4area tuturor )ari*or *ucrări pu*ice din Orient care pretindeau )ii şi )ii de *ucrători ? nuse putea o2ine ără o constr(n5ere e>8traecono)ieă. In)o)entu* (n care un şe sau a*tu* a* acestei aristocra2ii ? re5e*e sau despotu* ? rea*i4a (n a'oarea sa şi a aristocra2ieia*e cărei interese *e repre4enta o anu)ită unitate teritoria*ă şi po*itică e* de'enea prin de)nitarii săi auto)at şi coordona8toru* (ntre5u*ui siste) de iri5a2ie din 2ară stăp(nu* de apt a*ape*or şi a* tuturor roade*or o2inute pe această ca*e. Acestaeste (n rea*itate te)eiu* socia* a* puterii necontestate şie>ercitate prin constr(n85eri e>traecono)ice: a araoni*or e5ipteni. Atunci c(nd iri5a2ia era necesară această autoritate seair)a şi )ai rapid şi )ai eicace. %uordonarea aceasta a per)is (năptuirea nu)eroase*or construc2ii )onu)enta*e dinE5iptu* antic. Transportu* c(te8odată *a )ari distan2e a unor i)ense *ocuri de piatră şi pre*ucrarea *or (n 'edereaconstruc2iei unor te)p*e sau )or)inte re5a*e care st(rnesc şi

astă4i ad)ira2ia noastră nu se pot e>p*ica dec(t printr8o)oi*i4are cu caracter e>traecono)ic a unui uriaş nu)ăr de ra2e de *ucru ce sup*ineau prin cantitate ceea ce te+nica (ncă pu2in de4'o*tată a epocii nu putea oeri. Pira)ide*e te)p*e*ede *a arna şi !u>or ca şi )ari*e pa*ate şi 4i5urate ai*oniene şi asiriene ca şi 4idu* c+ine4esc pa*ate*e re5i*or perşi

'.»



sau at(tea a*te opere artistice de )ari propor2ii au ostrea*i4ate nu)ai pe această ca*e.

Monu)ente*e e5iptene stră'ec+i anterioare c+iar ce*ui)ai 'ec+i stat i*ustrea4ă puterea unor şei ce 'or concentra (n )(ini*e *or (ncă de *a (nceputu* )i*eniu*ui a*IV8*ea (.e.n. (ntrea5a putere econo)ică şi po*itică din'a*ea "i*u*ui. Picturi*e )ura*e a*e unui )or)(nt din-ieraonpo*is ? datat din perioada E5iptu*ui predinastie

? repre4intă pe un şe 'ictorios ce ucide cu )ăciuca unad'ersar (n'ins. Pute) aste* 'ori (ncă (nainte deconstituirea pri)e*or state e5iptene de e>isten2a unei

o5ate şi puternice aristocra2ii care prosperea4ă de peur)a p*us8pro8dusu*ui s)u*s de *a co)unită2i*e a5rare.Despre aceste co)unită2i ? care 5rupau i)ensa)a;oritate a popu*a2iei e5iptene ? şti) (nsă e>tre) de

pu2ine *ucruri. &ercetări*e ar+eo*o5ice din E5ipt s8au (n8dreptat cu precădere asupra )ari*or centre urane şi )aia*es asupra te)p*e*or şi )or)inte*or apar2in(nd araoni*or şi aristocra2iei. Autoru* *ucrării de a2ă şi8a concentratdeci aten2ia asupra inor)a2ii*or ce pri'esc a*te c*asesocia*e. araonii aristocra2ia *aică sau sacerdota*ă

e5ipteană unc2ionarii re5a*i c+iar unii ne5ustori au2inut să păstre4e (n te>te scrise a)intirea ori5inii *or ca şia dierite*or ac2iuni pe care *e8au ăcut (n decursu* 'ie2ii*or. "u)eroase te>te e5iptene cu caracter re*i5ios sauunerar su*inia4ă precepte*e de ordin )ora* sau ritua*u*ce (nto'ărăşea 'ia2a sau trecerea (n *u)ea de apoi a aces8tor oa)eni. Mii şi )ii de scu*pturi şi picturi statui şistatuete asore*ieuri a căror 'arietate şi ca*itate treuiea i su*iniate i*ustrea4ă aspecte a*e or5ani8

10



4ării econo)ice şi po*itice a*e structurii dierite*or c*asesocia*e e5iptene. E*e o5*indesc (n c+ipu* ce* )ai 'iuaspecte a*e 'ie2ii cotidiene a*e )o)ente*or so*e)ne sautradi2iona*e a*e 'ec+i*or e5ipteni. Aste* de tradi2iiconcep2ii sau ritua*uri s8au or)at de8a *un5u* a sute şisute de ani p(nă c(nd (n 're)ea $a)esi4i*or pe care o

pre4intă cartea de a2ă e*e au a;uns să constituie o

ci'i*i4a2ie unitară şi speciică (ntre5u*ui popor e5iptean.Procesu* de uniicare po*itică a E5iptu*ui deter)inat (n pri)u* r(nd de necesitatea coordonării eorturi*or deiri5a2ie a ape*or "i*u*ui a cunoscut )ai )u*te etapecaracteri4ate at(t de de4'o*tarea a5ricu*turii c(t şi decreşterea e>p*oatării ce*or*a*te o5ate resurse natura*e ?F(n pri)u* r(nd piatra ? a*e acestei re5iuni a*e Aricei denord. A*te )aterii pri)e ce *ipseau (n E5ipt ? )ai a*es)inereuri*e de ara)ă auru* (ntr8o )ăsură oarecare şi*e)nu* ? e>p*ică necesitatea e>pansiunii statu*uie5iptean dinco*o de +otare*e sa*e şi or5ani4area unor ca)panii de pradă destinate să sup*inească aceste *ipsuri.I)ense tur)e de 'ite şi un )are nu)ăr de pri4onieritransor)a2i (n sc*a'i a)intite cu )(ndrie de ana*e*e

e5iptene sporeau o5ă2ia araoni*or a noi*i*or şi ate)p*e*or din 'a*ea "i*u*ui.Precedat de o *un5ă perioadă neo*itică ce durea4ă ca)

două )ii de ani: statu* e5iptean ca or)a2ie po*itică tot)ai ine or5ani4ată a durat ca) trei )ii de ani. In acestrăsti)p societatea e5ipteană a rea*i4at o sea)ă de

pro5rese te+nice care stau *a a4a de4'o*tării societă2ii şistatu*ui e5iptean. Aceste pro5rese au ăcut *a r(ndu* *or

posii*e şi necesare o tot

11



)ai )are di'i4iune a )uncii şi o tot )ai accentuatădieren2iere econo)ică şi socia*ă ără de care n8a) putea(n2e*e5e 'arietatea eno)ene*or descrise (n *ucrarea dea2ă.

Istoria statu*ui e5iptean a ost di'i4ată (ncă dinantic+itate (n )ai )u*te perioade. Manet+on )are preote5iptean care a trăit *a s(rşitu* seco*u*ui a* IV (.e.n. aa*es drept criteriu a* acestei periodi4ări succesiunea ce*or 3C de dinastii de araoni. Istorio5raia )odernă a păstratacest criteriu 5rup(nd dierite*e dinastii (n c(te'a )ari

perioade istorice pre84ent(nd iecare (n parte suicientee*e)ente de unitate. Aste* după o aşa84isă perioadă

predinastică (n ;uru* anu*ui 3CCC (.e.n. (ncepe perioadare5atu*ui 'ec+i e5iptean dinastii*e III8VI:. Perioadare5atu*ui )i;*ociu cuprinde epoca dinastii*or I8II (nti)p ce odată cu a*un5area +icsoşi*or pe *a 1GC (.e.n.(ncepe perioada re5atu*ui nou dinastii*e VIII8:

perioadă (n care E5iptu* a;un5e *a apo5eu* puterii sa*e.&e*e două perioade inter)ediare ?8 ace*ea a*e dinastii*or VII8 şi III8VII ? caracteri4ate prin ăr()i2areaautorită2ii centra*e şi (ntărirea e>cesi'ă econo)ică

po*itică şi )i*itară a aristocra2iei *oca*e constituie epocide sta5nare şi re5res i*ustrate de nu)eroase te>te istoriceşi *iterare. Epocă de re5res po*itic o constituie şi u*ti)a

perioadă a istoriei statu*ui e5iptean ? epoca araoni*or deori5ine *iiana

F nuiană şi saită dinastii*e II8: c(nd E5iptu* (şi pierde po4i2ia sa de )are putere po*itică şi s(r8@ şeşte prin a i cucerit (n H (.e.n. de către perşi. "u este

desi5ur *ocu* aici să ur)ări) (n a)ănunt@ e'o*u2ia po*itică a iecărei perioade (n parte. "e 'o)

îi



*i)ita doar a su*inia anu)ite aspecte co)une tuturor acestor perioade deoseite (ntre e*e de stadiu* de de4'o*tare socia*8econo)ică pe care 18a atins societatea e5ipteană de8a *un5u*istoriei sa*e )i*enare.

&(te'a cu'inte asupra structurii socia*e e5iptene s(nt (nsănecesare pentru a putea (n2e*e5e ro*u* pe care dierite*e c*asesocia*e (* ocupă (n cartea de a2ă.

A) a)intit pu2in )ai sus despre e*e)entu* de a4ă a*societă2ii e5iptene care a ost şi a ră)as oştea sătească. P*us8 produsu* )uncii 2ărani*or acaparat de şeu* statu*ui araonu* (nca*itatea sa de proprietar aso*ut a* (ntre5u*ui E5ipt constituiee*e)entu* esen2ia* a* puterii econo)ice şi po*itice a )onar+iei.Pa)(ntu* *ucrat de 2ărani *e apar2ine doar pentru că (* *ucrea4ădar proprietaru* ade'ărat ? )onar+u* ? poate dispune at(t de pă)(nt c(t şi de oa)eni. eu* statu*ui poate dărui unor te)p*esau de)nitari sate (ntre5i ced(ndu8*e de apt o parte 6 din uriaşu* p*us8produs care (i re'enea de *a iecare oşte sătească (n parte. "u)eroase*e *ucrări de con8 i struc2ie *a care s(nt o*osi2i )ii şi)ii de oa)eni. )e)ri ai acestor oşti săteşti ac parte din)unca o*i5atorie pe care ei s(nt 2inu2i s8o preste4e şeu*uistatu*ui (n ca*itatea sa de supre) proprietar şi şe a* or5ani4ării

teritoriu*ui rura* şi uran.%8a pus pro*e)a dacă nu cu)'a toate aceste uriaşe *ucrări ? ce st(rnesc şi astă4i ad)ira2ia noastră prin rec'en2a şidi)ensiuni*e *or e>traordinare ? nu ar i ost e>ecutate (nspecia* de sc*a'i. E>p*icarea acestor rea*i4ări nu)ai prin )uncasc*a'i*or nu re4istă *a o ana*i4ă atentă a docu)ente*or din epo8ci*e respecti'e şi a condi2ii*or 5enera*e socia*8econo8

13



)ice a*e state*or respecti'e. Este ade'ărat că (ncep(nd )ai a*escu )i*eniu* a* II8*ea (.e.n. docu)ente*e atestă pre4en2asc*a'i*or uneori oarte nu)eroşi (n 5ospodăria )ari*or te)p*eşi pa*ate adică aco*o unde )unca *or (şi 5ăsea (ntreuin2arenu)ăru* *or put(nd i c+iar oarte )are. E dea;uns să a)inti)aptu* că nu)eroase docu)ente a*e araoni*or e5ipteni 'orescnu nu)ai de i)ense*e tur)e de 'ite capturate (n ră4oaie dar

şi de )are*e nu)ăr de pri4onieri. Aste* un docu)ent din're)ea dinastiei I 'oreşte de 1HC.CCC de pri4onieri. In 're)eaaraonu*ui %neru (nte)eietoru* dinastiei a patra au ost *ua2i pri4onieri ăra2i şi e)ei o dată 7CCC de etiopieni a*tă dată11 CCC de *iieni. Mai t(r4iu (n epoca re5atu*ui nou araonu*A)en+otep a* II8*ea dinastia a VIII8a: a adus de pe ur)aunei ca)panii din %iria G9 JCC de pri4onieri. To2i aceşti sc*a'iac parte din 5ospodăria )ari*or te)p*e şi pa*ate şi nu a;un5dec(t (ntr8o )ică )ăsură ? şi )ai a*es spre s(rş*tu* istorieistatu*ui e5iptean ? să participe (n )od ne)i;*ocit *a procesu*de produc2ie a* societă2ii e5iptene (n care )ai cu sea)ă (na5ricu*tură ce8şi păstrea4ă de8a *un5u* )i*enii*or *ocu* său predo)inant: )unca sc*a'i*or n8a (n*ocuit8o niciodată pe aceeaa 2ărani*or e5ipteni 5rupa2i (n oşti*e săteşti.

Peste şi (n contrast cu oşti*e rura*e a* căror rit) dede4'o*tare e>tre) de *ent pre4intă un aspect speciicsocietatea e5ipteană cunoaşte o de4'o*tare a 'ie2ii urane careconstituie de a*te* una din )ari*e ino'a2ii a*e Orientu*ui anticaduse istoriei uni'ersa*e. !ocu* *or (n e'o*u2ia socia*ă a ostdeoseit de i)portant (ntrea5a e'o*u2ie a o)enirii cunosc(nd

14



odată cu apari2ia pri)e*or a5*o)era2ii cu caracter uran oconcentrare a anu)itor or2e de produc2ie cu totu* ieşitădin co)un precu) şi o di'i4iune tot )ai accentuată a)uncii. eno)enu* apari2iei pri)e*or oraşe pre4intă osea)ă de aspecte speciice i4'or(te din e'o*u2iaanterioară a societă2ii e5iptene. /n ro* e>tre) dei)portant (n de4'o*tarea pri)e*or a5*o)era2ii urane *8au

;ucat ră4oaie*e de ;a şi co)er2u* e>terior cu a;utoru*cărora )onar+u* şi aristocra2ii săi (şi puteau procuraace*e )aterii pri)e )ai a*es auru* )inereuri*e de ara)ăşi cositoru*: sau produse inite de care nu dispuneau (n

propria *or 2ară. %8au creat aste* condi2ii*e de4'o*tării co8)er2u*ui interior şi e>terior para*e* cu ce*e care au

pro)o'at apari2ia unui tot )ai )are nu)ăr de )eş8teşu5ari so*icita2i să *ucre4e piatra şi une*te*e 2esături*eşi i;uterii*e necesare satisacerii treuin2e*or econo)iceşi socia*e a*e aristocra2iei *aice sau sacerdota*e şi ? (nainte de toate ? a*e araoni*or şi cur2ii re5a*e.Di'i4iunea socia*ă a )uncii atin5e (n epoca nou*ui re5ate5iptean apo5eu* său apo5eu deter)inat de creşterea

puterii econo)ice şi po*itice a statu*ui c(r)uit de araonii

din dinastii*e VIII8I a*e căror e>pedi2ii atin5 %iria şienicia spre nord "uia şi %o)a*ia spre sud. %e i)pundeci c(te'a preci4ări cu pri'ire *a istoria acestei perioadede apo5eu a E5iptu*ui antic spre a ne putea e>p*ica )ai

ine o5ă2ia )onu)ente*or şi docu)ente*or pe care se(nte)eia4ă autoru* căr2ii de a2ă atunci c(nd (ncearcă să

pre4inte toată 'arietatea aspecte*or socia*e econo)ice şicu*tura*e a*e societă2ii e5iptene din 're)ea $a)esi4i*or.

13



Odată cu (nr(n5erea şi a*un5area +icsoşi*or de cătrea)esu şi )ai a*es de A+)es I <E*ieratoru*= ? (nte)eietoru* dinastiei a VIII8a cu care (ncepe perioadanou*ui re5at ? are *oc at(t restaurarea statu*ui unitar e5iptean c(t şi o intensă acti'itate )i*itară destinată săasi5ure E5iptu*ui )aterii*e pri)e de care ducea *ipsă.

Te>te*e *iterare şi )onu)ente*e epocii i*ustrea4ă pedep*in această dina)ică acti'itate 5ra2ie căreia araoniidinastii*or VIII şi I şi8au asi5urat un i)ens presti5iuşi o )are autoritate po*itică (n tot Orientu* apropiat. (nur)a *un5i*or ră4oaie desăşurate de araonii dinastiei aVIII8a a ost cucerită (ntrea5a %irie p(nă *a rontieraAsiei Mici *a nord şi p(nă *a cotu* ce* )are a* Euratu*ui*a nord8est. (ncă de *a pri)ii succesori ai *ui A+)es I sesc+i2ea4ă acea po*itică siste)atică de cucerire a Pa*estineişi %iriei pentru a a;un5e *a punctu* ei cu*)inant suTut)es a* III8*ea 1H81K91 (.e.n.: care a'ea să poartede8a *un5u* unei do)nii (nde*un5ate şaptespre4ececa)panii (ndreptate ()potri'a %iriei. Marea cronică ce s8a păstrat din această epocă descrie a)ănun2it ca)panii*earaonu*ui. Prin *upta *ui d(r4ă ()potri'a triuri*or

siriene Tut)es a* III8*ea cuprinde (ntrea5a 2arăconso*id(nd stăp(nirea E5iptu*ui asupra ei prin (năuşirearăscoa*e*or popu*a2iei *oca*e. In*uen2a E5iptu*ui sporeşte(n aşa )ăsură de pe ur)a cuceriri*or *ui Tut)es a* III8*ea(nc(t o serie (ntrea5ă de re5i ? ca de pi*dă re5e*eBai*onu*ui ce* a* Asiriei re5e*e +iti2i*or ? (i p*ătesctriut pentru a8şi eri 2ara de in'a4ie. Dar şiru* cuceriri*or nu s8a oprit *a %iria 6 tot Tut)es a* III8*ea este ce* care

L«



(ncepe şi cucerirea "uiei stăp(nirea E5iptu*ui (n8tin4(ndu8se aste* p(nă *a cea de8a patra cataractă a

"i*u*ui apt atestat de docu)ente*e e5iptene din acea're)e care )en2ionea4ă seria 2inuturi*or cucerite.&ucerirea "uiei asi5ură E5iptu*ui e>p*oatarea o5ă2ii*or din sud 6 )ari cantită2i de aur din )ine*e nuiene s(ntacu) cana*i4ate spre capita*a araoni*or @ pentru uşurareatransporturi*or se procedea4ă din nou *a cură2ireacana*u*ui de *a pri)a cataractă. &ăut(nd să8şi (ntăreascăstăp(nirea căi*or co)ercia*e şi să supună deiniti'

o5ate*e 2inuturi din sud e5iptenii co*oni4ea4ă (ncet8(ncet "uia. Este epoca de cea )ai )are (n*orire a

puterii *or )i*itare şi a in*uen2ei *or po*itice (n Orientu*apropiat.

Această po*itică de cuceriri a ost ur)ată (n parte deunii dintre succesorii *ui Tut)es a* III8iea )ai a*es deA)en+otep a* II8*ea 1K9181KJ (.e.n.:. Ince8p(nd (nsă cuA)en+otep a* I-8*ea 1K81KHK (.e.n.: statu* e5iptean(n*ocueşte ca)panii*e )i*itare prin8tr8o intensă acti'itatedip*o)atică pe care o cunoaşte) destu* de ine de peur)a descirării docu)ente*or din ar+i'a re5a*ă de *a e*8

A)arna. %e poate 'ori (ntr8o oarecare )ăsură deisto'irea or2e*or )i*itare a*e E5iptu*ui cu (ncepere din adoua a4ă a dinastiei a VIII8a dar nu şi de s*ăireai)ense*or sa*e resurse econo)ice. Mari cantită2i de aur acordate dieri2i*or principi străini căsătorii (ntre )e)riia)i*ii*or re5a*e din E5ipt Bai*on Asiria Mi8tanni şire5atu* +itit nu)eroase a)asade ce parcur5 (n *un5 şi8n*at aceste 2inuturi do'edesc eicacitatea dip*o)a2ieie5iptene (n 're)ea *ui A)en+otep a* III8iea.

J7



Dar su do)nia ur)aşu*ui său A)en+otep ai IV8iea 1KHK813GG (.e.n.:. s*ăirea puterii )i*itare a E5iptu*ui se accentuea4ă. "enu)ărate*e ră4oaie purtate de predecesorii săi şi )ai cusea)ă cri4a internă a statu*ui e5iptean de *a s(rşitu* seco*u*uiV (.e.n.: *8au o*i5at pe A)en+otep a* IV8*ea ia o serie de)ăsuri ce se (nscriu printre ce*e )ai (nse)nate acte de po*iticăinternă şi e>ternă a*e statu*ui araoni*or. &on*ictu* de autoritatecu )area preo2i)e 5rupată (n ;uru* te)p*u*ui *ui A)on8$a de*a Tea (* (ndea)nă pe acest (ndră4ne2 şe de stat să procede4e*a o reor)ă re*i5ioasă care a dus *a construirea unei noicapita*e ? A+etaton ? *(n5ă actua*a *oca*itate e*8A)arnaunde s8a şi descoperit o neoişnuit de o5ată ar+i'ă re5a*ă.araonu* (şi sc+i)ă nu)e*e (n E+naton şi se )ută (n noua sacapita*ă ()preună cu (ntrea5a curte ur)at de s*u;itorii re5a*i şide o nouă preo2i)e )enită să prea)ărească pe <4eu* soare*uiAton= care era destinat să (n*ocuiască stră'ec+iu* cu*t a* *uiA)on8$a din Tea ai cărui preo2i de'eniseră pri)e;dioşi pentru autoritatea centra*ă. Aste* se desc+ide un *un5 şi 5ra'con*ict intern care după )oartea *ui A)en+otep ai IV8*eaa'ea să ducă *a (n*ăturarea dinastiei a VIII8a repre4entată dearaoni din ce (n ce )ai s*ai. /nu* dintre ei este ce*eru*

Tutana)on a* cărui )or)(nt descoperit (n 19HH a %tLrnit pedrept cu'(nt o '(*'ă e>traordinară.

Preo2i)ea din Tea s8a do'edit (n ce*e din ur)ă a i )ai puternică şi ea a i)pus pe tron pe 5enera*u* -ore)+e 13KH8133G: (nte)eietoru* dinastiei a I8a. E* a *ic+idat reor)a *uiE+naton a părăsit

13



noua capita*ă (ntorc(ndu8se *a Tea şi a *uat o sea)ă de )ăsuri po*itice şi ad)inistrati'e )enite să ştear5ă orice ur)ă a<ere4iei= predecesoru*ui său. Tot e* 'a re*ua ce* pu2in (ntr8oanu)ită )ăsură po*itica de cuceriri a pri)i*or araoni dindinastia a VIII8a. Insă ade'ărate*e e>pedi2ii )i*itare a*edinastiei a I8a 'or a'ea *oc pe 're)ea succesori*or săi$a)8ses I 13GG81337: %etui I 133781317: şi )ai a*es a *ui$a)ses a* II8*ea 131781H1: ? a cărui *un5ă do)nie 'a duceia apo5eu* statu*ui e5iptean. %copu* ina* a* acestor e>pedi2iiera asi5urarea do)ina2iei e5iptene (n (ntre5 Orientu* apropiat şi(n specia* pe coasta de răsărit a Mediteranei spre care se(ndreaptă (n această perioadă a)i2ii*e re5i*or +iti2i din AsiaMică. Aşa cu) arată inscrip2ia co)e)orati'ă a *ui $a)ses a*II8*ea 5ăsită *(n5ă Beirut e* (şi (ndreaptă (nt(i pri'iri*e spre2ăr)u* %iriei pe care8şi propune să81 cucerească. araonu*adună peste 3C CCC de so*da2i pentru ca)pania (ncepută()potri'a +iti2i*or con8stituindu8şi aste* o ar)ată destu* de puternică ()păr2ită (n patru corpuri cărora *i se )ai adău5audetaşa)ente*e co)puse din )ercenari străini din "uiaardana etc:. Mu'atta*u re5e*e +iti2i*or porneşte ()potri'a sadinspre nord (n runtea unor trupe care pe *(n5ă unită2i*e +itite

nu)ăra şi detaşa)ente a*iate tri)ise de prin2ii sirieni sau de)ercenari apar2in(nd di'erse*or triuri ce trăiau (n Asia Mică.

Deşi ana*e*e e5iptene ? şi (n pri)u* r(nd poe)u* *uiPentaur ? 'oresc despre 'ictoria *ui $a)ses a* II8*ea de *aadeş (n %iria de nord: ade'ăru* este a*tu* 6 surprins de atacu*re5e*ui +itit araonu* a tre8

19



uit să părăsească cu 5re*e pierderi c()pu* de ătaie.Toc)ai de aceea ce*e*a*te ca)panii din %iria au ost(ntreprinse cu )u*t )ai )u*tă 5ri;ă. E*e se 'or (nc+eia (nanu* 1H9J (.e.n. prin tratatu* de pace dintre $a)ses a* II8*ea şi re5e*e +itit -attuşi* a* I*I8*ea. Prin acest tratat a*cărui te>t ni s8a păstrat (n (ntre5i)e se stai*ea pe

*u'iu* Oronte o 5rani2ă co)ună ce de*i)ita 4one*e dein*uen2ă a*e a)e*or state. &ur(nd după aceasta a a'ut*oc şi o căsătorie a* cărei cere)onia* s8a păstrat (ntr8undocu)ent conte)poran (ntre $a)ses a* II8*ea şi iica *ui-attuşi* a* I*I8*ea spre a (ntări acest tratat de paceconsiderat şi ca un tratat de a*ian2ă (ntre cei doi su'erani.&a)panii*e )i*itare a*e *ui $a)ses a* II8*ea au dus (nsă *acontacte tot )ai str(nse cu oraşe*e din %iria şi enicia. &uacest pri*e; o )u*2i)e de asiatici )ai cu sea)ă ne5ustorienicieni pătrund (n E5ipt (n aşa )ăsură (nc(t *a Me)isse or)ea4ă un cartier a* străini*or cu te)p*e ridicate (ncinstea 4ei*or Baa* şi Astarte iar *i)a e5ipteană se()o5ă2eşte cu nu)eroase cu'inte ()pru)utate din*i)i*e se)ite a*e Orientu*ui apropiat. "oi*i sirieni

a;un5 să de2ină unc2ii (na*te *a curtea araoni*or. !a e*de (nse)nată pentru econo)ia e5ipteană este şi do)i8na2ia statu*ui *ui $a)ses a* II8*ea (n "uia.

!un5a do)nie a *ui $a)ses a* II8*ea JJ de ani:e>p*ică nu)eroase*e )onu)ente ridicate (n 're)ea sa.A)inti) printre a*te*e 5i5antica sa*ă de co*oane ate)p*u*ui din Tea te)p*e*e de *a Ados şi de *a Au8%i)e* recent stră)utat de pe ur)a *ucrări*or de *a

ara;u* de *a Assuan precu) şi nu)eroase

a



scu*pturi destinate să perpetue4e c+ipu* acestui )are su'eran./r)aşu* său araonu* Merneta+ 1H181H31: a a'ut de

re4o*'at pro*e)e 5re*e *e5ate de apărarea E5iptu*ui atacat detriuri*e *iiene şi de <popoare*e )ariti)e=. $ăscoa*e*e dinoraşe*e siriene ne)u*2u)ite de e>p*oatarea e5ipteană aua5ra'at situa2ia statu*ui e5iptean care intră (ntr8o a4ă criticăce se 'a atenua doar pentru scurtă 're)e (n ti)pu* do)nieiaraoni*or %etna+t (nte)eietoru* dinastiei a 8ea şi a iu*uisău $a)ses a* III8*ea 1HCK81173 (.e.n.:

Acesta este cadru* po*itic a* )ari*or succese a*e statu*uie5iptean (n perioada nou*ui re5at şi )ai a*es a dinastii*or VIII8I. E*e au ost (nsă posii*e ? şi (n parte audeter)inat8o *a r(ndu* *or ? datorită unei )ari de4'o*tări aecono)iei şi co)er2u*ui statu*ui e5iptean (n perioada nou*uire5at. Aste* se e>p*ică şi o5ă2ii*e uriaşe de care dispunaristocra2ia şi preo2i)ea e5ipteană cei dint(i eneiciari ai tu8turor pră4i*or de ră4oi şi ai uriaşe*or 'enituri o2inute de peur)a e>p*oatării a5ricu*tori*or şi )eşteşu5ari*or e5ipteni sau acuceriri*or eectuate dinco*o de +otare*e E5iptu*ui. (n epocare5atu*ui nou se str(n5 *e5ături*e co)ercia*e cu %iria şi eniciacu &ipru şi Asia Mică de unde pro'in ara)a şi ar5intu*. De

)ai departe din "uia şi %o)a*ia ? 2ara Puntu*ui ? se aduceaur i*deş şi )u*2i sc*a'i. %(nt ce*ere e>pedi2ii*e din Punt a*ere5inei -atşepsiut 1H?81C3 (.e.n.: reprodusă pe 4iduri*ecuriosu*ui său te)p*u din Tea. E5iptu* nu e nu)ai ce* )ai puternic stat orienta* dar şi unu* dintre ce*e )ai o5ate prin

21



acu)u*area de ade'ărate te4aure şi prin produc2ia sa)eşteşu5ărească şi artistică de o ca*itate de8a dreptu*e>cep2iona*ă. %ocietatea e5ipteană ? pe care cartea dea2ă o pre4intă su di'erse*e sa*e aspecte cu 5usturi*e şi

preerin2e*e sa*e ? constituie o ade'ărată pira)idăsocia*ă co)pusă d)tr8o aristocra2ie de ră4oinici preo2is*u;itori de tot e*u* 5rupa2i (n ;uru* )ari*or pa*ate a*e

araonu*ui şi unc2ionari*or săi sau (n ;uru* )ari*or te)p*e aristocra2ie ce trăieşte o 'ia2ă tot )ai co)p*e>ăadeseori tot )a* rainată pe )ăsură ce pro5ra)u* decuceriri a* )ari*or araoni din dinastii*e VIII şi Iduce statu* e5iptean spre apo5eu. Pentru satisacereaacestui pro5ra) de cuceriri şi a acestei 'ie2i de pa*at *u8crea4ă ără de ră5a4 toată 2ărăni)ea e5ipteană ca şi tot)ai nu)eroşii )eşteşu5ari şi artişti e5ipteni a căror acti'itate şi produc2ie asi5ura unăstarea c*ase*or suprapuse. Aceasta este e>p*ica2ia socia*ă econo)ică şi

po*itică a (n*oririi E5iptu*ui (n 're)ea $a)esi4i*or(n*orire pe care (n c+ip at(t de docu)entat o ur)ăreşte şio pre4intă Pierre Montet (n pa5ini*e căr2ii de a2ă.

Acad. E)i* &ondurac+(



I"T$OD/&E$E

Vec+ii e5ipteni a'eau )u*t )ai )u*tă 5ri;ă de 4ei şi de )or2idec(t de ei (nşişi. &(nd proiectau un nou <pa*at pentru )i*ioanede ani= c(nd (şi c*ădeau *a 'est de Tea <*ocuin2e*e 'eşnice=ei se duceau să caute oarte departe şi cu )ari c+e*tuie*i

pietre*e )eta*e*e şi *e)ne*e pre2ioase. "i)ic nu *i se părea prea ru)os nici prea so*id pentru e*e. In sc+i) trăiau (n casede cără)idă nearsă (n care doar 4u5ră'ea*a i)ita pietre*e şi)eta*e*e. Te)p*e*e şi )or)inte*e au durat deci )ai )u*t dec(toraşe*e aşa (nc(t co*ec2ii*e noastre păstrea4ă )ai )u*tesarcoa5e şi )ai )u*te pietre de )or)(nt )ai )u*te statuire5a*e sau di'ine dec(t oiecte *ucrate pentru ne'oi*e ce*or 'ii)ai )u*te ritua*uri şi căr2i a*e )or2i*or dec(t )e)orii şiro)ane.

Pute) oare (ncerca (n aceste condi2ii să descrie) 'ia2a detoate 4i*e*e a supuşi*or araonu*ui ără a i reduşi *a oser'a2ii*esupericia*e sau *a ;udecata pueri*ă 1 a că*ători*or 5reci şiro)ani N !u)ea )o8

1 De e>e)p*u u'ena* Satira XV, -erodot II 3.

23



dernă e 5ata să creadă că e5iptenii se năşteau (năşura2i (n (şiide p(n4ă. &(nd #aston Maspero a tradus pri)e*e c(ntece dedra5oste a scris că nu8i uşor să82i (nc+ipui un e5iptean dea*tădată (ndră5ostit şi st(nd (n 5enunc+i (n a2a iuitei *ui. Inrea*itate 'ia2a părea at(t de ru)oasă pe )a*uri*e "i*u*ui (nc(te5iptenii erau p*ini de recunoştin2ă a2ă de 4ei stăp(nii tuturor *ucruri*or. i din această cau4ă s8au străduit să se ucure p(nă şi(n )or)(nt de unuri*e acestei *u)i.

Au cre4ut că reuşesc acest *ucru acoperind pere2ii)or)(ntu*ui cu asore*ieuri şi cu picturi (nă2iş(n8du81 pe ce*cu*cat (n sarcoa5 trăind pe )oşia *ui cu so2ia şi copiii cunea)uri*e cu ser'itorii şi cu o (ntrea5ă *iotă de )eşteşu5ari şide 2ărani. %tăp(nu* (şi cutreieră )oşia ie pe ;os ie (n *itierăsau (n arcă. %e ucură de pri'e*iştea din a2a *ui insta*atco)od (ntr8un ;i*2 (n 're)e ce totu* se )işcă ()pre;ur. E* ia parte *a această )işcare se urcă (ntr8o arcă aruncă cu praştia(n păsări*e care se cuiăresc (n *ori*e de papirus prinde cu+arponu* peşti )ari aproape c(t un o) p(ndeşte ra2e*e să*aticeşi dă se)na*u* '(nători*or ur)ăreşte cu să5e2i*e anti*ope*e şi5a4e*e*e.To2i prietenii 2in să asiste *a toa*eta sa. Manic+iuristu*are 5ri;ă de )(ini pedic+iuristu* de picioare un intendent (i

pre4intă un raport unu* din pa4nici ()pin5e ca) cu aspri)e(n a2a *ui nişte ser'itori necredincioşi. Mu4ican2i şi dansatoarese pre5ătesc să8i (nc(nte oc+ii şi urec+i*e (n ceasuri*e

1 Montet Les scenes de la vie privee dans Ies tombeaux igyptiensde l!ncien !mpire, %trasour5 19H.

u



ca*de a*e 4i*ei e* şi so2ia *ui se distrea4ă cu ;ocuri carea)intesc ;ocu* nostru de şa+ sau de 4aruri.

Pentru a8şi )u*2u)i c*ientu* decoratoru* treuie să4u5ră'ească toate )eserii*e. Popu*a2ia de pe )a*u*)*aştini*or se ocupa )ai a*es cu '(nătoarea şi pescuitu*.Papirusu* (i oerea )ateria*e*e necesare at(t pentruridicarea co*ie*or cit şi pentru construirea ărci*or

uşoare aşa de potri'ite pentru a ur)ări crocodi*u* şi+ipopota)u* printre p*ante*e ac'atice pentru a străate+ă2işuri*e (n care păsări*e (şi au ()pără2ia şi a descoperi*ocuri*e unde )işună peştii (nainte de a p*eca (ne>pedi2ie '(nătorii (ncercau ărci*e )ăsur(ndu8şi putereaşi (nde)(narea. &u cununi de *ori pe cap şi (nar)a2i cu ocan5e *un5ă ei se ()pin5 (n apă (n;ur(ndu8se. !a(ntoarcere ()păca2i ()p*etesc şi repară p*ase*e şiune*te*e conser'ă peşte*e cresc păsări. A5ricu*toru*sea)ănă şi ară s)u*5e inu* seceră şi *ea5ă snopii de 5r(u

pe care )ă5arii (i cară (n sat@ (* ()prăştie apoi pe arie casă ie treiera2i de oi şi de )ă5ari *a ne'oie c+iar şi de oi.A*e5e paie*e şi oae*e. In 're)e ce unii ridică pietre*ede )ăcinat cei*a*2i c(ntăresc oae*e şi *e duc (n +a)ar.

Aia (nc+eiate aceste )unci stru5urii se şi coc. In cur(nd'or treui cu*eşi tescui2i a)ore*e ce*e )ari u)p*ute şi pecet*uite. In tot ti)pu* anu*ui )orarii )acină şiurni4ea4ă ăină eraru*ui şi rutaru*ui.

Meşteşu5arii )ode*au *utu* piatra *e)nu* şi )eta*e*e.&u) *e)nu* *ipsea une*te*e de care a'eau ne'oiea5ricu*torii 'iticu*torii erarii rutarii ucătarii seăceau din pă)(nt ars. Vese*a )ai ru)oasă seconec2iona din piatră. %e (ntreuin2au )ai a*es

2r.



5ranitu* şistu* a*aastru* recia. &upe*e de or)at )icerau de crista*.

E5ipteni*or *e p*ăceau podoae*e. Din ate*ieru* ar85intaru*ui ieşeau co*iere ră2ări ine*e diade)e pectora*eşi a)u*ete. Aceste ni)icuri pre2ioase erau păstrate (nsipete. ete*e *e scoteau din ascun4ătoare şi se 5ăteau cue*e. %cu*ptorii rea*i4au din a*aastru 5ranit *e)n deaanos sau de sa*c() statuia stăp(nu8*ui (n picioare sauaşe4at sin5ur sau ()preună cu a)i*ia. T()p*aru*construia du*apuri şi *ă4i paturi scaune astoane. Ins(rşit du*5+erii doorau şi ciop*eau copacii construiau

ărci*e ş*epuri*e na'e*e cu care puteau cutreiera E5iptu*str(n5eau reco*te*e ăceau pe*erina;e *a Ados *a Pe sau*a Dep. După cu) spune naura5iatu* care a ost aruncatde 'a*uri (n Insu*a şarpe*ui ce* un aco*o se 5ăsea oricedoreai. !ipseşte din aceste picturi nu)ai ceea ce ar puteae'oca apte*e inti)e a*e stăp(nu*ui )or)(ntu*ui. Mainu)eroase sau )ai pu2ine re5ăseşti peste tot ace*eaşiscene ie că te a*i *a un )i*itar sau *a un curtean *a un

ărier sau *a un doctor *a un ar+itect sau *a un 'i4ir.

!e5ende*e +iero5*iice care *e (ncadrea4ă sau care u)p*uspa2ii*e *iere dintre persona;e deinesc aproape (n aceiaşiter)eni ocupa2ii*e şi reproduc ace*eaşi dia*o5uri ace*eaşicu'inte ace*eaşi c(ntece. i te>tu* şi i)a5ini*e pornescdin aceeaşi sursă. E>ista deci un repertoriu de suiecte *a(nde)(na artişti*or (nsărcina2i să decore4e )or)inte*e.iecare *ua din e* ce i se părea potri'it şi o*osea totu*după cu) credea. Acest repertoriu era (ntoc)it (ncă de *a0nceputu* dinastiei a IV8a. E* a ost ()o5ă2it (n tot ti)pu*Vec+iu*ui I)periu de

26



artişti cărora nu *e8a *ipsit nici i)a5ina2ia nici u)oru*.De e>e)p*u un trecător proită de *ipsa păstoru*ui ca să8i )u*5ă 'aca. O )ai)u2ă sprintenă (nşacă un ser'itor care (ntinde )(na spre un coş p*in de s)oc+ine. O e)e*ăde +ipopota) e 5ata să ete @ crocodi*u* aşteaptă rădător să nască puiu* ca să i81 (n5+ită. /n ăie2e* (ntinde tată*uisău un capăt de unie *un5 c(t )(na ca să *e5e o arcă.!a acest repertoriu s8ar )ai putea adău5a şi a*te scene.Artiştii n8au pierdut niciodată din 'edere scopu* ini2ia*care era ace*a de a repre4enta )unci*e de iecare 4i pe o)are )oşie.

$epertoriu* acesta n8a ost niciodată nesocotit.Principa*e*e te)e se re5ăsesc (n )or)inte*e I)periu*ui deMi;*oc *a Beni8-assan *a Meir *a E*8Berc+e+ *a Tea *aAssuan. E* este uti*i4at şi c(te'a seco*e )ai t(r4iu c(ndaraonii (şi )ută capita*a *a Tea. Artistu* care a decorat*a (nceputu* epocii pto*o)eice e*e5antu* )onu)ent (nor)ă de te)p*u (n care odi+neşte Petorisis ost notai*a* 'ec+iu*ui Oraş a* ce*or opt 4ei )are printre cei cinci

preot a* *ui T+ot şi a* a*tor 4ei a recurs tot *a e*. Totuşiaceste )or)inte nu repre4intă o repetare )onotonă şi

p*ictisitoare a unui decor creat şi perec2ionat (ncă dinepoca )ari*or pira)ide. &u ti)pu* ;ocuri*e *upte*e(ntreceri*e deşertu* ocupă )u*t )ai )u*t *oc *a Beni8-assan dec(t (nainte. $ă4oinicii no)ei se antrenea4ăasedia4ă ortăre2e. Deci un pri) pas era ăcut. Acu)repre4entarea e'eni)ente*or (nse)nate din 'ia2a

persona;u*ui se ()ină cu scene*e 'ec+iu*ui repertoriu.Vede) eduini 'eni2i din Araia pre4ent(ndu8se Q(n a2a5u'ernatoru*ui no)ei

27



Or> ca să sc+i)e un pra 'erde pe cerea*e şi ca să8şido'edească une*e inten2ii (i oeră acestuia o 5a4e*ă şi un)u*on prinşi (n deşert. Această pri)ire se (nserea4ă (n)or)(ntu* *ui +nu)+otep (ntre '(nătoare şi trecereatur)e*or. #u'ernatoru* din no)a Iepure*ui n8a'eane'oie să pri)ească 'i4itatori at(t de (ndepărta2i. E*co)andase unor scu*ptori care8şi a'eau ate*ieru* (n

apropiere de cariere*e de a*aastru de *a -at8nu nu preadeparte de reşedin2a sa propria8i statuie (na*tă detreispre4ece co2i. &(nd statuia ter)inată u scoasă dinate*ier o *e5ară de o sanie. %ute de oa)eni tineri şi

ătrini aşe4a2i pe patru r(nduri o traseră uşure* p(nă *ate)p*u pe un dru) st(ncos stri)t 5reu (ntre două şiruride spectatori care (nt()pinau iecare pas cu stri5ăte şiap*au4e.H (n ade'ăr (n )or)inte*e Vec+iu*ui I)periu'ede) pictate transporturi de statui dar e*e s(nt de)ări)e natura*ă şi s(nt destinate raor8)(ntu(ui. Pentrutransportu* *or nu usese ne'oie să se )oi*i4e4e to2ioa)enii 'a*i4i dintr8o pro'incie căci nu era dec(t unepisod ana* de cu*t unerar. Dar pentru a8i ui)i pe ceicare8i 'or 'i4ita )or)(ntu* T+ut8+otep a a*es un apt

aso*ut e>cep2iona* care 'a *ăsa o i)presie neştearsădespre a'erea şi trecerea de care se ucura (n pa*atu*re5e*ui (n 're)ea "ou*ui I)periu suiecte*e care deco8rea4ă )or)inte*e particu*ari*or a*cătuiesc trei )ari serii.Mai (nt(i s(nt scene *uate din 'ec+iu* repertoriu şiadaptate 5ustu*ui epocii căci (ntr8un )i*eniu

Q "eRerr "eni#$assan, I !ondra 1G93: pi. HG 3C 31 3G. % #riit+ şi "eRerr "l "ers&e&, I !ondra 1GJK: p(. 13 17.

HG



se produseseră )u*te sc+i)ări In a* doi*ea r(nd s(nt sceneistorice. /n 'i4ir ca $e+)are un pri) proet a* *ui A)on caMen+eperre sau un iu de re5e din uc+ ca -u *uau parte *ae'eni)ente i)portante. De e>e)p*u pre4entaseră )a;estă2iisa*e de)nitari străini crctani sirieni sau ne5ri care doreau săie <(n apa re5e*uiQ1 sau care 'eneau să i)p*ore su*u* 'ie2ii. Eiridicaseră i)po4ite*e ()păr2iseră dreptatea supra'e5+easeră*ucrăii*e instru8iseră pe recru2i. A*tădată se 5ra'a (n )or)(nt o po'estire a 'ie2ii deunctu*ui. Acu) 'ia2a *ui e po'estită (ni)a5ini. (n sirşit credin2a a2ă de 4ei despre care nu usese'ora p(nă atunci inspiră nu)eroase scene. &ere)onii*e de(n)or)(ntare ocupă un *oc din ce (n ce )ai )are. Vede) aco*ocu) se ac pre5ătiri*e 6 conec2ionarea unui )oi*ier unerarcare ar putea u)p*e un )are )a5a4in or)area corte5iu*uitrecerea "i*u*ui punerea (n )or)(nt 5esturi*e ocitoare*oru*ti)u* ră)as un.

Te)p*e*e s(nt o uriaşă carte de piatră (n care 5ra'oru* auti*i4at toate suprae2e*e. Ar+itra'e*e usuri*e co*oane*orsoc*uri*e cadru* uşi*or s(nt ()podoite cu persona;e şi+iero5*ie *a e* pere2ii interiori şi e>teriori. In te)p*e*e )aico)p*ete cu) s(nt ce*e din epoca 'ec+e 'i5nete*e şi te>te*e nu

se reeră dec(t ia ritua*. (nainte dacă te)p*u* era casa 4eu*ui e*era (n e5a*ă )ăsură şi un )onu)ent ridicat pentru 5*oriare5e*ui. araonu* este iu* 4eu*ui. &eea ce a ăcut e* s8a rea*i4atcu 'oia 4eu*ui şi adeseori cu a;utoru* *ui. A e'oca apte*e(nse)nate a*e unei do)nii repre4enta aşadar un )i;*oc de a8ionora pe 4ei. De aceea scene*e *uate din 'ia2a re5e*ui se

29



a)estecă cu scene*e re*i5ioase. %e 'a a)inti )ai a*es tot ce a(ntreprins re5e*e pentru a (nru)use2a sanctuaru* şi a ace p*ăcere 4ei*or 6 o e>pedi2ie (n Ţara tă)(iei episoade dinră4oaie*e cu %iria !iia şi "uia de unde se (ntorcea (ncărcatde pradă şi precedat de pri4onierii pe care8i 'a ace sc*a'ii te)8 p*u*ui. V(nători*e re5a*e apari2ii*e 4eu*ui (n )i;*ocu* unei)u*2i)i ui)ite 'or co)p*eta această co*ec2ie de i)a5ini a*căror interes este sporit de te>te*e care *e e>p*ică şi caretranscriu cu'inte*e ordine*e c(n8tece*e.

(ncercarea de a descrie 'ia2a de toate 4i*e*e (n 'ec+iu* E5ipt poate i deci dusă *a un s(rşit cu toate că s(nte) si*i2i să8ii5noră) une*e aspecte. Monu)ente*e nu ne8au păstrat nu)ai asore*ieuri şi picturi statui şi pietre de )or)(nt sarcoa5e şioiecte de cu*t ci şi *ucruri de tot e*u*. ără (ndoia*ă că (n*ocu* )oi*ieru*ui unerar a* *ui Tutan8a)on sau a* *uiPsusennes' a) i preerat )oi*ieru* unui pa*at a* *ui $a)ses.Dar (n deiniti' ne'oi*e )ortu*ui erau ace*eaşi ca şi a*eoa)eni*or. i apoi de nenu)ărate ori )(ini pioase au aşe4at (n)or)(nt oiecte pe care deunctu* *e purtase sau *e(ntreuin2ase (n 'ia2ă precu) şi )u*te a)intiri de a)i*ie.

Este e'ident că nu pute) (ntreuin2a *a (nt()p*are odocu)enta2ie care se (ntinde pe o perioadă de )ai )u*t de trei)ii de ani. E ade'ărat că *ucruri*e au e'o*uat )ai (ncet (nE5iptu* araoni*or dec(t (n a*te

1 &arter (&e tomb of (ut#)n*&#)mun+ 3 'oi. !ondra. 19H3? 1933. Montet (anis, Paris 19KH cap. VII.

30



ci'i*i4a2ii. "i*u* care dă 'ia2ă )a*uri*or sa*e e un stăp(nautoritar. I)perati'e*e *ui n8au *uctuat. Dar )ora'uri*einstitu2ii*e te+nici*e credin2e*e s8au sc+i)at. Acest ade'ărcare nu8i contestat de nici un e5ipto*o5 este (nsă oarte ne5*i;at(n practică. In une*e *ucrări recente s(nt citate une*e pestea*te*e te>te din toate epoci*e. &(teodată se (ncearcă să see>p*ice conu4ia unui te>t 'ec+i prin citate din Diodor sau dinP*utar+ ori c+iar din a)*iSue. %e continuă să se dea *uni*or anu*ui nu)e care n8au ost (ntreuin2ate dec(t t(r4iu. (n e*u*acesta se răs8p(ndeşte ideea că E5iptu* a ră)as ace*aşi de *a uncapăt *a a*tu* a* unei istorii nes(rşite.

Pentru a nu cădea (n această 5reşea*ă treuia )ai ontii să nereeri) *a o epocă precisă. După ce a) e*i)inat ce*e două perioade inter)ediare adică *un5a decaden2ă care a ur)at după$ă4oiu* necredincioşi*or şi $enaşterea saită c(nd E5iptu* e (nade'ăr prea ocupat cu )u)iicarea ani)a*e*or sacre şi cucopierea căr2i*or )a5ice ca şi perioada pto*e)eică ce nu 2inenu)ai de do)eniu* e5ipto*o5i*or autoru* a a'ut (n 'edere perioada )ari*or pira)ide a !airintu*ui 're)uri*e 5*orioasea*e *ui Tut)es şi A)en+otep. Desi5ur că toate aceste perioade

s(nt atră5ătoare. Vec+iu* I)periu (nsea)nă tinere2ea E5iptu*uicăci atunci a creat E5iptu* tot ce e )are şi ori5ina*. &u toateacestea a) a*es epoca araoni*or %etui şi $a)ses care se potri'ea )ai ine cu scopu* nostru. Această perioadă estedestu* de scurtă. Ea (ncepe pe *a 13HC printr8o (n'iorare anata*ită2ii. E5iptenii (n2e*e5eau prin aceasta că o a)i*ie cu onu)eroasă pro5enitură pusese capăt certuri*or de

31



succesiune şi8n ace*aşi ti)p adusese nu)eroasesc+i)ări. P(nL acu) stăp(nii ce*or două teritoriiuseseră )e)i2i sau teani sau crescuseră (n no)e*eE5iptu*ui de Mi;*oc (ntre &optos şi au). Pentru pri)adată tronu* *ui -orus este ocupat de oa)eni din De*tă aicăror stră)oşi s*u;eau de ce* pu2in patru sute de ani un4eu cu ai)ă rea care8şi ucisese rate*e pe 4eu* %et+.Această epocă se s(r8şeşte către 11CC cu o a*tă (n'iorarea naşteri*or prin care E5iptu* (n*ătură deiniti' şidescenden2a *ui $a)ses şi pe 4eu* său.' Aceste douăseco*e au ost i*ustrate de trei do)nii stră*ucite 6 %e*ui I$a)ses a* 118*ea şi $a)ses a* III8*ea.

E5iptu* are (n ur)a *ui un trecut *un5. După o cri4ăserioasă noii *ui stăp(ni i8au adus pentru o 're)e paceare*i5ioasă care nu 'a i tu*urată dec(t aproape de anu*11CC. Ar)ate*e sa*e do(ndesc 'ictorii stră*ucite. %ea)estecă (n 'ia2a a*tor na2iuni )ai )u*t dec(t (n epoci*etrecute. E5iptenii care trăiesc (n aara 5rani2e*or s(ntnu)eroşi. i )ai nu)eroşi s(nt străinii care trăiesc (nE5ipt. Pe de a*tă parte $a)esi4ii au ost )ari

constructori. -iesoşii distruseseră (nainte 're)e totu* (nca*ea *or şi re5ii teani nu ter)inaseră restaurarea re85iuni*or de'astate. &u toate că se construise )u*t *a Teadupă ere4ie opera *or treuia re*uată. %a*a +ipostiiă de *aarna pi*onu* din !u>or $a)esseu)8u* şi Medinet-au precu) şi a*te ediicii )ari şi )ici din<oraşu* cu o sută de

Asupra acestei epoci '. Montet Le drame d)vans, Paris 19K1cap. III şi IV.

32



por2i= s(nt opera )ărea2ă a *ui $a)ses I şi a successori*or săi. "ici o por2iune din 'astu* *or i)periu n8a ostne5*i;ată de ei. Din "uia p(nă *a Pi8$a)ses şi *a Pitu)c(t de )u*te oraşe au ost (nte)eiate cite ediicii au ost)ărite restaurate şi c+iar 4idite din nou.

Toate aceste )onu)ent8N precu) şi )or)inte*ere5i*or şi re5ine*or şi )ai a*es ce*e a*e conte)porani*or

*or urni4ea4ă o o5ată docu)enta2ie. Pentru a oco)p*eta dispune) de oarte nu)eroase*e papirusuricare datea4ă din seco*e*e a* *II8*ea şi a* **8*ea dero)ane de opere po*e)ice cu*e5eri de scrisori *iste de*ucrări şi de )uncitori contracte procese8'era*e şi )ai

pre2ios dec(t toate testa)entu* po*itic a* *ui $a)ses a*III8*ea. Iată i4'oare*e pe care *e8a) a'ut )ereu su oc+i

pentru a*cătuirea pre4entei *ucrări. Aceasta nu (nsea)năcă n8a) uti*i4at şi i4'oare )ai 'ec+i sau )ai recente.Protes8t(nd ()potri'a tendin2ei )aniestată (n nu)eroase*ucrări de a considera E5iptu* ca un *oc de trei )ii deani şi de a ap*ica (ntre5ii ci'i*i4a2ii araonice ceea ce este'a*ai* nu)ai pentru o anu)ită epocă n8a) pierdut din'edere că )u*te oiceiuri )u*te institu2ii )u*te credin2e

e5iptene au a'ut o 'ia2ă oarte *un5ă. &(nd un autor c*asic(şi spune părerea asupra unui asore*ie )e)it noi a'e)dreptu* să 5(ndi) că ce* pu2in din acest punct de 'ederee5iptenii din epoca ra)essidă se co)portau (ntoc)ai castră)oşii şi ca ur)aşii *or. "e8a) o*osit deci de toatei4'oare*e ori de c(te ori a) cre4ut că pute) s8o ace)ără să ()pestri2ă) cu co*ori a*se ta*ou* pe care81

pre4entă) despre 'ia2a de toate 4i*e*e (n E5ipt (n epocadinastiei $a)ses.



&APITO!/! I

!O&/I"ŢA

I. Oraşe*e

Oraşe*e araonice nu )ai s(nt astă4i dec(t 5ră)e4i de pra p*ine de ciouri de o*ărie şi de ră)ăşi2e. "u treuie să ne)iră) deoarece oraşe*e şi pa*ate*e erau construite dincără)idă nearsă. Totuşi une*e din e*e se a*au (ntr8o stare )ai pu2in desperată c(nd *e8au cercetat sa'an2ii aduşi de "apo*eon.(n ti)puri*e )oderne s8au adău5at a*te distru5eri căci indi5eniinu nu)ai că au continuat să e>p*oate4e seba*&#vl din ruine săscoată din e* *ocuri*e de piatră dar au *uat şi supărătoru*oicei de a căuta antic+ită2i. "u e>istă dec(t două oraşe desprecare pute) 'ori (n cunoştin2ă de cau4ă deoarece a)(ndouă audurat pu2in ti)p. (nte)eiate printr8o +otăr(re re5a*ă e*e au ost părăsite repede după o scurtă e>isten2ă. &e* )ai 'ec+i -etep8%anusrit a ost (nte)eiat *a au) de %anusrit a* II8*eai a

durat )ai pu2in de un seco*. &e*ă*a*t A+etaton a ostreşedin2a *ui A)en+otep a* IV8*ea după părăsirea credin2ei sa*e(n A)on. /r8

3

3*



r

)aşii *ui au *ocuit aco*o p(nă (n 4iua c(nd Tutana8)onşi8a )utat reşedin2a *a Tea. E necesar să aruncă) o

pri'ire asupra *or (nainte de a ne ocupa de descriereaoraşe*or ra)esside.

(nte)eierea oraşu*ui %anusrit (ncon;urat de un )etere4care )ăsoară trei sute cinci4eci de )etri pe patru sute aost concepută (n aşa e* ca să cuprindă )u*tă *u)e (ntr8un spa2iu (n5ust.1 Te)p*u* se a*ă (n aara incintei. /n 4id5ros ()parte oraşu* (n două sec2iuni una pentru o5a2ia*ta pentru săraci. Aceasta din ur)ă este străătută de ostradă *ar5a de nouă )etri pe care o taie (n un5+iuridrepte nu)eroase strădu2e stri)te. &ase*e s(nt 5rupatespate (n spate (n aşa e* (nc(t să aiă a2ada spre stradă(n5usti)ea ca)ere*or şi a coridoare*or este surprin84ătoare (n sc+i) cartieru* e*e5ant e străătut de stră4i*ar5i care duc *a pa*at şi *a *ocuin2e*e )ari*or unc2ionari*ocuin2e de ce* pu2in cinci4eci de ori )ai )ari dec(tcase*e oişnuite. &ase*e şi stră4i*e ocupă tot spa2iu*.E5ipteni*or *e8au p*ăcut din totdeauna 5rădini*e. -ar+u

e>p*oratoru* care adusese din "uia un pitic pentru )icu*său su'eran po'esteşte că a construit o casă a săpat un a4in a p*antat arori. Iar o doa)nă care a trăit (n epoca*ui %anusrit a pus să se sape pe piatra ei unerară c(t de)u*t iuea copacii. $a)ses a* III8*ea i8a p*antat peste tot.Dar e curios că (n ar+itectura oraşu*ui n8a ost pre'ă4utnici un *oc pentru distrac2ie sau pentru p*i)are.

1 P*anu* (n Petrie Illa&un, a&un and -itrob nQ UK

3J



$eşedin2a *ui A+enaton era un oraş *u>os l , care dispuneade o supraa2ă 'astă se)icircu*ară (ntre "i* şi )unte. O a*ee para*e*ă cu *u'iu* tra'ersa oraşu* de *a un capăt *a a*tu* şi se(ncrucişa cu a*te a*ei care duceau *a c+ei *a necropo*ă şi *acariere*e de a*aastru. Pa*atu* oicia* te)p*u* c*ădiri*e ad)i8nistrati'e şi )a5a4ine*e or)au cartieru* centra*. Pe stră4icase*e )odeste a*ternau cu case )ai *u>oase pe care ar+eo*o5ii

*e8au atriuit )e)ri*or a)i*iei re5a*e.Pentru p*antarea arori*or şi pentru 5rădini au ost re4er'atespa2ii 'aste at(t pe proprietă2i*e particu*are c(t şi pe terenuri*eurane. Muncitorii din necropo*ă şi din cariere au ost insta*a2i)ai *a o parte (ntr8un sat (ncon;urat de un 4id. Dar oraşu* a ost părăsit at(t de rusc (nc(t ni)eni n8a a'ut ti)p să sc+i)e ceăcuseră pri)ii săi *ocuitori.

In oraşe*e 'ec+i ? care s(nt şi ce*e )ai nu)eroase ?do)nea di)potri'ă o e>tre)ă de4ordine. Men8"eer ? <ru)use2e nesc+i)ătoare= ? a re5e*ui sau a 4eu*ui ? dincare 5recii au ăcut )ai apoi Me)is se )ai nu)ea şi On+8taui <'ia2a ce*or două re5iuni= -Lt8a8pta+ <caste*u* du*u*ui*ui Pta+= "e+et <sico)oru*=. iecare din aceste nu)e poate i(ntreuin2at pentru ansa)*u* construc2ii*or dar *a ori5ine

dese)na ie pa*atu* re5a* şi ane>e*e sa*e ie te)p*u* *ui Pta+ patronu* oraşu*ui sau te)p*u* 4ei2ei -at+or cunoscută *aMe)is ca <doa)na sico)oru*ui=. Ace*aşi *ucru se (nt()p*aseşi cu Tea

1 Descrierea 5enera*ă a oraşu*ui şi a principa*e*or ediicii inPend*eur Las faui.+es de (eii el )marna, Paris 1933. Pian su)ar p. J3.

37

http://fauiu.es/

http://fauiu.es/



<oraşu* cu o sută de por2i= a* *ui -o)er Mai (ntii s8a nu)it *atca a patra no)ă din E5iptu* de %us care depindea de ea. (n "ou* I)periu s8a *uat oiceiu* să ie nu)ită Opet nu)e pe careunii (* traduc prin <+are)= iar a*2ii prin <cape*ă= sau ..caste*=.I)ensu* ansa)*u de )onu)ente care (n 4i*e*e noastre a *uatnu)e*e de arna era (ncă de pe 're)ea *ui A)en+otep a* III8*ea Opet8u* *ui A)on. O a*ee de sincşi (* *e5a de te)p*u* de*a !u>or din Opet8u* )eridiona*. iecare Opet era (ncon;uratde un 4id de cără)idă nearsă şi era străpuns de )ai )u*te por2i)onu)enta*e de piatră a*e căror porta*uri erau *ucrate din radadus din !ian erecate (n ron4 şi (ncrustate cu aur. (n ca4 de pri)e;die aceste por2i erau (nc+ise. Dar (n ti)p de pacete>te*e pe care *e cunoaşte) nu ac niciodată a*u4ie *a(nc+iderea acestor por2i şi s(nte) )ai cur(nd (nc*ina2i săcrede) putea intra şi ieşi (n 'oie 4iua şi noaptea. (n interioru*incintei *ocuin2e*e )a5a4ine*e antrepo4ite*e astă4i dispăruteocupau o ună parte din spa2iu* cuprins (ntre te)p*u şi 4iduri.#rădini*e şi *i'e4i*e nu)eroase (nc(ntau oc+ii @ tur)e*e *uiA)on păşteau prin parcuri. Tut)es a* III8*ea a pus să se re8 pre4inte pe un perete din %a*a ana*e*or una din aceste 5rădini

p*ină de p*ante şi arori i)porta2i din %iria.H

De iecare parte aa*eii cu sincşi şi pe )a*u* Wu*ui se (nşirau c*ădiri*e oicia*e şi pa*ate*e. ie8

1 P*anu* 5eneraX de ia arna (opograp&ical biblio#i&y, II H 9G.

H YRas4ins* fljla+& /ur )ltaegypti iltnrgesc&ic&le,I 31.

3»



care re5e şi81 a'ea pe a* său. $e5ine*e prin2ii 'i4irii şi )ariiunc2ionari nu erau )ai pu2in a)i2ioşi. &u) oraşu* n8a (ncetatsă tot crească ti)p de trei dinastii e proai* că ce*e )ai)odeste case şi ce*e a*e sărăci)ii se a)estecau printre aceste*ocuin2e o5ate (n *oc să or)e4e un cartier separat ca *a-otep8%anusrit.

(n a2a oraşe*or arna şi !u>or pe )a*u* 'estic se de4'o*taun a* doi*ea oraş T;a)e sau )ai cur(nd o succesiune de)onu)ente )ari (ncon;urate de case şi de pră'ă*ii şi (nc+ise (nincinta *or de cără)i4i nearse incintă care )ăsoară adeseoritrei sute pe patru sute de )etri sau c+iar )ai )u*t. Q Incinta *uiA)en+otep a* I*I8*ea nu are )ai pu2in de cinci sute de )etri peo *atură. Aceste i)ense 4iduri de pă)(nt au *a a4ă 'reocincispre4ece )etri *ă2i)e (nă*2i)ea *or depăşeşte două4eci de)etri şi ascunde aproape cu totu* interioru* ne*ăs(nd să se 'adădec(t '(ruri*e pira)ida*e a*e oe*iscuri*or cornişe*e pi*oni*or şicoroane*e statui*or co*osa*e. &ea )ai )are parte din acestecetă2i au ost )a*tratate ne)i*os de oa)eni şi de 're)e. &o*oşii*ui Me)non se ridică acu) (n )i;*ocu* c()puri*or cu 5r(u deşinu useseră crea2i pentru această sp*endidă i4o*are. !a (nceput

ei ()podoeau a2ada unui te)p*u 5randios (n5+esuit din toate păr2i*e de construc2ii de cără)idă adăpostind o popu*a2ienu)eroasă şi i)ense cantită2i de )ăruri. Doar aceştia au sidatseco*e*e căci restu* se reduce *a e(te'a 'esti5ii ne(nse)nate.i (n

Q (opograp&ieal bibliograp&y, II 11H@ $oieiioo şi Varii*e !n !gypte+

39



a*te păr2i statui*e co*osa*e s8au deteriorat. Vesti5ii*e aduse *a*u)ina 4i*ei (n ti)pu* unei ca)panii rapide de săpăturidispăreau repede su se)ănături. Monu)entu* *ui $a)ses a*III8*ea *a Medinet8-au $a)esseu)8u* şi )onu)entu* *ui %etI )ai *a nord ()preună ine(n2e*es cu te)p*u* (n terase a*re5inei -atc+epsiut s(nt sin5ure*e care oeră resturi i)portante.!a Medinet8-au (2i po2i da sea)a şi acu) de aspectu* pe care

puteau să81 pre4inte *a (nceputu* *or aceste oraşe (nc+ise .&ă*ătoru* 'enit să *e 'i4ite4e era *ăsat de o arcă *a picioare*eunei scări du*e @ străătea apoi printre două 5+erete de pa4nici un 4id de piatră nu prea (na*t ()podoit cu crene*uri şidespăr2it de )are*e 4id de cără)i4i nearse prin8tr8un dru) care(ncon;ura oraşu*. idu* era străpuns de o poartă ortiicată carese)ăna cu un )i5do* sirian. Poarta era aşe4ată (ntre douăturnuri (na*te si)etrice despăr2ite printr8un inter'a* de şase)etri dinco*o de care se a*a o c*ădire a cărei desc+i4ătură era*ar5ă c(t să poată trece un car. Basore*ieuri*e care ()răcau4iduri*e acestei c*ădiri arătau puterea araonu*ui. &onso*e*e erausus2inute de capete*e eterni*or duş)ani ai E5iptu*ui *iieniarai ne5ri nuieni. Desi5ur că te si)2eai ca) stin5+erit (ntreaceste 4iduri. Dar (n ca)ere*e de sus a*e casei suiecte*e erau

)ai 5ra2ioase. (ntr8una din e*e scu*ptoru* 18a (nă2işat pe$a)ses )(n5(ind ăria unei (ne(ntătoare e5iptence (n ti)p cesc*a'ii (* ser'eau. Acest ediiciu nu era (nsă dec(t un reu5iu (nca4 de răscoa*ă căci pa*atu* şi +are)u* se a*au ce'a )ai

1 (&e 0riental institute of t&e university of 1&icago, co)unicări*enr. 1 I HG @ nr. 1G rontispiciu*.

m



departe a*ături de te)p*u pe c(nd aici nu *ocuiau de oiceidec(t 5ăr4i*e.

După ce treceai de poartă te a*ai (ntr8o curte spa2ioasă)ăr5inită (n und de un a* trei*ea 4id care (ncon;ura te)p*u* pa*atu* şi +are)u* cur2i*e şi c*ădiri*e. !ocuin2e )ici.(n5ră)ădite une*e peste a*te*e de o parte şi de a*ta a unei a*eicentra*e (ncon;urau din trei păr2i această a treia incintă. &*eru*te)p*u*ui şi nu)eroşi *aici or)au popu*a2ia per)anentă aacestui orăşe* unde se oprea re5e*e c(nd 'enea pe 2ăr)u* st(n5cu e)ei*e şi nu)eroşii săi ser'itori.

Aste* se pre4enta pa*atu* *ui $a)ses su'eran (n On pedo)eniu* *ui A)on. Tot aşa erau şi $a)es8seu)8u* şi ce*edouă4eci sau trei4eci de oraşe re5a*e de pe 2ăr)u* stin5 a* "i*u*ui. Aspectu* *or e>terior era oarte auster. (năuntru (nsă sea)estecau )inunate pa*ate aurite cu nu)eroase cocioae poso)orite. Tot ceea ce E5iptu* putea oeri )ai stră*ucit (nec+ipa;e prin2i şi prin2ese străătea c(teodată ca un u*5er a*ei*e şi cur2i*e. $(sete*e c(ntece*e şi )u4ica u)p*eauaparta)ente*e re5a*e. &(nd petreceri*e se s(rşeau poartaortiicată nu )ai *ăsa să treacă dec(t tur)e*e şiruri*e de sc*a'i

purt(nd c(te un a*ot pe cap sau pe u)eri so*da2ii contai*ii4idarii )eşteşu5arii care (n )i;*ocu* stri5ăte*or şi prau*ui serăs8p(ndeau prin ate*iere şi pră'ă*ii prin 5ra;duri şi aatoare(n.'re)e ce şco*arii şi ucenicii se duceau sL8şi pri)ească por2iade ştiin2ă şi de cio)ă5ea*ă *.

1 A se 'edea de e>e)p*u procesiuni*e repre4entate (n te)p*e*e de *aMedin.et8-au şi Ados 23edinet#$abu, 4r+ 5t&+ II 1GK?19C:.

K1



Oraşe*e din De*tă nu erau )ai pre;os dec(t ce*e din Q E5iptu* de%us nici prin 'ec+i)ea nici prin sp*endoarea )onu)ente*or *or.De'astate de +icsoşi ne5*i;ate de re5ii din dinastia a VIII8a e*eau ost restaurate )ărite şi (nru)use2ate de $a)essi4i. !ui$a)ses a* II8*ea (i p*ăcea oarte )u*t De*ta orienta*ă pentru căaceastă re5iune usese *ea5ănu* a)i*iei sa*e. E* (i apreciac*i)atu* sua' pa;işti*e )ari*e (ntinderi de apă 'ii*e care produceau un 'in )ai du*ce dec(t )ierea. Pe )a*u* ra2u*uitanitie (ntr8o pa;işte ătută de '(nt se a*a un 'ec+i oraş *ocuit deteo*o5i centru a* cu*tu*ui 4eu*ui %et+ şi de ase)enea sediu* uneişco*i de artă ori5ina*ă care e>ista din 're)uri oarte (ndepărtate.%e nu)ea -at8uarit. -icsoşii (şi stai*iseră capita*a aici. De c(nd(i a*un5ase A+)ose oraşu* 'e5eta. $a)ses se insta*a aco*o (ndatăcoşi (ndep*ini u*ti)e*e datorii a2ă de tată* său şi (ncepu i)ediat)ari*e *ucrări care treuiau să readucă 'ia2a şi prosperitatea (nre5iune şi să acă din 'ec+ea cetate o inco)parai*ă reşedin2ăre5a*ă. '

&a şi *a Tea te)p*u* şi ce*e*a*te c*ădiri erau (nc+ise (ntr8o)are incintă de cără)i4i. Această incintă a'ea patru por2i deunde porneau spre ce*e patru puncte cardina*e dru)uri şicana*e. $e5e*e pusese să se aducă de *a Assuan ără să 2ină

socotea*ă nici de distan2ă nici de 5reută2i *ocuri de )ări)eneoişnuită ca să 4idească s(nta sinte*or şi să ()podoeascăcetatea cu ste*e şi oe*iscuri perect ci4e*ate. !ei cu a2ăo)enească cu o e>presie terii*ă şi sincşiQde 5ranit ro4şedeau a2ă (n a2ă (n

1 Montet Le drame d)varis, Paris 19K1 cap. II şi IV.

42



*un5u* a*ei*or pa'ate cu *ocuri de a4a*t. (n a2a por2i*or pă4eau *ei cu*ca2i. (n a2a pi*oni*or erau a*iniate diade şi triadeco*oşi (n picioare şi aşe4a2i dintre care )u*2i ri'a*i4au cu ceidin Tea şi 8i (ntreceau c+iar şi pe cei din Me)is.

Pa*atu* stră*ucea de aur de *apis8*a4u*i şi de tur8Z coa4e.*ori )u*tico*ore sporeau sp*endida ru)use2e. &()piaad)irai* cu*ti'ată era străătută de dru)uri u)rite. (n)a5a4ine se (n5ră)ădeau )ăruri aduse din %iria din insu*e şidin 2ara Punt. !in5ă pa*at (şi a'eau cantona)entu* detaşa)entede inanterie co)panii de arcaşi care şi ec+ipa;e din *otă. "u)eroşi e5ipteni 'eniseră să se insta*e4e aproape de soare.<"u se poate )ărturisi ce ucurie e să *ocuieşti aco*o spuneascriu* Paasa. &e* )ic e ca şi ce* )are... Toată *u)ea are 'oiesă8i adrese4e o cerere.Q8 &a şi (n ce*e*a*te oraşe )ari. *iienii şine5rii se a)estecau cu e5iptenii. Dar )ai a*es (nainte de e>odşi c+iar şi după aceea )işunau asiaticii. %e a*au aco*o ur)aşiiii*or *ui Iaco ori no)a4i care o2in(nd per)isiunea de a*ocui (n E5ipt nu )ai 'oiau să81 părăsească ori capti'i aduşidin 2ări*e &anaanu*ui c*in "a+arina ai căror ii se transor)aucu 're)ea in a5ricu*tori şi (n )eşteşu5ari *ieri. (n cur(ndoraşu* re5a* se transor)ă (ntr8un oraş )u*t )ai (ntins (n care

se (n5ră)ădeau *ocuin2e şi pră'ă*ii. "oi*e cartiere (şi a'ură şie*e repede te)p*u* *or (ncon;urat ca şi ce* )are de un 4id decără)i4i. Treui de ase)enea să se re4er'e *oc pentru unci)itir1 căci e5iptenii din De*tă

Montei. (an., Paris 19KH. 9 H3 1C7. 1HG.

43t



n8a'eau posii*itatea ca cei din sudZ să8şi (n5roape )or2ii (ndeşertu* apropiat. Ei (şi construiau )or)inte*e *or şi)or)inte*e ani)a*e*or sacre (n oraş c(nd %n aară de 4iduric(nd (năuntru* *or *a doi paşi de te)p*u. &u) *ocu* era *i)itatnu se )ai putea pune pro*e)a să se ridice )onu)ente tot aşade )ăre2e ca ce*e de *a Me)is. Ori care8era ran5u* persona;e*or )or)inte*e s(nt oarte )ici at(t Ia Tariis cit şi *a

At+riis.In )aterie de construc2ii $a)ses a* 118*ea nu )ai *ăsaseur)aşi*or săi )are *ucru de ăcut. Aşa că $a)ses a* III8*ea a ost preocupat (n pri)u* r(nd de (ntre2inerea şi de (ntinderea5rădini*or precu) şi de p*antarea arori*or 6 <A) ăcut să seacopere (ntre5 pă)(ntu* cu arori şi p*ante 4icea e*. A) ăcut (naşa e* ca oa)enii să se poată aşe4a *a u)ra *or.= x In reşedin2ai*ustru*ui său stră)oş e* a creat i)ense 5rădini a a)ena;at*ocuri de p*i)are (n c()pie a p*antat 'ii şi )ăs*ini a pus pe)ar5inea dru)u*ui sacru *ori stră*ucitoare.H !a On re5e*e a pussă se cure2e *acuri*e sacre a*e te)p*u*ui <seo2(nd toate )urdării*ecare se str(nseseră aco*o de c(nd e>ista pă)(ntu*=. A p*antat dinnou peste tot arori şi p*ante. A creat *i'e4i ca să dea 4eu*uiTurn 'in şi *ic+ioruri o *i'adă cu )ăs*ini care producea <ce* )ai

un untde*e)n din E5ipt )enit să (ntre2ină *acăra (n pa*atu*sacru=. Te)p*u* *ui -orus aşa de ruinat odinioară )erita acu)să ie pus (n runtea tuturor te)p*e*or. <A) ăcut să crească pădurea sacră care tse a*a (n incinta sa8 A) ăcut să (n'er4ească papi8

F 6apirusul $arris, I. 7G G. 3 Ibid, 7

**;



rusu* ca (n )*aştini*e de *a A+8it unde trăise -orus copi*:.usese *ăsat (n părăsire din antic+itate. A) ăcut să crească pădurea sacră a te)p*u*ui. !8a) aşe4at *a *ocu* său dinainte. !8arr. (n4estrat cu 5rădinari care să8i (n5ri;ească 5rădini*e ca po)ii *or să producă ce*e necesare pentru *ia2ii şi orande de*ic+ioruri.=

*i ăcuse şi uti* şi p*ăcut. -erodot a notat că te)p*u* din

Buasta (ncon;urat de copaci )ari era unu* din ce*e )airu)oase din tot E5iptu*. ără (ndoia*ă (n seco*u* a* -8*eaun că*ător ar i putut să aiă aceeaşi i)presie reconortantă (n)u*te oraşe din E5ipt. %e'eritatea )ari*or 4iduri de cără)idăera co)pensată de pete*e de 'erdea2ă. Orăşenii se ucurau derăcoare *a u)ra copaci*or de pe )a*uri*e ra2e*or "i*u*ui. (ncur2i*e te)p*e*or scu*pturi*e erau puse (n 'a*oare de )u*2i)ea*ori*or.

Era (nsă ne'oie de )u*tă apă pentru ani)a*e pentru p*ante şic+iar pentru oa)eni. Ar i ost oarte 5reu să te duci s8o sco2idin cana* de dinco*o de 4iduri c+iar d8acă acest canat trecea pe*(n5ă poarta )onu)enta*ă ca *a Medinct8-au sau ca *a Pi8$a)ses. De aceea (n cea )ai )are parte din oraşe*e(ncon;urate de o incintă e>ista un a4in de piatră. H O scară tot

de piatră' a;un5ea *a ni'e*u* apei (n orice anoti)p. E>isten2a pu2uri*or este atestată ce* pu2in din 're)ea "ou*ui I)periu. E*es8au 5ăsit at(t pe proprietă2i*e particu*are cit şi (n cartiere*e ur8

Ibid, H7? 89+% &+assiuat :endara+ I pi. I; < oic+on şi Varii*e Le

te)p*e du scrie royal )men&otep, fils de $apou, &airo

K



ane.1 E>istau ce* pu2in patru (n incinta de *a Pi8$a)ses. %(ntăcute din piatră şi construite cu )u*tă 5ri;ă. # &e* )ai )ic *a'est de te)p*u are un dia)etru de trei )etri şi 4ece centi)etri.%e coora (n e* pe o scară dreaptă cu două4eci şi trei de trepteacoperite care se continuau (n*ăuntru* pu2u*ui cu o scări2ă (nspira*ă de 'reo douăspre4ece trepte. &e* )ai )are *a sud dete)p*u are un dia)etru de cinci )etri. %e a;un5ea *a apă pe oscară acoperită de patru4eci şi patru de trepte (n două şiruriseparate printr8un pa*ier de popas. (n interioru* pu2u*ui se )ai putea continua coor(rea printr8o scară (n potcoa'ă şi u)p*eurcioare*e c+iar (n epoca (n care ape*e erau oarte scă4ute. (naară de această epocă era )ai si)p*u să aci apa să se ridicecu a;utoru* unei cu)pene p(nă (n a4inu* pe care un ;5+ea (**e5a de un a* doi*ea a4in de piatră a*at c+iar (n te)p*u. (n partea orienta*ă a oraşu*ui a) descoperit )ai )u*te cana*i4ăriăcute din o*ane de dierite )ode*e (n5ropate ad(nc. &ea )aii)portantă e ăcută din o*ane care se ()ucă une*e (n a*te*e şiapoi ci)entate cu 5ri;ă. P(nă (n pre4ent n8a ost posii* să seur)ărească aceste cana*i4ări pe toată (ntinderea ca să sedescopere punctu* *or de p*ecare şi *ocu* unde a;un5eau. "u

nu)ai că nu *e pute) data dar nici nu şti) dacă ser'eau săaducă apa potai*ă sau să e'acue4e ape*e )urdare. Dar a)2inut să se)na*ă) e>isten2a acestor *ucrări care do'edescaptu* că ad)i8

1 Pend*eur op. cit. 01K 1KC.H ou5erousse Le grand puits de (anis, e)i 6 Revue de

6&ilologie et darc&eologie egyptennes et coptes, V 71 1C3.

=t



nistra2ia araonică nu era indierentă nici a2ă de unăstarea*ocuitori*or nici a2ă de sănătatea pu*ică. Do)eniu* re5a* saudi'in e>ercita o atrac2ie puternică (n ;uru* său. In epoci*enesi5ure cei care se te)eau de a5resiuni or2au incinta seaşe4au (năuntru şi nu )ai 'oiau să p*ece de aco*o. Ei (şiconstruiau case*e (n parcuri şi (n *i'e4i distru5Lnd ru)oasa

perspecti'ă proiectată de cei c*intii constructori. In'adau c+iar şi pia2a din a2a te)p*u*ui se coco2au pe 4iduri ()piedicLndcere)onii*e cu*tu*ui cu toată supra'e5+erea sentine*e*or. /ndoctor care8şi e>ercita )eseria su do)nia *ui &a)4eanu)e /ad;8+or8resne constata cu durere că străinii seinsta*aseră p(nă şi (n te)p*u* 4ei2ei. "eit+ doa)na din %ais. *

&u) e* a'ea trecere *a re5e o2inu de *a )a;estatea sa per)isiunea de a a*un5a pe to2i aceşti inde4irai*i de a distru5ecocioae*e ca să se poată ce*era sărători*e şi procesiuni*e aşacu) se ăcea )ai (nainte. /n 'ră;itor nu)it D;ed8+or care trăia*a -at+riis constata şi e* că nişte si)p*i particu*ari (şic*ădiseră co*ie*e de cără)i4i nearse pe deasupra )or)inte*or şoi)i*or sacri. H Acesta nu a'ea re*a2ii aşa de (na*te ca doctoru*sait. E* (ntreuin2a deci puterea de con'in5ere şi reuşi să8i

deter)ine pe in'adatori să părăsească incinta şi să se )ute (ntr8un *oc )a* potri'it indicat de e*. !ocu* era un teren )*ăştinosdar e* *e arătă că n8a'eau dec(t să dăr()e

1 Posener. La nreviure dominaiion pene en !gyptc, &airo.1%3J 1?1J.

H )nnales du Service des )niiquitis de l!gypte, 191G:1K

a



case*e ruinate şi să u)p*e cu )o*o4 )*aştini*e. i aste*se rea*i4ă pentru oa)enii cu)secade din -at+ri8is oaşe4are curată şi co)odă şi care (n epoca ape*or )ari nuera prea u)edă.

!a Tanis a) constatat noi (nşine in'adarea te)p*u*uide către *ocuin2e particu*are. !e8a) 5ăsit (n cur2i a c+iar şi pe 4iduri. /n oarecare Pane)erit persona; i)portantşi8a construit casa (n cea din2ii curte a te)p*u*uispri;inind8o de pi*on pentru ca şi statui*e sa*e să

eneicie4e de cere)onii*e sacre '+ Pane)erit a trăit )ai)u*t dec(t doctoru* din %ais şi dec(t 'ră;itoru* din-at+riis şi ni)eni nu 18a )ai )utat de aco*o. &ăciE5iptu* era o 2ară cu tradi2ie şi era 5reu să sc+i)i ce'a.apte*e pe care *e8a) arătat după une*e docu)entetardi'e cred că s8au repetat de nenu)ărate ori (n decursu*'re)uri*or. Proi8t(nd de s*ăiciunea sau de *ipsa deaten2ie a autorită2i*or *ocuitorii (şi părăseau deseoricartieru* *or )ai pu2in apărat ca să se pună *a adăpostu*4iduri*or (na*te sau poate ca să aiă oca4ia să prade. &(nd

autoritatea de'enea din nou 'i5i*entă aceşti para4i2i erauiar a*un5a2i. Te)p*u* şi oraşu* re5a* (şi recăpătasp*endoarea p(nă *a ur)ătoarea in'a4ie. (n 're)ea *ui %etI a )are*ui %esostris a *ui $a)ses a* *(*8*ea ni)ănui nui8ar i trecut prin cap să se insta*e4e pe un teren re4er'atdar acest *ucru s8a (nt()p*at rec'ent (n epoca dintredo)nii*e *ui Merenpta+ şi %eti8"e+t şi )ai a*es suu*ti)ii $a)ses.

Z e)i VIII.

48



II. Pa*ate*e

&onte)poranii ad)irau oarte )u*t pa*atu* re5a* de *aPi8$a)ses. Din nenorocire descrierea *ui este nec*ară şinici *ocu* nu este ine cunoscut iar săpături*e n8au adusnici o inor)a2ie si5ură (n această pri'in2ă. In De*tă se

cunosc şi a*te reşedin2e re5a*e. Au ost 5ăsite ruine*e unui pa*at *a [uantir sat u)rit de pa*)ieri ru)oşi *adouă4eci şi cinci de i*o)etri spre sud de Pi8$a)ses.' Inti)p ce araonu* (şi aştepta *o5odnica pe iica re5e*ui+itit care străătea (n p*ină iarnă Asia Mică şi %iria ca8să8* (ntL*nească e* a'u de*icata aten2ie să construiască (ndeşert (ntre E5ipt şi enicia o cetă2uie unde se duse s8oaştepte. &u toată distan2a )are de capita*ă această cetateera (n4estrată cu tot ce8i treuia. iecare din ce*e patru

păr2i era pusă su patrona;u* unei di'inită2i 6 A)on pă4eaoccidentu* %ete+ sudu* Astartea *e'antu* şi /ad;itnordu*. In cinstea re5e*ui E5iptu*ui şi a so2iei sa*easiatice se 5rupaseră două di'inită2i e5iptene şi douăasiatice căci %et adoptase acu) acoperă)(ntu* de cap şi

'est)(ntu* *ui Baa* şi aproape că nu )ai se)ăna cu un4eu e5iptean. Patru statui care a'eau nu)e de iin2e 'ii$a)ses8Mianu) Via2ă %ănătate or2ă Montu adorat (nce*e două re5iuni ar)ec a* E5iptu*ui %oare*e prin2i*or2ineau *oc de 4eu de 'i4ir şi de paşă. H (năuntru* oraşu*uisău care se a*a *a 'est de Tea

F Ann. %.A.E. KC K1.H "ibliot&eca aegijptiaca, Bru>e*tes VII 1H@ ci. :rame

ă)varis, 13?8133. ......

= \9



$a)ses a* ***8Uea a'ea un pa*at pe care81 nu)i &asa ucurieia*e cărui 'esti5ii au ost sa*'ate şi studiate de ar+eo*o5iiInstitutu*ui orienta* din &+ica5o.1 a2ada dădea spre pri)a curtea te)p*u*ui. Basore*ieuri*e care o decorau şi care se 4ăreau printre co*oane*e peristi*u*ui. useseră oarte potri'it a*ese pentru a ridica (n s*a'ă puterea re5e*ui 6 $a)ses (şi ucideaduş)anii cu o *o'itură de )ăciucă @ ur)at de o escortăstră*ucită (şi 'i4ita 5rădini*e @ urcat pe caru* său. ()podoit cuar)e*e de ră4oi se ducea să ia co)anda ar)atei @ (n s(rşit()preună cu toată curtea sa asista *a *upte*e şi *a e>erci2ii*ece*or )ai uni so*da2i. (n )i;*ocu* acestei a2ade se a*a a*conu* apari2ii*or re5a*e o5at decorat şi sus2inut de patruco*onete de or)a papirusu*ui oarte 4'e*te care sus2ineau ocornişă cu trei eta;e. Pe eta;u* inerior se 'edea discu* (naripat.Eta;u* inter)ediar era decorat cu ra)uri de pa*)ier iar eta;u*superior cu si)o*u* şarpe*ui a'(nd pe cap discu*. Aco*o se arătare5e*e c(nd poporu* a'ea 'oie să se (n5ră)ădească (n curte . iasărătoarea *ui A)on şi tot aco*o dădea e* reco)8Q 6 pense*e.Ba*conu* co)unica cu aparta)ente*e re5a*e. Acesteacuprindeau (n )i;*oc )ai )u*te să*i cu co*oane printre caresa*a tronu*ui ca)era re5e*ui şi ca)era de aie. Această parte

centra*ă era i4o*ată printr8un 'estiu* de aparta)ente*e re5ineicare erau co)puse din )ai )u*te ca)ere şi să*i de aie. ,u*oare*un5i şi drepte uşurau trecerea dintr8o parte (n a*ta precu) şisupra'e5+erea căci $a)ses a* II(Kea care a'ea )u*tăe>perien2ă era ănuitor.

f (&e oriental institute of t&e university o 1&icago, eon)82ii8cLrinr. 7 1?H3.

Z]



Decora2ia interioară a să*ii tronu*ui pare să i ost austerădacă ;udecă) după p*ăci*e e)ai*ate descoperite acu) trei4ecide ani şi după asore*ieuri*e descoperite )ai de cur(nd de)isiunea a)ericană. $e5e*e este repre4entat peste tot st(nd (n picioare su or)a unui sin> şi de ase)enea prin nu)e*e sa*e+iero5*iice. Duş)anii E5iptu*ui se 'ăd *e5a2i ede*eş (n a2a

*ui. Ei s(nt ()răca2i cu ce*e )ai o5ate 'eş)inte rodate cuorna)ente arare şi s(nt e>ecuta2i cu )are 5ri;ă ca să *i seoser'e e>act i4iono)ii*e coaura i;uterii*e. !iienii s(nttatua2i. "e5rii au cercei. "o)a4ii şasu (şi prind cu un piep8tene păru* *un5 *ăsat pe spate.1 Desi5ur că odăi*e re5e*ui şi a*ere5inei erau decorate cu *ucruri )ai 5ra2ioase.

%upraa2a ocupată de *ocuin2a re5a*ă nu e prea (ntinsă.Pătratu* are *atura de )ai pu2in de patru4eci de )etri. ără(ndoia*ă că re5e*e nu *ocuia prea )u*t ti)p aici căci a'ea pa*ate şi de cea*a*tă parte a apei. In De*tă erau at(tea că n8a'ea dec(t să a*ea5ă. Me)is On sau Pi8$a)ses nu aşteptaudec(t să81 pri)ească. E* (ncepuse o construc2ie cu totu* nouă(ntre On şi Buasta (n *ocu* pe care araii *8au nu)it Teii e*^a+udie+ şi unde s8au descoperit p*ăci s)ă*2uite de e*u* ce*or

5ăsite *a Medinet8-au.H Vre)ea a deteriorat (ntr8at(t pa*ate*e*ui %eti şi a*e $a)essi4i*or (nc(t pentru a ne ace o idee )aic*ară despre pa*atu* unui araon din "ou* I)periu treuie

Z Ar). %.A.E. I 191C: K9?J3.H 6apyrus $arris, I H9 G @ Montet (anis, E.

4* 31



să ne duce) cu 5(ndu* *a reşedin2a *ui A+enaton. care e cuoarte pu2in anterioară. Aici pa'i)entu* să*i*or cu co*oanerepre4intă un *ac cu peşti acoperit de nueri peste care 4oară păsări de apă şi e (ncon;urat de trestii şi papirus. Prin desiş4urdă 'i2ei care sperie ra2e*e să*atice. Pe usuri*e co*oane*or se (năşoară ra)uri de 'i2ă şi 4ore*e. &apite*uri*e şi cornişe*e

s(nt ()podoite cu (ncrusta2ii stră*ucitoare. Pe pere2i pictatescene din 'ia2a de a)i*ie. $e5e*e şi re5ina s(nt aşe4a2i unu* (na2a ce*ui*a*t A+enaton pe un ;i*2 "eertiti pe o pernă. Pe5enunc+i ea 2ine un copi*aş 6 cea )ai )are dintre prin2ese(ncon;oară cu ra2e*e 5(tu* ce*ei )ai )ici. A*te două prin2ese se ;oacă pe ;os.Q %8a spus cu oarecare e>a5erare că niciodată artae5ipteană n8a pictat o scenă )ai (ncLntătoare. De apt *acuri*e papirusuri*e păsări*e ani)a*e*e care 4urdă sau 5a*opea4ă ac parte din repertoriu* oişnuit. !8a) 'ă4ut pe re5e *a Medinet8-au (ncon;urat de a'orite 5ra2ioase. "u e>a5eră) air8)(ndcă pa*ate*e araoni*or din dinastia a I8a şi a 8a eraudecorate cu tot at(ta o5ă2ie. &a şi pe 're)ea *ui A+enaton pere2ii p*aoane*e pa'i)ente*e co*oane*e si cornişe*e pictate

cu cu*ori proaspete erau o ucurie pentru oc+i şi pentru su*et.Bo5ă2ia )oi*ieru*ui *u>u* podoae*or şi a* costu)e*or desă8'(rşeau un ansa)*u de o e>tre)ă distinc2ie.

1 Petrie (eii el )marna, H?K @ Da'ies 3urul painting >n t&ecity of )*&enaten, ?urnal of egyptian arc&eoloqy+ !ondra. VII pi.. .1 si H.

H



III. &ase*e

Mari*e persona;e se (ntreceau să i)ite *u>u* şi conortu**ocuin2e*or re5a*e. $eşedin2e*e *or din oraş sau de *a 2ară)ăsur(nd c(teodată o supraa2ă de un +ectar sau c+iar )ai )u*terau (ncon;urate ca şi do)eniu* di'in sau re5a* de un 4id 5rosşi (na*t@ (n acest 4id o poartă de piatră ducea *a *ocuin2a stă8 p(nu*ui @ a*te por2i secundare si)p*e desc+i4ături (n 4iddeser'eau ce*e*a*te acareturi şi 5rădini*e. Aşa era *a Buastacasa (n care perida Tuui şi8a atras iuitu*. &asa *ui Apuse)ăna cu un )ic te)p*u. a2ada era precedată de un portic cuco*oane papiri8or)e iar ar+itra'a suporta o cornişă decoratăcu run4e de pa*)ier. /şa de *a intrare era (ncadrată cu pietre)ari şi pra5u* de sus decorat cu run4e de pa*)ier. ' &asa (ncare re5e*e A pri)i şi răsp*ăti pe so2ia *ui "eer+otep are oterasă cu co*oane. Această terasă suporta un acoperiş uşor care8şi spri;inea )ar5ini*e pe co*oane (na*te şi su2iri or)(nd (n ;uru* casei un peristi*. H "e pute) ace o idee despre aspectu*e>terior a* acestor două *ocuin2e )u*2u)ită picturi*or pe care>pu şi "eer+otep *e8au poruncit (n )or)inte*e *or. Pentruaran;a)entu* interior treuie să 'i4ită) săpături*e de *Qa E*A)arna. Din prid'or se trece (ntr8un 'estiu* (nainte de a intra(n să*i*e de pri)ire a* căror acoperiş e sus2inut de co*oane.Aceste să*i de pri)ire se pre*un5esc cu nişte 'estiare unde s8au5ăsit *ă4i care proai* au

1 to de peyster (ylus 3emorial series, V H3?H9. Pentrucasa *ui Tuui Maspero 1ontes populaires, ed. IV 1K7.

H Da'ies @efer&otep, 1K.

A 3



ser'it de du*apuri de ruărie şi de +aine şi că)ări undeerau depo4itate pro'i4ii*e şi ăuturi*e. Aparta)ente*estăp(ni*or cu să*i*e de aie şi ca)ere*e de distrac2ieocupă restu* c*ădirii. Pere2ii să*ii de aie s(nt ()răca2i (n

piatră. (ntr8un co*2 s8a 5ăsit o piatră (ncon;urată cu un para'an de 4idărie din spate*e căruia un ser'itor aruncaapă peste ce* care ăcea aie. Acesta putea să se aşe4e peun scaun a*ăturat ca să ie ric2ionat. &ainetu* detoa*etă (ndărătu* să*ii de aie era spoit cu 'ar şi pre'ă4utcu un scaun de ca*car 5ăurit pus pe un e* de cutie decără)i4i care con2inea nisip. Q

Orice casă oric(t de pu2in conortai*ă este (ncon;uratăde )ai )u*te cur2i. /na din e*e cuprinde +a)are (nor)ă de stup. &ote2e*e şi 5ra;duri*e se a*ă spre nord. !aest se (nşiră de oicei ucătăria rutăria şi căsu2e*e decără)idă a*e ser'itori*or. Aceştia erau deci si*i2i să acăun dru) destu* de *un5 oa să aducă stăp(ni*or ucate*e. Ointrare de ser'iciu *e per)itea să a;un5ă (n să*i*e de

pri)ire. &ăsu2e*e s(nt (n cea )ai )are parte co)pusedin patru odăi un antreu o sa*ă centra*ă a* cărei acoperiş

e sus2inut de o co*oană iar (n und ucătăria şi (ncă o ca8)eră. a)i*ia se (n5ră)ădea (n acest spa2iu stri)t pecare c(teodată (* ()păr2ea cu ani)a*e*e. O scară per)iteaurcarea pe acoperiş. &ase*e intenden2i*or a*ate *a)ar5inea acestui cartier s(nt spa2ioase şi conortai*e. H

De oicei apa potai*ă era scoasă din8tr8un pu2 de piatră.

1 Pend*eur op. cit. 1H7?119.H Ibid, 1H 13.

1



#rădini*e s(nt ()păr2ite (n pătrate şi (n dreptun5+iuri prina*ei care se (ntretaie perpendicu*ar oarte drepte p*antate cuarori u)rite de utuci de 'i2ă )ăr5inite de *ori. E5ipteniia'eau )are 5ri;ă de e*e. Anna adunase acasă *a e* to2i aroriicare creşteau (n 'a*ea "i*u*ui cur)a*u* pa*)ieru* cocotieru*sico)oru* s)oc+inu* a*anitu* arori ructieri per8sea5renadu* sa*c()u* tisa ta)ariscu* sa*cia şi a*2i c(2i'a care nu

s(nt identiica2i cu totu* optspre4ece specii. !a e* $e+)arecu*ti'a (n 5rădina sa (ncon;urată de 4iduri trainice toatespecii*e de arori şi de p*ante cunoscute (n 're)ea aceea. H

&(teodată su arori se (nă*2a un c+ioşc din )ateria*e uşoaredar nu *ipsit de e*e5an2ă. (n ti)pu* 'erii stăp(nii *uau )asaaco*o. Peste tot 'edeai arăci de *e)n unde ăuturi*e se răceau(n a)ore )ari ascunse su run4e a*ături de )ese şi deeta;ere pe care ser'itorii aşe4au artistic toate raina)ente*e ucătăriei e5iptene.

"u se poate (nc+ipui (nsă o 5rădină ără un a4in cu apă.Acesta este de oicei de or)ă dreptun5+iu*ară ăcut din4idărie. %upraa2a este (n2esată cu nueri. $a2e*e se sca*dă (n e*.%e a;un5e *a apă. pe o scară şi o arcă stă aproape (ntotdeauna*a dispo4i2ia *ocatari*or. 3

1 4r+ )tl+, I JC @ 3emoires publies par Ies membres dela mission arc&eologique francaise au 1aire, VIII I .r#*unden des aegyptic&en )ltertums, IV 1CKJ?1CK7.

% 4r+ )tl+ I H7G. -rădina lui 3in#ne*&t+B #rădina *ui $e+)are @ 4r+ )tl+, I 3 @ a *ui %ee+otep

ibid++ I HHH @ a *ui A)ene)+e iid. I JJ @ a *ui [ena)onDa'ies en#)mum, K7 @ resca din Mu4eu* ritanic 379G3 (n4r+ )tl, I 9H.



&ase*e *ocuite de c*asa )i;*ocie au de oicei )ai )u*te eta;eşi (n p*us c(teodată +a)are pe acoperiş. "ici un orna)entnu (n'ese*eşte a2ada. /şa (ncadrată de doi uşori şi de o (rnăde piatră este aşe4ată (ntr8un co*2. erestre*e (n nu)ăr dedouă patru sau c+iar opt de iecare eta; s(nt )ici pătrate pre'ă4ute cu ;a*u4e*e ca să8i apere pe *ocatari de că*dură şi de pra.

A) 5ăsit *a Tanis un cadru de ereastră ăcut din piatră carenu )ăsoară )ai )u*t de un cot. O *espede a;urată 2inea *oc de ;a*u4e*e. Tot *a Tanis a) descoperit ce*e două ini2ia*e a;uratea*e re5e*ui Me8ne)pta+ 5ra'ate (ntr8o ereastră pătrată. Peune*e picturi teane s(nt trase pe 4iduri dun5i ori4onta*e ca şicu) aceste 4iduri ar i ost ăcute din (rne sau sc)duri.E>p*ica2ia acestor dun5i ne8a apărut *a Tanis unde a)constatat că 4idarii (ntindeau )ortar pe straturi*e ori4onta*e (n're)e ce articu*a2ii*e 'ertica*e erau u)p*ute cu *ut. Odatăter)inat 4idu* apărea străătut ori4onta* de dun5i a*e şi*un5i.

&a)ere*e de *a parter s(nt de preerin2ă destinate)eşteşu5ari*or. Aceasta se oser'ă de e>e)p*u *a Tea (n casaunui oarecare T+ut_T8neer. e)ei*e torc iar ăra2ii *ucrea4ă

*a ră4oiu* de 2esut. In ca)era 'ecină a*2ii )acină 5r(u* sau pre5ătesc p*inea. %tăp(nii stau *a pri)u* eta; (ntr8o (ncăperedestu* de spa2ioasă *u)inată de erestre )ici aşe4ate sus şi cu p*aonu* sus2inut de co*oane (n or)ă de *otus. /şa paredecorată cu discuri s)ă*2uite dacă nu cu)'a e*e au ostscu*ptate direct pe *e)n. Pe pere2i nu se 'ede ni)ic deşioiceiuri*e e5ipteni*or cereau să ie ()podoi2i cu picturi. !aTanis dintr8o

V>



casă din epoca 'ec+e ai cărei pere2i useseră ten8cui2i cu 5+ipsa) str(ns discuri pe care useseră desenate dansatoare şicorăii. ără nici o (ndoia*ă că această )odă era 'ec+e şi a'e)toate )oti'e*e să crede) ca (ncăperi*e case*or se asea)ănă cuce*e a*e )or)inte*or teane (n care pe p*aon este pic tată 'i2ăde 'ie (n ti)p ce o '(nătoare o că*ătorie (n oraşu* s(nt a* *uiOsiris şi a*te scene inti)e s(nt 4u5ră'ite pe pere2i.

Eta;u* a* doi*ea are ta'anu* at(t de ;os (nc(t *ocatarii nici n8a'eau ne'oie să se (na*2e (n '(ru* picioare*or ca să81 atin5ă cude5etu*. Intr8una din (ncăperi*e de *a acest eta; pictura (* arată pe stăp(n ăc(ndu8şi toa*eta. E* stă aşe4at pe un ;i*2. %er'itorii (iaduc o cană şi un *i5+ean un e'antai o apărătoare de )uşte.%criii se aşa4ă pe 'ine ca să8i citească scrisori*e şi să8i(nre5istre4e porunci*e. A*2i ser'itori circu*ă ne(ncetat pe scarăşi pe coridoare purt(nd pe cap a*oturi şi u*cioare p*ine cuapă at(rnate *a ce*e două capete a*e coi*i2ei purtată pe u)eri.>

In casa unui oarecare Ma+u uti*i4area eta;e*or se ace dupăace*eaşi re5u*i. /*cioare*e s(nt (n5ră)ădite *a parter. !a pri)u*eta; se a*ă sura5eria. A* doi*ea eta; e p*in de scuturi ar)e şidierite une*te. &u) Ma+u era şe de po*i2ie s(nte) (ndreptă2i2i

să crede) că8şi petrecea noaptea aco*o ca să poată dacă erac+e)at ără 'este să sară *a ar)e şi să a*er5e ()potri'atL*+ari*or.

1 Da'ies. (&e toCn 7ioR.se in ancient !gypt, 3etropolitan 3useum studies+ I )ai 19H9 H33?H.

sr

http://7iow.se/

http://7iow.se/

http://7iow.se/



In 5enera* acoperişuri*e s(nt p*ate şi se a;un5e *a e*e pe oscară. /nii ca T+ut8+otep insta*au aco*o coşare*e cu 5r(ne.A*2ii puneau pe )ar5ini un 5ri*a; pentru securitatea copii*or sau pentru a se eri de pri'iri*e indiscrete c(nd petreceau noapteasu ceru* *ier. "ea)on şi "a+ti au insta*at pe acoperişuri*e*or nişte oiecte de or)a unui triun5+i dreptun5+i care au ostinterpretate ca iind nişte 5iruete. Totuşi case*e cu acoperişascu2it nu erau necunoscute (n E5ipt. (ntr8un )or)(nd de *aAu8$oac+ aproape de &airo conte)poran cu re5e*e Dencare a trăit cu aproape două )i*enii (nainte de $a)essi4i a)5ăsit două piese dintr8un ;oc de i*deş care repre4entau case a*căror acoperiş (nc*inat e or)at din două triun5+iuri şi douătrape4e. Acest acoperiş sa'ant surprinde pentru o epocă at(tde 'ec+e. E* n8a putut i i)a5inat dec(t (ntr8o 2ară unde p*oua şiunde *e)nu* nu era o raritate. In E5ipt p*oi*e s(nt ce'a )aiaundente doar (n re5iuni*e de coastă unde şi (n 4i*e*e noastrecase*e au (n *oc de acoperiş o terasă. Este deci proai* că piese*e de *a Au8$oac+ reproduc un tip de *ocuin2ă străin deE5ipt. "8a'e) nici o do'adă că ar i ost o*osit (n epoca$a)essi4i*or (n 'reun *oc de pe teritoriu* E5iptu*ui.

Dar *a Tea *ocuin2e*e nu erau aşa de (n5ră)ădite une*e (na*te*e şi terenu* nu era at(t de scu)p ca să nu se poată p*antac(2i'a copaci ie (ntr8o curti8cică interioară ie (n a2a casei.Doi pa*)ieri par a ieşi din acoperiş (n casa *ui "ea)on ceeace nu8i

1 /na din aceste piese se a*ă *a )u4eu* din &airo cea*a*tă *a!u'ru c. emi, VIII.

58



()piedică să ie (ncărca2i cu cur)a*e din e*şu5. !a "a+2i poarta e u)rită de un pa*)ier şi un sico)or. In )or)(ntu* %Bdin Tea este repre4entată ocasă )ai )u*t (na*tă dec(t *ar5ă cuprinsă (ntre două r(nduri decopaci. A*ta cunoscută din )or)(ntu* HK are (n a2ă trei>odieri care ies din nişte 'ase de *ut (ncrustate cu orna)entede cu*ori dierite şi doi pa*)ieri. 1

E5iptenii c+iar cei din c*asa )odestă (şi dădeau toatăostenea*a ca să aiă *ocuin2e p*ăcute .şi conortai*e. Dease)enea a'eau toată 5ri;a să *e apere ()potri'a duş)ani*oroarte nu)eroşi (n 2ara *or care *e tu*urau *iniştea insecte*orşoareci*or şop(r8*e*or şerpi*or şi păsări*or de pradă. Papirusu*Eers ne8a păstrat c(te'a re2ete o*ositoare ()potri'a *or. #Vreisă distru5i insecte*e din casă N Treuie să o spe*i cu o so*u2ie denatru) sau să o spoieş(i cu un produs nu)it eit topit pecăruni. Dacă se pune ie natru) ie un peşte uscat tilapitt nilotica, sau c+iar se)in2e de ceapă *in5ă 5aura uniri şarpe şar8 pe*e nu va ieşi din 5aura *ui. #răsi)ea de 5ran5ur este)inunată ()potri'a )uşte*or icre*e ()potri'a purici*or. Dacăse pune 5răsi)e de pisică pe saci sau pe a*oturi şoarecii nu se

'or apropia de e*e. Pro4atoare*e 'or i ()piedicate să )ăn(nce5răun2e*e ar84(nd (n +a)ar escre)ente de 5a4e*ă sau spoind pere2ii şi podeaua cu o anu)ită so*u2ie.

Iată un )i;*oc si5ur de a ()piedica un u*iu să ure 6 se (ni5e(n pă)Lnt o ra)ură de sa*c() şi se

1 Da'ies op+ rit++ HKH. H13. HKJ. HK7.% 6apirus !bers, re2e*e*e GKC. GH. pi. 9DE 9G.

C



spune 6 </n u*iu a urat (n oraş şi (n sat... ură eoace81)ăn(ncă81=. A spune aceste 'ore *(n5ă ă2u* de sa*c() dupăce s8a pus a*ături o pră;itură e un )i;*oc si5ur de a ()piedicau*iu* să ure. Au)atu* este eicace pentru a puriica )irosu*din (ncăperi*e cu +aine. Acest )i;*oc nu era *a (nde)(na oricuideoarece treuia să se acă dintr8un a)estec de tă8)(ie răşinăde tereint şi a*te produse e>otice şi e5iptene. Această re2etă caşi ce*e precedenteQ do'edeşte dorin2a de a 2ine casa curată şiaerisită. Această dorin2ă at(t de irească a si*it autorită2i*e să ia)ăsuri 5enera*e pentru a (ndepărta ape*e )urdare şi a ridicaresturi*e şi 5unoaie*e )ena;ere. Totuşi din *ipsă de docu)entenu pute) spune ni)ic precis despre aceste *ucruri.

IV. Moi*ieru*

In să*i*e de recep2ie a*e pa*atu*ui ca şi (n case*e ce*or o5a2i)oi*ieru* consta )ai a*es din dierite scaune. /ne*e erauoarte si)p*e se)ăn(nd cu o *adă pătrată şi a'(nd un spătar nu)ai (na*t de o pa*)ă. !aturi*e erau ()podoite cu orna)ente de a5ă (ncadrate de a5+eta e5ipteană. %i)p*itatea oiectu*ui era(nsă co)pensată de o5ă2ia )ateria*e*or şi ca*itatea e>ecu2iei.Mu*t )ai e*e5ante şi c+iar )ai conortai*e erau ;i*2uri*ea;urate a* căror und spri;i8nindu8se pe patru picioare de *euera pre'ă4ut cu un spătar (na*t şi cu două ra2e. Pentru re5e şire5ină scaune*e s(nt şi )ai (n5ri;it *ucrate. a2a şi dosu*spătaru*ui precu) şi ra2e*e s(nt decorate cu su8

m



iecte *uate din *ista )ari*or scu*pturi 5ra'ate (n *e)n(ncrustate cu pie*e sau cu )eta* ătut cu ciocanu* cu Fcurar5int ara)ă şi pietre scu)pe. $e5e*e su or)a unui 5rionsau a unui sin> apărat de si)o*u* şarpe*ui a* 'u*turu*ui sau a*şoi)u*ui s(8şie cu 5+eare*e un asiatic sau un ne5ru. iin2e5roteşti ca ace*ea oare erau aduse cu )ari c+e*tuie*i din 2araPunt sau din păr2i*e "i*u*ui de %us dansea4ă c(nt(nd dinta)urină. $e5e*e pri)eşte din )(ini*e re5inei *oareadra5ostei. $e5ina at(rnă un co*ier de 5(tu* so2u*ui ei. Pe)ar5inea scaunu*ui şi *a capătu* ra2e*or s(nt aşe4ate capete de*ei sau de şoi)i. Dintre picioare*e scaunu*ui ies p*antesi)o*ice din nord şi din sud şi se ()p*etesc (n ;uru* unei)ari +iero5*ie care (nsea)nă unire. Q

%caune*e erau de două e*uri. &e*e )ai si)p*e a'eau picioare*e 'ertica*e. Pentru ce*e )ai *u>oase picioare*eter)inate printr8un cap de ra2ă erau (ncrucişate (n or)ă de .Bare*e erau de ase)enea ter)inate prin capete de ani)a*e. Pe ;os erau (ntinse ro5o;ini şi peste tot 4ăceau oarte )u*te perne G

care se puneau şi *a spate*e şi su picioare*e persoane*or aşe4ate pe ;i*2uri. &(nd asisten2ii erau )ai nu)eroşi dec(tscaune*e u*ti)ii 'eni2i şi tinerii se aşe4au pe perne sau direct

pe ro5o;ini.1 %caune ru)oase ad)irai* conser'ate au ost scoase

din )or)Lntu* *ui uia şi a* *ui Tuiu şi )ai a*es din a* *uiTutana)on. In te)p*e şi (n )or)inte e>istă )u*te picturiru)oase care *e repre4intă. E>e)p*e 6 3em+ (yt+, V. . 9H @ ibid+, IV 7 @ (&e (&eban tombs series, I. 1?1J 6 ibid+V K1 K3.

H resca din pa*atu* *ui A+enaton. Pend*eur op+ cit+, p. 1K @ ?ournal oi egyptian arc&eology, VII.

Ci



%ura5eria c(nd era deoseită de sa*a de recep2ie era)oi*ată cu scaune şi )ăsu2e pentru )usairi precu) şi cu)ese şi eta;ere pe care se puneau coşuri*e cu ructe tă'i*e cucarne şi *e5u)e u*cioare*e şi 'ase*e. Aceste )oi*e eraunu)eroase dar )ici. E5ipteni*or nu *e8a trecut niciodată prin)inte să construiască )ese )ari (n ;uru* cărora să se poatăaduna )ai. )u*2i con'i'i. Ei )(ncau sin5uri sau c(te doi.

(n epoci*e oarte 'ec+i se (ntreuin2a 'ese*ă de două e*uri 6'ese*a oişnuită era de *ut iar cea de *u> era ăcută din piatră.Pietre*e (ntreuin2ate erau )ai a*es şistu* ne5ru sau a*astru şia*aastru* )ai pu2in oişnuită recia roşie 5ranitu* pentru'ase*e de )are capacitate crista*u* de rocă pentru pa+are. Dinaceste )ateria*e e*urite se aricau 'ase ci*indrice sauo'oida*e pa+are castronaşe cupe arurii străc+ini pre'ă4utecu cioc stacane supiere 'ase cu picior. Meşteşu5arii (n4estra2icu )ai )u*tă i)a5ina2ie scu*ptau pe p(ntece*e 'ase*or p*asacare ser'ea *a purtat 'asu* sau dădeau recipientu*ui or)a uneicorăii sau a unui ani)a*.

E5iptenii n8au (ncetat niciodată să arice 'ase ru)oase de piatră. In )or)inte*e din I)periu* "ou s8au descoperit serii

i)portante. &u toate acestea se (ntreuin2a cu )ai )u*tă p*ăcere 'eseia de aur sau de ar5int. %e ăceau din aceste )ate8

1 O e>traordinară co*ec2ie de ase)enea 'ase scoase din suterane*e pira)idei cu scări poate i 'i4itată *a %aSSara+. &e*e care pro'in de *aAu8$oac+ (n emi, VIII.

F;



ria*e scu)pe irice destinate ser'iciu*ui re*i5ios şi nu)eroase piese pentru u4u* proani*or. %e pre5ăteau inu4ii ca*de (nceainice ase)ănătoare cu a*e noastre pre'ă4ute (n interior cu ostrecurătoare i>ată (n a2a 5(tu*ui. %e putea 'ărsa (nsă ăuturaca*dă şi printr8o strecurătoare de unde cădea (n ceaşca 2inută deconsu)ator. ai)osu* 'as cu căpri2a din te4auru* de *a Buastaeste oarte potri'it pentru păstrarea *apte*ui. Irice*e a'eauor)e oarte 'ariate 6 pa+are cu undu* rotun;it pre'ă4ute cucioc ca*ote rotunde pre'ă4ute cu un )iner şi cu cioc pa+arecu o coadă *un5ă ase)ănătoare cu )ăsuri*e *ăptărese*or noastre. &ratere*e şi cupe*e cu orna)ente (n re*ie erau une pentru cre)e şi pră;ituri. $a)ses a* III8*ea n8ar i consi)2it să p*ece (n e>pedi2ie dacă oi2eru* de ser'iciu n8ar i *uat cu e* unrecioient cu toarte de aur ca) de trei *itri şi o 5araă. 8 &ei carenu puteau să8şi oere o aste* de 'ese*ă *u>oasă se )u*2u)eaucu una de *ut. De d8tă'a 're)e o*arii (ncepuseră să producăru)oase piese de o*ărie ină pe care se pictau ie orna)ente5eo)etrice sau *ora*e ie scene ani)ate ca ce*e care se 'ăd pe'ase*e de )eta* cu) ar i o pasăre s(şiind un peşte sau ani)a*ea*er5(nc*.

(ncep(nd cu "ou* I)periu E5iptu* pri)ea dinstrăinătate din insu*e din %iria şi din "uia piese

1 Montei Vases sacres et profanes du tombeau de 6sonsen#nes, 3onument s 6lot, VI I 19K1:. 17?39@ Maspero !ssais sur Van egypiien+ Paris. 191H 1G9?H1J 6 Ed5ar (&eireasure of leii "asta, 3usec egyptien, II 93 1CG @ Veăaier1at+ 1aire, "ijoiix et orjevreries, 1CK. 1CJ.

H Medinet8-au 3G .

M



de *u> din )eta* şi pietre pre2ioase a)ore )ăsu2e aso*utinuti*i4ai*e care ser'eau drept prete>t pentru a picta pe e*etoată *ora şi toată auna rea*ă sau i)a5inară. Te)p*e*estr(n5eau cea )ai )are parte din aceste oiecte pre2ioase dar araonu* păstra şi pentru e* c(te'a e>e)p*are din ce*e )airu)oase. #ustu* pentru aceste piese e>otice se răsp(ndi şi (n popor. Aurarii şi ar5intarii e5ipteni (ncepură şi ei să *e arice.

Prin2u* Oena)on (nsărcinat cu unc2ii )ari a'ea printre(ndatoriri*e sa*e sarcina de a pre4enta re5e*ui daruri de Anu*nou. E* a pus să se desene4e (n )or)(ntu* său co*ec2ia co)p*etăa acestor daruri *ucrate (n ate*iere*e re5a*e.1 %e re)arcă cudeoseire o )oi*ă pe care creşte o pădure de pa*)ieri şi de pa*)ete siriene co)inate cu nueri şi )ar5arete. Mai)u2e seca2ără pe tu*pini pentru a su5e )ădu'a pa*)ieru*ui. A*te pieses(nt )ai conor)e cu 5ustu* tradi2iona*. %tatui de aanos a*te*ede aanos (ncrustat cu aur repre4intă pe re5e şi pe re5ină cusi)o*uri dierite pe soc*uri sincşi cu cap de o) cu cap deşoi) capre 5a4e*e (ntinse pe o )asă sipete. Presupun că toateaceste oiecte erau destinate să )oi*e4e pa*ate*e re5a*e şi că)u*te (şi a*au *ocu* (n să*i*e de recep2ie.

In ca)ere*e de cu*care piesa esen2ia*ă este patu*. /ne*e s(nt

(oate si)p*e 6 un cadru de *e)n sustin(nd o p*asă pusă pe patru picioare. Picioare*e s(nt rite8odată scu*ptate (n or)ă de picioare de taur sau de *eu. Mor)(ntu* *ui Tutana)on a păstrattrei paturi so)ptuoase iecare parte a *or repre4ent(nd un ani8

F Da'ios en#)mun, 13 HC.

JK



)a* (ntre5 'acă panteră sau +ipopota). &a)era )aicuprindea şi du*apuri de *e)n ()podoite cu incrusta2ii(n care se păstrau ruăria şi +aine*e. Oiecte*e de toa*etăo5*in4i*e pieptenii şi ace*e de cap precu) şi peruci*e se2ineau (n cutii şi sipete de toate or)e*e @ produse*ecos)etice u*eiuri*e şi par u)uri*e erau păstrate (n

cutiu2e de e*dspat sau de i*deş. In ca)ere*e re4er'ate)e)ri*or a)i*iei copii*or şi ete*or so a*au orie(ndinstru)ente de )u4ică şi cutii cu ;ucării.

&a)ere*e de *ucru erau )oi*ate cu du*apuri de un tipspecia* (n care se str(n5eau )anuscrise*e ru*ouri*e de

per5a)ent şi de papirus şi tot )ateria*u* de scris. După ceun papirus era acoperit eu scriere se ru*a se *e5a sesi5i*a. $u*ouri*e erau ăcute pac+ete pac+ete*e erau(ndesate (n nişte 5en2i de pie*e şi acestea dispăreau (ndu*apuri.' %criii n8a'eau ne'oie de )asă @ *e era de a;unssă (ntindă papirusu* pe 5enunc+i. !a ne'oie scriau st(nd(n picioare şi 2in(nd papirusu* (n )(na st(n5ă (ntinsă.&(nd p*ecau adunau tot )ateria*u* de scris (ntr8un e* de

sae tare cu undu* p*at (n4estrat cu o (nc+i4ătoare cu5*isieră şi cu o curea de at(rnat.Moi*ieru* ucătării*or cuprindea )ese cu patru

picioare şi recipiente de toate or)e*e şi de toatedi)ensiuni*e ăcute 5roso*an din *ut. &uptoare*e erau decără)idă reractară. !ă)pi*e de )eta* cu picior *un5 pecare se p(r*eau 5(şte*e cred că nu

1 Montei Vie privee, pi. 13 şi p. 1K.

C]Z ? Viata t*e toate 4i*e*e (n EEiot



(ntreui i2ate deci* >n te)p*u şi a8a( # 6i o*osite de ua ucătar oişnuit.

In case*e ce*e )ai sărace (n care o a)i*ie (ntrea5ăse (n5ră)ădea pe o supraa2ă de patru4eci de )etri

pătra2i şi c+iar )ai pu2in )oi*ieru* se reduc6ro5o;ini şi *a c(te'a oa*e Aco*o c(te'a eta;e8de *e)n Iau o do'adă de unăstare



&APITO!/! II

TIMP/!

I. Anoti)puri*e

Anu* nu (nse)na pentru e5ipteni ti)pu* cerut de re'o*u2iasoare*ui ci ti)pu* necesar pentru producerea unei reco*te. Eiscriau nu)e*e anu*ui renpit cu o +iero5*iă care repre4intă o)*ădi2ă t(nară cu ooc. Acest se)n se re5ăseşte şi (n cu'inte*e(nrudite 6 renpy, <iin2ă t(nără 'i5uroasă= sau renput, <produseanua*e=.

In E5ipt reco*ta depinde de inunda2ie. In to2i anii *a(nceputu* *ui iunie 2ara sueră de secetă. "i*u* aproape că nu)ai aduce apă. Pustiu* a)enin2ă să8i (n5+ită 'a*ea. O )are(n5ri;orare pune stăp(nire pe oa)eni. Atitudinea e5ipteni*or (na2a dărnicii*or naturii e recunoştin2a şi tea)a. Ei se te)eau că81 )uti*ea4ă pe 4eu c(nd scoteau o piatră din carieră că (*(năuşă c(nd (n5ropau să)(n2a că (* ucid c(nd treierau că (*

decapitea4ă c(nd tăiau spice*e. De c(nd (şi aduceau oa)eniia)inte inunda2ia nu *ipsise niciodată c(nd prea 'io*entă c(ndne(ndurătoare (nsă aproape totdeauna ineăcătoare @ dar e>pe8

J7

e *



rien2a niciodată de4)in2ita nu8i *iniştea cu totu* peri'erani 6 <&(nd oa)enii i)p*oră ca să o2ină apa (n=iecare an ce* puternic stă a*ături de ce* s*a. iecare'ine cu une*te*e sa*e. "i)eni nu ră)(ne (n ur)a 'ecinu*uisău. &opiii ce*or o5a2i nu )ai s(nt ()podoi2i şi nu se)ai aud noaptea c(ntece= 1. &redin2a e5ipteni*or r(nduisede )u*tă 're)e "i*u*. nu)it -api printre 4ei. (*

repre4entau ca pe un ărat ine +rănit cu )a)e*e*eat(rn(nd cu urta (ncre2ită de 5răsi)e sus2inută de ocentură cu sanda*e (n picioare ? ceea ce era un se)n de

unăstare. Pe cap purta o coroană de p*ante ac'atice.M(ini*e *ui dărui au 'ia2a sau 2ineau o )asă (ncărcată cuorande care dispărea su 5ră)e4i de peşti ra2e)ănunc+iuri de *ori şi spice. Mai )u*te oraşe purtaunu)e*e *ui şi era nu)it tată* 4ei*or. Oa)enii treuiau săie tot at(t de 5eneroşi a2ă de e* ca şi a2ă de a*tedi'inită2i. $a)ses a ăcut *a e*. !a On (n ti)pu* (ntre5iisa*e do)nii *a Mc)is ti)p de trei ani e* a instituit sau are(nnoit căr2i*e *ui -api (n care erau (nre5istrate enor)ecantită2i de )erinde şi de a*te produse. %e aricau )ii de-api )ici de aur ar5int ara)ă sau p*u) de peru4ea de

*apis8(a4u*i de aian2ă şi din a*te )ateria*e ca şi si5i*iicercei şi statuete repre4cnt(nd pe $ept so2ia *ui -api. H (nc*ipa c(nd ape*e (ncepeau să crească aceste orande erau

pre4entate 4eu*ui (n )ai )u*te te)p*e căr2i*e "i*u*ui erauaruncate (ntr8un *ac a* te)p*u*ui *ui $a8-ara+te din Oncare se nu)ea [ee+u cu) se nu)ea şi "i*u* )ai sus da

Q Maspero. $ymne au @il+ 3. G. 1H.H Gap+ $arris, I 37 1 K1 J @ K a H J a 1H.

O%



cataractă. Poate că se aruncau aco*o şi statuete*e . Două iuni)ai t(r4iu procedau *a e* c(nd creşterea atin5ea apo5eu*.Doci* "i*u* care acoperea 'a*ea (ntrea5ă şi cur5ea acu) (ntredouă pustiuri sc+i)8(nd oraşe*e şi t(r5uri*e (n insu*i2e şidru)uri*e (n di5uri (ncepea să descrească. După patru *uni de*a pri)a a4ă a creşterii e* reintra cu totu* (n a*ia *ui. Această perioadă de patru *uni or)a ce* dint(i anoti)p a* anu*ui a*&it,

adică inundarea.0ndată ce pă)(ntu* ieşea din apă 2ăranii se ()prăştiau peo5oare şi ără să *ase pă)(ntu*ui ră5a4u* să se (ntărească arauşi se)ănau. După aceea ti)p de patru sau cinci *uni nu )aia'eau a*tce'a de ăcut dec(t să iri5e. Apoi 'enea 're)easecerişu*ui şi după seceriş căratu* cerea*e*or treieratu* şi a*te)unci. Prin ur)are după anoti)pu* inunda2iei 'enea unanoti)p a* )uncii perii, apoi un anoti)p a* reco*tei c&emu+Trei anoti)puri (n *oc de patru c(te erau *a e'rei şi *a 5reci.

Oric(t de re5u*at ar i ost eno)enu* inunda2iei era 5reu dei>at (nceputu* anu*ui nu)ai după creşterea ape*or. Dar (nepoca (n care "i*u* (ncepea să se u)*e se producea totdeauna*a aceeaşi dată un eno)en care putea să că*ău4ească pecititorii ca*endaru*ui. %teaua %irius cu nu)e*e său e5iptean

%opdit care nu se )ai 'edea de )u*tă 're)e apărea pentru oc*ipă spre est c+iar (nainte de răsăritu* soare*ui. E5ipteniiasociară ce*e două eno)ene. Ei atriuiau inunda2ia *acri)i*or 4ei2ei Isis. %teaua u considerată drept o )aniestare a 4ei2ei şiăcură

Q Mont l+a mise ă mort du dieu en f*ryple+ Paris 19H7..ie. 13.

rar



din ea pacro uia 60!/ iua tn care răsăriQ de'eni ceadin2ii 4i a anu*ui. Această potri'ire

căr2i*e &asei Vie2ii /n Te* de păstră 8a tradi2ii*or şi acunoştin2e*or şi care ră)ă8re din 're)ea Vec+iu*uiI)periu şi p(nă (n epoca nouă. Q &a*endaru* pe care$a66.8*ea a poruncit să ie 5ra'at pe un 4id e>terior a* te)p*u*ui său *a Medinet8-au arată că sărătoarea 4ei2ei %opdit ce*erată cu oca4ia răsăritu*ui astru*ui coincidea cu sărătoarea Anu*ui nou @6 *ari cintec de dra5oste (ndră5ostitu* o con8@

pe ru)oasa !ui cu steaua care stră*uceşte *a (ncepu8tu* anu*ui perect renpit nefert, 3 &ăci e>istă şi unan ş I c(nd 4eu* &+u r scoa*ăc(nd iarna ia *ocu* 'erii c(nd *uni*e nu )ai s(nt *a *ocu**or. Dar *u)ea nu81 dorea6 ..ipără8)ă. 8]

a* inco)p*et l u K A5ricu*tori@nătorii . cp*oratori)ii 2i să ce*ere4e cea )ai )are parte din sărL*a o epocă i>ă (ntr8un eu'(nt co2i t;ora na8

tura ie diri;a ocupa2ii*e uti*i4au anu* perect un an m care*uni*e şi anoti)puri*e ră)Lneau *a ! (n care a*&it nu poate repre4enta dec(t ce*e patru *uni (n care "i*u* iesedin a*ie perit ti)pu* se *ui care coincide cu ti)pu*răcoros şi c&erau ti)pu* reco*te*or şi a* 4i*e*or ca*de. Deaceea se spu 8nea despre araon că e* este răcoarea (nanoti)pu*

1 :ecret de 1anope, /r II 13G.H 3edinet#$abu, II 1H.3 Papirus 1&ester "sFHg, i 'ersZ O 1 6apirus )nastăsy, IV io * 3.

ra



c&ema şi un co*2 (ncă*4it de soare (n anoti)pu* perit+l Mineriicare se duceau să e>tra5ă turcoa84e*e din %inai ştiau că nutreuie să aştepte *uni*e din c&emu, pentru că (n acest anoti)p prea ca*d )un2ii s(nt (ncinşi ca ieru* (nroşit ceea ce a*terea4ăcu*oarea 5e)e*or. H Medicii şi 'eterinarii ştiau că anu)ite o*işi nep*ăceri re'in periodic une*e (n perit, a*te*e (n c&emu+ Ei)er5 şi )ai departe ară8t(nd ce anu)e *eac se poate(ntreuin2a (n cea de a treia şi a patra *ună din perit şi a*tu*nu)ai (n pri)e*e două *uni din ace*aşi anoti)p. Di)potri'ăa*te preparate s(nt eicace (n a*&it, (n perit, (n c&emu, adică de*a un capăt *a a*tu* a* anu*ui.3

Pentru )ai )u*tă uşurin2ă ce*e trei anoti)puri au oste5a*i4ate şi ()păr2ite (n douăspre4ece *uni de c(te trei4eci de4i*e care s(nt (ncă din epoca $a8)essi4i*or ca şi din cea )aiad(ncă antic+itate dese)nate după rindu* *or (n anoti)p 6(nt(ia a doua a treia a patra *ună din a*&it, din perit, dinc&emu+ "u)e*e sărători*or *unare n8au ost o*osite dec(t (nepoca saită. %e adau5ă cinci 4i*e sup*i)entare *a s*Q(rşitu* ce*eide a patra *uni din c&emu, pentru co)p*etarea nu)ăru*ui de3J de 4i*e. Docu)ente*e araonice nu .ne spun cu) reuşeau eisă )en2ină ca*endaru* nesc+i)at şi să ()piedice ca Anui nou

să (nt(r4ie cu o 4i o dată *a patru ani. %tra8on spune (ntr8un e*ca) ciudat că se adău5a o 4i *a anu)ite inter'a*e c(ndrac2iuni*e de 4i str(nse

1 $ymne ă Sesostris, III %ete Lesesiiic&e, 7D+% Inscrip2ia In5ineru*ui -orurre e)i II 111?11H.3 6apirus !bers, 1G H @ J1 K?3 @ J1 78 @ 6apirusul medical

de la "erlin, 11?81H @ 6apirus $earst, H 17.

11



>n iecare an ăceau o 4i (ntrea5ă. 1 &e* )ai un *ucru era săadau5e o 4i o dată *a patru ani şi ără (ndoia*ă că aşa se(nt()p*a c(nd E5iptu* a'ea ericirea să ie 5u'ernat de re5i ca%etui I sau ca iu* său. %e poate (n2e*e5e că 4iua sup*i)entarăera uitată (n epoci*e tu*uri. Atunci ca*endaru* se dere5*a p(năc(nd un araon instruit de sa'an2ii din &asa 'ie2ii punea deacord ca*endaru* cu natura şi +otăra iarăşi 4iua de Anu* nou *a

sărătoarea *ui %opdit.

II. Serbările i vaca!ţele

&ea din2ii 4i a anu*ui nu era nu)ai sărătoarea 4ei2ei %opditci era o sărătoare ce*erată peste tot. In te)p*u* din /p8uatse ăceau (n acea 4i cadouri stăp(nu*ui.H &red că treuie să(n2e*e5e) prin aceasta că persona*u* te)p*u*ui pre4enta 4eu*uiorande*e aduse de săteni (n 4i*e*e precedente. Prin2u* [ena)ua pus să se picte4e (n )or)(ntu* său pre2ioase*e daruri oerite prin 5ri;a sa re5e*ui cu oca4ia Anu*ui nou.3 Pute) oare sus2inecă to2i e5iptenii sc+i)au daruri şi urări *a (nceputu* anu*ui N

%ărători*e erau nenu)ărate de *a un capăt *a a*tu* a* anu*uidar )ai a*es (n anoti)pu* a*&it, c(nd )unci*e c()pu*ui (ncetau.In )i;*ocu* acestui anoti)p )area sărătoare de *a Opet 2ineaaproape o *ună.

1 Strabo!" #$II" KJ.H Siout. I" 2%8 a* doi*ea contratQ a* *ui -api8D;euii:.& avies" Ken-Amun, 38—39.

72



"8aş putea air)a că toată *u)ea *ua o *ună de 'acan2ădar este si5ur că o )u*2i)e i)ensă ac*a)a )area coraiesacră a *ui A)on şi o escorta de pe 2ăr) c(nd urca spreOpet. Pentru a asista *a serări*e de *a Buasta e5iptenii(şi părăseau ucuroşi ocupa2ii*e şi se urcau (n ărcie)ei*e cu crota*e. ăra2ii cu *aute. P(nă *a sosire nu seopreau din dans şi din c(ntece şi adresau 5*u)e ce*or pecare8i (nti*neau. In ti)pu* serării se 4icea că se ea )ai)u*t 'in dec(t (n tot restu* anu*ui. %ărătoarea te*&i,cu'(nt care (nse)na <e2ie= şi care se ce*era (n 4iua (nt(ia *unii a doua era aşteptată cu nerădare. !a e* ceadint(i 4i din pri)a *ună a anoti)pu*ui se)ănatu*ui erasărătorită (n toată 2ara. In iecare no)ă şi (n iecare oraş.era o*i5atoriu să ie sără torit )ăcar o dată pe an 4eu*carc8i era stăp(n şi protector. &u) 4ei*or e5ipteni *e

p*ăcea să că*ătorească şi erau oarte ospita*ieri oricete)p*u de oarecare i)portan2ă adăpostea )ai )u*2i 4ei.Pta+ din Me)is a'ea un *oc in incinta de *a ar8na şi/ad;it doa)na din I)it *a Tanis. !ocuitorii care nu se

puteau sustra5e datoriei de a8şi sărători 4eu* *oca* nu puteau nesocoti nici pe 4eii prieteni. /nşi cu u*ei şi

()răca2i cu +aine noi ei se duceau *a te)p*u oereaudaruri şi apoi a'eau *iertatea să ea să )ăn(nce şi săstri5e )ai )u*t ca de oicei. /ne*e sărători erau at(t de'enerate (nc(t c+iar dacă 4eu* nu a'ea sanctuar (n te)p*u**oca* iecare treuia să81 sărătorească acasă să nu(nceapă (n acea 4i nici o )uncă nouă şi c+iar să se a2inăde *a orice *ucru. e*a+u* şi )eşteşu5aru* ar i a'utdreptu* să spună ca şi ei4raaiTi* *ui !a ontaine:

n



că do)nu* părin2i 63 totdeauna predica cu 'reuns(nt nou.

De a*te* se pare că pri)a 4i din iecare decadă ar i ost une* de du)inică. Pe o ste*ă din anu* VIII care a ost ridicată *aOn (n te)p*u* *ui -ator $a)ses a* II8*ea se adresea4ă tuturor )eşteşu5ari*or care (nru)use2au te)p*e*e şi pa*ate*e sa*e 6.A) u)p*ut +a)are*e pentru 'oi cu toate unătă2i*e a5uri

carne p(ine sanda*e +aine paru)uri ca să 'ă un5e2i capete*eo dată *a 4ece 4i*e +aine pentru tot anu* sanda*e pentru ce*edouă picioare a*e 'oastre (n iecare 4i=. ' (ntr8ade'ăr nu se putea cere ce*or care se 5ătiseră cu 5ri;ă şi consu)aseră o )asă)ai consistentă să se apuce de *ucru (n aste* de 4i*e.

III. i*e taste şi ie )8as*e

Deşi (şi (ndep*inise datorii*e a2ă de 4ei şi respectase odi+nadu)inica*ă e5ipteanu* tot nu putea de8c(t cu )ari precautiunisă se distre4e sau să se ocupe de *ucruri o*ositoare. i*e*e erau()păr2ite (n trei cate5orii 6 une a)enin2ătoare sau osti*e după(nti)p*ări*e petrecute pe 're)ea c(nd 4eii trăiau pe pă)(nt. !a

s(rşitu* ce*ei de a treia *uni de inunda2ie -orus şi %et+ (şi(nc+eiaseră *upta *or cr(n8cenă. Pacea usese dată *u)ii. -orus pri)ise >ntreg E5iptu* (n stăp(nirea *ui. Deşertu* (n toată(ntinderea de'enise proprietatea *ui %et+. eii se 'ese*eau şi (na2a 4ei*or poto*i2i şi ()păca2i ? căci cearta

1 )rm+ S+)+!+, I H19 339.

74



se iatiri6. toi .!/I ? -orus (şise pe cap coroana a*ă şi %et+ coroana roşie. Au ost

trei 4i*e ericite. ericită a ost şi pri)a 4i din a doua *unădin perit, c(nd $a cu ce*e două ra2e puternice a*e *uiridicase ceru*.Dar %et+ re(ncepuse (n cur(nd să8şi acă Iar de cap. (n atreia 4i din a doua *ună din perit, %et+ şi to'arăşii săi se()potri'iră na'i5a2iei *ui &+u. Aceasta era o 4ia)enin2ătoare ca şi a treispre4ecea din aceeaşi *ună c(ndoc+iu* *ui %e+)et 4ei2a care răsp(ndea epide)ii*e se(ncruntase. &(t despre 4iua a două4eci şi şasea din pri)a*ună din a*&it, aceasta era nu nu)ai (n5ri;orătoare ci de8a drei neastă pentru că era ani'ersarea *uptei dintre rusşi %et+. &ei doi 4ei *u(nd c+ip o)enesc (ncepu 8seră săse *o'ească unu* pe a*tu* apoi sc+i)* du8se (n+ipopota)i pe trecură trei 4i*e şi trei n (n această stare

p(nă c(nd Isis )a)a ce*ui dint(i şi sora ce*ui de a* doi*eaarunc(ndu8şi +arponu* i8a si*it să8]şi *epede această(nă2işare 5rotescă. iua naşterii *ui %et+ care era a treiadin perit, era o 4i neastă. $e5ii o petreceau ără să acăni)ic p(nă noaptea şi c+iar ără să se (n5ri;ească pe ei

(nşişi. Purtarea ce*or*a*2i oa)eni se or)duia de ase)eneadupă natura 4i*e*or. (n 4i*e*e neaste era )ai ine să nuieşi din ca6 3. ie *a apusu* soare*ui ie (n ti)pu* nop2iiie c+iar şi *a anu)ite ore din 4i. Era inter4is să te sca*4isau să te urci (n arcă sau să p*eci (n roăn(nci peşte sauorice pro'ine din apă să ta* o capră un ou o ra2ă. !a 19a pri)ei iu iVi +n perii şi (n )u*te a*te 4i*e ni)eni nuse putea apropia de e)ei ără riscu* de a i )istuit de

lr ;..fS



o*i. E>istau 4i*e (n care nu treuia să aprin4i ocu* (ncasă a*te*e (n care ar i ost rău să ascu*2i c(n8tece 'ese*esă pronun2i nu)e*e *ui %et+ 4eu certăre2 ruta* şidesr(nat. Oricine rostea acest nu)e (n ti)pu* 4i*ei a'eacerturi 'eşnice (n casă.

&u) putea e5ipteanu* să ştie ce să acă ce să (n8treprindă şi ce treuie să e'ite cu orice pre2 N Desi5ur dintradi2ie dar pentru a ()prospăta )e)oria şi a preci4aca4uri*e (ndoie*nice e>istau ca*endare cu 4i*e*e aste şineaste. De2ine) păr2i (ntre5i din8tr8unu* din acesteca*endare şi c(te'a ra5)ente din a*te două. > Dacă a)a'ea norocu* să 5ăsi) un ca*endar co)p*et cred că a)5ăsi şi o introducere care să *ă)urească pe ce se a4ausaturi*e şi interdic2ii*e. Desi5ur că (n E5ipt nu *ipseaunici oraco*e*e. &a*endare*e 4i*e*or aste şi neaste

pro'eneau ără (ndoia*ă din te)p*e (n care se a*au şioraco*e*e.@ de ase)enea ără (ndoiaX ă că e*e secontra4iceau ceea ce per)itea e5ipteni*or care a'eauneapărat ne'oie să iasă din casă să că*ătorească să )un8cească (ntr8o 4i (n care era inter4is să consu*te a*t oraco*care considera ericite 4i*e*e c*asate de a*tu* ca neaste.apte*e *ui %et+ *ăsaseră o a)intire (n5ro4itoare prin*ocuri*e consacrate *ui Osiris *ui -orus sau *ui A)on dar *a Papre)isH şi8n tot cuprinsu* De*tei (n centru (n no)a aunspre4ecea. (n

1 Pap. Sallier, IV studiat de &+aas Le calandrler des jours fasies et ncfastes de lannee egypiienne, Paris şi &+a8(on 1G7C şi "ibliot&cq#ue egyptologique, I0 1H7 şi Bud5e acsimile of !g+ $ieratic papyri in t&e "r+ 3us+, TI pi. GGJsS. #rittit+ (&e 6etrie 6apyri, p. JH şi pi. H.

H Despre %et+ Are@: Ua Papre)is. '. -erodot IT 9 J.3.

7*



E5iptu* de %us *a "uit şi O>rr+inc (n s(rşit peste tot unde%et+ era 'enerat aceste apte treceau drept e>traordinare şiani'ersarea *or nu putea i dec(t o 4i ericită. %ă ne (nc+ipui)totuşi că e5ipteanu* nostru nu a'ea posii*itatea să consu*te una*t oraco* sau că nu a'ea (ncredere dec(t (n a* său @ proai* că*a s(rsitu* ca*endaru*ui i se arăta cu) s8o scoată *a capăt cu)să acă dra5oste ără pri)e;die cu) să se sca*de ără să ie(n+ă2at de un crocodi* cu) să se (nt(*nească cu un taur ără să)oară i)ediat. Era de a;uns să recite o or)u*ă potri'ită()pre;urării să8şi atin5ă a)u*eta şi )ai a*es să se ducă *ate)p*u şi să depună o )ică orandă ea să scape de oricenea;uns.

IV. Ore*e

E5iptpnii care ()păr2eau anu* (n douăspre4ece *uni()păr2eau de ase)enea 4iua (n douăspre4ece ore şi noaptea *ae*. Ora nu pare să i ost ()păr2ită ia r(ndu* ei (n8 unită2i )ai)ici deşi cu'(ntu* ot pe care noi (* traduce) prin <c*ipă= nucorespunde nici unei durate deinite. Ore*e a'eau nu)e. &ea

din2ii oră a 4i*ei se nu)ea stră*ucitoarea a şasea (nă*2ătoarea şia douăspre4ecea <$a se uneşte cu 'ia2a=. &ea din2ii oră dinnoapte era <)ăce*u* duş)ani*or *ui $a= şi a douăspre4ecea <ceacare 'ede ru)use2ea *ui $a=. > Ai i ispitit să cre4i că

1 Ore*e 4i*ei 6 &+ass*nat !dfou, (.+ H1K. HH9. Ore*e nop2ii 6Buc+e@8. I+pJ texies des tombes de (&outmoais ??I et d)me#nop&is II+ii. G?77.

77



durata ore*or nu)ite aste* se sc+i)a (n iecare 4i. De*oc.Ore*e 4i*ei şi a*e nop2ii erau e5a*e (n epoca ec+inoc2ii*or. (nrestu* ti)pu*ui e5iptenii ştiau că soare*e era ie (n (nt(r4iere ie(nainte. Acest apt nu8i ne*iniştea după cu) nu ne deran;ea4ă pe noi să constată) că ora şase di)inea2a şi opt seara re8 pre4intă rea*ită2i cu totu* deoseite iarna şi 'ara. bT urne*e pecare *e8a) citat nu erau cunoscute deci t printre preo2i şisa'an2i. !ista *or se 5ăseşte (n )or)inte pentru că dru)u*soare*ui (n ce*e douăspre4ece re5iuni a*e ce*ei*a*te *u)i ace parte totdeauna din decora2ia uneră. &ei neştiutori o scoteau*a capăt indic(nd ore*e prin nu)ere. Această oser'a2ie ne acesă ne (ntreă) dacă e5iptenii erau curioşi să ştie ce oră este şidacă a'eau această posii*itate. O anu)ită cate5orie de preo2ise nu)ea unuyt, cu un cu'(nt care deri'ă din uruit, <oră= ca şic(nd treuiau să se sc+i)e din oră (n oră pentru a asi5ura une* de adora2ie perpetuă. /n unc2ionar a* re5e*ui Pepi I pretinde că nu)ără toate ore*e de *ucru cerute de %tat dupăcu) nu)ăra )ăruri*e ani)a*e*e sau urnituri*e *uate ca i)po84it. In scrisoarea sa către -ar+u re5e*e "eer8arereco)andă e>p*oratoru*ui care8i aduce *a curte un piticdansator să pună pe *(n5ă acest pre2ios supus oa)eni pricepu2i

care 'or i nu)ăra2i *a iecare oră Poate că ar i e>a5erat săsus2ine) a84(ndu8ne pe aceste te>te că aparate*e de )ăsuratti)pu* erau oarte răsp(ndite. "eerare nu era de8c(t un copi*c(nd (i scrisese *ui -ar+u. Poate că8şi

1 .r*+, 1 1CJ Ouni 3J:.H .r*+, I, 13C.

7%



(nc+ipuise cu nai'itate că aparate*e pe care !e 'ă4use (n pa*at erau *a dispo4i2ia oricui. Oricu) ar i aste* deaparate e>istau (ncă din această epocă. E*e se pot 'edea (n)u4ee*e noastre eşa*onate (ntre a VIII8a dinastie şiepoca nouă.

"oaptea ora se putea deter)ina oser'Lnd ste*e*e şiuti*i4(nd o *inie 5radată şi două ec+ere pre'ă4ute cu un ir cu p*u). Era necesar să e>iste doi oa)eni un oser'ator şi un )artor care treuiau să se aşe4e e>act (n direc2iaste*ei po*are. Oser'atoru* uti*i4a un ta*ou a*cătuitdinainte şi 'a*ai* nu)ai pentru o perioadă decincispre4ece 4i*e pe care se a*a (nse)nat că anu)e steacunoscută treuia să se a*e (n pri)a oră c+iar deasupra)artoru*ui că Ia a*tă oră o a*tă stea ur)a să ie deasupraoc+iu*ui stin5 sau a oc+iu*ui său drept.Q

&(nd nu se putea oser'a ste*e*e uti*i4au nişte 'aseconice (na*te de aproape un cot 5ăurite Ia und.&apacitatea *or şi dia)etru* oriiciu*ui erau ca*cu*ate (naşa e* ca apa din 'as 8să se poată scur5e e>act (ndouăspre4ece ore. E>terioru* 'asu*ui era adesea decorat

cu i5uri astrono)ice sau cu inscrip2ii reparti4ate (nre5istre ori4onta*e 6 sus di'inită2i*e ce*or douăspre4ece*uni dedesut ce*e trei4eci şi şase de se)ne 4odiaca*e)ai ;os dedica2ia )onu)entu*ui şi (n s(rşit (ntr8o )icănişă un cinoce8a* ani)a*u* sacru a* 4eu*ui T+ot 4eu*sa'an2i*or Ji

1 Er)aii8$ane )egypten und aegyptisc&en Leben im )l#tertum, 399 KCH @ t.8Y. %*o 6rimitivK met&ods of )easRr8ing .rne, ?+!+)+, XVII 1991: 1JJ?1TG.

H ?+)+!+, VI: pi. '9, n, cmi, VI.+

n



a* scrii*or. Intre picioare*e acestui ani)a* se a*a oriiciu* descur5ere. In interior e>istau douăspre4ece en4i 'ertica*eseparate prin panouri e5a*e pe care erau repre4entate se)ne*e'ie2ii a*e duratei a*e stai*ită2ii aşe4ate *a distan2e aproapee5a*e. In principiu iecare andă treuia să ser'ească pentru oanu)ită *ună. De apt deoarece 5ăuri*e erau *a e*@ puteau i

(ntreuin2ate oric(nd indierent cu). &*epsidra putea ser'i şi4iua şi noaptea dar (ntr8o iară ca E5iptu* unde soare*e nu seascunde de*oc era preerai* să se (ntreuin2e4e un 5no)on.Acesta putea i de două e*uri. Pe une*e se )ăsura *un5i)eau)rei pe ce*e*a*te se nota direc2ia. l Aceste instru)enteinteresau prea pu2in pu*icu*. Este cu totu* e>cep2iona* cind nise spune *a ce oră %80I int()p*at un e'eni)ent )ai )are sau )ai)ic. O t(nără e)eie a cărei po'este )işcătoare o citi) pe oste*ă din Mu4eu* ritanic ne ace cunoscut că copi*u* ei s8anăscut *a ora patru noaptea 8dar e)eia era so2ia unui preot. G

Era ora şapte 4iua c(nd Tut)es a* III8*ea a;unse pe )a*uri*e*acu*ui [ina (n %iria şi8şi aşe4ă taăra dar cronicaru* nu spunecă această preci4are a ost o2inută cu a;utoru* unui 5no)on3.

%i)p*a oser'are a soare*ui putea arăta că )i;*ocu* 4i*ei erauşor depăşit. &(nd cronicaru* po'esteşte cu) a decurs ătă*iae* spune si)p*u că (n anu* III (n pri)a *ună de 'ară *a H14iua

' ?+)+!+, VII 17C?17K.3 Maspcro !tudcs egyptiennes, I 1G?J.3 .r*+, IVQJ3.

m



sărătorii *ui $a )a;estatea sa s8a scu*at de di)inea2ă. In po'estirea u5ii *ui %inu+it naratoru* se )u*2u)eşte cu e>presii)ai pu2in precise ca6 pă)(ntu* se *u)ină= <*a ora )esei deseară= <*a ora crepuscu*u*uiQ8 potri'ite aici căci un iet u5ar n8a'ea ne'oie nici de ce* )ai )ic aparat de )ăsurat ti)pu*. Dar ace*eaşi e>presii sau a*te*e ase)ănătoare se (ntL*nesc şi (n

u*etinu* *uptei de *a [adec+ (n papirusu* A*ott carore*atea4ă o anc+etă ;udiciară sau (n procese*e8'era*e deintero5atorii. &+iar şi aceste indica2ii su)are *ipsesc cu totu* de pe ta*ouri*e care repre4intă un 'i4ir pri)ind pe str(n85ătorii dei)po4ite pe şeii de ser'iciu sau intro8duc(nd *a re5e pede*e5a2ii străini. Adeseori ni se spune că araonu* (şi adunăconsi*iu* dar se ne5*i;ea4ă să se note4e ora. Diodor pretinde căre5e*e se scu*a de're)e şi că ti)pu* său era strict ()păr2it (ntre*ucru recu*e5ere şi odi+nă. H Acest apt nu e neapărat ine>actdar se 'ede că erici2ii săi supuşi nu erau de*oc 5răi2i. Indeiniti' ei se (neredeau (n cerin2e*e sto)acu*ui *or şi (n(nă*2i)ea soare*ui ca să ştie ora (n ti)pu* 4i*ei. "oapteaoa)enii osteni2i dor)eau iar ce*or*a*2i nu *e păsa de oră. &*ep8

sidre*e şi 5no)onii nu erau instru)ente pentru ci'i*i nici pentru )i*itari. Acestea ăceau parte din )oi*ieru* te)p*e*orunde preo2ii *e consu*tau pentru practici*e )inu2ioase a*ecu*tu*ui di'in.

1 %inou+it B 1C 1H HC @ "i&l, aeg+, VTT 3C @ liulletin de adec&, . 3 Diodor I 7C.

J 1 *»



V Noaptea

T] a'eau ca)ere separate cei pu2in c(nd ]a de oa)enicu stare. O po'este spune că era odată un re5e care n8a'ea copi* de parte ărătească şi era oarte trist dinaceastă pricină. Atunci se ru5ă 4ei*or din 're)ea sa să8i

dea unu* şi aceştia +otăr(ră să8i (ndep*inească ru5ă)intea.E* petrecu noaptea ()preună eu so2ia *ui şi aceastară)ase 5rea.1 Desi5ur că autoru* ro;nanuiui 6rinMul

predestinat s8ar i e>pri)at a*te* dacă re5e*e ar i a'utoiceiu* să petreacă noaptea a*ături de so2ia sa. Pe ostra8coni scene*e de 5ineceu s(nt destu* de rec'ente (nsăso2u* *ipseşte din e*e. %in5ure*e persona;e s(nt e)ei*e şicopiii )ici. e)eia este (ntinsă pe un patZ ()răcată (ntr8o roc+ie transparentă sau stă aşe4ată ocup(ndu8se detoa*eta ei a;utată de o ser'itoare ori (şi a*ăptea4ă copi*u*.(n ca)eră patu* este piesa principa*ă a )oi*ieru*ui.&(teodată picioare*e patu*ui au or)a 4eu*ui Bes ace* 4eucu i5ura cara5+ioasa 'enit din 2ări*e sudice care8i apăra

pe oa)eni de accidente casnice de e>e)p*u de căderi.

Oiecte*e de toa*etă şi un scăune* s(nt aşe4ate su pat.#rinda acoperişu*ui e sus2inută de co*onete papirior)e.#+ir*ande de *ori natura*e sau artiicia*e se (nco*ăcesc (n

;uru* co*onete*or şi se ca2ără p(nă pe acoperiş. &a)eraso2u*ui e )oi*ată ca şi cea a

6ap+ *Qarris CC IV t. 0strac+an# cio cte cera)ică3 N8+ Vand(er dQAV]adie Les ostraca jtgures de :eir e

3ertinc&, H337 H339 H3KH H3KK H3K7.

f.y



so2iei cu un pat un tauret un scăune*. %ipete*e con2ineau'eş)inte*e şi oiecte*e de toa*etă.

E5iptenii şi8n pri)u* r(nd araonu* erau oarte preocupa2ide 'ise*e *or. Prin2u* Tut)es duc(ndu8se *a '(nătoare ador)ioosit *a u)ra sin>u*ui. E* 'ă4u (n 'is pe 4eu care8i poruncisă81 e*iere4e din nisipu* care81 (năuşea pro)i2(ndu8i dreptrăsp*ată a do)nie rodnică.> Prin2u* nu aşteptă să i se spună a

doua oară şi8i (ndep*ini porunca.In ce*e )ai 5ra'e ()pre;urări araonu* 2inea totdeaunasea)a de 'isuri. (n anu* V din Merenpta+ trsienii sardanii*cienii ac+eenii şi *iienii atacară ()preună De*ta. $e5e*e se pre5ătea să pornească e* (nsuşi ()potri'a *or dar Pta+ ii apăru(n 'is şi8i porunci să stea pe *oc şi să tri)ită trupe (n re5iuni*eocupate de duş)ani. # 1ină 'isu* nu i se părea destu* de*i)pede e* c+e)a pe interpre2i. Iosi a ăcut a'ere interpret(nd'isu* cu 'aci*e 5rase şi 'aci*e s*ae şi pe ce* cu spice*e. /nne(nse)nat re5e etiopian ? dar Etiopia era un a*t E5ipt ? 'ă4u (n ti)pu* nop2ii doi şerpi unu* (n dreapta şi a*tu* (n stin5ăsa. E* se deşteptă dar şerpii dispăruseră. usese doar un 'is.Interpre2ii pre4iseră că un 'iitor stră*ucit (i era re4er'at'isătoru*ui care de;a stăp(n pe E5iptu* de %us a'ea să

cucerească (n cur(nd E5iptu* de "ord şi să8şi pună pe cap'u*turu* si)o*u* %udu*ui şi cora si)o*u* "ordu*ui.3

Particu*arii care nu dispuneau de un interpret autori4at n8a'eau dcc(t să consu*te o *ucrare de e8

1 Maspero $islorie, II H9K H93.H Maspero $istoire, II K33 KKK.3 .r*+, III J1 JH.

J 13



*ui ce*ei cuprinsă (n papirusu* 1&esler "eatty III, care datea4ădin epoca ra)essidă. Această *ucrare e ()păr2ită (n două păr2i.&ea dint(i parte cuprinde 'isuri*e ser'itori*or *ui -orusconsidera2i drept e*ita e5ipteni*or. "u se poate ascunde aptu*că su dinastia $a)scs set+ienii erau oarte nu)eroşi şioarte in*uen2i deoarece a)i*ia re5a*ă descindea direct din4eu* %et+ şi (nte)eietorii dinastiei useseră )arii săi preo2i.%et+ienii erau po*it*eoşi cu preo2ii şi cu credincioşii *ui A)onşi -orus dar aceştia (n rea*itate detestau pe set+icni. Eisus2ineau că certuri*e in;urii*e 'ărsarea de s(n5e erau oişnuite*a ei că nu deoseeau o e)eie de un ărat a)in8tindu8şi ără(ndoia*ă de aptu* că 4eu* desrinat petrecuse o noapte cunepotu* său -orus. 8 /n set8+ian c+iar dacă (n rea*itate eraun ..cunoscut a* re5e*ui8 ră)(nea totuşi un c) de ni)ic. Morte* nu de'enea un *ocuitor a* 'estu*ui ci stătea (n pustiu pradă păsări*or răpitoare. Visuri*e ser'itori*or *ui %et+ s(nt decitratate deoseit (n partea a doua. Dacă *ucrarea ar i co)p*etă poate că a) 5ăsi şi a*te inor)a2ii (n 're)ea *ui -erodot sea*au (n E5ipt şapte oraco*e şi iecare (şi a'ea procedee*e sa*odi'i8natorii. 3 Dar din a doua parte a *ucrării )en2ionate nu

posedă) p(nă (n piQe4ent dec(t (nceputu*. Deci cu toate*acune*e nu)eroase a*e papirusu*ui nu)ai

1 #ardier $ieratic papyri in tlie "ritis& 3useum+ parteaa treia. !ondra 1933 'oi. II pi. G.

% Ibid+, 'oi. I HC H1.3 -erodot IT G3. %ourdi*o. $irodote ei >a re.gion de

l"gypte, Pnris. 191C cap. VI.

.



din 'isuri*e adep2i*or *ui %et+ pute) şti ce 'isau e5iptenii şicu) interpretau 'ise*e.

Intr8un )are nu)ăr de ca4uri interpretu* procedea4ă prinana*o5ie. Dacă o)u* 'isa că cine'a (i dădea p(ine a*ă era ine.Dacă se 'edea cu o a2ă de *eopard ur)a să a;un5ă departe.Dacă se a*a ()preună cu cine'a )ai )are ca e* dease)eneaera ine. #eniu* său protector a'ea să81 a;ute să (nainte4e.Di)potri'ă nu era ine să 'ise4i că ei ere ca*dă pentru că 'ei pierde ce'a @ dacă te (n2epai cu un spin era se)n că cine'a te)inte. Dacă 2i se s)u*5eau un5+ii*e (nse)na că 'ei i *ipsit de puterea de a )unci. Dacă82i cădeau din2ii ur)a să )oarăcine'a *a care 2ineai. Dacă te uitai. (ntr8un pu2 ur)a să iiaruncat (n (nc+isoare. Dacă te urcai pe un catar5 4eu* te 'aa;uta să a;un5i departe. Dacă pri)eai )erinde c*in te)p*u 4eu*(2i *un5ea 'ia2a. Dacă (notai (n "i* erai spă*at de păcate. Dar nutoate ca4uri*e s(nt at(t de si)p*e. Interpretarea ar i ost *a(nde)(na oricui şi c+eia 'ise*or n8ar )ai i ser'it *a ni)ic. Iatădeci c(te'a ca4uri (n care 'isu* are se)niica2ii nepre'ă4ute.Dacă cel care 'isea4ă se 'ede )(n5*indu8şi so2ia *a soare e răucăci 4eu* (i 'a tri)ite neca4uri. Dacă spar5e pietre e se)n că4eu* (i este potri'nic (n 're)e ce dacă 'isea4ă că pri'eşte de pe

a*con 4eu* (i 'a au4i ru5ăciunea. A 'isa că eşti căpitan pe ocoraie nu (nsea)nă ni)ic nep*ăcut. Totuşi prin2u* A)en+otepsus2inea că un aste* de 'is anun2a pierderea unui proces. Ar i5reu do e>p*icat de ce dra5ostea tată*ui răposat prote;ea4ă pece* care a 'isat asiatici. &(teodată6 interpretu* iese din(ncurcătură printr8un

G



;oc e*e cu'inte Vis(nd că )ăninci carne de )ă5ar e* pre4ice o )ărire pentru că <)ă5ar u şi <)are s(nt douăo)oni)e. i dacă e rău să pri)eşti o +arpă este pentrucă noine, <+arpă=. te ace să te 5(ndeşti *a bin, <rău.Visuri*e oscene care s(nt rec'ente nu anun2ă in 5enereni)ic un "u po2i i niciodată prea *iniştit nici c(nd'ise4i *ucruri di F 'ine. A arde tă)(ie pentru 4eu e un act*ăudai* od care8o ace (n 'is 'a a'ea ()potri'a iui pu8terea 4eu*ui.

O)u* care a'usese un 'is a*ar)ant i) treuia (nsă sădispere. Vaci*e s*ae şi spice*e arse erau un a'ertis)entde care treuia să 2ii sea)a )ai cur(nd decit de 'estireaunei catastroe ine'itai*e. (ntr8un ase)enea ca4 treuias8o in'oci pe Isis care 'enea in 5raă şi care ştia să8(apere pe ce* ce 'isea4ă aşa ce'a ()potri'a ur)ări*or re*e

pe care %et+ iu* Iui "ut era 5ata să *e pro'oace. %e *ua p*ine şi pu2ina iară 'erde %e (rt)uiau (n. ere. %e adău5ată)(ie şi cu acerN@ a)estec treuia să82i )(n;eşti a2 Aste* toate ur)ărite 'ise*or re*e erao (ndepărtate.



&APITO!/! III

AMI!IA

I. &ăsătoria

Orice cap de a)i*ie (şi a'ea casa sa )are sau )ică)oi*ată cu *ucruri scu)pe şi ru)oase sau pur şi si)p*unu)ai cu o ro5o;ină. A (nte)eia o casă şi a82i *ua so2ie eraue>presii sinoni)e. (n2e*eptu* Pta+8+otep sătuieşte pe discipo*iisăi să acă acest *ucru *a 're)ea potri'ită. x rate*e ce* )ai )iccare nu )oştenea ni)ic de *a părin2i *ocuia *a rate*e ce* )ai)are ca ser'itor (n5ri;ea de ani)a*e şi se cu*ca (n 5ra;d.A+)ose (nainte de a se e'iden2ia (n asediu* de *a -auaritdusese din cea )ai ra5edă '(rstă o 'ia2ă aspră de )arinardor)ind (ntr8un +a)ac ca un so*dat ătr(n. E* proită de o(ntrerupere a osti*ită2i*or şi se (ntoarse (n oraşu* său "e+aitsă (nte)eie4e un că)in şi să8şi ia so2ie. Dar nu8i era sortit să

5uste )u*tă 're)e pacea că)inu*ui. $ă4oiu* (ncepu din nou @recru8torii araonu*ui nu uitaseră că A+)ose era 'itea4

1 6ta&#&otep Ed. De'aud: )a>i)a H1.

-:;



si8i (nştiin2ară că nu puteau continua ră4oiu* ără e*.1

/n persona; care se a*a (n ser'iciu* re5inei ne spune căsu'erana (* căsători cu una din e)ei*e sa*e şi. de'enind 'ădu'cu a*ta. E* nu se p*(n5ea de asta căci re5ina nu uita să8şi(n4estre4e prote;ate*e@ s Vo) ad)ite aşadar că (ntr8un )arenu)ăr de ca4uri părin2ii sau superiorii +otărau căsătorii*e.Totuşi cLntece*e de dra5oste pe care *e8au păstrat une*e papirusuri de *a !ondra şi Torino ne (ndreptă2esc să crede) cătinerii se ucurau de o )are *iertate.

/n ăiat a re)arcat o ată ru)oasă 6 ."e5ru este păru* său.)ai ne5ru dec(t noaptea @ roşii (i s(nt u4e*e )ai roşii dec(t ;aspu* roşu )ai roşii dec(t cur)a*e*e coapte. %inii ei s(nt canişte rodiiQ8. Iată81 (ndră5ostit. Pentru a atra5e aten2iaru)oasei e* in'entea4ă un 'ic*eşu5 6 <Vreau să )ă cu*c (ncasă preăc(ndu8)ă o*na'. Vecinii )ei 'or intra să )ă 'adă.%ora )ea 'a i cu ei. Ea (şi 'a ate ;oc de doctori ea carecunoaşte oa*a )ea U= @t Vic*eşu5u* n8a reuşit. (ndră5ostitu* se()o*nă'eşte de8a ine*ea. ca (n poe)u* ce*eru a* *ui Andre&+enier. <A4i s(nt şapte 4i*e de c(nd n8a) 'ă4ut8o pe sora )ea.Me*anco*ia a pătruns (n )ine. M8a) toropit. Trupu* )eu nu se)ai recunoaşte pe e* (nsuşi. &+iar c*acă ar 'eni să )ă 'adă

doctori 'esti2i *eacuri*e *or nu )8ar *inişti. "i.ci preo2ii n8ar putea ace ni)ic.

F .r*O IV. H?3. ' .r*+, IV 3C?31.3 6ap+ $arris, 8PP, 1&ants damour+ II 9, 11 @ Y.8M. Miii*er :ie

Liebe>poesie der alieri )egyplen+

GG



Boa*a )ea e ără *eac. Vede2i ceea ce a) ăcut )ă a;ută sătrăiesc. "u)e*e ei )ă sus2ine. Venirea şi p*ecarea tri)işi*or ei)ă (n'ie. %ora )ea ()i e de o*os )ai )u*t dec(t toate*eacuri*e. Ea ace )ai )u*t dec(t toate căr2i*e. Venirea ei(nsea)nă 'indecarea )ea. Dacă o 'ăd. s(nt sănătos. &inddesc+ide oc+ii@ trupu* )eu (ntinereşte. &(nd 'oreşte ea s(nt puternic. &(nd o ()ră2işe4 ()i a*un5ă rău*. Dar ea n8a 'enit

de şapte 4i*e.= l

"ici Wata nu ră)(ne nesi)2itoare *a 'ederea unui ăiatru)os. <rate*e )eu )i8a tu*urat ini)a cu 5*asu* *ui=. # Dar ea se 5(ndeşte *a 'iitor şi are (ncredere (n )a)a ei 6 <E* stă (napropiere de casa )a)ei )e*e dar eu nu pot să )ă duc *a e*.&e ună ar i )a)a dacă s8ar ocupa de asta (n *ocu* )eu=. U Easperă că (ndră5ostitu* 'a (n2e*e5e şi 'a ace e* pri)ii paşi 6<Dacă ar tri)ite )a)ei o )isi'ă U rate eu (2i s(nt destinată de4ei2a Or ca so2ie. Vino *a )ine să82i 'ăd ru)use2ea. Tată* şi)a)a )ea se ucură. To2i oa)enii te ad)iră. Ei te ap*audă o.rate UQ@K

<rate*e= (n ce81 pri'eşte e 5ata să iuească şi in'ocă *ar(ndu* *ui pe această 4ei2ă Or doa)na ru)use2ii a )u4icii ac(ntece*or a dra5ostei 6 <Ador pe "uit *aud stră*ucirea sa.Q

!aud pe doa)na ceru*ui. Ador pe -at+or şi *aud pe doa)na sa.Ii adrese4 4ei2ei o ru5ă)inte. Ea ()i aude p*(n5erca. ()i +ă8

1 A*an -. #ardinier (&e 1&ester "catiy papyri, nr. 1 pi. Hă J?HJ. H.

H Ibid+, HH G.3 Ibid+, HH G 6 H3 1.K Ibid, #+,, H?K.

99



ră4eşte o doa)nă. &ea care a 'enit să )ă 'adă. &(t e de(nse)nat ceea ce )i se (nt()p*ă U %(nt oarte ericit oarte'ese* )ă (na*2 U8 Q

(ndră5osti2ii s8au 'ă4ut şi s8au (n2e*es dar cu'inte*e+otăr(toare n8au ost (ncă pronun2ate. ata se si)te ()păr2ită(ntre tea)ă şi speran2ă 6 <Trecui pe *in5ă casa *ui. A) 5ăsit uşadesc+isă. rate*e )eu stătea (n picioare *(n5ă )a)a *ui şi to2i

ra2ii şi surori*e erau cu e*. Dra5ostea *ui a cuprins ini)a tu8turor ce*or care treceau pe dru). E* ştie să iuească ca ni)enia*tu* pentru că este un o) a*es U M8a pri'it cu) trecea). &(t ede ericită ini)a )ea că rate*e )eu )8a 'ă4ut. eu* să acă (naşa e* ca )a)a ta să8)i cunoască ini)a. Ea ar 'eni ia noi. O "uit pune această dorin2ă (n ini)a ei. A*er5 Xa rate*e )eu şi81 )iros e5iptenii se sărutau cu nasu* nu cu u4e*e cu) ăceau5recii şi cu) 'or ace ei (nşişi prin i)ita2ie (n epoca )ai nouă:(n a2a to'arăşi*or *ui=. 8 P(nă atunci arorii şi păsări*e din5rădină pri)esc coniden2e*e iuitei care se şi 'ede stăp(nacasei p*i)(ndu8se *a ra2u* iuitu*ui ei.6(

Dacă *ucruri*e nu )er5 aşa de repede cu) ar 'reanerădarea ce*or interesa2i dacă se i'esc piedici acestea 'indin partea tineri*or (nşişi. Părin2ii consi)t Qi par a aproa

a*e5erea copii*or *or. Dacă re4istă o ac nu)ai de or)ă.A*ă) că araonu* a'ea inten2ia să căsătorească pe iica *uiA+uri cu un 5enera* de inanterie şi pe iu* său "eno8

1 lbid+, HK K?7.H lbid+, HK 1C?H J.3 6ap+ $arris, CC 1&ants damour, IV H @ V 3.

9C



erapta+ cu iica unui a*t 5;aaera* de Inanterieidar (i căsătoreşte unu* cu a*tu* (ndată ce oser'ăcă tinerii se iuesc1 Prin2u* predestinat soseşte (noraşu* "a+ar(na unde se adunaseră tineri de '(rsta*ui ca să (ncerce un asa*t. $e5e*e 2ării e +otăr(tsă n8o dea pe iica !ui dec(t ce*ui )ai (ndră4ne2că2ărător care 'a a;un5e *a ereastra ru)oasei ce

*ocuieşte (ntr8un caste* 4idit pe un )unte Pr se a)estecă cu cei*a*2i. E* se dă drept iu*oti2er e5iptean care usese ne'oit sa eascL*ocuin2a părinteascăZ pentru că tată* său se recăsătorise şi i a)a 'itre5ă (i ăcea 'ia2a&(şti5a (ncercarea. $e5e*e urios ;ură . 8ş; 'ada ata unui transu5 din 2ara E5iptu.Ii I ă prin 2esa nu e de @i părere. Acest e5ipt sari careaia 18a 4ărit i8a )işcat ini)a. Dacă nu i81 dă desoi 'a )uri. (n a2a ar i2ări & potri'irea tată*ui sL s*ăească EH ace o pri)ire*aur@.@X -nărti*u( e5iptean ie ini autu*tui şi i5nor(nd că are (naintea *ui pe iu* Earaontt *ui dar atras

ca de un ar)ec di'in (* ()ră2( şea48ă cu dra5oste şi8U(ncarcă cu daruri FIn c(ntece*e de dra5oste t(năru* nu)eşte pe iuita sa <sora

)ea şi ata 'orind de a*esu* ei (i spune <rate*e )eu=.Totuşi s8a putut oser'a că (ndră5osti2ii nu *ocuiesc suace*aşi acoperiş şi că părin2ii ti)aru*ui nu s(n.t şi părin2ii etei.După căsătorie ăratu; 'a continua sa8şi nu)ească so2ia

1 Maspero 1ontes poputedres, ec8 IV QUQ\H lbid+, 197 HC3.

!»«

http://egiptu.ii/

http://egiptu.ii/



sbnit, nu li&nit+T Această )odă s8a adoptat către s(rşitu*dinastiei a V-I8a. "u şti) c(nd a *uat s(rşit dar cusi5uran2ă că a durat (n tot ti)pu* "ou*ui I)periu. !atriuna* ;udecătorii s(nt )ai pu2in suti*i şi (ntreuin2ea4ăcu'inte*e son, &ay şi li&nit cu se)niica2ia pe care a a'ut8o totdeauna 6 rate so2 so2ie. Totuşi )ai (nt(i 5recii şi

după ei )u*2i istorici )oderni au sus2inut că )aria;u* (ntrera2i şi surori era rec'ent (n Vec+iu* E5ipt. / Mu*2i araonis8au căsătorit cu sora şi c+iar cu iica *or dar asupraacestui apt s8ar putea repeta ceea ce ;udecătorii re5a*i i8au răspuns *ui &a)se c(nd acesta i8a (ntreat dacă*e5ea autori4a pe oricine să se căsătorească cu sora *ui.

"ici o *e5e nu per)itea aceasta dar o *e5e specia*ă per)itea re5e*ui să acă ce 'oia. 3 P(nă (n pre4ent nu se poate cita un e5iptean noi* orăşean sau sătean care să sei căsătorit cu sora sa după )a)ă sau tată. &usătoria un8c+iu*ui cu nepoata pare să i ost per)isă căci pe8)or)(ntu* unui A)cne)+at iica surorii sa*e Ba8et8A)on. este aşe4ată *in5ă e* ca şi cu) ar i ost so2ia *ui. K

1 Da'ies @efer&otep, 3J 37 @ 3em+ (yt+, IV p. @ V ?T. "u treuie să uită) că ter)enii caro indică re*a2ii*e de rudenie au (n*i)a e5ipteană pe *in5ă sensu* *or precis un sens )ai (ntins. .t,<tată= (nsea)nă e(tcodată <stră)oş=. Sn, snt, <rate= <soră=Q indicăadeseori pe )e)rii unui Hrup. Veru* snsn (nsea)nă <a i asociat=.

3 Maspero 1ontes populaircs, ed. WV p. 1H9 nota 1 @ Moret La @il et la civilisatlon egyptiemTe, 11C. 31G?319.

B -erodot III 31. (&+ (+ S+, I p. K @ A H !VIII C.

9H



In te>te*e şi docu)ente*e i5urate este oarte rar 'orade căsătorie. &(nd araonu* din ro)anu* *ui %etna8+a)oiss8a +otăr(t să8şi căsătorească copiii e* spune 6 <%ă ie adusăA+uri (n casa *ui "enoer8apta+ c+iar (n noapteaaceasta U %ă se aducă tot e*u* de daruri ru)oase odată cuea U]6 Aşa se ăcu şi t(năra e)eie re*atea4ă 6 <M8au adusca so2ie (n casa *ui "enoerapta+. araonu* porunci să )ise aducă 4estrea de aur şi de ar5int şi tot persona*u* dincasa re5a*ă )i8o pre4entă U= * Transportarea etei ()preunăcu 4estrea sa din casa părintească (n casa *o5odnicu*uiconstituia deci esen2ia*u* cere)oniei ()i (nc+ipui că acestcorte5iu nu era )ai pu2in pitoresc nici )ai pu2in 45o)otosdec(t procesiuni*e purtători*or de orande dec(t corte5ii*estrăine care so*icitau audien2ă *a re5e şi dec(t (n)or)(ntă8ri*e pe care e5iptenii *e considerau *a ur)a ur)ei ca osc+i)are de do)ici*iu. Este proai* că *o5odnicu* seducea (n (nt()pinarea corte5iu*ui după cu) $a)ses a*II8*ea se dusese să aştepte (ntr8unui din caste*e*e sa*e situat(ntre E5ipt şi enicia. pe iica re5e*ui +attusi*. caretra'ersase (n p*ină iarnă o parte din Asia Mică şi toată%iria pentru a de'eni so2ie de re5e. E5iptenii iind )ari

irocra2i este de presupus că noii căsători2i se pre4entau (na2a unui unc2ionar care *e (nse)na nu)e*e şi (nre5istraab=erea con;u5a*ă. &(nd o e)eie )ăritată treuia să seducă *a triuna* ea era c+e)ată cu nu)e*e său. ur)at denu)e*e so2u*ui de e>e)p*u 6 Mute)uia. so2ia scriu*ui decăr2i sacre "esia)u.

1 Maspero. 1ontes populaires, ed. IV 13C. 8'

»3



/n ostracon din Tea preci4ea4ă că so2u* aduce două trei)i şiso2ia nu)ai o trei)e din a'ere. După decesu* unuia dintre so2isupra'ie2uitoru* are u4uructu* (ntre5 dar nu poate dispunedec(t de partea adusă de e* (nsuşi. i Aste* un ărier cedea4ăunui sc*a' capita*u* său co)ercia* şi8i dă (n căsătorie penepoata sa orană. Aceasta pri)eşte o dotă *uată din a'erea

persona*ă a ărieru*ui care )ai (nainte a ăcut un parta;(nre5istrat a* unuri*or sa*e cu so2ia şi sora *ui. H

"i se pare i)posii* ca re*i5ia să i ost *ăsată *a o parte (ntr8un act aşa de i)portant cu) e căsătoria. &(nd un ăratcăsătorit ace un pe*erina; *a Ados e* (şi ia totdeauna so2ia cue*. oarte adesea so2ii se duc ()preună *a te)p*u. Aste* "eer8+otep conducătoru* tur)e*or *ui A)on este a;utat de so2ia sastăp(na casei şi c(ntărea2ă (n te)p*u* *ui A)on atunci c(ndadoră pe $a *a răsăritu* soare*ui şi pe -ara+te *a apus.Presupun deci cu toată *ipsa docu)ente*or do'editoareQcăso2ii ()preună poate cu toate ruedenii*e *or intrau (n te)p*u*4eu*ui din oraş oereau un sacriiciu şi pri)eau o inecu'(ntare.

După ce scriii şi preo2ii (şi ăcuseră datoria şi tineriicăsători2i (şi *uau do)ici*iu* (n pri)ire in'ita2ii p*ecau. i aicini se 'a per)ite o presupunere a4ată pe aptu* că e5ipteni*or *e p*ăceau serări*e a)i*ia*e.

1 . &ern. La constituiion cVun avoir conjugal eu Sgypte, "ull+ de lInslitut francais d)rc&eologie orientale du 1airo,1937 K1 ssS.

H !ina5c (n "ull+ I++)+0+, VIII H33 99.

M



8i *ăsa pe so2i s)5/ sărătcn (nd şi ))cind at(t cit *e per)itea a'erea a)i*iei sau'anitatea *or

Despre a)i*ia e5ipteană pi . .e8a)*ăsat 9 i)a5ine p*ăcută Tată* şi )arna se 2in de )ină saude )i;*oc. &opiii )ici oricare ar i 'irsta *or se sQtrin5*in5ă părin2i Q %u do)nia *ui A+enaton era *a )odăsăse repre4inte c+iar e&i/imaiie .perec+ii re5a*e. $e5inastă pe 5enunc+ii re5e*ui. $e5e*e şi re5ina (şi acoperă cusărutări copiii. &apiii răspund )(ri5i*riQd. ca rr)iu2a *or

ăria tată*ui sau a )a)ei. Această )odă trecu odată cuere4ia a cărei )aniestare sau eect era. De *a (nceputu*ce*ei de a I8a dinastii arta e5ipteană (şi re5ăseşteausteritatea dar in picturi*e )or)inte*or so2u* si so2ias(nt totdeauna ;2i unu* /n5ă a*tu* uni2i pentru 'eşnicie.cu) ne p*ace %i ne (nc+ipui) că sQint uni2i (n ti)pu*

'ie2ii.!iteratura nu e (nsă (n5ăduitoare cu e)eia e5ipteană.ri'o*ă coc+etă şi capricioasă incapai*ă să păstre4e unsecret. .)incinoasă şi ră4unătoare necredincioasă de *anatură po'es.tit.orii şi )ora*iştii 'ăd (\ ea cuiu* tuturor

păcate*or cutia tuturor răută2i*or. G (ntr8o 7i< a 're)e cere5e*e Anenui se p*ictisea ide )oarte cei din ;uru* *ui'r(nd să8I distre4e au pas 'reo două4eci de *e*e tinereacoperite nu)ai cu 2a

/n e>e)p*u Bciaire a*teie6 3om, (yt,r IV t U 6ta&#*otep, H=, %e')i2 3Y 31Z.

4t

http://poves.tit.orii/

http://poves.tit.orii/



'oa* su2ire să81 p*i)e cu arca pe *acu* din parcu*re5a*. /na din ete (şi pierdu o i;uterie de peru4ea şi(ncetă să )ai 'Ls*ească. <&ontinuă (i spune re5e*e a)să82i dau a*ta. ? "u dau eu 'raia din )ină pe cea de pe5ard= răspunse ru)oasa. i re5e*e ced(nd i)ediatc+e)ă un 'ră;itor care printr8un ar)ec pun(nd ;u)ătatedin apă peste cea*a*tă ;u)ătate. 5ăsi i;uteria pierdută. A*tă po'este ne spune că 'ă4(ndu81 pe Btau sin5ur (nVa*ea radu*ui &onsi*iu* ce*or nouă 4ei se (nduioşa desin5urătatea *ui şi8i dărui o e)eie de o ru)use2e ărăsea)ăn căci era prote;ată de to2i 4eii. Dar e)eia se.arată nesupusă apoi (* ucide. Btau re(n'ie şi se preace(n taur. osta *ui ne'astă de'enită a'orita araonu*ui*in5uşindu81 pe do)nu* şi stăpLnu* ei o2ine ;ertireatauru*ui. E* se sc+i)ă (n persea. Ea 'reaQ ca perseaua săie tăiată. Pe 're)ea c(nd era ser'itor *a er)a rate*uisău )ai )are Btau ăcuse cunoştin2ă pentru pri)a oarăcu .peridia e)ei*or. Era pe 're)ea se)ănatu*ui.Pă)Lntu* ieşise de su apă şi era nu)ai un de arat. &eidoi ra2i p*ecaseră *a e()p apoi ne)aia'(nd se)in2eBtau se (ntorsese sin5ur acasă ca să )ai aducă oae.

&(nd să iasă din +a)ar purtLnd cu uşurin2ă un uriaş saciată că81 4ăreşte cu)nată8sa 6 ea (i ad)iră or2a şi pe *oc(* doreşte 6 <Vino să petrece) o oră cu*ca2i ()preună.A) să82i ac nişte 'eş)inte ru)oase=. Btau se (nurieca o panteră din sud 6 <Tu eşti pentru )ine ca o )a)ă şiso2u* tău e pentru )ine ca un tată. A+ U 'ora asta ur(tă pecare8ai spus8o să n8o )ai

Masper8o 1ontes nomilaires+ `8d. IV.H9..31.

M



rosteşti niciodată căci niciodată ea nu 'a ieşi din 5ura )ea U=i p*ecă *ăs(nd8o pe 'ino'ată u)i*ită şi p*ină de ură. Băratu*ei era repede *a )Lnie şi nu prea stătea pe 5(nduri c(nd era'ora să ia o +o8tăr(re. Aşa că pentru răutăcioasa iin2ă 'a i oni)ica toată să81 acă pe Anupu să creadă că rate*e *ui a(ncercat s8o seducă şi s8o acă pe 'irtuoasa indi5nată. aptu* căso2u* ei (şi a*un5ă rate*e nu8i a;un5e. Ea nu se 'a poto*i dec(tdacă pretinsu* ei seducător 'a i pedepsit cu )oartea. 1

In 're)uri*e oarte 'ec+i se spune că ne'asta unui )aestrude cere)onii (şi (nşe*a ăratu* cu un t(năr pe care81 cop*eşeacu daruri. %o2ia unui preot a* *ui $a (şi (nşe*a de ase)eneaso2u* ăetndu8i trei copii ne*e5iti)i. %cu4a ei era că tată*acestor copii era 4eu* $a (n persoană care (n e*u* acesta 'oisesă dea E5iptu*ui trei re5i credincioşi şi uni.H e)eia pe care4eu* o a*esese pe nu)e $uddidit se )(nie (ntr8o 4i pe sei8'itoarea ei şi o a*un5ă. %er'itoarea care diuise toată aacerea'oi să8i spună totu* stăp(nu8*ui ei dar rău inspirată destăinui)ai (nt(i toată po'estea rate*ui ei care o pedepsi aspru pentrucă se a)estecase (n treuri care n8o pri'eau. 3

Iată acu) o e)eie <ună= Tauuit care e o +ierodu*ă nu

o e)eie de stradă. Ea cerc )ai (nt(i a)antu*ui ei să8şide4)osteneasca copiii apoi să8i ucidă. K A*ta de aceeaşicondi2ie 4ărind un t(năr ru8

1 Iid. ed. IV.3 H1.Q F Iid. 3G KC.

3 Iid. K3.K Iid. 1K3 1J9.

7 ? Via2a de toate 4i*e*e $0 E5ipt 97



)os i se oeră. După ce8şi satisace capriciu* ei nu8i )ai pasă de a)antu* de o 4i pe care81 *asă să cerşească *a poarta ei şi aşteaptă să treacă )u*tă 're)e (nainte de a)ărturisi ăie2e*u*ui ei că acest cerşetor e tată* *ui.

Aşa că (n po'eşti*e e5iptene e)eia nu e pre4entată po4iti'. "u)ai ăratu* e credincios aectuos de'otatcu ;udecată. Dar ace*eaşi po'eşti (nă2işea4ă pe araon ca

pe o iin2ă )ăr5inită şi (nc+ipuită si*it să recur5ă pentruorice *eac *a scriii şi )a5icienii *ui. Asta era (nsă*iteratură. In rea*itate )u*2i re5i e5ipteni au ost 'ite;i (nră4oi pricepu2i (n aaceri*e de stat şi )u*te e5iptence auost so2ii ireproşaie şi )a)e duioase. Aşa a ost t(nărae)eie a cărei po'este se cunoaşte de pe o ste*ă dinMu4eu* Britanic 6

<O sa'an2i preo2i prin2i noi*i şi oa)eni de r(nd=)uritori 'oi to2i care intra2i (n această criptă ascu*ta2ice 'ă spun. In anu* I (n a patra *ună din inunda2ie 4iuaa noua su Pto*e)eu a* *II8*ea a ost 4iua )ea denaştere. In anu* III (n a treia *ună de 'ară pri)a 4itată* )eu )8a dat de so2ie )are*ui preot Pc+erenpta+ iu**ui Petuasti. A ost oarte dureros pentru ini)a acestui

preot că a) născut *a r(nd trei ete şi nici un ăiat. M8a)ru5at deci ()preună cu acest )are preot atotputernicieiacestui 4eu oarte ine'oitor dătător de ii ce*or care n8au I)+otep iu* *ui Pta+. E* au4i ru5ăciuni*e noastrecăci ascu*tă pe cei care81 roa5ă... Drept răsp*ată pentruapte*e pioase a*e )are*ui preot: a)

. 6cipynts 1&estor :caity, nr. 11 recto K?.

98



conceput un iu pe care *8a) născut (n anu* VI a treia*ună din 'ară (n 4iua a cincea (n cea din2ii oră a 4i*eisu do)nia re5inei &*eopatra (n 4iua sărătoriiorande*or care se pun pe a*taru* acestui 4eu prea)ăritI)+otep supranu)it Petuasti. i toată *u)ea s8a ucurat.(n anu* VI (n a doua *ună de iarnă (n 4iua a şasea a ost4iua (n care a) trecut dinco*o a) )urit:. %o2u* )eu)are*e preot Pc+erenpta+ )8a aşe4at (n necropo*ă. E* a(ndep*init toate rituri*e care se acordă iin2e*or perecte.Mă (n)or)(ntă cu toată cinstea şi )ă cu*că (n )or8)(ntu* )eu *in5ă $aoti=. %upusă 'oin2ei tată*ui său şisupusă p(nă (n )or)(nt dorin2e*or so2u*ui ei neericitaTa8I)+otep pieri (n *oarea 'ie2ii re5retată de so2u* eicare nu precupe2i ni)ic pentru a8i ace o (n)or)(ntareru)oasă.

(n *e5ătură cu această e)o2ionantă po'estire esteinstructi' să citi) ;e*ania unui 'ădu' adresată so2iei sa*erăposate de pe un papirus din Mu4eu* di i!eda 6

<Te8a) *uat de so2ie c(nd. era) t(năr. A) ost cu tine.Apoi a) cucerit toate 5rade*e dar nu te8a). părăsit. "8a) ăcut să suere ini)a ta. Iată ce8a) ăcut c(nd era)

t(năr şi c(nd (ndep*inea) toate unc2iuni*e (na*te pe *(n5ăaraon Via2ă %ănătate or2ă @ nu te8a) părăsit 4ic(nd.di)potri'ă 6 \Toate acestea să ie ()preună cu tine ZOricine 'enea să8)i 'orească despre tine eu nu8i

pri)ea) saturi*e 4ic(nd di)potri'ă6 \ac după ini)ataU...Z Or ve/i, c(ndQ a) ost (nsărcinat cu instruireaoi2eri*or din

1 Br. Mus. nr. 1CH7@ Maspero !tudes egyptiennes+

7* ()



ar)ata araonu*ui ca şi a ec+ipa;e*or *ui i8a) tri)is să cadă *a pă)(nt (n a2a ta şi să82i aducă tot e*u* de daruri. "u 2i8a)ascuns ni)ic din ce8a) c(şti5at p(nă (n 4iua aceasta a 'ie2ii)e*e... "8a) ost prins niciodată dispre2uindu8te cu) ace2ăranu* care intră (n casa a*tuia... Paru)uri*e +aine*e unuri*e)e*e nu *e8a) dus (n a*tă casă 4ic(nd di)potri'ă 6 \%o2ia )eae aco*o UZ pentru că nu 'oia) să te (ndurere4... &(nd ai că4ut

o*na'ă de oa*a pe care ai a'ut8o a) adus un doctor care aăcut tot ce a treuit şi tot ce i8ai spus tu să acă. &(nd *8a)ur)at pe araon care se ducea spre %ud iată cu) )8a) purtatcu tine. A) petrecut o perioadă de opt *uni ără să )ăn(nc sausă eau. ca un ărat de sea)a )ea. &(nd a) a;uns *a Me)isa) cerut (n'oire araonu*ui )8a) dus drept aco*o unde *o8cuiai *a )or)(ntu* tău: şi8a) p*(ns )u*t ()preună cu oa)enii)ei (n a2a ta. Or iată au trecut p(nă acu) trei ani. "8a) săintru (n a*tă casă. ceea ce un ărat ca )ine nu e si*it să acă...Or iată nu )8a) dus *a nici una din surori*e care s(nt (ncasă=.

Acest so2 )ode* acest 'ădu' neconso*at ne ace Jă(n2e*e5e) *i)pede că (n *ocu* *ui )u*2i s8ar i purtat cu totu*a*te* adică de'enind (na*2i unc2ionari ar i repudiat e)eia

de condi2ie )odestă cu care se (nsuraseră c(nd nu erau dec(tnişte oon2o8pişti că ar i (nşe*at8o şi (n s(rşit că de'eni2i 'ă8du'i nu s8ar i uscat p*(n5(nd ti)p de trei ani. &(nd

] 6apirus clin Leyda, 37@ %et+e şi #ardiner !gyptian Let#tres tot&e dead+

100



ai ost at(t de un şi de rădător (2i este per)is să te(nduioşe4i pu2in şi de starea ta.

Po'eşti*e ne arată că e)eia necredincioasă era pedepsită cu )oartea. Anupu ce* )ai )are dintre ra2ic(nd (n2e*ese ca) t(r4iu ce se petrecuse p*(nse pe rate*e*ui )ai )ic @ apoi se (ntoarse acasă (şi ucise ne'asta şi8oaruncă *a c(ini. Btau *a s(rşi8tu* ro)anu*ui intentea4ăun proces ()potri'a so2iei *ui (n a2a (na*2i*or )a5istra2i ai)a;estă2ii sa*e. "u posedă) te>tu* ;udecă2ii dar -at+or

pre4isese că ea a'ea să )oară de cu2itH. "e'asta *ui /a8iner care81 (nşe*a şi?1 ura u arsă şi cenuşa ei aruncată(n "i*. &o)p*ice*e ei u pedepsit *a e*. 3 Aşa era*e5ea 6 Pă4eşte8te sătuieşte scriu* An de e)eia care

p*eacă pe ascuns nu ace ca ea nici ca ce*e ase)enea ei.e)eia care are ăratu* p*ecat departe (2i tri)ite i*ete şite c+ea)ă *a ea (n iecare 4i c(nd n8are )artori. Dacă te

prinde (n p*asa ei e o cri)ă care aduce după sine pedeapsa cu )oartea (ndată ce se a*ă c+iar dacă n8ar iconsu)ată p(nă *a capăt=. K După c(te şti) adu*teru*so2u*ui nu era sanc2ionat (n nici un e*. Băratu* a'ea

c+iar dreptu* să introducă concuine (n casa *ui. (n ti)pu*cere)oniei unerare toate ruedenii*e se adunau (nnecropo*ă. A*ă) că a)i*ia cuprinde pe tată )a)a

1 Pap. d0rbiney, VIII 7 G. r VQQFV 6VV=Q==AP- ]d

6 +

% Ibid+, I 3 9.3 6ap+ 4es>car< Maspero 1ontes populaires, ed. IV H3.K 6ap+ moral de "oulag, II 13 17 @ Maspero $istoire, II,

CH. Aceeaşi a)enin2are (n 3aximele lui 6ta&#iiotep, ed.De'aud HG7?3 6 E o c*ipă scurtă ca unQ 'is. A;un5i Ia)oarte 'oind s8o cunoşti=.

1C1



prietenii asocia2ii copiii e)ei*e o creatură dese)natăcu un ter)en nee>p*icat de int#&nt, iuite*e şi ser'itorii.'

%e cunosc ca4uri de po*i5a)ie deşi e drept că s(nt pu2innu)eroase. /nu* din andi2ii care au participat *a ;euireaunor )or)inte a a'ut patru ne'este dintre care douătrăiau c(nd s8a ocupat triuna*u* de e* şi acestea se(n2e*e5eau oarte ine. H (ntr8o 2ară (n care ătaia era ce'aoişnuit so2u* a'ea dreptu* să8işi ată ne'asta rate*e şisora dar cu condi2ia să nu e>a5ere4e. 0n;urătura era (nsă

pedepsită. /n indi'id treuia să8şi ia an5a;a)entu* (n a2a ;udecători*or că nu8şi 'a )ai (n;ura ne'asta su pedeapsa de a pri)i o sută de *o'ituri şi de a i *ipsit detoate unuri*e ac+i4i2ionate ()preună cu ea. Tată* so2ieiera ce* care ceruse pentru ea protec2ia autorită2i*or. B Bineăcuse dar nu treuie să uită) că Maru era e5iptean şică poate )u*te creaturi 'ic*ene şi8au ătut ;oc de ăra2ii*or ou spri;inu* autorită2i*or.

/I. &opiii

%criu* An sătuieşte pe cititorii săi să se căsătoreascăde're)e şi să aiă )u*2i copii. %atu* era de prisos cănie5iptenii iueau copiii. <Vei a;un5e (n 2ara ta (n două*uni anun2ă şarpe*e ce* un pe

1offin texts, cap. 1KJ II 1GC ssS. "r 3us+, 'PP8%, V K. A*t +o2 de )or)inte era tot po*i5a) Peet

3eyer papyri, 13 E J@ c. Er)an8$ane Ae5pten.... 177.3 "ull+ I++)+0+, 1937 K1 C9.

162



naura5iat (2i 'ei u)p*e casa de copii şi 'ei duo8 o 'ia2ă)ai ună (n că)inu* a)i*iei ta*e=. Viitind )or)inte*e)e)ite a)aniene sau teane e>a)inLnd ste*e*e de *aAdos sau 5rupuri*e scu*ptate 'e4i peste tot copii. /n)are proprietar ca Ti 'i4i8t(ndu8şi do)eniu* a;unse pe*ocu* de unde8i putea 4ări pe secerători şi )unca de pearii. $eped (ntinse o ro5o;ină pe pă)(nt. %e aduserăscaune a)i*ia se str(nse (n ;uru* şeu*ui. I)a5ini*e ni8i(nă2işea4ă pe copii 2inLnd (n )(nă astonu* tată*ui *or.Dacă p*ăcerea *ui Ti este să se urce (n arcă să8i oser'e

pe pescari sau dacă 'rea să8şi (ncerce (nde)Lnarea'(n(nd păsări*e cuiărite (n in*orescen2e*e (na*te sau dacă'rea s8o adore pe ru)oasa 4ei2ă -at+or so2ia *ui I)au Jia %ico)oru*ui ucuria tuZ n8ar i co)p*etă dacă so2ia şicopiii nu *8ar (nso2i. Băie2aşii (n'a2ă să arunce să5eata şi+arponu* şi reuşesc oarte ine. A)en+otep a* II8iea seocupa cu e>erci2ii*e i4ice (ncă de pe 're)ea c(nd nu eradec(t un ăie2e* dră5u2 şi tată* *ui era oarte )(n8dru dee*.H &apiii păstoru*ui (şi (nto'ărăşesc tată* pe e()p. Dacă

ătrLnu*ui (i e sete un copi* se (na*2ă pe '(ru* picioare*or

ca să a;un5ă cu u*cioru* *a u4e*e *ui. iu* )uncitoru*ui se(n'(rte prin ate*ier străduindu8se să ie o*ositor.A+enaton şi re5ina "eertiti s(nt (nto'ărăşi2i de copiii*or c(nd se p*i)ă. &(nd se a*ă (n pa*at prin2ese*e stau*in5ă ei nu nu)ai (n c*ipe*e de odi+nă ci c+iar şi c(nd seocupă cu aaceri*e de stat. Ei se ca2ără pe 5enunc+ii

Z @aufrage, 1JG?1J9. U "ull+ I++)+0+, !I 31.

i3



re5e*ui şi ai re5inei şi (i )(n5(ie pe ărie. &ei )ari iau parte *a ()păr2irea decora2ii*or. &uprinşi de o pornire dedra5oste erici2ii părin2i (şi str(n5 copiii (n ra2e şi8iacoperă cu sărutări. (nsuşi $a)ses a* II8*ea era oarte)(ndru de cei o sută şai4eci şi &e'a de copii ai săi.

%traon notea4ă cu )irare că un oicei specia* *ae5ipteni *a care ei 2ineau )u*t era ace*a de a creşte to2i

copiii care *i se năşteau.1 Această ecunditate a a)i*ii*or(n contradic2ie cu oiceiuri*e 5receşti 2ine de rodnicia2ării şi de *(nde2ea c*i)ei. După cu) spune Diodorcopiii nu8i costă ni)ic pe părin2ii *or. &it s(nt )ici u)*ă5oi ăie2ii ()podoi2i cu un co*ier eti2e*e cu un piepteneşi un cordon. To2i se +rănesc ără )u*tă c+e*tuia*ă cutu*pini de papirus şi cu rădăcini crude sau ierte. H

Deşi to2i copiii erau ine pri)i2i ăie2ii erau cei )aidori2i. ti) ce părere a'ea despre acest *ucru )are*e preotPta+ Pc+ernapta+. .A ost odată aşa (ncepe 6ovestea

prinMului predestinat, un re5e care n8a'ea nici un copi* de parte ărătească. Ini)a *ui era oarte (ntristată. E* ceru4ei*or din 2ara *ui un iu şi 4eii +otăr(ră să8i dăruiascăunu*.= $ostu* iu*ui e să acă să dăinuie nu)e*e tată*uisău. Datoria *ui pe care8o a)intesc sute de inscrip2ii estede a8t (n)or)(nta şi de a 'e5+ea *a (ntre2inerea )or)(n8tu*ui său. s

Q %traon. VII H .1 Diodor I GC. A se 'edea de e>e)p*u reco)andări*e *ui -api8D;eai către iu*

său *a (nceputu* inscrip2iei contracte*or %iut HJ9 H7HN.

1CK



&u) e5iptenii erau oarte dornici să cunoască 'iitoru* eisperau să a*e soarta noi*or născu2i de *a o p*eiadă de şaptedi'inită2i pe care *e nu)eau -at8+or. E*e şedeau ne'ă4ute *acapu* copi*u*ui şi pre'esteau ără putin2ă de \ape*. e*u* cu)a'ea să )oară. <Va )uri de cu2it= spun e*e despre ata pe care4eii 'or s8o dea ca to'arăşă *ui Btau.> %entin2a ior pentru iu* pe care re5e*e (* dorise at(ta 're)e este că <'a i ucis decrocodi* sau de şarpe sau de c(ine=.a &u) e*e au uitat să spună*a ce '(r8stă se 'a produce accidentu* ata* 'ia2a ietu*ui prin2işor este că*ău4ită (n aşa e* (nc(t să81 apere de ase)enea pri)e;dii p(nă c(nd a;uns )are t(nă8ru* se 'a putea apărasin5ur. "u şti) dacă 4ei2e*e -at+or se ocupau de toată *u)eadar orice tată de a)i*ie putea să stai*ească +oroscopu*copi*u*ui său. <(ntre a*te descoperiri spune -erodot e5ipteniiau a*at cărei di'inită2i apar2ine iecare *ună şi iecare 4i şidupă 4iua naşterii ştiau ce soartă (i e pre5ătită copi*u*ui cu)'a )uri şi ce 'a a;un5e.= 3 In ade'ăr după ca*endaru* 4i*e*or aste şi neaste cine se naşte (n 4iua a patra a pri)ei *uni din

perit, 'a )uri ca ce* )ai ătr(n dintre ai săi şi 'a a;un5e *a o'(rstă )ai (naintată dec(t tată* său. Aceasta era o 4i ună. !a e*de ine era să se nască cine'a (n 4iua de nouă (n a doua *ună

din a*&it, căci )urea de ătr(ne2e şi (ncă şi )ai ine era să 'ină pe *u)e (n 4iua de H9 căci )urea respectat. Di)potri'ă 4i*e*ede K şi J din aceeaşi *ună nu pre'esteau ni)ic un. &ei care

1 6ap+ d0rbrney+ t G?9.H 6ap+ $arris, CC V?IV 3 K.3 -erodot II GH.

1C3



se năşteau (n aceste 4i*e )ureau de eră sau de dra5ostesau de e2ie. &ine se născuse (n H3 treuia să se tea)ă decrocodi* şi nici (n H7 nu era )ai ine căci treuia să setea)ă de şarpe. ()pre;urări*e ce*e )ai ne(nse)nate (naparen2ă erau p*ine de ur)ări. Papirusu* )edica* Eers(nre5istrea4ă c(te'a ca4uri. Dacă copi*u* )ic 4ice <+ii='a trăi. Dacă 4ice <)i= 'a )uri. Dacă 2ipă ca un o*na'

'a )uri. Dacă (şi (ntoarce a2a spre pă)(nt 'a )uri.H Oa8)enii care cunoşteau ine re*i5ia ştiau că Osiris dusaproape de B*os usese (n5+i2it de un rad )iracu*os.Ţipătu* unui copi* a)intind de sc(r2(itu* ra4i*orcunoscu2i de cei care că*ătoreau (n %iria nu putea i unse)n un.

!inişti2i sau nu părin2ii se 5răeau să dea copi*u*ui unnu)e. "u puteau să se *ipsească de acest *ucru deoarecee5iptenii nu a'eau nu)e de a)i*ie. iica araonu*uic(nd adoptă copi*u* 5ăsit (n coş (i dă un nu)e care a'easă de'ină i*ustru. Mu*2i şi8au (nc+ipuit c+iar şi (nantic+itate şi (n ti)puri*e )oderne că acest nu)e treuiasă a)intească ()pre;urări*e (n care copi*u* usese 5ăsit şis8au (ncăpă2(nat să8i a*e o eti)o*o5ie. Moise nu(nsea)nă <scăpat din ape=. "u e dec(t transcriereacu'(ntu*ui e5iptean mose, ina*u* de *a Tut)ose sauTut)es A+)ose şi a*te nu)e de ace*aşi e*. Prin2esa carea sa*'at un eopi* presupus oran s8a sustituit pur şisi)p*u părin2i*or ca să8i dea un nu)e.

1 Pap. Sallier, IV Bi*io t+eSi ie `5pto3o5(Sue t. II 13 1K13C 1J1:. H 6ap+ !bers, C7 13 ( K iQre2ete: G3G. G39.

106



"u)e*e e5ipteni*or s(nt c(teodată oarte scurte Ti AiTui To. A*tădată or)ea4ă o ra4ă (ntrea5ă 6 <D;e+8Pta+8in8an+ 6 Pta+ 4ice că 'a trăi=. %8a (nt()p*at casustanti'e co)une ad;ecti'e sau participii să ietransor)ate (n nu)e proprii 6 D;Lu ă2 @ &+edu urdu @

"e+ti puternic @ &+er )ic @ Ta8)it pisică. &ei )ai

)u*2i din părin2i preerau să8şi pună copi*u* su protec2iaunei di'inită2i. inii 4eu*ui -or se nu)esc -ori cei ai4eu*ui %et+ %etui cei ai *ui A)on A)eni. Istoricu*Manet+os spunea că este inu* 4eu*ui tean Montu.

"u)e*e poate spune că 4eu* e a'orai* ce*ui ce81 poartăceea ce a dat nu)eroşi A)on8+otep +nu)8+otepPta+r+o8tep care stă a*ături de copi*: A)on8e)+at care81 apără sau care8i este tată:. &ei din a)i*ia %anusertnu)e pe care 5recii *8au transcris %esostris s(nt iii 4ei2ei/sert cei din nea)u* %ia)on ai 4eu*ui A)on.Mutned;e) (nsea)nă că 4ei2a Mut e sua'ă. %e poateaste* 'edea de ce (ncredere se ucurau une*e di'inită2ide8a *un5u* istoriei. Patroana oraşu*ui B8*os de'inenaşa )u*tor e5ipteni (n I)periu* de Mi;*oc. De *a urcarea

*ui $arnses I pe tron şi p(nă *a $ă4oiu* desr(na2i*or secunosc nu)e ca %et+8ne+ti %et+8e)8uia %et+ (n arca*ui $a: pentru că a)i*ia do)nitoare era )(ndră de adescinde direct din uci5aşu* *ui Osiris. După ră4oi %et+'a i considerat peste tot ca un 4eu de)n de ură şi nici uncopi* nu8i 'a )ai purta nu)e*e. $e5e*e este de ase)eneaconsiderat ca 4eu şi protec2ia *ui nu8i )ai pu2in eicace.%u dinastia a VIII8a se cunosc nu)e caD;eseraresen Men+eperresen "i)Lrene+t.

10%



Apoi ce* de $a)ses8ne+t se (n)u*2i (n ti)pu* a douădinastii.Precu) se 'ede *ista era 'astă. A*e5erea nu)e*ui putea

i deter)inată de o ()pre;urare e>terioară de e>e)p*u deun 'is. %etna +a)ois n8a'ea copi* de se> ărătesc.%o2ia *ui petrecu noaptea (n te)p*u* *ui Pta+. eu* (i apăru(n 'is şi8i dădu o poruncă pe care ea se 5răi s8o

(ndep*inească. $ă)ase (nsărcinată. !a r(ndu* *ui so2u*'isea4ă că iu* *ui 'a tre8 ui să se nu)ească %enosiris.'

După ce părin2ii au a*es un nu)e pentru copi*u* *or einu )ai au a*tce'a de ăcut dec(t să81 (nre5istre4e *aautoritatea co)petentă. <A) născut acest copi*aş care sea*ă (n a2a ta spune prin2esa A+uri so2ia *ui

"enoerapta+. I8a) dat nu)e*e de Mera şi *8a) (nscris(n re5istre*e &asei 'ie2ii.=% &asa 'ie2ii despre care 'o)a'ea oca4ia să 'ori) de )ai )u*te ori era un e* deAcade)ie a E5iptu*ui (n care astrono)ii 5(nditoriiistoricii păstrau toate cunoştin2e*e do(ndite şi se si*eausă *e sporească. Poate că această &asă a 'ie2ii aduna pe*in5ă sa'an2i şi si)p*i scrii care (nre5istrau naşteri*ecăsătorii*e decese*e. &u) această presupunere nu este

si5ură poate că e )ai (n2e*ept să ad)ite) ()preună cuMaspero că părin2ii (i aduceau pe copii *a &asa 'ie2ii casă *i se acă +oroscopu* şi ca să ia )ăsuri pentrua)(narea re*e*or pre'estiri a*e soartei. &ăci Mera iu**ui "enoerapta+ şi a* A+uri8ei nu e un copi* de r(nd.Oricu) ar i autorită2i*e ci'i*e 2ineau

1 Maspero 1ontes populalres, ed. IV 13 137.H #ardiner (&e &ouse of life, ?+!+)+, IV 193G: 17 @

ci. Maspero -ontes populaires, ed. IV 13C nota 1.

108



desi5ur un re5istru de naşteri de căsătorii şi de decese.In docu)ente*e ;udiciare acu4a2ii şi )artorii s(nt stri5a2i cu

nu)e*e *or. ur)at de nu)e*e tată*ui şi a* )a)ei şi de nu)e*e)eseriei pe care o a'eau. Ori8c(t de nu)eroase erau nu)e*e cese puteau da unui copi* totuşi o)oni)e*e aundă. A)en*iotep)are*e a'orit a* re5e*ui A)en*iotep a* III8*ea era porec*it-u. Erau at(2ia A)en+otepi (nc(t c+iar A)en+o8tepii porec*i2i

-u s(nt destu* de nu)eroşi. a'oritu* *ui A)en+otep a* III8*eaa *uat unu* oicei de a adău5a nu)e*ui şi porec*ei sa*e nu)e*etată*ui său -api. Aceste adău5iri nu erau ăcute *a (nt()p*areci a'eau un caracter oicia*. E*e s(nt o nouă do'adă de 5ri;a pecare8o a'eau autorită2i*e pentru e'iden2a stării ci'i*e.

&opi*u* )ic şedea cu )a)a *ui care81 purta de oicei *a piept (ntr8o traistă a5ă2ată de 5(t ce8i *ăsa )(ini*e *iere.'

%criu* An *audă de'ota)entu* )a)e*or e5iptene 6<(napoia4ă )a)ei ta*e tot ce ea a ăcut pentru tine. Dă8i p(inedin e*şu5 şi poart8o aşa cu) te8a purtat ea. A purtat 5reusarcina ta. &(nd te8ai născut după atitea *uni ea te8a )ai purtat(n spate şi trei ani (n şir s(nu* ei a ost (n 5ura ta. Ei nu8i erasc(ră de )urdării*e ta*e=. H $e5ine*e şi proai* şi a*te e)eirtu8şi dădeau at(ta ostenea*ă. Ma)a *ui [ena)on a'ea tit*u* de

)are doică cea care 18a crescut pe 4eu. Acest 4eu care nu ea*tu* dec(t araonu* A)en+otep a* II8*ea a ră)as recu8

1 Bassore*ie *a Ber*in 1KCJ 4r+ )lt, I 3G7.H 6apyrus moral de "oiilaq, VI 17 ssS @ c. Masoero $is#

toira, II CH C3.

1C9



noseător a2ă de doica sa. E* o 'i4ita şi i se aşe4a pe5enunc+i ca pe 're)ea copi*ăriei. Q Prin2işorii erau adesea(ncredin2a2i unor )ari persona;e care ()ă8tr(niseră (nser'iciu* re5e*ui. Pa+eri prin2 de T;eni şi 5u'ernator (n

"e+ait e repre4entat (n )or)(n8tu* *ui 2in(nd pe5enunc+i un copi*aş 5o* a* cărui ora4 drept e acoperit deo uc*ă de păr. Este iu* re5a* /ad;8)ose. I)portantu*5u'ernator adau5ă *a tit*uri*e sa*e pe ace*a de (n5ri;itor a*iu*ui re5a*H /n 'eteran din ră4oaie*e de e*ierareA+)ose de "e+ait po'esteşte 6 <A) a;uns *a ostră*ucităQ ă8tr(ne2e iind printre cei care trăiesc pe *(n5ăre5e... Di'ina so2ie )area so2ie MLare )i8a re(nnoit a8'oruri*e. Eu a) crescut8o pe iica ei cea )ai )are iicare5a*ă "eerure. de c(nd era un copi* de 2(2ă. @ Bătr(nu*)i*itar nu poate consacra )u*t ti)p copi*u*ui căci (i )aicunoaşte) şi a*t tată8doică pe ar+i8tectu*8şe %en)utcăruia i se datorea4ă unu* din ce*e )ai ru)oase te)p*edin E5ipt Deir e* Ba+ari şi care a ridicat oe*iscuri*e de*a arna. Mare*e artist şi copi*u* se (n2e*e5eau de.)inune. Mu*2i scu*ptori au e>pri)at eu or2ă şi nai'itate

această tandre2e reciprocă. O statuie a *ui %en)utQ are as8 pectu* unui cu acoperit (n (ntre5i)e cu +iero5*ie dincare apare nu)ai capu* tată*ui8doică şi (n a2ă căpuşoru*

prin2esei.&(nd sosea 4iua (n care copi*u* nu )ai putea purta

nu)ai un si)p*u co*ier drept 'eş)(nt i se dădea ă8

1 Da'ics en#)mun, pi. 1 şi p. C. 1 6a&frri, K. .rli+, IV 3K.

ita



iatu*ui o ucată de p(n4ă cu care (şi acoperea coapse*e şio centură iar eti2ei o roc+ie. (n)(narea acestor oiecteera un e'eni)ent (n 'ia2a copi*u*ui Bătr(ni curteni ca/ni sau Pta+8&+epses n8au uitat că şi8au prins centurasu cutare re5e. E ade'ărat că 4iua aceasta a coincis

poate cu intrarea *or *a şcoa*ă. !a e*a+i şi *a )eşteşu5aricopi*u* ră)(nea acasă (n'ă2a să pă4ească tur)e*e sau să

)(nuiască une*te*e ca să e>ercite *a r(ndu* *ui )eseriatată*ui său.

IV. %er'itorii şi sc*a'ii

"u e totdeauna uşor să deoseeşti (n ;uru* unui )are persona; pe cei care81 a;ută (n unc2iuni*e *ui de cei cares(nt in ser'iciu* său şi a* a)i*iei sa*e. E5iptenii nu8iconundau. -api8D;eai no)ar+u* din %*ut se ser'eştec(nd de unuri*e casei tată*ui său adică de a'erea sa

persona*ă c(nd de unuri*e casei prin2u*ui adică de unuri*e %tatu*ui pe care *e ad)inistra e*. &) unuri*etată*ui său e* retriuie pe cei care s(nt (nsărcina2i cu

cu*tu* său unerar. Pute) ad)ite deei 6că ser'itorii erauretriui2i şi (ntre2inu2i de ce* care2i (ntre+uin2a cu proprii*e sa*e )i;*oace.

Mai )u*2i ter)eni e5ipteni corespund aproape cu8'Lntu*ui <ser'itor= 6 ascu*tătorii adică cei care ascu*tau

porunca pa+arnicii ubau, a* căror nu)e e repre4entat printr8un 'as c&emsu+ Acest u*ti) cu'(nt se scrie cua;utoru* unui se)n co)p*e> or)at din8tr8un aston *un5curat dintr8o ro5o;ină ru*ată şi *e5ată cu o curea şi dintr8o )ăturică. 1&emsu (şi (nto'ărăşea stăp(nu* c(nd acesta

p*eca iar c(nd se oprea

111



unde'a desăşura ro5o;ina o (ntindea pe ;os (i punea (n )ină astonu* şi dădea din c(nd (n c(nd cu )ăturică. După aceeastăp(nu* putea să8şi pri)ească intenden2ii şi să ascu*te unraport. /n a*t c&emsu purta sanda*e*e stăp(nu*ui (n ti)pu*)ersu*ui. &(nd se oprea e* (i şter5ea picioare*e F şi i ie (ncă*2a.Pa+arnicii ubau, erau (nsărcina2i cu ser'itu* *a )asă. &apai*isă pri)ească coniden2e să strecoare un cu8'(nt *a )o)entu* potri'it ei se ucurau de )are trecere. Pa+arnicii araonu*uiăceau parte din toate )ari*e co)isii de anc+etă.

&ei pe care i8a) nu)it erau dacă nu ne (nşe*ă) ser'itori*ieri. Ei puteau să părăsească ser'iciu* stăp(nu*ui *or săe>ercite un )eşteşu5 să8şi cu)pere o proprietate şi să 5ustedacă a'eau posii*itate ericirea de a i ser'i2i *a r(ndu* *or. In po'estea a)intită după ce rate*e )ai )are i8a ăcut o at(t de)are nedreptate Btau dec*ară că nu )ai 'rea să81 ser'ească.Anupu n8are dec(t să8şi (n5ri;ească sin5ur ani)a*e*e. Aicistăp(nu* şi ser'itoru* s(nt ra2i dar s(nte) (n drept să. crede) căc+iar dacă n8ar e>ista (ntre ei o *e5ătură de a)i*ie Btau tot şi8ar părăsi *ocu*. e)eia care a născut trei re5i Buddidit a pus s8o iciuiască pe ser'itoarea cu care s8a certat. %er'itoarea p*eacă

ără nici o e>p*ica2ie. E ade'ărat că ea e pedepsită )ai (nt(i derate*e ei apoi de cro8cod8i* instru)ent a* ră4unării di'inedar ea e pedepsită pentru că 'rea să de4'ă*uie re5e*ui secretu**ui Buddidit şi nu pentru că şi8a părăsit *ocu*. Bine8

1 Da'ies en#)mun, 33 @ 5rup de ser'itori (n spate*e scau8nu*ui stăp(nu*ui *or.

11H



(n2e*es că stăp(nu* putea să8şi a*un5e ser'itoru* cind 'oia.Di)potri'ă oa)enii care se nu)esc &emu sau be*u pot

i considera2i ce* pu2in (n "ou* I)periu ca ade'ăra2isc*a'i. "u nu)ai că s(nt trata2i cu aspri)e dar dacă iu5s(nt căuta2i. /n scri scrie superioru*ui său că <doioa)eni au u5it din a2a şeu*ui 5ra;du*ui "eer+otepcare poruncise să ie ătu2i. De c(nd au de4ertat nu )ai

are cine să are. A) tri)is aceasta ca să81 inor)e4 pestăp(n=.1 Doi )uncitori au u5it (ntr8o 4i de *a reşedin2a *ui$a)8ses ie pentru că au ost ătu2i ie pentru că 'oiausă ie *ieri. eu* arcaşi*or a8e)8ur din T;eu etri)is să8i caute. P*ec(nd de *a Pi8$a)ses e* a;un5e adoua 4i (n ()pre;uri)i*e de *a T;eu. u5arii useseră'ă4u2i (ndrept(ndu8se spre sud. Oi2eru* se pre4intă (ncetate dar a*ă că cei căuta2i au trecut 4idu* *a nord de%etui8Merenpta+. $enun2ă să8i ur)ărească )ai departe şinu poate ace a*tce'a dec(t să c*ase4e aacerea. H "u to2isc*a'ii a'eau (nsă ase)enea noroc. In )or)(ntu* *ui

"eer+otep un scri ace ape*u* sc*a'i*or (n a2astăp(nu*ui. /n sc*a' cu )(ini*e *e5ate e tras de uncăpăstru. A*2i doi s(nt pedepsi2i şi *o5oătu* se pre5ăteşte

să8i *e5e ede*eş=. %cena s8ar putea intitu*a 6 <(ntoarcereau5ari*or.= 3

De ce*e )ai )u*te ori dacă nu totdeauna aceşti sc*a'is(nt de ori5ine străină. &aptura2i (n cursu* unei ca)panii'ictorioase (n "uia (n !ian (n deşertu* orienta* sau (n%iria ei au ost atriui2i de către a8

1 "ibi+ aeg+, VII 3.H Ibid+, VII 7S, J7.3 Da'ies @efer&otep, K3.

113



raon sau de repre4entantu* său ce*ui care8i prinsese dacăe 'ora de un act indi'idua* sau reparti4a2i (ntreră4oinici dacă a ost prinsă dintr8o dată o )u*2i)e deduş)ani. Vitea4u* A+)ose a str(ns aste* (n ti)pu* *un5iisa*e cariere nouăspre4ece sc*a'i 4ece e)ei şi nouă

ăra2i dintre care )u*2i poartă nu)e străine 6 Pa8Med;aiu Pa8A)on Istaru)ini *iedit8uc. &ei*a*2isc*a'i care poartă nu)e e5iptene au ost da2i poate *uiA+)ose (n cursu* ca)paniei din De*tă dacă nu cu)'astăp(nu* *or *e8a sc+i)at nu)e*e cananean sau nuian cuun nu)e e5iptean cu) s8a (nt()p(at cu Iosi.

%tăp(nu* putea să8şi '(ndă sau să8şi (nc+irie4e sc*a'u*./n o) care a'ea ne'oie să i se *ucre4e nişte +aine(nc+iria4ă pentru două sau trei 4i*e ser'icii*e unei sc*a'esiriene. "u se spune ce *ucru se aştepta de *a aceastăsc*a'ă dar pre2u* care se cerea era oarte ridicat. H /ncetă2ean din Tea este ănuit că a participat *a ;euireaunor )or)inte pentru că se constatase că e*u* *ui de atrăi se ()unătă2ise rusc. udecătoru* (ntreaă pe so2ia*ui 6 <Prin ce )i;*oace a do(ndit sc*a'ii care erau cu e* N=Ea răspunde 6 <"8a) 'ă4ut anii cu care i8a p*ătit. Era (n

că*ătorie c(nd (i a'ea=. 3 /n papirus din &airo editat decu8r(nd dă c(te'a indica2ii despre e*u* cu) se cu)părăun sc*a'. /n ne5ustor nu)it $aia propune c*ientu*ui săucu)părarea unei tinere sc*a'e siriene. Ei cad de

Z .r*+, \V 11. [ardiner our papyri of t&e '#t& dynasty jrom a&un, A

!III H7GJ9.B 6ap+ "r+ 3us+, 1CCK I K 9. O a(tă incu*pată spune că şi8a

procurat sc*a'ii cu produse*e )oşiei ei 2Ibid+, II ssS:.

/i



acord. Pre2u* nu e p*ătit cu ar5int nici cu aur ci cu dieriteartico*e care s(nt socotite (n 5reutatea ar5intu*ui.ură)inte*e s(nt au4ite de )artori şi (nre5istrate *atriuna*. %c*a'a de'ine proprietatea ce*ui care a p*ătit8o şicare8i dă i)ediat un nu)e e5iptean.

!a un )o)ent dat 5u'ernu* ia )ăsuri drastice ()8 potri'a urturi*or din )or)inte (n care sint i)p*ica2i un)are nu)ăr de sc*a'i. Triuna*u* nu8i )ena;ea4ă ci8i

pedepseşte cu o astonadă du*ă şi trip*ă dar nici acu4a2ii*ieri nu s(nt )ai ine trata2i.

%tăp(nu* (şi ătea sc*a'u*@ ătu2i erau insă şi pastoriiunc2ionarii sau contriuai*ii reca*citran2i. $ari erauaceia care puteau spune ca un oarecare "ed8;e)8a atrăit su Vec+iu* I)periu: că nu useseră niciodată ătu2ide c(nd se născuseră. De a*te* cine ştie dacă acest ericit)uritor n8a pri)it (n secret şi ără )artori destu*e*o'ituri de ă2 cu care nu se *ăuda. (n deiniti' dacă2ine) socotea*ă de 5reută2i*e pe care *e (nt()pinauoa)enii de ;os pentru a ieşi din situa2ia *or 'o) 'edea cănu e )are deoseire (ntre persoane*e *iere din cate5oria

de ;os şi cei pe care8( nu)i) sc*a'i. A) citat )ai (nainteun docu)ent care stai*eşte că un ost sc*a' a* 2inui ărier o2ine de *a stăp(nu* său un act de e*ierare (iur)ea4ă (n )eserie şi se (nsoară cu nepoata Iui. %c*a'iicare ştiau să se descurce a;un5eau deci să se e*iere4e şisă se a)estece (n )asa popu*a2iei.

1 Oardiner LaCsu>t arising from i&e purmase oi siatZZ.E.A. I 193: 1KC?1K3. ' .rle, i 7.

IU»« ft



$. *!i+alele de casă

&(ine*e care este to'arăşu* şi a;utoru* o)u*ui *a'(nătoare are 'oie să intre (n casă. E* se insta*ea4ăcu)inte su scaunu* stăp(nu*ui său ca să doar)ă cuoc+ii desc+işi după oiceiu* c*ini*or. Q De ase)eneac(ine*e cioanu*ui nu8şi părăseşte stăp(nu* care8i

porunceşte cu 'ora şi cu 5estu* să adune tur)a şi să8ică*ău4ească )ersu*. H

&(ini cioăneşti sau c(ini de pa4ă ei s(nt de ce*e )ai)u*te ori o5ari cu picioare*e *un5i cu coada *un5ă cu

otu* ascu2it cu urec+i*e )ari şi *e5i a*teori ascu2ite şidrepte. (n ti)pu* "ou*ui I)periu nu se )ai 'ăd 'ec+iicopoi aricani cu coada (n sus nici c(inii de pa4ă de ta*ie)i;*ocie care a'eau urec+i*e drepte şi )ai pu2in asse2iicare au ost *a )odă (n I)periu* de Mi;*oc. Totuşi (naară de o5ari se cunoştea o rasă )ică nu)ită *et*et+Prin2u*ui predestinat care ceruse un c(ine ade'ărat i se

pre4intă un *et*et şi e* reu4ă cu indi5nare )icu* ani)a*.O5arii s(nt c(teodată *e5a2i dar de ce*e )ai )u*te ori

s(nt *ăsa2i *ieri. /n a*t oişnuit a* casei )ai)u2a (şi ia

dreptu* de a8i supra'e5+ea pe c(ini. Aşa ace *a Montu8+ir8+opec+e 3 o )ai)u2ă care a apucat cureaua c(ine*uişi o 2ine c+iar oarte din scurt. Acest 5est nu8i pe p*acu*c(ine*ui care se (ntoarce să proteste4e poate c+iar a*te*dec(t prin *ătrat.

1 Da'ies ive t&eban tombs, H. HJ H7. HG.e 3em+ (yt+, V 3K.G Da'ies ive t&eban tombs, 4.

116



&(inii a'eau şi nu)e. %u pri)a dinastieQ un c(ine e nu)it "e adică <do)n= E* a ost (n5ropat a*ături de stăp(nu* său şis8a 5ăsit ste*a unde usese 5ra'at nu)e*e şi i)a5inea *ui.$e5e*e Ante dăduse ce*or patru c(ini ai săi nu)e erere. Eraaşa de )(ndru de ei (nc(t a poruncit să ie repiQe4enta2i to2i patru pe o ste*ă care se poate 'edea *a Mu4eu* din &airo. E* pusese să se ridice (n a2a )or)(ntu*ui său o statuie a4i pierdută care e descrisă (ntr8un raport a* unor )a5istra2i asupraurturi*or din )or)inte*e re5a*e. &(ine*e Ba+ia cu'(nt care (n*i)a ereră (nsea)nă anti*opă şedea (ntre picioare*e re5e*ui.!a Ados se a*a un )or)(nt de c(ini (n )i;*ocu* )or)inte*or de e)ei de arcaşi şi de pitici. A*tu* se a*a *a %iut de unde pro'ine c(ine*e de ca*car de *a !u8'ru care n8are (nă2işareaunui pă4itor co)od cu tot c*opo2e*u* at(rnat de 45ardă.

E5iptenii n8au reu4at dini*or onoruri*e unere sau di'inedar se cu'ine să re)arcă) că artiştii nu *8au repre4entatniciodată pe o) )(n5(ind ani)a*u* sau ;uc(ndu8se cu e*.Distan2e*e erau păstrate.

Mai)u2a era )u*t )ai aproape de ini)a o)u*ui (ncă dinVec+iu* I)periu ea era 2inută (n casă. Distra pe toată *u)ea prin str()ături*e şi sărituri*e ei şi de ase)enea prin arse*e *a

care se asociau piticii şi cocoşa2ii care ăceau atunci parte c*in persona*u* case*or )ari.

Piticii aprecia2i erau cei aduşi de oarte departe. -ar+u ao2inut recunoştin2a su'eranu*ui său şi ce*eritatea printree5ipto*o5i aduc(nd dintr8una din )isiuni*e sa*e (n %ud un piticcare dansa. /n aste* de e'eni)ent nu se (nt()p*ase de. pe're)ea do)niei

11%



tai Asesi cu un seco* (n ur)ă. /nu* din ce*e )ai *u>oase)or)inte care (ncon;oară pira)ida *ui +e8ren este ce*a* piticu*ui %en. "o)ar+ii din Menat8+uu 2in şi ei

pitici şi cocoşa2i dar aceştia nu se )ai 5ăsesc (n "ou*I)periu nici (n antura;u* re5i*or nici pe *in5ă particu*ari.In sc+i) preerin2a pentru )ai)u2e nu scade. V. !oret a5ăsit (n )or)(ntu* *ui Tut)es a* III8*ea un cinocea*)u)iicat ce se a*a aco*o nu at(t cu tit*u* de repre4entanta* 4eu*ui scrierii şi a* ştiin2ei c(t pentru că (n'ese*ise pere5e c(t trăise şi se credea că 'a ace *a e* şi (n ()pără2ia*ui Osiris ca şi )u)ia c(ine*ui aşe4ată *a intrarea)or)(ntu*ui *ui Psusennes. Mai)u2e*or *e p*ăcea scaunu*stăp(nu*ui.> (n *ipsa pitici*or şi a cocoşa2i*or copiii casei şine5rişorii s(nt to'arăşii *or oişnui2i şi c(teodată şi'icti)e*e *or. H &(nd ructe*e s8au copt )ai)u2e*e seca2ără (n po)i. 3 ără (ndoia*ă că e*e )ăn(ncă )ai )u*tecur)a*e şi s)oc+ine dec(t cu*e5 dar 5rădinaru* nu sesupără. E5iptu* e at(t de roditor şi apoi toată *u)eatreuie să trăiască. Araon a creat toate iin2e*e şi -apiaduce apa spre o*osu* a tot ce arc 'ia2ă. Mai)u2a se(n2e*e5ea destui de ine cu dine*e şi cu pisica )ai pu2in

cu 5(sca de "i* care era ca) certărea2ă şi pe care8o pedepsea uneori.K

P(nă (n I)periu* de Mi;*oc pisica nu pare a i reuşit săse introducă (n casă. Ea (şi are 'i4uina (n )*aş8

\ 3iss+ r++ V K7.' . Vandier dQAadie 1atalogue des 0straca figuris de :eir

el 3cdine&, HC3 HC37 HC33 HCKC.3 lbid+, HCC3 HCCK.K /T. )tl+, I 1H3.

ItG



tini şi pustieşte cuiuri*e ca şi 5eneta şi a*te )ici carni'ore caretrăiesc pe sea)a *u)ii (naripate. &oncuren2a '(nători*or nu oderan;ea4ă de*oc. In 're)e ce aceştia a*unecă ără 45o)ot printre tue*e de papirus (nainte de a8şi i aruncat u)eran5u* pisica a şi sărit pe pradă. A'ea dinainte (n din2i o ra2ă să*aticăşi a )ai prins şi o perec+e de 5ran5uri. H ără să8şi piardă

independen2a şi ără să8şi uite instincte*e de '(nător ea ade'enit oaspete*e casei. i ea stă su scaunu* stăp(nu*ui dar)ai (ndră4nea2ă dec(t c(ine*e sare pe 5enunc+ii *ui şi8şi '(ră5+eare*e (n ru)oase*efi 'eş)inte de in. 3 Acceptă să i se punăo 45ardă de 5(t. Această podoaă n8are ni)ic nep*ăcut dar c(ndo *ea5ă de picioru* scaunu*ui şi8i pun o strac+ină cu *apte )aideparte dec(t poate a;un5e (n2e*e5e că au 'rut să8şi ată ;oc deea. Păru* i se 4ur*eşte (şi scoate 5+eare*e şi tra5e cu toată puterea de curea. De oicei se ()pacă ine cu ce*e*a*teani)a*e de casă cu )ai)u2a ea şi cu 5(sca. Pe un )onu)ent o pisică şi o 5(scă stau a2ă (n a2ă. &a*)u* *or este i)presionantdar nu treuie să uită) că in ca4u* acesta e*e repre4intă pe puternicu* 4eu A)on şi pe cu)ătră sa Mut. &onştiente de ro*u**or de ani)a*e sacre e*e ştiu să se poarte. %(nt (n stare să acă

u/ de 5+eare şi de cioc şi ni)ic nu do'edeşte că dacă s8ar 1 "eRcrr "enl#$assan, IV .% (ir+ 3us+, 37977 (n 4r+ ).+, I KH3.3 3em+ Tit V H. 3is+ fr+, V HH pe ostraconu* H1KK3 diZ Ber*in Erroan !a

religion des !gyptiens, pi 11: o pisică se ;oacă cu o )ai)u2ă.

ti9



supăra serios pisica ar ieşi (n'in5ătoare din *uptă. ' E5ipteniiştiu că pisica este spai)a şoareci*or.H Pentru a o ataşa şi )ai)u*t de casă stăp(nu* (i dăruieşte un peşte ru)os pe care ea (*de'orea4ă su scaunu* *ui. 3 (ntr8o 4i Apu duc(ndu8se cu arca *ui de or)a unei ra2e să '(ne4e păsări de a*tă. ()8 preună cu so2ia şi un ser'itor a *uat şi pisica aceea pe care a)'ă4ut8o (ni5(ndu8şi 5+eare*e (n +a)a stăp(nu*ui. (ntoc)ai ca

stră)oşii ei să*atici ani)a*u* dă asa*t *a cuiuri dar stăp(nii ei'or a'ea 5ri;ă s8o c+e)e şi s8o aducă acasă *a p*ecare.K

Printre păsări*e de curte e5iptenii au do)esticit de're)e5(sca de "i* smon, pe care natura*iştii o nu)esc c&enalopex+

(n *oc s8o (nc+idă (n cote2 cu se)ene*e ei o *asă să intre (ncur2i (n 5răaini. şi c+iar (n casă. De aceea +uu c(nd 'rea să(ncerce ştiin2a unui 'ră;itor care se *ăuda că poate pune *a *ocun cap tăiat se 5(ndeşte i)ediat să aducă un smon+

#(sca ()parte cu pisica spa2iu* pri'i*e5iat de su scaunu*stăp(nu*ui. A'(nd o ire oarte independentă ea nu au4a deacest pri'i*e5iu şi se (ntorcea adeseori pe )a*uri*e "i*u*ui.Pa5ue*e pe care *e aducea erau nu)eroase. (n anoti)pu* ca*dstrica cur)a*e*e (n *uni*e de iarnă ructe*e pa*)ieru*ui şi (nrestu* anu*ui a*er5a (n ur)a p*u5aru*ui ne*ăs(ndu81 să

1 )r&ivele 3u/eului de Istorie @aturală din LMWnn+ XIV,E* @ )or)(ntu* H17 din Tea.

H Ostracon HHC1 din Deir e* Modine+.3 3em+ (yt+, I 1C. 3em+ (yt+, V 3C. unet4 Voie du @il+ )r&ivele 3u/eului de Istorie @aturală din

Lyon, IV 1?JK.

120



arunce să)(n2a pe pă)(nt. i totuşi e5iptenii care osocoteau un ani)a* ur(cios şi care renun2aseră s8o prindăşi s8o sacriice pe )asa 4ei*or erau indu*5en2i cu ea. %edistrau cu *ăco)ia ei cu caracteru* ei a5resi' cu 2ipătu* eiră5uşit. Q Poate că ea ştia să ie (n une*e oca4ii un un

pă4itor tot aşa de 'i5i*ent şi de credincios ca şi c(ine*e.i dacă era ne'oie să ie pedepsită a'ea 5ri;ă de asta

)ai)u2a c+iar cu riscu* c(tor'a *o'ituri de cioc.1 "ibi aeg+, VII, 'P% 26ap+ Lansing, 3 G:.

■*»



&APITO!/! IV

O&/PAŢII!E &A%"I&E

I. #ri;a de cură2enie

E5iptenii erau oarte cura2i şi a'eau )u*tă 5ri;ă at(t detrupu* cit şi de +aine*e şi de *ocuin2e*e *or. l &(nd %inu+itse (ntoarce (n E5ipt e o ucurie pentru e* printre )u*tea*te*e să8şi *epede +aine*e de *(nă co*orată pe care *e

purtase *a eduini. H &a şi /*ise c(nd a;unsese *a eaci e*a*un5ă anii de pe trupu* său. %e rade se piaptănă. %eric2ionea4ă de astă dată nu cu suc de copac ci cu tu)(iede ună ca*itate dintr8un 'as de osidian şi de aur caace*a pe care re5e*e din It*os Aic+e)on 18a pri)itde *a A)ene)+at a* I*I8*ea şi se ()racă cu +aine de in.3

Ei se spă*au de )ai )u*te ori pe 4i di)inea2a *ascu*are (nainte şi după principa*e*e )ese. Oiecte*e detoa*etă se co)puneau dintr8un *i5+ean şi un

1 -erodot II 37. &(teodată s(nt repre4enta2i oa)eni care spa*ă 6 4r+ )ii+, I 7. arina La pittura egi/iana, 1J ' E %inu+it B. H91?H9H.

G Ibid+, H93?H% Montet "yblos et l!gypte, #*\.

1HH



'as cu cioc care se aşe4a de oicei su o )ăsu2ă(ncărcată cu ucate. "u)e*e *i5+eanu*ui c&vuty, pare aderi'a din c& <nisip= şi nu)e*e cănii &es#menyt, de *anatriu &esmen+ Aceasta ne ace să crede) că se puneanatriu (n apa din cană şi nisip (n *i5+ean. Apa de spă*at5ura era de4inectată cu o a*tă sare nu)ită beb+ %unu)e*e de suabu, 'er actiti' deri'at din ub, <curat

pur= era cunoscută o pastă so*idiicată care con2inea osustan2ă de85resantă şi spu)oasă de e>e)p*u cenuşăsau ar5i*ă.'

După o pri)ă spă*are ăra2ii se *ăsau pe )ina ărieru*ui a pedic+iuristu*ui a )anic+iuristu*ui acoaoru*ui. %cu*area re5e*ui repre4enta *a curte une'eni)ent. &e*e )ai )ari persona;e considerau o cinste(n a asista şi un )erit (n a i punctua*i *a această scu*are. H

Vi4irii (na*2ii )a5istra2i sau 5u'ernatorii oişnuiau săacă din scu*area *or o cere)onie. ra2ii şi c*ien2ii seadună (n ;uru* şeu*ui. %criii se aşa4ă pe 'ine ca sănote4e ordine*e cu pana de scris pre5ătită sau desăşoarăun papirus care con2ine nu)e cire )unci eectuate şicare )ai s(nt de eectuat. Pedic+iuriştii şi )anic+iuriştii

pun stăp(nire pe )(ini*e şi picioare*e *ui. ri4eru* (i tunde ara şi păru*. E* uti*i4ea4ă o *a)ă cu )u*te cururi şi cuun c(r*i5 )ai co)odă dec(t 'ec+iu* rici (ntreuin2at (ncă(n Vec+iu* I)periu rici care a'ea or)a unei dă*2i det()p*ărie. Brice*e erau aşe4ate (n cutii de pie*e pre'ă4utecu o

1 eSuier Les frises dobjets+G De e>e)p*u 'i4iru* Pta+8Mcse. ste*a $% din !;Qon pu*icată de

Varii*e 3clanges Loret, "ull+ I++)+0+, 193C K97.

1H3



toartă iar cutii*e (n scrinuri e*e5ante de aanos unde (ncăpeauşi c*eşte*e cu2itaşe*e şi oarece*e de pedic+iură şi de)anic+iură.1 O)u* nostru ieşea de aco*o curat şi erc+eş cu ara scurtată tăiată pătrat cu păru* ras sau )ăcar tuns. Inacest )o)ent inter'eneau ne5ustorii care aduceau paru)urişi u*eiuri (n 'ase de crista* de a*aastru de osidiană pecet*uite şi (n )ici săcu*e2e *e5ate cu un şnur pra 'erde

)a*ac+ită: şi pra ne5ru 5a*ena: cu care se conturau oc+ii.H

Oc+ii a*un5i2i erau pe p*acu* e5ipteanu*ui. De a*te* era un)i;*oc de a apăra oc+ii de*ica2i de ota*)ii*e produse de *u)inasoare*ui de pra de '(nt şi de insecte.

"u *ipseau nici produse*e de cos)etică. Pentru a co)ate (nti)pu* că*duri*or )ari )irosu* ur(t a* trupu*ui se ric2ionau)ai )u*te 4i*e *a r(nd cu un u*ei pe a4ă de tereentină 2sonteY,cu tă)(ie 2ntiY, care se a)esteca cu se)in2e neidentiicai*e şicu paru). A*te produse treuiau ap*icate *a (nc+eieturi.E>istau produse pentru (nru)use2are pentru recarea pie*ei pentru (ntărirea )uşc+i*or şi a*te*e ()potri'a pete*or şi acoşuri*or de pe a2ă. Pentru a (ntări )uşc+ii de e>e)p*u se(ntreuin2au prau* de a*aastru de natriu sau sare din nord

a)estecată cu )iere. A*te re2ete a'eau *a a4ă *apte de)ă5ări2ă. Păru* era oiectu* unor (n5ri;iri ne(ncetate. Treuia(n*ăturat păru* cărunt e'itată (n8

1 ,uibell" The tombs of Hesy, pi. 21. . 2 -euier" op. cit., Ancient egyptian Materials an !ap. /bers" 65" 1011" reţetele 45&46&6 66" %9" i+duătrii.e ed. II 6 %984" reţetele 464465 66" 15"reţetele 46&.

121



cărun2irea spr(ncene*or (n*ăturată c+e*ia or a;utat păru* săcrească. %e ştia că pentru această i5ienă specia*ă u*eiu* de ricinera )inunat. Dar se ştia de ase)enea cu) se (n*ătură păru* şi puu* de prisos @ e)ei*e )ai au *a dispo4i2ie şi o a*tă re2etă prin care ac sa cadă păru* unei ri'a*e. '

/n preparat cu deoseire sa'ant care se a*ă conse)nat *as(rşitu* unui tratat de c+irur5ie are un tit*u ca) a)i2ios 6

6entru a transforma un bă#tr>n >n t>năr+ In acest scop se iaunişte păstăi de p*ante *e5u)inoase +e*a araă:. &(nd s8auuscat se despică şi se separă de se)in2e. %e ace o pastă dinse)in2e şi se ăr()i2ea4ă păstăii*e. %e e'aporă apa. %e pisea4ă.Din prau* o2inut aste* se ace o pastă care se (ncă*4eşte 6 *asupraa2a ei se 'or 'edea apăr(nd pete )ici de u*ei. /*eiu*acesta adunat şi *i)pe4it se 'arsă (ntr8un 'as de piatră dee>e)p*u de osidiană. &u acest u*ei pre2ios se o2ine un ten)inunat. &+e*ia pistruii se)ne supărătoare a*e ă8tr(ne2ii şitoate roşe2i*e care ur(2esc epider)a 'or i aste* 'indecate. H

Produsu* a ost ap*icat cu succes de )i*ioane de ori. "8a'eadec(t nea;unsu* că se prepara 5reu că nu se o2inea dec(t (ncantitate )ică şi prin ur)are costa oarte scu)p.

Băra2ii săraci căutau un ărier insta*at (n aer *ier su

copaci. Aştept(ndu8şi r(ndu* *ecăreau sau

6ap+ $earst, 1C K?II re2ete*e 1KK?1KG 6 6ap+ !bers, GJ Kre2ete*e 7C 6 u7 3?1J re2ete*e 71K?7HC. 6ap+ !bers, J7 3. Pap. $earst, 1C 1. 1 re2ete*e 17?1G.

H !oret 6our transformer un vieillard en jeune &oZnme+ 3elanges 3aspero, I G3?G77.

125



tră5eau un pui de so)n ără să se (ntindă cu spate*e(ndoit cu capu* (ntre u)eri eu runtea pe 5enunc+i.&(teodată se aşe4au c(te doi pe un scăune*. &*ientu*căruia (i 'enea r(ndu* se aşe4a pe un scăune* cu trei

picioare şi8şi *ăsa capu* pe )(na ărieru*ui de su careieşea neted ca o piatră de pe p*a;ă.

Toa*eta unei doa)ne (nstărite ca şi cea a iotu*ui eierau un e'eni)ent i)portant. /n asore*ie ne dă oca4iasă asistă) *a toa*eta unei a'orite re5a*e. H Aceastădoa)nă ia *oc pe un oto*iu conortai* pre'ă4ut cuspătar şi cu ra2e. Ţine (n )ină o5*inda a*cătuită dintr8undisc de ar5int ş*euit şi aintr8un )(ner de aanos şi aur(nă2iş(nd (n )ic o co*oană papirior)ă. &oae4a cude5ete*e ei *un5i su2iri şi (nde)(natice ace un şir decodi2e cu toate că păru* a'oritei e ca) scurt. &u un acde i*deş prinde uc*a de păr pe care a *ăsat8odeoca)dată *a o parte. !ucru* acesta cere ti)p. &astăp(na să nu8şi piardă rădarea un ser'itor aduce ocupă. E* 'arsă (n ea con2inutu* unei stic*e. <(n nu)e*e *uia a* tău= (i 4ice e* (n ti)p ce stăp(na duce cupa *a 5ură.Mai )odestă so2ia *ui Anupu )ic proprietar 2ăran se

ocupă sin5ură de coaura ei (n 're)e ce so2u* şicu)natu* ei s(nt *a c()p. "u8i p*ace să ie deran;ată.Dacă s8ar (ntrerupe i s8ar strica coaura şi totu* ar treui*uat de *a (nceput. 3

1 4r+ )ii+, I KK.H 1airo, cat+ gen+, Bendite 0bjets de toilette[ Er)an8

$ane )egypten+++ pi. 17. De ase)eni 6 arina La pitturaegi/iana, 17.

3 6ap+ d0biney, H 9 3 H.

ZHJ



II. &ostu)u*

(n ti)p ce8şi ace toa*eta ăratu* e ()răcat (n 2inutăde di)inea2ă cu capu* 5o* cu şor2 scurt cu podoae

pu2ine sau de*oc. După ce8şi 'a ter)ina toa*eta 'a puteasă8şi păstre4e şor2u* de di)inea2ă c+iar dacă treuie să

p*ece unde'a. (şi 'a pune pe ra2 una sau )ai )u*te perec+i de ră2ări un ine* (n de5et şi8şi 'a at(rna *a 5(t un5ru)ă;er cu cinci sau şase r(nduri de per*e cu două(nc+i4ători i)i8t(nd un cap de şoi). Dacă adau5ă un

pandanti' de ;ad sau de corna*ină at(rnat de un *ăn2işor *un5 e5ipteanu* nostru e oarte pre4entai* şi poate să8şi'i4ite4e proprietă2i*e să8şi pri)ească oa)enii de aaceriori să intre (n 'reo institu2ie. E* putea de ase)enea să(n*ocuiască şor2u* cu o ustă uantă şi să se (nca*2e cusanda*e.

%anda*e*e erau cunoscute din ce*e )ai 'ec+i ti)puri şie5iptenii a'eau 5ri;ă să nu *e u4e4e ără rost. Bătr(nu*re5e "ar)er )er5ea cu picioare*e 5oa*e escortat de'a*e2ii *ui dintre care unu* (i ducea sanda*e*e. /ni *uă)ăsuri se'ere ca să8i ()piedice pe so*da2ii netrenici să(n+a2e sanda*e*e din )(ini*e trecători*or.H Din )(ini nudin picioare. &ăci dacă sătenii a'eau de ăcut un dru))ai *un5 (şi purtau perec+ea de sanda*e (n )(nă sau*e5ată *a capătu* unui ă2. %e (ncă*2au c(nd a;un5eau *adestina2ie. In "ou* I)periu şi )ai a*es su $a)es8si4isanda*e*e erau o*osite )ai des. %e ăceau san8

1 Da'ies ive t&eban tombs, K HJ. (&+ (+ %. V 9 1C @IV. 17. 3ern+ (yt+, 1H 1G @ IV 7 G 11 @ V 3C.

% .r*+, 1 1CH.

1H7



da*e ()p*etite din papirus din pie*e şi c+iar din aur. De *ata*pă pornea o curea care trecea printre de5etu* ce* )are şide5etu* a* doi*ea şi se unea *a spate cu a*te cure*e care se*e5au *a că*c(i. Dacă ta*pa era de aur şi cure*e*e erau tot deaur. In acest ca4 desi5ur că8i ăceau purtătoru*ui răni c*acă nucu)'a e* *e punea nu)ai *a 'reo oca4ie. * Papirusuri*e)edica*e ne inor)ea4ă că e5iptenii suereau deseori de

picioare. H

/nii purtau roc+ii sus2inute de rete*e roc+ii care cădeaudrept de *a piept p(nă *a că*c(ie şi ără podoae. 3 (n *ocu*acestei 2inute se'ere cei )ai )u*2i e5ipteni preerau roc+ia dein p*isată care *ăsa 5(tu* *ier )u*a torsu* şi se e'a4a (n ;os.M(nici*e destu* de scurte erau şi e*e e'a4ate. Pe deasupraacestei roc+ii se *e5a o centură ăcută dintr8o eşară p*isatădin aceeaşi stoă care (n a2ă or)a un triun5+i. Ţinuta de5a*ă era co)p*etată printr8o perucă )are şi ri4ată care(ncadra ine capu* şi printr8o )u*2i)e de i;uterii co*iere şi5ru)ă;ere pectora* cu *an2 du*u ră2ări *a (nc+eietura )(inii ră2ări pentru iceps sanda*e (n picioare. K

&ostu)u* unei doa)ne nu se deoseea prea )'.*t de ce* a*so2u*ui ei. E* era or)at dintr8o că)aşă oarte ină iar pe

deasupra dintr8o roc+ie a*ă p*isată şi transparentă ca şi cea a ăra2i*or. Aceasta

1 Două perec+i de sanda*e de aur au ost 5ăsite (n )or )Lntu* *ui Psusennes 6 Montet (anis, 1J.

H 6ap+ !bers, 73 K ssS. re2ete*e J1J J17 JHC @ G1 H ssS @JK7. JKG. 6ap+ $earst+ 1H G re2ete*e 173?HC.

3 Da'ies !l )marna, IV HJ @ 3edinet#$abu, 7 11H.K Da'ies @efer&otept 3J 37 K1 C. (&+ (+ S+, IV J. 3em+

(yt+, IV 1 @ V I 7 9 H.

12&

http://mv.lt/

http://mv.lt/



se prindea pe sinu* stin5 şi *ăsa descoperit cinu* drept sedesc+idea su centură şi coora p(nă ;os. M(neci*e ()podoitecu ran;uri *ăsau antera2e*e descoperite pentru a putea iad)irate )(ini*e *un5i şi ine şi (nc+eietura (ncărcată de ră2ări.Bră2ări*e acestea erau conec2ionate (n toate e*uri*e 6 i>e saucu două p*ăci de aur ci4e*ate reunite prin două articu*a2ii. (nde5ete ine*e de aur )asi' şira5uri de per*e *a 5(t ciucuri şi

pan5*ici de aur. Peruca ri4ată acoperea spate*e şi u)erii. In păr stră*ucea o diade)ă ru)oasă de turcoa4e de *apis8*a4u*i sau deaur. Păru* era *e5at *a spate cu două şnururi cu ciucuri. Peediiciu* co)p*icat a* coaurii stătea ca prin )inune (nec+i*iru un con. "u i se cunoaşte co)po4i2ia dar se ănuieştecă era o po)adă paru)ată. Băra2ii purtau oarte adeseori uncon ase)ănător. Q

&ostu)u* pe care *8a) descris e potri'it pentru cei caretrăiesc (n tr(ndă'ie. Mu*2i)ea ce*or de ;ps (nsă are o0)răcă)inte )u*t )ai practică. Ţăranii şi )eşteşu5arii se)u*2u)eau ca şi a*tădată cu un şor2 tăiat drept str(ns cu uncordon *at cit pa*)a ără roderii sau podoae ără ciucuriicare 5arnisesc sariu* asiatici*or. Oa)eni*or )odeşti *e p*ăceau podoae*e şi i;uterii*e tot aşa de )u*t ca şi ce*or o5a2i. (n*ipsa auru*ui eiQ se )u*2u)eau cu i;uterii de cera)ică şi de ron4. Mu4icante*e de proesie purtau ea şi doa)ne*e roc+ie*un5ă şi transparentă. Adeseori e*e nu8şi )ai puneau nici un'eş8

1 Da'ics @efer&olep, 1 3J 37 C H. 3em+ (yt, IV 1 6 V 1 79 H3.

9 ? Via2a de toate 4i*e*e (n E5ipt 1HG



)int ci nu)ai c(te'a i;uterii cordon co*ier ră2ări cercei.%er'itoare*e casei pe care nu8i totdeauna uşor să *e deoseeştide copii u)*a 5oa*Q )ai a*es c)d stăp(nii *or pri)esc)usairi şi8şi oeră cu (ndră4nea*ă ad)ira2iei acestora corpu*su2ire şi sprinten.

III -rana

E5iptenii care se ucurau de dărnicia pă)(ntu*ui *or şi)unceau din 5reu se te)eau de oa)ete. Ei 6ştiau că oinunda2ie ne(ndestu*ătoare sau prea puternică era ur)ată dereco*te s*ae. Datoria 5u'ernu*ui era de a ace apro'i4ionăriserioase după cu) Q(* sătuieşte şi Iosi pe araon interpret(nd'isu* cu 'aci*e şi ce* cu spice*e. Această datorie e*e)entară aost desi5ur ne5*i;ată (n anii care au precedat căderea$a)essi4i*or. O e)eie (ntreată despre pro'enien2a auru*ui5ăsit *a ea răspunde 6 <!8a) Fdo(ndit pentru or4 (n anu*+iene*or c(nd era oa)ete=. 1 Era pe 're)ea $ă4oiu*uinetrenici*or. Bandi2ii se '(rau peste tot prin te)p*e prin pa*ate pe )oşii ucideau urau dădeau oc. Ţăranii r) 'indeau

)erinde*e dec(t )ăsurate cu aur. Ase)enea aenorociri ăceau ca*u)ea să re5rete in'a4ia +ieso8şi*or. Dar (ntre aceste două perioade (n5ro4itoare 5enera2ii (ntre5i de e5ipteni trăiseră (n e*şu5. Q%ii 8%etu* şi )ai a*es su )arii $a)ses reco*ta usese

1 6ap+ "r+ 3us+, 1GCH I 7?G @ ct ^andier La ?cminedans l!gypte ancienne, &airo 1931.

13Z



e>traordinară. Pri'ind asore*ieuri*e te)p*e*or sau picturi*edin )or)inte*e particu*are 'ede) peste tot (n5ră)ăditeorande sau oa)eni care aduc )erinde ori )ină ani)a*e. (n)are*e papirus -arris care ne dă a)ănunte despre dărnicia *ui$a)ses a* I-8*ea a2ă de 4ei s(nt adesea )en2ionate produse*ea*i)entare ca şi )eta*e*e pre2ioase 'eş)inte*e şi paru)uri*e.

Toate acestea do'edesc că e5ipteni*or *e p*ăcea să )ăn(nce ine nu nu)ai acasă *a ei dar şi (n că*ătorie. %inu+it 5ăseşte (n2ara Iaa (n %iria s)oc+ine şi stru5uri )ai )u*t 'in dec(t apă)iere şi untde*e)n tot e*u* de ructe or4 şi 5r(u nenu)ăratetur)e adică aproape toate produse*e unei proprietă2i o5ate dinE5ipt. <ăcea) pră;ituri ca de oicei aducea) 'in pentru )asade toate 4i*e*e păsări ripte şi ani)a*e să*atice prinse (ncapcana anu)e pentru )ine ără să )ai 'oresc de ceea ce prindeau copiii )ei.= Q "ici (n E5ipt nu s8ar i si)2it )ai ine.Pe de a*tă parte nici naura5iatu* (n insu*a *ui din Marea$oşie n8a dus8o rău. <#ăsea) aco*o s)oc+ine şi stru5uri tote*u* de *e5u)e pra4 )inunat castra'e2i şi pepeni 'er4i pepeni 5a*eni peşti şi păsări să*atice. De toate se 5ăseau.= H

%ă ne (ntoarce) acu) (n E5ipt şi să ace) in'entaru*

resurse*or a*i)entare.%ă (ncepe) cu carnea. E5iptenii au ost totdeauna )ari

consu)atori de carne. %cene*e de )ăce*ărie şi procesiuni*e deani)a*e destinate consu)a2iei aco8

1 Sinu&it ", GJ?GG.H @aufrage, K7?H.

!)* 13



peră (n. )are parte pere2ii )or)inte*or. Bou* era i ce* )ai)are urni4or de carne. %u nu)e*e de @ ina era cunoscut

ou* arican ani)a* cu trupu* )are 6 cu coarne )ăre2e cuu)*etu* sprinten. Mu*2u)ită U unei (n5ri;iri deoseite e* creştea

enor) iar c(nd 6 aproape nu )ai putea )er5e socoteau că'enise 're)ea să81 ;ertească după cu) se poate 'edea (n

procesiuni*e de ia Ados şi de *a Medinet8-au.

'

După ce8i petrece o r(n5+ie prin nas prin4(ndu8i şi u4a inerioară pă4itoru* (* )(nă cu uşurin2ă. Ani)a*e*e a*ese pentru ;ertă s(nt

()podoite cu pene de stru2 care se i>ea4ă (ntre coarne şi cu andero*e du*e. !a intrarea te)p*u*ui corte5iu* este pri)it de

un preot care (ntinde )(na (n care 2ine că2uia cu tă8)(ie aprinsă.%cena e e>p*icată prin aceste cu'inte 6 <&onsacra) ou* cu 5ura

curată aatoru*ui curat din te)p*u* *ui $a)ses8Mia)un carese uneşte cu Ta8ur=. &ontro*orii nu 'or să pri)ească dec(tani)a*e sănătoase şi e*e 'or i e>a)inate din nou după tăiereBoii )u*t )ai )ici şi (n 5enere ără coarne sau cu coarne

scurte erau nu)i2i undju, iar oii cu coarne )ari (na*2i dar )ai ioroşi dec(t iua şi care nu se *ăsau (ndopa2i se nu)eaunega+ "iciodată nu s(nt (nă2işa2i dec(t s*ai. /ne*e e>presii

care deinesc cate5orii de ani)a*e de )ăce*ărie s(nt 5reu deinterpretat ca oi de *a 5ura tur)ei oi de Site Site este o)ică unitate de 5reutate:. Bou* nu)it &erysa este presupunce* )ai ru)os din 5ra;d.

' 4r+ )ii+, II 1G?1GG. 3edinet#$abu, 173.

«32



&(teodată s(nt )en2iona2i oi de )uncă din %iria şi oi dinre5iunea uc+. Q

%u Vec+iu* I)periu ani)a*e*e )ărunte din pustiu aduceauo contriu2ie i)portantă *a +rana oa)eni*oi8. E5iptenii seduceau (n pustiu să '(ne4e or>u* 5a4e*a şi anti*ope*e şi erauerici2i c(nd *e prindeau 'ii şi (ncercau să *e do)esticească (n parcuri*e *or. &reşterea acestor ani)a*e a pierdut )u*t din

i)portan2ă (n 're)ea $a)essi4i*or. $a)ses a* III8*ea tri)itea'(nători (n deşert ca să8i aducă or>i. (n ti)pu* do)niei sa*e e*a oerit te)p*u*ui *ui A)on K de or>i o anti*opă8'acă G1 de5a4e*e (ntr8o *istă co)p*i)entară pe *in5ă HCJHC de oi se5ăsesc 3J7 de or>i )u*oni şi 5a4e*e. 8 (n procesiunea de *aAdos se re)arcă un ru)os or> cu coarne drepte din5ra;du* *ui $a)ses nu)it (n )od ciudat ou8or>. (n scene*ede sacriiciu ou* este (n*ocuit din c(nd (n c(nd cu un or>. Dar nu *8a) 5ăsit niciodată (n scene*e de )ăce*ărie sau cind e(nă2işat un pra4nic. De unde se poate tra5e conc*u4ia căan+ua*e*e din pustiu nu contau (n a*i)enta2ie dar se credea eă4ei*or *e ace p*ăcere să *i se sacriice un or> sau o 5a4e*ă (na)intirea 're)uri*or c(nd e5iptenii trăiau din '(nLtoare )ai)u*t dec(t din creşterea 'ite*or.

&ind ou* era dus *a aator sarcina păstori*or era (nc+eiată.(ncepea cea a )ăce*ari*or.Q Aceştia (n nu)ăr de patru saucinci atacă +otăr(2i ani)a*u*

1 6ap+ $arris, l 13 7?% @ %P a, 3?11 @ 3 b, G?1K @ 31 a, 13.H 6ap+ $arris, I, HC a 13?1 .@ 71 b, 9881C.3 Montet Vie privee, cap. V ]i pentru "ouU I)periu 4r+

)tl, 13G 3edinet#$abu, 173.

133



şi8i 'in de +ac printr8o )etodă care nu s8a sc+i)at din're)uri*e 'ec+i. !a (nceput i se *ea5ă ou*ui picioru* stin5 cuun *a2 şi capătu* ce*ă*a*t a* r(n85+iei se aruncă pe spate. /n o)apucă de e* şi81 si*eşte să8şi ridice picioru* *e5at. Ani)a*u* sea*ă acu) (ntr8o po4i2ie nestai*ă. O )u*2i)e de oa)eni sea5a2ă de e*. &e* )ai (ndră4ne2 (i sare pe 5ru)a4 (* apucă decoarne şi8i tra5e capu* (ndărăt. A*tu* se a5a2ă de coadă. &e* dinur)ă (ncearcă să8i ridice un picior dindărăt. (ndată ce ani)a*u*e tr(ntit i se *ea5ă picioare*e dinapoi de picioru* din a2ă prins(n *a2. Acesta nu8i putea i de nici un o*os ani)a*u*ui (n'inscare (ncerca să (nt(r4ie )o)entu* uciderii (nuriindu8se. /n'*ă;5an 4dra'ăn (* apucă de cap i81 tra5e spre spate şi81 2inene)işcat cu coarne*e *ipite de pă)(nt cu otu* (n sus.Măce*arii n8au a*t instru)ent dec(t un cu2it cu )iner so*id cu'(ru* rotun;it ca să nu perore4e pie*ea ce'a )ai *un5 ca )(naşi piatra de ascu2it *e5ată de co*2u* şor2u*ui. Maestru* )ăce*ar s(n5erea4ă 'icti)a. %(n5e*e e str(ns (ntr8un 'as. Dacă scena are*oc (n aatoru* unui te)p*u un preot se apropie şi 'arsă pe rană*ic+idu* a*at (ntr8un iric. %e poate ca preotu* să ie (n ace8*a2iti)p un unc2ionar (n ser'iciu* sănătă2ii pu*ice. Măce*aru* (i pune su nas )(na stropită de s(n5e 4ic(nd 6 <Ve4i acest s(n5e N

? E purQ răspunde unc2ionaru* care s8a ap*ecat ea să8şi dea)ai ine sea)a.

Din această c*ipă tăierea (n ucă2i se ace cu o rapiditatee>traordinară. Picioru* drept care usese *ăsat *ier (n ti)p ce'icti)a era do+or(tă 'a i cea dint(i ucată desăcută. Aiutoru*de )ăce*ar (*

+



2ine 'ertica* (* tra5e spre e* (* ()pin5e *a ne'oie ca să uşure4e)unca )ăce*aru*ui care taie tendoane*e şi introduce cu2itu* (n(nc+eieturi. Picioru* tăiat e *ăsat pe sea)a +a)a*i*or (n 're)ece se separă capu* de trunc+i se despică trupu* căruia i sescoate ini)a şi se ;upoaie pie*ea. &e*e trei picioare s(nt de48*e5ate şi tăiate ia r(ndu* *or. Picioare*e dindărăt or)ea4ă trei ucă2i coapsa sut, pu*pa iua şi picioru* inset+ %e scot apoir(nd pe r(nd *aturi*e desăc(ndu8se (n )ai )u*te păr2i i*eu*)are care este carnea cea )ai a*easă şi i*eu* )ic. Dintre)ăruntaie sp*ina şi icatu* erau oarte apreciate. In ce pri'eşteintestinu* )ăce*aru* are pruden2a de a81 ridica (ncet ca să815o*ească. Munca (naintea4ă (n )i;*ocu* e>c*a)a2ii*or a* porunci*or 6 &răeşte8te a)ice U Mai repede pe cinstea )ea UTer)ină cu picioru* ace*a U Ter)ină odată cu ini)a U= &(nd se*ucrea4ă (ntr8un te)p*u sosirea )aestru*ui de cere)oniiuneori c+iar nu)ai pronun2area nu)e*ui său ac să sporească4e*u* 6 <%us 5răeşte8te ăiete scoate şiru* de coaste (nainte ca)aestru* de cere)onii să 'ină să *ucre4e pe )asă U Iată i*eu* UDu81 pe )ăsu2ă U= &e* certat răspunde ără să arate 'reo 5raă 6<ac cu) 'rei U ac ce82i p*ace U @Q &(teodată )ăce*aru* 'oreştesin5ur pentru că a;utoru* 18a părăsit 6 <Mi8e 5reu să ac sin5ur

toate astea U=&ocoşu* şi 5ăina nu erau cunoscute (ncă dar creşterea şi

consu)area păsări*or se ăceau pe scară (ntinsă. In )are*e papirus -arris e*e se nu)ără cu sute*e de )ii. Intr8o dona2ie (ncare se nu)ără 3CH9 de patrupede se (nre5istrea4ă 1HJHC de păsări. i5urea4ă 7G1C poru)ei HCHC de păsări ac'a8

13



tice prinse de 'ii (n )*aştini JGHC de 5(şte ro, '8B= de5(şte terp+ &*ocitoare*e s(nt (n nu)ăr de KCJC cocori 1JCiar prepe*i2e*e part se ridică *a cira enor)ă de H17CC.Totuşi această *istă e destu* de re8str(nsă dacă oco)pară) cu ceea ce se poate 5ăsi cer8cet(nd (n)or)inte*e din Vec+iu* I)periu şi din I)periu* de Mi;*ocscene*e de 'Lnătoare şi de creştere a păsări*or. %e

distin5eau trei specii de prepe*i2e 6 djat, iu şi ga+ *a carese adău5a ce*e nu)ite ndj+ #(ş8te*e ra2e*e poru)eii şi*işi2e*e se ()păr2eau (n 'reo cincispre4ece specii careără (ndoia*ă că nu dispăruseră pe 're)ea *ui $a)ses dar crescătorii a;unseseră să pună )ai )u*t pre2 pe un )icnu)ăr dintre ce*e pe care *e credeau )ai o*ositoare. Peste*a *ui P*an+i se citeşte că etiopianu* după ce a cuceritE5iptu* n8a consi)2it să pri)ească *a )asa *ui pe prin2iidin %ud şi din De*tă care erau desr(8na2i şi )(ncători de

peşte ceea ce constituia pentru pa*atu* re5a* o ne*e5iuiree>cept(ndu81 pe "e)arot care nu )(nca peşte poate

pentru că *ocuia (ntr8un oraş de teo*o5i *a &+)unu. H "ici(n "ou* I)periu nici (n 're)uri*e 'ec+i *ista de )(ncarea )ortu*ui nu cuprindea peşte. In une*e no)e (n une*e

oraşe şi (n anu)ite epoci era inter4is să se consu)e anu8)ite e*uri de peşti. Toate acestea arată că dacă Pian+inu 5*u)ea (n *e5ătură cu ceea ce era sau nu era curat)a;oritatea popu*a2iei c+iar şi cei din te)p*e nu8şiăceau nici o pro*e)ă din a se +răni cu peşte e'it(ndcred specii*e )ai pu2in 5ustoase cu) era peşte*e bu,<sc(rosu*= şi peşte*e c&ep <ne8

Q 3eă>net#$abu, 1KG. 1JC 1H. 6ap+ $arris, I. HC b, 8KU b+ FVr*O III K Pian+i 1C?13:.

13J



curatu*=. !ocuitorii De*tei şi ri'eranii *acu*ui aurrt `erau pescari de proesie. /n 5rup de 5ranit desco

perit de Mariette *a Tanis repre4intă doi ăra2i puternici cu ară şi p*ete care )er5 in pas purt(ndo )asă de pe care at(rnă )inuna2i c+ea*i. Papirusu*-arris (nre5istrea4ă cantită2i considerai*e de peşte

printre distriuiri*e de )erinde ăcute (n te)p*e*edin Tea On şi Me)is 6 KK1CCC de peşti (ntre5i )aia*es c+ea*i peşti de )ări)e )i;*ocie a*2ii )ari şiunii c+iar at(t de )ari (nc(t era ne'oie de doi oa)enica să8i ducă. Trec(ndu8*e o pră;ină prin ran+ii (i

pun pe u)eri şi p*eacă cu pasu* sprinten (n 're)ece peştii )ătură pă)(ntu* cu coada. Puteau să se +rănească cu ei a)i*ii (ntre5i. !e5u)e*e s(nt cuprinse (n ca*endaru* de *a Medi8Qnet8-au su denu)irea 5enera*ă de renput, <pro8 .duse anua*eQ8. E*e s(nt e>puse pe )ese sau str(nse (n i)ănunc+iuri. %e )e2ionea4ă ceapa şi pra4u* careerau cunoscute din ce*e )ai 'ec+i ti)puri. /n ne5ustor din Vec+iu* I)periu spune c*ientu*ui său carese pre4intă cu o p(ine (n ra2e 6 Aşea4ă8te şi a)

să82i dau nişte ceapă ru)oasă 2&edjuYN+ Pra4u* 2iaqetYe )en2ionat (n papirusu* )edica* Eers (n Istoria lui &uju Ji a magicienilor, şi naura5iatu* (* reco*tea4ă (n insu*a sa unde s(nt de toate. /sturoiu* eraoarte apreciat. -erodot pretinde că )uncitorii care*ucrau *a pira)ida *ui &+eops )(ncau ridic+i ceapăşi usturoi de 1JCC de ta*an2i de ar5int. Poate să ieade'ărat cu toate că această inor)a2ie n8a ost să

pată pe )onu)ent cu) a cre4ut -erodot. Oricu)

1 Pap. $arris+ I. HC t] 1H?H1 a I @ J c 7?G.



r

ar i au ost 5ăsite (n )or)inte*e teane pac+ete cuusturoi. "u)e*e +iero5*iic a* usturoiu*ui *&i/an, a ostrecunoscut de V. !oret (n )are*e papirus $arris şi (n'ersiunea coptă a "ibliei+Z $a)ses a* III8*ea a pus să sedistriuie (n te)p*e cantită2i )ari. (n dru) spre Ţaraă5ăduin2ei e'reii re5retau castra'e2ii pepenii 'er4i

pra4u* ceapa şi usturoiu* pe care *e a'eau din e*şu5 (nE5ipt.H Pepenii 'er4i castra'e2ii ca şi pepenii 5a*eniapar )ereu pe )ese*e cu orande a*ături de )ănunc+iuride papirus pe care unii *e8au *uat drept *e5ături desparan5+e*. Autorii c*asici au pretins că re*i5ia *einter4icea să )ăn(nce o şi năut ca să (n'e2e pe oa)enisă renun2e *a une*e unătă2i după cu) presupune Diodor.3 Preo2ii din On şi din Me)is (ntreuin2au ou* sudo)nia *ui $a)ses a* III8*ea.K Este ade'ărat că năutu*sea)ănă ui)itor cu un cap de şoi) şi )ai a*es cu capu*de şoi) care se a*a deasupra ce*ui de a* trei*ea 'asunerar nu)it ebe&senuf+ Acesta nu era un )oti' ca sănu81 )ăn(nce dec(t poate (n anu)ite *ocuri şi (n anu)ite4i*e. %a*ata era cu*ti'ată (n 5rădini pe *in5ă casă şi era

oarte ine udată. Era p*anta 4eu*ui Min a cărui statuie se(nă*2a adeseori (n a2a unui strat cu sa*ată. Autoru* certeidintre -or şi %et+ po'esteşte că Isis duc(ndu8se (n5rădina *ui %et+ (* (ntreă pe 5rădinar cu ce e* de *e5u)ese +rănise %et+. <E* n8a )(ncat nici o *e5u)ă

1 V. !oret Lail c&e/ Ies anciens egyptiens, Sp&inx, 19C13?1K7.

H @ombres, I .3 -erodot M 3G @ Diodor 1 H 33.KV. !oret La flore p&araonique, nr. 1H 1HG?1H9 17.

133



(n pre4enta )ea răspunse ser'itoru* (n aară de sa*ată.= A doua4i %et+ 'ine din nou in 5rădină după oiceiu* *ui de iecare 4işi )ănincă iar sa*ată. %et+ trecea drept desr(nat dar Min (*(ntrecea. %e oser'ase că sa*ata (i ăcea pe ăra2i să se(ndră5ostească şi pe e)ei ecunde aşa că era consu)ată (n)are cantitate. Pe )ese*e de orandă se 'ăd adesea sa*ateru)oase şi 'er4i. ără (ndoia*ă că se )(ncau crude cu)

oişnuiesc araii astă4i cu untde*e)n şi sare. QVec+ii e5ipteni )ai pu2in a'ori4a2i dec(t cei de a4i nu

cunoşteau nici portoca*e*e nici *ă)(i*e nici anane*e. Pere*e piersici*e )i5da*e*e cireşe*e nu şi8au ăcut apari2ia pe )esedec(t (n epoca ro)ană. Totuşi in toute 're)uri*e ei au putut săse sature de stru5uri (n ti)pu* 'erii de cur)a*e de s)oc+inede sico)or )ai )ici şi )ai pu2in une dec(t ce*e din a*te*ocuri. &ur)a*e*e nu s(nt prea une (n E5ipt (n aară dere5iunea Te+aidei. &e*e din pa*)ieru* arican co)estii*eser'esc )ai cur(nd drept )edica)ente. "uca de cocos era pentru cei pri'i*e5ia2i o curio4itate oarte apreciată. $odia)ăs*inu* şi )ăru* introduse pe 're)ea +iesoşi*or n8au (ncetata i cu*ti'ate şi a da ructe une. /ntde*e)nu* de )ăs*ineser'ea *a *u)inat ceea ce nu (nsea)nă că nu era (ntreuin2at şi

(n ucătărie6 (nainte de a cunoaşte )ăs*inu* e5iptenii cu*ti'aua*2i arori care produceau u*ei dintre care ce* )ai (nse)nat eramoringa < ba*iil, mimusopul+ bnianitid, jiijubierul, pot i şi eiadău5a2i pe *ista po)i*or ructieri. "u treuie să

1 6ap+ 1&esSer "ealtij+ I+ II 1C?1H @ W.. -ei)er. :ie 1,ar#tenpjlan/en ivi alten )eyypten+ 1?J.

iau



uită) că )u*te nu)e de arori şi )u*te nu)iri de p*antenu s(nt indentiicate şi nu pute) co)p*eta *ista ructe*or şi*e5u)e*or. %ărăci)ea se )u*2u)ea adeseori să )estece)ădu'a tu*pine*or de papirus cu) se ace astă4i cutu*pina trestiei de 4a+ăr şi ri84o)ii unor p*ante ac'aticedin care s8au 5ăsit (n . )or)inte cupe p*ine. F

!apte*e era o ade'ărată de*icatesă. Era str(ns (n 'ase deor)ă o'oida*ă astupate cu un s)oc de iară ca să81apere de insecte dar ne(nc+i4(ndu8se tota* 5ura 'asu*ui./ne*e cu'inte indică produse *actate s)(nt(nă unt

r(n4ă dar traducerea nu8i si5ură. %area se pune (n une*e*eacuri şi (n une*e )(n8căruri de re5i). "u8i deci un)oti' să crede) că sarea nu era uti*i4ată pe seară *ar5ă.&a să dea 5ust du*ce ăuturi*or şi a*i)ente*or e5ipteniio*oseau )ierea şi oae*e de roşco'ă. / %e)nu* nodjein,care (nsea)nă du*ce du*cea2ă este repre4entat printr8o

păstaie a acestui arore. E5iptenii se duceau să caute)ierea şi ceara a*ine*or să*atice oarte departe (n

pustiu. Era o (nde*etnicire specia*ă. %tr(n5ătorii de )ierese (nto'ărăşeau cu cu*e5ătorii de răşină de tereint din

oa4e. $e5e*e a'ea 5ri;ă să8i apere ()potri'a pri)e;dii*or *a care se e>puneau a'entur(n8du8se departe de 'a*ea "i*u*ui poruncind arcaşi*or să8i (nso2ească. %e creşteau(nsă a*ine şi (n 5rădini. /*cioare*e de *ut ser'eau dreptstupi. &rescătorUQ:

N Diodor I 3K.H V. !oret La flore p&araonique, nr. 1KJ. Vi4iru* $e+8)are str(n5e

oae*e de roşco' si )ierea /r. IV 1CKC? 1CK1:. 3edinet#$abu,1KJ *b HG1.Q 6ap+ $arri+T ' #U\ KJ KG

1KP 3]



u)*a ără rică prin )i;*ocu* a*ine*or. E* *e (ndepărtacu )(na ca să str(n5ă a5urii. Mierea era păstrată (n 'ase)ari de piatră si5i*ate.Q

I$. ucătăria

/ti*a;u* ucătăriei e destu* de rudi)entar. E* cuprindede oicei cuptoare )oi*e de *ut de or)ă ci*indrică(na*te de aproape un )etru pre'ă4ute ;os cu o uşi2ă ca săintre aeru* şi să se scoată cenuşa. In interior un 5rătar saunişte are sus2ineau co)ustii*u*. E>ista ine(n2e*es şio 5aură pentru u) dar desenatorii n8au repre4entatniciodată un cuptor cu +orn. Deasupra cuptoru*ui se

punea o oa*ă cu două toarte )ai )u*t sau )ai pu2inad(ncă a* cărei dia)etru depăşea pu2in cuptoru*. !ane'oie ucătarii se puteau *ipsi de cuptor. Ei aşe4au oa*a

pe trei pietre şi puneau dedesut c(te'a *e)ne şi căruni.E>istau de ase)enea şi *ă)pi de 5ătit din )eta* a'(ndor)a unei *ă4i ără und nu prea (na*tă. Pe )asa 5ăurităera răsp(ndit co)ustii*u*. A) 5ăsit (n )or)(ntu* *uiPsusennes o )ică *a)pă de 5ătit da8t(nd din 're)ea *ui$a)ses a* II8*ea care se)ăna cu cea descrisă. Tira;u* eradesi5ur deectuos. %upra'e5+ind iertura ucătaru*treuia să )ane're4e (n8tr8una oa*e*e. H

&ărunii de pă)(nt nu e>istau nici (n E5ipt nici (n2ări*e 'ecine. Bucătarii ca şi to2i )eşteşu5arii care a'eaune'oie de un cuptor adică o*arii cera8

1 %teindor şi Yo*. :ie (&ebanisc&e -răberCelt, !eip4i5.193H 1G.

H Da'ies en#)mim, G?9 @ 4r+ )ii+, I. H. 3H?J. 33J.

141



)iştii cei care *ucrau ron4u* n8a'eau *a dispo4i2ie dec(t)an5a* ;ăratic sau *e)ne. Man5a*u* ăjbet, este )en2ionat (ncontracte*e de *a %iut ca un artico* de pre2. &antită2i*e de)an5a* (nre5istrate (n ca*endaru* de *a Medinet8-au şi (n papirusu* -arris s(nt dintre ce*e )ai )odeste. %e *i'ra (n sacisau (n coşuri.

Pentru a ace ocu* e5iptenii a'eau ceea ce nu)eau ei *e)ne

de oc. i acestea erau destu* de rare. /n te)p*u aşa dei)portant ca ce* de *a arna nu dispunea dec(t de şai4eci de ucă2i pe *ună adică de două pe 4i. !e)nu* era cunoscut dince*e )ai 'ec+i ti)puri deoarece un se)n +iero5*iic apar82in(nd ce*ui )ai 'ec+i repertoriu ne reda o i)a5ine a *ui.Oiectu* se co)punea din două păr2i o ti;ă ascu2ită *a '(r )ai5roasă *a a4ă şi un e* de cupă. Acestea 'eneau din 2ări*esudu*ui. In insu*a sa din Marea $oşie naura5iatu* din po'este5ăseşte unu* *a (nde)(nă şi aprinde ocu* după care pre5ăteşteo orandă pentru 4ei şi o )(ncare pentru e*. (n 5ospodării*ee5iptene care nu a'eau parte de distriu2ii*e oicia*e oa)eniiaprindeau ocu* destu* de 5reu. "u a'eau a*tce'a de ăcut dec(tsă roa5e pe un 'ecin ine'oitor şi pre'ă4ător să *e dea c(2i'acăruni aprinşi.

In aară de cuptor *a)pă de 5ătit pro'i4ie de co)ustii* şi*e)ne de oc ustensi*e*e de ucătărie )ai cuprindeau oa*e*i5+enaşe căni şi u*cioare de *ut ără să )ai 'ori) deu*cioare*e a*oturi*e sacii coşuri*e şi panere*e care ser'eau *atransportarea pro'i4ii*or )ese cu trei sau patru picioare pentrua toca sau a tăia carnea ori peşte*e sau pentru a cu8

1KH



răii *e5u)e*e )ese ;oase pentru a putea *ucra st(nd pe 'ine.5rin4i de care se a5ă2au carnea şi păsări*e.

%e cunosc (n *i)a e5ipteană două 'ere care se reeră *a prepararea a*i)ente*or 6 psy şi ac&cr+ &e* din2ii se ap*ică at(t*apte*ui c(* şi cărnii. %e pare deci că a) putea să81 traduce) prin a iereQ8. In une*e ca4uri se punea pe 'atră o oa*ă adincă.Bucă2i*e de carne depăşeau )ar5ini*e ceea ce ne ace să

presupune) că p*uteau (ntr8o 4ea)ă dar nu şti) dacă aceacarne iartă era ser'ită aşa cu) era. sau tocată şi a)estecată cu*e5u)e şi condi)ente su or)ă de c+ite*e sau p*ăcinte.E5iptenii n8au *ăsat căr2i de ucate dar ne pute) ace o ideedespre in5enio4itatea *or (n această pri'in2ă din papirusuri*e)edica*e (n care au ost conse)nate re2ete (npotri'a o*i*or intestina*e. Ei ştiau că untu* sau sin(ut(na 2smyY, 5răsi)ea de5(scă 5răsi)ea de 'i2e* s(nt oarte une pentru pre5ătirea ucate*or. (n ucătăria *ui $e+)are oa*a care s8a pus pecuptor e prea pu2in (na*tă pentru supă. In c*ipa c(nd ucătaru* pune 5răsi)ea după cu) spune *e5enda un a;utor )estecă (noa*ă cu o unea*tă cu )iner *un5 care nu şti) dacă se ter)inăcu o urcu*i2ă sau cu o *in5ură. Deci proai* că nu era 'ora desupă. ci de 'reo )(ncare cu sos.Q

&u'(ntu* ac&er se (ntreuin2a pentru ripturi *a 5rătar. De preerin2ă păsări*e erau ripte *a 5rătar. După ce ucătaru* ;u)u*ea şi cură2a o 5(scă sau o ra2ă. (i tăia capu* '(ru* aripi*or şi *ae*e o punea (n ri5are şi o 2inea (ntinsă deasupra uneisoi*e.

1 6ap+ $arris, J 1K. 1C 1H 1Qi 13 HC. HC. 6ap+ $earst, %+ 1H 3 1H 3K.

113



"u nu)ai păsări*e erau pre5ătite aste* ci şi carnea care senu)eşte ac&er, <riptă *a ri5areQK. Muşc+iu* care (nsea)nă<carne a*easă= <pu*pa &ă, in 5enere <carne= erau dease)enea după toate proai*ită2i*e ripte *a ri5are.

Iată ce a oser'at -erodot (n *e5ătură cu peştii şi păsări*e.<Ei )ăn(ncă anu)i2i peşti usca2i *a soare şi neier2i a*2ii 2inu2i(n sara)ură. Dintre păsări )ăn(ncă crude prepe*i2e*e ra2e*e şi păsăre*e*e pe care (nt(i *e sărea4ă. Peştii şi ce*e*a*te păsări se)ăn(ncă ierte.= Q De a*te* docu)ente*e i5urate şi te>te*econir)ă această oser'a2ie. &+ea*ii şi a*2i peşti aduşi (n paporni2e s(nt 'ărsa2i pe ;os. /n o) aşe4at pe un scăune* ia uncu2it şi8i taie ca săfi pună *a uscat. %tăpinu* şi so2ia *ui seinteresea4ă de această opera2ie şi nici )ăcar nu8şi eresc nasu*.Icre*e de c+ea* s(nt puse de o parte pentru a i pre5ătite şiconser'ate.% Mari cantită2i de peşti spinteca2i erau e>pediate (nte)p*e odată cu peşti (ntre5i proaspe2i. Te)p*e*e pri)eau dease)enea 'ase p*ine cu peşti. &(teodată erau spintecate şi pă8sări de a*tă *(n5ă *ocu* unde se puneau peştii *a uscat e'identca să ie şi e*e sărate şi uscate. Păsări*e de a*tă care setri)iteau te)p*e*or erau c(nd 'ii c(nd cură2ate spre a i)(ncate repede c(nd (n s(rşit spintecate şi uscate spre a se

putea păstra c(t'a ti)p.3

1 -erodot II 77.H 4r+ )tl+, I GK @ 3em+ (yt+, I HH 11. "ull+ Inst+ d!gMjpte,

I H1.B 6ap+ $arris, I 1J HC 33 o J c< 3em+ (ril+ 1 HJ @

4r+ )tl, I 1J HH.

1«



V. Brutăria

(n pancarte*e Vec+iu*ui I)periu se pot nu)ăra cincispre4ececu'inte care (nsea)nă p(ine sau pră;ituri. A*te*e pot i diuiteici şi co*o prin dierite te>te. Este i)posii* să descrie) aceste piini sau pră;ituri care se deoseeau prin ca*itatea ăinii prinor)ă 5radu* de coacere prin produse*e care se a)estecau (ne*e ca )iere *apte ructe ouă 5răsi)e sau unt. ăina pro'enea din trei e*uri de cerea*e 6 or4 iot, 5r(u boMi şi un a*te* de 5r(u sui6 Oa)enii o5a2i (şi a'eau pro'i4ii*e de 5r(nea*ături de casă sau (n +a)are*e de pe acoperiş. %e putea)ăcina şi ace p(inca *a do)ici*iu. Ace*aşi *ucru se ăcea şi (nte)p*e dar pute) presupune că e>istau )orari şi rutari *iericare trăiau pe socotea*a *or şi care )unceau pentru o c*iente*ăsăracă. Boae*e cură2ate de i)purită2i erau *ăsate pe sea)aunei ec+ipe care cuprinde )ai )u*t e)ei dec(t ăra2i. F &eadin2ii )uncă era ăcută de ăra2i. %e punea o cantitate )ică de oae (ntr8o piuă de piatră. Doi sau trei '*ă;5ani *e pisau (ncaden2ă cu nişte )ăciuci 5re*e *un5i de doi co2i. e)ei*ecerneau aceste oae 4droite puneau *a o parte tăr(2e*edestinate ani)a*e*or şi restu* (* dădeau *a )ăcinat. Piatra de)oară conică nu se (ntreuin2a pe atunci. /ti*a;u* se co)puneadintr8un ;5+ea cu două co)parti)ente şi dintr8o piatră )arc.Boae*e erau puse (n despăr82itura de sus. Morar i2a (ndoităde spate p*i)a

Q 4r+ )tl+, ', 13C 33@ Montei Vie privee, H33 H3J @ Da8'ies ivet&eban tombs, 3G.

113

IJ



piatra peste oae şi ăina cădea (n co)parti)entu* de ;os. %ecernea şi opera2ia era re*uată p(nă ce ăina căpăta ine2ea dorită(n ti)p ce *ucrătorii c(n8tau 6 <To2i 4eii acestei 2ări să deastăp(nu*ui nostru putere şi sănătate (= "u se pre5ătea dec(tcantitatea de ăină necesară pentru p(inea 4i*ei. (n ade'ăr pe picturi se 'ede cu) rutarii *ucrea4ă a*ături de )orari şiadeseori (n )i;*ocu* *or. ără 4ăa'ă o e)eie aşa4ă deasupraunei 'etre nişte or)e conice. (n aşa e* (nc(t interioru* să iears de *acără. Ea (ntre2ine ocu* cu a;utoru* unor oaie şi8şiapără oc+ii cu )(na *ieră. &(nd or)e*e au atins te)peratura potri'ită puse pe o sc(ndură cu 5ăuri rotunde şi s(nt u)p*ute cua*uatu* care8a ost ră)(ntat şi a)estecat cu dro;die. &(nd p(ini*e s(nt coapte sQnt scoase din or)e. %(nt nu)ărate căci (nE5ipt totu* se nu)ără şi coşuri*e p*ine se duc erici2i*or care 'or )(nca p(ine.

Acest e* de a ace p(ine era practicat (ncă din 're)eaVec+iu*ui I)periu. %e ăcea 5reu şi cerea un persona* nu)eroscare treuia ine +rănit dacă nu era p*ătit. O pictură ne aratăun copi* care 'ine cu o străc+inu2ă (n )(nă (n c*ipa c(nd )a)a*ui e 5ata să (ntindă a*uatu* cu a)(ndouă )(ini*e. E* o roa5ă să8

i dea o p*ăcintă căci (i e oa)e.Ea (i 4ice +ipopota) şi81 ocărăşte că )ăn(ncă )ai )u*t dec(tun sc*a' de8a* re5e*ui. >

(n "ou* I)periu se proceda (n ace*aşi e* dar acu) e>istaucuptoare (n care se puteau coace )ai )u*te

1 Th. T."., II" 11.

146



p(ini deodată.' Dea*te* e5iptenii au ştiut totdeauna să coacă p*ăcintu2e (n nisipu* ierinte aşa cu) ac şi acu) eduinii.

$I. ăuturile

Berea era ăutura na2iona*ă a e5ipteni*or. H %e ea ere pestetot acasă pe 2arină (n arcă (n c(rciu)i. &(nd %inu+it 5ra2iatse (ntoarce cu arca de *a &a*ea *ui -orus *a It8taui e* seoişnuieşte din nou cu 'ia2a e5ipteană (nd ere de care usese*ipsit at(ta ti)p. Berea e5ipteană se ăcea din or4 sau din 5r(u şidin cur)a*e. /ti*a;u* era a*cătuit din nişte 'ase ase)ănătoarecu ce*e a*e rutaru*ui dar )u*t )ai )ari un coş şi un (ntre5sorti)ent de u*cioare şi de *i5+eane de *ut. %e (ncepea prinaricarea p(inii. &a şi (n rutării (n ;uru* 'etrei se ridica o pi8ra)idă de 'ase. (n ace*aşi ti)p se pre5ătea un a*uat nu)ituadjit, <proaspăt= care se 'ărsa (n tipare*e ierin2i dar care nură)(nea aco*o dec(t at(t c(t treuia ca să se ru)enească coa;a.Interioru* treuia să ră)(nă crud. Aceste p(ini coapte pe ;u)ătate erau ăr()i2ate (ntr8un *i5+ean )are şi a)estecate cuun *ic+id (ndu*cit cu cur)a*e. %e a)esteca totu* cu )a*2 şi se

i*tra. (n cur(nd *ic+idu* (ncepea să er)ente4e. "u ră)(neadecLt să ie pus (n u*cioare astupat cu un căpăce* şi cu pu2inipsos. Aste* pre5ătite u*cioare*e puteau să că*ătorească. Pentruconsu)a2ie e8

1 Pend*eur Les fouilles de (eii el )marna, 1&9.H Montet Vie privee, HKH?HK @ Da'ies en#)mun, 3 @

(&+ (+ S+, II G?1C @ Da'ies ive theban tombs. &9.

14%i*



rea era 'ărsată (n căni de unu* sau doi *itri. Băutorii a'eau pa+are de piatră de aian2ă sau de )eta*. Berea a)ară pecare nuienii o aricau ca) (n ace*aşi e* nu se păstradec(t pu2in ti)p. $e5e*ui deunct i se pro)iteau p(ini carenu se 'or săr()a şi ere care nu se 'a (năcri. Aceasta(nse)na că erea ce*or 'ii se (năcrea adeseori.

#(nd E5iptu* (ncepu să ie 5u'ernat de o dinastie dinDe*tă a)atorii de 'in daru* di'in a* *ui Osiris care nu*ipsise niciodată de'eniră )ai nu)eroşi ca oric(nd. Peatunci se ăcea un co)er2 (ntins cu 'in. Inscrip2ii*e ne'oresc despre un unc2ionar de *a pa*atu* re5a*(nsărcinat cu apro'i4ionarea care a;un5e (n apropiere dePi8$a)ses cu trei corăii a*e *ui şi cu nişte ş*epuriurni4ate de caste*u* de )i*ioane de ani a *ui /sir)ara. E*()arcă H1 de persoane 1 CC de u*cioare si5i*ate cu 'inC de u*cioare cu o ăutură nu)ită c&ede&, C cu o a*tă

ăutură nu)ită pa#ur, apoi coşuri cu stru5uri şi 5ranate şia*te*e a* căror con2inut nu este se)na*at. %e poate

presupune că una din ce*e două ăuturi este 5renadină şicea*a*tă un *ic+ior deri'at din 'in. Oricu) ar i c&e^de&#ul este adeseori a)intit a*ături de 'in. %tuden2ii tineri

se ()ătau at(t de ine şi cu una şi cu cea*a*tă spre )areasupărare a ătrini*or scrii.In $a)esseu) s8a 5ăsit un )are nu)ăr de u*cioare de

'in sparte ine(n2e*es care purtau cu scriere +ieraticăinteresante indica2ii pri'ind )ai a*es pro'enien2a *or. a

1 "ibi+ aeg+, VII. K1?KH. F );+ !VIII. H.

1G



&ea )ai )are parte din pod5orii se a*au (n De*tă şi)ai a*es n re5iunea ei orienta*ă. %e indică <'in un de aopta oară= sau <'in de a treia oară= sau <'in du*ce=. Aş

presupune că 'inu* du*ce este 'in nou că a treia a optaoară (nsea)nă a treia a opta pritocire. Pritociri*e s(ntdese (n ade'ăr unu* din )i;*oace*e prin care 'inu* e()piedicat de a se a*tera @ un a*t )i;*oc este iererea. A)

i)presia eă o pictură de *a Beni8-assan nu prea ineconser'ată se reeră *a această opera2ie. "u ştiu dacăe5iptenii un5eau cu răşină interioru* u*cioare*or aşa cu)ăceau 5recii. "e (ndoi) căci ca*itatea pe care8o apreciauei *a 'in era du*cea2a care (ntrecea du*cea2a )ierii.

VII. Masa

A) ter)inat in'entaru* principa*e*or resurse de caredispuneau a)i*ii*e e5iptene pentru a se +răni (n cursu*anu*ui. !ipsesc docu)ente*e care ne8ar a;uta să descrie)(n a)ănunt )ese*e *uate acasă. /n *ucru ce* pu2in este

si5ur 6 e5iptenii )(ncau st(nd ;os sin5uri sau c(te doi (na2a unei )ăsu2e pe care erau aşe4ate dierite e*uri de)(ncare 6 carne păsări *e5u)e şi ructe. &opiii se aşe4au

pe perne sau c+iar pe ro5o;ină.a)i*ia nu se aduna pentru 5ustarea de di)inea2ă.

Tată* era ser'it (ndată ce8şi ter)ina toa*eta. I se

' "eRerr "eni#$assan[ II J @ "ull+ I+)+0+, I G 9.

Wi



aducea p(ine şi ere. o ucată de carne şi o pră;itură 2c&ensY+ !ae* şi )a)a. *ua 5ustarea (n ti)p ce era coaată sau (ndată dupăaceea. 0ntr8o pictură teană * se 'ede cu) ser'itoarea aduce un pa+ar stăp(nt i care 2ine (ncă o5*inda (n )(nă. A*ături pe o)asă se a*ă un coşu*e2 şi două 'ase. !ista ce*or două )esei)portante cuprindea după toate proai*ită2i*e carne *e5u)eşi ructe*e se4onu*ui p(ine şi pră;ituri totu* stropit din e*şu5cu ere. ATu este de*oc si5ur că e5iptenii c+iar cei din c*asa)ai (nstărită )(ncau carne *a toate )ese*e. "u treuie să uită)că E5itu* e o 2ară ca*dă şi co)er2u* cu a)ănuntu* era aia *a(nceput. Puteau să taie un ou nu)ai cei care erau si5uri că8('or consu)a (n trei sau patru 4i*e )arii proprietari care a'eauun persona* nu)eros oa)enii te)p*e*or cei care dădeau unospă2 iar oa)enii de ;os nu)ai pentru sărători şi pe*erina;e. "u cunosc dec(t un sin5ur asore*ie repre4entLnd oa)eni 5atasă ia )asa. E* se a*ă (ntr8un )or)(nt din E*8.Q)arna şi )eseniis(nt A+enaton şi a)i*ia.H $e5e*e )ănLncă cu potă un )uşc+i()pănat şi re5ina o pasăre. $e5ina8)a)ă duce ce'a *a 5ură şicu cea*a*tă )(nă (ntinde o ucată uneia din )ici*e prin2eseaşe4ată *in5ă ea pe o pernă. A*ături se 'ăd c(te'a )ese(ncărcate cu ucate dar nu e>istă nici arurii nici cupe. nici

ta*ere nici castroane. Acest apt e cu at(t )ai surprin4ător cuc(t co*ec2ii*e noastre ar+eo*o5ice cuprind o 'ese*ă nu)eroasă şi'ariată care era (ntreuin2ată pentru ser'i8

1 arina La pittura egi/iana, 17.H Da'its !l )marua+ III K?J.

1C



rea supe*or a ucate*or 5arnisite cu sos a co)poturi*or adu*ciuri*or şi a cre)e*or. ()i (nc+ipui aşadar că *a un )o)entdat se ()păr2eau )eseni*or nu nu)ai arurii dar şi cu2ite*in5uri şi urcu*i2e căci oiecte de acest e* c+iar dacă nu s(nt prea rec'ente e>istă totuşi (n )u4ee*e noastre. !u'ru* posedăo ad)irai*ă serie de *in5uri de *e)n a*e căror co4i s(nt()podoite cu cea )ai 5ra2ioasă ante4ie dar care poate n8au

ost (ntreuin2ate niciodată. A) 5ăsit deasupra )or)ăitu*ui *uiOsoron a* II8*ea o *in5ură a cărei ad(ncitură era 2inută de o)(nă şi se ter)ina printr8o coadă dintr8un tu de )eta*. O8ser'ă) pe de a*tă parte că un ser'iciu de toa*etă co)pus dintr8o cană şi un *i5+ean este de oicei aşe4at su )asa (ncărcatăcu a*i)ente. Toate acestea do'edesc că e5iptenii )(ncau cude5ete*e.

După pr(n4 se ser'ea o 5ustare pe *a ora patru sau cincicare era ur)ată ie de o nouă etapă de *ucru ie de distrac2ii.

VIII. %eara

Toa)na şi iarna 2ăranu* nu se (ntorcea de pe 2arină dec(t *a

căderea nop2ii. Atunci e* se aştepta să8şi 5ăsească *ocuin2a*u)inată. Intr(nd (n casa scuundată (n (ntuneric Anupu arei)ediat presi)2irea unei catastroe. (n ti)pu* serii c+iar şi2ăranii puteau a'ea *u)ină. (n 4i*e*e scurte şco*arii şi)eşteşu5arii

1 (&+ (+ S+, III J. Basore*ie din )or)(ntu* ui -are)+e Ber*inHC3J:.

11



(şi continuau *ucru* *a *u)ina *ă)pi*or. !ă)pi*e ardeau ie cuu*ei de ricin ie cu untde*e)n de )ăs*ine. Mu4ee*e noastre nus(nt o5ate (n )ateria*e de *u)inat (ntr8un )or)(nt din pri)adinastie a) 5ăsit o ru)oasă *a)pă de piatră care are or)aunei coro*e de papirus pre'ă4ută cu un ine* ori4onta* prin caretrecea iti*u*. H A*te *ă)pi au or)ă de crin. E>istă *a !u'rucupe )ici de *ut rotunde şi p*ate (n care a ră)as de atunci o ucată de iti* ca o soară (nne5rită ce treuie să i ost unsă cu5răsi)e. %(nt *ă)pi cu totu* oişnuite de care s8au ser'it)uncitorii din necropo*e pentru a *ucra (n )or)inte. %earicau de ase)enea şi *u)inări de seu care se aprindeau (nte)p*e in seara şi noaptea de Anu* nou sau (n noaptea sărătoriiuaga+ Erau oiecte pre2ioase căci unc2ionaru* te)p*u*ui care*e pă4ea era p*ătit oarte scu)p şi după ce erau o*osite *e preda preotu*ui du*u*ui *ui -api8D;eai care *u)ina cu e*e statuiastăp(nu*ui său. 3 &e* ce )urea treuia să8şi aiă *a)pa aprinsă p(nă *a răsăritu* soare*ui şi i se oereau cu oca4ia ce*or cinci4i*e epa5o)ene cinci ustensi*e de or)ă conică pre'ă4ute cuun tn(ner care e'ocau un copac. Partea superioară unsă cuceară se putea aprinde. Aceste *ă)pi *u)inau sin5urătatea)or)(ntu*ui dar n8a'e) do'e4i că ar i o*osit şi ce*or 'ii. K

1 Er)an8$ane )egypien+++, H1G.H erni, VIII.N %uit I contracte*e V. VII şi I.K Da'tes ) peculiar form of @+ . lamp, ?+!+)+, 9?1K @ .r*+, IV

1176 <%ă ie aprinsă *a)pa pentru tine (n ti)pu* nop2ii p(nă cesoare*e răsare din nou U

1H



Aceste c(te'a inor)a2ii nu ne dau o idee prea c*arădespre *u)inarea *ocuin2e*or. De a*te* seri*e nu erau prea*un5i. E5iptenii se scu*au (n 4ori şi se cu*cau de're)e cue>cep2ia preo2i*or şi a 5ăr4i*or care ăceau ser'iciu denoapte. $e5e*e A)ene)+at I descriind *o'itura de statcare 18a con'ins de in5ratitudinea oa)eni*or spune cădupă )asa mesyt, 'enind noaptea se odi+nise o oră apoi

cu*c(ndu8se (n patu* *ui pradă oose*ii nu (ntir4iase săadoar)ă.1 Aste* după )asa de seară e5iptenii şedeau ooră sau două de 'oră (n ;uru* unei *ă)pi u)e5(nde apoi(n casă se ăcea *inişte.

I. Ospă2uri*e

Ocupa2ii*e unui e5iptean o5at (i *ăsau destu* ti)p*ier pe care e* se pricepea cu) să81 o*osească. 11atră5eau '(nătoarea (n deşert p*i)area pe*erina;e*e

pescuitu* şi 'Lnătoarea (n )*aştini ca şi c(rciu8)i*e. Dar )ai a'ea *a (nde)(nă şi a*te distrac2ii tot aşa de p*ăcute.De acestea 're) să ne ocupă) )ai (nt(i.

/na din )ari*e p*ăceri a*e e5ipteni*or era aceea de aaduna *a ei pentru pr(ii4 sau pentru cină un )are nu)ăr de rude şi de prieteni. (n )or)inte au ost adeseori

pre4entate anc+ete date (n *ocuin2e*e eterne (n pa*ate*e'eşnice. Mesenii erau (nă2işa2i ca nişte u)re dar aceste

anc+ete s(nt i)a5inea ace8

1 Maspero Les enseignemenis d)menem&at I#er ă son filsSanuasr>t I p. 1C.

13



*ora pe care stăp(nu* )or)ăitu*ui Ie oerise pe c(nd se a*a (n'ia2ă. Aceste picturi precu) şi c(te'a pasa;e a*e )ora*işti*or şi po'estitori*or ne 'or a;uta să descrie) o )asă prietenească(ntr8o casă cu 'a4ă.

Masa era desi5ur precedată de o )are a5ita2ie prin)a5a4ine (n ucătărie şi (n toată casa. %e tăia un ou după)etode*e cunoscute. (* ()ucătă2eau din păr2i*e ce*e )ai une

se pre5ăteau ripturi *a 5rătar *a ta'ă apoi sosuri*e. %e ri5eau*a ri5are c(te'a 5(şte. Berea era pre5ătită (n u*cioare ca şi 'inu*şi *ic+ioruri*e. ructe*e aşe4ate (n pira)ide (n ructiere şi (ncoşuri. Totu* era 2inut *a adăpost de )uşte şi de pra. %e scoteaudin du*apuri cupe*e de aur şi de ar5int 'ese*a de a*aastru şi'ase*e de cera)ică pictată. Apa se răcea (n a)ore. &asa usesespă*ată dereticată *ustruită a*ei*e 5rădinii )ăturate run4e*estr*nse. %e aduceau )u4ican2i c(ntăre2i şi dansatori de a)e*ese>e. Portarii pre5ăti2i aşteptau in'ita2ii.

Dacă erau aşteptate persona;e i)portante stăp(nii caseistăteau (n picioare *(n5ă intrare şi străăteau 5rădina ()preunăcu oaspe2ii *or. Aşa ăceau şi preo2ii c(nd re5e*e se ducea *ate)p*u. (nsuşi stăp(nu* casei dacă se (ntorcea de *a pa*at(ncărcat cu daruri*e su'eranu*ui (i 5ăsea pe ai săi aduna2i (n

a2a uşii principa*e. %e putea (nt()p*a ca stăp(nii să se a*e (nsa*a de recep2ie iar araonu* (n sa*a de audien2e. Atunciioaspe2ii erau pri)i2i de copii şi de ser'itori.

E5iptenii o*oseau )u*t co)p*i)ente*e. Dacă erau (n stare săepui4e4e toate resurse*e 'ocau*aru*ui pentru propriu* *or e*o5iu de pe ste*e*e destinate posterită2ii ne dă) sea)a că)esenii (ntreuin2au a2ă

154



de cei eare8i in'itase aproape aceiaşi ter)eni pe ca8re8i citi) pe un papirus ra)essid. <Mi*a *ui Arnon să ie (n ini)a ta U %ă82i dăruiască o ătr(ne2e ericită U %ă82i petreci 'ia2a (n ucurie şisă a;un5i *a (na*te de)nită2i. Bu4e*e ta*e s(nt sănătoase)e)re*e ta*e puternice. Oc+i ui tău 'ede departe. Eşti ()ră8cat (n +aine de in. Ai un ec+ipa; iciu* cu )iner de aur e (n)ina ta. D(r*o5i noi s(nt (n stăp(nirea ta. %int (n+ă)a2i )(n;idin %iria. (naintea ta a*ear5ă ne5ri ca să82i (n*esnească p*i)area. &oori (n arca ta de rad ()podoită de *a proră*a pupă. A;un5i *a casa ta pe care tu (nsu2i ai construit8o. #urata e p*ină de 'in de ere de p(ine de carne şi de pră;ituri. Boiis(nt tăia2i (n ucă2i. Vinu* e desundat. /n cin tec sua' răsunăa*ături e*e tine. In ;uru* tău se răsp(ndese paru)uri. eu*5rădinii ta*e (2i pre4intă 5+ir*ande. Pă4itoru* .oa4e*or ta*e (2iaduce prepe*i2e )ai )are*e pescari*or (2i aduce peşti. &oraiata a sosit din %iria (ncărcată cu toate unătă2i*e. %tau*u* tău e p*in cu 'i2ei. Torcătoare*e ta*e *ucrea4ă. Eşti sănătos şiduş)anii tăi cad. &eea ce se spune despre tine rău: nu e>istă.Intri (n a2a Eneadei 4ei*or şi ieşi de aco*o triu)ător.=

#a4de*e puteau a*e5e (ntre )ai )u*te or)u*e. Ei puteauşopti pe un ton uşor protector un <ine a2i 'enit ine a2i 'enit8sau .p(ine şi ere= sau e+e8)(nd inecu'(ntarea 4ei*or asuprace*or 'eni2i 6 <Via2ă sănătate putere. %ă ii (n 5ra2ii*e *uiA)on8rasonter. $o5 pe Pra8-ara+te pe %et+ şi pe "epii8

1 "ibi+ acgO VII 37 3G. tTrLri ase)ănătoare "ibi+ aeg+,VII HK.

1



ts pe to2i 4eii şi pe toate 4ei2e*e din cer să82i dăruiascăsănătate să82i dăruiască 'ia2ă ca să te pot 'edea sănătosşi să te str(n5 (n ra2e.=

Iată o urare pentru un curtean 6 <$o5 pe Pra8-a8ra+tede c(nd se scoa*ă şi p(nă se cu*că pe to2i 4eii de *a Pi8$a)ses pe )are*e a a* *ui Pra8-ară+te să82i (n5ăduie

să ii (n 5ra2ii*e *ui A)onrasonter. Banre8Mia)un 'ia2ăsănătate putere unu* tău do)n să82i dea 'ia2ă sănătate putere in iecare

După ce au ter)inat cu co)p*i)ente*e după ce s8au()ră2işat cu) se cu'ine nu )ai ră)(nea dec(t să seaşe4e. %tăp(nii casei se aşa4ă pe ;i*2uri cu spătar (na*t cu*e)năria (ncrustată cu aur şi ar5int cu turcoa4ecorna*ină şi *apis8ia4u*i. !a dispo4i2ia c(8tor'a in'ita2is(nt puse ;i*2uri tot aşa de *u>oase. &ei*a*2i se )u*2u)esccu taurete (n or)ă de şi c+iar cu scăune*e cu picioare'ertica*e. !a cei săraci in'ita2ii se aşa4ă pur şi si)p*u pero5o;ini. ete*e preeră perne de pie*e oarte ru)os*ucrate. Băra2ii se a*inia4ă de o parte e)ei*e de a*ta. 3

Mora*istu* Pta+8+otep care ştie *a ce treuie să se aşteptereco)andă tineri*or şi c+iar ăra2i*or )aturi in'ita2i(ntr8o casă prietenă să nu se uite prea )u*t (nspre e)ei. i

&(nd ăra2ii şi e)ei*e se a)estecă

1 "ibi+ aeg+, VII ?J @ Ann. %.A.E. ! Q3C.H "ibi+ aeg+, VII 7.3 %cene*e cu anc+ete s(nt rec'ente (n )or)inte*e te8

ane 6 6ă&eri, J?7@ Da'ies @efer&otep, 1G@ T7i (+ S +, I J1 @ III K?J @ III H1 @ 3etru (yt+, I 1 @ IV @ Yr. ) ti+, I7 @ I 1C @ G 9 91.

K 6ta&#&otep, că+ De'aud )a>i)a 1G H77 H7G.

1G



cei căsători2i nu s(nt despăr2i2i. Dacă 'rea in'itatu* poatesta *in5ă so2ia sa.

%er'itorii şi ser'itoare*e (ncep să circu*e printrecon'i'i ()păr2ind *ori şi paru)uri. %er'itoare*e s(nt(ntotdeauna tinere şi dră5u2e. $oc+ia transparentă nuascunde ni)ic din ar)ece*e *or. Adeseori c+iar e*e n8au

pe trup dec(t un 5ru)ă;er şi o centură. In cur(nd toatedoa)ne*e şi to2ii ăra2ii au o *oare de *otus (n )(nă.(ndată iecare 'a a'ea pe cap un con de cu*oare a*ă.%er'itoare*e (* conec2ionea4ă dintr8o po)adă paru)ată

pe care o scot dintr8o cupă )are. %tăp(nii ete*e casei şiser'itoare*e poartă şi e*e pe cap acest accesoriuindispensai* unei recep2ii. !a acest apt ăceau a*u4iecu'inte*e din o)a5iu* citat )ai sus 6 <In ;uru* tău serăsp(ndesc paru)uri=. "u e>istă 4i ericită ără paru).Era necesar pentru a (ndepărta )irosu* erei a* 'inu*uia* ripturi*or *a 5rătar. %er'itoare*e care poartă conu* pecap nu par să ie stin5+erite (n ser'iciu* *or din această

pricină. Desenatorii care nu pierd niciodată oca4ia e*e arepre4enta episoade= nosti)e sau 5roteşti p(nă şi (n)or)inte n8au pictat niciodată acest accesoriu că4(nd de

pe cap. (n ti)p ce81 conec2ionea4ă cu )(ini(nde)(natice ser'itoare*e (ndreaptă 5ru)ă8;eru* unuiin'itat care pare să se i deran;at.

A sosit )o)entu* să se ser'ească tot ce8au pre5ătit ucătarii şi coetarii pentru recep2ie. %e 5ăsesc de toateca să satisacă c+iar şi pe cei )ai preten2ioşi căci ătr(nu*Pta+8+otep dacă reco)andă in'ita2i*or să ie discre2i cuoc+eade*e şi cu 'ore*e te sătuieşte pe de a*tă parte să8isatisaci pe oaspe2i după )i;*oace*e de care dispui ca să)eri2i *auda

17



4eu*ui şi să cape2i un un renu)e. Pentru aceasta treuie săadau5i *a p*ăceri*e 5urii şi ucuria au4u*ui. In ti)p ce )eseniise insta*ea4ă )u4ican2ii intră cu instru)ente*e *or.

E5iptenii au iuit (ntotdeauna )u4ica. Ei au iuit8o c+iar şi(nainte de in'entarea instru)ente*or pe cind nu ştiau dec(t să ată din pa*)e spre a aco)pania 'ocea. *autu* ooiu* +arpaşi8au ăcut apari2ia de pe 're)ea pira)ide*or. ibceste instru8)ente se asocia4ă pentru duete sau trio8uri şi se poate asocia+arpa sau 'reunu* din ce*e trei instru)ente sau toate treideodată cu 'ocea şi cu )(ini*e. (ncep(nd din "ou* I)periu (n parte şi datorită e>e)p*u*ui popoare*or (n'ecinate posii*ită2i*einstru)enta*e s(nt (ntr8un ade'ărat pro5res. -arpe*e s(nt )ai'o*u)inoase. &orpu* sonor şi8a du*at 'o*u)u* şi coarde*e s(nt)ai nu)eroase. %e construiesc +arpe portati'e +arpe de)ări)e )i;*ocie pre'ă4ute cu picior şi +arpe )onu)enta*ecare s(nt ade'ărate opere de artă acoperite cu orna)ente *ora*esau 5eo)etrice ()podoite cu un cap de *eu aurit care sei>ea4ă *a e>tre)itatea superioară sau se adau5ă *a L4ă. Ţiteraeste i)portată din Asia. "o)a4ii din A)u se pre4intă5u'ernatoru*ui no)ei Or> c(nt(nd din 2iteră. Mu4ican2i cui5uri străine c(ntă c(teodată dintr8o 2iteră cu picior. Titere*e

portati'e adeseori oarte e*e5ante n8au dec(t cinci coarde.*autu* du*u nu )ai e ca a*tădată or)at din tuuri para*e*eaşe4ate unu* *(n5ă a*tu* ci din două tuuri care or)ea4ă unun5+i ascu2it. !ăuta este o cutiu2ă a*un5ită turtită (n a)e*e păr2i şi pre'ă4ută cu un 5(t *un5 ()podoit cu andero*e pecare s(nt (ntinse

1G



patru cor4i. Ta)urine*e s(nt rotunde sau pătrate 6 se o*oseau)ai a*es *a serări*e popu*are şi re*i5ioase. !a e* şi ce*e*a*teinstru)ente de percu2ie crota*e*e şi sistre*e căci 4ei2a -at+orcăreia (i erau consacrate era protectoarea anc+ete*or şi a )u84icii. &rota*e*e. in *i)a e5ipteană ni/nai, erau ăcute din două p*ac+ete ase)ănătoare de i*deş sau de *e)n care at(rnau de

un cordon. %istre*e repre4entau un cap a* 4ei2ei -at+or pus pe*in )iner. &oarne*e erau (n*ocuite prin două ane>e )u*t )ai*un5i de )eta*. (ntre care erau (ntinse ire tot de )eta* şi caretra'ersau )ici ci)a*e din ace*aşi )ateria*. Mişc(nd sistre*e se produceau după 'oie sunete *un5i sau scurte oarte potri'ite pentru a aco)pania c(ntecu* sau a8i da rit). &rota*e*e cores8 pundeau castaniete*or noastre. &ei care in 4i*e*e de a4i auap*audat pe Ar5entina sau pe 'reo a*tă dansatoare spanio*ă. (şi pot (nc+ipui cu uşurin2ă cu) o*oseau e5iptenii crota*e*e şisistre*e. De a*te* c(n8tăre2e*e se aco)paniau sin5ure ăt(nc*din pa*)e. Dansu* co)p*eta distrac2ii*e. &(teodată se produceaşi cQte o acroată. Ap*ecată pe spate păru* i se re'ărsa p(nă ;os. *

După ce oa)ea era poto*ită reuniunea se pre*un5ea cucLntece )u4ică şi dansuri. Acu) se con8

1 A_r+ )l`++ I 1K3 @ Da'ies. !l )marna+ V şi V. I.oret @ote sur Iesinstriiments de mus*jue de V!gyple ancienne, (n l+!ncyclopedie de lamusiqxie, de !a'i5nac Paris. 1913 i?3K @ T+. #ero*d. $istoire dela mus>que des origmes ă la fin du X?V#e siecle, Paris. 193J. cap. I. /nacroat @ 4r+ )ii+ I, 179 @ A*tu* 6 Maspero $istoire, - H%.

\9



su)au cu )are p*ăcere du*ciuri deoarece e*e satisăceaudoar p*ăcerea 5ustu*ui. !a ne'oie e(ntăe2ii i)pro'i4au'ersuri care ridicau (n s*a'ă dărnicia 5a4dei sau unătatea4ei*or. <...Perec2iunea sa se a*ă (n toate ini)i*e... Pta+ aăcut aceasta cu proprii*e sa*e )(ini. &ana*e*e s(nt p*ine euapă proaspătă. Pă)(ntu* este inundat de iuirea sa=. <E o4i ericită 4icea a*tu* 4iua (n care ne 5(ndi) *a ru)use2ea*ui A)on. &e ucurie să se poată au4i *auda noastră p(nă(n cer U= Era ine să )u*2u)eşti 4ei*or dar to2i ştiau căaici pe pă)(nt ne ucură) pu2in ti)p de daruri*e *or. %ă

proită) deci din p*in de această 4i ru)oasă (n care )i*a4ei*or şi dărnicia 5a4dei se co)p*etea4ă de )inune.-arpistu* *ui @e#er+otep a)intea *a un anc+et acesteade'ăruri 6 <Trupuri*e )or de pe 're)ea c(nd 4eii trăiau

pe pă)(nt şi tinere*e 5enera2ii *e iau *ocu*. At(ta 're)e cit$a 'a răsări di)inea2a şi Tu) 'a apune *a MLnu ăra2ii'or procrea e)ei*e 'or 4ă)is*i nasuri*e 'or respira iar ceea ce sfa născut (şi 'a a*a *ocu*. ă o 4i ericită o

preot U %ă 2i se dea paru)uri din ce*e )ai une esen2e pentru )irosu* tău 5+ir*ande şi crini pentru 5ru)a4u* tăuşi pentru 5ru)a884u* sorei ta*e iuite care stă a*ături de

tine să ie c(ntece şi )u4ică (naintea ta. /itind deci detoate re*e*e nu te )ai 5(ndi dec(t *a ucurii p(nă c(nd 'a'eni 4iua (n care 'a treui să treci (n *u)ea *iniştii. ă o 4iericită "eer+otep cu ;udecată dreaptă )inunat părintedi'in cu )(ini*e curate. A) au4it tot ce *i s8a (nt()p*atstră)oşi*or:. iduri*e *or s(nt distruse. !ocu* *or nu )aie>istă. Ei (nşişi s(nt ca şi c(nd n8au e>istat niciodată.

"u)ai 4iduri*e ta*e s(nt

im



puternice. Tu ai p*antat sico)ori pe )ar5inea *acu*ui tău.%u*etu* tău stă su ei şi ea din apa *acu*ui. /r)ea4ă82i(nde)nuri*e ini)ii at(ta 're)e c(t eşti pe pă)(nt. Dă

p(ine ce*ui care nu are ca să82i c(şti5i pentru totdeaunaun un renu)e. ă o 4i ericită... #(ndeşte8te *a 4iua c(nd'ei i condus (n 2ara care8( a)estecă pe oa)eni. "ue>istă o) care să8şi i *uat cu e* aco*o toate unuri*e. Deaco*o nu te )ai po2i (ntoarce.=

/n a*t c(ntăre2 din +arpă 'oreşte despre inuti*itateaeorturi*or o)eneşti de a (n'in5e )oartea.. In 're)ea$a)essi4i*or E5iptu* era de )u*t o 2ară 'ec+e şi oricine

putea să 'adă ce se (nt()p*ase cu pira)ide*e U <eii care8au ost odinioară şi care se odi+nesc (n pira)ide*e *or şic+iar )anii care s(nt (n)or)Lnta2i (n pira)ide*e *or dincare s8au construit caste*e nu )ai s(nt U &e s8a (nt()p*atcu ei N... A) au4it cu'inte*e *ui I)+otep şi a*e *ui-ardidi care se c(ntă (n c(ntece a* căror nu)ăr e )are.iduri*e *or s(nt distruse *ocuri*e *or nu )ai e>istă ca şic(nd n8ar i ost niciodată. "u se )ai duce ni)eni săs*ă'ească daruri*e şi apte*e *or.

/r)ea4ă82i dorin2e*e ini)ii at(ta 're)e c(t trăieşti.I)racă8te (n 'eş)inte de in. /n5e8te cu tot ce e )ai)inunat din paru)uri*e 4eu*ui... /r)ea4ă82i ini)a şiericirea at(ta 're)e c(t 'ei i pe pă)(nt... "u82i (ntristaini)a p(nă nu 'a 'eni 4iua

' "r+ 3us+ 379GK. Benedite. Le tombeau de @efer&otpu< 3iss+ fr+, V. pi K p. H9?31 şi Masporo !tucles egyptien#nes, l, 17H?177.

11 ?Viata de 2oa*e i ip ic 8< 8<Ug..



c(nd te 'ei ru5a c(nd 4eu* a cărui ini)ă nu )ai ate o să8iascu*te pe cei care81 i)p*oră...=K *

(n epoca )ai nouă e5iptenii nu se )ai )u*2u)eau săco)pare prin cu'inte triste2ea ()pără2iei )or2i*or cu unuri*e'ie2ii şi să (nde)ne pe con'i'i să proite de acestea din ur)ă.După unii autori 5reci care de data aceasta par ine inor)a2ia*ă) că *a anc+ete*e ce*or o5a2i după ce )asa *ua siirşit seaducea o i5urină de *e)n (ntr8un sicriu pictată şi scu*ptatăe>act ca un )ort desi5ur ca )u)ie şi nu ca sc+e*et cu) ar crede poate )odernii. Ara 5ăsit *a Tanis (ntr8o casă particu*arăstatuete de )u)ii care )ăsurau ca) un cot *un5i)e şi care poate au ser'it (n acest scop. #a4da arată deci această i5urinăiecăruia dintre )eseni ;de(ndu8i 6 </*tă8te *a aceasta şi apoi ea şi ucu8ră8te căci odată )ort 'ei i ca ea=. Iată ce ace5iptenii c(nd sint aduna2i *a ăutură. &e* pu2in aşa air)ă-erodot şi P*utar+. !ucian 'orind (n ca*itate de )artor ocu*ar pretinde că )or2ii erau considera2i pre4en2i *a ospă2.Din ce in ce )ai ine dar ni)ic nu do'edeşte că "eer+otep ar i in'itat pe cei )or2i să stea cu cei 'ii şi că ar i arătat o )u)iesau un sc+e*et de ar5int ca ace*a a* o5ătaşu*ui Tri)a*cion. #

De a*te* )esenii ascu*tă cu p*ăcere de a'ertis)entu*

)e*odiosu*ui +arpist. %u prete>tu* că sărătoresc o 4iericită se ()(nrp*ă ca reuniunea

1 Maspero Riudes egypt>ennes, I. 17G ssS. !eide 7Y+ 3 -erodot II 7G@ P+itarc Isis Ji 0siris, 17@ ueian :e Luciu,%' @ Petroaiu Satirioon+ B=+

162



a)i*ia*ă să se transor)e (ntr8un ade'ărat c+e. *ată dee>e)p*u o recep2ie *a Pa+eri şi so2ia *ui.Q %tăp(nii caseis(nt aşe4a2i unu* *in5ă a*tu*. O )ai)u2ă *e5ată de picioru*scaunu*ui *ui Pa+eri scoate s)oc+ine dintr8un &oş şi *eron2ăie. %er'itorii s(nt aduna2i (n spate*e *or. In a2ăaşe4a2i pe ;i*2uri ru)oase stau părin2ii *ui Pa+eri. /nc+ii'erii şi prietenii s(nt aşe4a2i pe ro5o;ini. De a*te* nici einu s(nt uita2i. %er'itorii trec printre ei pur8t(nd cupe cuorna)ente (n re*ie a*2ii circu*ă printre doa)ne*e in'itate.<Pentru a* tău a 4ice unui dintre ei (ntin4(nd o cupă

p*ină ea p(nă o să te ()e2i. %ă ai o 4i ericită U Ascu*tăce spune to'arăşa ta U= Musairu* răspunde ser'itoru*ui 6<Dă8)i optspre4ece )ăsuri de 'in. Ve4i N ()i p*ace să )ă()ăt=. /n a*t ser'itor e tot at(t de ()ietor 6 <"u te siicăci iată n8a) s8o *as din )(ini stacana cu 'in:=. Vecinacare8şi aşteaptă r(ndu* inter'ine 6 <Bea nu ace pede*icata. 0)i dai 'oie să iau pa+aru*N Iată 'inu* acesta ere5e*e ăuturii=. Mai departe două in'itate uitate de ceicare ser'esc ac un 5est ca şi cu) ar respin5e o oertăi)a5inară. !a Pa+eri ne 5ăsi) (n "eait *a s(rşitu*ră4oiu*ui de e*ierare. Aceşti pro'incia*i s(nt ca)

5roso*ani *a petrecere. &u toate acestea şi *a Tea se practica maneros, cu'(nt care după cu) spune P*utar+a' 'rea să (nse)ne că (n orice ()pre;urare treuie să

procede4i cu )ăsură. "u arareori se 'ede (n scene*e cu anc+ete c(te un con'i' căruia e>cesu* de ăutură şi de)(ncarc i s8a urcat *a cap şi i8a (n8

Pa+eri 7. .

Vii

/



tors sto)acu* pe dos. O 2(şnitură sc(roasă i8a scăpat din 5ură.Vecinii pe care incidentu* nu8i deran;ea4ă peste )ăsură sus2incapu* o*na'u*ui sau a* o*na'ei. Dacă e ne'oie (* 'or cu*ca peun pat. /r)e*e 'or i repede şterse şi petrecerea 'a continua.

. ocuri*e

Banc+ete*e nu a'eau *oc (n iecare 4i. &(nd erau sin5uristăp(nu* şi stăp(na casei si)2eau p*ăcerea să se aşe4e (n 5rădinăsu un c+ioşc să ea ce'a răcoritor respir(nd aeru* sua' dinnord sau să acă (ncon;uru* *acu*ui *or cu arca şi să se *ase (n'oia ucuriei de a pescui cu undi2a. O distrac2ie oarte apreciatăde so2i era ;ocu* de da)e. %e ;uca pe o ta*ă dreptun5+iu*ară()păr2ită (n trei4eci sau trei4eci şi trei de pătră2e*e. Pionii ne5risau a*i au aproape or)a pioni*or noştri de şa+. ucătorii seinsta*ea4ă pe taurete cu o pernă su picioare. Adeseori so2ii ;oacă unu* ()potri'a ce*ui*a*t. Tată* este asistat de iica *ui carei8a trecut ra2u* pe după 5(t. Petosiris ;oacă după pr(n4 cu prietenii săi aştept(nd )o)entu* să se răcorească (n ca)era cu ăuturi. /n tean nu )ai aşteaptă ci preeră să ea (n ti)p ce ;oacă da)e. 8 "u şti) ni)ic des8

1 Da'ies @ejer&oiep, 1G @ 4r+ ).+, I 39H Bru>e**es E HG77@4r+ 3i+, I 179.

H 4r+ 3l, I K9 K1G @ :ull+ I++)+0+, VII. pi. 7 Mor8)(ntu* H19 de *a Deir e* Medine+: @ !ee're 6etosiris, C @

6ian*&i, 133rA8

1JK



pre )ersu* ;ocu*ui. %e pare că se (ntreuin2au 4aruri şi nu se practica )ane'rarea *ieră ca (n ;ocu* nostru de da)e.

(n epoci*e 'ec+i ;ocuri*e erau )ai nu)eroase şi )ai 'ariate.&e* )ai apreciat era ;ocu* cu şarpe*e me&en, care se ;uca pe o)ăsu2ă unde se a*a 5ra'at sau (ncrustat un şarpe (nco*ăcit cutrupu* ()păr2it (n co)parti)ente. ucătorii dispuneau de trei*ei de trei *eoaice de i*e a*e şi roşii. &(nd partida se ter)ina

toate aceste *ucruri erau aşe4ate (ntr8un )ic sipet de aanos.Acest ;oc nu se )ai (n8t(*neşte după Vec+iu* I)periu. Totuşinu se poate air)a că ar i ost părăsit. Două )or)inte din pri)a dinastie care ne8au păstrat ce*e )ai ru)oase scrii de *eişi de *eoaice de i*deş au conser'at de ase)enea nişte pieseoarte curioase de ;oc ăcute din ace*aşi )ateria* @ une*erepre4intă o casă or)ată din trei c*ădiri cu acoperiş ascu2it @a*te*e sea)ănă cu re5e*e şi cu turnu* de *a ;ocu* nostru de şa+.Pionii s(nt nişte ci*indri cu e>tre)itatea superioară rotun;ită şiter)inată printr8un uton. E 5reu să crede) că e*urite*e ;ocuriin'entate de stră)oşii *or in5ineri ar i ost părăsite şi că s8ar i păstrat nu)ai unu* sau două căci e5ipteni*or *e p*ăceau ;ocuri*e. %o2ii sau prietenii ;ucau să *e treacă ti)pu*. &+iar şiduş)anii puteau să re4o*'e printr8un ;oc o ne(n2e*e5ere

oarecare.H

&opiii ;ucau şi ei ;ocuri care nu cereau nici o pre5ătire. Dacă ăie2ii erau (n 5rup se ()păr2eau (n

1 Montet Vie privee, 37H?37J @ uner -i/a+ IV 37.8 Maspero 1ontes populaires, ed. IV 1KH %UQtna8+a.6@]6 şi

)u)ii*e. Ibid+, H...

13



două taere. (n iecare taără iecare ;ucător cuprindea cu ra2e*e trupu* to'arăşu*ui din a2ă. &ei doi din2ii se (nruntau picior peste picior (şi (ncrucişau )(ini*e trudindu8se să sedooare. &ei din spate (şi (ncura;au şeu* 6 <Bra2u* tău e )aitare ca a* *ui. "u te *ăsa UFQF &ei*a*2i răspundeau 6 <Taăranoastră e )ai tare. Pune2i )(na pe ei U t

ocu* de8a capra e un e* de <săritură peste un ostaco*.Q Doi ăie2i se aşa4ă ;os unu* (n a2a ce*ui*a*t cu ra2e*e şi picioare*e(ntinse cu de5ete*e de *a arini răsirate cu că*c(iu* st(n5 pe'(ru* picioru*ui drept. E* or)ea4ă ostaco*u* şi cei*a*2i ;ucători treuie să sară pe deasupra *or] ără să se *ase prinşi.ucătorii care a*cătuiesc acest ostaco* 'or (ncerca să apuce picioru* ce*ui care sare şi să trintească ;os <capra=. &e* ce saren8are 'oie să (nşe*e ci să anun2e c(nd porneşte 4ic(nd 6 <Ţin8te ine U %osesc acu) U= A*2i copii se (ntrec *a u5ă dar cu) ar i prea uşor să a*er5e cu picioare*e a*ear5ă (n 5enunc+i cu pi8cioare*e (ncrucişate sau 2in(ndu8şi picioare*e cu )(ini*e. Dacă(n 5rup se a*ă şi 'reun ăiat )ai )are e* se 'a aşe4a (n patru*ae şi doi )ai )ici 2intn8du8se de )(ini şi de picioare se 'or *e5ăna pe spinarea *ui. &opiii se )ai ;oacă şi arune(nd cu să5e2i(ntr8o 2intă desenată pe pă)(t*t. Această 2intă poartă nu se ştie

din ce pricină nu)e*e 4eu*ui %ec+e)u. 4eu* teascu*ui care eun 4eu oarte respectat. Te8ai aştepta )ai cur(nd Ianu)e*e.uci5aşu*ui *ui Osiris U

1 Montei Vie privee+ 33. 37H. O e>p*ica2ie dierită a acestui oc aost dată după proprii*e sa*e a)intiri in copi*ărie de către ane5ipto*o5 eşipQeaa ai %aad &asa Lavl/a, )nn+ S+)+!+, VIIH1H ssS.

IO&



ocu* de8a *upta a'ea destui a)atori. Dacă sini nu)eroşi o parte din ;ucători or)ea4ă un e* de *an2 iecare (nt)4(nd ra2e*e pe u)erii 'ecinu*ui. &ei*a*2i treuie să treacă pesteacest *an2 ără să ie prinşi de ce* care81 pă4eşte.

&(teodată ;ocu* *ua o (ntorsătură nep*ăcută. &opi*u*ne(nde)(natic sau 'ic*ean era pedepsit cu pu)ni sau cu*o'ituri de picioare. A*tădată 'ino'atu* era c+iar *e5at ca unade'ărat cri)ina*. &ă*ăii *ui (* ăteau cu nişte e2e ter)inateeu o pa*)ă.

eti2e*e preerau ;ocuri*e de a5i*itate. &e*e )ici. urcate peu)erii ce*or )ai )ari (şi aruncau )in5ea. %e *uptau şi corp *acorp. Dar ;ocu* *or preerat era dansu*. Orice ată treuia să ştiesă danse4e nu nu)ai ce*e care doreau să de'ină dansatoare de proesie (n acest scop (şi *e5au o i*ă de cosi2e şi 2ineau (n)ină o o5*indă sau un aston scu*ptat pe care81 ()pru)utaude *a ăie2ii din apropiere. Aste* 5ătite se (n'(rteau. săreau se(ndoiau (n 're)e ce a*te*e ăceau o +oră (n ;uru* *or c(nt(nd şi ăt(nd din pa*)e. &(ntecu* *or care nu e prea *i)pede pentrunoi: in'ocă pe I*at+or patroana tuturor p*ăceri*or. *ată un )odde a dansa care nu8i *ipsit de nepre'ă4ut 6 două ete )ai )arise aşa4ă spate (n spate şi (ntind ra2e*e (n *ături. A*te patru

eti2e ure(ndu8se pe picioare*e ce*or*a*te două se a5a2ă de)(ini*e *or (ntinse şi ră)(n atLrnate. I.a o poruncă toate se (n8'(rtcse ce* pu2in de trei ori dacă nu cu)'a 'reuna cade şi ;ocu*se (ntrerupe.

(n odăi*e e)ei*oih se a*au totdeaun +arpe 2itere *ăute şita)urine' care nu şedeau de5eaa. Pre8

1 .Da'.@s. N A)anta Vi. 1G.

16Î



supun că după cină seara petrecută (n a)i*ie era(nru)use2ată cu )u4ică dans şi c(ntece dar şi cuFpo'estiri. /n papirus de *a )u4eu* din Ber*in nu)it

papirusu* Yestcar ni81 arată pe eops distrat apoie>traordinar de interesat de po'eşti*e cu 'ră;itori pe careiii *ui *e spun pe r(nd. A'e) deci tot dreptu* să crede)că această re5a*ă trecere de 're)e putea să ie *a

(nde)(na oricui.



&APITO!/! V

VIAŢA !A ŢA$A

I. Ţăranii

Pentru scri orice (nde*etnicire practică este de dispre2uitdar )eseria de a5ricu*tor e cea )ai rea din toate. Oa)enii setrec tot at(t de repede ca şi ceea ce cu*ti'ă. A5ricu*toru* este ătut şi e>p*oatat de stăp(nii *ui şi de a5en2ii iscu*ui urat de'ecini şi de t(*+ari (nşe*at de natură ruinat de *ăcuste dero4ătoare şi de to2i duş)anii o)u*ui. %o2ia *ui e arestatăcopiii *ua2i 5aran2ie.

Dar 5recii care a'eau o 2ară săracă unde pu2ine*e )erindese o2ineau cu pre2u* unei )unci apri5e 'oreau cu totu* a*te*despre e5ipteni... <După ce c()puri*e s(nt (nsă)(n2ate spune-erodot 2ăranu* nu )ai are a*tce'a de ăcut dec(t să aştepte*iniştit seceratu*.= Diodor adau5ă 6 <(n 5enere *a ce*e*a*te

popoare a5ricu*tura cere c+e*tuie*i )ari şi )u*te

\ "ibi+ aeg+, VII 1CK 6 Lansing, V 7 @ VII 7 @ Ibid+, VII G3 2Sal ier,I. V VI 9:.

169



5ri;i. "u)ai *a e5ipteni ea se ace cu pu2ine )i;*oace şicu pu2ină )uncă=.Q

Printre e5iptenii care rec'entau şco*i*e erau totuşidestui parti4ani ai (ntoarcerii *a 2ară. Ţăranu* c*in oa4ă nune apare ca un nenorocit. !ista produse*or părn(ntu*uisău (ncărcate pe )ă5ari spre a i '(ndute *a "ennisut.este *un5ă. E8* speră să cu)pere cu pre2u* )ării

p*ăcinte une pentru so2ia şi copiii săi. ără (ndoia*ă căun răuăcător 4ărind cara'ana pune )ina pe )ă5ari şi pe(ncărcătură. Dar cei de sus se interesea4ă du e*. Dacăs(rşitu* po'estirii ar i a;uns p(nă *a noi a) 'odca cusi5uran2ă că ;usti2ia (i ace dreptate. (ntr8o a*tă po'estece* )ai )arc dintre ra2i a;uns ce*eru nu8i de*oc una)ăr(t. E* are casă o5oare ani)a*e ustensi*e 5r(ne.

"e'asta *ui trăieşte ca o doa)nă stă acasă (n 're)e ceso2u* şi cu)natu* ei )uncesc pe c()p. Ea poa*e să8şi

piardă 're)ea cu 5ătea*a @ 'a a'ea ti)p să acă şi5ospodăria să pre5ătească )asa de scară să aprindă*a)pa (nainte de (ntoarcerea ăratu*ui ci căruia (i 'aaduce )ai (rit(; cana şi *i5+eanu* ca să se spe*e.

II. %tropitu* 5rădini*or

#)d a) descris. *ocuin2a a) 'orit despre dra5osteae5ipteni*or pentru 5rădini. !a oraş. ca şi *a 2ară )ai a*esorice proprietar 'roia să aiă 5rădina sa (n care să cu*ti'e*e5u)e şi ructe. %tropitu* 5rădinii cerea cea )ai )are5ri;ă. Dintre 2oa*e *ucrări*e

-erodot II 1K 6 Diodor I. %7+

17»



5rădinăritu*ui este sin5ura )uncă asupra căreia s(n8te) )ai ine inor)a2i. #rădina de *e5u)e era ()păr2ită (n )ici pătrate prin şan2uri care se (ntre8tăiau (n un5+i dreptQ. Mu*tă 're)ec+iar şi (n I)periu* Mi;*ociu 5rădinarii u)p*eau u*cioare*erotunde de *ut cu apă din a4in *e cărau at(rnate c(te două deo coi*i2ă şi *e turnau (n ri5o*a care asi5ura stropitu* (ntre5ii5rădini. Era o )uncă (nde*un5ată şi 5rea.> In'en2ia cu)penei

treuie să i (nse)nat ua pro5res ineăcător. H

Pentru 5rădinărit era ne'oie )ai int(i de apă caro se scoteadin pu2.

%e (ni5ea (n pă)(nt un st(*p 5ros 'ertica* (na*t de 'reo trei)etri. Putea i o*osit şi un copac ără cren5i dacă se a*a'reunu* prin apropiere. In '(ru* st(*pu*ui se at(rna o pră;ină*un5ă adică o cu)pănă care se putea )işca (n toate păr2i*e. Do partea 5roasă a cu)penei se at(rna o piatră 5rea. !a capătu*su2ire se a5ă2a o 5ă*eată de pia/ă sau de *ut de o r(n85+ie*un5ă de cinci ori şase co2i. &u a;utoru* r(n5+iei o)u* u)p*ea5ă*eata şi o ridica *a (nă*2i)ea şan2u*ui. O 5o*ea şi o *ua de *acapăt. (n 5rădina *ui Apu *ucrau (n ace*aşi ti)p patrucu)pene. &(ine*e 5rădinaru*ui ur)ărea cu interes traiectoria5ă*e2i*or cu apă. $anda)entu* acestor insta*a2ii pri)iti'e era

satisăcător do'adă că8e*e s(nt.(ntreuin2ate p(nă aQi. Totuşi se pare că e5iptenii din I)periu* "ou nu *e (ntreuin2au dec(t pentru iri5area 5rădini*or. E*e n8au ost niciodată 5ăsite (nta*ouri*e care repre4intă )unci*e pe

1 Moiiiet Vie privec, HG?HC.% $epre4entări (n Da'ies @cjer&otep, pi. KJ?K7 6 Me).

(yt#, V. pi. HC8H9 6 studiu (n Da'ies @cjer&otcp, p. 7C.

171



o5oare. &it despre roata cu 5ă*e2i a* căror se(r2(it pare acu)nedespăr2it de 2arina e5ipteană ea nu i5urea4ă (n docu)ente*earaonice. "u şti) c(nd a ost introdusă (n 'a*ea "i*u*ui. (nsă pu2uri ru)oase cu dia)etru* *ar5. au ost descoperite (nnecropo*a preo2i*or *ui Tot *a -er)opo*is nu departe de )or8)(ntu* *ui Petosiris *a "atione şi (n te)p*u* de *a Tanis. &e*din2ii a o*osit desi5ur ne'oi*or te)p*u*ui dar acest pu2 nu

poate i )ai 'ec+i dec(t )or)(n8tu* *ui Petosiris care se credecă datea4ă de pe 're)ea do)niei *ui Pto*e)eu %oter.

III. &u*esu* 'ii*or

Orice 5rădină a'ea ce* pu2in c(2i'a utuci de 'ie a*inia2i pe*in5ă 4id sau )ăr5inind de a)e*e păr2i a*eea centra*ă.&urpenii a5ă2a2i de araci sau de st(*pi or)au o o*tă din careat(rnau (n )ie4u* 'erii ciorc+ini ru)oşi cu oae a*ăstruicare erau un de*iciu pentru orăşeni. &u*tura 'i2ei de 'ie era )aide4'o*tată (n De*tă )ai cur(nd pentru 'in dec(t pentru consu).%e cunoşteau 'inuri*e din Marais 2me&Y, ce*e din I)it *a nordde aSus din %in (n re5iunea Pe*usei 'inu* din Aec+ care se păstra (n u*cioare de un tip specia* apărate de o ()p*etitură denuie*e )en2ionate (n pancarte. &+iar (nainte de a se i creat pancarta produsu* 'iei *ui %ea8-orenti8pet era transportat (nu*cioare si5i*ate *a reşedin2a araoni*or t+(ni2i. Mari ăutori de'in iindcă erau ori5inari din 'aris (ntre I)it şi %in$a)essi4ii s8au ocupat insistent şi (n e5a*ă )ăsură at(t decu*ti'area 'i2ei de 'ie cit şi de co)er2u* cu 'inuri. Din ti)pu*do)8

12



niei *ui $a)ses a* II8*ea datea4ă cea )ai )are parte dinciouri*e de u*cioare de 'in care au ost str(nse din$a)esseu) din [antir ori din )or)inte*e te8ane şi care ar per)ite să se (ntoc)ească o +artă pro'i4orie a pod5orii*or e5iptene dacă 5eo5raia araonică n8ar i (ncă *a (nceputu* ei.$a)ses a* III8*ea se e>pri)ă aste* 6 <Ţi8a) ăcut pod5orii (noa4e*e din sud şi din nord ără să pun *a socotea*ă a*te*e (nnu)ăr )are (n re5iunea )eridiona*ă. E*e s8au (n)u*2it (n De*tăcu sute*e de )ii. !e8a) pus 5rădinari *ua2i dintre pri4onieriidin 2ări străine şi a) săpat a4ine ()podoite cu nueri @*ic+ioru* şi 'inu* s(nt ca apa care se scoate din e*e pentru a iaduse (n a2a ta (n Tea cea 'ictorioasă.= H

Despre cu*tura 'i2ei de 'ie şi despre 'ia2a pod5o8reanu*ui nucunoaşte) decit un sin5ur episod cu*esu*. s &u*e5ătorii se()prăştie pe su o*2i. Ei rup cu de5ete*e ără cu2it ciorc+inii)ari cu oae a*ăstrui. erindu8se să nu8i stri'ească u)p*ucoşuri*e ără să *e (ndese şi se duc c(nt(nd cu coşu* pe cap casă arunce stru5urii (n cadă. Apoi se (ntorc iar (n 'ie. După c(teştiu nicăieri nu se (ntreuin2ea4ă ani)a*e*e pentru transportu*stru5uri*or. (n re5iuni*e unde 'ia era cu*ti'ată pe )ari(ntinderi era )ai

1 &e*e )ai )u*te din aceste nu)e se pot 5ăsi (n %pie5e*8 er5 "emer*ungen /u den &ieratisc&en )mp&orinsc&riftendes Ramesseums < );, !VI1I H @ c>+ Montet :rame d)varis,13?1.1K şi 3eni+ (yt, V. 19. In dru)uri*e *ui -orus. *aestuX De*tei se cu*ti'a de ase)enea 'ita.

H 6ap+ $arris, I. 7 1C 1H.3 $epre4entări (n 6a&eri, pi. K @ 4r+ )tl+, I 33G 33 HGH

HJ @ Ti. (+ S +, III 3C @ Da'ies @efer&otep, pi. KG @ 3em+(yt+, I QHH @ V 3C JG 3K 1H H3C @ !ee're. 6etosiris, pi. 1H.

173



a'anta;os să se o*osească ărci*e pentru transportu*coşuri*or din pod5orie p(nă *a cra)ă tot pentru a se Qe'ita4droirea stru5uri*or şi pierderea pre2iosu*ui suc.

&ă4i*e erau rotunde şi ;oase. "u şti) din ce erauăcute. E5iptenii care nu ştiau să arice utoaie nu erau(n stare să )eşterească nişte că4i de *e)n cu toate că *aur)a ur)ei construirea unei ărci era )u*t )ai 5rea.Presupun că aceste că4i erau din piatră. #ipsu* *utu*aian2a s8ar i stricat repede pe c(nd o piatră dură şi cares8ar i *ustruit ru)os ca 5ranitu* sau şistu* era ună

pentru construit că4i so*ide şi uşor de (ntre2inut. Adeseorie*e s(nt ridicate pe un suport (na*t de doi sau trei co2i şidecorate cu asore*ieu*U Din două puncte dia)etra*opuse p*eacă două co*onete sau două pră;ini despicatedacă proprietaru* n8are preten2ii de e*e5an2ă care sus2in o5rindă de care at(rnă patru sau cinci r(n5+ii. După ce s8aadus o cantitate (ndestu*ătoare de stru5uri cu*e5ătorii seurcă (n cadă şi 2in(ndu8se de r(n5+ii proai* pentru căundu* nu era p*at ca*că stru5urii cu năde;de. !a Mera'i4iru* re5e*ui Pepi I doi )u4ican2i aşe4a2i pe un co'orc(ntă acoinpaniindu8se cu crota*e*e de *e)n pentru a8i

sti)u*a pe pod5oreni să *ucre4e to2i *a unison. "ue>istă nici un )oti' să crede) că un oicei at(t de un ar i ost părăsit. Totuşi in "ou* I)periu aceşti au>i*iari audispă)t6 *a ur)a ur)ei storcătorii puteau c(nta şi sin5uri(n ti)p ce că*cau stru5urii. ea)a se scur5ea (ntr8un

a4in printr8una sau două desc+i4ături.

K Mo'iQct Vie priree H#7.

1!4



După ee se scur5ea tot ce se putea scoate stru5uriistri'i2i erau puşi (ntr8un sac so*id pre'ă4ut eu c(te o

pră;ină *a iecare capăt. Patru oa)eni 2ineau sacu* ridicatdeasupra unui +(rdău şi (n'(rtind pră;ini*e (n sens in'ersstorceau sacu*. Acest procedeu a'ea )u*te incon'eniente.Muncitorii suportau 5reutatea sacu*ui şi8n ace*aşi ti)p)ane'rau pră;ini*e. !a cea )ai )ică )işcare 5reşită'inu* cur5ea pe ;os. De aceea un a;utor şedea (ntre cei

patru oa)eni ca să ()piedice dep*asarea sacu*ui şi să81)en2ină deasupra +(rdău*ui. In "ou* I)periu pod5orenii(ntreuin2au un teasc ăcut din doi st(*pi ine (nip2i (n

păf )int cu două 5ăuri (n care se introducea sacu* eustru5uri. Toată or2a )uncitori*or era (ntreuin2ată cuo*os şi nu se pierdea nici o picătură de 'in.Q

%tr(ns (n +(rdaie cu 5ura *ar5ă 'inu* era tras (n u*cioarecu undu* *at unde er)enta. După er)entare era tras (na*te u*cioare ăcute anu)e pentru .că*ătorie *un5iascu2ite pre'ă4ute cu două toarte şi cu 5(t stri)t care seastupa cu 5ips. Aceste u*cioare se duceau pe u)eri. &(nderau prea )ari şi prea 5re*e erau at(rnate de o pră;ină şiduse de doi oa)eni. "e*ipsitu* scri asista *a toate aceste

treuri. E* nu)ăra coşuri*e pe )ăsură ce erau aduse decu*e5ători şi nota pe u*cioare indica2ii*e necesare an pod5orie nu)e*e pod5oreni*or pe care apoi *e trecea şi(n re5istre. &(teodată proprietaru* 2inea să supra'e5+e4ee* (nsuşi cu*esu* şi tescuitu*. Pre4en2a *ui era i)ediatoser'ată şi )uncitorii i)pro'i4au c(n8

1 O repre4enta) ide*ă (n )or)(n/i* *ui Pue)re 3evu (yt#, /. 1H.

17



tece spre *auda *ui. Aste* *a Petosiris 6 <Vino stă8p(ne(2i 'ei 'edea 'ii*e care (2i s(nt di8a5i (n 're)e ce (n a2ata pod5orenii s(nt 5ata să tescuiască. Be*şu5 de stru5uri

pe 'i2ă. i ei au )u*t )ust )ai )u*t ca (n iecare an.Bea ()ată8te şi ă ce82i p*ace. Totu* 'a i după ini)a ta.Doa)na din I)it a ăcut să crească 'ia ta pentru eă82i

doreşte ericirea.Pod5orenii cu*e5 stru5urii copiii (şi iau partea *or. Estea opta oră a 4i*ei \cea care8şi ()preună ra2e*eZ.

"oaptea 'ine. $ouă ceru*ui cade din p*in pe stru5uri. %ăne 5răin să8i că*că) şi să8i duce) (n casa stăp(8nu*uinostru.

Toate se (nt()p*ă prin 'oin2a 4eu*ui nostru. %tă8p(nu*nostru 'a ea cu p*ăcere )u*2u)ind 4eu*ui pentru a* săua.

%ă ace) o *ia2ie pentru a 5eniu* 'iei: ca să deastru5uri )u*2i (n ait an.= F

E5iptenii nu erau nerecunoscători dar erau pre'ă4ătorişi proitau de ună'oin2a di'inită2ii ca să8i ceară noi

daruri. &(teodată se oser'ă *in5ă cadă un şarpe cu 5urau)*ată 5ata de atac. E* poate a'ea pe cap discu* ca Isissau -at+or şi stă (ntr8un taernaco* e*e5ant c(nd nu

preeră 'ecinătatea unui desiş de papirus. M(ini pioase auaşe4at *in5ă e* o )ăsu2ă (ncărcată cu p(ine o *e5ătură de*ăptuci un uc+et de *otus şi două cupe. Acest şarpe e4ei2a $enutet 4ei2a secerişu*ui de care depindeau dea*te* 5r(na8re*e stru5urii cra)e*e. %ărătoarea ei

principa*ă

1 6etosiris, te>te*e K3 şi KK.

17J



a'ea *oc *a (nceputu* anoti)pu*ui c&emu, (nceputu*secerişu*ui. !a r(ndu* *or pod5orenii o sărătoreau dupăce s(rşeau tescuitu*.

I$. *ratul i se+ă!atul

In 're)ea $a)essi4i*or cu*tura principa*ă eraucerea*e*e. &()puri*e cu or4 şi cu 5r(u se (ntindeau din)*aştini*e De*tei p(nă *a cataracte. Ţăranii e5ipteni erau)ai a*es p*u5ari. At(ta 're)e c(t E5iptu* se a*a su apă(n ti)pu* ce*or patru *uni din anoti)pu* a*&it, ei n8a'eau)are *ucru de ăcut dar (ndată ce "i*u* reintra (n a*ia*ui treuiau să proite de 4i*e*e (n care pă)(ntu* a(nat deinunda2ie era uşor de *ucrat. (n c(te'a din picturi*e carerepre4intă aratu* ă*toace*e care se 'ăd (n p*anu* a*doi*ea arată că nici nu aşteptau ca "i*u* să8reintreco)p*et (n a*ia *ui. "u)ai aşa erau scuti2i de aratu*

pre5ătitor care se ăcea (n 2ări*e Europei. Este )o)entu* pe care 18a a*es autoru* po'estirii despre cei doi ra2i ca

să8şi (nceapă istorisirea. <&e* )ai (n '(rstă 4ice ce*ui )ai)ic 6 -ai să ne pre5ăti) de )uncă. /ite că pL)(ntu* aieşit din apă şi e nu)ai un de arat. Tu ai să te duci pec()p cu să)(n2a ca să (ncepe) aratu* )(ine di)inea2ă.

1 $epre4entări a(e cu*turii cerea*e*or 6 3em#(yt++ I 1G "ac+t: @ 3em+ (yt+, V 3C Apu:@ (&+ (+ S+, III 9 @ 4r+ ).++ KHK Br. Mus.379GH:6 4r+ )tl, H31 H3K )enna:@ 4r+ )tl++ I. 9 1 193?+ao)+at: @ 4r+ )tl+ 1. G3 3G. KHH HJ1. G H79 3JJ HC 11. 1K1KH. J1 11H 19 6a&eri, 3.

1



Aste* 4ice e*. rate*e ce* )ic (ncepe să acă toate pre5ătiri*edespre care i8a 'orit rate*e ce* )are. &(nd soare*e răsări adoua 4i de di)inea2ă ei se duseră pe c()p cu să)(n2a şi(ncepură să are.'

După cu) se 'ede se)ănătorii şi p*u5arii *ucrau ()preunăsau )ai cur(nd spre deoseire de ce se petrece (n 2ări*enoastre )ai (nt(i se se)ăna şi apoi se ara spre a se acoperi eu pă)Lnt se)in2e*e şi nu spre a tra5e ra4de. 8 %e)ănătoru*u)p*ea cu se)in2e un coş cu două toarte (na*t de un cot şi ca)tot aşa de *un5. Din sat p(nă *a c()p (* purta pe u)ăr şi c(ndsosea şi81 a5ă2a de 5(t cu o rin5+ie destu* de *un5ă aşa (nc(tsă poată *ua uşor se)in2e*e din e* pe care apoi *e ()prăştia pe pă)(nt.

(n 're)ea *ui $a)ses p*u5u* era (ncă un instru)entrudi)entar aşa cu) (* construiseră pri)ii p*u5ari. Dar nici (nepoca )ai nouă nu 'a i a*te*. E un doar să 45(rie un pă)(ntoarte uşor de ăr()itat ără uruieni sau pietre. Două coarne'ertica*e unite printr8o stin5+ie *a capătu* căreia este piQins ră4daru* de )eta* sau de *e)n. Oiştea trece printre ce*e douăcoarne şi se spri;ină de stin5+ie de care e i>ată cu o r(n5+ie.O a*tă stin5+ie de *e)n i>ată ia capătu* oiştei se spri;ină pe

5ru)a>u* ce*or două ani)a*e care tra5 p*u5u* @ ea e *e5ată decoarne*e *or.

Pentru arat s(nt (ntreuin2ate 'aci*e niciodată oii@ %tatura*or )ică do'edeşte că nu se cerea de

Z 0rbiney, II H.H Se *ucra aşa (ncă din Vec+iu* Insper(u 6 Aontet Vie privee,

1G3 ssS.

17G



*a e*e un eori piQea )are. %e ştie că 'aci*e puse *a )uncădau pu2in *apte. E>istau deci destu* de )u*te 'aci spre asatisace şi ne'oi*e *e5ate de consu)u* *apte*ui şi ce*e a*e

p*u5ari*or. &(t despre oi aceştia erau re4er'a2i(n)or)(ntări*or. Ei tră5eau sarcoa5u*. Tot ei cărau

*ocuri*e )ari de piatră. Deci dacă se ara cu 'aci*e

(nsea)nă că e*e ăceau oarte ine această )uncă.Pa5ua ce re4u*ta de aici (n ce pri'eşte produc2ia de *apteiind doar )o)entană nu se renun2a *a o*osirea *or.

P*u5arii )unceau (n 5enere c(te doi. )unca cea )aioositoare iind a ce*ui care 2inea coarne*e p*u5u*ui. !a

p*ecare cu trupu* (ncordat eu o )(nă pe coarne e* p*esnea din ici. (ndată ce ani)a*e*e porneau (ndoi ndu8şi trupu* e* apăsa cu toată puterea pe coarne*e p*u5u*ui.To'arăşu* *ui n8a'ea a*tce'a de ăcut dec(t să conducă'aci*e dar (n *oc să )ear5ă (naintea *or. stătea a*ături şi)er5ea (n ace*aşi sens. &(teodată acest (nso2itor era uncopi* 5o* care purta un coşu*e2. Buc*e*e păru*ui (iacopereau ora4u* drept. "u *8ai i cre4ut (n stare să)(nuiască un ici sau un ă2. dar e* (nde)na 'ite*e

stri5(nd *a e*e. &(teodată ne'asta p*u5aru*ui ()prăştiase)in2e*e.

!un5i*e 4i*e de )uncă nu treceau totdeauna ărăincidente. &ei doi ra2i din po'estea noastră au ter)inat

pro'i4ia de se)in2e. Vede) că Btau treuie să se(ntoarcă (n )are 5raă acasă. In a*tă parte s8a produsunu* din ace*e supărătoare accidente pre'ă4ute de scriu*căruia nu8i p*ăcea a5ricu*tura@ O 'acă s8a i4it de unostaco* şi s8a prăuşit. Era 5ata să rupă oiştea şi să tra5ădupă ea şi =pe cea*a*tă 'acă.

1%9



P*u5aru* a*ear5ă de4*ea5ă ani)a*u* şi81 ridică. După o c*ipăate*a;u* (şi reia )unca şi )ai sprinten.

&u toate că 2arina e5ipteană părea ca) )onotonă ea nu eratotuşi *ipsită de arori. %ico)oru* stuos. perseaua cătina po)ii ructieri a*a)i2ii (n'ese*eau cu pete 'er4i cu*oareanea5ră a pă)(ntu*ui arat. Aceşti copaci urni4au *e)ne*e pentru

une*te*e a5rico*e iar u)ra *or era o ineacere pentru p*u5ar care (ndată ce sosea (şi a5ă2a urduu* de ra)uri*e unuisico)or (şi spri;inea de trunc+i coşu* cu pro'i4ii şi un u*cior )are cu apă proaspătă. Din c(nd in e(iid treuia să *aşi 'aci*e sarăsu*e. P*u5arii sc+i)au (ntre ei oser'a2ii 6 <&e 4iru)oasă U E răcoare U Ani)a*e*e tra5 ine. &eru* e de parteanoastră. %ă )unci) pentru prin2=. Prin2u* Pa+eri toc)ai a sositsă 'adă cu) se )unceşte. E* cooară din car (n 're)e ce'i4itiu* 2ine r(ie*e şi *inişteşte caii. /n p*u5ar (* 4ăreşte şi8şi'esteşte to'arăşii 6 .#răeşte8te şi stri5ă *a 'aci U Prin2u* seopreşte să ne 'adă=. Dar cu) Pa+eri n8a'ea (ncă destu*e 'aci pentru toate p*u5uri*e căci dacă ar i (nt(r4iat o 4i pă)(ntu* se putea usca prea tare patru oa)eni se (n+ă)au şi apucau oiştea.

&a să8şi )ai uşure4e )unca aspră c(ntau 6 <*ată8ne cu))unci). "u ne te)e) de ni)ic c(nd s(nte) pe c()p. E at(t deru)os U= &onducătoru* un se)it care putea i ca şi to'arăşii*ui un ost pri4onier de ră4oi )u*2u)it cu soarta *uirăspundea (n 5*u)ă 6 <Bun e cu'(ntui

1 4r+ )tl+, I 11H Pane+s:.

1G3



tău ăiete U ru)os e anu* e(nd e *ipsit de nenorociri*ara8i deasă pentru 'i2ei. E )ai un ca orice U @t 1

&(nd 'enea seara ani)a*e*e erau de;u5ate şi ()8 ărătate cu cu'inte une şi cu +rană 6 O$u e*oc'en2a:este (n oi Sia (n2e*epciunea: (n 'aci. %ă *e dă) repedesă )ăn(nce.= H Tur)a se adună şi *ua dru)u* satu*ui.P*u5arii duceau p*u5uri*e pe u)eri. Dacă *e *ăsau pe

c()p s8ar Ti putut să nu *e )ai 5ăsească. După cu) 4iceşi scriu* 6 <"u8şi 'a 5ăsi 'ite*e unde *e8a *ăsat. Are să8şi piardă trei 4i*e cău8t(ndu8*e. !e 'a 5ăsi (n pra dar nu *e'a )ai 5ăsi pie*ea. !e8au )(ncat *upii.= 3

P*u5u* nu era sin5ura unea*tă (ntreuin2ată pentru aacoperi să)(n2a. După e*u* terenu*ui se putea o*osi+(r*e2u* sau sapa. -(r*e2u* era tot *a e* de rudi)entar ca şi

p*u5u*. Era a*cătuit dintr8o r(n5+ie o *opată de *e)n şi ostin5+ie. A'ea or)a unui A )are cu *aturi*e ine5a*e.-(r*e2u* se u4a )ai repede dee(t p*u5u* şi p*u5aru* treuiasă8şi petreacă noaptea repar(ndu81. Acest *ucru nu81()piedica să ie 'ese* 6 <A) să )uncesc şi )ai )u*t

pentru stăp(n. 4ice un *ucrător. !inişte U= A*tu* răspunde 6<Prietene 5răeşte8te. A;ută8ne să ter)ină) )ai re8

pede U\K

Pe terenuri*e )u*tă 're)e inundate se puteau *ipsi deaceastă trudă d(nd dru)u* după se)ănat unei tur)e.&u) oii şi )ă5arii erau prea 5rei (n 're)uri*e 'ec+i serecur5ea *a o tur)ă de oi. Păsto8

1 Pa+eri 3.H Petosiris 13.66 Bii. ae5. VII 1CK Pap. !ansin5:. Pa+eri 3.

1G1



ru* *ua pu2ină +rană pe care8o dădea oii din runte iar restu*tur)ei o ur)a doci*. Pentru )oti'e necunoscute de noi (n "ou* I)periu preerau să dea dru)u* pe c()p porci*or şi totde porci 'oreşte şi -erodot. >

(n5roparea se)in2e*or su5era e5ipteni*or idei unere. #reciire)arcaseră că in această epocă ei să8'(rşeau cere)oniiase)ănătoare cu ce*e de (n)or8)(ntare sau de do*iu. /nii

socoteau aceste oiceiuri e>tra'a5ante @ a*2ii *e ;ustiicau. 3

Docu)ente*e araonice care ne s(nt accesii*e şi cu a;utoru*cărora a) descris )unci*e anoti)pu*ui perit, nu con2in dec(t pu2ine ur)e a*e acestor rituri. Păstorii care 'eneau pe 2arină cuoi*e *or intonau un c(ntec de ;a*e pe care ii c(ntau atunci c(ndoi*e că*cau (n picioare spice*e (ntinse pe arie 6

O6ăstorul stă >n apă >n mijlocul peJtilor+ Stă devorbă cu somnul, Sc&imbă bineMe cu mormirul+0ccident` .nde este păstorul, păstorul din occident K s

A*. Moret a ost ce* dint(i care a ănuit că acest c(ntec nu setră5ea c*intr8o *e5endă 2ărănească p*(n85(ndu81 pe păstoru* carese ă*ăcea (n noroi. &ăci peştii nu stau (n noroi şi aria undeerau ()prăştiate spice*e nu era noroioasă. Acest păstor din

occident nu e a*tu* dec(t (necatu* Osiris tăiat (n ucă2i de y Bterodot II 1K @ 4r+ )tl, T.H :e Islde et 0siride, 7C.3 MonteQ Vie privee, 191 @ Moret La mise ă mort du dieu

en !gypte, Paris 19H7 33?33.

1"2



%et+ şi aruncat (n "i* unde peştii (i (n5+i2iseră or5ane*e5enita*e. Deci. eu oca4ia se)ănatu*ui şi a treieratu*ui see'oca 4eu* care dăruise o)u*ui p*ante*e o*ositoare şicare se identiică aşa de ine cu aceste p*ante (nc(tadeseori s(nt repre4entate spice şi arori care cresc dincada'ru* său.

-crodot credea cu nai'itate că. după arat şi se)ănat2ăranu* n8a'ea dec(t să stea cu )(ini*c (n s(n p(nă *aseceriş. Dacă ar i ost aşa reco*ta *ui ar i iQostco)pro)isă căci nici c+iar (n De*tă nu p*oua destu* (nc(tsă nu )ai ie ne'oie de iri5area c()pu8*ui. Tn E5iptu* de%us )ai a*es pă)Lntu* s8ar i uscat repede şi cerea*e*e ar i ost co)pro)ise ca or4u* din 5rădini*e *ui Osiris c(ndera *ăsat (n 'oia soartei. Iri5area era deci o*i5atorie.Acest *ucru (i a)inteşte şi Moise poporu*ui său c(nd (i'oreşte despre ucurii*e care81 aşteaptă (n 2ara&anaanu*u( 6 <&ăci pă)intu* spre care )er5i tu ca să81s(ăp(neşti nu8i ca pă)(ntu* E5iptu*ui din care ai ieşitunde se)ăn(nd să)(n2a. o udai cu a;utoru* picioare*or ta*e ca pe o 5rădină de *e5u)e. &i pă)(ntu* spre care te(ndrep2i ca să81 stăp(neşti este o 2ară cu )un2i şi cu 'ăi şi

se adapă cu apă din p*oi*e ceru*ui.= 1 Din acest pasa; s8atras conc*u4ia că apa era ridicată pe c()p cu a;utoru* unei)aşini )işcată cu picioru* dar nici te>te*e nicidocu)ente*e nu ne per)it să crede) (n e>isten2a uneiase)enea )aşini. &eea ce este de cre4ut e că in5ineriicare re5*au ec*u4e*e *acu*ui Moeris *e desc+ideau c(nda5ricu*torii a'eau ne'oie de apă. &ana*e*e se u)p*eau.&u a;uto8

1 :evteronom, 11. tO?11.

1"3



ru* cu)penei sau şi )ai 5reu cu 5ă*e2i*e apa era distriuită (nşan2uri. %e desc+ideau se astupau pe r(nd se construiau a*te*enoi se ăceau ara;e toate acestea cu picioare*e căci pe o pictură teană 'ede) cu) se că*ca cu picioare*e *utu*(ntreuin2at *a aricarea o*ăriei.

$. Seceriul

&(nd spice*e (ncepeau să se (n5ă*enească 2ăranu* (şi 'edeacu (n5ri;orare 2arina in'adată de stăpeii *ui sau derepre4entan2ii stăp(ni*or (nso2i2i de o droaie de scrii de)ăsurători de s*u;aşi şi de ;andar)i care (ncepeau )ai (nt(isă )ăsoare pă)(ntu*. După aceea )ăsurau 5r(ne*e cu ani2aşi ne pute) (nc+ipui ca) ce a'ea de dat 2ăranu* ie a5en2i*or 'istieriei ie ad)inistratori*or unui 4eu ca A)on care posedace*e )ai une pă)(nturi din 2ară.

Proprietaru* sau repre4entantu* *ui p*eca de acasă de're)e.M(na sin5u* caru* 2in(nd 4dra'ăn +ă2uri*eQ. In ur)a *ui 'eneau pe ;os ser'itorii aduc(nd scaune ro5o;ini saci şi *ădi2e tot ce*e treuia pentru inspec2ie şi )ăsurătoare. &are*e se opreau

*in5ă un p(*c de arori. Oa)eni 'eni2i nu se ştie de unde puneau )(na pe e*e des+ă)au caii (i *e5au de trunc+iu* unuicopac *e aduceau apă şi nutre2. In ace*aşi ti)p aşe4au treiu*cioare *a u)ră. %coteau din *ădi2e p(ini şi dierite ucate pecare *e puneau pe arurii şi (n

1 %cene de rr;ăsurătoare 6 T+. T. %. t 1C @ Yr. A/.. I. 11 191" H3H@ c. %u4anne Ber5er Some Scenas of land measure#ment, ?+!+)+, 1 şi pi. #.

184



coşu*e2e a c+iar şi un ser'iciu de toa*etă. Vi4itiu* se aşe4a *au)ră şi ador)ea ştiind si5ur că poate să se ucure de c(te'aore de *inişte. %tăp(nu* 'enea (n )i;*ocu* )ăsurători*or. Era()răcat (n +aine*e de 4i*e )ari cu perucă o că)aşă cu )(neciscurte *e5ată cu cordon pe deasupra şor2u*ui 5ru)ă;er astonşi sceptru. Picioare*e (i erau (ncă*2ate cu sanda*e şi pu*pe*eapărate ()potri'a )ărăcini*or de ;a)iere cu şireturi.A;utoare*e *ui purtau doar şor2uri. /nii a'eau sanda*e (n picioare a*2ii )er5eau cu picioare*e 5oa*e. !a Menna)ăsurătorii a'eau pe deasupra şor2u*ui o că)aşă cu )(neciscurte şi o ustă p*isată. (şi ()păr2eau une*te*e adică ru*ouri de papirus pa*ete saci şi 5en2i din care ur)au să scoată că*i)ări*eşi pene*e de scris su*uri de r(n5+ii şi 2ăruşi *un5i de trei co2i.&(nd opera2ia se ăcea pe do)eniu* *ui A)on ce* )ai o5at şice* )ai *aco) dintre 4eii e5ipteni soara era (năşurată pe o ucată de *e)n (n care se (ni5ea un cap de erec căci er8 ecu* era ani)a*u* sacru a* 4eu*ui.

eu* )ăsurători*or descoperea o piatră de +otar pe c()p.&onstata in'oc(nd pe )are*e 4eu că piatra este e>act *a *ocu*ei. O atin5ea cu sceptru* ase)ănător si)o*u*ui no)ei teane(n ti)p ce nişte ser'itori (ntindeau soara. &opiii ăceau 5esturi

*ar5i ca să a*un5e prepe*i2e*e ce 4urau pe deasupra spice*or 5re*e. Ar i 5reşit să crede) că *a această opera2ie nu se adunaudec(t cei interesa2i. Pe *in5ă cei care )unceau se (n5ră)ădeaucurioşii şi cei care dădeau saturi. Muncitorii ar i oosit repededacă o ser'itoare 5ri;u*ie nu *e8ar i adus o 5ustare (n 're)e cesu un sico)or se pre5ătea o )asă sustan2ia*ă.

1G



%ecerişu* şi treieratu* dădeau de *ucru a5ricu*tori*or ti)p de )ai )u*te săptă)(ni. Pentru această )uncă (nsă.

popu*a2ia oişnuită nu era totdeauna 8suicientă. Pentrudo)enii*e statu*ui şi proprietă2i*e )ari*or 4ei. se recrutauec+ipe )oi*e care (ncepeau )unca (n no)e*e de sud.&(nd ter)inau se (ndreptau spre nord unde 5ăseau 2arini5ata de secerat. &(nd (n E5iptu* de %us şi de Mi;*oc toate

5r(ne*e erau str(nse secerişu* (n De*tă aia (ncepea.E>isten2a acestor 5rupuri de *ucrători care )er5eau din*oc (n *oc pentru a secera este atestată de un decret a* *ui%etui I prin care scutea de această )uncă doar

persona*u* te)p*u*ui său din Ados. F%ecerătorii tăiau spice*e cu o seceră cu )iner scurt pe

care o 2ineau str(ns (n )(nă. !a)a destu* de *ată spre)iner se ascu2ea spre '(r. %pice*e nu se tăiau de ;os.Muncitoru* se ap*eca pu2in *ua un )ănunc+i cu )(nastin5ă (i rete4a spice*e şi *e punea ;os *ă8s(nd pe *oc

paie*e decapitate. In ur)a secerători*or 'eneau e)ei*ecare adunau spice*e (n coşuri şi *e duceau *a )ar5inea2arinei. /ne*e din e*e a'eau c(te o strac+ină (n carestr(n5cau oae*e că4ute pe ;os. E pu2in proai* că

paie*e să i ost *ăsate aco*o dar n8a'e) nici o inor)a2ie(n această pri'in2ă.&(tcodată şi proprietarii s(nt repre4enta2i 5ata să secere

şi să adune spice*e. Pentru aceasta nici )ăcar uu8şide4racă ru)oasa roc+ie a*ă cu p*iuri. A) putea credecă doar inau5urea4ă )unca *ăs(nd iQc8pede *ocu*ade'ăra2i*or secerători. (n rea*itate decoratorii aurepre4entat un episod din 'ia2a de pe

U Bii. ae5.. nr. K şi .E.A. /T. 193 ssS.

1«



c()pii*e de *a Ia*u oarte roditoare dar unde iecare treuia să8şi cu*ti'e sin5ur o5oru*. In 5enere stăp(nii se )u*2u)escdoar să asiste Ia seceriş. Aste* ace Menna aşe4at pe unscăune* (n or)ă de *a u)ra unui sico)or cu )erinde*e *a(nde)(nă.

Munca (ncepută (n 4orii 4i*ei nu se s(rşea dec(t seara. %usoare*e de a)ia4ă secerătorii se (ntreru8peau din c(nd (n c(nd

puneau secera su ra2 şi 5o*eau un u*cior cu apă 6 <Dă )u*t2ăranu*ui şi dă8)i. apă ca să8)i poto*esc setea=. N. Oa)enii dea*tădată erau )ai preten2ioşi 6 <Bere 4ice a*tu* pentru ce* caretaie or4u*Q8 or4u* bec&a, din care se arică erea 6:. &ei carese (ntrerupeau prea des erau certa2i de supra'e5+etor 6<%oare*e arde precu) se 'ede. "8a) pri)it (ncă ni)ic din)(ini*o ta*e. Ai ăcut 'reun snop N "u te )ai opri să tot ei ărăsă i )uncit=.

In 're)e ce secerătorii trudeau din 5reu c(2i'a oa)enistăteau *a u)ră cu capu* pe 5enunc+i. &ine s(nt aceştia NMuncitori care au scăpat de supra'e5+ere c(2i'a curioşi sauser'itorii stăp(nu*ui care aşteaptă să se ter)ine inspec2ia N Maidescoperi) (n aceeaşi *ucrare aşe4a2i pe un sac un )u4icantcare su*ă (n *autu* *ui du*u. Este o 'ec+e cunoştin2ă căci8(n)or)Lntu* *ui Ti care datea4ă din Vec+iu* I)periu un.)u4icant cu un *aut *un5 de doi co2i 'enea (n ur)asecerători*or. /n )uncitor proptit (n a2a Iui ăt(nd din pa*)eără să *ase

j tt]. )$, i, 1K 19.3 6etosiris, inscrip2ia H.B Montet Vie privea+ HCH.

1.G7



secera din )ină c(ntă c(ntarea oi*or apoi a*ta care(ncepe cu 6 <A) p*ecat *a dru) U= Aspri)ea supra8'e5+etoru*ui era deci )ai )u*t aparentă dec(t rea*ă. !aPa+eri nu )ai e>istă *autist dar secerătorii in8pro'i4ea4ăun dia*o5 c(ntat 6 <&e 4i ru)oasă U Ieşi din pă)(nt.V(ntu* de nord (ncepe să ată. &ernii e a*ături de ini)i*enoastre. "e p*ace )unca noastră=. &u*e5ătorii de spice nuaşteaptă să se secere tot *anu* ca să adune spice*e că4utesau să cerşească. Acest *ucru (* ac e)ei*e şi copiii. Oe)eie (ntinde )(na şi8şi (nso2eşte 5estu* de ru5ă)intea 6<Dă8)i nu)ai un pu)n de oae. %tau aici de aseară. "ui rău şi au4i8)ă ca şi ieri U= /n secerător so*icitat *a e*răspunde ca) aspru 6 <!asă ;os ce8ai *uat. Aş putea ia*un5at din pricina ta=. In 're)uri*e oarte 'ec+i eraoiceiu* ca *a s(rşitu* )unci*or să se *ase secerători*or or4u* sau 5r(u* pe care puteau să81 secere (ntr8o 4i. Acestoicei s8a )en2inut (n toate epoci*e araonice. !aPetosiris c(nd secerătorii *ucrau pentru stăp(n 4iceau 6<Eu s(nt unu* p*u5ar care duce 5r(ne*e şi u)p*e ce*edouă +a)are prin8)unca ra2e*or sa*e (n anii răi cutoate ieruri*e c()pii*or c(nd 'ine a*&itN+ Acu) *e8a 'enit

şi *or r(ndu* 6 <De două ori ucuroşi cei care ac să (n*o8rească 4iua c()pu*ui. Ţăranii părăsesc ceea ce au)uncitU= In a*t 5rup se spune că p*ata e )odestă dar că)erită să a5oniseşti 6 </n )ic snop pe 4i dar )uncesc

pentru e*. Dacă82i dai ostenea*a să seceri ca să cape2i unsnop ra4e*e soare*ui 'or cădea peste tine ca să82i*u)ine4e )unca.= *

1 6etosiris, inscrip2ia 1 şi H.

1G3



De tea)a +o2i*or şi pentru a nu *ăsa 4urătoare*or o parte prea )are reco*ta se ridica pe )ăsură ce secerătorii (naintau.In re5iunea )e)ită transportu* se ăcea cu )ă5arii. Mina2i destăp(nii *or şiru* de )ă5ari sosea (n u5ă ridic(nd nori de pra.%nopii erau arunca2i (ntr8o desa5ă de soară. &(nd se u)p*eause )ai puneau pe deasupra şi a*2i snopi care erau *e5a2i cur(n5+ii. Mă5arii (şi duceau po'ara şi8n a2a *or se 4en5uiau)ă5ăruşii a*er5(nd (n toate păr2i*e ără să *e poarte ni)eni de5ri;ă ur)a2i de păstori cu 5+ioa5e care 5*u)eau sau c(rteau 6<A) adus patru oa*e cu ere U (n 're)e ce tu şedeai de5eaa eua) cărat HCH saci pe )ă5arii )ei.=

Poate că (n E5iptu* de %us să se i o*osit şi )ă5ari H dar dece*e )ai )u*te oii oa)enii transportau sin5uri reco*ta. Poate pentru a nu *un5i *a ininit această cor'oadă se *uase oiceiu*să se taie spice*e de sus şi să se *ase paie*e pe *oc. &ei care *ecărau purtau un sac de re2ea (ntins pe un cadru de *e)n şi pre'ă4ut cu două cLr*i5e de a5ă2at. &(nd era ine (ndesat şi nu)ai (ncăpea nici )ăcar un pu)n de spice se (ni5ea (n c(r*i5eo +u*uă *un5ă de patru p(nă *a cinci co2i. %e i>a cu un nod.Doi oa)eni *uau +u*ua pe u)eri şi se (ndreptau spre arie c(n8t(nd ca şi c(nd ar i 'rut să do'edească scriu*ui că soarta *or

era )ai ună dec(t a *ui 6 <%oare*e arde (n spate*e nostru. !a&iiu pre2u* or4u*ui 'a i p*ătit (n peşte UQFQ /n ine'oitor insinua că dacă +a)a*ii nu

1 Basore*ie *a !eda cat. nr. C Yr. Aii. I KHH:.Basore*ieuri*e )e)ite din Vec+iu* I)periu arată că reco*tae purtată tot de )ă5ari Montet Vie privee, HCJ:.

H 4r+ )tl+, I J1 Pa8ie+s:.

139



)er5eau )ai repede (i 'a a;un5e Inunda2ia 6 <#ră8i2i8'ă. !ua2i8'ă picioare*e *a spinare. Vine apa. &uprindesnopii U Bine'oitoru* e>a5era căci pri)e*e 'a*uri a*einunda2iei treuiau să apară aia peste două *uni.

Aia p*ecau cei doi şi apăreau a*2ii. /n +a)a* (n+a2ăun sac. &e*ă*a*t care apucase +u*ua părea a nu se prea5răi căci oser'ă 6 <-u*ua nu 'rea să stea pe u)ăru*

)eu. &it e de tare o ini)a )ea U=%pice*e erau ()prăştiate pe arie unde pă)(ntu* usese ătătorit cu 5ri;ă. &(nd stratu* era destu* de 5ros oa)enişi oi pri)ii (nar)a2i cu ice nă'ă*eau pe arie. In 're)ece oii tropăiau pe *oc oa)enii (ntorceau (ntr8unaspice*e. &ă*dura şi prau* ăceau această )uncă oarte5rea. Totuşi oaru* (şi (nde)na ani)a*e*e 6 <&ă*ca2i

pentru 'oi că*ca2i pentru 'oi. Paie*e s(nt +rana 'oastră.Boae*e s(nt pentru stăp(nii 'oştri. "u 'ă opri2i. Vre)eae răcoroasă U= Din c(nd (n c(nd un ou (şi ap*ecaenor)u* cap şi8şi u)p*ea 5ura cu ce 5ăsea paie sau

oae dar ni)eni nu 4icea ni)ic. ^După ce oii erau *ua2i de aco*o se putea ace o

su)ară separare a paie*or de oae. #unoaie*e )ai

uşoare dec(t oae*e se ridicau *a supraa2ă. &ea )ai)are parte din e*e erau date *a o parte cu o )ăturică.Pentru a *e cură2a ine se (ntreuin2au nişte une*te carese ase)ănau cu un ăraş. Muncitorii apucau ăraşu* decoadă (* u)p*eau cu oae şi ri8die(ndu8se pe '(ru*

picioare*or (ntindeau ra2e*e

1 6a&eri, $epre4entări ana*oa5e Yr. At*.. I.H Yr. At*. (. 193 Bi7+ H31.

I%Z



c(t puteau de sus şi *ăsau oae*e să cadă. V(ntu* ducea p*ea'a.

După ce oae*e erau cură2ate apăreau scriii eu tot ce*e treuia pentru scris şi )ăsurătorii cu ani2e*e.

"enorocire 2ăranu*ui care ascunsese o parte din reco*tăsau care c+iar dacă era de ună8credin2ă nu putea *i'raoa)eni*or *e5ii at(ta cit cereau aceştia (* (ntindeau pe

pă)(nt şi81 iciuiau dacă nu cu)'a (* aşteptaunenorociri şi )ai )ari. Oa)enii de cor'oada ieşeau de pearie cu ani2a p*ină de oae treceau prin a2a scrii*or şiintrau (ntr8o curte )ăr5inită de 4iduri (na*te undesi*o4uri*e se ridicau sus de tot. Erau nişte construc2ii (nor)ă de căpă82(nă de 4a+ăr tencuite cu oarte )are 5ri;ă(n interior şi spoite cu a* pe dinaară. Pe o scară sea;un85ea *a o ereastră unde iecare (şi 5o*ea pe r(nd a8ni2a. Mai t(r4iu cei care 'or a'ea ne'oie să ia oae deaici se 'or ser'i de o uşi2ă a*ată *a ni'e*u* so*u*ui.

(n 5enere aceste )unci 5re*e se ăceau cu 'oie ună.&(te'a *o'ituri de ici se uită repede. e*a+u* era oişnuitcu e*e. %e )(n5(ia cu 5(ndui că (n 2ara *ui putini erauierta2i de ă2 că acesta atin5ea şi u)eri )ai pu2in aspri

de c(t ai Iui. P*(nscseră c(nd (n5ropaseră să)(n2a (n pă)(nt@ acu) puteau să se ucure dar treuiau să acă şi4ei*or parte.

In ti)p ce '(nturau oae*e se puneau su protec2iaunei 4ei2e ciudate care a'ea or)a unui corn (n5roşat *a)i;*oc.' In 4i*e*e noastre 2ăranii din au) pun (n '(ru*case*or sau a5a2ă *a uşă (n epoca treieratu*ui un e* de)anec+in ăcut din spice

1 3em+ (yt+, I JK şi Miss. Yinired %. B*ac)ann Same vecurenceo;= tlie 1orn#aruse&+ ?++)+, VIII H33.

. 191



pe care81 nu)esc aruse&, *o5odnica. Ei oeră acestei*o5odnice o cupă ouă p(ine. %8a cre4ut că ido*u* (aor)ă de corn era tot o aruse&+ Acest apt nu8i scutea pe

proprietari să oere 4ei2ei8şarpe $enutet pe care a) )ai'ă4ut8o cinstită şi de pod5oreni daruri )ai i)portante 6snopi de 5r(u păsări castra'e2i pepeni 'er4i p(ine

ructe dierite. !a %iut orice er)ier oerea 4eu*ui *oca*/p8uat truanda*e*e reco*tei sa*e. ără (ndoia*ă că pestetot 4eu* *oca* pri)ea ase)enea orande. 0nsuşi re5e*eoerea un snop de 5r(u *ui Min 4eu* erti*ită2ii (n a2aunei adunări a poporu*ui (n ti)pu* unei sărători ce*e8

rată (n pri)a *ună a anoti)pu*ui c&emu+ De *a ce* )ai)are p(nă *a ce* )ai )ic iecare )u*2u)ea 4ei*orstăp(nii tuturor *ucruri*or şi aştepta cu (ncredere nouainunda2ie care ur)a să aducă din nou cic*u* )unci*or a5rico*e.

$I. I!ul

Inu* creşte (na*t şi des şi de oicei se s)u*5e c(nde (ncă (n *oare. Pe docu)ente*e (n cu*ori (n )or )Lntu* *ui Apu sau (n )or)(ntu* *ui Petosiris ire*e se ter)ină printr8o )ică *oare a*astră. Printre e*e cresc a*ăstre*e.H . < 8

1 #autier Les fetes du dieu 3in, %%8+H 3em+ (yt+, V. 3C @ 4r+ A%. I 19 KHH !eda cat. nr. C:

193 3KJ. %)u*5erea inu*ui este de a*te* repre4entată in )or )inte*e I)periu*ui de Mi;*oc *a Beni8-assan E* Berc+e+Meir @ c. 6etosiris, pi. 13.

1S2



Pentru a s)u*5e inu* se ace un )ănunc+i de ire carese apucă de sus cu a)(ndouă )(ini*e a'(nd 5ri;ă să nu serupă ire*e. Tu*pine*e se scutură de pă)(nt şi se aşea4ă(n aşa e* (nc(t ;os să ie e5a*e. Apoi potri'ind)ănunc+iuri*e c(nd (ntr8un sens c(nd (n a*tu* se o2insnopi care se ter)ină cu *ori *a a)e*e capete @ se *ea5ă*a )i;*oc cu un cur)ei ăcut din c(te'a tu*pini sacriicate.

%e ştie că ire*e s(nt )ai ru)oase şi )ai re4istente dacăinu* e s)u*s (nainte de )aturitate. De a*te* un docu)entspune *i)pede că se proceda aste*. (n ace*aşi ti)p o

parte din reco*tă treuia re4er'ată pentru se)in2e*e 'ii8toare.

Oa)enii poartă snopii pe u)eri copiii pe cap. &einorocoşi care au )ă5ari u)p*u desa5ii şi poruncescconducători*or să aiă 5ri;ă să nu cadă (ncărcătura. !acapătu* dru)u*ui +a)a*ii 5ăsesc insta*at *a u)ră uno) care a şi (nceput să )e*i2e4e )ănunc+iu* de in cua;utoru* unei sc(nduri. Ei (i stri5ă 6 <#răeşte8te nu

pă*ă'ră5i at(ta ătr(ne căci oa)enii de pe c()p )er5repede=. BăQtr(nu* răspunde 6 <&+iar de )i8ai aduce 11C9

snopi tot i8aş )e*i2a *a 're)e U= %er'itoarea *ui $uddidid()pinsă de cine ştie ce dia'o* (* 5ăseşte pe rate*e eic+iar (n c*ipa c(nd se apuca de această treaă ca să8i

po'estească secrete*e stăp(nei ei. i8a 5ăsit e*eaua pentru că t(năru* toc)ai a'ea (n )(nă ce8i treuia ca să8iad)inistre4e o c+e*ănea*ă (n *e5e pentru indiscre2ia ei.1

Maspero 1ontes popula>res, că+ IV K3.

1")3



V/. Duş)anii cuiiuri*or

ti) )ai dinainte că reco*te*e erau a)enin2ate de nu)eroşiduş)ani. !e5enda spune că atunci c(nd or4u* dădea (n spic şiinu* era in *oare trăsnetu* şi 5rindina *o'iră c()pii*e (n toată2ara E5iptu*ui precu) şi oa)enii şi ani)a*e*e. Aceasta usese a

şaptea p*a5ă şi cu) ini)a araonu*ui ră)(nea tot ()pietrităcăci 5riu* cure se coace )ai t(r4iu usese cru2at '(ntu* de estaduse un nor de *ăcuste care )istui tot ce )ai *ăsase 5rindina 6nu )ai ră)ase nici o picătură de 'erdea2ă (n copaci nici pec()p. ()potri'a unor aste* de duş)ani 2ăranu* nu putea acea*tce'a doc(t să se roa5e 4ei*or şi )ai a*es 4eu*ui ? *ăcustă.Dar putea să se apere eu o*os ()potri'a a doi duş)anisupărători care 'i4itau 5rădini*e pri)ă'ara şi toa)na 65ran5uru* genu şi du)ră'eanca surut+ Aceste păsări pe de o parte o*ositoare pentru că distru5 )u*te insecte s(nt totuşinedorite pentru că s(nt nişte *aco)e )Lncătoare de ructe.Artiştii *e repre4intă 4urind (n ;uru* po)i*or ructieri. =VL8nătorii reuşesc să *e prindă (ntin4(nd pe deasupra pani*or o p+să

)are a*e cărei co*2uri s(nt sus2inute Fde 2ăruşi. Această p*asă nu()piedică păsări*e să se aşe4e pe po)i. &(nd se str(n5eau (nnu)ăr destu* de )are. c(2+r a copii se apropiau şi scoteau 2ăruşii.P*asa (năşură po)u* şi păsări*e. V(nătorii se ă5au

1 #ui**ard .%ur deux oiseaux figures dans Ies tombeaux de "eni#$assan, imi, II '9 ?KC.

V.



(n această cuşcă ra5i*ă şi cu*e5eau păsări*e ca pe nişte ructe pun(ndu8*e (n cuşcă. Această )etodă nu8i ()piedica să uti*i4e4eşi capcane*e cu arc cunoscute din cea )ai 'ec+e antic+itate şiapreciate (ntotdeauna. >

In epoca )i5ra2iei *or prepe*i2e*e sosesc (n E5ipt ca niştenori deşi. %(nt at(t de oosite (nc(t cad ;os şi oa)enii preeră să

*e prindă 'ii. O pictură din Mu4eu* de *a Ber*in arată un nu)ăr de şase '(nători o*osind o p*asă cu oc+iuri dese (ntinsă pe uncadru dreptun5+iu*ar. &ostu)u* '(nători*or ne re2ine )ai a*esaten2ia. %(nt (ncă*2a2i cu sanda*e ca să nu se (n2epe prin )iriştişi şi8au *e5at o eşară a*ă (n ;uru* trupu*ui. &(nd prepe*i2e*e trec(n sto*uri peste c()pu* secerat '(nătorii se reped deodată şi *u8tur(ndu8şi eşare*e pro'oacă panică printre păsări*e care nu )ai4oară ci se reped (n p*asă. Mu*te (şi a5a2ă 5+eare*e (noc+iuri*e p*asei şi (n5ră)ădite de to'arăşe*e *or nu se )ai potdesprinde *a ti)p. Patru '(nători ridică p*asa şi cei*a*2i doito'arăşi prind c(te prepe*i2e 'or. # Prepe*i2e*e erau desi5ur apreciate de a)i*ia 2ăranu*ui dar nici 4eii nu *e dispre2uiau. In're)ea do)niei *ui $a)ses a* III8*ea A)on a pri)it H1.7CC de

ucă2i.@i Acest nu)ăr (nsea)nă ca) a şasea parte din nu)ăru*tota* de păsări dierite oerite acestui 4eu (n ace*aşi ti)p.

1 3o!tet" #ie pri$ee, HJC?HJ.H 4r+ Atl., %, 33 Ber*in ar. 1G3KC:.3 Pap. $arris, I HC b, G.

195



VIII. &reşterea 'ite*or

(ncă de *a ori5ini e5iptenii au e4itat )u*tă 're)e(nainte de a se +otăr( ce ani)a*e era )ai ine să do8)esticească. O)u* şi c(ine*e s8au ()prietenit *a '(8nătoare. Bou* şi )ă5aru* au ost 5ăsi2i uni de po'ară.

!(na oi*or era apreciată de eduini (n 're)e ce e5ipteniio oco*eau şi pentru cei )or2i şi pentru cei 'ii. Ei preerau capre*e. In aară de aceste ani)a*e care au ostrepede do)esticite ca şi porcu* e5iptenii prindeau *a'(nătoare şi creşteau (n parcuri 5a4e*e ceri anti*ope detot e*u* )u*oni şi c+iar +iene sc(roase. In I)periu*de Mi;*oc 5u'ernatoru* c*in Or> creştea (n stau*e*e sa*ec(te'a anti*ope de *a care no)a sa (şi *uase nu)e*e.Aceste oiceiuri s8au păstrat şi (n I)periu* "ou. /nşco*ar este aste* certat 6 ..Eşti )ai rău dec(t anti*opa8'acădin pustiu care trăieşte a*er5(nd. Ea nu ară şi nu8i unăde arie. ci trăieşte de pe ur)a oi*or ără să se a)estececu ei=. H &ea )ai )are parte din crescătorii de 'ite se)ăr5inesc deci *a ade'ăra2ii prieteni ai o)u*ui 6 ca*u*

ou* şi )ă5aru* capra şi oaia porcu* 5(ş8te*e şi ra2e*e.a

&ă)i*a nu8i cunoscută dec(t de *ocuitorii din =De*tarăsăriteană. &ocoşu* a'ea să apară )u*t )ai t(r4iu.Bine(n2e*es că şi a*te ani)a*e s(nt (n5ri;ite a*ent şi c+iar cu duioşie dar nu)ai (n

1 #ai**ard Les llonnements des !gypiiens de l)ncien !mpirea+ la rec&erc&e des animauX ă domesliqucr @ Reviie det&nogiap&ie etde sociologie, 191H. H pap, Lansing, pi. 3 G 1C.

s Prin2u* din E* a (nre5istrea4ă 1HHQ oi 1CC oi 1 HCC capre .1CC porci 2.ri<+`=IV 7:.

l46



te)p*e şi pentru ra2iuni re*i5ioase. "oi nu 'ori) aicidec(t despre creşterea ani)a*e*or a5rico*e.

&u pu2in (nainte de epoca $a)essi4i*or ca*u* useseintrodus (n E5ipt şi nu era (ncă prea răsp(ndit cu toatecontriu2ii*e de ră4oi i)puse popoare*or asiatice. -u

posedă un 5ra;d deoseit de stau*u* oi*or şi a* )ă5ari*ordar -u iu* re5a* din uc+ este un oarte )are

persona;.H E* ace parte dintre cei pri'i*e5ia2i care seurcau (n car atunci c(nd erau con'oca2i *a pa*at c(nd se p*i)au sau c(nd (şi 'i4itau )oşia. Proprietarii de cai nuriscau niciodată să (nca*ece. "u)ai de două sau de treiori după c(te şti) un artist e5iptean a repre4entat un

ărat că*are. 3 Beduinii erau )ai (ndră4ne2i. In ti)p deră4oi c(nd caru* nu )ai putea (nainta ei des+ă)auca*u* săreau pe spinarea *ui şi i5eau (n 5a*op. !a păşunecaii nu se a)estecau cu ce*e*a*te ani)a*e.

%tau*u* oi*or era aşe4at aproape de casa stăp(nu8*ui şide coşare*e cu 5r(ne (n aceeaşi curte. %er'itorii (şi a'eau*ocuin2a tot aco*o ca să pă4ească ani)a*e*e de +o2i şi săie )ai repede 5ata di)inea2a. (n8aceste )odeste caseăcute din *ut ne5re pe dinăuntru şi pe dinaară ei (şia'eau un co*2işor unde8şi

1 $a)ses a* I*I8*ea s8a străduit să )ărească şepte*u* e5iptean 6 <A) ăcut pentru tine A)on:. tur)e (n sud şi (n nordcu oi şi păstori şi ani)a*e )ici cu ouari scrii şi )u*2i păstori (n ur)a *or=. 26ap+ $arris, I 7 9:. Anti*opa este ori8c(nd o orandă p*ăoutL 4ei*or şi $a)ses a* I*I8*ea tri)ite'(nători s8o prindă din pustiu 26ap+ $arris, I HG:.

H (&+(+S+, IV G.3 Ostracon. Deir e* Medine+ H19@ M.aspero $istoire, t. II

H19 ca'a*eru* din )or)(ntu* *ui -ore)+e *a )u4eu* dinBo*o5na:.

197



pre5ăteau cina ş(8ş( păstrau pro'i4ii*e. Mer5 ()po'ăra2i de5reută2i (n runtea sau (n ur)a tur)ei. &a să se )ai uşure4e ei()part po'ara (n două păr2i e5a*e şi o pun (n u*cioare (n coşurisau (n panere pe care *e a5a2ă de o coi*i2ă. Dacă n8au decit o occea o duc (n spate *e5ată de un ă2. Acesta e e*u* de 'ia2ăa* *ui Btau dar e* e un '*ă;5an 'oinic. e)ei*e (* pri'esc cuoc+i du*ci. &ei )ai )u*2i păstori s(nt (nsă nişte sărăntoci

dăr()a2i de o 'ia2ă de )uncă c+e*i cu o ară (ncurcatăc(teodată urtoşi sau de o s*ăiciune (niorătoare ori inir)i.(ntr8un )or)(nt din Meir un desenator ne)i*os i8a (nă2işatcu) erau ără să8i (nru)use2e4e.'

Această 'ia2ă (şi a'ea ar)ecu* ei. &(nd păstoru* (şi iueaani)a*e*e e* stătea de 'oră cu e*e. &unoştea *ocuri*e undecreştea iara care *e p*ăcea şi *e ducea (ntr8aco*o. Ani)a*e*e (*răsp*ăteau pentru (n5ri;iri*e *ui erese(nd (n5răş(ndu8se şi d(ndnu)eroşi 'i2ei.

Trecerea peste )*aştini era totdeauna un *ucru 5reu. Aco*ounde o)u* şi ani)a*e*e )ari se (nă)o8*eau. un 'i2e* .putea săse (nece. Păstoru* (* *ua atunci (n spate apuc(ndu81 de picioareşi intra cu cura; (n apă. Vaca 'enea după e* )u5ind cu oc+ii)ări2i de spai)ă. &e*e*a*te 'aci o ur)au. Boii (n2e*ep2i duşi de

a*2i păstori (naintau (n ordine. Dacă apa era ad(ncă pe *in5ătrestii şi papiruşi treuiau să se erească de crocodi*i. Păstoriidin 're)uri*e 'ec+i ştiau ce treuie să spună ca să preacăduş)anu* (ntr8un utuc inoensi' sau să81 orească. H "u)ai cădocu8

1 Maspero $*fypte, (n )rs .na+ FMonte8t Vie privee+ &ap. ITI.

im



)ente*e recente s(nt )ute (n această pri'in2ă. /n )or)(nt dinE*8Berc+e+ ne8a păstrat c(ntecu* unui păstor care străătuse)u*te 2ări 6 <A2i p*i)at oii pe toate dru)uri*e. A2i că*catnisipuri*e. Acu) tă'ă*i2i iara. M(nca2i p*ante*e run4oase.Iată8'ă sătui. Totu* 'ă prieşte.= !a Petosiris păstoru* dă'aci*or nu)e poetice 6 Aurita %tră*ucitoarea. ru)oasa ca şicu) e*e ar i (ncarnat8o pe 4ei2a -at+or care poseda toate

aceste (nsuşiri.H

"aşterea 'i2e*u*ui sau *upte*e cu tauri odată cu dep*asări*es(nt principa*e*e oca4ii pe care *e a'ea păstoru* de a8şi arătaştiin2a şi de'ota)entu*. Dacă nu reuşea cu at(t )ai rău pentrue*. Dacă crocodi*u* (n+ă2a un 'i2e* dacă +o2u* punea )ina peun ou dacă epide)ia deci)a tur)a nu e>ista nici o e>8 p*ica2ie. Vino'atu* era (ntins pe ;os şi iciuit cr(ncen. 3

C )ăsură e>ce*entă ()potri'a urtu*ui era (nse)narea ani)a*e*or. Acest *ucru se ăcea )ai a*es pedo)enii*e *ui A)on şi a*e 4ei*or )ari precu) şi pedo)eniu* re5a*. Vaci*e şi 'i2eii erau aduna2i (ntr8unco*2 a* păşunii şi iecare ani)a* era prins pe r(nd (n*a2. I se *e5au picioare*e. Era răsturnat ca şi c(ndar i treuit să ie tăiat. Operatorii (nroşeau ieru* pe

o soi2ă şi81 ap*icau pe partea dreaptă. Bine(n2e*es căscriii erau pre4en2i cu tot ec+ipa)entu* şi păstoriisărutau cu respect pă)(ntui (n a2a acestor repre4entan2i ai puterii.

1 "cRorr. !l "ers&e&, I 1G.H !ee're 6etosiris+ te>te*e KJ. K3.3 3em (yt+, II 1H Pue)re: 6 4r+ )tl, I HJK Ar)a:.\ T+. T.%. III 31 @ Yr. At*. I 1G3 /ser+at:.

199



A*tă scenă. O tur)ă de capre e adusă (ntr8un osc+et ai căruicopaci treuiesc tăia2i 6 (ntr8o c*ipă s(nt cură2a2i de run4e. ac ine că se 5răesc căci tăietoru* de *e)ne a şi sosit. Dă pri)a*o'itură de secure. dar capre*e nu se 5(ndesc să p*ece. Ie4ii actu)e. "ici 2apii nu8şi pierd 're)ea. Dar iată că pă4itoru* decapre care poartă )(ndru o (tă ase)ănătoare cu sceptru* dinTea (şi adună tur)a. A5a2ă de capătu* unei coi*i2e un sac

5reu şi de ce*ă*a*t un ied. Poartă şi un *uier dar nici T+eocritşi nici Vir5i*iu n8au c(ntat iuiri*e păstori*or şi a*e pă4itori*or decapre de pe )a*uri*e "i*u*ui.

&reşterea păsări*or se ăcea (n *ocuri specia*e care nu şi8ausc+i)at de*oc or)a (ntre I)periu* Vec+i şi ce* "ou 6 o curtedecorată cu o ste*ă şi cu statui*e *ui $enutet. (ntr8o parte se'ede o )a5a4ie p*ină cu u*cioare şi a*oturi şi o a*an2ă dec(ntărit 5r(ne*e. (n partea cea*a*tă un teren ()pre;)uit cu 5ard(n )i;*ocu* căruia se a*ă o a*tă. #(şte*e şi ra2e*e se sca*dă pe)ar5ini iar ser'itoru* *e aduce por2ia de oae. H

I. !ocuitorii )*aştini*or

M*aştini*e acoperă o )are parte a 'ăii "i*u*ui. &(nd *u'iu*intră din nou (n a*ia *ui e* *asă (n iecare an pe )ar5ineaterenuri*or cu*ti'ate ă*2i )ari care8şi 'or păstra apa p(nă *as(rşitu* anoti)pu*ui c&emu+ Aceste )*aştini s(nt acoperite cunueri )ăr5inite cu stu. papirus şi a*te p*ante ac'atice. %tu8

1 Me). Tt. V. 3C şi 3K. Yr.At*. I 39.

200



isuri*e de papirus s(nt adeseori at(t de dese (nc(t nu (n5ăduie să pătrundă nici cea )ai )ică ra4ă de IuZ )ină şi at(t de (na*te(nc(t păsări*e cuiărite (n in*orescen2e*e *or se si)t (n si5uran2ă.&e*e )ai pricepute e>ecută e>erci2ii de acroa2ie aeriană. Ocucu'ea ne)işcată aşteaptă să 'ină noaptea. &u toate acesteaduş)anii nea)u*ui (naripat cu) s(nt ci'eta sau pisica

să*atică se ca2ără pe tu*pini p(nă *a (nă*2i)ea cuiuri*or. Tată*şi )a)a pui*or *uptă cu cura; ()potri'a a5resoru*ui (n 're)ece puişorii piuie dispera2i şi8şi )işcă aripi*e ără pene. Peştisprinteni se strecoară printre tu*pini. %e oser'ă )ai a*esc+ea*i so)ni şi a*2i peşti uriaşi <crea2i de natură= după cu)spune Maspero (ntr8un )o)ent de ună dispo4i2ie. "atensoda(noată pe spate. Aşa de )u*t (i p*ace po4i2ia aceasta (nc(tspate*e i s8a a*it (n 're)e ce p(nteee*e i s8a (ntunecat. Oe)e*ă de +ipopota) şi8a 5ăsit un co*2 *iniştit ca să ete. /ncrocodi* J p(ndeşte cu ipocri4ie şi aşteaptă c*ipa c(nd (i 'a(n5+i2i puiu* dacă nu cu)'a tată* nu 'a sosi )ai (nainte. Va(ncepe o *uptă ără (ndurare (n care crocodi*u* 'a i (n'ins.-ipopota)u* (* 'a (nşăca cu ă*ci*e *ui or)idai*e. Duş)anu*

'a (ncerca 4adarnic să81 )uşte de picior crocodi*u* (şi 'a pierdeec+i*iru* şi trupu* (i 'a i 4droit.1

1 Montet Vie privee, tot cap. I @ 4r+ )tl+, ', K33 Br. Mus. 37 977: @4r+ )tl+, I 117 Bai: @ 4r+ )tl+, I 3K3 %ene)io2: @ 3em+ (yt+, I, HK"a+t: @ II 9 Pue)re: @ Yr. )tl, ', % Menna:.

H91



&u c(t (naintai spre nord cu at(t )*aştini*e erau )ai (ntinseşi tuişuri*e de papirus )ai dese. "u)e*e e5iptean a* De*teime&it, indică tot o )*aştină )ăr5inită de papirus. Această*i)ă at(t de o5ată (n sinoni)e care indică tot ce se a*ă (nnatură a'ea şi a*2i ter)eni care (nse)nau )*aştini*e acoperitede nueri c&a, ce*e unde creşteau trestii*e se*&et, ce*erec'entate de păsări iun, ă*2i*e or)ate după retra5erea

inunda2ii*or pe&u+ Aceste )*aştini erau paradisu* '(nătoru*ui şia* pescaru*ui. Aproape toată *u)ea din E5ipt se ocupa (nti)pu* *ier cu pescuitu* şi '(nătoarea (n )*aştini c+iar şiscriii. Doa)ne*e şi eti2e*e *e ap*audau (nde)(narea şi erauericite să aducă acasă o pasăre 'ie. Băie2aşii (n'ă2au oarterepede să arunce u)eran5u* şi +arponu*. Ei erau a)atori dar popu*a2ia din nord trăia de pe ur)a )*aştinei.

Oa)enii scoteau de aco*o )ai (nt(i )ateria*e pentru case şi pentru *ucru* *or. După ce s)u*5eau tu*pine*e de papirus *eăceau snopi şi ap*eca2i su po'ară se (ntorceau (ncetadeseori poticnindu8se (n sat. $eco*ta se (ntindea ;os şi sea*e5eau tu*pine*e cu care se construiau co*ie*e.

&ase*e de cără)idă s(nt (n*ocuite aici cu case de papiruscare se *ipesc cu *ut. Pere2ii s(nt su2iri. Tencuia*a cade deseori

dar crăpături*e se astupă uşor. &u ire*e papirusu*ui se acr(n5+ii de toate 5rosi)i*e ro5o;ini scăune*e şi co*i'ii care se'(nd ce*or de pe uscat. Din r(n5+ii şi ra)uri se conec2ionea4ă ărci e*e5ante şi practice ără Q de care nu se putea nici 'inanici pescui. Dar (nainte de a porni (n ur)ărirea '(natu*ui)ateria*u* ce* nou treuia (ncercat. &u co8

202



roane de *ori de e()p pe cap cu un nuăr ia piept iecare seurcă (n arca sa şi '(s*eşte cu o *opată iurcată (ntrecerea(ncepe cu (n;urături adeseori oarte 5re*e. A)enin2ări*e şi*o'ituri*e p*ouă. %8ar 4ice că distrac2ia 'a *ua o (ntorsătură readar ni)eni nu inten2ionea4ă dec(t să8şi rosto5o*eascăad'ersaru* (n apă şi să8i răstoarne a)arca2ia. &(nd nu )ai ră8)(ne dec(t un ;ucător (n picioare (n arca *ui petrecerea ia

s(rşit. 0n'in5ători şi (n'inşi se (ntorc (n sat şi ()păca2i (şireiau )eseria pe care satiricu* e5iptean o socoteşte cea )aiaspră dintre toate.'

Pescarii care 'oiau să acă o e>pedi2ie )ai *un5ă se urcau(ntr8o arcă de *e)n pre'ă4ută cu un catar5. Intre ca*uri erau(ntinse r(n5+ii pentru uscarea peşti*or spinteca2i. O pasăre de pradă se aşe4a pe catar5. G

E>istau )u*te e*uri de a pescui. Pescaru* sin5uratic seinsta*a cu )erinde*e *ui (ntr8o ărcu2ă şi (ndată ce 5ăsea un Ioc*iniştit (şi arunca undi2a. Dacă un c*arias ru)os era atras de)o)ea*ă e* tră5ea undi2a cu 5ri;ă şi ucidea prada cu o *o'iturăde )ăciucă (n )*aştini*e )ai pu2in ad(nci se aşe4au nişte p*asesi)p*e (n or)ă de stic*ă sau c+iar p*ase cu două despăr2ituri.&+ea*ii atraşi de )o)ea*ă 5ăseau intrarea dar nu )ai puteau

ieşi. (n cur(nd p*asa de'enea un ade'ărat e*eşteu. Pescaru*si5ur de succes nu se te)ea dec(t de 'ecini care erau (n staresă8i ia *ocu*. Pe *(n5ă 5ă*eata de scos apa din arcă era ne'oieşi de rădare şi de o )(nL oarte si5ură. Pescaru* se oprea (ntr8un *oc unde erau oarte )u*2i peşti. (şi

1 Montei Vie privee, (), 3etn+ (yl+, II. 1 1G 19. %atira)eserii*or oap. '9 Ji HC.

H 4r+ )$+, I HC.

233



scuiurrda unea*ta şi aştepta. &(nd peştii se cuiăreau (n p*asă e*o s)ucea oarte repede. Pescuitu* cu nă'odu* cerea 'reo 4eceoa)eni ce* pu2in două ărci şi o i)ensă p*asă dreptun5+iu*ară pre'ă4ută pe o parte cu i*otoare şi pe partea opusă cu 5reută2i de piatră. %e (ntindea această p*asă (ntr8un *ac şi se st(rneau peştii.Apoi p*asa şi peştii se tră5eau (ncet *a 2ăr). Era o treaă de*icatăcăci sinodontu* era un peşte oarte a5er şi 'i5uros şi sărea (napoidin p*asă. Pescaru* treuia să81 prindă din 4or.1 -arponu* eracea )ai ună unea*tă ()potri'a enor)u*ui *ates aşa de )are(nc(t coada *ui )ătura pă)(ntu* c(nd doi pescari (* duceau at(rnatde o *opată.H -arponu* se (ntreuin2a şi *a 'inerea +ipopota)u*uidar +arponu* pescaru*ui #, s8ar i săr()at ca o ;ucărie de trupu*)onstru*ui. Era deci ne'oie de o ar)ă so*idă or)ată dintr8une(r*i5 de ier (nipt (ntr8o *ance de *e)n *e5ată cu o r(n85+ie deun şir de *otoare. &(nd +arponu* (şi atin5ea 2inta *e)nu* serupea şi c(r*i5u* ră)(nea (nipt (n carnea )onstru*ui care8o *ua *au5ă. V(nătorii puneau )(na pe *otoare şi tră5eau de r(n5+ie casă scurte4e distan2a. -ipopota)u* (şi (ntorcea spre '(nă8toricapu* *ui enor) desc+idea ă*ci*e (n stare să 4droească şi o arcă dar era door(t cu *o'ituri de +arpon.3

1 4r+ )tl, I HC -ore)+o: @ 3em+ (yt, V 3C şi 3Apu: @ 3em+ (yt, II J Pue)re= @ Montet Vie privee,H3?K1.

% 4r+ )tl, I 3K @ 11%" KC 3K3 7C H9K H 1G3 GG @ 3em+ (yt+I HK @ Da'ies en#)mun, 1.

a Th.T."., pi. I şi p. HG A)e+e)+at: @ 4r+ )tl, X, 2%1Ai)ene)+e:.

204



V(nătoarea cu u)eran5u* era )ai cur(nd un sport pentruoa)eni o5a2i dec(t o )uncă de arca5ii.

Iată8* pe Apu care a *uat *oc (ntr8o arcă de *u> de or)aunei ra2e uriaşe. Insă cea )ai )are parte din '(nători se)u*2u)esc cu o *untre de papirus de tip oişnuit. E ine să ai pe ord o 5(scă de "i* dresată să ser'ească *a atra5erea (ncursă a păsări*or. V(8nătoru* aruncă u)eran5u* care se

ter)ină cu un cap de şarpe. Ar)a şi 'icti)a se (ntorc *a *ocu*de pornire. To'arăşii '(nătoru*ui so2ia şi copiii *ui *e prind (n5raă. /n ăie2e* (nc(ntat (i spune tată*ui 6 .Prin2e a) prinsun 5ran5ur U= Dar (n ace*aşi ti)p o pisică să*atică a prins easin5ură trei.'

V(nătoarea cu p*asa captura dintr8o sin5ură *o'itură un )arenu)ăr de r ăsări 'ii. Acesta era un sport de ec+ipă. Prin2i sau ăra2i cu situa2ie (na*tă *uau parte *a ea ca şei sau p(ndaşi. Peun teren neted se a*e5ea o a*tă de or)ă dreptun5+iu*ară sauo'a*ă *un5ă de ce* pu2in c(2i'a )etri. De o parte şi de a*ta a ă*2ii se (ntindeau două p*ase de aceeaşi or)ă care dacă seuneau puteau să acopere a*ta (n (ntre5i)e. Treuia să se5ăsească posii*itatea de a se *ăsa rusc (n ;os ce*e două p*ase(n ace*aşi )o)ent (n aşa e* ca păsări*e care coor(seră pe a*tă

să ie prinse. %e (ni5eau (n părnint patru 2ăruşi doi de o parteşi doi de a*ta a ă*2ii. %e *e5au de ei ce*e două p*ase a*e căror co*2uri e>terioare erau prinse două de un 2ăruş 5ros. (nipt *a o)ică distan2ă de )i;*ocu* ă*2ii şi două de o r(n5+ie care se putea )ane'ra *un5ă de 'reo două4eci sau c+iar )ai )u*2i)etri. &(+d totu*

3em+ (yi++ 3+ 3C @ 3em+ (yt++ I. HK 6 4r+ )tl+, I. H. 3813 KHPU.

H3



era 5ata un p(ndaş se aşe4a (n dosu* unui para'an 5ăurit.Păsări dresate se p*i)au pe )ar5inea ă*2ii. In cur(nd seaduna un )are nu)ăr de ra2e. Trei sau patru '(nători apucaur(n5+ia. %tăteau destu* de departe de )*aştină ca să nu sperie păsări*e care puteau 4ura *a ce* )ai )ic 45o)ot. P(ndaru*ridica ra2u* sau a5ita o as)a. !a acest se)na* cei*a*2id(ndu8se rusc (ndărăt aruncau capcana. &e*e două p*ase se

ridicau şi se *ăsau peste 5ră)ada de păsări care era prinsă (n(ntre5i)e. adarnic (ncercau ce*e )ai 'ioaie să se 4ată şi să45(*2(ie p*asa. ără să *e *ase ti)p să scape '(nătorii arunca2i*a pă)(nt de eortu* ăcut se ridicau şi a*er5au cu co*i'ii*e.Dacă după ce se u)p*eau )ai ră)(neau păsări su p*asă e*eerau prinse *i se (ndoiau aripi*e şi *i se s)u*5eau pene*e ca săa;un5ă 'ii )ăcar p(nă (n sat. Q

Toate aceste procedee cereau (nde)(nare rădare şi cura;(nsuşiri care ar i ră)as ără re4u*tat dacă '(nătorii n8ar i osta;uta2i de o di'initate pe care o nu)eau %e+et <Păşune=. Eaa'ea (nă2işarea unei 2ăran ci ()răcată cu o roc+ie stri)tă.Păru* *un5 (i acoperea u)erii. (nsăşi p*asa apar2inea unui 4euspecia* 4eu* P*asă iu* <Păsunei=. Ocupa2ii*e pe care *e8a)descris s(nt ocupa2ii*e 4ei2ei <Păşune=. Peştii şi păsări*e s(nt a*e

ei dar ea nu e 45(rcită ci *e ()parte ucuroasă '(nători*or şi pescari*or care s(nt to'arăşii şi prietenii ei. H

1 Mon(et Vie privee, KH @ 3em+ (yt+, V 3C @ 4r+ )tl+, I1GK. HK 3KK @ 3em+ (yt+, I HH?H3 @ 3em+ (yt+, II 1 <4r+ )tl,I HK9.

H Montet Vie privee, J?G. JJ. In te)p*u* de *a Edu 4ei2a%e+et spune re5e*ui <Iti dau toate păsări*e care s(nt pe*ac8 Ed. II 1JK:.

206



. Visătoarea (u pustiu

^)ătoarea (n pustiu era o distrac2ie pentru noi*i şi prin2i pentru a*2ii (nsă era o )eserie. "u e>istă )or)(nt decorat (ncare stăp(nu* să nu ie (nă2işat străpun5(nd cu să5e2i*e *uisi5ure anti*ope*e şi 5a4e8ic8*e adunate 5ră)adă ca (ntr8o5rădină 4oo*o5ică (ntr8un teren (n5rădit. Arcaşii care pă4eau pustiu* şi erau (nsărcina2i cu apărarea )unte*ui de aur de *a&optos c(nd se duc să dea socotea*ă de )isiunea *or )are*ui preot a* *ui A)on Men+eperresen s(nt (nto'ărăşi2i de un)aestru de '(nătoare care8i pre4intă un dar )ăre2 6 ouă şi penede stru2 stru2i şi 5a4e*e 'ii precu) şi ani)a*e ucise. ' $a)sesa* III8*ea or5ani4ase ec+ipe de arcaşi şi de '(nători de proesiecare (n ti)p ce8i (nto'ărăşeau pe str(n5ătorii de )iere şi derăşină aduceau anti*ope*e oerite 4eu*ui $a *a toate sărători*esa*e căci oranda de ani)a*e din deşert ră)(nea (n p*ină epocăistorică *a e* ca şi (n epoca (n care o)u* trăia )ai a*es din'(nătoare cea )ăi p*ăcută 4ei*or. H

A)atori sau proesionişti to2i '(nătorii oco*eau '(natu*căruia natur8a i8a dăruit picioare sprintene ca să nu serătăcească şi să de'ină ei (nşişi o pradă pentru +iene şi păsărirăpitoare. &unosc(nd oiceiuri*e ani)a*e*or şi )ai a*es*ocuri*e unde se duceau să se adape ei căutau să atra5ă unnu)ăr c(t )ai )are de ani)a*e (ntr8un *oc anu)e pre5ătitunde să *e poată prinde sau ucide. %e a*e5ea undu* unei 'ăi cu'e5eta2ie deasă cu )a*uri*e at(t de

1 (&+(+S+, V 9.H Pap. $arris, I. HG. 3?K.

20



arupte >nc>t ani)a*e*e să nu poată u5i nici Ia dreapta nici*a st(n5a. %e (ntindeau două r(nduri de p*ase pe 2ăruşi *a odistan2ă potri'ită dar pe care noi n8o pute) aprecia după

picturi. P*asa din und era pusă (n aşa e* (nc(t ()piedicaorice u5ă. In partea cea*a*tă se *ăsa o desc+i4ătură pentrutrecerea ani)a*e*or şi a '(nători*or. In interior se punea apăşi +rană. In cur(nd 2arcu* se u)p*ea. Ani)a*e*e se si)2eau

ine aici de parcă nu *e8ar i păscut nici o pri)e;die. Boisă*atici 4urdau (n toate păr2i*e. %tru2ii dansau sa*ut(ndrăsăritu* soare*ui. O 5a4e*ă (şi a*ăpta puiu*. /n )ă5ar să*atic (şi *un5ea 5(tu* 5ata să adoar)ă. /n iepureinsta*at pe o )o'i*ită adu*)eca aeru*. H

Odinioară '(nătorii p*ecau pe ;os. %tăpLnu* )er5ea cu)(ini*e 5oa*e. %er'itorii *ui duceau )erinde*e arcuri*esă5e2i*e cuşti*e r(n5+ii*e şi coşuri*e. /n 'a*et 2inea de45ardă copoii şi +iene*e (ndopate şi dresate pentru'(nătoare. De c(nd se răsp(ndise (ntreuin2area caru*uistăp(nu* p*eca (n car ca *a ră4oi cu arcu* şi să5e2i*ea*ături. 1&emsu (* ur)a pe ;os purt(nd pe coi*i2ău*cioare urduuri coşuri saci şi r(n5+ii. &(nd )icaceată a;un5ea *a destina2ie şeu* coora din car cu ar)e*e

*ui. /n 'a*et 2inea de 45ardă +aita de copoi.3

De )u*tă're)e se renun2ase *a +iene*e pe care '(nătorii dinVec+iu* I)periu reuşiseră să *e drese4e.

V(natu* era surprins de o p*oaie de să5e2i şi de apari2ianeaşteptată a copoi*or s(n5eroşi. "enorocite*e

1 (&+(+S+, II J?7 @ ($+(+S+, I 9 @ @r+ )tl, I 3 @ 3em, (yt,II 7. Da'ies ive t&eban tombs, 1H HH KC.

H Da'ies en ? )mun, KG.3 Da'ies ive t&eban tombs, 1H6

HCG



ani)a*e căutau 4adarnic o ieşire. Ma*uri*e arupte şi p*ase*e *e2ineau pe *oc.

Desene*e ne (nă2işea4ă nişte ceri şi nişte oi să*atici *o'i2ide să5e2i. /n stru2 se apără cu ciocu* de un c(ine care81 atacă. Oe)e*ă ată sărind. /n copoi s(şie dintr8o dată puiu* care aias8a născut. O anti*opă se repede sărind disperată dar cade (n5ura duş)anu*ui. /n copoi a door(t o 5a4e*ă şi8i r(n5e 5(tu*.

După o pictură din )or)(ntu* unui oarecare /sir se pare că (n2arc au ost puse capcane dar pictura nu e ine conser'ată ca săse poată descrie )ecanis)u* *or. Totuşi e>isten2a acestor cursee si5ură. Dacă '(nătoru* n8ar i a'ut dec(t să5e2i şi c(ini nu s8ar (n2e*e5e cu) putea prinde un nu)ăr at(t de )are de ani)a*e 'iiaşa cu) ac acest /sir şi un anu)e A)ene)+at.1 !a (ntoarcereaceşti '(nători duc cu ei *e5a2i de c(te un picior un )u*on o5a4e*ă o anti*opă un stru2 toate (n stare să )ear5ă. /n ser'itor poartă pe u)eri un pui de anti*opă. A*2ii 2in de urec+i iepuriucişi. O +ienă )oartă at(rnă de o pră;ină. A*2i '(nătoridispre2uind proitu* şi ne8te)(ndu8se de pri)e;dii nu se dau *ao parte să ur)ărească anti*ope*e cu caru* *or iute ca u*5eru*.Aşa procedea4ă şi neoositu* prin2 A)en+otep. /n oarecare/sir+at porneşte şi e* (n car (n deşertu* ără )ar5ini conduc(nd

sin5ur şi tră5(nd cu arcu*. E* )(nă (naintea *ui o tur)ă deanti*ope printre care se a)estecă nişte iepuri o +ienă un *up. H

1 Da'ies ive t&eban tombs, %B ?HK @ 4r+ )tl+, I, 3 3H.H Yr. )tl+, I, HJ.

H39f i



& APITO!/! VI

A$TE!E I METE/#/$I!E

Poporu* e5iptean nu era or)at nu)ai din a5ricu*tori scriişi preo2i. Dacă ar i ost aşa n8ar i e>istat pira)ide*e nici

te)p*e*e nici +ipo5ee*e. Prin2esa *)u)it nu şi8ar i pus (n păru* ei ne5ru o diade)ă care pare a i opera unor 4(ne. Ascoate din carieră un *oc de 5ranit *un5 de )ai =)u*t detrei4eci de )etri a81 transporta de *a Assuan *a Tea a8i tăia (nor)ă de oe*isc a 5ra'a pe e* +iero5*ie i)pecai*e (n s(rşita81 ridica pe soc*u e un tur de or2ă pe care e5iptenii puteausă81 să'(rşească (n şapte *uni şi care s8a repetat d`e )u*te ori(n ti)pu* iecărei do)nii din "ou* I)periu. %criii socoteau peaceşti )eşteşu5ari ui)itori )ai pre;os dec(t ei. %ă (ncercă) săne ace) o idee despre )unca şi e*u* *or de trai.

1. Muncitorii din cariere

In ce*e două pustiuri ce )ăr5ineau 'a*ea "i*u*ui. E5iptu* poseda roci ad)irai*e care urni4au ar+itec2i*or scu*ptori*or şi 5iu'aer5ii*or )ateria*e pentru

210



ce*e )ai )ari ca şi pentru ce*e )ai )ici opere. &a*car se 5ăsea peste tot (ntre Me)is şi *unt *a sud de Tea. &e* )ai in ce*)ai a* era e>tras din cariere*e de *a $oiau nu departe dei4'oru* r(u*ui -e8*uan. &a*caru* din )unte*e tean era şi e* de ună ca*itate. &uar2u* roşu ca *e)nu* de cedru mery, 'enea dinMunte*e $oşu do)eniu* 4ei2ei -at+or *a nord8est de On.&ariera era (n p*ină e>p*oatare su dinastia a II8a. De4ertoru*%inu+it reuşise să u5ă din E5ipt a)estec(ndu8se printre)uncitorii casre p*ecau din satu* *or *a carieră. %u $a)ses a*II8*ea se *ucra aco*o )ai )u*t ca oric(nd. Intr8o 4i s8a desco8 perit su oc+ii araonu*ui care ăcea o 'i4ită (n pus tiu* On pedo)eniu* *ui $a un *oc de 5ranit )ai *un5 dec(t un oe*isccurn nu se )ai 'ă4use de pe 're)ea 4eu*ui. Toată *u)ea acre4ut că (nsăşi )aiestatea sa (* crease cu pri'iri*e sa*e. Ea(nsărcina pe )eşterii săi de e*ită să81 *ucre4e şi e>act peste unan *ocu* *uă or)a unei statui co*osa*e care pri)i nu)e*e deeu* $a)ses. eu* *ucrări*or u răsp*ătit cu aur şi ar5int. To2icei care participaseră *a această *ucrare (şi a'ură partea *or dindaruri*e re5e*ui. Maiestatea sa (i supra'e5+ea 4i*nic şi ei *ucraucu )u*tă tra5ere de ini)ă. In apropiere de această carieră udescoperită (ncă una. %e scoaseră de aco*o a*2i co*oşi pentru

te)p*u* *ui Pta+ de *a Me)is pentru te)p*e*e *ui Pta+ şi A)onde *a $a)ses. N

#re4ie )ai pu2in ru)oasă dec(t cea de *a Munte*e $oşudar destu* de ună se 5ăsea din e*şu5 (n ce*e trei no)e din%ud. $e5iunea Assuan este re5iunea

%te*ă din anu* VIII 5ăsită *a On 6 )rin, S+ )+ !+, H19. 8

21111 *



5ranitu*ui. De aco*o se procurau ce*e trei 'arietă2i 6 ro4cenuşiu ne5ru *a )ică distan2ă de oraş ca şi din insu*e*e Au%atit şi %e)nu* /n oe*isc un sarcoa5 un co*os osiriando'edesc acti'itatea )uncitori*or din cariere*e 'ec+i. !ucrări*e pre5ătitoare se oser'ă peste tot. $e5iunea 5ranitu*ui se (ntindedestu* de departe spre sud. P*ec(nd dintr8un *oc nu)it Ida+etspre 'est se a;un5e după trei 4i*e de )ers (n re5iuneacariere*or de diorit părăsite (n ti)pu* I)periu*ui Mi;*ociu.$e5iunea era aşa de săracă e>p*oatarea cerea un eort at(t de)are şi at(tea sacriicii (nc(t $a)essi4ii care totuşi nu cru2aude*oc pri4onierii de ră4oi nu (ncercară să reia *ucru* aco*o. i InE5iptu* de Mi;*oc ei puteau să8şi procure cu pu2ină c+e*tuia*ă pietre e>ce*ente cu) erau a*aastru* de *a -atnu *a c(te'a orede capita*a părăsită A8+enaton şi )ai *a sud (n 'a*ea $o+anu*a trei 4i*e de &optos un şist ase)ănător cu 5re4ia care se *us8truia oarte ru)os be*&en, ca şi recia 'erde si re8ciaoişnuită. Aproape (n toate cariere*e 'ec+i e>istă inscrip2ii dar inscrip2ii*e 5ra'ate din 'a*ea $o+anu*ui s(nt sin5ure*e care (n*oc să se )ăr5inească *a *iste de ciu)e şi de tit*uri aundă (ndeta*ii pitoreşti. H E>p*oatarea nu era nici per)anentă nici

re5u*ată. &(nd araonu* a'ea ne'oie de piatră e+en tri)itea oe>pedi2ie de )ii de oa)eni care ră)(nea de po8

1 En5e*ac+ (&e uarries uf t&e Cestern mibiăn desert and t&e ancient road t#o (us*&a < )nn+ S+ )+ !+, 1938G. 3J96 p %et+e :ie "au ? Cid :en* ? malsteine der alten !gypter und i&r @amen, Ber*in 1933 p. K9.

H &ouat şi Montet Les inscripi>ons &ieroglyp&iques el &ieratiques du oudi $ammtnt, &airoQ 191H.

212



)ină (n do)nia *ui. $a)ses a* IV8*ea (ntrec(nd pe to2i(naintaşii *ui or5ani4ă o )are e>pedi2ie pentru care)oi*i4a 9 3JG de oa)eni. $e5e*e o pre5ătise a)ănun2itconsu*t(nd căr2i*e &asei 'ie2ii şi tri)i2(nd (nainte un 5rupde cercetători. %tatu*8)a;or cuprindea treispre4ece

persona;e i)portante printre care )are*e preot a* *uiA)on (nso2it de sua*ternii săi. Apoi 'eneau scriiitrupei (n nu)ăr de HC. Aceşti scrii erau te+nicieni de)erit cărora *i se cerea să re4o*'e pro*e)e in5inereşticu) ar i ridicarea unui oe*isc de trei4eci de co2iconstruirea unei ra)pe de cără)i4i nearse sau c+estiuniad)inistrati'e or5ani4(nd de e>e)p*u o e>pedi2ie (n%iria. eii 5ra;duri*or că*ăre2ii 'i4itiii ec+ipa;e*or nu)ărau 91 de persoane po*i2iştii 5rada2i C şiunc2ionari de di'erse cate5orii tot C. %e notea4ă cu)irare pre4en2a a HCC de şei de cete de pescari care see>p*ică ără (ndoia*ă prin aptu* că anoti)pu* clieniu, (nti)pu* căruia a'ea *oc e>pedi2ia nu era a'orai*

pescuitu*ui. #rosu* trupei era or)at din GCC de au>i*iaristrăini 2aperuY+ In acest eecti' se )ai nu)ărau 9CC deunc2ionari ai 5u'ernu*ui centra* dar aceştia (nto'ărăşeau

e>pedi2ia de departe. Această 'eritai*ă ar)ată era(nso2ită de )ai )u*te care trase de oi. %pecia*iştii propriu84işi adică un şe a* artişti*or trei şei ai)uncitori*or din cariere 13C de )uncitori şi ciop*itori de

piatră H desenatori şi K 5ra'ori or)ea4ă8o )ică parte atrupei. Aceasta pentru că cea )ai )are parte era ocupatăie cu transportarea pietre*or cu sănii*e ie cu transportu*+ranei. Marea 5ri;ă a conducători*or era să poată +răniaceste )ii de oa)eni in p*in deşert să distriuie iecăruia

pu2ină

H13



apă pu2ină ere pu2ină p(ine să asi5ure specia*işti*or şi şei*or o )(ncare ce'a )ai consistentă şi (n sirşit să )u*2u)eascădupă cu'iin2ă 4ei*or stăp(nii )unte*ui de be*&et, (n pri)u*r(nd *ui Min -orus şi Isis ără de care )inunea n8ar i a'ut*oc. In sti*u* *or i5urat e5iptenii nu)eau aceasta <a sc+i)adeşertu* (ntr8o re5iune cu*ti'ată şi dru)u* (ntr8un cana*=. Dar.de ase)enea ce p*ăcere să po2i scrie pe o ste*ă că nici )ăcar un )ă5ar n8a că4ut că ni)ănui nu i8a ost sete pe dru) şi căni)eni nu s8a descura;at nici o c*ipă. (n ade'ăr aceşti oa)enide cor'oadă n8a'eau dreptu* să se p*(n5ă +răni2i cu) erau cu p(ine şi ere ca (n E5ipt (n 4i*e*e de sărătoare.

Metoda de *ucru era cu totu* pri)iti'ă. Oa)enii nu8şidădeau ostenea*a să atace un i*on st(ncos şi să scoată din e* *ocuri (ntre5i. %e a*e5eau dintre *ocuri*e desprinse ce*e carea'eau di)ensiuni*e dorite şi puteau să dea ie un sarcoa5 ie o*espede ie o statuie sau un 5rup. &ei dint(i sosi2i ridicaseră *ocuri*e care 4ăceau *a )ar5inea dru)u*ui. &ei care 'eneau (nur)ă erau si*i2i să esca*ade4e pante*e şi să rosto5o*ească *ocuri*e de sus p(nă ;os. oarte adesea acestea se spăr5eau şi p(nă ;os nu )ai ră)Lneau dec(t aşc+ii. /n şe de *ucrări anu)e

Mer a'u ideea (n ade'ăr 5enia*ă de a tăia (n *ancu* coasteiun dru) (n pantă pe care să a*unece *ocuri*e. In'en2ia reuşide )inune şi in5eniosu* in5iner aduse pe socotea*a *ui 4ecestatui de cinci co2i. Acest *ucru nu se )ai 'ă4use niciodată. "uusese ne'oie dec(t de

1 Iid.. inscrip2ii*e H31?H37 HKC HH3. 1H. HHH. H19 şi J7 1 19.

214



'reo 4ece seco*e pentru ca procedeu* să ie pus *a punct.Oric(nd 5ata să interprete4e se)ne*e inter'en2iei di'ine

e5iptenii 2ineau sea)a de ce* )ai )ic incident care s(rşea prina *ua propor2ii*e unui )iraco*. In ti)p ce tăietorii de piatrărătăceau pe )unte*e de be*&en (n căutarea unui *oc pentrure5e*e "eta8nire o 5a4e*ă tri)isă cu si5uran2ă de 4eu *e arătădru)u* 6 <o 5a4e*ă 5ata să ete apăru (n dru) (n8torc(ndu8şi

a2a spre oa)enii care se a*au (naintea ei. Oc+ii ei pri'eau pecei care căutau s8o prindă dar ea nu se (ntoarse p(nă ce nua;unse (n *ocui de pe )unte*e sacru unde se a*a o *espede desarcoa5. Ea născu deasupra ei. %o*da2ii re5e*ui care 'ă4userăaceasta (i tăiară 5(tu*. Apoi se opriră aduseră orande şicoor(ră (n *inişte. Ma;estatea acestui 4eu 'enerai* stăp(nu*deserturi*or ăcuse acest dar iu*ui său "etanire să trăiască (n'eci pentru ucuria *ui pentru ca e* să ie 'iu pe tronu* său pentru totdeauna şi să aiă o ininitate de ani'ersări.= H

Odată piatra 5ăsită adusă intactă *in5ă dru) pusă pe osanie şi 5ata de p*ecare şeii e>pedi2iei nu puteau da se)na*u*de pornire (nainte de a ridica 4ei*or )unte*ui de &e*&en, printrecare ce* )ai 'enerat era Min stăp(nu* 2inuturi*or &optos şi Ipuun )onu)ent de)n de e*. Erau cu at(t )ai o*i5a2i să acă

acest 5est cu c(t un a* doi*ea )iraco* ur)ase de aproape pe ce*cu 5a4e*a. In )i;*ocu* 'ăii se descoperi un re4er'or p*in p(nă*a 5ură cu apă care )ăsura 4ece co2i de iecare parte. %e *uară)ăsuri ca

1 Iid. inscrip2ia 19 ci. p. HK.H Iid. inscrip2ia 11C.

H1



anti*ope*e să nu81 poată )urdări şi să ie ascuns de no)a4i.<%o*da2ii re5e*ui ăcuseră poteci pe )ar5ini dar nici un oc+i

nu *e 4ărise nici o a2ă de o) nu *e pri'ise. $e4er'oru* nu sedesc+isese dec(t pentru )a8;estatea sa. &(nd cei care *ocuiesc(n To8)er re8+t8ii care s(nt (n E5ipt (n nord ca şi (n sud 'or au4i acestea (şi 'or p*eca runtea *a pă)(nt. Ei 'or )ărturisi perec2iunea )aiestă2ii sa*e (n toate ti)puri*e şi pentru

totdeauna.= >

P(nă *a ur)ă după două4eci şi două de 4i*e de *a sosiree>pedi2ia p*eca (napoi spre E5ipt duc(nd o piatră oarteru)oasă care )ăsura opt co2i (n *un5i)e şi patru (n *ă2i)e5roasă de doi co2i după ce sacriicase oi şi anti*ope şi arseserăşină (n onoarea 4eu*ui ine'oitor.

E5iptenii practicau această )etodă aşa de si)p*ă oriunde era posii* ca să scape de orice eort. Presupune) că descoperirea *ocu*ui de 5re4ie )ai (na*t dec(t un oe*isc (n cariere*eMunte*ui $oşu a ost tot un dar a* *ui -at+or. &(nd era ne'oienu e4itau să spar5ă roca nici să sape 5a*erii. H Munca aspră pecare şi8o i)puneau ca să 5ăurească st(nci*e din )unte*e teana'ea un du*u re4u*tat 6 construia deunc2i*or *ocuin2e 'eşniceşi procura ce*or 'ii pietre de toate or)e*e. Mu*2i )uncitori şi

tăietori (n piatră erau pri4onieri de ră4oi sau conda)na2i dar se cunosc şi nu)eroşi e5ipteni *ieri care )unceau aici. %udo)nia u*ti)u*ui $a)ses c(nd a*ară că E5iptu*

Ibid+, inscrip2ia '9'+ucas. )ncient egyplian materials and iiidustries, cd. I(. !ondra

193K p. J3.

ati



era s(şiat de un ră4oi ci'i* to2i aceşti pri4onieri (şi rupseră*an2uri*e trecură de partea duş)ani*or *ui A)on şi răsp(ndi2i(n toată 2ara să'(rşiră )ii de ne*e5iuiri şi de cru4i)i. Aceastado'edeşte că )ai (nainte nu useseră prea )u*2u)i2i cu soarta*or.

II. Minerii

Aur se 5ăsea din e*şu5 răsp(ndit (n deşert (ntre "i* şiMarea $oşie. Trei *ocuri auriere s(nt cu deoseire de se)na*at.In )u*te te>te şi c+iar şi (n papirusu* -arris este adeseori'ora despre auru* de *a &optos.1 In rea*itate auru* de *a &op8tos se a*a (n )unte*e de be*&en+ "atura potri'ise ine*ucruri*e concentr(nd aproape de un i4'or *a (ntretăierea )ai)u*tor dru)uri care tra'ersau deşertu* *a e5a*ă depărtare de "i* şi de )are )ine*e de aur şi cariere*e care urni4au o piatrăat(t de apreciată de scu*ptori. $e5iunea era rec'entată de pă4itorii )un2i*or aurieri de *a &optos de şeii '(nători*or care prindeau stru2i iepuri 5a4e*e de po*i2iştii din &optosrăspun4ători de securitatea oa)eni*or ce circu*au prin deşert

pur8t(nd pre2iosu* )eta*.A*te re5iuni auriere erau )u*t )ai pu2in a'ori4ate dec(t

)unte*e de be*&en+ (ntr8o 4i re5e*e %etui studiind pro*e)e*ereeritoare *a )un2ii din deşert si)2i dorin2a să 'adă)ine*e de unde se

1 (&+ (+ S+, IV K @ Inscrip2ia *ui A)eni *a Bcni8-assan<"eRerr "eni#$assan, I G@ 6ap+ $arris, I 1H *a 7. -arta)ine*or de aur din )u4eu* de *a Torino.

21



aducea auru*.' Vi4it(nd cana*e*e care *e deser'eau pornind de *aEdu )a;estatea sa se opri (n dru) ca să se sătuiască cu ini)asa 6 <&it e de 5reu dru)u* ără apă U &u) po2i să )er5i c(nd5(t*e;u* 2i8e uscat N &ine Ie 'a poto*i setea N Ţara e departe.Pustiu* e (ntins. O)u* căruia (i e sete pe )unte se p*(n5e. &u)(i 'oi a;uta N Voi 5ăsi oare posii*itatea să8i a;ut să trăiască N Ei'or )u*2u)i 4eu*ui (n nu)e*e )eu de8a *un5u* ani*or care 'or

'eni. #enera2ii*e 'iitoare )ă 'or po)eni pentru ener5ia )eacăci eu s(nt c*ar'ă4ătoru* care se 5(ndeşte *a orice că*ător.=După ce )a;estatea sa s8a 5(ndit *a acestea (n ini)a sa a

străătut dpşertu* să caute un *oc unde să sape un pu2. Tăietoriide piatră pri)iră porunca să sape un pu2 (n )unte ca apa *uisă81 (ntărească pe ce* door(t de arşi2ă să81 răcorească pe ce*ars de soare. (ncercarea reuşi de )inune aşa (nc(t re5e*e putusă scrie 6 <Iată că 4eu* )i8a (ndep*init dorin2a. E* a ăcut să 'inăapa pe )unte. Dru)u* cu)p*it de c(nd e>istă 4ei a de'enit)inunat (n ti)pu* do)niei )e*e.=

Totuşi acesta nu era dec(t un (nceput. $e5e*e (n2e*e5ea cătreuie să (nte)eie4e un oraş cu nu)e*e )are*ui Men)atre<ce* care răsp(ndeşte apa (n )are cantitate (ntoc)ai ca ce*edouă u*oane de *a Au=. Or cu) nu e>ista oraş ără te)p*u

şeu* *ucrări*or re5a*e u (nsărcinat să81 construiască.Muncitorii din cariere*e necropo*e*or se pu8

1 Inscrip2ia din te)p*u* de *a $adesie+ 6 #o*enisc+e $ @ Recueil de travaux, III 7 ssS. şi "ibi+ aeg+, IV nr. K.

H1G



seră pe *ucru şi (n cur(nd *a poa*e*e )unte*ui u (nă*2atun te)p*u de )ici propor2ii care prin ru)use2eai5uri*or şi inscrip2ii*or nu e )ai pre;os de a*te *ucrări dinaceastă epocă. Aici se adora un )are nu)ăr de di'inită2i 6A)on $a Osiris -orus runtea 4ei*or din care ăcea

parte (nsuşi re5e*e. %etui 'eni să81 inau5ure4e şi adresă4ei*or părin2ii săi această ru5ăciune 6 <#*orie 'ouă 4ei

puternici care a2i creat ceru* şi pă)(ntu* după 'oin2a'oastră care )ă prote;a2i pentru 'eşnicie şi ace2i canu)e*e )eu să dure4e 'eşnic. &ăci eu s(nt un cu 'oi.Ve5+e4 asupra *ucruri*or pe care *e iui2i... ericit ce* cese )işcă după 'oin2a 4eu*ui căci acesta (şi 'a rea*i4adorin2e*e. Voi respecta deci cu'(ntu* 'ostru căci 'ois(nte2i stăp(ni. Mi8a) o*osit 'ia2a şi puteri*e pentru 'oicăut(ndu8)i ine*e (n 'oi. (n5ădui2i ca )onu)ente*e )e*esă dăinuiască pentru )ine şi nu)e*e )eu să dăinuiască

prin e*e.= !a r(ndu* *or )inerii recunoscători se (nc+inauără (ncetare 4ei*or pentru re5e*e *or care săp(nd o (nt(năşi construind un te)p*u p*ăcut 4ei*or rea*i4ase o operăără sea)ăn. Ei 4iceau din 5ură (n 5ură 6 <A)on acordă8i'eşnicia *un5eşte8i do)nia. ei care s(nte2i (n i4'or

ace2i81 ne)uritor ca 'oi căci e* ne8a desc+is dru)u* careera (nc+is oc+i*or noştri. "oi trece) pe acest dru) şis(nte) sănătoşi. &(nd picioare*e noastre (* atin5 si)2i)cu) ne dă 'ia2ă. Dru)u* 5reu dinainte a de'enit un dru)

un. Mu*2u)ită *ui dru)u* spre aur este ca 'edereaşoi)u*ui.=

Te)p*u* a de'enit proprietatea )ine*or. Tot auru* scosdin )unte treuia dus aco*o (nainte ca o

H19



parte din e* să ()o5ă2ească te4auru* re5a*. O ceată dearcaşiQ ()preună cu co)andantu* *or au pri)it )isiuneade a apăra te)p*u* şi pe )uncitorii săi. "ici a*2i căutătoride aur care circu*au prin deşert nici arcaşii nici 5ăr4i*enu treuiau să sc+i)e ni)ic din dispo4i2ii*e date dere5e. "i)eni n8a'ea dreptu* să rec+i4i2ione4e su nici un)oti' pe )uncitorii care spă*au auru* pe socotea*a

te)p*u*ui nici să se atin5ă de aur <care este trupu*4ei*or=. $e5ii care 'or ur)a şi care 'or 2ine socotea*ă de'oin2a *ui %etui 'or i a;uta2i de A)on -arate şi Pta+Tatenen.

<Ei 'or 5u'erna 2ara cu *(nde2e. Vor stăp(ni deşertu* şiŢara Arcu*ui. %u*etu* *or 'a i 'eşnic. Ei 'or (ndestu*a pecei de pe pă)(nt. Dar nenorocire ce*or re5i sau si)p*i)uritori care 'or i sur4i *a 'ore*e )e*e. Osiris (i 'aur)ări Isis *e 'a ur)ări e)ei*e şi -orus pe copiii *or cua;utoru* tuturor prin2i*or *ui To8D;user care co*aorea4ăcu e*.=

%itua2ia )ineri*or pe care re5e*e (i tri)itea (n "uiaera şi )ai 'rednică de )i*ă.> <%e a*ă )u*t aur se spunea(n 2ara Iaita *a est de a doua cataractă: dar din cau4a

*ipsei de apă dru)u* spre e* e deoseit de 5reu. &(nd)uncitorii care spa*ă auru* p*eacă aco*o nu)ai ;u)ătatedin ei reuşesc să a;un5ă. &ei*a*2i )or de sete pe dru)()preună cu )ă5arii care )er5 (naintea *or. Apa din ur8duuri nu *e a;un5e nici *a dus nici *a (ntors. "u se

1 După ste*a *ui $a)ses a* II8*ea 5ăsită *a uan *a 1GC ).Q spresud de AssuanQ (n pre4ent *a )u4eu* din #re8no*e 6 Tresson La stelede uban, &airo 19HH.

220



)ai poate deci aduce aur din această re5iune din cau4a *ipsei deapă.= $e5ii de a*tădată spunea raportu* iu*ui re5e*ui din uc+(ncercaseră să sape pu2uri dar ără succes. Tată* *ui $a)sesre5e*e Men)atre care reuşise at(t de ine *a est de Edu nuusese )ai norocos aici. E* p*ănuise să sape un pu2 ad(nc de 1HCde co2i dar părăsise *ucrarea (ncepută căci apa nu se i'ea.Acest eşec nu descura;ă pe in5ineri care (ncă de *a (nceputu*do)niei *ui $a)ses a* II8*ea si5uri de spri;inu* pe care -api părinte*e 4ei*or a'ea să81 dea iu*ui său iuit re8*uară *ucru* dedata aceasta cu succes. Apa care se a*a (n Duat ascu*tă de re5eşi urcă (n pu2. Minerii nu )ai )ureau pe dru) dar )unca *or ră)(nea tot at(t de 5rea. După cu) spune Diodor pe cares(nte) si*i2i să81 cită) din *ipsa unor te>te )ai 'ec+i ca să sespar5ă )ai uşor roca se (nier(nta apoi era *o'ită cu nişteune*te ascu2ite de )eta* (n direc2ia i*onu*ui aurier.ra5)ente*e detaşate erau duse *a intrarea 5a*eriei 4droite şispă*ate p(nă ce prau* de aur ieşea curat şi stră*ucitor. De aptauru* i;uterii*or e5iptene era (n 5enere a)estecat cu ar5intara)ă şi a*te i)purită2i.H

E5iptenii 5ăseau (n %(nai pre2ioasa turcoa4ă maja*et B ,(ntreuin2ată de 5iu'aer5ii precu) şi

1 Diodor III 11?13.H %tatuete*e 5ăsite (n sarcoa5u* *ui -orne+t de *a Tan(t

2emi, I nr. 9K?1CH: se 'ede eă s(nt ăcute din aur oartea)estecat.

3 !ucas )ncient egyptian materials and Industries, 3H @V. !oret. La tonrquoise c&e/ Ies anciens !gypiiens, emi,l, 99?11K.

HH1



a*2i co)puşi ai ara)ei ca )a*ac+ita sec&met+1 (ncepută pe're)ea ătr(nu*ui re5e %ene5+t e>p*oatarea )ine*or era )aiacti'ă ca oric(nd su $a)e8ssi4i. "ici c+iar *ipsa de apă nu erao piedică. Beduinii care (n trecut (i atacaseră de nenu)ărate ori pe )ineri şi pe (nso2itorii *or erau acu) do)o*i2i sau (nr(n2i.Dar )inerii erau oric(nd e>puşi *a nep*ăceri de e*u* ce*or arătate de un in5iner din 're)ea dinastiei a II8a nu)it-orurre pentru că e*e 2ineau de natura *ucruri*or. Acest in5iner(nsărcinat să (ntreprindă cercetări (n )ină sosise aco*o (n atreia *ună din perit, atunci c(nd anoti)pu* nu )ai era potri'it pentru scoaterea pietre*or. A doua 4i după sosirea sa e* sesătuise cu te+nicienii cei )ai e>peri)enta2i care (i spuseră cuto2ii 6 <(n. )unte e>istă turcoa4e pentru eternitate dar (nanoti)pu* acesta treuie să 2ine) sea)a de cu*oare. Totdeaunaa) au4it spun(ndu8se ace*aşi *ucru 6 5e)e*e din )ină se potscoate dar cu*oarea nu )ai e ru)oasă (n acest anoti)pnepotri'it din c&emu+N <(n c&emu, adău5ă -orurre pustiu* e ar84ător. Munte*e parcă8i (ncă*4it cu ieru* roşu şi cu*oareapietre*or: se tu*ură.= In ade'ăr in5ineru* socotea să se apucede treaă *a s(rşitu* iernii. &ă*duri*e )ari nu 'eniseră (ncă dar

n8a'eau să )ai (nt(r4ie )u*t. Dar dorin2a de a81 ser'i pe re5e(ncrederea pe care8o a'ea (n stăp(na ceru*ui -at+or care era şistăp(na turcoa4e*or şi protectoarea )ineri*or nu81 *ăsară pradă descura;ării. Tot persona*u* *ui

1 !ucas. op+, cit+, 3KG @ "eRerr (n Stndies presented to .+-rijfit&, 3HC.

222



sosise (ntre5 ără să suere pierderi. De *a pri)e*e re4u*tatein5ineru* nu )ai a'u nici o (ndoia*ă. Men82in(nd )ereu ace*aşirit) (şi ter)ină *ucru* (n pri)a *ună din c&emu, ără a si)2ică*duri*e care tu*urau cu*oarea turcoa4e*or. i 'ese* (nc+eie 6<A) adunat această 5e)ă pre2ioasă. A) reuşit )ai ine dec(torice o) 'enit (naintea )ea şi c+iar )ai )u*t dec(t )i se

ceruse. "ici nu putea) dori )ai )u*t. &u*oarea turcoa4e*or:era perectă şi oc+ii se ucurau ad)ir(nd8o:. #e)ă era c+iar )ai ru)oasă dec(t (n anoti)pu* potri'it... (ncrede2i8'ă deci (n-at+or. ace2i aşa. O să 'ă )ear5ă ine. Ve2i reuşi şi )ai inedec(t )ine. "oroc IQ11

Aste* )u*2u)ită in5ineri*or şi re4isten2ei unui persona*(ncercat şi de ase)enea )u*2u)ită 4e*u*ui ne5ustori*or desprecare 'o) 'ori (n a*t capito*. E5iptu* (n5ră)ădea (n depo4ite*esa*e )ari cantită2i de )ateria*e necesare (n industrie pietre)eta* *e)n.

%L83 'ede) acu) pe )eşteşu5ari *a *ucru. (n ate*ier.

III. 3u!ca t! ateliere

Dacă cercetă) picturi*e destui de nu)eroase din)or)inte*e "ou*ui I)periu care repre4intă ;i(ttnca (n ate*iereca şi *e5ende*e care ser'esc de tit*u. s(n8

1 V. !ore. op+ cil+, in Hmi+ ', 111 ? 11&.

223



te) ispiti2i să crede) că to2i )eseriaşii erau aduna2i (ntr8un sin5ur *oc 6 scu*ptori (n piatră şi (n *e)n o*ari5iu'aer5ii i;utieri ş*euitori de pietre scu)pearican2i de 'ase de )eta* ar)urieri t()p*ari şicarosieri. Poate că totuşi nu8i dec(t un artiiciu deco)po4i2ie.

Aceste )unci erau supra'e5+eate de un director 5enera* de o statură uriaşă (n 're)e ce )eşteşu5arii caretrudeau su oc+ii *ui păreau nişte pitici. O inscrip2ie+iero5*iică (* (ncadra şi8i preci4a acti'itatea. Iată dee>e)p*u ce spune inscrip2ia unui oarecare Duaune+e+şeu* do)eniu*ui *ui A)on 6 <Venit pentru a inspectaate*ieru* pentru a desc+ide ce*e două case de aur şi dear5int pentru a or5ani4a *ucrări*e pentru a e>ecuta toate*ucrări*e care depind de şeu* etc...= > "i)ic nu ne poateopri să; crede) că ate*iere*e specia*i4ate se (nşirau de8a*un5u* unei stră4i ca (n a4are*e din &airo sau dinDa)asc şi că şeu* *e inspecta pe r(nd dar pe de a*tă parteoser'ă) că statuia de *e)n şi c+iar de piatră este()podoită cu (ncrusta2ii că )oi*e*e care*e ar)e*e s(ntscu*ptate (n une*e păr2i decorate cu aur şi pietre scu)pecă un 'as de piatră putea i (ncrustat cu aur turcoa4e şi*apis*a4u*i. %au ace*aşi )eşteşu5ar poseda )ai )u*tete+nici sau )ai )u*2i specia*işti *uer(nd unu* *(n5ă a*tu*(şi treceau oiectu* din )(nă (n )(nă p(nă *a inisarea *ui.

= !epsius :en*măler, III HJ 1 @ c. 4r+ )ii+, ', JK 3K1 3KH.

22#



IV. %cu*ptorii

Totuşi scu*ptorii (n piatră preera să se i4o*e4e. !aDuaune+e+ pe care *8a) a)intit )ai (nainte ei inisea4ă o poartă )ono*ită cu două canaturi un *in8tou şi o cornişăa2ada unui ediiciu a;urat şi o co*oană )ono*ită cu capite* pa*)ior) cu) sint co*oane*e de *a Tanis şi A+nas. /nii seser'esc de o tes*ă a*2ii de un oarece sau de un po*i4or*ucr(nd (n picioare sau aşe4a2i pe un scăune* sau c+iar pe *ocu*de 5ranit. ără să )ai aştepte ca aceştia să ter)ine desenatorii(ntr8o )(nă cu o pană de scris şi (n cea*a*tă cu o pa*etă tra5contururi*e +iero5*ie*or care 'or i apoi săpate şi co*orate (na*astru sau 'erde. In ate*ieru* *ui $e+)are care depinde totde do)eniu* *ui A)on ' , s(nt (n curs de e>ecu2ie un re5e8coiosaşe4at pe un scaun pătrat cu spătar pu2in (na*t un co*os in picioare re4e)at de un st(*p un sin> şi o )asă de sacriiciu.Artiştii se aşa4ă pe *ae*e sau pe spate*e sin>u*ui pe )asa desacriiciu ori pe un eşaoda; )oi* de *e)n care *e per)ite să*ucre4e *a a2a sau *a coaura co*oşi*or. /nii se trudesc cuciocanu* de *e)n şi cu da*ta. A*2ii reacă 5ranitu* cu po*i4oru*.Desenatoru* trasea4ă cu pana +iero5*ie*e de pe st(ipu* dorsa*.Pictoru* ap*ică cu*oarea cu pensu*a pe care o (n)oaie (ntr8ooa*ă. Te (ntrei dacă opera2ii at(t de deoseite puteau a'ea *oc(n ace*aşi ti)p. (n rea*itate scu*ptoru* care ci4e*a 'reun deta*iua* e2ei şi 5ra'oru* ocupat cu +iero5*ie*e d.e pe st(*p şi de pesoc*u nu se deranio11 unu*

1 4r+ )$, I .

HH3' ? Viata deF tnntZ 4i(e*t (n o(nt



pe a*tu* dar po*i4oru* n8ar i putut inter'eni dec(t atunci c(ndscu*ptoru* şi 5ra'oru* nu )ai a'eau ni)ic de ăcut. Pictoru*'enea ce* din ur)ă. Autoru* scenei i8a 5rupat deci (n ace*aşiate*ier pe to2i cei care *ucraseră aici pe r(nd.

Vo) 'edea (nsă ap*icată aceeaşi )etodă de *ucru şi *a a*teoiecte. ără (ndoia*ă că e5ipteni*or *e p*ăcea să (nceapă *ucru*din )ai )u*te păr2i. !a un )o)ent dat po*i4oru* se i4ea deda*tă sau de acu* de 5ra'at. &ine'a scotea un 2ipăt. &e* *o'it (*(n;ura pe ce*ă*a*t care răspundea cu o 5*u)ă. %tatuia ter8)inată (ntr8un ti)p record era 5ata să ie e>pediată (n te)p*usau (n pa*at pentru a do'edi )u*2i)ii p*ină de ad)ira2ie ună'oin2a cu care re5e*e (* cop*eşea pe ser'itoru* său saudra5ostea pe care 4eu* o purta araonu*ui.

Transportarea statuii p(nă *a te)p*u era un pri*e; deade'ărată sărătoare. &(nd statuia era co*osa*ă şi dru)u* 5reuse ăcea de ase)enea do'ada te+nicii şi a unei or5ani4ări. Ostatuie de a*aastru (na*tă de 13 co2i treuia să ie dusă dintr8un ate*ier situat *a perieria oraşu*ui pe dru)u* cariere*or dea*aastru p(nă *a un ediiciu nu)it după nu)e*e donatoru*uisău <Dra5ostea *ui T+ut8+otep pentru /nit este per)anentă=Q. Printr8o e>traordinară ună'oin2ă a re5e*ui acest ediiciu a

pri)it nu)e*e unui particu*ar şi o ase)enea statuie 'a itransportată cu )are po)pă. Mai (nt(i 'a i aşe4ată pe o sanieso*idă or)ată din două (rne 5roase ridicate (ntr8o parte reu8nite prin tra'erse puternice şi *e5ată cu r(n5+ii. A*a8

1 "oRerr !l "ers&c&, l, 1J?3J.

22#



astru* iind o piatră )oa*e s8a *uat precau2ia să se pună perne(n toate *ocuri*e care ar risca să ie stricate de recarear(n5+ii*or. De această sanie care suportă o 5reutate de cincisau şase tone s(nt *e5ate patru r(n5+ii oarte *un5i de care 'or tra5e +a)a*i ()păr2i2i (n patru 5rupe oa)eni care 'in din'estu* pro'inciei şi din est inanteria şi (n s(rşit persona*u*te)p*u*ui.

Doi oa)eni s8au urcat c+iar pe statuie. &e* din2ii insta*at pe5enunc+ii ei (ntoarce căde*ni2a spre a2a de a*aastru şi o(n'ă*uie (n u) de tereint. A* doi*ea ()prăştie picătură cu picătură apa dintr8un iric aşa cu) se ace (n te)p*u (nainteastatuii 4eu*ui. &ărătorii de apă stau pe *(n5ă statuie şi aruncăapă pe dru) ca să81 acă a*unecos. A*2ii aduc o (rnă oarteso*idă care pare a ser'i *a tras dar a cărei (ntreuin2are nu see>p*ică *i)pede.

%e dă se)na*u* de p*ecare. $esponsai*itatea apar2ineşeu*ui *ucrări*or care supra'e5+ea4ă statuia şi ad;unctu*ui săucare co)unică ordine*e unor oa)eni ce ştiu cu) să 'oreascăadică ştiu cu) să atra5ă aten2ia acestei ar)ate de tră5ători să8i(nsu*e2ească printr8un discurs care se 'a ter)ina printr8o &ayaire4istii*ă. %tatuia se urneşte şi o apucă pe dru)u* pe care

)uncitorii *8au cură2at de pietre*e ce81 ăceau ane'oios. O)u*2i)e i)ensă s8a (n5ră)ădit pe )ar5ini ca să se ucure despectaco*. O trupă de so*da2i a a*cătuit un cordon de ordine. (ncana*u* para*e* cu dru)u* corăii*e (nso2esc corte5iu*.Marinarii şi pasa5erii (şi a)estecă o'a2ii*e cu a*e )u*2i)ii. Pec+ei au ost ridicate a*tare. Pro'i4ii destu*e 'or per)ite ce*or ce)uncesc ca şi ce*or care se )u*2u)esc

22i *



nu)ai să stri5e şi să 'edL sa8şi (ntărească or2e*e. Erou*4i*ei T+ut8+otep 'enit (ntr8o *ectică (nso2it de iu* săude c(2i'a so*da2i şi de ser'itori care poartă e'antaie de

pene şi ro5o;ini asistă *a această treaă. E* se 5(ndeşte căniciodată n8a ost oerit pro'inciei sa*e un spectaco* )airu)os 6 <Prin2ii care au trudit (nainte ad)inistratorii

care au )uncit pentru eternitate (n acest oraş pe care *8a) (n4estrat cu a*tare pe )a*u* *u'iu*ui nu şi8au(nc+ipuit ce 'oi ace eu pentru )ine. Iată că )i8a)desă'(rşit opera pentru 'eşnicie după ce )or)(ntu* )eua ost ter)inat pentru totdeauna.=

%cena pe care a) descris8o s8a petrecut (n 're)eaI)periu*ui Mi;*ociu dar ea nu e at(t de neoişnuită cu)crede 5u'ernatoru* din pro'incia Iepure*ui. Ase)eneascene s8au repetat ori de c(te ori re5e*e a autori4at un

particu*ar să8şi @ ducă statuia (n te)p*u şi de ase)enea *atransportarea statui*or re5a*e. E5ipteni*or *e p*ăcea să*ucre4e (n 5rupuri. %tri5au tare eau )u*t. iecare se(ntorcea acasă )u*2u)it de 4iua *ui. /n oarecare

[ena)on s8a ucurat de o a'oare şi )ai )are deoarecestatui*e transportate (n corte5iu erau (n nu)ăr de trei. ' 0)are )u*2i)e de oa)eni *e (nto'ărăşea 2ip(nd şi5esticu*(nd prin u)u* de tereint. Băra2ii purtauu)re*e de papirus. Preotese*e 4ei2ei -at+or

protectoarea Teei c(ntau din sistre şi din crota*e.Dansatoare şi acroa2i distrau *u)ea cu e* de e* dei5uri.

1 Da'ies en#)mun, 33?KC.

22"



V. Ar5intari i;utieri ş*e*uitori de pietre scu)pe

Industria 'ase*or8 de piatră care a;unsese *a o ) perec2iune(ncă din 're)ea pri)ei dinastii era (n *oare şi (n epoca$a)essi4i*or. Aceste 'ase se conec2ionau din a*aastru dinşist din recie şi *uau or)a de u*cioare căni şi a)orecastronaşe pa+are şi *i5+eane adeseori ()podoite cu i5uriu)ane sau ani)a*e. /ti*a;u* era oarte si)p*u. Piesa cea )aicaracteristică era un ur5+iu cu un )(ner de *e)n acoperit *ae>tre)itatea superioară cu pie*e. Meşteşu5aru* (* in'(rtea cu)Lini*e 2in(nd str(ns (ntre 5enunc+i *ocu* de piatră. Tot peror(nd c(teodată piatra se spăr5ea dar această nenorocire se putea repara. %e decupa por2iunea deteriorată şi se *ipea a*tă ucată. Mor)(ntu* *ui Tutana)on ne8a păstrat piese care)ărturisesc )ai )u*tă 'irtuo4itate decit 5ust din care cau4ă)u*2i cunoscători *e 'or preera ru)oasa a)oră din)or)(ntu* *ui Pure)eF a* cărei sin5ur orna)ent este oinscrip2ie +iero5*iică.

!ucrarea )eta*u*ui dădea de *ucru unui )arc nu)ăr de)eşteşu5ari. Te4auru* de *a Buasta cu 'ase*e sa*e de aur şi dear5int patere*e 'ase de *ia2ii: cerceii ră2ăriie i;uterii*edin )or)(ntu* iui %ip8ta+ ce*e din %erapeu) care se a*ă *a!u'ru. constituie ără (ndoia*ă pentru epoca $a)essi4i*or unansa)*u )ai pu2in o5at şi )ai pu2in 'ariat dec(t antasticaco*ec2ie a *ui Tutana)on şi a *ui Psusen8nes @ dar dacăconsu*tă) )are*e papirus -arris 'ede) că dărnicia *ui$a)ses a* III8*ea a*ă de 4ei era

1 3em (ijt++ II H3.

HH9



şi )ai )are. Este 'ora de aur de ar5int de ara)ă de *apis8*a4u*i şi de turcoa4e 'eritai*e. /şi*e sanctuare*or teane eraude aur sau de ara)ă care stră*ucea ca auru*. Mese*e desacriiciu 'ase*e cu toartă erau de ar5int. Decrete*e date (ncinstea *ui A)on erau 5ra'ate pe )ari ta*ete de aur de ar5intsau de ara)ă. !u>ai să*ii de cere)onii şi a 'asu*ui sacru*i)itau orice (ncercare de descriere. Te)p*u* *ui Turn (n On poseda o a*an2ă de aur cu) nu )ai e>ista a*ta *a e* de pe're)ea 4ei*or. Prins de suport un cinocea* de aur asista *a)ăsurători. %e nu)ără statui a*e "i*u*ui din două4eci de)ateria*e dierite. %tatui*e de *apis 'eritai* şi de turcoa4e erau(n nu)ăr de 13 JG ce*e din aur şi a*te )eta*e scu)peatin5eau ;u)ătate din această ciră ceea ce e oricu) oarte)u*t. "u e>ista te)p*u care să nu8şi aiă te4auru* *ui. &a să neace) o *ee despre acti'itatea )eşteşu5ari*or ce *ucrau)eta*u* să adău5ă) şi tot ce posedau re5ii şi particu*arii *a eiacasă şi (n 5ătea*a *or.

In ate*iere *ucru* (ncepea cu c(ntărirea auru*ui şi ar5intu*ui(nainte de a81 da pe )(na ce*or care treuiau să81 transor)e. QBa*an2e*e nu ser'eau dee(t pentru această treaă şi dease)enea pentru a c(n8tări su*ete*e (n a2a *ui Osiris şi a 4ei*or

din A)entit. &erea*e*e erau )ăsurate cu a*an2a. !in5ouri*e deara)ă asiatică erau nu)ărate. Ba*an2a se co)punea dintr8unsuport ter)inat cu capu* 4ei2ei MaLt 4ei2a Ade'ăru*ui pre'ă4ut cu un cu2it do )eta* şi cit o ti;ă a'(nd (n )i;*oc /nac de care erau at()ate

1 (&+ (+ S++ V. II III #.

2;$



două ta*5ere ase)ănătoare. In c*ipa c(ntăririi era de a;uns să pui ti;a cu toate accesorii*e sa*e pe cu2it şi să 'eriici dacăta*5ere*e erau (n ec+i*iru. #reută2i*e. a'eau or)a unui .oucu*cat. Meta*u* era pre4entat su or)ă de ine*e. Operatoru*oprea cu )(na osci*a2ii*e ta*5ere*or şi contro*a po4i2iacLntaru*ui care treuia să coincidă cu 'ertica*a. %criu* care(şi scosese din cutie pa*eta şi pana (nre5istra re4u*tate*e (n pre4en2a şeu*ui )eşteşu5ari*or din te)p*u care *ua auru*c(ntărit şi81 ()păr2ea *ucrători*or.

Aceştia 'or a'ea ne'oie de ire pentru *ăn2işoare de p*ăci şide (şii pentru i;uterii*e c*oa4onate de p*ăci )ari pentru 'aseşi cupe de tuuri pentru ră2ări de *in5ouri. Deci )eta*u*treuia )ai (nt(i topit ca să se o2ină aceste or)e dierite şi pentru asta se introducea (ntr8un creu4et care era pus pe oc.E5iptenii topeau auru* şi ar5intu* pe oc. O ;u)ătate de du4inăde oa)eni aşe4a2i (n cerc (n ;uru* 'etrei a2(2au *acăra su*(nd(n nişte 2e'i ter)inate printr8un tu de *ut cu o 5aură )ică. Ei5*u)eau deşi )unca era e>tenuantă. Această )etodă caredata din 're)uri*e 'ec+i a ost (ntreuin2ată *a (nceputu* "ou*ui I)periu. Ţe'i*e s8au adaptat *a nişte urduuri aşe4ate pe so* şi pre'ă4ute cu o r(n5+ie care desc+idea sau (nc+idea

după 'oie o 5aură din partea opusă. &e* care su*a se urca pece*e două urduuri e5a*e. Ţin(nd (n iecare )(nă c(te or(n5+ie apăsa c(nd pe unu* c(nd pe ce*ă*a*t. Tră5ea de r(n85+ie şi8i dădea dru)u* c(nd apăsa pe urdu ca să

1 Vernier. La bijouterio et la joaillerie egyptienne+ &airo19C7 partea a Ii8a.

231



iasă aeru* pe 2ea'a. Aste* doi oa)eni ăceau cu )ai pu2inăostenea*ă )unca a şase persoane.Q &(nd )eta*u* era topit doioa)eni care erau oişnui2i şi cu că*dura şi cu u)u* apucaucreu4etu* cu două c(r*i5e de )eta*. &on2inutu* era 'ărsat (nor)e*e a*ate pe o )asă. &uuri*e scoase erau (ncredin2ate*ucrători*or care se ser'eau de o piatră )are drept nico'a*a şide o a doua care 2inea *oc de ciocan. &u acest uti*a; si)p*uo2ineau ire are sau p*ăci. Bătutu* cu ciocanu* (ntărea)eta*u* c+iar dacă era oarte curat @ sup*e2ea (i era redată(ncă*4indu81 din nou. !ucrătoru* apuca p*aca cu un c*eşte şi oapropia de oc pe care81 a2(2a cu un su*ător. ire*e erau trase printr8o i*ieră ca să ie din ce (n ce )ai su2iri. Prin aceste procedee oarte si)p*e se puteau rea*i4a aproape toate or)e*ede care a'ea ne'oie 5iu'aer5iu*. u8i )ai ră)(nea dec(t să *edecupe4e şi să *e co)ine. !ucrătoru* care 'oia să acă o cupăde aur sau de ar5int se aşe4a pe un scăune* (n a2a unui st(*p(nipt so*id (n pă)(nt. şi ciocănind continuu dădea p*ăcii or)adorită. După ce oiectu* era ter)inat ur)a decorarea *ui.#a)a decorati'ă a e5ipteni*or era de o ininită o5ă2ie. Ei puteau tot aşa de ine să ()podoească un crater sau a)orăcu )oti'e 5eo)etrice sau *ora*e care să (ncadre4e o scenă de

a)i*ie sau o scenă re*i5ioasă după cu) cuprinşi de un e>cesde sorietate să se )u*2u)ească doar cu o scurtă inscrip2ie+iero5*iică perect 5ra'ată pe un 'as de

1 4r+ )tl+, I 31J?317 @ "eRerr Re*&marS, 1G. A se 'edeaur)area opera2ii*or (n ate*iere*e de ore'rerie (n (&+(S+, III. G @ V 11 ?1H @ 3em+ (yt+, II. H3 @ 4r+ ).+, I H&3 9 C HH9.

232



o or)ă oarte 5ra2ioasă. După retuşări*e ina*e şi o u*ti)ăcură2ire piesa inisată era e>pusă pe o eta;eră care. ia s(rşitu*4i*ei se u)p*ea cu ce*e )ai 'ariate oiecte.

VI. !ucrarea *e)nu*ui

T()p*aru* (ntreuin2a sa*c(rnu* roşco'u* ienupă8ru* şi a*te*e)ne *oca*e neidentiicate aanosu* care 'enea din sud şiesen2e*e siriene pinu* şi radu* ac&, precu) şi *e)nu* carese)ăna cu cuar2itu* d=Qn Munte*e $oşu mer+ &u a;utoru* unor ierăstraie trunc+iuri*e copaci*or erau transor)ate (nsc(nc*uri. Du*5+erii tăiau 5rin4i cu a;utoru* unor topoare cucoadă *un5ă. Tes*a care se co)punea dintr8o da*tă de )eta*i>ată pe un )(ner *un5 de un cot ser'ea *a aceiaşi *ucru ca şicu2itoaia sau rindeaua noastră. #ăuri rotunde se ăceau cu un ur5+iu (n'(rtit de un )(ner. &aneiuri*e se scoeau cu da*ta şicu un ciocan de *e)n. Te;5+eaua de t()p*ăric nu eracunoscută. Dacă cine'a 'oia să despice un *e)n (n *un5i)e (**e5a de un 2ăruş (nipt (n pă)(nt. Mişcări*e ierăstră8u*ui pro'ocau 'ira2ii care spăr5eau *e)nu*. Acest nea;uns era pre(nt()pinat prin )etode in5enioase. Dacă *e)nu* nu era prea5ros *ucrătoru* (* spri;inea de pă)(nt cu o )(nă şi81 tăia cucea*a*tă. ăcea ace*aşi *ucru dacă *ucra cu tes*a şi se )ai a;utaşi cu picioare*e. Pentru asa)*are erau de preerat cuie*e de*e)n cepuri*e c*eiu* şi cuie*e de )eta* care ser'eau )aieur(nd *a i>area p*ăci*or de )eta* pe *e)n. Tot cu tes*a(n*ătura ce*e )ai )ici i)perec2iuni. &(8

H a6U



teodată )oi*a sau sipetu* erau (ncredin2ate unui pictor care8şi *ua sarcina să81 decore4e.1

Două )oi*e )ari *ucrate su conducerea *ui Apu pentrute)p*u* re5e*ui di'ini4at A)en+o8tep I arată p(nă unde putea)er5e o5ă2ia orna)enta2iei şi e*u* cu) se *ucra. # E*e auaproape de două ori (nă*2i)ea unui o). &ea din2ii e aşe4ată pe

o estradă unde a;un5i pe o scară cu cinci trepte. &o*oane papirior)e sus2in o cornişă decorată cu si)o*u* şarpe*ui.Acoperişu* are or)a o)ată oişnuită. Pe a2adă *(orus şi%et+ *ea5ă p*ante*e si)o*ice din nord şi din sud (n ;uru*re5e*ui s(nt. &e*ă*a*t naos are trei eta;e. iecare eta; e sus2inutde co*onete. Eta;u* inerior e *ăsat *ier ca să se poată aşe4aaco*o un pat o pernă un scăune* o )asă o o5*indă. a2adace*or*a*te eta;e e a;urată şi scu*ptată. %e oser'ă (n acestescu*pturi e)*e)a *ui -orus c+ipuri*e *ui Isis şi Osiris şoi)i(ncorona2i Bes e(n8t(nd din ta)urină şi Tueris spri;inindu8se pe si)o*u* său. Meşteşu5arii care inisea4ă aceste douănaosuri s(nt ade'ăra2i acroa2i. &ei care 5ra'ea4ă +iero5*ie*ede pe ce*e două co*oane n8au ne'oie să se )ai urce pe ce'a @

dar cei*a*2i doi care *ucrea4ă *a cornişă s8au că2ărat pe co*oanăcu une*te*e (n )(nă. /nu* (şi spri;ină picioru* pe andero*e*e(nnodate pe capite* şi a)(ndoi 2in(ndu8se cu o )(nă desi)o*u* şarpe*ui de pe cornişă at cu )(na *ieră cu cioca8

1 Montet Vie privee, H9G?311 @ 4t, ).+, I 31K8313 81HC3GK @ 3eni+ (ut+, IV 11.

% 3em+ (yt, V, 37.

31



nu*. Pe a* doi*ea naos sosirea neaşteptată a unui supra'e5+etor (i ia prin surprindere pe )eşteri. /n *ucrător aşe4at pe treaptade sus nu prea pare 5răit să pună )ina pe unea*tă. /n a*tu* seca2ără repede pe o co*onetă ca să pună o distan2ă cit )ai )are(ntre persoana sa şi repre4entantu* autorită2ii. (n partea cea*a*tă pictoru* se distrea4ă )(45ă*ind ora4u* 'ecinu*ui care at(taaşteaptă ca să *ase *ucru*. %upra'e5+etoru* trece pe *in5ă e* ără

să81 'adă căci aten2ia (i este atrasă de un *ucrător care doar)e(n a2a *ucru*ui său neter)inat. %upra'e5+etoru* (* stri5ă. /nu*din oa)enii de *a eta;u* superior e at(t de speriat de aceststri5ăt (nc(t (şi pierde ec+i*iru*. Pe acoperiş doi oa)eni s8auşi repe4it *a une*te*e *or. &e* dint(i dă o 5aură a* doi*ea*ustruieşte *e)nu* @ un a* trei*ea (* 45(*2(ie pe ce* ador)it.In Vec+iu* E5ipt ca şi (n 4i*e*e noastre se preera < )unca (n

ec+ipă şi nu )unca de unu* sin5ur. Dacă 'oiai randa)ent erane'oie de supra'e5+etori nu)eroşi şi aten2i care dispuneau deun 'ocau*ar o5at şi nu e4itau să se ser'ească de ă2 precu) şide supra'e5+etori ai supra'e5+etori*or. . (ncep(nd cu "ou*I)periu se de4'o*tă un )eşteşu5 nou caroseria care de a*te* nue dec(t o specia*i4are a )eseriei de t()p*ar. '

&aru* este construit (n (ntre5i)e din *e)n. $o2i*e n8au ostniciodată (ncercuite cu o andă )eta*ică dar pe caroserie se puteau ap*ica p*ăci de )eta*. Piese*e caru*ui s(nt oartenu)eroase şi un poe)

F (&+(+S+, V 11?1H @ III 1C @ 3em+ (yt, II. H3 @ 4r+ )tl+, I 3C7HH7.

H1



enu)era 'reo cinci4eci ără să epui4e4e *ista. &e* )ai 5reu*ucru era o2inerea ro2i*or perect rotunde. E*e a'eau patru sauşase spi2e. &aru* era ăcut din )ai )u*te se5)ente tăiate dintr8o se(ndură de 5rosi)e con'enai*ă şi asa)*ate.

C a*tă specia*itate a t()p*aru*ui era conec2ionareaarcuri*or să5e2i*or su*i2e*or astoane*or şi sceptre8

*or de tot e*u* necesare araonu*ui )ari*or persona;e re*i5ioase )i*itari*or şi ci'i*i*or precu) şi ainstru)ente*or )u4ica*e.' &o4i*e acestor oiecte sintc(nd perect drepte c(nd e*e5ant curate. (n ate*ieru**ui Men+eperreson un o) (ncearcă un arc 'ecinu**ui c(ntăreşte (n )(nă o să5eată şi 'eriică dacă e perect dreaptă. &a să cure4e ra)uri*e e5iptenii *e(ncă*4eau (nainte de a *e co;i şi *e introduceau (ntr8une* de te;5+ea pri)iti'ă de t()p*ar const(nd dintr8un2ăruş iurcat (nipt (n pă)(nt. $a)ura (ncă*4ităodată introdusă (n această )en5+ină i se dădeacurura dorită cu a;utoru* unei are au>i*iare.H

Bastoane*e sceptre*e instru)ente*e )u4ica*e puteau

i ()podoite ca şi )oi*e*e cu incrusta2ii sau p*aca;e sau adău5(ndu8se un cap scu*ptat. /n cap e)inin de *e)n de *a Mu4eu* !u'ru este prins do o+arpă.3 Bastoane*e *ui Tutana)on sint pre'ă4utecu )inere de i*deş sau de aanos ter)inate cu uncap de ne5ru sau de asiatic.

1 (&+(+S+, V. 1H.H Montet Vie priree 311 31K3 !ncyclopeăie p&otograp&ique de Part. Les aniiquites

gyptisnnes du Louvre, 7K?77.

H3J



VII. !ucrarea pie*ei

Industria pie*ăriei e>ista (ncă din 're)ea Vecinu*ui I)periu./n industriaş din acea epocă /ta conec2iona sanda*e oi de per5a)ent pentru u4u* unc2ionaru*ui care diri;a cere)onii*ere*i5ioase sau proane precu) şi 5en2i pentru păstrarea)anuscrise*or. %e )ai produceau coiuri ec+ipa)ente to*ede să5e2i scuturi de pie*e (ntărite cu cuie cu cadre şi p*ăci de)eta*. Mai t(r4iu to*e*e de să5e2i şi scuturi*e au (nceput să iedecorate cu orna)ente ()pru)utate (n parte din repertoriu*decorati' sirian dar redate cu o e*e5an2ă pe care n8aucunoscut8o niciodată (n 2ara *or de ori5ine.

E5iptenii practicau doar ar5ăsirea cu 5răsi)e adică ceea cenoi nu)i) tăăcărie cu 5răsi)i de peşte. Pie*ea se (ntindea ine pe o )asă. Apoi se (n8)uia (ntr8un 'as cu u*ei. După carese scotea şi (ncepea să se usuce se ătea cu ciocanu* ca să pătrundă ine u*eiu* (n ea. Aste* pie*ea căpăta ca*ită2i*e ce*eităăcite de'enea sup*ă i)per)eai*ă şi nu putre4ea.

VIII. %itua2ia artişti*or şi a )eşteşu5ari*or

Pe )ăsură ce s(nt inisate (n ate*iere oiecte*e s(nt e>puse pe )ese aşe4ate pe eta;ere supuse aproării şeu*ui *ucrări*or şi.socotite de)ne de a i5ura (n )a5a4ine*e 4eu*ui sau a*ere5e*ui. De a*te* e>istau şi e>po4i2ii 5enera*e unde seaduceau şi se e>pu8

1 Montet Vie privee, 31?31G@ V+r+ )ii+, 31H?313@ "cR8err Re*&mare, 17 1G.

23



neau toate produse*e industriei e5iptene. (n )or)(n8tu* *ui[ena)on s8a reprodus un e* de cata*o5 i*ustrat a* daruri*or oerite re5e*ui cu oca4ia Anu*ui nou. In te)p*u* din arnase a*ă un a*t cata*o5 ad)irai* 5ra'at cu tot ceea ce oerăre5e*e *ui A)on.N %tatuaru* este o5at repre4entat prin statuire5a*e aşe4ate (n naosu* care se ridică pe o arcă de tipar+aic statui de ăra2i sau de e)ei (n picioare aşe4ate sau

(n5enunc+eate sincşi cu cap de o) cu cap de şoi) cu sauără coroană arta ani)a*ieră (nă2işată prin 5a4e*e anti*ope)u*oni. Vase*or de piatră care a)intesc de 're)ea 'ec+e *ise adau5ă a)ore cu p(ntece*e rotund aşe4ate pe un picior )inuscu*. %e aprecia4ă )u*t 'ase*e cu toarte cratere*e: şicupe*e cu picior decorate cu dun5i pe partea o)ată dun5icare (ncon;oară o 5rădini2ă artiicia*ă or)ată din *otuşi papirus cri4ante)e rodieri (n )i;*ocu* cărora se a*ă o roască coco2ată pe un soc*u. %osiere*e au or)ă de păsări.&(teodată coada 'asu*ui este un cap de ra2ă (ntors spre interiordeoarece con2intu* (i ace potă sau pentru că o ră82uşcă (noatăaco*o. i )ai ui)itoare s(nt 'ase*e )ari care ser'esc de piedesta* unei ortăre2e asiriene cu apărătorii ei sau unuiediiciu pe care nişte pantere se pre5ătesc să81 atace ca să

prindă o pasăre ru)oasă aşe4ată pe acoperiş.Moi*ieru* e or)at )ai a*es din sipete oto*ii scăune*e.#iu'aer5iii e>pun co*iere cu )ai )u*te şiruri a căror (nc+i4ătoare e or)ată din p*ante cu *ori. Ar)urierii şicarosierii au tri)is care cu toate

1 DdVies en#)mun, 13?HK.H 4r+ ).+, H3 @ Vr*+, IV CH3?C1H.

23"



accesorii*e *or +a)uri cu'erturi arcuri spade icesăii scuturi 4a*e tes*e topoare pu)na*e coiuri.Printre oiecte*e casnice a)inti) o5*in4i u)re*e din

pene de stru2 cu )(ner de aanos ()podoit cu aurcapete de păsări cu cioc *un5 şi 5(t i)ens a căror (ntreuin2are nu se poate e>p*ica ără (ndoia*ă pentru căn8a'eau nici una. %e adoptă din ce (n ce )ai )u*t)oi*e*e şi oiecte*e de cere)onie deasupra cărora sea*ă pa*)ieri (ncărca2i cu ructe prin care se 4en5uie o(ntrea5ă a)i*ie de )ai)u2e. E (n ade'ăr o e>po4i2ieru)oasă. Meşterii din ate*ieru* re5a* şi din ate*ieru* *uiA)on au )eritat răsp*ata stăp(nu*ui *or.

0ntrearea care se pune acu) este de a şti dacă aceştiad)irai*i )eşteşu5ari dintre care )u*2i erau ade'ăra2iartişti erau răsp*ăti2i după )eritu* *or. &(nd Pu;8e)re a*doi*ea proet a* *ui A)on şi şeu* 5enera* a* *ucrări*or dinte)p*u* acestui 4eu cere să i se pre4inte *ucrări*ee>ecutate (n ate*iere*e sa*e şi pri)eşte pe şeu* arte*orsuordona2ii săi (i spun 6 <Ini)a ta e ericită pentru tot cei s8a adus= dar Pue)re n8are nici un cu'(nt de)u*2u)ire. E* pri'eşte aceste )inuni de in5enio4itate şide te+nică tot aşa cu) pri'eşte coşuri*e cu orandeeşantioane*e )inereuri(e produse*e a*i)entare adunatede str(n85ătorii de i)po4ite. * "i)ic nu do'edeşte că ar ispus o 'oră ună un cu'(nt de e*icitare pentru cei )ai

pricepu2i dintre )eşterii *ui. &(nd $e+)are 'i4itea4ăate*ieru* te)p*u*ui *ui A)on e* ne inor)ea4ă că (nca*itatea sa de şe a* *ucrări*or arată

3em+ (ijt+, II 37?3G

233



iecărui o) ce are de ăcut dar dacă cu această oca4ie e*nu uită să a)intească de tit*uri*e şi de sarcini*e sa*e (nsc+i) nu se 5(ndeşte să e'iden2ie4e pe cei care au*ucrat )ai ine. %upra'e5+etoru* 'oreşte artişti*or caunor si)p*i )uncitori )anua*i 6 <Mişca2i8'ă )ai repede8)ani*e. %ă. ace) ceea ce *audă ace* )a5istrat c(nddesL'irşeşte )onu)ente pentru stăp(nu* său (n ()pără2ia

*ui A)on a* cărui nu)e se 'a răsr(n5e asupra *or pentru to2i anii ce 'or 'eni.= > Ate*ieru* *ucrase pentru5*oria *ui A)on a re5e*ui a 'i4iru*ui sau a proetu*uidar opera era anoni)ă şi posteritatea a'ea să i5norenu)e*e )aeştri*or cărora *e re'enea ce* )ai )are )erit.

"i)eni nu pare afşi da sea)a că un )are scu*ptor esteun dar a* 4ei*or.

Totuşi (n anu* a* V/I8*ea a* do)niei sa*e $a)ses a*II8*ea puse să se ridice o ste*ă (n te)p*u* din On cuoca4ia 'i4itei pe care o ăcuse *a cariere*e din Munte*e$oşu c(nd descoperise un *oc co*osa*@ e* se *audă cuinteresu* pe care81 poartă tuturor ce*or care participau *acrearea sineşi*or a statui*or (n picioare aşe4ate sau(n5enunc+eate cu care popu*a toate sanctuare*e din E5ipt

6 <Ascu*ta2i ce 'ă spun. Iată unuri*e pe care *e stăpini2i.$ea*itatea este ase)enea cu'inte*or )e*e. Eu $a)sess(nt ace*a care cree4 şi ac să trăiască 5enera2ii*e. In a2a'oastră se a*ă )erinde şi ăuturi (nc(t nu )ai a'e2i ce'ă dori... Eu 'ă ac 'ia2a )ai ună ca. 'oi să *ucra2i

pentru )ine cu dra5oste eu care s(nt (ntărit prin urări*e'oastre. &a să *ucra2i 'ă s(nt aduse pro'i4ii )u*te (nsperan2a că 'e2i trăi ca să rea*i4a2i aceste

1 .ri<+, IV 1181.

2%



*ucrări... A'e2i aici +a)are cu cerea*e ca să nu 'ă *asnici o 4i ără +rană. iecare din 'oi e p*ătit pe o *ună.

Pentru 'oi a) u)p*ut )a5a4ii (ntre5i cu tot e*u* de*ucruri p(ine carne du*ciuri ca să 'ă +răni2i sanda*e+aine pariQu)uri dierite ca să 'ă un5e2i capu* o dată *a4ece 4i*e ca să i2i ()răca2i tot anu* să a'e2i(ncă*2ă)inte ună (n picioare (n iecare 4i ca să nu ie

printre 'oi nici unu* care să8şi petreacă noaptea te)(ndu8se de sărăcie. I8a) (nsărcinat pe oa)enii )ei să 'ă+rănească c+iar şi (n anii de secetă pe cei din ă*2i să 'ăaducă peşte şi '(nat a*2ii să 'ă socotească ce a'e2i de

pri)it:. A) c*ădit un ate*ier de o*ărie care să acă 'ase (ncare se 'a răci apa 'oastră (n anoti)pu* c&emu+ &orăiina'i5+ea4ă pentru 'oi din sud spre nord. A*te*e p*utesc

pentru 'oi de *a nord spre sud ără oprire cu or4 5r(usare şi o.

A) ăcut toate acestea 4ic(nd 6 \At(ta 're)e c(t trăi2i*ucra2i pentru )ine (ntr8un sin5ur 5(ndZ=.1

Iată un *ucru ine 5(ndit. $e5e*e 'rea să8şi eterni4e4enu)e*e pe )onu)ente*e care să desidă 'eşnicia dar (nace*aşi ti)p 'rea ca artiştii *ui să ie ine +răni2i şi ine

()răca2i să ie erici2i că )uncesc pentru un su'eran*iera*. i !udo'ic a* *V8*ea dădea pensii unc2ionari*or săi. &eea ce putea ace araonu* şi ceea ce ăcea (nade'ăr $a)ses era să (niin2e4e un i)ens do)eniu pus(n 'a*oare de un persona* nu)eros a*e cărui 'enituri săuşure4e 'ia2a artişti*or dintr8un ate*ier ca ce* de *a On.Totuşi

1 %te*a din anu* VIII a* do)niei *ui $a)ses a* II8Iea 6 )nn+ S+)+!+,1939. %atira )eşteşu5ari*or k III >n 6ap+

211



a) i şi )ai recunoscători ce(ui )ai i*ustru dintre araonidacă ar i distins printre atQ-ia )eşteri uni 'reun artistade'ărat şi i8ar i arătat satisac2ia sa (n ti)pu* uneia dinace*e scene de reco)pensă ai cărei eneiciari s(nttotdeauna un (na*t unc2ionar un curtean sau un )are

preot. %criu* a'ea poate dreptate c(nd spunea 6 <Ina)asadă n8a) 'ă4ut nici. un scu*ptor nici un turnător

(nsărcinat cu 'reo )isiune dar a) 'ă4ut pe ierar *a*ucru* său *a 5ura cuptoru*ui. De5ete*e *ui parcă s(nt decrocodi* F e* pute ca ouă*e de peşte.=

Pute) totuşi spicui c(te'a do'e4i despre considera2iaarătată artişti*or ce*or )ai b7a*oroşi. %te*a pe care unartist din I)periu* de Mi;*oc a 5ra'at8o arată )ai (nt(i ceca4 ăcea sin5ur de e* (nsuşi 6

<Eu cunosc secretu* cu'inte*or di'ine şi )ersu*sărători*or. A) practicat toate )a5ii*e ără să8)i scapeni)ic. "i)ic din ce se *ea5ă de aceste *ucruri nu )i8eascuns. %(nt stăp(nu* secretu*ui. 11 'ăd pe $a (n)aniestări*e sa*e.= 3

Artistu*ui treuiau să8i ie a)i*iare s*u;e*e re*i5ioase)ito*o5ia precu) toate atriute*e re5a*e şi di'ine.

Acesta nu era un )erit oarecare. enicienii care copiaucu ai*itate )ode*e*e e5iptene co)iteau (n această pri'in2ă 5reşe*i care ar i scanda*i4at pu*icu* e5iptean.Apoi artistu* (şi *audă propria *ui te+nică 6

<De a*te* s(nt un artist e>ce*ent (n arta )ea un ăratdeoseit de cei*a*2i prin cunoştin2e*e )e*e. &u8

' Sa$ier, II 3 9 @ 6ap+ )nastasy, VII I 1.H !u'ru & 1K @ c. %ottas (n Recueil de travaux, VI

3C3.

212



nosc care treuie să ie atitudinea unei statui Wde ăratX po4a unei e)ei statura sa... e*u* cu) se )işcă unu*care *o'eşte cu +arponu* aeru* ui)ac a* ce*ui care sedeşteaptă ridicarea ra2u*ui aruncătoru*ui cu *anceaatitudinea ap*ecată a a*er5ătoru*ui. tiu să ac incrusta2iicare re4istă *a oc şi care nu se di4o*'ă (n apă. "u e>istă

a*tu* care să se distin5ă (n ase)enea *ucruri (n aară de)ine şi de propriu* )eu iu )ai )are. &ind 4eu* porunceşte e* *ucrea4ă şi o scoate *a capăt. A) 'ă4utopere ieşite din )(iniie *ui pentru o*osin2a şeu*ui*ucrări*or (n orice e* de piatră scu)pă (n aur şi ar5inti*deş şi aanos...= %peră) că nişte ca*ită2i aşa de )ari auost recunoscute şi de a*2ii nu nu)ai de ce* care *e

poseda. In )or)(ntu* unuia din nu)eroşii A)ene)+at de*a Tea se re)arcă un ta*ou care poate că nu e>istă (nrepertoriu* cunoscut de noi. x A)ene)+at in'ită cu 'oraşi cu 5estu* patru ăra2i aşe4a2i pe ro5o;ini (n a2a *uisă8şi ()partă (ntre ei daruri*e puse *a (nde)(na *or p(inecarne *e5u)e şi ructe ăuturi şi paru)uri. /nu* dinaceşti patru ăra2i este desenatoru* A+)ose @ a*tu* un

scu*ptor de statui a* cărui nu)e nu ni s8a păstrat. Această)asă (n i)a5ine era oerită artişti*or care decoraseră)or)(ntu* ca o răsp*ată supre)ă. Artiştii treuiau săsi)tă aceeaşi p*ăcere pe care o a'ea A)ene)+at *a'ederea o5ă2ii*or repre4entate (n )or)(ntu* *ui. &+iar din epoca pira)ide*or un )a;ordo) cu nu)e*e de Menise *ăuda că8i răsp*ătise pe cei care participaseră *a con8

Z (&+(+S+, L 3.

243



struirea şi decorarea )or)(ntu*ui său 6 <Orice o) care aăcut asta nu se 'a căi niciodată. Artist sau tăietor de

piatră eu *8a) răsp*ătit=.> Pri)u* proet a* *ui e+ait%etau (ncredin2a pe 're)ea *ui $a)ses a* I8*eadecorarea )or)(ntu*ui său unui artist 'estit Merre a*ecărui ca*ită2i şi ori5ina*itate i8a p*ăcut să i *e recunoască 6<E* a ăcut inscrip2ii*e cu proprii*e *ui de5ete ciad a 'enit

să decore4e )or8)(ntu* *ui %etau... &(t despre scriu* decăr2i di'ine. Mere e* nu este un Wsi)p*uX copist. Ini)a*ui (* inspiră. %criu* cu de5ete (nde)Lnatice şi priceput*a toate nu are un stăp(n care să8i ie )ode*=. H

%e poate deci air)a că re5ia prin2ii c*eru* pu*icu*(ntr8un cu'(nt nu erau in5ra2i a2ă de cei care *ucrau at(tde ine pentru 5*oria *or. *i p*ăteau şi *e )u*2u)eau dupăoiceiu* ti)pu*ui. /n artist care a trăit (n 're)ea *ui$a)ses a* M8*ea şi $a)ses a* IV8*ea şi care a a'ut dedecorat un )orni(nt i)portant de *a Deir e* Medine+ s8arepre4entat pe sine (p p*in *ucru pict(nd statui*e re5e*uiA)en+otep I şi a )a)ei sa*e. 3 Aandon(nd )ăsuratu* cuco)pasu* pe care 18a (ntreuin2at (n e>ecutarea co)en4ii

e* s8a repre4entat (ntr8o atitudine irească st(nd pe 'ine pe un soc*u cu picioare*e 5oa*e (ncrucişate cu picioa8ru*stin5 peste ce* drept cu păru* *un5 răsirat pe spate cu

pensu*a (ntr8o )(nă cu pa*eta (n cea*a*tă. Acest ta*ou n8a trecut neoser'at. /n e*e' i8a ăcut o copie pe o ucatăde ca*car care a a;uns p(nă *a

1 Vr*+, I H3.% Recueil de travaux+ IV 1C.Z Mor)(nt/* 39 *a Tea ciQ. A !II 1HG?131.

H18(



noi. Mai pu2in ună dec(t )ode*u* această copie esteoarte pre2ioasă pentru că citi) pe ea (aa de nu)e*eartistu*ui tit*uri*e de prin2 şi de scri. Artişticonte)porani cu A+enaton ca D;e+uti)ose sau -ua

par să i ost oa)eni o5a2i şi sti)a2i. Vede) *a sirşitu*epocii ra)esside un pictor care a par'enit *a o situa2ie(na*tă şi care e considera unui 5u'ernator de pro'incie.

I+ idaii şi )eserii )ar)ite

Trece) acu) *a )eserii )ai 5re*e e>erci . a*es de pri4onieri străini sau de oa)eni *ieri şi ia )eserii )aiu)i*e care n8au dat niciodată n(rr. tit*u* de prin2.

idaru* e5iptean se ocupă )ai a*es cu )ode*area şiasa)*area cără)i4i*or crude. Orice oraş este (ncon;uratde un 4id 5ros de 'reo cincispre4ece )etri şi (na*t de 'reodouă4eci. "u)ai por2i*e s(nt de pis iar 4idu* e construitdin cără)i4i. &*ădiri*e ad)inistrati'e precu) şi case*e

particu*are erau c*ădite )ai )u*t din cără)i4i dec(t din piatră ca şi 4idu* (ncon;urător. &(nd $a)ses.a* II8*ea

(ntreprinse construirea 'i*ei sa*e a'orite de *a $a)ses pe care e5iptenii o nu)eau )ai cur(nd Pi8$a)ses şi aantrepo4ite*or de *a Pit+o) e* ordonă să se adune iii *uiIsrae* puse peste ei şei de cor'oadă şi8I si*i prin8

1 Ostracon H1 KK7 din Ber*in (n A !IV NG @ c(. $oic+oa şiVarii*e Le temple du scribe royal )men&olep fils de $a#pon, &airo133J p. 9 unde se contestă că tit*uri*e de prin2 şi de scri apar2in unui pictor de )eserie.

H



tr8o aspră asuprire să acă to2i cără)i4i. 1 Era o )uncă p*ictisitoare dar nu prea 5rea. %e *ua )(* din "i* şi sea)esteca ine ou nisip şi cu paie tocate )ărunt. Pentru caa)estecu* să ie un aceste )ateria*e treuiau (n)uiatecă*cate )u*tă 're)e cu picioare*e şi din c(nd (n c(nda)estecate cu un +(r*e2. Muncitoru* punea acest a)estec(ntr8o or)ă care se a*a a*ături de e* o u)p*ea ine

dădea Ia o parte ce prisosea cu o *opă2ică de *e)n apoiscotea or)a ără să strice cără)ida. O *ăsa să se usuceti)p de opt 4i*e după care era ună de (ntreuin2at. De

preerin2ă cără)idarii se stai*eau *in5ă un a4in. -a8)a*ii cărau apă. A*2ii se duceau pe )irişti*e secerate săs)u*5ă paie ca să *e toace. &(nd araonu* pretinse ii*or *ui Israe* să se ducă sin5uri să caute paie ără să reducănu)ăru* de cără)i4i pe care treuiau să *e acă (n iecare4i soarta *i se a5ra'a dar )ur)ure*e nu ser'iră *aa*tce'a dec(t să atra5ă pe spinarea *or ă2u* şei*or decor'oadă. &ără)i4i*e se transportau pe două ta*5eree5a*e at()ate de o coi(i2ă.

Ace*aşi cu'(nt iqdu indică două )eserii (n aparen2ăoarte deoseite 4idar şi o*ar. Totuşi ce* dint(i era

ca*iicat iqdu inebu <4idar de 4iduri= şi a* doi*ea iSdunedjesit 4idar de *ucruri )ici=.H A)ii se ser'eau deace*aşi )ateria* )(*u* din "i* dar ade'ărata e>p*ica2ie edată de *i)a e5ipteană. $ădăcina qued (nsea)nă<rotund=. &ase*e pri)iti'e erau rotunde ca oa*e*e. E*e nuerau a*tce'a dec(t nişte oa*e )ari. O*aru* ră)(nta *utu*cu picioare*e. E* punea o 5ră8

1 4r+ )tl+, 39?3H1 @ !xodul, I 11?I$ @ c. A. Ma**on Ies "ebreux en !gyple, $o)a 19H1. 13K?13G.

H Satira meseriilor, H VI/. AVbO V. 7 şi II 3G.

HKJ



)ă;oară de ar5i*ă pe )asa *ui or)ată dintr8un si)p*udisc de *e)n care se (n'(rtea pe un pi'ot. %u de5ete*esa*e (nde)(natice ar5i*a *ua or)a unei oa*e urtoase aunui castronaş a unei căni sau u*cior sau a ace*or u*cioare )ari cu undu* ascu2it (n care se păstra 'inu* şi

erea sau cu undu* rotun;it se)ă8n(nd cu sacii.> &(nd seo2inea 'asu* dorit )ode*a;u* cu de5ete*e era ter)inat.

Vase*e erau duse *a cuptor un e* de soă rotundă ca)de două ori )ai (na*tă dee(t un o) şi cu un dia)etru dedoi co2i cu) pute) constata dacă ne (ncrede) (ndocu)ente*e i5urate dar e necesar să repetă) cădesenatorii e5ipteni 2ineau prea pu2in sea)a dedi)ensiuni*e rea*e a*e iin2e*or şi *ucruri*or. (n "ou*I)periu )eşterii nu se )ai )u*2u)esc nu)ai cuaricarea 'ase*or de or)ă )ai )u*t sau )ai pu2ine*e5antă şi co*orate unior). O*aru* ştie să picte4e pecăni şi pe u*cioare )oti'e 'ariate ()pru)utate dinrepertoriu* 5ra'ori*or sau inspirate din ante4ia *ui ri4ede orna)ente 5eo)etrice sau *ora*e run4e de 'i2ă'e5eta*e o pasăre de a*tă (n5+i2ind un peşte un taur (n5a*op. H &*iente*a )odestă putea să8şi oere (n *ipsa

piese*or de )eta* o 'ese*ă de *ut care nu era *ipsită deru)use2e.Bărieru* u)*a din cartier (n cartier apoi se insta*a

*a o răsp(ntie (ntr8un *oc u)rit unde 6Qera@ asa*tat dec*ien2i.3 Aşteptarea acestora a)enin2a să ie *un5ă.&(teodată un c(ntăre2 sau un po'estitor o scurta. &eartaera (nsă un )i;*oc şi )ai un de a ace

1 Da'ics en#)mun, 9.H (&(+S+, III 1.3 4r+ ).,, I KK.

217



să treacă 're)ea. Asta ac şi doi ăra2i dintr8o pictură aşe4a2ispate (n spate pe ace*aşi scăune* nu)ai eă (n 're)e ce unc*ient e aşe4at conortai* ce*ă*a*t stă nu)ai pe )ar5ine şiriscă să cadă *a cea )ai )ică atin5ere. Indieren2i *a aceastăne(n2e*e5ere a*2i c*ien2i preeră să doar)ă cu ăria spri;inită pe 5enunc+i cu capu* '(r(t (ntre ra2e*e (ncrucişate.

/nii după a*2ii c*ien2ii se 'or aşe4a pe scăune*u* cu trei picioare cu )(ini*e puse cu)inte pe 5enunc+i şi8şi 'or dacapu* pe )ina ărieru*ui care8i 'a uşura de păr şi de ară./n 'as cu picior con2ine apă cu săpun. Briciu* e o *a)ă ce'a)ai scurtă dec(t )(na de or)ă nere5u*ată pre'ă4ută cu un(nc+i4ător. Bărierii particu*ari*or o5a2i posedau un sorti)entde scu*e c*eşti oareci şi rice pe care *e purtau (n pun5i de pie*e aşe4ate (n sipete e*e5ante de aanos. Ei 'eneau *ado)ici*iu. %itua2ia *or era oarte ună. /nii erau şi doctori. (nconsi*iu* ceresc e>ista şi un 4eu ărier. Dar ietu* ărier aisărăci)ii inspira )ai )u*t )i*a dec(t in'idia.

. Patroni şi )uncitori

Mare*e preot a* *ui A)on $o)e8$o )erită să ie citat cae>e)p*u de un patron e5iptean. <O preo2i scrii din casa *uiA)on ser'itori )inuna2i ai orande*or di'ane rutari eraricoetari care 'e2i intra (n acest ate*ier a*at (n casa *ui Arnoncinsti2i8)ă pentru apte*e )e*e une căci a) ost un o)cinstit.

' Moatet (n emi, IV 17G?1796 Satira meseriilor+

H1G



A) 5ăsit această (ncăpere cu toiu* ruinată pere2ii 5ata să cadă*e)năria putre4ită per'a4uri*e de *e)n se distru5eau ca şi picturi*e care acopereau asore*ieuri*e. Eu a) reăcut8o (n(ntre5i)e )ai )are c*ec(t usese a) ridicat8o a) *ăr5it8o. I8a) ăcut per'a4uri din piatră de 5re4ie @ i8a) pus uşi de radcurat. A) ăcut un ate*ier conortai* pentru rutarii şi erariicare s(nt aici. A) ăcut un *ucru )ai un ca (nainte pentru

protec2ia persona*u*ui 4eu*ui )eu A)onrasonter.= /n a*t )are preot a* *ui A)on Baen+onsu pare a i

)eritat ace*aşi e*o5iu 6 <A) ost un părinte un pentru supuşii)ei (n'ă2(nd pe cei tineri d(nd o )ină de a;utor ce*or careerau neerici2i asi5urLnd e>isten2a ce*or care erau (n ne'oie şiăc(nd *ucruri o*ositoare (n te)p*u* său (n ca*itatea )ea de)are şe a* *ucrări*or din Tea pentru W...X $a)ses a* II8*ea.= H

%ă speră) că supuşii dacă ar i ost (ntrea2i nu *8ar ide4)in2it. Mora*a oişnuită inter4icea să pui pe ser'itori şi pe)uncitori să *ucre4e )ai )u*t dec(t era ra2iona*. 3 "u e )ai pu2in ade'ărat că poporu* )uncitor s8a p*(ns de )u*te ori. "e)u*2u)iri*e *uau cLteodată c+iar aspectu* unei re'o*te.Muncitorii (şi pri)eau ra2ia de a*i)ente.şi de ()răcă)intec(nd o dată pe *ună c(nd de două sau c+iar de patru ori. &einepre'ă4ători 5ăseau totdeauna şi proai* ără

1 !ee're $iatoire des grands prelrcs d)rnon de arna*,1J1?H.

H mă+, 1HG.3 In )ărturisirea ne5ati'ă 1artea morMilor, 1H3 A ra4a a

şasea deunctu* dec*ară 6 <"8a) si*it (n iecare /i pe oa)enisă )uncească peste puteri*e *or=.

HK9



să acă e>cese )i;*ocu* de a8şi epui4a pro'i4ii*e (nainte denoua distriu2ie 6 <&răpă) de oa)e şi )ai s(nt (ncăoptspre4ece 4i*e p(nă *una 'iitoare.= ' Muncitorii se adunau(ntr8o pia2ă *in5ă un )onu)ent 6 <"u ne (ntoarce) spune2i8oşei*or 'oştri care s(nt aduna2i aco*o=. /n unc2ionar ăcea odare de sea)ă asupra situa2iei6 <"e8a) dus să8i ascu*tă) şi eine8au spus *ucruri ade'ărate=. &ei *ă)(n4i pornesc cu 5ră8

)ada spre )a5a4ie. Totuşi nu (ncearcă să or2e4e uşi*e. /nu*din ei 2ine acest discurs 6 <Veni) si*i2i de oa)e si*i2i de setene)aia'(nd +aine ne)aia'(nd u*ei ne)aia'(nd *e5u)e.Tri)ite2i *a araon stăp(8nu* nostru tri)ite2i *a re5e do)nu*nostru ca să ne dea posii*itatea să trăi) U= Această p*(n5ere erepetată (n a2a unui )a5istrat dar to'arăşii *ui se te) şi s(nt5ata să spună că *a ur)a ur)ei totu* )er5e ine. A*2ii reu4ă săse ()prăştie dacă nu *i se distriuie i)ediat a*i)ente.Ma5istra2ii se decid s8o acă. Ei c+ea)ă un scri contai* şi8ispun 6 <Iată 5r(ne*e pe care *e8ai pri)it dă8*e oa)eni*or din ne8cropo*ă=. <&+e)ară deci pe Pe8Montu8"eiat şi ne dădură ra2iide 5r(u (n iecare 4i U=

Aste* a)enin2area cu 5re'a este (ndepărtată. %oarta)uncitori*or nu era prea neericită c(nd stă8p(nii *or (şi dădeau

ostenea*a să *e construiască a2a cu) ăcuse Baen+onsu şi$o)e8$o *ocuin2e şi ate*iere proprii aerisite co)ode c(nd+rana şi 'eş)inte*e erau distriuite re5u*at şi c(nd 'reo ra2iesup*i)entară poto*ea pe cei nepre'ă4ători. &oncedii*e şi 4i*e*ede sărătoare erau dese. "i)ic nu ne ()pie8

1 Maspero $istoire, '', KC?K1 @ 6ap+ de (urin, KH H?QKJ?K7.

HC



dică să crede) că cei )ai serioşi şi )ai pricepu2i puteaude'eni supra'e5+etori contra)aiştri să str(n5ă oarecare a'ereşi să8şi sirşească 4i*e*e ca )ici proprietari sau patroni. &(nd'eniră 're)uri*e tu*uri c(nd (ncepu *upta (ntre A)on şi %et+)uncitorii sueriră )ai )u*t dec(t cei*a*2i şi (n5roşară cu5ră)ada e*e)ente*e de de4ordine.

I. &o)er2u* i )oneda

Pe do)enii*e statu*ui şi pe do)enii*e )ari*or 4ei se 2inea ocontai*itate oarte strictă a )ăruri*or şi produse*or care intrau4i*nic şi a ceea ce era consu)at de persona*. Era un circuit(nc+is. Ma5a4ii*e şi antrepo4ite*e erau p*ine cu )ăruri dar aceste )ăruri erau destinate unei )ici păr2i din popu*a2ie.&(nd toate ne'oi*e co*ecti'ită2ii erau satisăcute prisosu* eradat (n co)er2. &iteodată două do)enii (şi sc+i)au produse*esau produse*e unui do)eniu erau 'indute ne5ustori*or care *edesăceau dar cu risc şi pri)e;dii. A*ături de )ari*e proprietă2ico*ecti'e e>istau o )u*2i)e de proprietari particu*ari )ari)i;*ocii şi )ici crescători de 'ite sau a5ricu*tori producătoride ructe şi de *e5u)e care treuiau să8şi procure()răcă)inte )oi*e oiecte de 5ătea*ă sau de *u> şi care nu puteau ace asta dec(t '(n4(nd prisosu* de reco*te sau de 'ite.De ase)enea e>istau )eşteşu5ari *ieri care e>p*oatau unate*ier propriu şi care trăiau din ceea ee aricau. (n s(rşit sea*au şi ne5ustori care nu produceau ni)ic dar care cu)părauşi 'indeau tot ce se cerea (n re5iune.

H1



Toată această *u)e de cu)părători 'in4ă*ori şi ne5ustori se(nti*nea (a t(r5. Ţăranu* din po'este şi8a (ncărcat )ă5arii cutoate produse*e une din Oa4a %ării. Dacă nu a'ea să ie ;euit pe dru) dacă putea a;un5e cu (ncărcătura *ui (n ru)osu* oraş "en8nisut a'ea să8şi eta*e4e sarea păsări*e de a*tă peştiisăra2i şi a'ea să *e sc+i)e cu patiserie stoe 'eş)inte. E*

(nsă a a'ut 5+inion. (n 're)uri nor)a*e c(nd po*i2ia stătea de pa4ă iecare a;un5ea *a t(r5 ără neca4uri. In )or)(ntu* iui+ae)+at artistu* a (nă2işat nişte ne5ustori care e>pun a*oturi şi saci şi 5esticu*ea4ă aşe4a2i sau (n picioare'ocier(nd. Aceşti ne5ustori s(nt de un tip )ai specia* 6 capu**or e enor) păru* o5at şi ree*. &*ien2ii care sosesc cu sacu* pe u)eri 5esticu*ea4ă şi ei şi ără (ndoia*ă 'ocau*aru* *or nue nici )ai pu2in o5at nici )ai pu2in co*orat dec(t a*ne5ustoru*ui. %osirea unei corăii străine care 'enea ie de pe "i*u* de %us ie din %iria atră5ea odată cu to2i curioşii carese distrau să 'adă străinii (n costu)e pestri2e şi ne5ustori careinsta*au o du5+eană şi 'indeau pro'i4ii enicieni*or. Aceştia Iedădeau (n sc+i) un corn decorat sau un cap prins de un co*2de e*eant. H

%c+i)u* )ăruri*or era uşurat prin oiceiu* *uat de )u*tă're)e de a e'a*ua )ăruri*e sau produse*e )anuacturate cua;utoru* unei unită2i nu)ită c&ed+ (ntr8un docu)ent din're)ea dinastiei a IV8a o casă

1 4r+ )tl, i HCC.H Daress. .ns jlailttle p*cnicienne, dspres inie pcbivro

egyftienne, $e'ae arceoio5iSus 1393 HGJ?H9H şi pi. 1K?1 @Moiuet Reliques de lart syrien, 1H.



este e'a*uată (n c&t+' (ntr8un papirus din 're)eadinastiei a VIII8a o sc*a'ă sau ser'icii*e unei sc*a'e peun ti)p oarecare s(nt e'a*uate in ace*aşi e*. H Totuşiaceastă unitate era cu totu* idea*ă. In )edii*e oicia*eni)eni n8a a'ut niciodată ideea de a decupa ronde*e de)eta* de o 5reutate unior)ă contro*ate şi )arcate dar ne5ustorii şi c*ien2ii cunoşteau 5reutatea de aur de ar5intsau de ara)ă care corespundea unui c&t+ Deci nu se

puteau sc+i)a )ăruri contra )onedă. Dar ce* care'oia să '(ndă o casă şi care putuse să se (n2e*ea5ă cu uncu)părător asupra 'a*orii ei (n c&t, pri)ea ani)a*e sau5r(ne de aceeaşi 'a*oare. %itua2ia era si)p*ă. Dacă sesc+i)au ani)a*e sau oiecte a căror 'a*oare nu eraec+i'a*entă treuia să se e'a*ue4e dieren2a (n c&t şi săse 5ăsească o )ară pe care una din păr2i putea s8o urni84e4e şi cea*a*tă 'oia s8o pri)ească. Acest apt nu se

petrecea ără discu2ii. %e pare că acest c&t a că4ut (ndesuetudine (n epoca $a)essi4i*or pentru că nu uşuratran4ac2ii*e. "u se 'oreşte niciodată de asta (n )are*e

papirus -arris unde se notea4ă oarte e>act (n debeni de9C de 5ra)e şi (n qites de 9 5ra)e auru* ar5intu* ara)a

şi pietre*e pre2ioase ără să se indice 'a*oarea (n 'reune* oarecare. (n acest docu)ent ca de a*te* şi (nca*endaru* de *a Medinet8-au se enu)era ani2e*e cucerea*e coşuri*e cu ructe sacii şi paneiQe*e cu dierite)ăruri. Ani)a*e*e şi arorii s(nt nu)ăra2i pe specii.&(nd ni se

' .r*+, I 17 @ %ottas !tudes critiqiies sur un acte de venteimmobilicre au temps des pyramides, Paris 1913.

H #ardiner our papyri of t&e '#t& dynasty jrom a&un, );, 19CJ H7?KG.

233



spune nu)ăru* oi*or a* oi*or să*atici a* anti*ope*or şi a*5a4e*e*or %e adună aceste nu)ere ca să dea tota*u* capete*or de 'ite şi se ace ace*aşi *ucru pentru păsări dar ără a si)2ine'oia să se i>e4e 'a*oarea *or (ntr8un e* oarecare. Dacă s8ar i ăcut s8ar i e>pri)at această 'a*oare (n aur ar5int sauara)ă. Pre2u* unui ou 'aria4ă de *a trei4eci *a o sută trei4ecide debeni de ara)ă.1 Dar (n 5enere cu)părătoru* nu este (nstare să acă rost de ara)ă şi (ncă şi )ai pu2in de ar5int sau deaur. %tai*irea de sc+i) (n )eta* pre2ios nu s8a 'ă4ut dec(tsu u*ti)ii $a)essi4i c(nd ;euirea te)p*e*or şi a )or)inte*or a pus (n circu*a2ie cantită2i destu* de )ari din aceste )eta*e(n5ropate de seco*e (n +ipo5ee sau păstrate (n te)p*e. /n +o2dă un deben de ar5int şi cinei qites aur cu)păr(nd un teren @ pentru doi debeni de ar5int a*tu* ac+i4i2ionea4ă doi oi.%c*a'u* De5a a ost p*ătit cu doi debeni de ar5int p*us şai4ecide ara)ă. &inci oa*e cu )iere au ost cu)părate cu cinci qitesde ar5int şi un ou cu cinci qites de aur. H (nainte de această perioadă de anar+ie cu)părătorii din *ipsă de )eta* p*ăteau(n )ăruri cu care '(n4ătoru* se )u*2u)ea şi care e*e (nse*eerau e'a*uate (n aur ar5int sau ara)ă. %criu* PenanuSit'(n4(nd un ou e'a*uat *a o sută trei4eci de debeni de ara)ă

pri)eşte (n sc+i) o tunică de in 'a*or(nd şai4eci de debeni,4ece saci şi trei ani2e şi ;u)ătate 'a*or(nd două4eci dedebeni, per*e dintr8un co*ier

1 #ardincr (&e 1&esier "eatty papyri, nr. 1 !ondra 1931 p. K3?KK.

H 6ap+ 1C CH din Br. Mus. pi. II 1K?3C @ Pap. 1C C3 V pi. III ?1J.

254



care 'a*orau trei4eci şi. (n sirşit două tunici de 4ece debeni+'

O teană ac+i4i2ion(nd de *a un ne5ustor o sc*a'ă *a pre2u* pe patru4eci şi unu de debeni, enu8)ără (n a2a )a5istra2i*or dierite artico*e ucă2i de stoă urni4ate direct de ea. sauoiecte de ron4 şi de ara)ă adunate de *a dierite persoane.H

"ici c+iar statu* n8a'ea a*tă posii*itate de sciii). /na)ondue(ndu8se să ne5ocie4e pe *in5ă re5e*e din B*os eeraa*cu)părarea unei cantită2i de *e)n o2ine nu)aidec(t şapte ucă2i de *e)n pentru care *asă ca a)anet piopria *ui coraie.E cere să i se tri)ită din Tanis u*cioare şi 'ase de aur cincicăni de ar5int ucă2i de in re5a* cinci sute de ru*ouri de papirus cinci sute de piei de ou cinci sute două4eci de sacicu *inte cinci panere cu peşte uscat. H Istoria nu ne spune cu ce5reutate de aur sau ar5int ec+i'a*au aceste )ăruri. $e5e*e dinB*os nu se interesea4ă de asta. E* tri)ite să se taie copaciisă ie duşi pe 2ăr) şi (n sirşit ii predă tri)isu*ui *ui A)ondar )ai (ntii (i ace o scenă (n5ro4itoare. %(nte) (ndreptă2i2i săcrede) că at(t e5ipteanu* c(t şi sirianu* au ăcut iecare oe'a*uare a acestor )ăruri (n aur şi ar5int şi că ce*e două păr2ierau e5a*e. Oricu) *ipsa unei )onede ade'ărate ăceatran4ac2ii*e diici*e. Aceasta e>p*ică )i)ica e>presi'ă a

'(n4ători*or din )or)intu* *ui +ae)+at şi discu2ii*e nes(rşiteduse (nainte de (nc+eierea t(r5u*ui (ntre re5e*e din B*os şicu)părătoru* său e5iptean.

1 Pap. 1&ester "eatty, I, V D şi p. K3. #ardincr. ) laCsuit arisinq jrom i&c pvrr+&ase of tCo slaves+ ?+!+)+, 193 1KH. 3 0unamon II, =P ? =% 2"ibi+ acgY



&APITO!/! VII

CL7IIL/

I. Dep*asări*e (n interioru* 2ării

&ontrar părerii e>pri)ate de oicei 'ec+ii e5iptenică*ătoreau destu* de )u*t. Intre sa*e şi capita*a no)ei(ntre capita*e şi reşedin2ă era un du8te8'ino ne(ntrerupt.Mari*e serări re*i5ioase adunau pe*erini din tot E5iptu*./ne*e oraşe ca %i*e &optos %unu Pi8$a)ses Me)iserau (nsu*e2ite (n orice anoti)p de că*ătorii care p*ecauspre )ine şi cariere spre oa4e (n Asia ori (n "uia şi se(ntorceau (ncărca2i cu e* de e* de produse străine.

&ei săraci nu cunoşteau dec(t sin5uru* )i;*oc de acă*ători pe care ean8acSues $ousseau (i considera ce*)ai p*ăcut din toate 6 )er5eau pe ;os. Ţinuta *or erauşoară 6 un aston un şor2 şi sanda*e. 1 %inu+it n8a'eani)ic (n p*us c(nd cre4(ndu8şi 'ia2a a)enin2atătra'ersea4ă De*ta de *a 'est *a est iQăc(nd nu)eroaseoco*uri ca să a;un5ă *a !acuri*e A)are. !a c+e)arearate*ui său Anupu (şi părăseşte satu* *u8(ndu8şi

astonu* sanda*e*e o +aină şi ar)e*e şi

1 1offiii texts, r 1C.

230



a;un5e (n Va*ea arore*ui Ac+ *in5ă B*os A Ţăranu* din oa4acu sare care se ducea *a "en8nisut )er5ea pe ;os (n ur)a)ă5ari*or (ncărca2i cu tot e*u* de produse. E* ar i putut sa(nca*ece pe unu* din ei cu riscu* de a pro'oca (ntoc)ai ca)oraru* *ui !a ontaine 5*u)e*e trecători*sr. &eea ce i s8a (n8t()p*at a ost )u*t )ai 5ra' deoarece un indi'id ascuns (ntr8un*oc i4o*at şi care nu era *a pri)a *o'itură 18a ;euit pe dată.

%o*da2ii erau 5roa4a că*ători*or. &(nd aceştia (n8t(*neau uno) ără ar)ă cu un sac de ăină (n spate şi cu sanda*e*e (n)(nă erau 5ata să81 ;euiască şi să81 *ase 5o* (n dru). /ni *uă)ăsuri ca să ()piedice aceste au4uri. H /n no)ar+ din %iutsus2ine că pe 're)ea *ui că*ătoru* surprins de (ntuneric puteasă doar)ă *iniştit *ăsindu8şi a*ături pe dru) pro'i4ii*e şicapre*e. Tea)a pe care o inspirau ;andar)ii (i ser'ea dreptapărare.3 A) 'rea să81 crede) dar )ăsuri*e pe care *e *uauunii ad)inistratori do'edesc di)potri'ă e>isten2a t(*+ăriei *adru)u* )are şi pri)e;dia că*ătorii*or.

Dru)uri*e erau nu)eroase. Erau tot at(t de )u*te ca şicana*e*e căci ori de c(te ori se săpa un cana* pă)intu* scos erao*osit pentru ridicarea terenu*ui (n aşa e* ca să nu ie acoperitde apă (n ti)pu* inunda2iei. &ana*e*e şi dru)uri*e erau

(ntre2inute *a e*. &ură2indu8*e pe ce*e din2ii (şi procurau pă)(nt pentru a repara stricăciuni*e ce*or*a*te. Di5uri*e acesteaser'eau *a traicu* pietoni*or *a trecerea tur)e8

1 0rb+, III 1.H 0uni, 19?HC.3 Siut, %%%, 1011.

25%



*or *a re)orcarea ărci*or. "u se cunoaşte nici un cu'(nte5iptean care să (nse)ne <pod= dar e>istă ce* pu2in un desencare repre4intă un pod pe asore*ieu* oe arată (ntoarcerea *ui%etui I după ca)pania sa triu)a*ă din Pa*estina. P*asatdeasupra unui *ac )ăr5init de trestii şi p*in de crocodi*i acest pod *ea5ă două construc2ii )i*itare una pe 2ăr)u* asiatic şi a*ta pe 2ăr)u* arican.' E* treuie să i ost construit d) stL*piar+itra'e şi tra'erse. E'ident n8au e>istat niciodată poduri peste "i*u* ce* )are şi nici c+iar pe ra2e*e secundare dinDe*tă. Poduri*e de piatră sau de *e)n peste cana*e n8au ostniciodată prea nu)eroase. &(nd treuia tra'ersat un cana* sau o)*aştină pu2in ad(ncă ani)a*e*e şi oa)enii nu e4itau să intre (napă. Mu*2i e5ipteni ştiau să (noate. %e aruncau (n "i* şi81tra'ersau *inişti2i ără tea)ă de crocodi*i dar acest *ucru nuera *a )de)(na oricui.H VLnători*or de păsări de a*tă şi pescari*or *e era oarte tea)ă de )onstru dacă e să crede) cespune Satira meJteJugarilor+ Pentru persona;e*e i)portante erao datorie i)perioasă să81 a;ute pe ce* ără arcă să treacă apaca şi aceea de a da p(ine ce*ui *ă)(nd şi 'eş)inte ce*ui 5o*. !aTea şi (n oraşe*e )ari aceasta era o )eserie. /n podar acu4atcă e co)p*ice*e +o2i*or de )or)inte este c+e)at (n a2a triu8

na*u*ui. Q eii retraşi (n insu*a din )i;*ocu* *u'iu*ui dau ordin podaru*ui 4eu* A+ti să nu *ase pe Isis să

1 Maspero "ist,, II 1H3.H %traon VII KK. %(nt repre4enta2i (notători (n )or)Ln

tu* *ui Merrerua şi pe un 'as de *ia2ii a* 5enera*ii@uiBusennes /ndeaunded.

B 6apirus 1C CH din "r+ 3us+, p. III 115.

258



treacă.Q %inu+it (n u5a sa 5ăseşte pe 2ăr) o arcă ără c(r)ăşi o ia ca să treacă *u'iu*.

Pentru dep*asări*e )ai )ici oa)enii o5a2i au uti*i4at )u*tă're)e scaune*e portati'e. Erau *u>oase costisitoare şi pu2inconortai*e. -a)a*ii c(ntau (n rit)u* paşi*or 6 <"e p*ace )ai)u*t ocupat dec(t 5o*=@ dar treuia să8i p*ăteşti sau eR pu2in să8i +răneşti. H (n "ou* I)periu re5e*e nu se urcă pe scaun dec(t *aune*e cere)onii. Aşa ace -ore)+e c(nd (şi ce*erea4ătriu)u*. De oicei re5e*e ca şi particu*arii preeră caru*.&aru* şi caii nu s(nt considerate artico*e de *u>. Ei ac parte dintot ceea ce orice o) doreşte pentru sine şi pentru prietenii săi 6<Te urci (ntr8un ec+ipa; cu iciu* de aur (n )(nă. Ai +ă2uri noi.Ai (n+ă)at )(n;i din %iria. "e5ri a*ear5ă (naintea ta dupăordine*e ta*e.3 A* doi*ea proet a* *ui A)on A)en+otep8sise 'a p*eca Q(n p*i)are.K &aru* său e*e5ant şi so*id ()podoit cui5uri (n re*ie şi (n ronde#bosse, este tras de doi cai. Ei n8aunici 4ăa*e nici apărătoare de oc+i. -a)uri*e s(nt ăcute dindouă en4i de pie*e una pusă pe )i;*ocu* 5(tu*ui şi oartesupărătoare pentru ca* cea*a*tă trec(nd pe su urtă şi uncăpăstru de care s(nt prinse +ă2uri*e. A)en+otep8sise )(nă e*(nsuşi (n picioare ără 'i4itiu. "işte ne5ri )er5 (nQ a2a *ui. /n

5rup de c&emsu (* ur)ea4ă ără prea )u*t eort. Ei poartă totceea ce 'a i necesar stăp(nu*ui c(nd 'a dori să se odi+nească şisă8şi acă pu2in toa*eta.

1 6ap+ 1&estor "eatty, V 3?J -orus8%et+:.Montet. Vie privee, 379?3GC. "ibi+ aeg+, VII 37.(&+(+S+, III pi. VI.

H917*



/n car era necesar pentru o 'i4ită *a pa*atu* re5e*ui saua* 'i4iru*ui pentru un turneu de inspec2ie ia 2ară pentru a)er5e *a '(nătoare. Dar cu e* nu se putea )er5e preadeparte (n une condi2ii. Ade'ăratu* )i;*oc de transport(n Vec+iu* E5ipt era coraia. iu* re5a* Dedetir p*eacă cucoraia de *a Me)is trece prin +ent8+ett ca să seducă (n nord să caute pe 5+icitoru* care *ocuieşte (n Dedi8%neru şi81 aduce tot cu coraia *a curte. &(nd %inu+it5ra2iat pri)eşte *a postu* din Dru)uri*e *ui -orus

per)isu* de trecere e* parcur5e cu coraia toată distan2adintre ist)u* de %ue4 şi reşedin2a *ui It8taui *a sud deMe)is. E* (şi petrece 're)ea că*ătoriei )(nc(nd)(ncăruri une pre5ătite su oc+ii săi. &(nd ua e5ipteanăcea un pe*erina; *a Ados e* )oi*i4a adeseori o(ntrea5ă *oti*ă.* Pasa5erii se urcau (ntr8o arcă de tipar+aic oarte (na*tă (n a2ă ca şi (n spate. %e (n2e*e5ea căscopu* că*ătoriei n8a'ea ni)ic proan. %e aşe4au pescaune (ntr8o caină (n or)ă de naos ca (n c+ioşcu* din5rădina *or. In a2a cainei cu pro'i4ii se a*a o )asă.Partea din a2ă ser'ea drept aator şi ucătărie. %e tăia un

ou se prepara erea pentru ca dru)e2ii să aiă p*ăcerea

s8o consu)e praspătă. Această arcă ără *ope2i ără p(n4e era re)orcată de o arcă de trac2iune. Ec+ipa;u* eiera or)at din doi )arinari. /nu* se ocupa de ca*u* de*e5ătură şi8i re5*a *un5i)ea ce*ă*a*t de ce*e două c(r)ede *e)n pictat ter)inate cu capu* 4ei2ei -atZ +or stăp(na2ări*or (ndepărtate şi protectoarea că*ători*or. Barca detrac2iune era pre'ă4ută cu un catar5

1 (&+(+S+, I pi. II @ 3iss+ fr+, V GH 17 @ 4r+ )ttO I. 3CG.

260



prins so*id de două ca*uri *e5ate (n a2ă şi (n spate. &entru* eraocupat de o caină )are ()podoită cu o cornişă şi cu pere2iiacoperi2i cu scene pictate. &(r)a era spri;inită de un catar5 )icaşe4ată (ntr8o crestătură din spate*e ărcii. Pi*otu* o )ane'ra cuun ra2. Pe ea erau picta2i doi oc+i or5ane oarte necesare uneic(r)e care treuie să e'ite orice ostaco*. &(nd se na'i5a (nsensu* curentu*ui c(nd se tra'ersau )ari (ntinderi de apă şi nu

era '(nt nu puteau să se *ipsească de *ope2i. V(s*aşii erau (nnu)ăr de 4ece sau doispre4ece c(teodată c+iar )ai )u*2i.&ăpitanu* st(nd (n a2ă 2inea (n )(nă o pră;ină cu care sondaundu* apei. /n secund insta*at pe acoperişu* cainei era(nar)at cu un ici cu care şic+iuia din c(nd (n c(nd u)erii'(s*aşi*or *eneşi. Pi*otu* co)p*eta acest stat8)a;or. Dacă sena'i5a ()potri'a curentu*ui se ridica <p(n4a= o )are ucatăde p(n4ă dreptun5+iu*ară adesea )ai )u*t *ată dec(t (na*tă(ntinsă (ntre două 'er5i şi care se )ane'ra cu a;utoru* unor ca*uri nu)eroase. V(s*aşii şedeau pe ănci*e *or. eii secă2ărau pe r(n5+ii ca să oser'e )ai ine dru)u*. At(ta 're)ec(t se na'i5a pe "i* se putea spera (ntr8o că*ătorie re*ati'rapidă şi ără pri)e;dii. Dacă treuiau s8o pornească pe cana*ecare nu erau na'i5ai*e (n orice anoti)p a'eau ne'oie de

)u*te inor)a2ii.Iată81 de pi*dă pe re5e*e +uu care ar 'rea să se ducă *ate)p*u* *ui $a stăp(nu* de *a %a+eu unde'a (n a doua no)ădin De*tă dar pe &ana*u* ce*or doi peşti nu e apă. Pu2in ()i pasă 4ioe prietenu* său 'ră;itoru*. A) să ac să 'ină patru co2ide apă (n &ana*u* ce*or doi peşti.= /ni care n8a'ea un 'raci

261



(n ser'iciu* *ui. a că*ătorit8totuşi cu arca (n anoti)pu*ape*or ;oase. !acu* Moeris usese a)ena;at pentru aurni4a apă at(t a5ricu*turii c(t şi na'i5a2iei dar nu şti)

prin ce )ecanis).&orăii*e care treuiau să urce "i*u* p(nă (n "uia.

erau ade'ărate case p*utitoare. :a&abie&ul iu*ui re5a*din uc+ era o arcă *un5ă (n or)ă de corn a cărei

<parte din a2ă şi din spate nu se scuundă (n apă= . /nsin5ur catar5 *a )i;*oc sus2inea cu a;utoru* unui corda;nu)eros o p(n4ă i)ensă. (n *oc de c(r)ă (n a>ă a'ea oc(r)ă *a aord şi una *a tri8ord *e5ate de un st(*p 5ros.Pasa5erii stăteau (ntr8o )are caină centra*ă pre*un5ităcu o despar2itura pentru cai. In a2ă şi (n spate se a*audouă caine )ai )ici.

Proprietatea pare a i ost di'i4ată. Bo5ătaşii te8ania'eau unuri şi (n De*tă. A)on stăpLnea er)e şi c+iar oraşe nu nu)ai (n tot E5iptu* dar şi (n "uia şi in %iria.Te)p*u* de *a Ados (nte)eiat de %etui a'ea

proprietă2i in "uia. Aceste )ari co*ecti'ită2i ca şi particu*arii o5a2i dispuneau pentru a8şi centra*i4a'enituri*e pentru a i)porta şi e>porta de o ade'ărată

*oti*ă co)pusă din ărci )ari cu undu* p*at şi e*e (nor)ă de corn cu una sau două caine (n partea centra*ă.H Docu)ente*e (nă2işate nu dau de a*te* dee(t o ideeinco)p*etă despre nu)ăru* şi 'arietatea corăii*or carecoorau şi urcau pe "i* căci nu)ăru* de cu'inte care(nsea)nă coraie este oarte )are (n *i)a e5ipteană.E>istau şi acuri pentru

1 (&+(+S+, IV pi. I?II.H (&+(+S+, IV pi. II?III @ 4r+ )tl+ x I 199 3H3 @

!l+ )m+, I H9.

HJH



transportu* *ocuri*or )ari de piatră scoase din cariere a*oe*iscuri*or a* statui*or co*osa*e. O statuie a *ui Tut)es a* I*I8*ea este oiectu* unor aten2ii de)ne (ntr8ade'ăr de un re5e (nti)pu* că*ătoriei. Ea este adăpostită (ntr8un naos şi din c(nd (nc(nd este tă)(iată. Barca pe care p*uteşte este *e5ată de o arcăde trac2iune. l + Bacuri*e ără caine erau destinate )ai a*es ti8ansporturi*or de ani)a*e. &orăii*e cu caină centra*ă ser'eau

*a transportu* cerea*e*or. Odată aduse *a c+ei *in5ă corăii seaşe4a un p*an (nc*inat pre'ă4ut cu tra'erse *a inter'a*e e5a*e.-a)a*ii (n r(nd c(te unu* 'eneau să8şi 5o*ească coşuri*e.&(ntau ca să )ear5ă (n pas şi ca să8şi o)oare p*ictisea*a 6 <"e'o) petrece 're)ea căr(nd or4u*. E *u)ină. &oşare*e s(nt p*ine. %(nt 5ră)e4i suiciente pentru 5ura *or. &orăii*e s(nt at(tde (ncărcate (nc(t or4u* cur5e aară. %tăp(nii ar 'rea să )er5e))ai repede. Oare ini)ie noastre s(nt de )eta* N=Q H &(nd *oti*aa;un5ea *a destina2ie ani)a*e*e şi )ăruri*e erau coor(te pec+ei. "e5ustorii soseau aduceau o )asă o eta;eră aprindeauun oc şi )ate*otii (nd şi )(nc(nd sărătoreau s(rşitu*că*ătoriei.

II. &ă*ătorii*e (n deşert

Deşertu* inspira e5ipteni*or tea)ă şi respect. In p*ină epocăistorică ei nu uitau (nsă că stră)oşii *or (* străătuseră (n toatedirec2ii*e (nainte de a se i>a pe 'a*ea "i*u*ui. /nu* din )arii*or 4ei Min

1 4r+ )tl, I 1H9.H 6a&eri, pi. III.

2"3



care8şi a'ea principa*e*e *ocuri de cu*t *a Ipu şi *a &optosdo)nea peste toată re5iunea cuprinsă (ntre acest dinur)ă oraş şi Marea $oşie. $eşedin2a sa a'orită era <un)unte 'enerai* pri)ordia* ce* din2ii aşe4at (n 2araA+etin A+it era 2ara situată dinco*o de pă)(nturi*ecunoscute e5ipteni*or: pa*atu* di'in dăruit cu . 'ia2a *ui-orus cui di'in unde trăieşte acest 4eu *ocu* său de

ucurie=. *

Tot e*u* de pri)e;dii p(ndeau pe că*ătoru* care sea'entura nepre5ătit pe acest do)eniu sacru printre careoa)ea setea şi )t(*niri*e nepre'ă4ute. !eu* carea*tădată se apropia de 'a*ea "i*u*ui şi ataca oiidispăruse dar *upu* pantera *eopardu* erau de te)ut.(ntr8o 4i -ore)+e se po)eni a2ă8n a2ă cu o +ienă

puternică. Din ericire acest ră4oinic )ai 'ă4use şia*te*e. Era (nar)at. (ntin4(nd ra2u* st(n5 spre )onstrucu su*i2a (n )(na dreaptă pri'indu81 i> (* si*i să p*ece. H

$e5iunea de *a est de -e*iopo*is era (ntuită de şerpi carese ascundeau (n nisip. /nii că*ători 4ăriseră iin2e stranii5rioni cu cap de o) pantere (naripate 5+epar4i cu 5(tu*)ai *un5 dec(t 5iraa o5ari cu urec+i*e pătrate şi cu

coada 2eapănă ca o să5eată.3 A'eai noroc dacă (nt(ineaitriuri de eduini ca ce* care s8a (nă2işat (ntr8o 4i *a prin2u* de *a Menat8+uu. Triu* era a*cătuit dinră4oinici (nar)a2i cu praştii arcuri şi su*i2e din e)ei şicopii conduşi de un şeic şi de un preot care c(nta din2iteră. K Acest tri era paşnic. "u cerea dec(t să8şi

1 $am+, 19H.H Yr. At! 1H1 @ 3iss+ N. V p. H77 şi pi. I/.3 "eRerr "eni#$assan, I pi. II pi. IV.

K 4r+ )tL, II pi. IV.

HJK



sc+i)e 5r(ne*e cu pra 'erde şi ne5ru din care searicau arduri*e şi eo*iru*. Dar a*2i eduini nu se5(ndeau dec(t *a ;auri. Pentru securitatea că*ători*or prindeşert se a)ena;aseră din *oc (n *oc un e* de cape*e. %8adescoperit (ntr8unui din aceste adăposturi *a )ar5ineaunor poteci care duc de *a -e*io8po*is *a Marea $oşie un5rup scu*ptat (nă2iş(ndu8i pe $a)ses a* III8*ea şi pe o

4ei2ă acoperi2i cu inscrip2ii *uate (n cea )ai )are partedintr8o 'ec+e cu*e5ere (n care se 'oreşte )u*t despreso2ii*e *ui -orus. Oa)enii citeau aceste inscrip2ii dacăerau (n stare. Poate că era de a;uns să se uite *a e*e sau să*e atin5ă. Ei (şi continuau dru)u* si5uri că 'or eneiciade aten2ia pe care 4eii o a'eau a2ă de re5e. ie că nuştiuseră să se asi5ure nu)aidec(t de protec2ia 4ei*or iecă nu a'useseră )ină ună (n a*e5erea că*ău4ei se(nt()p*a ca unii că*ători să se piardă prin deşert 6<%tăp(nu* )eu 4ice un anu)e Ante care suA)ene)+at I pri)ise )isiunea de a a;un5e *a cariere*ede be*&en, )ă tri)isese *a $o+anu ca să aduc această

piatră )inunată cu) nu se )ai adusese niciodată a*ta *ae* de pe 're)ea 4ei*or. "u era nici un '(nător care să

cunoască aşe4area ei şi să ştie cu) să a;un5ă *a ea.Petrecui opt 4i*e străăt(nd acest deşert ără să dau decarieră. M8a) aruncat *a pă)(nt (n a2a *ui Min Mut)area 'ră;itoare şi a tuturor 4ei*or deşertu*ui. A) ars

pentru ei tereint. Di)inea2a pă)(ntu* se *u)ină (ncepuo 4i nouă ş* noi a;unseră) pe acest )unte a* $o+anu*uisuperior= H. eu* adau5ă că ceata *ui nu s8a ()prăştiat

1 )nn+ S+)+!+, XXXIX, p. 7. G $am+, 199.

2&



(n cursu* acestor rătăciri şi că n8au a'ut de p*(ns nici un)ort. %căpase ietin.

Acest de)n in5iner ăcuse pe socotea*a sa ucenicia'ie2ii (n pustiu. /nii e5ipteni (şi petreceau toată 'ia2aaco*o in'entariind resurse*e şi căi*e de acces şi ără(ndoia*ă şi pentru că *e p*ăcea 'ia2a no)adă. /n oarecare%an+ care era şeu* so*da2i*or din deşert intendent (nE5ipt şeu* +arponari*or pe *u'iu conducea e>pedi2ii

pentru care str(nsese at(tea pro'i4ii (n urduuri'eş)inte p(ine ere şi *e5u)e proaspete (nc(t părea cătransor)ase 'a*ea $o+anu (ntr8o pa;işte 'erde şi)unte*e de be*&en (ntr8o (ntindere de apă. In '(rstă deşai4eci de ani şi şeu* unei a)i*ii or)ată ca şi cea a

patriar+u*ui Iaco din şapte4eci de copii e* străăteadeşertu* de *a TaLu *a Menat8+uu p(nă *a Marea Verde'(n(nd pe dru) păsări şi )a)iere. Acestor neoosi2icercetători *e datoră) +ăr2i ca aceea pe care o posedă)u4eu* din Torino şi care au ost nu)ite pe unădreptate ce*e )ai 'ec+i +ăr2i din *u)e. E*e au ost(ntoc)ite (n re5iunea cariere*or şi a )ine*or de aur de *a

&optos. Terenuri*e s(nt pictate cu roşu aprins iar )un2iicu ocru (ntunecat. Paşi presăra2i pe dru) indică direc2ia./n caste* )arc+ea4ă *ocu* ruine*or unde re5e*e %etui

pusese să se ridice o ste*ă. H

A) 'orit despre eorturi*e iui %etui şi a*e iu*ui său casă 5ăsească apă (n această re5iune uscată. $a)ses a* III8*ea (şi a)inteşte cu )(ndrie că a con8

1 $am+, I.

H $eprodusă (n "ibliot&eque egyptologique, p. 1G3? H3C @ e. #ardiner (n (&e 1airo scientijic journal, VI., p. K1.

HJJ



struit un )are re4er'or (n pustiu* Aan pe care 18a(ncon;urat cu un 4id puternic ca un )unte de ron4...Por2i*e de *a intrare erau de rad şi roaşte*e de ron4.'

In c(2e'a oa4e din pustiu* orienta* creştea un aroreoarte pre2ios tereintu* a cărui răşină sonte, era arsă (nte)p*e (n pa*ate (n case. ără (ndoia*ă că tă)(ia pe careo aduceau toc)ai din re5iunea Punt p*ăcea şi )ai )u*t4ei*or. &(nd naura5iatu* s8a con'ins (n s(rşit că şarpe*ecare stăp(nea insu*a pe care a ost aruncat de urtună e)ai pu2in rău dec(t pare (i pro)ite răşină de tereint. Dar şarpe*e 4()ind de nai'itatea *ui (i răspunde 6 <Tu n8aidestu*ă tă)(ie cu toate că pose4i tereint. Dar eu s(ntsu'eran (n Punt=.H Tă)(ie nu a'eau (ntotdeauna dar (n*ipsa ei răşina de tereint aruncată pe cărunii aprinşi dincăde*ni2ă producea un )iros p*ăcut 4ei*or şi c+iar oa)eni*or. Era necesar să se ardă c(nd se ucideauani)a*e*e (n curtea te)p*e*or a se o*osea c+iar şi

pentru a puriica aparta)ente*e pentru a *upta ()potri'a para4i2i*or şi a insecte*or şi de ase)enea pentru toa*etă.A*ine*or *e p*ăceau osc+ete*e de tereint. &ara'ane*eroiau (n ;uru* acestor osc+ete une*e pentru a str(n5erăşina şi a8şi procura utaşi care a'eau să ie p*anta2i (n5rădini*e te)p*e*or a*te*e pentru a str(n5e )iereasă*atică oarte căutată. $a)ses a* III8*ea constituisecorpuri de po*i2işti şi de arcaşi care să 'e5+e4e asupraacestor

1 6ap+ $arris+ I pi. 77?7G. @aujrage, 1K9?11.

HJ7



cara'ane. Mu*2u)ită *ui că*ătoru* se si)2ea (n si5uran2ă(n pustiu* neospita*ier tot aşa ca (n To8)er pă)(ntu*iuit.

III. &ă*ătorii *a B.r*os

E5iptenii concepeau )area iom, ca pe un 4eu *aco).&(nd acest 4eu *o) 4ări ru)oasa creatură pe care 4eii odăduseră ca to'arăşă *ui Btau e* nă'ă*i peste pă)(nturica sa pună )(na pe ea. Totuşi aşa cu) n8au dat (ndărăt (na2a pri)e;dii*or din pustiu ei (ndră4niră să81 (nrunte şi

pe acest 4eu terii*. Marinarii *or erau de )u*tă 're)eoişnui2i cu 2ăr)u* sirian. (n 're)ea (n care 4eii trăiau(ncă pe pă)(nt sicriu* *ui Osiris aruncat de %et+ (n "i*eoor(se pe ra2u* tanitic. Marea (* purtase p(nă *a B*osunde (* (n5+i2ise un arore. Isis %e dusese (n ace* *oc.Aşe4(ndu8se *in5ă o (nt(nă (n ceasu* (n care ser'itoare*ere5inei 'eneau să8şi u)p*e u*cioare*e ea *e aran;a păru* şi*e u)p*u de paru)u* de*icios care e)ana din iin2a ei.&ucerită de at(ta dră5ă*ăşenie re5ina din B*os

(napoiase 4ei2ei arore*e sacru care con2inea trupu*so2u*ui ei. !e5ături*e at(t de ine (ncepute nu a'eau să se)ai (ntrerupă. E5iptenii dearcau (n )icu* port eenaduceau orande pentru doa)na din B*os şi8iconstruiau un te)p*u cu concursu* oa)eni*or dinre5iune. $e5e*ui (i aduceau daruri 'ase de a*aastru

i;uterii a)u*ete. %e (napo8iau cu răşină (rne sc(ndurişi c+iar cu corăii co)p*et ec+ipate aşa (nc(t cu'(ntu**ebenit, deri'at din

1 6ap+ $arris, I. pi. HG. 3?K pi. KG H.

HJG



nu)e*e e5iptean a* B*os8u*ui eben, indica e* sin5ur corăii*e care na'i5au pe )are. E5iptenii şi asiaticii se certauoriunde se (nt(*neau *a %inai (n Pa*estina (n &Lr)ei (n $eten8u* superior dar (n %iria se a*a un *oc unu* sin5ur unde erau ine pri)i2i. !ocu* era B*os. Totuşi (ntr8o 4i e5iptenii ură)ăce*ări2i dar autorii atentatu*ui nu erau nici ne5ustori nici)arinarii 5i*i2i @ erau arai oa)enii desertu*ui peri4ii

duş)ani ai E5iptu*ui.' A &u 're)ea e5iptenii (şi *ăr5iră 4ona dein*uen2ă. Marinarii *or din I)periu* de Mi;*oc se duceau *aBerut+ *a [atna *a /5arit şi *ăsau ca a)intire a trecerii *or statui şi sincşi. Dar B*os a'ea o situa2ie şi )ai pri'i*e5iată.$e5e*e său era )(ndru să poarte tit*u* de prin2 e5iptean )(ndrude cu*tura sa e5ipteană. E* pusese să i se c*ădească un )or)(nti)itat după )or)inte*e araonice (* )oi*ase după 5ustu*e5iptean şi c+iar cu oiecte pre2ioase tri)ise direct de *a It8taui. "u şti) dacă (n ti)pu* in'a4iei +icsoşi*or 5i*i2ii şi8autrădat prietenii (n pri)e;die. Oricu) (n ace* ti)p că*ătorii*e pe)are ură (ntrerupte şi oa)enii credincioşi se (ntreau cu) să8şi procure ra4ii cli, a* căror *e)n ser'ea *a conec2ionareasarcoa5e*or preo2i*or şi răşina pentru a *e paru)a.(ntreruperea traicu*ui )ai a'ea şi a*te ur)ări supărătoare

deoarece ărci*e sacre st(*pii cu *a)uri ridicate (n a2ate)p*e*or şi a*te )oi*e erau tot de rad. Aceste 're)uri =5re*eau ăcut *oc unor 4i*e )ai une. 0ndată ce E5iptu* reintră (nstăp(nirea teritoriu*ui in'adat e* se re(ntoarse *a B*os. Tut8)es a* I*I8*ea nu uită să se oprească aco*o (n ti)pu*

Montet :rame d)varis, 19?HG 3J?K3.

H#9



ca)panii*or sa*e triu)a*e şi o2inu de *a a*iatu* său )ai )u*t*e)n şi )ai )u*te corăii dec(t ceruseră 'reodată 'ec+ii araoni.Mai t(r4iu c(nd %iria une*ti ()preună cu duş)anii E5iptu*ui$iaddi ră)ase ide* *ui A)en+otep a* III8*ea şi ur)aşu*ui său.$a)ses a* II8*ea puse să se 5ra'e4e ste*e pe )a*u* *u'iu*ui&+ien (ntre Berut+ şi Bios. (n 'a*ea Ac+ unde un po'estitor din 're)ea sa a p*asat a'enturi*e *ui Btau e* (nte)eie un oraşcăruia (i dădu nu)e*e său. &+iar şi *a Bios aşea4ă ste*e (nte)p*u. In epoca sa re5e*e din Bios se nu)ea Aiura). &a to2isupuşii săi e* 'orea şi scria (n *i)a e5ipteană şi pentru propriasa *i)ă (ntreuin2a o scriere a*aetică in'entată poate c+iar *aBios prin si)p*iicarea scrierii +ieratice.

araonii ră4oinici din a VIII8a dinastie insistă asupraaptu*ui că )esa5erii *or străăteau %iria (n *un5 şi (n *at ărăsă ie ()piedica2(Tără nici o (ndoia*ă că aceşti )esa5eri erau ine pri)i2i (n Bios dar ce'a )ai t(r4iu su u*ti)ii$a)essi4i şi *a (nceputu* dinastiei a I8a *ucruri*e sesc+i)aseră )u*t. $e5e*e eeraa* (ndepărtatu* ur)aş a* *uiMe*candru care se purtase at(t de ine cu Isis nu s8a te)ut să8i propună tri)isu*ui e5iptean să8i arate )or)inte*e )ai )u*tor )esa5eri ai *ui +ae)+at a* 4ece*ea $a)essid care )uriseră

*a Bios după o *un5ă capti'itate. H Mai ericit dec(t ei/na)on o8

Q Montet "ybios et lSgypte, H3J?H37 H9?3C. Dunand "yblia-rammata, Beru*+. 19K.

H 0unamon, II 1?H. Po'estirea Iui /na)on este tradusă (n(ntre5i)e (n Maspero 1ontes populcires, ed. IV8a H17?H3C.

20



2ine după )u*tă aşteptare să părăsească portu* cu (ncărcătura*ui de *e)ne dar e* (şi datora reuşita 4eu*ui său A)on8a*8că*ătorii*or pe care a'usese ericita idee să81 ia printre a5a;e*e sa*e.

Treuie să recunoaşte) de a*te* că situa2ia *ui /na)on era pu2in deoseită. (nsărcinat de )are*e preot a* *ui A)on săaducă o )are (ncărcătură de *e)n pentru 'asu* sacru a* 4eu*uiA)onsir+at care (n p*in anoti)p a* inunda2iei na'i5a pe "i*(ntre arna şi !u>or /na)on se dusese )ai (nt(i *a Ta8nis pe*(n5ă %)endes şi so2ia sa Tenta)on care ără să ie (ncărecunoscu2i ca re5e şi re5ină erau totuşi stăp(nii re5iunii. Aco*oi se ec+ipea4ă o coraie pe care o co)andă căpitanu*Men5auti şi (n )ai pu2in de cincispre4ece 4i*e e* intră cu ea (n)arca *ar5ă a %iriei. ace esca*ă *a Dor oraşu* %aa*i*or şi (n're)e ce poruncea să se aducă pe ord +rană 4ece coşuri cu p(ine un u*cior de 'in o pu*pă de 'acă: unu* dintre )ate*o2iisăi o şter5e cu te4auru* cinci debeni de aur şi trei4eci şi unu dear5int. oarte i)presionat /na)on dearcă se duce *a re5e*e2ării şi?1 (nştiin2ea4ă de ce*e (nt()p*ate. <!a dispo4i2ia tarăspunde %aa* dar 'e4i nu ştiu ni)ic despre (nt()p*area decare8)i 'oreşti. Dacă +o2u* care a coor(t (n coraia ta şi 2i8a

*uat anii e din 2ara )ea 2i8i 'oi (napoia din te4auru* )eu p(năce 'a i prins +o2u* dar dacă ce* care te8a urat (2i apar2ine dacăace parte din ec+ipa;u* tău ră)(i aici c(te'a 4i*e ca să81caut UQQ $ăspunsu* era cinstit nu)ai că după nouă 4i*e nu se5ăsiseră nici +o2u* nici anii. /na)on reuşeşte să ia cu()pru)ut trei4eci de debeni de ar5int şi dear`] *a B'*ns peo cora8

H71



ie pe care8o 5ăsise *a Tr. Ti)p de nouă 4i*e re5e*eeeraa* reu4ă să81 pri)ească. E* se decide nu)ai c(ndA)on 4eu* tean a*e5(nd un t(năr din suita *ui şi 'orind

prin 5ura sa (i ordonă 6 <Adu81 pe )esa5eru* *ui A)onaici sus. Apoi *asă81 să p*ece=. A doua 4i /na)on urcă (n

pa*at@ (* 5ăseşte pe re5e aşe4at pe tronu* *ui cu spate*espre a*conu* dinco*o de care se 4uciu)au 'a*uri*e(ntinsei )ări a %iriei (ntre'ederea u *ipsită decordia*itate. apte*e s(nt ()potri'a *ui /na)on. (n *oc săsosească ca un )esa5er oicia* (nto8o coraie (nc+iriatăde %)endes şi să arate scrisori*e de acreditare e* cooarăără +(r8tii dintr8o coraie de oca4ie. /na)on reuşi totuşisă e>p*ice că 'enise să caute *e)n pentru 'asu* sacru a *uiA)onrasonter. $e5e*e (i răspunde 6 <Odinioară ai )ei(ndep*ineau această )isiune pentru că araonu* Via2ă%ănătate or2ă ne tri)itea şase corăii (ncărcate cu

produse din E5ipt care erau '(ndute (n antrepo4ite*e)e*e. Tu ()i aduci ce )i se cu'ine N= eeraa* (ncarcă

pe o coraie un cap de proră un cap de pupă o a*ta piesăşi patru 5rin4i pe care *e e>pedia4ă (n E5ipt (nso2ite de oscrisoare a *ui /na)on. %)endes şi Tenta)on tri)it

atunci )ăruri aur şi ar5int. eeraa* se arătă )u*2u)it.(n)a5a4inea4ă )ăruri*e e5iptene str(n5e trei sute deoa)eni tot at(2ia oi dooară copaci şi după ce treceiarna (i cară pe 2ăr). %e pare că /na)on nu )ai area*tce'a de ăcut dec(t să p*ece cu *e)nu* *ui dar *ucruri*enu s(nt c+iar aşa de si)p*e. eeraa* socoate că nu i s8a

p*ătit destu*. /na)on oarte serios (* si*eşte să 5ra'e4e pe o ste*ă 6 .<A)onrasonter )i8a tri)is pe )esa5eru* săuA)on8a*8că*ăto8



rii*or Via2ă %ănătate or2ă repre4entat de /na8)orisă cu)pere *e)năria 'asu*ui sacru a* *ui A)onrasonter.A) tăiat *e)năria. )m ridicat8o )u*2u)ită corăii*or şiec+ipa;u*ui )eu. A) ăcut8o să a;un5ă (n E5ipt ca săo2in de *a A)on cinci4eci de ani (n p*us a2ă de soarta)ea. A)in U=

&o)entatorii )oderni au tras din această po'estire

conc*u4ia că E5iptu* era s*a şi dispre2uit pe 're)ea *ui%)endes. De apt c+iar (n perioada )ăre2iei sa*earaonu* nu 18a considerat niciodată pe re5e*e din B*osca pe un (n'ins ca pe un sc*a' care treuia să8şi dea*e)nu* pe ni)ic. Tri)isu* e5iptean se pre4enta cu scrisorioicia*e cu aur şi ar5int precu) şi cu )ăruri. $e5e*e dinB*os (ncasa anii şi *i'ra *e)nu*. După aceeasc+i)au (ntre ei inecu'(ntări şi )u*2u)iri. araonu*adău5a c(te'a daruri care nu81 costau ni)ic ta*is)anesau. statuia *ui. $e5e*e din B*os *atat pri)ea aceastăstatuie. E* punea să se 5ra'e4e pe ea (n *i)a enicianăurarea ca 4ei2a din B*os să8i (n)u*2ească anii dedo)nie.

Părăsind portu* B*os /na)on scapă de ur)ărirea

%aa*i*or care81 p(ndeau apoi cade (n )(na ciprio2i*or care 'or să81 ucidă. Papirusu* iind rupt spre s(rşit nuşti) cu) a scăpat din această nouă pri)e;die dar si5ur că a scos8o *a capăt.

%u do)nia *ui $a)ses a* II8*ea (ncepe să se 'or8 ească despre popoare*e )ării. (ncă din ace*e 're)uri pre4en2a *or constituia pentru na'i5atorii e5ipteni o pri)e;die (n p*us cu toate că traicu* n8a (ncetatniciodată. Despre acest apt a'e) )ărturia or)a*ă a *ui$a)ses a* I*I8*ea 6 <Eu 2i8a) ăcut *ui

213



dan2i de arcaşi căpitani şi nu)eroase ec+ipa;e pentru atransporta o5ă2ii*e din 2ara eniciei şi din 2ări*e străine de *a)ar5inea pă)(ntu*ui (n )ari*e ta*e )a5a4ii din Tea'ictorioasăQ1.1 E *ocu* să notă) că araonu* nu contea4ă nu)ai pe A)on. &o)panii de arcaşi ine co)andate şi ine (nar)atea'eau )isiunea de a apăra corăii*e ()potri'a oricărei a5re8siuni şi de a ace să8i ie respecta2i pe uscat )esa5erii.

IV. &ă*ătorii pe Marea $oşie

%copu* că*ătorii*or (n Marea $oşie era 2ara Punt dinco*o destr()toarea Ba e* Mande pe coast6 %o)a*iei. Aceasta era2ara tă)(iei. arpe*e ce* un pe care81 cunoaşte) din 6ovesteanaufragiatului, s socoteşte su'eranu* Puntu*ui şi (n ace*aşi ti)pstă p(ntu* tă)(iei nti+ E5iptenii 'i4itau 2ara Punt de p 're)ea4ei*or. Ei or5ani4aseră (ncă de pe 're)e Vec+iu*ui I)periuo *inie de na'i5a2ie care *e5a B*osu* de pe coasta sirianăcu 2ăr)u* Puntu*ui 'ec+i*e porturi a*e radu*ui cu porturi*etă)(iei. #&orăii*e p*ecau de *a B*os a;un5eau pe *itora*u*

e5iptean urcau pe ra2u* tanitic a* "i*u*ui p(nă *a Buasta şia;un5eau printr8un cana* *a /adi Tu)i *at care poate iconsiderat ca ce* )ai orienta* ra a* "i*u*ui. /adi nu erana'i5ai* (n tot ti)pu* anu

1 6ap+ $arris, I pi. VII G.a Montet :rame d)varis, HJ?H3.

24



*ui dar (n epoca ape*or )ari putea purta 5a*ere*e e5ipteni*ordeşi apa nu era iute. Tra'ers(nd !acuri*e A)are aceste 5a*erea;un5eau (n undu* 5o*u*ui %ue4 şi8şi ur)au (ncet na'i5area p(nă (n 2ara Punt. Beduinii8care8trăiesc8prin8nisip oricit erau eide arari transportau pe uscat că*ători şi )ăruri din %iria şiAraia şi (ncercau să ()piedice unc2ionarea *iniei )ariti)e.Pepi I or5ani4ea4ă )ai )u*te e>pedi2ii ()potri'a *or dar atentate*e se 2in *an2. %e pare că după do)nia *ui Pepi a* II8*eas8a renun2at pentru o 're)e *a aceste că*ătorii care (ncepură dinnou (n I)periu* de Mi;*oc şi au ost iar (ntrerupte (n ti)pu*ocupa2iei +icsoşi*or. $e5ina -atc+epsiut re*uă tradi2ia pe careapoi o păstră şi Tut)es a* III8*ea A)ene)+at a* II8*ea-ore)+e $a)ses a* II8*ea şi $a)ses a* III8*ea. ' Pentru a aceo *e5ătură directă (ntre reşedin2a sa din De*tă şi Marea $oşie$a)ses a* II8*ea a reăcut cu )ari c+e*tuie*i cana*u* dintre ce*edouă )ări a*e cărui 'esti5ii s8au descoperit c(nd s8a săpatactua*u* cana*. E* era ;a*onat prin oraşe*e Pi8$a)ses Buasta şiPitu) şi prin ste*e de 5ranit ridicate pe un piedesta* (na*t care'oreau na'i5atori*or ui)i2i despre 5*oria re5e*ui şi (ndră4nea*area*i4ări*or sa*e. H

' &e* )ai (nse)nat docu)ent asupra că*ătorii*or e5ipteni*or (n 2araPunt se a*ă (n te)p*u* re5inei -atc+epsiut *a Deir e* Ba+ari "a'i**e :eir el "a&ari, III J9?GJ şi Vr*+, IV 31?3:. Pentru acestecă*ătorii su Tut)es a* III8*ea c. Vr*+, IV 1C97 Yr. )tl+, I 33K @ suA)enois a* II8*ea 4r+ )tl, l, 3K7?3KG @ su -ore)+e 4r+ )tl, II7P < su $a)ses a* II8*ea $a)ses a* III8*ea 6apirus $arris, I 77? 7G.

Montet :rame d)vqris, 131?133.

H718:



%ă ne (nc+ipui) deci că ace*e corăii 'enite din %iria audescărcat că*ători şi )ăruri pe c+eiu* oraşu*ui Pi8$a)ses şi căse duc să aducă a*te*e din 2ara Punt. %(nt *ebenil#e, adică s(ntcorăii de tip 5iiit construite ie *a B*os şi '(ndutee5ipteni*or de către *iane4i ie (n şantiere*e na'a*e a*e e5ip8teni*or dar cu *e)n i)portat din %iria şi după )ode*e dinB*os. Posedă) două repre4entări a*e *or. &ea )ai 'ec+edatea4ă din 're)ea *ui %a+ure a doua de pe ti)pu* re5inei-atc+epsiut.' Or (n acest inter'a* de )ai )u*t de un )i*eniutipu* aproape că n8a 'ariat. &oraia e a*cătuită dintr8o carcasă*un5ă pre'ă4ută cu un pinten (n a2ă cu partea din spateridicată şi curată .s(rşindu8se printr8o o)8e*ă enor)ă. Aredouă posturi de oser'a2ie unu! (n a2ă a*tu* (n spate iar c(r)adu*ă. /n ca*u enor) sus2inut de patru st(*pi iurca2i *ea5ăce*e două e>tre)ită2i a*e corăiei. /n catar5 unic sus2inut de patru ca*uri ridicat nu departe de )i;*oc sus2ine o sin5ură p(n4ă )ai )u*t *ată dec(t (na*tă. Ec+ipa;u* e nu)eros căci(ndată ce '(ntu* nu )ai u)*ă p(n4a )arinarii pun )ina pe*ope2i. Aceşti )arinari erau oa)eni e>peri)enta2i <care'ă4useră ceru* care 'ă4useră pă)(ntu* care erau pruden2i )ai)u*t dec(t ani)a*e*e să*atice ştiind să pre'adă urtuna (nainte

ca ea să i4ucnească=. Printre că*ători s(nt repre4entan2i ai)a;estă2ii sa*e scrii so*da2i. &orăii*e s(nt (ncărcate cu produse a*ese din E5ipt pe care indi5enii din Punt *e aprecia4ăoarte )u*t oiecte de podoaă o5*in4i ar)e. *ota por8

1 Ibid+, H1.

H7J



neşte sa*utată de re5e intră (n cana*e trece dinco*o dePitu) unde e'reii trudesc )ode*(nd cără)i4i şi a;un5e (nMarea Verde. De pe unu* sau a*tu* din 2ăr)uri*e

pă)(ntu*ui di'in un p(ndar care stă de 'e5+e a 'ă4ut şi aanun2at corăii*e e5iptene. $e5e*e re5ina şi şeii ies dinco*ie*e c*ădite pe pi*o2i (ntr8o *a5ună şi (nca*ecă pe)ă5ari ca să *e iasă (nainte e5ipteni*or. %(nt (na*2i ca şi ei

şi *a2i (n u)eri. Au capu* rotund. Bara *e e ()p*etită ca a4ei*or din 'a*ea "i*u*ui şi a araoni*or. %in5ura deoseireeste aceea că e natura*ă pe c(nd a e5ipteni*or e a*să. !a5(t poartă un )eda*ion rotund cu) e )oda *a sirieni.$e5ina e o persoană ciudată. O 5ră)adă de cărnuritre)urătoare şi e de )irare că poate )er5e. iica ei deşit(nără e aproape *a e*. Desenatorii e5ipteni pri'esc cuoc+i )ari această *u)e at(t de nouă pentru ei. %ă isc+i2at ei oare pe ascuns pe o ucată de papirustrăsături*e 5a4de*or *or sau au aşteptat să se (ntoarcă pe

ord pentru a8şi i>a a)intiri*e N &eea ce e si5ur e că auăcut un ta*ou i)presionant şi că au reprodus cu oide*itate e>traordinară tot ce )erita să ie notat re5e*e şire5ina satu* şi *ocuitorii peştii şi crustaceii.

După ce coraia se opreşte se ridică repede un cort şise sc+i)ă urări de un'enit. Indi5enii adoră cu respect pe A)onra 4eu* care străate 2ări*e străine. %(nt cu to2iierici2i să8i 'adă pe e5ipteni şi ştiu perect ce 'or. Totuşise preac )ira2i şi (ntreaă 6 <Pentru care )oti' a2i 'enittoc)ai aici (n această 2ară necunoscută de oa)eni N A2icoor(t din cer N A2i că*ătorit pe apă sau pe uscat N &(t deroditor e pă)(ntu* di'in pe care81 că*ca2i (n picioare N $aeste

2



re5e*e din To)er. "u e>istă tron depărtat pentru )a;estateasa. "oi trăi) prin su*area sa U= Din porunca pa*atu*ui Viaă%ănătate or2ă se oeră su'erani*or p(ine şi ere 'in carne şiructe şi toate *ucruri*e care se a*ă (n To)er.

Iată acu) *ista *ucruri*or ce ur)ea4ă să ie ()arcate pecorăii*e e5iptene 6 *e)ne ru)oase din Tonutir 5ră)e4i de oae de tă)(ie arori 'er4i de tă)(ie aanos şi i*deş aur curat de A)u trei e*uri de paru)uri 2tic&epses, *lasyt,i&metY, tereint co8*ir ne5ru două e*uri de )ai)u2e o5ari piei de pantere din sud sc*a'i cu copiii *or. Toate acestea erauoarte pre2ioase dar *a ur)a ur)ei cara'ane*e care 'eneau de pe "i*u* de %us aduceau şi e*e aanos şi i*deş piei de pantereşi a*te produse dar ceea ce nu aduceau şi )erita truda şi riscu*că*ătoriei erau arorii de Tonutir oae*e de tă)(ie şi )ai a*escei trei4eci şi unu de arori de tă)(ie a)a*a2i ca de ce* )ai un 5rădinar din ran2a cu rădăcini*e şi pă)(ntu* ori5inar. %ănu ne )iră) dacă erici2ii na'i5atori au ost pri)i2i cuac*a)a2ii c(nd au acostat *a c+eiu* din Apitesut. -a)a*ii ucuroşi să trudească (n ser'iciu* re5e*ui se adresea4ă artu]ri*or 'er4i ca unor iin2e 6 <i2i erici2i cu noi arori de tă)(iecare a2i de'enit proprietatea *ui Arnon unde 'ă e *ocu*. Maare

re5ina: 'ă 'a p*anta (n 5rădina sa a*ături de te)p*u* său cu)a poruncit tată* ei=.

Puntienii (şi (ntreaseră 'i4itatorii dacă 'eniser@ pe uscat sau pe )are. &a să )er5i din E5ipt (n Punt a'eai (n ade'ăr de a*es(ntre aceste două e*uri de a că*ători. (nainte de $a)essi4i si c+iar (nainte de

2"



re5ina -atc+epsiut su dinastia a *8a un e>p*oratornu)it -enu p*ecase din E5ipt (n Punt şi se (ntorsesecă*ătorind c(nd pe uscat c(nd pe )are. %tă8p(nu* său (i

poruncise să cu)pere tă)(ie curată de *a şeicii din pustiu.E* treuia de ase)enea să răs8p(nQdească tea)a de araon.&ă*ătoria *ui a'ea deci un scop du*u co)ercia* şi po*itic@ <A) p*ecat din &optos spune e* pe dru)u* +otăr(t de)a;estatea sa. %o*da2ii care erau cu )ine erau din sud de

pe proprietatea *ui "aut de *a #ee*ein p(nă *a &+a8it.Oa)enii re5e*ui oa)enii din oraş şi de *a 2ară )er5eau(n ur)a )ea. &ercetaşii desc+ideau dru)u* pentru a(n*ătura pe duş)anii re5e*ui. &opiii pustiu*ui erauintroduşi (n 5ăr4i. To2i repre4entan2ii )a;estă2ii sa*e erau

puşi su conducerea )ea. Ei 2ineau *e5ătura cu)esa5erii. Printr8un sin5ur ordin )a;estatea sa (n2e*e5e)i*ioane de ordine. A) p*ecat cu o ar)ată de trei )ii deoa)eni. A) că*ătorit apoi pe *u'iu a) sc+i)at Ţararoşie (ntr8un co*2 de 'erdea2ă. A) dat un urdu douău*cioare cu apă 4i*nic şi două4eci de p(in( iecărui o).Mă5arii cărau u*cioare*e. &(nd unu* era oosit (* (n*ocuiaa*tu*. A) construit pe dru) douăspre4ece a4ine două

a4ine *a Ida+et care )ăsurau două4eci de co2i petrei4eci. A) )ai ăcut unu* *a Ia+ete care a'ea 4ece co2ide iecare parte ca să adune ape*e.

Iată că a) a;uns (n Marea cea Verde. )m ăcut aceastăcoraie. A) ec+ipat8o cu de toate. A) adus pentru eaun )are sacriiciu de oi să*atici de oi aricani şi deani)a*e )ici. După ce a) )ers pe Marea Verde a)ăcut ce poruncise )a;estatea sa

H79



şi R) adus toate produse*e pe care *e8a) 5ăsit pe ce*edouă 2ăr)uri a*e pă)(ntu*ui di'in Tonutir:. M8a) (ntors

pe *a /a5 şi pe *a $o+anu. I8a) adus pietre )inunate pentru statui*e din sanctuare. "iciodată n8au sositase)enea *ucruri *a reşedin2a re5a*ă6 "u se )ai 'ă4usece'a ase)ănător (ncă de pe 're)ea 4eu*ui.= Q

După cu) se 'ede este 'ora de o e>pedi2ie de )area)p*oare. -enu a tra'ersat deşertu* cu trei )ii deoa)eni că*ău4it de copiii pustiu*ui@ ră)(8n(nd (n *e5ăturăcu capita*a e* s8a (ndreptat spre sud8est (n *oc să iadru)u* oişnuit care ducea drept spre est. Tot săp(nd

a4ine e* a atins punctu* de pe *itora* unde se 'a a*a)ai t(r4iu )icu* port Be8renice. Aco*o a construit ocoraie air)ă e* ără (ndoia*ă cu )ateria*e i)portatedin !ian şi 'enite pe )are. A;unse (n 2ara Punt 'i4ităce*e două 2ăr)uri a*e pă)(ntu*ui di'in cu)pără tă)iie şitoate produse*e din aceste *ocuri. !a (ntoarcere coraia (**ăsă *a [osseir de unde trecu (n 'a*ea $o+anu. %e opriaco*o nu pentru a se odi+ni ci pentru a pre5ăti o(ncărcătură de pietre destinate ate*iere*or de scu*ptură.

-enu (şi o*osise (n ade'ăr ine ti)pu* şi a )eritat canu)e*e său să ie citat printre e>p*oratorii antic+ită2iicăci ro)anu* Ae*ius #a**us a(n8t()pinat pe 're)ea *uiAu5ust )ari neca4uri ca să )ear5ă pe ur)e*e *ui. H

Proit(nd de e>perien2a do(ndită su $a)ses a* III8*ea e>pedi2ii*e care se ăceau spre Punt uti*i4au

$am+, 11K.H %traon VI HH.

2"0



dru)u* pe uscat dar şi pe )are. Acest re5e or5ani4asease)enea e>pedi2ii cu )i;*oace deoseite. *ota cuprindea )ai)u*te corăii )ari şi ărci de escortă. Persona*u* se co)puneadin )arinari arcaşi cu co)andan2ii *or şi oa)eni care seocupau cu apro'i4ionarea ()arcaseră enor)e cantită2i de+rană şi )ăruri pentru +rana ec+ipa;u*ui şi (n ace*aşi ti)p pentru a uşura tran4ac2ii*e. După cu) spune cronicaru*e5iptean această *otă n8a p*ecat din Marea $oşie ci din MareaMu8Sedi care nu poate i dec(t 5o*u* Persic căci Mu8Sedi apadin 2ara [ede (n "a+arina este nu)e*e pe care81 dădeaue5iptenii Euratu*ui. %e poate ca $a)ses să i reuşit să care*e)nu* din !ian p(nă *a Eurat cu) ăcuse odinioară Tut)esa* III8*eaH şi să i construit o *otă pe 2ăr)uri*e acestui *u'iu.Poate că a a'ut cu re5e*e Bai*onu*ui o (n2e*e5ere (n ur)acăreia so*da2ii şi unc2ionarii săi a;un5(nd *a Eurat puteau săse ()arce şi să8şi continue că*ătoria pe corăii ai*o8niene.Oricu) *ota care8i purta pe tri)işii *ui $a)ses a* III8*eatreui să cooare Euratu* şi să oco*ească enor)a peninsu*ăaraică spre a a;un5e

1 Această e>presie nu se a*ă dec(t (n 6apyrus $arris I şi

pe o ste*ă a *ai Tut)es I #aQut+ier :ict+ -eogr+, III 33:.In 5enere se traduce 3u#qedi, apa in'ersată pentru că e5iptenii re)arcaseră că Euratu* cur5ea in'ers dec(t "i*u*adică de *a nord *a sud. De apt e5iptenii cărora *e p*ăceau ;ocuri*e de cu'inte au scris nu)e*e 2ării [ede ca participiu* 'eru*ui qăy+

H Inscrip2ia *ui Tut)es a* III8*ea *a #ee* Bara* );,!I HK?39@ c. &. I>+ )cademie des Inscriptions, '9BB, p. 331.

HG1



ără pri)e;dii )u*2u)ită respectu*ui pe care81 inspiranu)e*e araonu*ui (n 2ara Punt.

!ucruri*e se petrecură atunci ca pe 're)ea re5inei-atc+epsiut. E5iptenii *uară contact cu indi5enii şi *eoeriră daruri*e araonu*ui. Apoi corăii*e şi ărci*e ură(ncărcate cu produse din Tonutir cu toate )inună2ii*e)isterioase din )un2ii *or @ )ai a*es nu uitară tă)(iauscată. /rcară apoi pe Marea $oşie p(nă (n 5o*u* %ue4 şia;unseră (n 'a*ea "i*u*ui prin cana*u* Pitu). Dar (n acestti)p supuşii şei*or din Tonutir dearcaseră ie (nre5iunea Berenice ie (n [osseir cu produse*e *or. %eor5ani4ară (n cara'ană şi (ncărcară )ăruri*e pe )ă5ari şi

pe oa)eni. %osiră pe *u'iu (n perectă stare *a )unte*e&op8tos după care ucuroşi intrară (n Tea. <A ost odei*are de produse şi de )inuni conc+ide re5e*e (n

pre4en2a )ea. &opiii prin2i*or *or sa*utau a2a )easărut(nd pă)(ntu* şi se aşe4au cu a2a *a pă)(nt (naintea)ea.=

%e poate presupune cu toate că nu s8a spus direct căaceste cara'ane au sosit *a &optos sau *a Tea (n ace*aşiti)p cu cei care8şi continuaseră că*ătoria cu coraia.-otăr(rea de a o*osi a)(ndouă )i;*oace*e de că*ătoriea'ea desi5ur drept scop să )ărească şanse*e de a pri)i

produse*e din Punt căci riscuri*e că*ătoriei pe apă erauoarte )ari. &(te corăii au pierit ără ca un sin5ur supra'ie2uitor să poată po'esti ca naura5iatu* poet 6<urtuna a i4ucnit atunci c(nd ne a*at (n Marea Verde(nainte de a a;un5e pe uscat. V(ntu* a (nceput să su*e şisă se (nte2ească. $idica 'a*uri de opt co2i. A) s)u*s osc(n8

2"2



dură. Iată cL coraia a pierit. Din cei care se a*au pe ean8a )ai ră)as nici unu* U=

Era o că*ătorie ru)oasă daiQ su $a)ses a* 8II8*eae5iptenii eectuaseră une*e şi )ai (ndepărtate şi )ai(ndră4ne2e despre care autorii c*asici )ai au4iseră'orindu8se. (n ade'ăr dintotdeauna e5iptenii o*osiseră

piatra a*astră de *apis8*a4u*i care nu se a*ă dec(t (n pustiuri*e aricane. Toate pietre*e de *a4u*i cunoscute decei 'ec+i erau urni4ate de o sin5ură 2ară Bactriana care

putea co)unica cu %iria şi cu E5iptu* pe uscat şi poate şi)ai uşor coor(nd pe Indus şi ur)(nd coasta cu) a'ea săacă "earc p(nă *a 5uri*e Euratu*ui. %e ştia (n E5ipt că*apis8u* 'enea din Terer H şi nu)e*e acestui oraş era dea*te* nu)e*e unei pietre pro'enind din ace*aşi *oc şi carenu e identiicată.

Odată araonu* care se a*a (n "a+arina şi era ocupatsă pri)ească o)a5ii*e prin2i*or străini c+e)ă *a e* pere5e*e din Ba+tan care i8o oeri pe propria sa iică şidaruri ru)oase şi8i so*icită a*ian2a. araonu* pri)i şi se(ntoarse *L Tea cu prin2esa. &(t'a

1 !ucas )ncient egyptian materials and Industries, ed. H8a p. 3K7.

H !apis8*a4u*i din Te8rer este de;a citat (n I)periu* Mi;*ociu (n inscrip2ia unui că*ător anu)e +et 2?+!+)+, IV pi. I: şi (ntr8o *istă de pietre scu)pe &+assinat8Pa*anSue ouilles d)ssiout, p. 1CG şi H1H: ca şi (ntr8o inscrip2ie a *ui$a)ses II Pieii Inscr. &ier+, I 1K dY+ A) 5ăsit (n )or8)(ntu* *ui Psusennes un co*ier de *apis8*a4u*i )ontat (naur una din )ăr5e*e purt(nd o inscrip2ie (n cuneior)e (neare d. D+or)e a descirat nu)e*e unei 2ări 'ecine cu E*anu* a* unui re5e şi a* unei prin2ese 21+ R+ )c+ des Inscr+,19K:.

2"3



ti)p după asta un tri)is a* re5e*ui din Ba+tan ceruaudien2ă şi (ndată u pri)it (* inor)ă pe araon că sora

prin2esei era o*na'ă. araonu* tri)ise (n 2ara Ba+tan peunu* din cei )ai uni doctori a*es din &asa Vie2ii dar

prin2esa nu se 'indeca şi un a*t tri)is ăcu *un5a că*ătoriedin Ba+tan (n E5ipt. Deoarece doctoru* nu reuşise nu)ai ră)(nea decit să tri)ită (n 2ara Ba+tan un 4eu.Q u

a*es 4eu* +onsu ce* care +otărăşte destinu*. E* p*ecă(ntr8o )are coraie escortată de a*te cinci )ai )ici şia;unse (n Ba+tan după un an şi cinci *uni *ucru ce nu

pare cu neputin2ă dacă ne 5(ndi) că *oti*a tra'ersasetoată Marea $oşie oco*ise Araia ur)ase coastaIc+toa5i*or şi urcase Indu* p(nă *a un punct unde

pasa5erii dearcară ca să a;un5ă *a reşedin2a re5e*ui dinBa+tan. eu* ră)ase (n această reşedin2ă trei ani şi nouă*uni. Apoi re5e*e (* *ăsă cu re5ret să p*ece (n E5ipt cunu)eroase daruri şi o escortă puternică de so*da2i şi cai.&e* dint(i )esa5er din Ba+tan sosise *a Tea (n anu* V.eu* se (ntoarse =(n anu* III. In acest inter'a* a a'ut*oc pri)a că*ătorie a tri)isu*ui şi (ntoarcerea *ui cu)edicu* a doua că*ătorie şi (ntoarcerea cu 4eu* şi (n

s(rşit după trei ani şi nouă *uni de aşteptare (ntoarcerea4eu*ui (n E5ipt. Distan2a dintre Tea şi Ba+tan a oststrăătută de cinci ori.

%te*a de *a !u'ru pe care s(nt po'estite aceste (n8tL)p*ări are peste tot (nă2işarea unui docu)ent oicia*.1

Ea (ncepe printr8un protoco* re5a* (n care1 %te*a prin2u*ui din Be+tan este tradusă (n (ntre5i)e (n 1ontes

populaires de Maspero. O traducere )ai recentă şi o oto5raie a ste*eiau ost pu*icate de aate*e Tresson (n Revue biblique, 1933.

2"4



pri)e*e trei nu)e s(nt *uate din protoco*u* *ui Tut8)es a*IV8*ea pri)u* su'eran a* "ou*ui I)periu care s8acăsătorit cu o prin2esă străină. &rede) că nu a'e) )oti'esă dată) docu)entu* dintr8o epocă 'ec+e şi săconsideră) această po'este in'entată de *a un capăt *aa*tu*. $e5ii din antic+itate (şi scriau )u*t şi )ediciie5ipteni erau oarte so*icita2i (n străinătate. ' A)intirea

e>pedi2iei *ui %esostris (n Marea Ert+reei era (ncă 'ie pe're)ea *ui A*e>andru ce* Mare. H "u e ni)ic neoişnuitca $a)ses să i 'oit să co)unice direct cu 2ara de undeE5iptu* pri)ea de at(tea seco*e o piatră pre2ioasă at(t deapreciată.

1 &a /d;a+orresne )edicu* din %ais pe care &a)se 18ac+e)at *a e* Posener 6remiere :omination perse en "gypte,'E%Y+

H Arrian Vinde, V @ Diodor I @ %traon VI K K.



&APITOrEtT! VIII

A$AO"/!

I. Datoria esen2ia*ă a re5i*or

Arta de a8i ace pe oa)eni să trăiască (n societate erasupusă (n E5ipt unor re5u*i deoseite. Dacă 4eii au a*es casu'eran Via2ă %ănătate or2ă o iin2ă ieşită din carnea *or2ara 'a cunoaşte pacea şi prosperitatea. O inunda2ie aundentăace să crească or4u* şi 5r(u*. Tur)e*e se (n)u*2esc. Auru*ar5intu* şi ara)a *e)ne*e pre2ioase i*deşu* tă)(ia şi par8u)uri*e pietre*e cur5 din ce*e patru puncte cardina*e. Dar totu* se sc+i)ă dacă condi2ia pri)ordia*a nu este (ndep*inită.Atunci pă)(ntu* E5iptu*ui e *ăsat ia 'oia (nt()p*ării. "u )aie>istă autoritate pentru că toată *u)ea 'rea să poruncească.Oricine poate să8şi ucidă rate*e. In cur(nd ca o ruşine su8 pre)ă străinu* a;un5e stăp(n (n 2ară. "i*u* nu )ai inundăc()pii*e. Poporu* nu )ai are ce )(nca. "u )ai soseşte ni)icdin %iria nici din uc+. "u se )ai aduc sacriicii (n te)p*e*e4ei*or care8şi (ntorc a2a ae *a cei necredincioşi.

Deci cea din2ii datorie a araonu*ui 'a i de a do'edirecunoştin2ă 4ei*or stăp(nii tuturor *ucruri*or.

HJ



!a (nceputu* unui )are nu)ăr de ste*e oicia*e se spune că)a;estatea sa se a*ă *a Me)is *a On *a Pi8$a)ses sau *aTea ocup(ndu8se cu ceea ce *e p*ace 4ei*or adică restaur(ndce era (n'ec+it construind noi sanctuare ăc(nd 4iduri*e )aiso*ide popu*(nd te)p*e*e cu statui (nnoind )oi*ieru* ărci*esacre ridic(nd oe*iscuri ()podoind a*tare*e şi )ese*e desacriicii (ntrec(nd (n 5enero4itate ceea ce ăcuseră re5ii preceden2i. %ă ascu*tă) ru5ăciunea şi )ărturia *ui $a)ses a*III8*ea 6 <&inste 'ouă 4ei şi 4ei2e stăp(nii ceru*ui ai pă)(ntu*ui ai oceanu*ui )ari (n arca de )i*ioane de ani:a*ături de tată* 'ostru $a a cărui ini)ă se ucură e(nd 'ă 'ede perec2iunea.=

Eu s(nt iu* 'ostru pe care *8au născut ce*e două ra2e a*e'oastre. Voi )8a2i ăcut su'eran Via2ă %ănătate or2ă peste tot pă)(ntu*. Voi a2i creat pentru )ine perec2iunea pe pă)(nt.()i (ndep*inesc )enirea (n pace. "u8)i *as ini)a să se odi+8nească tot căut(nd ce este uti* şi un pentru sanctuare*e'oastre. Eu *e (n4estre4 prin (na*te decrete cu oa)eniterenuri ani)a*e corăii. *epuri*e se a*ă pe "i*. A) redat prosperitatea sanctuare*or 'oastre care (nainte erau decă4ute.A) instituit pentru 'oi orande di'ine (n aară de ce*e care se

a*au (naintea 'oastră. A) *ucrat pentru 'oi (n case*e 'oastre cuaur ar5int *apis8*a4u*i turcoa4e. A) contro*at te4aure*e'oastre. !e8a) co)p*etat cu nu)eroase *ucruri. A) u)p*ut5r(nare*e 'oastre cu 5ră)e4i de or4 şi de 5r(u. V8a) 4iditcaste*e sanctuare oraşe. "u)e*e 'oastre s(nt 5ra'ate aco*o pentru 'eşnicie. A) )ărit ec+ipe*e 'oastre co)p*et(n8

2"



du8*e cu un )are nu)ăr de oa)eni. "8a) *uat ăra2iicare se a*au (n sanctuare*e 4ei*or de c(nd e>istă re5i casă8i tri)it (n ar)ată şi (n ec+ipa;e. A) e)is decrete ca să8i *as pe uscat pentru o*osu* re5i*or care > 'or 'eni după)ine. V8a) consacrat sacriicii din toate *ucruri*e une.V8a) ăcut 'ase s)ă*2uite de aur de ar5int şi de ara)ăcu )i*ioane*e. V8a) construit ărci care s(nt pe *u'iu cu)area *or *ocuin2ă acoperită cu aur.= l

După acest prea)u* $a)ses enu)ără ce a ăcut (n principa*e*e te)p*e din E5ipt. E* e>p*icase )ai (nainte pe*ar5 ce dăruise *ui A)on stăp(nu* tronuri*or ce*or două2ări *ui Turn stăp(nu* ce*or două re5iuni On *ui Pta+ ce*Mare care se a*ă *a sud de 4idu* şi de paredre*e *or.!ipsindu8se pe e* şi ;euind E5iptu* (n proitu* 4ei*or$a)ses a* III8*ea nu ino'a ni)ic. De c(nd e>istau araonise poate spune aproape despre iecare din ei ce se citeşte

pe ste*a de *a A)ada. <E un re5e ineăcător prin *ucrări*e(ntreprinse pentru to2i 4eii construindu8*e te)p*e)ode*(ndu8*e c+ipuri*e.=H $a)ses a* II8*ea aia usese(ncoronat c(nd si)2i născ(ndu8se (n e* a)i2ia să se poarte

ca 'in iu pios at(t a2ă de părin2ii săi . 4eii c(t şi a2ă detată* său pă)(ntesc Men)atre %etui8Merenpta+ a*e cărui'aste *ucrări (n cetatea An+our şi /nneer *e ăceau săse)ene de c(nd aceste *ucrări useseră (ntrerupte cu unşantier iar (n a*te păr2i cu nişte ruine. %t(*pii de +otar de 1

pe do)eniu* di'in nu useseră ine (nip2i (n pă)(nt şi

6ap+ $arris, I 37 3 ssS.H uente :eux steles d)menop&is, II 1H.

2""



oricine putea 'eni să8i s)u*5ă. $a)ses con'ocă deci pecurteni pe noi*ii re5a*i şi pe conser'atorii &asei căr2i*or şi *e 2inu acest discurs 6 <Iată '8a) c+e)at din cau4a uneiidei ce )i8a 'enit (n )inte. A) 'ă4ut construc2ii*enecropo*ei şi )or)inte*e care se a*ă *a Ados. !ucrări*ecare s8au ăcut aco*o au ră)as neispră'ite din 're)eastăp(nu*ui *or p(nă (n 4iua de a4i. /n iu a *uat *ocu*tată*ui său şi n8a reparat )onu)entu* ce*ui care i8a datnaştere. Atunci )i8a) 4is 6 \A ridica ceea ce a că4utaduce ericire. E o*ositor să aci ine. Aste* ini)a )ă(ndea)nă să ac *ucruri uti*e (n a'oarea *ui Merenpta+Z.Voi ace să se spună )ereu (n cur5erea 're)uri*or 6 \iu*său a ăcut să8i ie nu)e*e 'iuZ.= $e5e*e continuă )u*tă're)e pe acest ton şi (nc+eie 6 E ru)os să aci)onu)ent peste )onu)ent două *ucruri une (n ace*aşiti)p. Aşa este iu* aşa era şi ce* care i8a dat naştere.=Propunerea re5a*ă de4*ăn2uie entu4ias)u* supuşi*or. Dupăce i8a ascu*tat )a;estatea sa a dat ordin să se (ncredin2e4e*ucrări*e ar+itec2i*or. E* a*ese so*da2i 4idari 5ra'oriscu*ptori şi desenatori )uncitori din toate corpora2ii*e casă construiască te)p*u* tată*ui său să pună (n picioare tot

ce era ruinat (n necropo*ă. ăcu odată pentru totdeaunain'entaru* o5oare*or p*u5uri*or şi tur)e*or sa*e. "u)i preo2i cu atriu2ii ine deinite un proet.. Apoiadres(ndu8se direct re5e*ui tată* său /ris)are a)inteştece8a ăcut pentru e* şi pentru te)p*u* său 6 <Totu* 'a i

ine pentru tine atita 're)e cit a) să trăiesc atita 're)ecit $a)ses8Mia)un iu* *ui $a 'a trăi=. i re5e*eMen)atre 'orindu8i ca un tată iu*ui său 1 asi5ură căi8a p*edat cau4a pe *in5ă $a

8 Q==F\%Yk

HG9in ? V(ata de 2oa*e 4ne*e (n Ee*ot



şi cir to2i 4eii8 $a Turn Tot /nnore. şi )areannoadă di'ină se ucură pentru ce8a ăcut )a;es8tatea sa. * 8

"u se poate re2ine dec(t un *ucru din tot ce spune )are*e$a)ses. E* n8are dreptate Lcu4(nd de indieren2ă pe predecesorii săi. &u. un seco* şi ;u)ătate (naintea *ui.Men+epcrrc 5ăsise te)p*u* *ui Pta+8ieanu* (ntr8o stare

nede)nă de un ase)enea 4eu. iduri*e erau de cără)idăco*oane*e şi por2i*e de *e)n şi totu* cădea (n ruină. Ma;estateasa +otăr( să reacă acest te)p*u. (* ridică din nou ăc(ndu81 din piatră ru)oasă şi a*ă de 5resie. idu* (ncon;urător uconso*idat pentru 'eşnicie. Por2i*e ce*eQ noi craii de rad. a*a)a*e*e de ara)ă adusă din Asia. <"iciodată nu s8a ăcutce'a ia e* (nainte de )a;estatea irica spune e* ()părtăşindi*u4ia scu)pă tuturor e5ipteni*or *8a) ăcut )ai. )are ca(nainte. A) restaurat )area sa *ocuin2ă (n aur adus d @n 2ări*e)untoase. toate 'ase*e sa*e *e8a) ăcut din aur şi ar5int şi tote*u* de pietre scu)pe +aine*e de in a*. *8a) u)p*ut te)p*u*cu toate *ucruri*e une oi. păsări răşină 'inuri daruri*e5u)e c(nd )a;estatea sa s8a (ntors din )un2ii $etcnu.=1.

După ce re5e*e (i cop*eşise aste* pe 4ei restaurase 'ec+i*e

sanctuare şi construise a*te*e noi. din )ateria*e*e ce*e )ai rareşi *e (n4estrase i se părea *otuşi că nu ăcuse (ncă destu*. Deaceea se trudi persona* să supra'e5+e4e e>ecutareaordine*or.sa*e şi c(nd *ucrări*e ură ter)inate inau5urate)p*u*

1 #aut+icr La grande >nscription dedicatoirc+ d)bydos, )D+++ !. VI/ H?JC. .r*F, IV 7#B. 8 F@8QQF=

2ft0



şi81 consacră 4ei*or.A Aruncă in ;uru* Iui oae de besin+ !o'ide douăspre4ece ori cu )ăciuca (n poarta te)p*u*ui sin2inaosu* prin oc a*er5ă (n ;uru* 4iduri*or purt(nd un 'as (niecare )ină (n a*te ca4uri o '(s*ă şi un ec+er.

In ti)pu* )arii serări de *a Opct re5e*e treuia să apară pe'asu* sacru *un5 )ai ine de o sută de co2i care era re)orcatde *a arna *a !u>or.

%ărătoarea *ui Min *a (nceputu* anoti)pu*ui c&emu, nu era)ai pu2in popu*ară. $e5e*e treuia să taie@ atunci un snop deboii+ Mai a*es $a)ses a* I*I8*ea nu putea să *ase sarcina aceastaa*tei persoane căci ani'ersarea (ncoronării sa*e cădea c+iar (naceeaşi 4i. &(nd Pian+i (ntreprinse cucerirea E5iptu*ui )ai(nt(i e* ce*eră *a "apata *ocu* său de naştere sărătoareaAnu*ui nou. %osind Ia Tea (n )o)entu* )arii că*ătorii a *uiA)on (* (nso2i pe 4eu. H Din acest )o)ent *upte*e şicere)onii*e se 'or succeda p(nă *a 'ictoria ina*ă. E* spune*ocuitori*or din Me)is 6 ."u 'ă ascunde2i. "u *upta2i()potri'a *ui &+u. &(nd intru eu intră e*. &ind ies eu iese e*. "i)eni nu respin5e +otăr(ri*e )e*e. Eu 'oi aduce sacriicii *uiPta+ şi di'inită2i*or. idu*ui a*. Voi adora pe %oari (n sipetu*

său )isterios. Voi conte)p*a pe &e*8ce8se8a*ă8*a8sud8de84idu*8său. i )ă 'oi (ntoarce (n pace... *ăs(nd neatinsă no)a idu*uiA* pentru ca copiii să nu p*Ln5ă. Iată no)e*e din )ia4ă84i. "i)eni n8a ost ucis (n aară de

1 Moret :u caractere religieux de la royaute+ p&araoniqne,Paris 19C3.

H Pian+i@ H?HJ Vr*+, III 1K.

H%t



necredincioşii care81 +u*iseră pe 4eu= i După ce oraşu*usese *uat e* 18a puriicat cu săruri şi prauri s8a dus (nte)p*u* *ui Pta+ s8a puriicat (n ca)era puriicării a(ndep*init toate cere)onii*e re4er'ate re5e*ui a intrat (nte)p*u şi a oerit tată*ui său Pta+ $(sanu un )aresacriiciu.

&ur(nd după aceea re(ncepură cere)onii*e *a On. După

dierite acte pre*i)inare care treuiau să8i per)ită să se pre4inte de)n (n s(nta sinte*or după ce pri)iseo)a5ii*e )are*ui preot şi ascu*tase ru5ăciunea care8i(n*ătura pe duş)anii re5e*ui e* urca scara unei terase casă81 'adă pe $a (n caste*u* P8ra)idion. %in5ur e* trase4ă'oare*e desc+ise uşi*e şi8şi conte)p*ă tată* arca *ui$a şi a *ui Tu). Apoi (nc+ise uşi*e *a *oc puse ar5i*ă şii)pri)ă si5i*iu* re5a*. Preo2ii se prosternară (naintea)a;estă2ii sa*e si8i urară 'ia2ă *un5ă şi ună stare. H

$a)ses I şi iu* său useseră (nainte de a se aşe4a petron )ari preo2i ai *ui %et+ şi ataşa2i (n dierite e*uricu*tu*ui erecu*ui *ui Mendes şi /ad;it 4ei2a8şarpeadorată (n oraşu* *or nata* şi8n re5iunea din ;ur.3 !a

(nceputu* do)niei sa*e $a)ses a* II8*ea se )(ndreşte cutit*u* de )are preot a* *ui )mon+ Aceasta nu81 ()piedicăde*oc să nu)ească aproape i)ediat titu*ar un )are preotcăruia un re5e de '(rsta sa (nc*inat către distrac2ii'(nătoare şi ră4oi era desi5ur ericit să8i cede4e)inu2ioase*e sar8

' Pian+i G?GJ. .r*, III H7?HG. Pian+i 1C3?1C3 @ .r*+, III 3G?KC. Montet :rame d)varis, 1CG?11C.

d%]H



cini a*e acestei unc2ii.U Dar $a)ses a* 118*ea ea şi(naintaşii şi ur)aşii *ui nu s8au sustrat o*i5a2ii*or pecare orice araon *e contractase a2ă de 4ei. Prin aceastae* cu)pără desi5ur oarte scu)p pacea 2Lrii din)o)ent ce poporu* )uncitor era *a ur)a ur)ei)u*2u)it de soarta sa şi incapai* să se re'o*te (n )odserios iar cei care ar i putut să tu*ure *iniştea a'eau tot

interesu* s8o păstre4e.

O. Toa*eta re5a*ă

%cu*area re5e*ui se ăcea desi5ur cu cere)onia*. /n(na*t unc2ionar a)inteşte că s8a scu*at de di)inea2ă (niecare 4i ca să ie ce* dint(i care să81 sa*ute pe stăp(n. H

"u cunosc nici o repre4entare a scu*ării re5e*ui dar (n)or)(ntu* *ui Pta+8+otep se poate 'edea cu) un )are

persona; se *ăsa aran;at de ărier de )anic+iurist de pedic+iurist (n pre4en2a )e)ri*or a)i*iei şi aunc2ionari*or săi. $e5e*e ăcea ără (ndoia*ă *a e*.

&ostu)u* re5a* nu nu)ai că era )ai o5at dec(t a*

prin2i*or a* şei*or ci'i*i şi )i*itari dar e* treuia să indiceşi ca*itatea ce*ui care81 purta. $e5e*e nu apare niciodată(n pu*ic cu capu* 5o* şi c+iar (n inti)itate e* poartăaproape (ntotdeauna ce'a pe cap. Păru* (i era tăiat scurtca să8şi poată sc+i)a uşor aceste accesorii. &ea )aisi)p*ă acoperitoare e o perucă rotundă ()podoită cu odiade)ă care se

Q !e(e'rc $istoire des grand prtres d)mon de arna*, 117 saS. %*eia GG din ] .on 3elanges !ore C

203



*ea5ă *a spate şi *asă capete*eQ să8i Lt(rrie pe ceaă. /n ureus deaur se (năşoară pe această diade)ă şi= 5uşă *ui u)*ată seridică (n )i;*ocu* run2ii. &oroana sudu*ui cea a nordu*ui şicoroana du*ă s(tt podoae de cere)onie. &ea dint(i e or)atădintr8c onetă (na*tă care se ascute spre '(r şi se ter)ină printr8o proe)inen2ă@ a doua printr8o tocă. pre*un5ită *a spatecu o ti;ă (n 're)e ce o pan5*ică de )eta* pornind de *a a4a

acestei ti;e cooară descriind o spira*ă. &oroana du*ă e oco)ina2ie din ce*e*a*te două. $e5e*e (şi pune pe cap )ai a*es pentru para4ite )i*itare şi pentru ră4oi coiu* a*astru()podoit tot cu un ureus şi cu două andero*e pe ceaă.

&oroane*e şi coiu* s(nt puse direct pe cap. A=e)s8u* eradestu* de *ar5 ea să cuprindă peruca rotundă. %e puteaconec2iona dintr8o stoă Q care (ncin5ea runtea trecea pedeasupra urec+i*or cădea de a)e*e păr2i a*e e2ei pe piept şior)a (n spate un e* de u4unar care se ascu2ea (n )i;*oc.Aceasta %toă era a*ă. cu dun5i roşii. %e putea de ase)enea pune pe capu* re5e*ui un ncms pre5ătit dinainte. /n ine* de. aur (* 2inea str(ns ceea ce era neapărat necesar şi atunci coroanadu*ă de nord şi de sud se punea pe deasupra T4eNN(s8u*ui. %e

)ai puteau pune deasupra ne)s8u*ui ie două pene ri5ide ieun alef, a*cătuit din oneta E5iptu*ui de %us *ancată de două pene *e>ii*e şi pusă pe două coarne de erec (ntre carestră*ucea un disc de aur şi care suportau pe deasupra )ai )u*teureus8uri cu discu*. Este e'ident că aceste podoaeerau re4er'ate

H9K



pentru cere)onii cLnd re5e*e şedea aproape co)p*etne)işcat.

Ţinuta de cere)onie cerea o ară a*să i)it(nd ara()p*etită care *e p*ăcea *ocuitori*or din Punt din 2ara di'inănu)ită aste* pentru că )ai )u*2i W+ci e5ipteni i)portan2i erauori5inari de aco*o. Această ară era prinsă cu două suporturide coaură oricu) ar i ost ea. De oicei re5e*e (şi rădea

ara şi )ustă2i*e dar citeodată *ăsa să8i crească o arăscurtă tăiată pătrat.Piesa esen2ia*ă a costu)u*ui araoni*or ea şi a e5ipteni*or de

orice cate5orie este şor2u* dar şor2u* re5a* e p*isat. E* esus2inut de un cordon *at ()podoit *a )i;*oc cu o catara)ă de)eta* pe eare e 5ra'at nu)e*e său (n +iero5*ie ru)oase. !aspate e *e5ată o coadă de taur. &iteodată este a5ă2at de cordonun accesoriu (n or)ă de trape4 a*un5it. Acest accesoriu poatei cu totu* de )eta* sau dacă nu)ai cadru* e de )eta*interioru* e p*in cu şira5uri de per*e. /reus8uri ()podoi2i cudiscu* s(nt a5ă2a2i *a a4ă sau de o parte şi de a*ta. $e5e*e nudispre2uieşte )ersu* cu picioare*e 5oa*e dar dispune de un o5at sorti)ent de sanda*e de )eta* de pie*e sau ()p*etite.1

Bi;uterii*e şi oiecte*e de podoaă co)p*etea4ă acest costu).

&o*iere*e re5e*ui s(nt oarte 'ariate. &iteodată e*e s(nt or)atedin şira5uri de. ucă2e*e de aur 5ăurite de per*e şau de)ăr5e*e str(nse (ntr8o (nc+i4ătoare p*ată pe ceaă de unde ieseun e* de s)oc de aur de un

1 $epre4entări a*e re5e*ui (n )are 2inută se .ai*ă *a.ar8na !u>orAdos şi (n toate te)p*e*e. +A se8'edea eu deoseire 3edinct#$abu,1H3?1HK.

H93



)are eect or)at din *ăn2işoare şi *orice*e. Acesteco*iere s(nt o in'en2ie re*ati' recentă. &o*ieru* c*asiccuprindea )ai )u*te şiruri de per*e sus2inute de două(nc+i4ători cu cap de şoi) care se *e5au *a ceaă cu douăunde. Per*e*e din u*ti)u* şir a'eau or)a de *acri)i.&e*e*a*te erau rotunde sau (n or)ă de )ăs*ine. Acesteco*iere cLntăresc adeseori )ai )u*te i*o5ra)e. &a şicu) n8ar i ost de a;uns at(ta re5e*e (şi )ai at(rnă de 5(tcu un *an2 du*u un pectora* (n or)ă de a2adă de te)p*uşi8şi pune ce* pu2in trei ră2ări una *in5ă u)ăr a*ta *a)ină şi a*ta *a picior.Q Ise (nt()p*ă să pună pe deasupraacestora o roc+ie *un5ă uşoară şi transparentă cu )(neciscurte prinsă cu un cordon care se *ea5ă (n a2ă.

Iii. $e5e*e *a *ucru

Diodor care se *audă că a e>a)inat cu 5ri;ă apte*econse)nate (n )nalele preoMilor egipteni, ne asi5ură cătoată 'ia2a pu*ică şi pri'ată a re5i*or era se'er

re5*e)entată. araonu* se deştepta de di)inea2ă şi(ncepea prin a8şi citi coresponden2a. După ce se ()ăia şise ()răca pun(ndu8şi insi5ne*e re5a*ită2ii e* oerea unsacriiciu ascu*ta ru5ăciuni*e şi predici*e )are*ui preotcare erau nişte po'eşti ediicatoare iar după aceeati)pu* era

1 Pe )u)ii*e *ui &+ec+anS şi Psusennes *a Tanis. a) 5ăsit o F o5ată co*ec2ie de podoae re5a*e6 Montet (anis, 1KJ? 17.

H9J



()păr2it (ntre audien2e şi ;udecată p*i)are şi distrac2ii.Treuia să păstre4e sorietatea şi să se poarte (ntru totu*conor) *e5i*or. &u) acestea erau oiceiuri stai*ite de)u*t e* nu se supăra şi se considera )u*2u)it cu soartasa.l

Mu*2i re5i şi8au ăcut desi5ur conştiincios datoria. !ise citeau depeşi*e. Erau 2inu2i *a curent cu toatee'eni)ente*e. Dictau răspunsuri*e şi dacă era ca4u*con'ocau consi*iu*. or)u*a <I s8a spus )aiestă2ii sa*e...=se (nt(*neşte *a (nceputu* unui )are nu)ăr de ste*eoicia*e. De ce*e )ai )u*te ori ceea ce i s8a spusrna;estă2ii sa*e se reeră *a ac2iuni*e duş)ani*or săi.$e5e*e Psa)eti ai doi*ea cu acest nu)e se a*a *a Tanis5ata să aducă sacriicii 4ei*or din acea re5iune c(nd a ostinor)at că ne5ru* uar ridicase ar)e*e ()potri'aE5iptu*ui. H $ă4oiu* şi pacea depind deci de araon dar nici pro*e)e*e te+nice nu81 *asă indierent. !8a) 'ă4ut

pe %etui preocupat să urni4e4e apă căutători*or de aur care e>p*oatau re5iunea de *a est de Edu. Această pro8

*e)ă (* preocupa at(t de )u*t (nc(t se duse (n persoană

să8şi dea sea)a de suerin2a oa)eni*or care )unceau*ipsi2i de apă su un soare ar4ător.3 $a)ses a* IV8*ea'oind să ridice )onu)ente părin2i*or săi 4eii şi 4ei2e*eE5iptu*ui (ncepu să se docu)ente4e cu a;utoru* căr2i*or din &asa Vie2ii asupra căi*or de acces *a )unte*e debe*&en, apoi e* (n8

1 Diodor I 7C.3 e)i VIII.6 inscrip2ia A din te)p*u* de *a $adesie+ "ibi, cep IV.

H97



Fsuşi străătu )unte*e sacru.1 Apoi (ncepu să studie4e posii*ită2i*e de a 5ăsi apă (n 5roa4nicu* pustiu ^ata.Aşe4(nd/8se pe scaunu* său de aur cu dia8de)a pe cap()podoită cu ce*e două pene e* 4ise ce*ui care 2inea si5i*iu*re5a* 6 <&+ea)ă pe8 cei )ari care s(nt (n a2a să*ii pentru6 ca)a;estatea )ea să ascu*te părerea *or cu pri'ire *a această re85iune. Voi discuta.pe a2ă=. %etnicii ură aduşi (n a2a *ui canişte 'ino'a2i căci ni)eni nici c+iar consi*ierii nu treuiau săconte)p*e ără tea)ă a2a au5ustă a araonu*ui. %ărutară pă)intu* şi *i se spuse despre ce era 'ora. Ar i ost *ipsi2i decea )ai e*e)entară po*ite2e dacă ar i răspuns direct şi dacă şi8ar i pus (n 'a*oare ştiin2a. #*oria (ntreprinderii care ur)a să ie(ncercată re'enea (n (ntre5i)e re5e*ui. Ei răspunseră deci ca şicurtenii pe care8i adunase $a)scs cu cite'a *uni )ai (nainte casă *e anun2e inten2ia *ui de a ter)ina te)p*u* din Ados printr8un e*o5iu că*duros adus acestui re5e ără sea)ăn a*ecărui proiecte concepute (n ti)pu* nop2ii erau rea*i4ate (ndatăce se ăcea 4iuă şi (nc+eiară după ce a)intiră de eşecu*(ncercări*or anterioare sau )ai recente 6 <Dacă tu (nsu2i spuitată*ui tău /api părinte*ui 4ei*or să ridice apa pe )unte e* 'a

ace tot ce 4ici.după p*anuri*e care se e*aorea4ă (n a2anoastră căci to2i 4eii părin2ii tăi te iuesc urai )u*t dec(t peoricare re5e care a 'enit de pe 're)ea *ui $a=K. Au8

' -a))a)at 3KC şi 1H. Totuşi. A(nn -. #ardiner crede că o pu2in proai* ca re5e*e să sa i dus (n persoanăQ ia -a))a)at 2?++)+,IV 3 JH:.

2#"



c*ienta s8a 8ter)inat. Te+nicienii n8au c*ec(t să se pună pe*uc6ru. Ei (* 'or 2ine pe re5e *a curent eu *ucrări*e. O ste*ă de5ranit 'a eterni4a reuşita (ntreprinderii. Q6 "u)irea (na*2i*or unc2ionari şi a )ari*or de)nitari apar2ineadesi5ur tot re5e*ui. A*e5erea )are*ui preot a* *ui A)on era dease)enea e*e cea )ai )are i)portan2ă. $a)essi4ii nu uitaserăcon*ictu* care ridicase )onar+ia ()potri'a s*u;itori*or ce*ui

)ai o5at şi )ai a)i2ios dintre 4ei. $a)ses a* II8*ea (şiatriuise c+iar *a (nceputu* do)niei tit*u* de )are preot. Dupăoarte pu2in ti)p +otărLndu8sc să nu)ească pe a*tcine'a )are preot (n *ocu* *ui. e* a*ese ără să consu*te cieru* *ui A)on. un persona; care de a*te* era )are*e preot a* *ui An+ur din no)ai+inită. ără (ndoia*ă că re5e*e (* re)arcase atunci c(nd 'i4itaseconstruc2ii*e poruncite de tată* său (n această re5iune. (naintede a se +otăr( e* procedase *a un e* de consu*tare a 4eu*ui a*căru! )ecanis) ne scapă. E* (i pre4entase persona*u* de *acurte pe şeii so*da2i*or pe proe2ii 4ei*or de)nitarii casei sa*e;ind de a2ă. A)on nu u )u*2u)it de nici unu* c*in ei şi nudădu se)ene de aproare dec(t atunci c(nd se rosti nu)e*e *ui

@c# unne 6 <ii ineăcătoru* *ui 4ise re5e*e ter)in(nd. căci e*te cercQQ. !a aceste cu'inte curtenii şi #rupu* ce*or trei4eci

*ăudară ()preună unătatea re5e*ui proste)(ndu8sc denenu)ărate ori (n a2a acestui 4eu un. &(nd concertu* de *aude*uă s(rşit. re5e*e re8

. E 'ora do ste*a din uan. acu) *a )u4eu* din #rc8no*e şiou*icată de Tresson 6 La stele da ouban, &airo 1%HH.

HB9



)ise nou*ui ponti ce*e două ine*e \e aur şi sceptru* dear5int aurit. 0ntre5 E5iptu* u (nştiin2at cs8i ea(ncredin2at do)eniu* *ui A)on.Q

IV. Dreptu* de 5ra2iere

Me)orii*e *ui %inu+it ne dau sin5uru* e>e)p*u cunoscut despre un 'ino'at 5ra2iat de araon. "aratoru* ne8a e>p*icat pe *ar5 cu) s8au petrecut *ucruri*e.$e5e*e nu s8a )u*2u)it nu)ai să ridice pedeapsa Iui%inu+it şi să81 autori4e4e să se (ntoarcă acasă. E* a'oit să81 şi 'adă. A'enturieru* a sosit *a postu* dru)uri*or *ui -orus pe rontieră. E* şi8a părăsit prietenii eduini după ce *e8a ()păr2it din daruri*etri)ise de curte şi s8a (ncredin2at so*da2i*or care(8au dus pe o coraie p(nă *a reşedin2a de *a It8taui.Pa*atu* usese (nştiin2at. &opiii re5a*i erau aduna2i(n corpu* de 5ardă. &urtenii )eni2i să8i introducă

pe 'i4itatori (n sa*a eu co*oane *8au (ndru)at şiiată81 pe supus (n a2a su'eranu*ui său aşe4at pe

tronu* ce* )are (n sa*a de ar5int aurit. %inu+it searuncă *a pă)(nt. #ro4ă'ia 5reşe*ii sa*e (i u)p*ecu5etu*. <Era) ca un o) cuprins de (ntuneric. %u*etu* )ă părăsea. Me)re*e ()i tre)urau. Ini)anu8)i )ai ătea (n piept. A) cunoscut 'ia2a prin)oarte.=

I se porunceşte *ui %inu+it să se ridice. $e5e*e care8i'orise cu aspri)e se ()*(n4eşte şi8 3#

1 Aceste inor)a2ii ne8au ost urni4ate de (nsuşi "ecun8ne (ninscrip2ia )or)(ntu*ui său din Tea );, !IV 3C?3 şi !ee'reop+ cit+, 117 ssS.

300



dea)nă să 'orească. %inu+it nu 'a au4a de această per)isiune şi8şi 'a ter)ina scurtu* discurs 4ic(nd 6 <Iată8)ă ina2a ta. Tu eşti 'ia2a )a;esta8tea ta să acă cu) 'reaQ6.

$e5e*e c+ea)ă pe copiii re5a*i. In 're)e ce ei se pre5ătescsă 'ină e* spune re5inei că %inu+it s8a sc+i)at )u*t. Trăind printre asiatici e* a de'enit ase)enea *or. $e5ina scoate oe>c*a)a2ie de )irare şi copiii re5a*i aproă oser'a2ia re5e*ui 6<In ade'ăr nu este e* su'erane stăp(nu* )eu 6. Acestea 4ic(ndei aduc crota*e*e şi sistre*e şi *e pre4intă re5e*ui 6 <A)e*e ta*e)(ini să se aşe4e pe aceste *ucruri ru)oase o re5e pune podoae*e *ui -at+or. &ea aurită să dea 'ia2ă nasu*ui tăustăp(na ste*e*or să ie unită cu tine Ui* După ce au deitat o *audădestu* de *un5ă au cerut iertare pentru %inu+it care s8a purtatără ;udecată. ei2a căreia (i apar2in sistre*e şi crota*e*e nu)ităşi Aurita şi %tăp(na ste*e*or este 4ei2a ucuriei a dansuri*or şi a anc+ete*or. Ea inter'ine aici pentru a pre5ăti +otăr(rea pe careo 'a *ua re5e*e (n a'oarea ce*ui rătăcit. (n s(rşit %inu+it iesedin pa*at nu nu)ai 5ra2iat dar şi ()o5ă2it i se dăruieşte o casăşi 'a i +rănit de acu) (nainte cu *ucruri*e de*icioase pe care i*e dă re5e*e. *

V. $eco)pense*e re5a*e

/n curtean 18a deinit pe araon drept <ce* care )u*tip*ică ine*e care ştie să dea. E* este 4eu re5e*e

1 Maspero 1cnies populaires, ed. IV8a 79?1J3.

3C1



4ei*or. E* cunoaşte pe ce* eare81 cunoaşte. $ăsp*ăteşte pece* cLre81 ser'eşte. Prote;ea4ă pe parti4anii săi. E* este$a a* cărui corp 'i4ii* este discu*8şi care trăieşte pentru'eşnicie=.

(n cursu* ră4oaie*or de e*ierare araonu* a treuit sărăsp*ătească pe )u*2i 'ite;i iar )ai t(r4iu s8a *uat oiceiu*

ca şi ci'i*ii să8şi aiă partea *or. Do re5u*ă răsp*ata eraacordată unui persona; i4o*at dar de oicei se căutau)ai )u*te persona;e de)ne de a i răsp*ătite ca apoi săie c+e)ate odată toate *a pa*at. Aceştia se ()răcau cuce*e )ai ru)oaso 'eş)inte. &(nd p*ecau din casa *or easă se urce (n car ser'itorii şi 'ecinii se (nşiruiau *(n5ă uşăca să81 e*icite. (n a2a pa*atu*ui care*e erau adunate (ntr8un pare. Vi4itiii 'oreau (ntre ei sau cu 5ăr4i*e. iecare(şi *ăuda stăp(nu* şi daruri*e cu care 'a i cop*eşit.<Pentru cine se ace petrecerea asta N ? Petrecerea astase ace pentru A tată* di'in şi pentru Tăia. Iată8ide'enind oa)eni o5a2i.= /nu* care n8a au4it (ntreaă *ar(ndu* *ui 6 .Pe cine sărătoresc N ? Ia te uită ce

(ntreare U &eea ce ace araonu* Via2ă %ănătate or2ăeste pentru A tată* di'in şi pentru Tăia. araonu* *e dă)i*ioane de *ucruri. Pri'eşte spre ereastră. Vo) 'edea cese ace pentru A tată* di'in=.H &(nd toată *u)ea seaduna re5e*e se insta*a pe un a*con r.*at (n pre*un5ireasă*ii cu co*oane.

1 3iss+ fi[, V. K9%. H Da'ics. !l )marna+ VI H9?3C. F Q8@



De aară se 4ărea o (nşiruire de aparta)ente re5a*e )oi*atecu ;i*2uri şi cu sipete so)ptuoase. Daruri*e erau e>puse pe )eseşi )ese*e erau ()pinse pe a*con *in5ă re5e. (n restu* pa*atu*ui.ser'itorii continuau să a*er5e (ncoace şi (nco*o ca de oicei./nii discutau *inişti2i. e)ei*e curtau dansau cin8tati din +arpă.In curte purtătorii de e'antaie şi de u)re*e oi2erii şi prieteniise ocupau de 'iitorii decora2i ş*8i introduceau pe iecare *a picioru* a*conu*ui. &e* c+e)at (* sa*uta pe re5e dar nu)ai cu ia8 F 2e*e @ ără să se prosterne4e e* rostea un scurt e*o5iu.$e5e*e răspundea e*o5iindu8şi supusu*. Ii *ăuda ide*itatea@ priceperea de'ota)entu*. &(teodată (* şi a'ansa 6 ..Tu eşti)are*e )eu ser'itor ai ascu*tat porunci*e pri'ind )isiuni*e pecare *e8ai (ndep*init şi de care s(nt8satisăcut. I2i dau aceastăunc2ie spun(ndu82i 6 \Vei )*nea p*inea araonu*ui Via2ă%ănătate. or2ă stăp(nu* tău (n te)p*u* *ui AtonZ.= Apoi (iarunca o cupă şi nişte co*iere de aur. Oi2erii prindeau din .or aceste oiecte pre2ioase. De 5(tu* ce+ii decorat se at(rnauco*iere*e adeseori trei sau patru. &e* decorat ()po'ărat pătrunsde ucurie şi de recunoştin2ă ieşea ur)at de oi2erii care duceauoiecte*e pe rare nu şi *e putuse at(rna de 5(t. %ua*ternii cărau

a*i)ente*e. %criii (nre5istrau tota*. Aară c*in pa*at decoratu* (şire5ăsea prietenii ser'itorii sau sua*ternii care8şi )aniestau ucuria. O)u* se urca apoi (n car şi se (ntorcea acasă escortat deun corte5iu 45o)otos cariN creştea *a iecare pas. Era pri)it e*eso2ia sa care8şi ridica ra2e*e spre cer (n a2a at(tor o5ă2ii. Aitee)ei c(ntau din ta)8

303



ur(nL şi dansau. $ude*e şi prietenii intrau şi ei şi 'ese*iase pre*un5ea )u*tă 're)e (n casă.

Aceste cere)onii nu erau un pri'i*e5iu a* ăra2i*or.A tată* di'in pe care *8a) 'ă4ut răsp*ătit de A+enatona de'enit araon. E* distriuia reco)pense*e. După ce 18adecorat pe "eer+otep scri şi şe a* tur)e*or *ui A)ona +otăr(t să acorde o distinc2ie so2iei sa*e Mert8$e.%cena are *oc (ntr8o casă de 2ară a re5e*ui un cu de4idărie cu )ici erestre pătrate (n păr2i*e *atera*e iar pea2adă a'(nd o ereastră )are (naintea căreia se a*ă un

a*con cu co*oane. #rădina care (ncon;oară această casăsi)p*ă e p*antată cu utuci de 'ie a*inia2i (n *un5u* a*eiicurpenii a5ă2(ndu8se pe nişte co*onete (n ace*aşi sti* ca şice*e a*e casei. Vase coşuri şi teancuri de arurii s(ntaşe4ate pe *(n5ă 4id. Mert8$e oarte ru)oasă (n roc+iaei transparentă cu un corn paru)at pe cap se apropie dea2adă şi pri)eşte cu a)(ndouă )(ini*e co*ieru* pe carere5e*e i81 aruncă pe ereastră. !a această cere)onieoarte si)p*ă nu asistau dec(t pu2ini )artori. O e)eieap*audă. A*ta sărută pă)(ntu*. %(nt aduse uc+ete de *ori.O )u4icantă an5a;ată pentru această ()pre;urare ea

ce'a )iş8c(adu8şi (n ace*aşi ti)p sistru*. Doi copii aureuşit să se urişe4e (n 5rădină şi pri'esc curioşi. Ei auatras aten2ia unui g&ajir, care8i a)enin2ă cu ă2u*. Odatăaudien2a s(rşită Mert8$e se (ntoarce acasă

1 &ere)onii*e eu reco)pense s(nt des repre4entate (n )or)inte*e "ou*ui I)periu 6 Da'ies. !l )mar na, I J 3C @ III Y?17@ IV J@ VIK?J 17?8HC @ Da'ies @efer&otep, 9?13@ !u'.ru &. H13 @ 3iss+ ir+,V+K9J @ )or)(ntu* 1CJ *a Tea Porter et 3oss, ', 13K:.

304

http://luv.ru/

http://luv.ru/



pe ;os d(nd ra2u* unui ăiQat necunoscut poate so2u* eisau 'reun oi2er (nsărcinat s8o (nto'ărăşească. Are )ersu*noi* şi poartă cu )(ndrie co*iere*e re5e*ui at(rnate de5(t. In ur)a perec+ii se or)ea4ă un corte5iu (n carere5ăsi) pe c(ntărea2a din sistru a*ături de care se a*ădouă eti2e 5oa*e. %er'itorii şi8au ()păr2it (ntre eiu*cioare*e a*oturi*e şi coşuri*e cu pro'i4ii cu a;utoru*cărora se 'a sărători pr)tr8o )asă o5ată o 4i at(t de(nse)nată. Daruri*e ce*e )ai pre2ioase s(nt (nc+ise (ntr8unsipet.

Aceste audien2e de reco)pense au *oc c(teodată aarăie pentru că persona;u* care treuie decorat e preai)portant şi araonu* nu se poate )ăr5ini să8i aruncec(te'a co*iere din (nă*2i)ea unui a*con ie pur şi si)p*u

pentru că pu*icu* e prea nu)eros (n )i;*ocu* unei cur2i'aste se (na*2ă un a*dac+in din )ateria*e uşoare dincare )eşteri pricepu2i 'or ace o )inune p*ină de 5ust. Peun soc*u decorat cu asore*ieuri care repre4intă sirieni*iieni sau ne5ri (n5enunc+ea2i (ntin4(nd )(ini ru5ătoaresau că*ca2i (n picioare de re5e )eta)oro4at (n 5rion seridică patru co*oane papirior)e scu*ptate şi (ncrustate

de sus p(nă ;os care suportă o cornişă cu )ai )u*te eta;e pe care se spri;ină un acoperiş o)at. araonu* urcăscara )ăr5inită de sincşi cu cap de şoi) şi se aşa4ă peun ;i*2 de o ne)aipo)enită sp*endoare. Persona;u* pecare81 aşteaptă este -ore)+e care 'a i )ai apoi şi e*re5e şi care a'(nd (n sarcina sa un i)portantco)anda)ent )i*itar a;utase pe eduinii persecuta2i dea*2i no)a4i. E* capturase

1 Da'ies Sfefer&otep, 1K?1G.

3C-(*-



(ntre5 triu* a5resori*or şi 'enise (n capita*ă cu pri4onierii şi cucei pe care8i e*ierase aceştia.din ur)ă 'oind să ceară u)i*ia'oarea de a trece pe teritoriu* e5iptean ()preună cu tur)e*e*or aşa cu) ăcuseră totdeauna. i unii. şi a*2ii 'or asista *arăsp*ătirea *ui -ore)+e. #enera*u* (n )are 2inută ridică ra2u* (n se)n de pros*ă'ire (n ti)p ce c(2i'a oi2eri (i atLrnară

de 5(t co*ier după co*ier@ a*2i oi2eri ap*eca2i su 5reutate aduca*te*e pe nişte p*atouri. %ua*ternii *ui -ore)+e arată *un5u*şir de pri4onieri. Băra2i 'oinici cu ară şi p*ete cu trăsături pronun2ate se str()ă de durere pentru că )Lini*e *e sint*e5ate cu Mn5+ii. e)ei*e s(nt *ăsate *iere şi ca*că cude)nitate. /n so*dat 2ine de )(nă o )a)ă ()răcată (ntr8o.roc+ie cu 'o*ane care poartă un copi* pe u)ăr şi a*tu* )ai )ic(ntr8o traistă. A*tă e)eie pare că 'rea să (nceapă o con'ersa2ieeu un so*dat care )er5e (naintea ei. i )ai interesan2i dec(taceşti capti'i care se 'or duce să acă 5ră)e4i de cără)i4i sausă taie pietre s(nt caii pe care un oi2er e5iptean (i 2ine de Mu.

Acu) după ce -ore)+e a ost răsp*ătit e* (nsuşi piedea4ăcau4a no)a4i*or care ără inter'en2ia *ai ur)au să ie ;eui2i

de tur)e*e şi de toate unuri*e *or. ()podoit cu co*iere (n)(nă cu un e'antai cu )(ner. e* 2ine araonu*ui o cu'(ntare (i*audă )ăre2ia şi8i e>p*ică pro*e)a. Apoi se (8itoa6ee cătreinterpret şi acesta 'a traduce no)a4i*or că araonu* ine'oieştesă autori4e4e şederea *or (n E5ipt. Aceştia Bnt *iicni care serecunosc după pana prinsă (n

;"«+



cap după păru* tăiat destu* de scurt pe runte dupăşu'i2a 5roasă care *e acoperă o parte din i5ură @ s(nta)esteca2i cu sirieni ()răca2i cu o roc+ie cu )(neci*un5i şi cu un cordon *at. Ei (şi arătă recunoştin2a printr8o)i)ică e>presi'ă ridic(nd ra2e*e (n sus intin4(ndu8*cspre araon apoi arunc(ndu8se *a pă8)(nt. Apuca2i de un

ade'ărat de*ir se tă'ă*esc (n pra. -ore)+e (şi )eritase răsp*ata. "u . s8ar putea spuneace*aşi *ucru despre )are*e preot a* *ui A)onA)en+otep pe caro $a)ses a* I8*ca (* pri)ise ca pe une5a* pentru a cădea apoi (n )()i*e *ui. $ecep2ia acestuiaa'usese *oc (ntr8un c+ioşc de 5a*ă (n care re5e*e şi)are*e preot şedeau (n picioare a2ă8n a2ă despăr2i2inu)ai de )ese*e (ncărcate cu daruri. Mare*e preot cucapu* descoperit (n 're)e ce re5e*e are coiu* a*astru pecap stă cu picioare*e pe o ro5o;ină dar artistu* care arepre4entat scena *a ar8na (* ace tot aşa de (na*t.Daruri*e erau pre2ioase6 F4ece deberti de aur două4eci dear5int pro'i4ii pentru un anc+et două4eci de ari de

părn(nt cu*ti'at. &oncesii*e s)u*se re5e*ui 'a*orau )u*t)ai )u*t căci A)en+otep sustră5ea do)eniu* *ui A)onaşa de o5at oricărui contro*. Acest do)eniu de'enea unstat (n stat Printr8un eort *un5 şi perse'ererit )arii

preo2i ai *ui A)on at(t de dispre2ui2i de A+e8naton2inu2i *a respect de $a)ses a* II8*ea. (şi recă8

1 După asore*ieuri*e din )or)(ntu* *ui -orc.)+e *a!eda 2"esc&reibung cler aeqyplisc&en Sammiung, IV H1? HK:. . F



pătaseră in*uen2a pe care ştiuseră s8o do(ndească pe're)ea re5inei -atc+epsiut şi a dinastiei *ui Tut)es.l

VI. Pri)irea a)asadori*or străini

$ecep2ia a)asadori*or străini era )ai )u*t c+iar

dec(t distriuirea reco)pense*or o cere)onie care dădeaoca4ia eta*ării unui )are ast şi care )ă5u*ea or5o*iu*araonu*ui )ai a*es c(nd (ntr8o sin5ură audien2ă erau

pri)i2i de*e5a2i din ce*e patru păr2i a*e *u)ii.$a)essi4ii pri)esc )ereu nuieni ne5ri oa)eni din

Punt *iieni sirieni şi de*e5a2i 'eni2i din "a+a8rina. De *ao 're)e din &reta nu )ai 'in oa)eni (n costu)e 'ăr5atecu păru* *un5 şi ondu*at care odinioară purtau şi eir&ytoni cupe (n or)ă de cap de erec: 'ase ca niştecornete pa+are cu toarte cupe cu *ori şi so*icitau

prietenia re5e*ui. Aceşti a)asadori nu )ai 'eneau. Dar renu)e*e re5e*ui E5iptu*ui a;unsese p(nă (n păr2i*eOrientu*ui (n 2ări despre care Tut)es şi A)en+otep nuau4iseră niciodată 'orindu8se Media Persia Bactriana

2ăr)uri*e Indu*ui. Pentru aceste cere)onii se (nă*2a unc+ioşc (n )i;*ocu* unei pie2e. #arda purtătorii de.u)re*e şi scriii (ncon;urau c+ioşcu*. De*e5a2ii se(nşirau pe ce*e patru păr2i a*ături de oiecte*e pre2ioase pecare *e aduseseră cu ei. %criii *e (nre5istrau

!ee're $istoire des grands pretres d)mon de arna*, 19K?. Inscriptlons concernant Ies grands pretres d)mon Rome#Roy et )men&otep, pi. 11.

30"



apoi *e tri)iteau (n )a5a4ia te)p*u*ui 'ecin. (n sc+i)re5e*e ie acorda su*u* 'ie2ii şi adeseori daruri )ai

pre2ioase dec(t ce*e care i se aduseseră. In ade'ăraraonu*ui (i p*ăcea să ie considerat un )unte de aur

pentru orice 2ară. "u se putea opri să nu8i a;ute pe prin2iistr()tora2i care doreau să se a*ie4e eu e* printr8o căsătorie

sau a*te* pentru ca *a r(ndu* *or să81 a;ute ()potri'aduş)ani*or.

VII. Distrac2ii*e re5e*ui 6 sporturi*e

&ea )ai i)portantă ocupa2ie a re5e*ui era ră4oiu* @ deaceea prin2ii se pre5ăteau pentru această ocupa2ie (ncădin copi*ărie. $a)ses a* III8*ea usese oişnuit de tată*său ca şi to2i ca)ara4ii sai cu e>erci2ii continui şi cuoosea*a trupu*ui. "ici unu* din ei n8a'ea 'oie să)ăn(nce (nainte de a i ăcut o cursă de o sută opt4eci destadii. Aşa (nc(t a;unşi *a ado*escen2ă to2i erau nişteat*e2i. H Poe)u* *ui [adec+ şi )u*te a*te te>te *audă or2a

i4ică a re5e*ui re4isten2a (nde)Lnarea ra'ura sa iar dacă 're) să a*ă) deta*ii asupra educa2iei sporti'e atineri*or prin2i *e 'o) 5ăsi pe o ste*ă a *ui Tut)es a* III8*ea 3 'itea4u* ră4oinic şi )ai a*es pe o ste*ă a

%cene*e s(nt studiate a)ănun2it (n Montet Les reliques de Vart syrien dans V!gypte du @ouvel !inpire, Paris 1937 cap. QI.

Dioctar r 3.G %te*ă 5ăsită (n te)p*u* iui Montu *a Er)ent !x oriental lux, I9dH,

9.

3C9



Qiu*ui şi succesoru*ui său. An*en+otep a* I*8iea 1 care P ostdupă cu) spun )edicii ce i8au e>a)inat@Q )u)ia un ărat deo 'i5oare e>cep2iona*ă şi despre8careQconte)poranii săi spunea2i6 <I'i) re5e cu ra2u* aşa de 5reu (nc(t nu se 5ăseşte ni)eni să8i (ncrde4e arcu* nici printre so*da2ii săi. nici printre şcicii2ări*or străine nici printre )ai )arii din $e8 ten ii.= 8 Iată decicu) (şi petrecea 're)ea un prin2 pe care naşterea sa (* indica să

ocupe tronu* *ui I*or8us. <E* a;unsese *a optspre4ece ani (n toată p*enitudinea or2ei sa*e. 0n'ă2ase1 să cunoască toate )unci*e *uiMontu. Pe c()pu* de *uptă n8a'ea e5a*. 0n'ă2ase să că*ărească.(n această ar)ată nu)eroasă n8a'ea ase)ănare. "u e>ista unsin5ur ărat caro să8i poată (ncorda arcu*. "u putea i (ntrecut*a curse.= (ntr8un cu'(nt. un at*et. (şi (ndrepta antrena)entu* (ntrei direc2ii 6 '(s*aş arcaş şi ca'a*er.

A'ea ra2u* tare şi neoosit oric(t de )u*t ar i '(s*it şico)anda *a iNupa corăiei sa*e re5a*e un ec+ipa; de două sutede oa)eni. !a oprire după ce ăcuseră ;u)ătate din dru)aceşti oa)eni nu )ai puteau 'is*i 6 ra2e*e *or erau )oi)o*eşite. Ma;e8s*atea sa di)potri'ă o 2inea (ntr8un a eu8*opatasa \*e două4eci de co2i. &Qind (şi *e5a eoraia de )a* ăcuse un.dru) *un5 ără să se i odi+nit.

Oa)enii se ucurau 'ă>(ndu81 ăc(nd . acestea.=

Q Mare ste*ă 5ăsită *a8 #isc+. pu*icată de Varii*e. "ulletin I++)+0+,!I G1 ssS.

J uent4 :cux stelcs )mcnop&is, ., 7ED+ A*to ste*e *audă or2ai4ică a *ui A)en*iotep II6 Vrie, IV. 97J?7@ )nn+ S+)++, VIII1HJ @ 3edamoCl, 13HJ?13H7. 1K @ "ulletin oj >&e metropolitan 3useum of arls, 193 II K9?3.

310



"u treuie su uită) de a*te* că )eseria de pi*ot de'enise)ai uşoară de c(nd c+ina era sus2inută *a e>tre)itate do uncatar5 şi de o cane*ură ăcută (n spate*e a>ei sau pe păr2i cinde>istau două c(r)e. %u Vec+iu* I)periu pi*o2ii 2ineau cua)(ndouă )(ini*e ără nici un a;utor ra)e*e care ser'eau dreptc(r)ă şi treuiau să desăşoare un eort cu)p*it ca să *upte()potri'a curentu*ui sau să sc+i)e direc2ia. "8a'e) nici un)oti' să crede) că prin2u* re'enise *a 'ec+iu* siste). Dar )ane'rarea e(r)ei c+iar după ()unătă2iri*e arătate cereaără (ndoia*ă )u*tă putere şi perse'eren2ă.

/n arcaş un treuia să se priceapă *a arcuri. <E* (ncordatrei sute de arcuri 5re*e ca să co)pare *ucru* )eşteri*or şi sădeoseească pe un )uncitor nepriceput de unu* oarte un.=A*e5(nd un arc perect pe care ni)eni in aară de e* nu *8ar i putut (ncorda iată ce ăcu 6

<Intru (n *ocu* unde se tră5ea cu arcu* şi 'ă4u că seridicaseră patru 2inte de ara)ă din Asia 5roase de o pa*)ă.Două4eci de co2i despăr2eau un st(*p de a*tu*.

&(nd apăru )a;estatea sa pe un car ca Montu (n toată)ăre2ia *ui (şi apucă arcu* (nşacă patru să5e2i deodată şi

(nainta tră5(nd (n 2inte ca Montu cu ec+ipa;u* *ui. %ă5e2i*eieşeau pe partea cea*a*tă.Aceasta e o *o'itură pe care n8a )ai i4utit8o ni)eni şi

despre care nu s8a au4it po'estindu8se niciodată să tra5i osă5eată (ntr8o 2intă de ara)ă şi ea să iasă pe partea cea*a*tă şi săcadă ;os dec(t doar re5e*e puternic pe care A)on 18a ăcut'ictorios.

311



De apt. prin2u* A+eperure nu ăcea dec(t să81 i)ite pe tată*său Men+eperre care şi e* străpun5ea cu să5e2i*e o p*acă deara)ă. Era o reuşită ru)oasă. Dacă. (ntoc)ai ca /*iseA+eperure ar i treuit să se (ntoarcă acasă su (nă2işareaunui cerşetor ar i putut cu ra2u* său ne(n'ins şi cu arcu* săuinco)parai* să pedepsească pe cei ce8i ;euiau pa*atu* şi?ir('neau so2ii*e./n ră4oinic desă'(rşit (şi iuea caii )ai )u*t dec(t pe e*(nsuşi. Prin2u* "e)arot c+iar dacă nu do)nea dec(t peste o parte din E5iptu* de Mi;*oc a'ea un 5ra;d (n capita*a sa&+)unu. In ti)pu* unui asediu toată *u)ea suerise şi caii şioa)enii. Pian+i intr(nd (n oraş ca (n'in5ător 'i4ită 5ra;du*. E*'ă4u poduri*e ără in şi caii (no)eta2i. Ii u )i*ă şi se )(nie'ă4(nd că ura ad'ersaru*ui său adusese (n ase)enea stareru)oase*e ani)a*e 6 &(t e de ade'ărat că trăiesc şi81 iuesc pe $a şi că respir aptu* că ai *ă)(n4it caii e dureros pentruini)a )ea )ai )u*t dec(t orice rău pe care *8ai ăcut cu răutateata. "u ştii tu că u)ra 4eu*ui este asupra )ea N Eu n8a) 5reşit()potri'a *ui. M8a) născut din p(n8tece*e di'in. Iau )artor su*etu* 4eu*ui că nu ac ni)ic ()potri'a *ui. E* ()i porunceştesă ac2ione4.=1 $a)ses a* III8*ea nu *ăsa (n sea)a oi2eri*or săi

5ri;a de a 'eriica dacă ai)oşii *ui cai erau ine (ntre2inu2i şi (nstare să )ear5ă *a ră4oi. (n costu) de 5a*ă cu u4du5anu*(ntr8o )(nă şi cu o cra'aşa (n cea*a*tă (ncadrat de purtătorii deu)re*e şi de e'antaie ur)at de oi2erii de ordonan2ă e*soseşte

Pian+i JK?J9. .r*+, III H1?HH.

31H



(n )are*e 5ra;d a* pa*atu*ui Tro)pete*e răsună. #ră;dariisar Ia *ocuri*e *or. iecare str(n5e Mie*e unei perec+i decai. $e5e*e (i inspectea4ă unu* după a*tu*. F

Prin2u* A)en+otep de *a cea )ai ra5edă 'irstă ;şi cu)u*t (nainte de a i (n stare să (ntreprindă ac2iuni*e *uiMontu (şi iui caii şi se )(ndri cu asta. Pentru că8i iueacunoştea toate posii*ită2i*e de a81 dresa. %uccese*e pecare *e o2inea a;unseseră *a urec+i*e tată*ui său. Terii*u*Men+eperre se si)2i ericit şi )(ndru de ceea ce sespunea despre iu* său ce* )ai )are. E* 4ise ce*or dinantura;u* *ui@ %L i se dea ce* )ai ru)os ate*a; din5ra;du* )a;e8stă2ii )e*e care se a*ă (n Wno)aX idu*uiWa*X. %pu8ne2i8i 6 \Ocupă8te de ei dresea4ă8i antrenea4ă8i or8tiică8i. Te i)p*oră) UZQ@ (ncura;at aste* şi a;utat de$ec+e şi de Astartea acei 4ei ai 2ării de unde 'eneau caiit(năru* prin2 se puse pe treaă. E* ăcu din ei cai ărăsea)ăn neoosi2i at(ta 're)e c(t e* 2inea +ă2uri*e. "usi)2ea oosea*a nici (n cursa cea )ai *un5ă. &e*e )ai)u*te din aceste curse a'eau *oc (n re5iunea de *a 'est deMe)is (n 'ecinătatea )ari*or pira)ide. Atunci c(nditreus8u* a stră*ucit pe runtea *ui A)en+otep a poruncit

să se c*ădească aco*o un a*tar unde s8a ridicat )area ste*ăde piatră aiă care ne8a păstrat a)intirea 'ite;ii*or *ui.iu* *ui A)en+otep Tut)es a 2inut să *e repete. !ui (i

p*ăcea să tra5ă *a 2intă *in5ă )are*e %in> apoi se duceasă '(ne4e ani)a*e (n pustiu. (ntr8o 4i e* ador)i (ntre*ae*e )onstru*ui care8i apăru (n 'is

1 3edinet#$abu, 0OP?11C.

313



ea prin această aptă să )erite să stea pe tronu* *ui şi8i porunci să dea *a o parte nisipu* care81 (năuşea #e.Prin2u* ascu*tă nu)aidce(t porunca şi puse să se *ase

posterită2ii a)intirea acestui 'is.Q ără pietatea acestor tineri noi n8a) şti cu) se pre5ăteau ei pentru unc2ia *or re5a*ă.

$;t. $!ătorilc re<ale

A tra5e (ntr8o 2intă de ara)ă a 'ina anti*ope (ndeşertu* din apropierea pira)ide*or su protec2ia*ui -ara+te acestea erau distrac2ii*e de a4ă. Dar

pe araon (* aşteptau şi sporturi )ai e>citante dacă'oia să se )ăsoare dinco*o de Eurat şi *a sud decataractă cu ani)a*e să*atice pe care n8a'ea nicio şansă să *e (nt(*nească (n ce*e două pustiuri care)ăr5inesc "i*u* e5iptean . . . . .

Aste* (n 'a*ea Euratu*ui (ntr8un *oc nu)it "i unde*u'iu* cur5e (ntre doi pere2i de stincă re5e*eMen+epcrre şi suita *ui s8au i4it de o tur)ă de o sută

două4eci de e*ean2i. !upta (ncepu (n apă. <"iciodată'reun re5e nu ăcuse ase)enea *ucru de pe 're)ea4eu*ui.= &e* )ai )are din aceşti e*ean2i se a*ă dintr8odată (n a2a )aiestă2ii sa*e care se po)eni (n )are

pri)e;die. Din ericire Ltr(nu* său to'arăş de ar)eA)one)+e se a*a (n apropiere. E* tăie tro)pa)onstru*ui. %tăp(nu* său (* *ăudă. Totuşi trecu su tăcerede'ota)entu* *ui A)one)8

1 &eea ce se şi ăcu po ste*a ridicată (ntre *ae*e )are*ui %in> pu*icară de lirmnn, S./unrisberic&M0i pr+)+ 2p&i#losop&isc&#&istorlsc&en lasse, *t:CK KH3?KKK.

3J4



+e (n po'estirea oicia*ă pe care puse să o 5ra'e4e pe ste*a de*a "apata. cu toate că dec*ară 6 <A) spus aceste *ucruri cusinceritate. "u e>istă aici nici o )inciună=. "8a) i cunoscutade'ăru* dacă A)onen' iie n8ar i ăcut *a r(ndu* său o oartescurtă re*atare a acestei '(nători )e)orai*e.> Dar dacă /nso*dat cu un 5rad )ai )odest decit A)one)+e 'a i= *uat parte *a acest e'eni)ent cine ne 'a )ai spune N

Te>te*e cunoscute nu ne arată daeă %ctui şi $a)ses au 'Lnate*ean2i pe Eurat şi rinoceri (ntre8a treia şi a patra cataractădar asore*ieuri*e de *a Medinet8-au (* (nă2işea4ă pe $a)sesa* ***8*ea '(n(nd *eu*. tauru* să*atic anti*opa. # $e5e*e esteec+ipat ca şi c(nd ar p*eca *a ră4oi. Ei s8a urcat (n car. %u urta cai*or un *eu rănit (ntins pe spate (ncercă să8şi scoată cu5*iiare*e su*i2a (niptă (n piept. A*t *eu atins de două să5e2i şide o su*i2ă a*ear5ă ră5ind să se ascundă in trestii. /n a* trei*ea*eu sare din8tr8un %ui*iş a*at (n spate*e caru*ui dar re5e*e s8a şi(ntors cu su*i2a (n )ină şi acest nou a5resor nu 'a putea e'ita*o'itura )orta*ă.

V(n(nd pe *in5ă o )*aştină )ăr5inită de trestii şi de ieruri(na*te oastea re5a*ă ur)ăreşte o tur)ă de tauri să*atici.%o*da2ii (nar)a2i ca pentru ătă*ie cu arcuri su*i2e săii şi

scuturi sint (nşira2i (n *inie. Ani)a*e*e (nneunite si*ite să u5ă(n *inie dreaptă s(nt a;unse de caru* re5e*ui (nar)at e* (+8

1 După ste*a din "apata pu*icată do /eissncr InJcribcd 3onumcnts from -ebcl "arlcal, A !I. H8i?39= şt inscrip2ia *ui A)ene)+at .r*++ XV, #8PG.

H 3edinet#$abu, 3 11J. 117.Q

,i;»



suşi ca pentru ră4oi cu arcu* triun5+iu*ar şi cu o su*i2ă. /ntaur străpuns de să5e2i a că4ut pe spate (ntr8un desiş şi ateaeru* cu picioare*e. A*tu* s8a rosto5o*it su picioare*e cai*or./n a* trei*ea a 'rut să se arunce (n apă printr8o săriturădesperată care8i (n2epeneşte coada şi8i scoate *i)a din 5urădar cade s*eit (n 5enunc+i

(n co)para2ie cu aceste ur)ăriri pasionante '(nă8toarea de

anti*ope pare o distrac2ie. $e5e*e sin5ur (n caru* său p*eacăără escortă (n pustiu. E* nu caută ca ur5+e4ii din Tea sau ca'(nătorii de proesie să atra5ă 5a4e*e*e (ntr8un spa2iu (nc+is cidacă 4ăreşte (n depărtare o tur)ă de )ă5ari să*atici sau deanti*ope se 5răeşte să *e a;un5ă.

I. $e5e*e (n inti)itate

&(nd se (ntorcea dintr8o *un5ă ră*ătorie sau după o raită prindeşert re5e*e 5ăsea destu*e distrac2ii (n pa*ate*e sa*e din Pi8$a)ses1 de *a Me)is sau de 3a Tea. A+enaton se si)2eaat(t de ine (n pa*atu* său nou de *a A+etaton (nc(t nu81 părăsea aproape niciodată. Tată duios so2 credincios iu

aectuos e* nu se si)2ea ine dec(t (n to'ărăşia re5inei şi a prin2ese*or. Acestea (* (nso2eau (n p*i)ări*e *ui şi intrau (nte)p*u ()preună cu e*. Asistau *a ()păr2irea pre)ii*or (* a;utau*a pri)irea de*e5a2i*or străini ii pre5ăteau ăuturi şi du*ciuri.$e5ina *ua (n )ină ceainicu* şi strecurătoarea ca să8i ser'eascăea (nsăşi

Poe)u* *ui [adec+ ed uent4 33G?339.

31J



o inu4ie ca*dă. &(nd re5ina8)a)ă 'enea (n 'i4ita *a copiii săiericirea era co)p*etă. De;unu* şi cina se *uau de ase)enea (na)i*ie. * Dar nu e si5ur că to2i araonii se purtau *a e*.A+enaton s8a ridicat ()potri'a )u*tor oiceiuri şi idei dinepoca precedentă aşa (nc(t *a (nceputu* do)niei dinastiei aVIII8a re5e*e trăia )u*t )ai pu2in (n a)i*ie. $e5e*e A+)ose

'enind să se odi+nească (n iatacu* său 5ăseşte aco*o pe prea*ăudata oarte 5ra2ioasa iică re5a*ă sr'ra re5a*ă so2iadi'ină )area so2ie re5a*ă A+)ose8"e8ertari. Despre ce 'or 'ori N Despre ine*e pe care *8ar putea ace ce*or care s(ntdinco*o )or2i*or care cer apă şi orande o5ate *a toatesărători*e ceru*ui şi a*e pă)(ntu*ui. Pu2in )irată re5ina careaştepta poate ce'a )ai p*ăcut (ntreaă6 De ce ai aste* de5(nduri N De ce8)i 'oreşti aşa N &e 2i8a intrat (n ini)ă N=$e5e*e răspunde 6 Pentru că )i8a) a)intit de )a)a )a)ei)e*e de )a)a tată*ui )eu )area so2ie re5a*ă )a)a re5a*ăTeti8&+eri cu 5*asu* du*ce a* cărei sarcoa5 şi )onu)ent sea*ă acu) (n prau* Teei. Ţi8a) spus acestea pentru că )aie8statea )ea dorea să8i acă o pira)idă şi un caste* *a To8d;usir (napropiere de )onu)entu* )a;estă2ii )e*e să sape aco*o un

a4in să p*ante4e arori să ducă p*ini să ie (n4estrat cuoa)eni terenuri @ 'oia) să dăruiesc tur)e preo2i (nsărcina2i cucere)onii*e şi orice e* de oa)eni care cunosc oiceiuri*eH.Ad)iră) pietatea re5e*ui de)nitatea 'oririi

\ Da'ies !l )marna, III 3C?3K K J 1G 13 @ IV. 1. Q &airo&a*. -en+, 3JCCH.

317



sa*e respectu* ie care81 arată so2iei sa*e dar nu ne pute) ()piedica de L ne 5indi eă re5inei poate că i8ar i p*ăcut să 'orească despre a*tce'a. $a)ses a* II8*ea era)ai pu2in se'er. "u)eroase*e te>te care 'oresc despre*Qi8$a)scs reşedin2a pe care a c*ădit8o pe ruine*e de *aA'aris (n De*ta orienta*ă (i *audă ar)ecu* şi 'ese*ia.

Aco*o se )(nca ine şi se ea şi )ai ine. Vinu* a'ea5ustu* )ierei iar )esenii se (ncoronau cu *ori. $e5e*eera ac*a)at (n iecare /i+ Pe scurt aco*o era un paradis. i *a A+etaton 'ia2a se scur5ea (n petreceri dar e>istatotuşi o deoseire. $e5e*e eretic practi'a 'irtu2i*ea)i*ia*e aşa cu) *e (n2e*e5e) noi pe c(nd $a)essi4i*or *e8a p*ăcut 'aria2ia. După c(te şti) cit 8a do)nit $a)sesa* II8*ea cinci e)ei au purtat tit*u* de )are so2ie re5a*ă.Acest nu)ăr nu e e>traordinar de )are pentru un re5ecare a do)nit peste şai4eci de ani dar cei o sută şai4eci şişapte de copii do'edesc cu nu s8a )u*2u)it nu)ai cuso2ii*e oicia*e. &u) reuşe toată această *u)e să se(n2e*ea5ă nu pute) să ne (nc+ipui) din cau4a *ipsei dedocu)ente. %ă notă) nu)ai un e>e)p*u de 5a*anterie

dat de )are*e re5e. E* (nc+eiase pace cu ad'ersaru* său+attusi* re5e*e +iti2i*or. Totuşi osti*ită2i*e nu (ncetau.Ori de c(te ori o ceată de e5ipteni (nt(*noau o ceatăde+iti2i a'eau *oc ciocniri. +attusi* *ua atunci o )are+otăr(re. A*cătuind o de*e5a2ie (ncărcată cu tot e*u* de

unuri şi pun(nd (n runtea ei pe iica sa iuită e* *etri)ise *ui $a)ses. &orte5iu* p*ecă (n anoti)pu* ce* răudar

\ Montot :rame d5varis, 11J?1H9.

31G



4eu* %ute. care nu8i reu4a ni)ic *ui $a)ses ur8)asu* său(ndepărtat..ăcu *a cererea *ui o )ini)e. Deodată se ăcu 'ară./n soare radios *u)ină *un5a că*ătorie a prin2esei din capita*asa. din centru* Asiei Mici. .şi p(nă (n E5ipt. Dar nu nu)ai at(t.$a)ses se +otăr( să ridice o cetate (ntre E5ipt şi enicia. pecare o nu)i Mare*e8$a)ses8'ictorios. E* o puse su protec2ia a patru di'inită2i două asiatice %utc+ şi Astarteea şi douăe5iptene. A)an şi /ad;it. Duse aco*o pro'i4ii tri)ise patrustatui şi p*ecă e* (nsuşi să aştepte pe prin2esă şi escorta sa ca s8o conducă (n )area sa ieşedin2ă de *a Pi8$a)ses (n 're)e ce poporu* (şi e>pri)a 45o)otos ucuria de a 'edea o prin2esă at(tde ru)oasă şi de8a a*a că so*da2ii t8t*2i şi e5ipteni se()păcaseră.

/r)aşii *ui $a)ses a* II8*ea n8au (ncercat să8i răpeascăaceastă 5*orie. $a)ses a* I*I8*ea cu toate că u 'oit să8* e5a*e4e(ntrutotu* s8a )u*2u)it cu un trio de so2ii şi cu 'reo 4ececopii dar (i p*ăcea societatea e)ei*or. E* ;uca cu p*ăcere da)ecu ru)oase persoane prea pu2in ()răcate care8i ser'eau ău8turi şi du*ciuri şi8i aduceau *ori.

$e5i*or *e p*ăcea de ase)enea societatea to'arăşi*or *or dear)e şi de '(nătoare. ca şi a ăra2i*or 'esti2i pentru ştiin2a *or.+u(u. şi8a c+e)at iii şi iecare (i po'esteşte pe r(nd c(te o(nt()p*arc. Ace*aşi +uu a*(nd că este unde'a un sa'ant care(n ace*aşi ti)p. e şi un ăcător de )inuni tri)ite pe unu* diniii săi să8* caute. %neru aduce *a curte ua

Q Q După ste*a căsătoriei *ui $a)ses II )rin+ S+)++++ V şi "ibi+ aey+,V0I1H@ c. Montei :rama d)varis+ 13K?*.Q(o.

sta



sa'ant care ştie să pre4ică 'iitoru*. Mu*t )ai tir4iuA)en+otep a* III8*ea ()părtăşi unui (n2e*ept care purtaace*aşi nu)e ca şi e* dorin2a sa de a8i 'edea pe 4ei.

. In*ii5i de +are)

araonu* era considerat ca un 4eu iu* *e5iti) a* *uiA)on dar cu toate acestea se 5ăseau ne*e5iui2i care8idoreau pier4ania care căutau posii*itatea de a8i scurtado)nia şi de a sc+i)a cursu* nor)a* a* ur)aşi*or. %pres(rşitu* do)niei *ui $a)ses a* III8*ea una din so2ii*e sa*ecare se nu)ea Tăia se 5(ndi să asi5ure iu*ui eisuccesiunea *a tron iu* pe care papirusu* ;udiciar dinTorino (* indică su nu)e*e de antaur. ' Ea se (n2e*ese cuun )a;ordo) Paaia8nun a* cărui nu)e (nsea)nă<ser'itor or=. Acest persona; ăcu pe a5entu* de *e5ătură(ntre e)ei*e din +are) de'otate Taiei şi )a)e*e surori*or *or care (şi asu)ară sarcina să str(n5ă oa)eni şi să8icon'in5ă să se re'o*te ()potri'a stăp(nu*ui *or. H E* 5ăsi unadept pre2ios (n persoana unui şe a* tur)e*or Pen8+ui8in

căruia (i procură o carte a re5e*ui /sir)are Mia)u))are 4eu stăp(nu* *ui. 3 (nar)at cu această carte Pen8+ui8 in (ncepu să arice i5urine de &eară care treuiau săaiă in*uen2ă asupra araonu*ui şi parti4ani*or *ui ie

pentru a8i s*ăi ie

= (&+ De'aria Le papyrus judiciaire de (urin et Ies pa#pyrus Lee et Rollin, Paris 1GJG si "ibi+ egyptologique, V+ H 6ap+ ?udiciaire de(urin, &o*. IV H?J. 6ap+ Lee, ar 1 şi 6ap+ Rollin+

320



pentru a8i ace să8şi uite (ndatoriri*e. (n co)p*ot )ai intrară şia*2i unc2ionari şi e)ei. /n conspirator şe8Q u* arcaşi*or dinuc+ rate*e unei e)ei din +are) care scria prea )u*tescrisori este indicat (n proce8su*8'era* su nu)e*e de Bin8)8^at $ău* de *a Tea:. /n a*t oi2er este nu)it Mese8su8$a $a (*detestă:.' ără (ndoia*ă că aceşti ăra2i se nu)eau (nainte dedra)ă <Bine*e este *a Tea= şi <$a (* iueşte=Q dar ei nu )aierau de)ni de nu)e at(t de ru)oase. Mu*te persoane a'useserăcunoştin2ă despre co)p*ot şi 'oriseră prea )u*t. eu* $a nu *e(n5ădui i4(nda. ără să cunoaşte) prin ce )i;*oace e* ştiu sădescopere co)p*otu* @ a*ă) că )arii 'ino'a2i şi co)p*icii *or s(nt aresta2i ()preună cu cei care cunoscuseră aceste ur4e*i şi nu*e denun2aseră. %e constitui un triuna* care cuprindea doi'istiernici uri port8e'antai patru pa+arnici şi un crainic.araonu* preerase oa)eni din antura;u* său (n *oc de )a5istra2ide proesie 0ntr8un discurs pre*i)inar a* cărui (nceput este răuconser'at e* (i (ndea)nă să ie ără )i*ă. <Tot ce au ăcut săcadă asupra capu*ui *or. &it despre )ine care s(nt )ereu apăratcare s(nt ocrotit pentru 'eşnicie )ă a*u a*ături de ade'ăra2iire5i a*a2i *a r(ndu* *or (n a2a *ui A)onrasonter şi (n a2a *uiOsiris do)n a* eternită2ii=.H

$e5e*e nu ni)erise ine nu)ind pe )e)rii co)isiei. Doidintre ei şi un oi2er din corpu* de 5ardă a*)d că une*e e)eiu5iseră se sustraseră. Ei p*ecară să *e (nt(*nească (ntr8un *ocanu)it. Dar nu

1 6ap+ ?udiciaire de (ur in, co*. II. Q # Ibid++co*. IIT.

3H1



trecu )u*tă 're)e şi ură 5ăsi2i. &a pri)ă pedeapsă *i se tăienasu* şi urec+i*e.' Aste* pedepsea re5e*e -ore)+e pe)a5istra2ii şi pe preec2ii care au4au de unc2iuni*e *or.

%criu* (ntreuin2ea4ă o e>presie ciudată ca să ne arate carea ost pedeapsa deiniti'ă 6 I8au pus *a *ocu* *or. Au )urit ei(nşişi=. Aceasta ar putea să (nse)ne că neerici2ii au ost *ăsa2i(n sa*a de ;udecată a2ă (n a2ă cu re)uşcări*e *or şi cu un cu2it ine ascu2it *a (nde)ină. tiau ce *e ră)(nea de ăcut. Oe>p*ica2ie şi )ai dra)atică a ost su5erată *ui #a8ston Masperoe>a)in(nd o )u)ie de45ropată *a Deir e* Ba+ari şi cunoscutăsu nu)e*e de <)u)ia prin2u*ui ără nu)e=. Ea apar2ine unui ărat de două4eci şi cinci ? trei4eci de ani ine ăcut şi ără*e4iuni care a ost (n+u)at ără a i suerit opera2iuni oişnuitede ()ă*să)are. Masa cerera*ă n8a ost e>trasă iar or5ane*einterne erau intacte. <"iciodată o a2ă o)enească n8a e>pri)at)ai ide* ta*ou* unei )ai cu)p*6Qte şi )ai (n5ro4itoare a5onii.Trăsături*e orii* crispate indică (ntr8un )od aproape si5ur căneericitu* a )urit de o asi>ie pro'ocată şi cau4ată de o(n5ropare de 'iu.= H Această e>p*ica2ie 'a i considerată poate prea ro)an2ioasă şi ()potri'a ei se poate oiecta că nu e>istădo'adă că s8a *ăsat 'reodată 'ino'a2i*or *iertatea de a se pedepsi ei (nşişi deşi e si5ur că nu e>ista nici o )i*ă aiă de ceicare atentau *a 'ia2a araonu*ui.

1 Ibid+, co*. VI.3 Maspero 3omies royales, 7GH @ $isioire, II KGC.

322



I. #(ndu(i re5a*e

O do)nie *un5ă şi (nt()piări de e*u* ce*ei pe care a) po'estit8o puteau inspira araonu*ui dorin2a de a co)unica posterită2ii e>perien2a sa despre oa)eni. Mai )u*2i su'erani au*ăsat instruc2iuni (n acest sens cu) este tată* *ui Meriare

%e+otepire.

1

Dar n8a ră)as ni)ic de *a %etui care a intrat (nA)entit *a adinei ătr(ne2e nici de *a $a)ses a* II8*ea careat(2ia ani a ;ucat ro*u* unui 4eu printre oa)eni. (n sc+i) de *a$a)ses a* III8*ea ne8a par'enit intact *un5u* docu)ent pe care18a dictat *a s(rşitu* 'ie2ii.H $e5e*e are si5uran2a că a do)nit ine. E* a o*osit cea )ai )are parte din resurse*e 2ării ca să)ărească şi să (nru)use2e4e te)p*e*e 4ei*or )ai a*es pe ce* a**ui A)on de *a Opet pe a* *ui Tu) de *a Iun pe ce* a* *ui Pta+de *a Me)is ără să uite de a*te* pe 4eii de )ai )icăi)portan2ă. I8a (n4estrat cu un persona* nu)eros şi ine sti*atcu tur)e şi proprietă2i. !a iecare sărătoare a tri)is spresanctuare )(ncare şi ăutură. ăc(nd acestea nu a ne5*i;at nici pe oa)eni. A ăcut să do)nească ordinea şi pacea. A tăiat

1

%c+ar :er &istorisc&e )bJc&nitt der Le&re fur onig 3eri*are, Muac+en 193J @ Maspero Les enseignementsd)menem&at I#er ă son fils Sanuasrit I#er, &airo 191K @/nii particu*ari au pu*icat şi ei (n'ă2ături )ai a*es (nI)periu* Mi;*ociu care co)inau e*o5iui re5e*ui cu satu*de a81 ser'i cu un de'ota)ent aso*ut. &. uent4. :euxvenions dun paneayrique royal< Studios presented to + LI+-riffit&, !ondra 193H.

H Este 6apyrus $arris, I. din care e>istă de cur(nd o edi2ie co)odă "ibi+ aeg+, . D*. Tresson pre5ătea un inde> a*acestui preMios document+

323

91 *



In ucă2i sau a (nro*at (n ca4ăr)i*e sa*e pe *iienii care seinsta*au ca *a ei acasă (n (şia de De*tă cuprinsă (ntre "i*u*occidenta* şi %a+ara. Popoare*e )ării s8au 'indecat pentru)u*tă 're)e de pota de a )ai ataca *itora*u* e5iptean. Aconstruit *ote (ntre5i a tri)is nenu)ărate e>pedi2ii (n toate păr2i*e pentru a aduce tă)(ie tereint turcoa4e aur şi ara)ăaanos şi i*deş precu) şi ra4i din !ian. E5iptu* a de'enit o

5rădină. "i)eni nu8i tu*ura pacea.<A) ăcut să trăiască pă)(ntu* (ntre5 cu *ocuitorii *uire*&yt, payt şi &enniyt, ăra2i şi e)ei. A) s)u*s pe o) din)i4erie. !8a) apărat ()potri'a ce*ui puternic care81 asuprea...Pă)(ntu* a ost sătu* si ericit (n ti)pu* do)niei )e*e. A)ăcut ine 4ei*or ca şi oa)eni*or. "u )i8a) (nsuşit ni)ic dince era a* tuturor. Mi8a) s(rşit do)nia pe părn(nt ca su'eran a*ce*or două 2ări. Voi era2i ser'itorii )ei su a)(ndouă picioare*e)e*e. Era2i scu)pi ini)ii )e*e ca şi apte*e 'oastre. %ă citi2idecrete*e şi cu'inte*e )e*e. Iată că eu odi+nesc (n necropo*ăca şi tată* )eu $a. Mă a)estec cu )area Eneadă a 4ei*or dincer pe pă)(nt (n Duat.= '

(ncre4ător (n 4eii săi re5e*e are totuşi o (n5ri;orare 6 iu* său pe care $a (nsuşi 18a 4ă)is*it iu* *ui A)on ieşit din carnea sa

să ie (ncoronat stăp(n a* ce*or două 2ări ca Ta8tenen. ără(ndoia*ă *u)ea stă su sanda*e*e sa*e. To2i sărută pă)(ntu*(naintea *ui. Dar oare e5iptenii 'or ur)a ei satu* ce*ui care eacu) conundat cu 4eii care (8au creat cer(rtd să

6ap+ $arris, X, 79 1?.

324



ie ur)at oric(nd adorat *ăudat şi să i se prea)ăreascăru)use2ea cu) ac di)inea2a pentru $a N &a şi cu) ar i5+icit că 4i*e*e ru)oase a*e E5iptu*ui araonic s8au s(rşitre5e*e (n)u*2eşte ru5ăciuni*e către to2i 4eii (n a'oarea iu*uisău. E* (i 4ice *ui A)on 6

<Ascu*tă ru5ăciuni*e )e*e tată* )eu stăp(nu* )eu. Eu s(ntsin5ur (n Eneada 4ei*or care stau a*ături de tine. ă ca iu* )eu

să apară ca re5e (n *ocuin2a *ui Tu)... Tu *8ai proc*a)at re5ec(nd era t(năr tu *8ai pus ca su'eran Via2ă %ănătate or2ă a* pă)(nturi*or deasupra oa)eni*or. Dă8i o re5a*itate de )i*ioanede ani... Dă tinere2e )e)re*or *ui copii (n iecare 4i. Tu eştiscutu* care81 (ncon;orU (n iecare 4i. Pane saia şi )ăciuca *uideasupra asiatici*or door(2i de tea)ă a2ă de e* ca şi cu) e* ar i Baa*. %ă *ăr5ească rontiere*e după 'oia *ui. Ţări*e şi pustiuri*e să se tea)ă de e*. 0n*ătură rău* catastroe*ede4astre*e. ă ca ucuria să să*ăş*uiască (n ini)a *ui to2i săstri5e să c(nte şi să danse4e (naintea ru)oasei *ui e2e. Punedra5oste pentru e* (n ini)a 4ei*or şi 4ei2e*or iuire 'enera2ie pentru e* (n ini)a *ui Pat...

ă ca "i*u* să ie )are şi puternic (n orice anoti)p pentrua8i +răni re5a*itatea cu nu)eroase daruri. ă să 'ină (n pa*atu*

său sacru re5ii care nu cunosc E5iptu* cu spate*e (ncărcat.= *

(n ter)eni tot aşa de insisten2i e* repetă ru5ă)intea sa *uiT+u) *ui Pta+ tuturor 4ei*or şi 4ei2e*or din Marea Eneadă./*ti)e*e r(nduri a*e docu)entu8

1 Ib>d+, HH. H?H11. K

i

»3



*ui 'or i un supre) ape* către 4ei şi către oa)eni pentru acestiu iuit ,arZ 'reun (n2e*ept cu) a dat at(2ia E5iptu*(nştiin2ase pe $anises a* I*I8*ea că nenorociri*e pe careai*itatea cura;u* norocu* său *e (ndepărtaseră a'eau să seaată peste To )er N In ade'ăr (n 're)uri*e 'ec+i uuusese (nştiin2at că dinastia *ui a'ea să se s(rşească după trei5enera2ii. Dinastia *ui $a)ses nu )ai a'ea (naintea ei dec(t

şapte4eci de ani şi u*ti)ii ani a'eau să ie neerici2i@ dar su a*2istăpini E5iptu* a'ea să )ai cunoască 4i*e une.



&APITO!/! I

A$MATA I $lBOI/!

I. A'anta;e*e şi incon'eniente*e )eseriei de )i*itar

%criii considerau )eseria de )i*itar cu )u*t )ai pre;osdec(t a *or dar discipo*ii ori2i de aparen2e (nşe*ătoare preerau c(teodată spada şi arcu* şi )ai a*es caru* tras de doi caiiu2i (n *ocu* penei de scris şi a pa*etei. Aceşti tineri neunia'eau (n ade'ăr ne'oie să *i se arate neca4uri*e so*datu*ui.Printre e>erci2ii*e de sti* pe care ni *e8a *ăsat epoca ra)es8sidădescrierea acestor neca4uri ocupă un *oc i)portant. Viitoru*oi2er de inanterie era *uat (ncă din *ea5ăn. &(nd a'ea aia doico2i (nă*2i)e era (nc+is (n ca4ar)ă. Aco*o era supus unuiantrena)ent at(t de aspru (nc(t trupu* i se 8acoperea de p*ă5icare nu se 'indecau niciodată. Dacă se odi+nea era ătut ca un per5a)ent. &(nd (n s(rşit era un de )ers *a ră4oi 'ia2a *uide'enea un inern 6 ..Vino să82i po'estesc e>pedi2ii*e *ui (n %iria

şi )arşuri*e prin )un2i. P(inea şi apa (* apasă pe u)eri ca(ncărcătura unui )ă5ar. Vertere*e spate*ui (i s(nt stri)e. Beaapă a)ară şi doar)e cu oc+ii desc+işi. &iid dă oc+i

32!



cu duş)anu* e ca o pasăre prinsă (n capcană. In trup nu)ai are nici o putere. &(nd 'ine 're)ea să se (ntoarcă (nE5ipt e ca un *e)n )(ncat de 'ier)i. %e si)te o*na' şiadesea e cuprins de para*i4ie. -aine*e (i s(nt urate de+o2i şi ordonan2a (* părăseşte.=

Oi2eru* cu caru* e scutit de această oosea*ă. Dacă a pri)it doi cai ru)oşi din 5ra;du* re5a* şi cinciordonan2e e* nu )ai poate de ucurie. A*ear5ă )(ndru

prin oraş. Pro'oacă pe cei ce (ndră4nesc să nu81 ad)ire.i8a procurat două din ce*e cinci ordonan2e şi acu)treuie să8şi cu)pere un car. Oiştea costă trei debeni dear5int caroseria cinei. Mica a'ere pe care o )oştenise de*a tată* şi )a)a *ui se duce toată. Mai are şi a*teneca4uri. &ade de pe car şi e rănit. &aru* e părăsit (ntr8unşan2 toc)ai c(nd şeii 'in să8şi acă inspec2ia. Econda)nat să ie iciuit. E că*cat (n picioare si pri)eşteo sută de *o'ituri. H

E'ident acest ta*ou e *ipsit de sinceritate. E* do8'edeşte )ai a*es că *itera2ii nu8i puteau sueri pe )i*itaricare poate că8i tratau pe aceştia *a e*. %o*da2ii ătr(ni

care după nu)eroase ca)panii (n %iria (n "uia sau (n!iia s8au putut (ntoarce (n 2ară ca să8şi s(rşească 'ia2a(ntr8o casă conortai*ă ca A+)ose iu* *ui Aana saucare au o2inut o sinecură *a curte ca A+)ose din

"e+ait n8au păstrat o a)intire prea rea despre ser'iciu**or acti' 6 <"u)e*e unui 'itea4 spune iu* *ui Aana nu'a dispare niciodată de pe acest pă)(nt=. Meseria era

ine p*ă8

1 "ibi+ aeg+, VII HJ.H Bii. aeg+, VII H7.

32"



tită. După iecare ac2iune 'ictorioasă se ()păr2ea prada.Vitea4u* a* cărui nu)e usese se)na*at crainicu*ui re5a* pri)ea un teren (n oraşu* *ui o parte din unuri*e *uate de *aduş)anii re5e*ui şi sc*a'i de a)e*e se>e. A+)ose a pri)itnouăspre4ece şi a o2inut de )ai )u*te ori auru* 'ite;iei suor)a unor co*iere şi cupe ase)ănătoare cu cupa *ui T+ut pecare e 5ra'at (n +iero5*ie 6 <Dat prin ună'oin2a re5e*ui

Men+eperre noi*u*ui prin2 tată di'in iuit de 4eu care au)p*ut ini)a re5e*ui prin toate 2ări*e străine şi prin insu*e*eMării Ver4i care a u)p*ut )a5a4ii*e cu *apis ar5int şi aur(nsărcinatu* nostru (n 2ări*e străine şeu* so*da2i*or *ăudat de4eu* ce* un ce* căruia stăp(nu* ce*or două 2ări (i asi5urăsusisten2a scriu* re5a* T+ut.= '

/n a*t so*dat de carieră Didu care a ost r(nd pe r(nd şe (n pustiuri*e de *a 'est de Tea )esa5er re5a* pentru toate 2ări*estrăine portdrape* (n 5arda )a;estă2ii sa*e co)andant a*corăiei 3ery#)mon şi *a ur)ă şeu* po*i2iei a pri)it şi e* (nnu)eroase oca4ii auru* e*o5iu*ui. E* purta *a 5(t a*iniat de unco>8don pe deasupra 5ru)ă;eru*ui un )eda*ion cu a*ine şi un*eu de aur. H /n a*t portdrape* conte)poranu* său carerăspundea *a nu)e*e răsunător de "e8e)i do)n a*

E5iptu*ui: pri)ise o ră2ară de ar5int aurit.3

(ncă şi )ai ericit usese portdrape*u* "ea)on carea;unsese *a ătr(ne2e ser'indu81 pe araon cu

1 /r. IV 999. &upa (n Vernier La bijouterie et la joail#lerieegyptienne, pi. HC. 1 &+a)po**ion @otices descriptives, H7?G @.r*+, IV 99. F .r*+, IV 997.

3H9



cura; şi credin2ă ără ca (n cursu* *un5ii sa*e cariere să8şi iatras 'reo pedeapsă sau 'reo oser'a2ie. Ma8;estatea sa care8icunoaşte )erite*e a +otăr(t să8i asi5ure o ătr(ne2e onorai*ă(ntr8o casă ru)oasă cu două eta;e pre'ă4ută cu o curteinterioară u)rită de un pa*)ier. I se 'or da ser'itori tur)e pă8)(nturi şi şeri şi 'a i scutit de orice ree+i4i2ie aunc2ionari*or re5a*i *i este conerită de)nitatea de ama*&+

araonu* care n8a 'rut să81 scoată cu totu* din ser'iciu* acti'18a nu)it şeu* po*i2iei (n partea de 'est a oraşu*ui. Acestetit*uri şi aceste unuri (i s(nt oerite (n cursu* unei ade'ărate parade. &(nd "ea)on era portdrape* e* se a*a ca şi Didu. po)enit )ai sus pe ordu* 'asu*ui de ră4oi 3ery#)mon+Drape*u* său repre4enta de a*te* o coraie cu o caină centra*ăo c(r)ă şi 5ree)en2i. Tot ec+ipa;u* e pe coraie să 'adă cu) erăsp*ătit ostu* său co)andant. Oi2erii stau pe scăune*e (nor)ă de . Oa)enii (n picioare cot *a cot or)ea4ă patrur(nduri. "ea)on predă drape*u* pe care 18a purtat c(nd erato'arăşu* stăp(nu*ui ce*or două 2ări (n 2inuturi*e străine din sudşi din nord. E* sa*ută drape*u*. Apoi un oi2er un porte'antai a*re5e*ui (i dă un nou drape* o 5a4e*ă care poartă pe spate o pană de stru2 se)nu* po*i2işti*or de *a 'estu* Teei precu) şi

un su* pa*)ior) pu2in )ai *un5 dec(t pa*)a care con2ine poate copia decretu*ui re5a* cu pri'ire *a "ea)on. Dupăaceasta so*da2ii Med;aiu 'or dei*a prin a2a nou*ui *or şe. Doioi2eri căpitanu* so*da2i*or Med;aiu Teri şi *ocotenentu* Mana(n5enunc+ea4ă şi8şi pun coate*e pe pă)(nt (n a2a *ui. I se pre4intă o serie de ste5u*e2e pe care erau (nscrise

330



ără (ndoia*ă nu)e*e nu)ăru* sau se)nu* distincti' a*unită2i*or care or)au corpu* po*i2işti*or Med;aiu. In s(rşit5oarna sună adunarea şi (ncepe dei*area. In runte se a*ă portdrape*u* ur)at de arcaşii care )er5 (n a2a 5rosu*uiinanteriei cu so*da2i (nar)a2i cu o su*i2ă şi un scut. &(nd trec prin a2a *ui "ea8)on arcaşii ridică arcu* cu )(na dreaptă.Apoi (* at(rnă de 5(t cu să aiă ra2e*e *iere şi )er5 str(n85(nd pu)nii.1

Iată nişte oa)eni care n8au a'ut de ce să se p*(n5ă desu'eranu* *or. ti) )u*t )ai pu2in despre oi2erii sua*terni şidespre so*da2ii de r(nd care n8au a'ut posii*itatea să8şiconstruiască un )or)(nt şi să8! decore4e cu i)a5ini )enite săa)intească 'ia2a *or )i*itară. Totuşi i)a5ini*e e>istente neinor)ea4ă oarecu) şi despre soarta trupei. Oi2erii superioriscriii re5a*i şi scriii recru2i*or ca T;anusi -ore)8+eA)ene)+e se arată oarte preocupa2i de +rana so*da2i*or. Deoicei *i se dă p(ine carne de 'acă 'in pră;ituri *e5u)e şi tote*u* de *ucruri une. &onduşi de 5rada2ii *or oa)enii sosesc (nordine iecare cu sacu* (n )(nă. Ei intră pe o poartă şi 5ăsesc(ntr8o curte u*cioare coşuri cu peş)e2i c+ite*e ucă2i de

carne. Băra2i (n '(rstă ()răca2i (n +aină a*ă s(nt aşe4a2i ;os(n dosu* coşuri*or. %(nt ără (ndoia*ă rutari şi ucătari. %criii(nre5istrea4ă pe r(nd oa)enii şi ra2ii*e. H

1 &ariera şi reco)pense*e pri)ite de "ea)on ne s(ntcunoscute din te>te*e şi picuri*e din )or)(ntu* său diaTea nr. 9C: 6 (.+ (+ S+, /I '. )ai a*es pi. HK?H9.

H .r*+, IV 911 @ 4r+ )tl I 1\3 HGC.

331



După ce a *Qost nu)it co)andant a* ar)atei Med8;aiu "ea)on treuie să supra'e5+e4e instruc2ia şi(ntre2inerea recru2i*or. E* se ac+ită de această sarcinăaşe4at pe un scăune* a;utat de două ordonan2e care8i 2in*a dispo4i2ie un a*t scăune* un sac sanda*e astoane. In

pre4en2a *ui scriii aduc şi (nre5istrea4ă pro'i4ii pecet*uiesc u*cioare cu 'in )arc+ea4ă oi.' Pute) presupune că toate aceste )erinde nu erau destinatenu)ai *ui "ea)on ci trupei pusă su ordine*e *ui căci

"ea)on este ce* care8i (ntre2ine pe recru2i.$a)essi4ii 'or ca şi predecesorii *or de a*te* ca

so*da2ii să ie ine +răni2i şi ine ec+ipa2i. Ei au ăcut totce *e stătea (n putere ca aceştia să ie )u*2u)i2i de soarta*or. De aceea $a)ses a* III8*ea reproşea4ă at(t de se'er ar)atei sa*e că 18a părăsit sin5ur (n )i;*ocu* duş)ani*orneput(nd conta dec(t pe a;utoru* *ui A)on.

<&it de *aşi a2i ost conducători de care U %i5ur că n8a) de ce i )(ndru de 'oi. Totuşi nu e>istă nici unu*dintre 'oi căruia să nu8i i ăcut ine (n 2ara )ea. "u )8a) purtat ca un do)n N "u era2i 'oi nişte săraci N A)ăcut din 'oi oa)eni )ari pe su*etu* )eu *a+ A) pus pe

iu su ascu*tarea tată*ui său. A) (n*ăturat orice rău dinaceastă 2ară. V8a) dat şi a*te *ucruri care )ai (nainte 'ăuseseră *uate. Oricine (şi e>pri)a o dorin2ă eu i8orea*i4a)... "ici un stăp(o a8a ăcut pentru so*da2ii săi ce aăcut )aiestatea )ea pentru 'oi. Vă *ăsa) să sta2i (noraşe*e 'oastre ără să 'ă ace2i s*u;a de oi2er şi *a e*

Q (&+ (+ S+, III H1 31?33

03H



ăceau şi conducătorii )ei de care. !e dădea) dru)u*spre oraşe*e *or 4ic(nd 6 \Ii 'oi 5ăsi totdeauna 5ata

pentru *uptă şi pentru )arşZ.= $a)ses putea să8şi (nc+ipuie că 'ia2a ar)atei sa*e era

uşoară căci după c(2i'a ani de *a urcarea sa pe tronduş)anu* (n'ins peste tot nu )ai (ndră4nea să se arate.%o*da2ii de'eniseră un e* de rentieri care *ocuiau (n oraşea*ese de ei ()preună cu a)i*ii*e şi dispuneau de )u*tti)p *ier 6 <I8ani *ăsat pe so*da2i şi pe conducătorii decare să se insta*e4e unde au 'rut. %ardanii [a+aS8ii)ercenari de or5ine *iiana: (n oraşe*e *or dor)eau*un5i2i pe spate. "8a'eau să se )ai tea)ă nici deră4oinicu* *iian nici de duş)anu* sirian. Ar)e*earcuri*e erau aşe4ate (n )a5a4ii. Ei erau sătuiU ău2i

p*ini de satisac2ii. e)ei*e şi copiii *or trăiau a*ături de ei. "u se )ai uitau (n ur)ă. Ini)a *e era *iniştită. Eu era)5aran2ia şi protectoru* 'ie2ii *or.= H De a*te* ceea ce spune-erodot despre ar)ata e5ipteană din 're)ea re5i*or Psa)eti era 'a*ai* şi pentru epoca ]$a)essi4i*or.E>istau două e*uri de ră4oinici care se nu)eau calasirişi &ermolybi, după cu) $a)ses deoseea pe inanteriştimec&u şi pe conducătorii de care, tent&eteri+ Ei nu(n'ă2au nici o a*tă )eserie dec(t )eseria ar)e*or din tată(n iu. To2i erau proprietari iar oa)enii din 5arda re5a*ă

pri)eau ra2ii sup*i)entare de 5r(u şi de carne. 3

1 Poe)e de [adec+ ed. uent4 17H?1G.H Pap. $arris, I 7G.Z -erodot II 1JK?G @ Diodor I 73.

33



II" Serviciul i!terior

&(nd re5ii teani (ntreprinseră ră4oiu* de e*ierare()potri'a +icsoşi*or ar)ata *or era or)ată nu)ai din e5ipteni.&ur(nd *e8a 'enit ideea să (ncorpore4e şi pri4onieri. Inre5i)entu* pe care81 co)anda T;anuni scri re5a* pe 're)ea*ui Tut)es I 5ăsi) un escadron de '*ă;5ani cu totu* deosei2ide recru2ii indi5eni.1 E5iptenii erau (na*2i şi su2iri cu u)erii*ar5i şi cu p(ntece*e p*at. Aceşti străini a'eau )e)re 5roase şi păru* *un5 pe 5(t. &entura *e scotea (n re*ie un p(ntec proe)inent. (şi a5ă2au *a spate co4i de panteră şi *a e* pe pu*pa picioru*ui. &u si5uran2ă că 'eneau din 2ări*e )eridiona*e dar nu erau ne5ri. !a e>erci2ii )er5eau cu paşi )ari to2i deodată(ntin4(nd )(na dreaptă (n care 2ineau un ă2. A+cnaton preera c+iar şi străini. (n 5arda sa persona*ă care81 aştepta *aieşirea din pa*at şi?1 (nso2ea *a te)p*u se nu)ărau )ai )u*2istrăini sirieni *iieni ne5ri dec(t e5ipteni. H

Odată cu -ore)+e (n ar)ata e5ipteană (şi ac apari2ia+iti2ii şi odată cu %etui popoare*e )ării. #arda *ui $a)ses a*I*8*ea era a*cătuită (n (ntre5i)e din sardani. 3 Aceştia erau nişte'oinici (na*2i s*ai ine ăcu2i. Desenatorii e5ipteni at(t de uni oser'atori au prins e>act trăsături*e care deoseeau pee5iptenii cu trăsături re5u*ate şi cu proi*u* ine desenat de8iiienii osoşi de ne5rii cu a2a turtită de

1 4r+ )tl, I" H3J.H Da'ies !l )marna, III 31 39 @ 4r+ )tl+, II 13.3 Basore*ie din te)p*u* *ui $a)ses a* I*8*ea *a Ados @

uent4 La bataille de adec&, pi. HH @ 4r+ )tl+, II.

331



se)i2ii cu nasu* coroiat. /n 4id din te)p*u* de *a Ados nearată că araonu* a (nre5i)entat şi europeni ()potri'a coa*i2ieicare81 a)enin2a. %uccese*e ar)atei *ui $a)ses a* 1118*ea()potri'a *iieni8*or şi a popoare*or )ării *8au a;utat să acănu)eroşi pri4onieri care i)ediat au ost )arca2i ea ani)a*e*esi5i*a2i cu nu)e*e său (ncadra2i (nre5i)enta2i şi supuşidiscip*inei e5iptene.1

Antrena)entu* consta din )arşuri de ansa)*u şi din *uptecorp *a corp. /na din p*ăceri*e re5e*ui era aceea de a asista()preună cu curtea sa *a aste* de *upte şi *a concursuri*einstituite pentru so*da2ii cei )ai ine antrena2i. H

Prin2ii poartă e'antaie cu )(ner. Printre ei s(nt a)esteca2i prin2i străini cu) e de e>e)p*u transu5u* -ada+ duş)anu**ui Da'id. %irienii se recunosc după eşara (nnodată (n ;uru*trupu*ui după păru* *un5 str(ns cu o pan5*ică după ara *or8 "e5ru* poartă cercei )ari şi şi8a (nipt (n păr o pană de stru2.-ititu* şi *iianu* şi8au pus costu)u* de cere)onie. To2i (ntr8un5*as (* sa*ută pe araon 6 <Tu eşti ca Montu araon Via2ă%ănătate or2ă unu* nostru stăp(n. A)on 2i8a supus pe aceştistrăini care 'eneau ()potri'a ta=.

Acu) *uptătorii se a*ă (n arenă. In pri)u* r(nd se iau *a(ntrecere doi ăra2i (nar)a2i cu un aston şi ()răca2i cuşor2u* )i*itar or)at dintr8un enor) accesoriu de or)ătriun5+iu*ară cu partea ascu2ită (n ;os. Antera2u* st(n5 e str(nscu o curea )(na

1 6ap+ $arris, ', 7J.U &eea ce ur)ea4ă după 3edinel#$abu, 11H.

33



dreaptă e apărată de o )ănuşă de pie*e ăria şi ora;iide o andă 5roasă care se *ea5ă de a*ta ronta*ă. /nu* dinca)pioni se (nc*ină spre prin2u* re5a* )are co)andant a*ar)atei care81 (ncura;ea4ă 4i8c(nd 6 <După ini)a tadupă ini)a ta o *uptătoru*e=. &e*ă*a*t ridică a)e*e ra2espre cer. Apoi *upta (ncepe. &ei doi ad'ersari (şiad)inistrea4ă *o'ituri serioase apăr(ndu8şi a2a cu ra2u*stin5. %e desid 6 <Ia sea)a te ac eu să si)2i )(na unuica)pion=.

După scri)ă ur)ea4ă *uptătorii. /n e5iptean (* ridică(n sus pe ad'ersaru* său *iian care81 )uşcă de )ină. &e*)uşcat stri5ă 6 <Pă4ea sirianu*e 2sicY, care )uşti cu5ura U araonu* Via2ă %ănătate or2ă stăp(nu* )eu e cu)ine ()potri'a ta U= %ă crede) oare că araonu* 'a(ntrerupe *upta şi 'a pedepsi pe *uptătoru* necinstit sau)ai si)p*u că acest procedeu nedrept nu 'a ()piedicatriu)u* ca)pionu*ui e5iptean pe care stăp(nu* său (*sus2ine N Iată acu) doi e5ipteni care se (ntrec. &e* dinstin5ă a ridicat picioru* ad'ersaru*ui şi anun2ă (n ;ar5onu**ui de so*dat c8o să81 arunce *a pă)(nt (n a2a araonu*ui.

(n s(rşit un e5iptean poate (n'in5ătoru* din *upta

precedentă se )ăsoară cu un ne5ru. Aritru* e5iptean (şi(ncura;ea4ă co)patriotu* deşi asta nu se prea ace 6 <Iasea)a că te a*i (n a2a araonu*ui Via2ă %ănătate or2ăstăp(nu* nostru un U= &a)pionu* (* ridică pe ne5ru (n susşi81 tr(nteşte de pă)(nt (nso2indu8şi 5estu* cu 'ora 6<A+ iată8te sus ne5ru )urdar U A) să te duc ucă2e*e (na2a araonu*ui=. %cena a treia. "e5ru* atin5e pă)(ntu* cu5enunc+ii şi u)eiii. E* s8a retras ără (ndoia*ă căci

33S



(n'in5ătoru* se scoa*ă şi ridic(nd ra2e*e (şi stri5ă'ictoria 6 <A)on 4eu 'iu (n'in5ătoru* străini*or UMare*e re5i)ent /rsi)are8este8conducătoru* a dăruit tot

pă)(ntu* U=FA)oru*8propriu a* e5ipteni*or era satisăcut. "e pute)

(ntrea cu) pri'ea curtea triu)u* străini*or cind seint()p*a ca ei să ie )ai puternici N ără (ndoia*ă că

destu* de rău. Dar autoru* asore*ieuri*or care areprodus această scenă nu ne arată dinadins nici reac2ia pu*icu*ui nici pre)ii*e decernate (n'in5ători*or.Di)potri'ăge* i8a oser'at ine pe prin2ii străini caredin p*anu* a* doi*ea a* spectatori*or pri'esc spectaco*u*.E>presia *or indierentă nu anun2ă ni)ic un.

III. Ar)ata (n ti)p de ră4oi

Ar)ata e5ipteană a a'ut nu)eroase oca4ii să8şi arateor2a su dinastia a *8*ea şi a 8a. Dacă ne (ncrede)(n po'estiri*e şi asore*ieuri*e oicia*e )ai a*es (n ce*ecare e'ocă (na*te*e apte a*e *ui %etui (n Pa*estina a*e *ui

$a)ses a* III8*ea ()potri'a *iie8ni*or şi a popoare*or )ării atunci e>pedi2ii*e ră4oinice ne apar ca o dra)ă (n patru acte 6 I. Distriuirea ar)e*or şi p*ecarea ar)atei. II.O )are *uptă (n c()p desc+is. III. Asedierea şi cucerireaunui oraş.IV. (ntoarcerea (n triu). %u $a)essi4i *ucruri*e s8au petrecut adeseori (n acest e*. Totuşi nici(n antic+itate 'ictoria nu era un *ucru )ai si5ur dec(t (n ti)puri*e )oderne. E5iptenii nu 'oresc cu

p*ăcere de (nr(n5eri*e *or şi şti) că au suerit une*e

33Î



destu* de dureroase. In u*ti)ii ani ai dinastiei a VIII8aso*da2ii re5e*ui +itit %ui*u*iu))a i8au ătut şi i8au ur)ărit pe e5ipteni prin %iria ca să ră4une uciderea prin2u*ui care sedusese (n E5ipt *a c+e)area 'ădu'ei araonu*ui. Dar (nansa)*u epoca de care ne ocupă) a ost 5*orioasă pentru ar8)ate*e e5iptene. %ă Ie ur)ări) (n )arşu* tor ire4istii*.

U^. Adunarea şi distriuirea ar)e*or

(nainte de a ()pin5e 2ara (n ră4oi araonu* cerea părereaconsi*ieri*or săi c+iar c(nd era +otăr(t să acă după capu* său.Aşa a ăcut a)ose unu* din *ieratorii E5iptu*ui c(nd a+otăr(t su inspira2ia *ui A)on să8i atace pe +iesoşi care(ncep(nd din seco*u* a* *V8*ea ocupau toată De*ta şi no)e*edin E5iptu* de %us şi care a'useseră a)i2ia să8ă (ntindădo)ina2ia şi să i)pună cu*tu* 4eu*ui *or %e8te+ şi (n E5iptu*ră)as independent. &onsi*ierii oa)eni ricoşi ar i preerat să)ai aştepte căci se te)eau să nu a5ra'e4e o situa2ie şi aşadestu* de rea dar cu tare se oişnuiseră. $e5e*e (şi i)puse'oin2a şi ră4oiu* u +otăr(t.H "u şti) dacă a ost tri)is 're)i

)esa5er *a +iesoşi să *e anun2e 'oin2a araonu*ui sau dacăaceştia au (n2e*es inten2ii*e te8ani*or nu)ai c(nd i8au 'ă4ut(naint(nd (nar)a2i

1 &a'ai5nac Subbilu.umma el son lemps, Paris 193H 7C? 7H 2)naales de Subbil+, p. H7:.

H Taieta &arna'on (n ?+!+)+, III 9?11C @ Montet. :ravie2()varis, 9K.

33G



spre nord. $e5ii din 'ec+iu* Orient (şi scriau )ereu. Ei (şitri)iteau eni5)e a)enin2ări rec*a)a2ii p*(n85eri (şi anun2aunaşteri*e do*iuri*e intri5i*e unora şi a*tora. /n tratat (n toatăre5u*a cu prea)u* nu)eroase artico*e şi conc*u4ie constatăs(rşitu* osti*ită2i*or (ntre +iti2i şi e5ipteni (n anu* I a* *ui$a)ses a* I*I8*ea. Acest tratat a ost considerat )u*tă 're)e cace* )ai 'ec+i din *u)e. Mai cunoaşte) acu) şi a*te*e dar pentru )o)ent nu posedă) nici un docu)ent care să notiicea*tei puteri dec*ara2ia de ră4oi. Totuşi consider ca proai* căo aste* de notiicare a'ea *oc căci 'o) 'edea că (n ti)pu*osti*ită2i*or ad'ersarii sc+i)ă )esa;e.

&(nd ră4oiu* părea i)inent )a;estatea sa (şi pre5ăteainanteria (i (nar)a pe sardanii captura2i (n a*te ătă*ii şi8iinstruia pentru *uptă. %ardanii constituiau un corp specia*co)andat direct de araon. #rosu* ar)atei a*cătuit dine5ipteni sirieni *iieni şi )eridiona*i era ()păr2it (n )ai)u*te corpuri. Te>te*e din 're)ea *ui %etui citea4ă corpu* *uiA)on cunoscut şi su nu)e*e de <Arcuri pre2ioase= corpu* *ui$a 4is <Bra2e*e nu)eroase= şi corpu* *ui %ute+ <Arcuri puternice=.i /n a*t corp a* *ui Pta+ apare după c(te şti) *L(nceputu* do)niei *ui $a)ses a* II8*ea.

Distriuirea ar)e*or şi a ec+ipa)entu*ui se ăcea cu )u*tăso*e)nitate.H Asista c+iar şi re5e*e $a)ses a* I*I8*ea care *ua*oc pe o estradă cu a*con @

1 După ste*a *ui %etui I 5ăsită *a Beisan 3elanges V+ Lo#ret, "ull+ I++)+0+, .

H &eea ce ur)ea4ă după 3edinet#$abu, H9.

3330K )



spri;inindu8şi ra2u* pe o pernă e* pri)ea sa*utu* şiascu*ta discursuri*e oi2eri*or săi. Apoi *ua cu'Q(n82u* 6<%coate2i ar)e*e să se arate ar)e*e pentru a (nr(n5e

prin 'ite;ia tată*ui )eu A)on 2ări*e răscu*ate care nucunosc E5iptu* U= $e5e*e era ()răcat (n costu) decere)onie cu +aină de *u> şi cu sanda*e (n picioare. iu*său scriu* re5a* şi )ai )u*2i oi2eri superiori stăteau

a*ături. Ar)e*e erau aşe4ate pe cate5orii. Ici coiuri*ecare acoperă ine capu* şi ceaa pre'ă4ute cu o 'i4ieră şicu două cure*e pornind din creasta coiu*ui şi ter)inatecu ciucuri co*o arcuri*e triun5+iu*are to*e*e cu să5e2itunici*e de 4a*e cu )(neci scurte care să acopere tottorsu* spade*e (n or)ă de seceră pre'ă4ute cu o coadă*un5ă ter)inată cu o )ăciucă pe care e5iptenii o nu)eau*&opec&, adică ra2. %o*da2ii ()răca2i si)p*u cu un sarişi un accesoriu triun5+iu*ar soseau pe r(nd c(te unu* cu)(ini*e 5oa*e. Pri)eau ar)e*e şi p*ecau (n 're)e cenu)eroşi scrii notau nu)e*e şi ar)e*e.

Prin seco*u* a* *II8*ea e5iptenii s(rşira prin a adoptaar)e*e 'ec+i*or *or duş)ani sirienii. Ei nu8i (n'inseserădec(t cu proprii*e *or ar)e. &oiuri*e pe care $a)ses a*

I0I8*ea *e distriuia oa)eni*or săi şi care s(nt de a*te*repre4entate (n cu*ori (ntr8una din ca)ere*e )or)(ntu*uisău sea)ănă )u*t cu coiuri*e ră4oinici*or sirieni pecare *e cunoaşte) ine din scene*e de ătă*ie de pe caru**ui Tut)es a* IV8*ea din procesiuni*e purtători*or străinide orande şi (n s(rşit din opere ori5ina*e. H

1 Montet Les reliques de lart syrien, 3H?33 6 emi, IV HCC? HC1.

340



or)a este aceeaşi. E5iptenii au (n*ocuit doar coadă deca* prin cure*e cu ciucuri. eu* %et+ care (n această epocăse nu)eşte %ute+ ce* )ai asiatic dintre 4eii e5ipteni are

pe cap un coi ase)ănător ()podoit (n a2ă cu un discso*ar cu două coarne ascu2ite şi cu o pan5*ică *un5ă*e5ată (n '(r care at(rnă p(nă aproape de pă)(nt şi seter)ină cu o *oare triun5+iu*ară. %ute+ era un 4eură4oinic şi s8ar putea sus2ine că coiu* so*da2i*or nu eradec(t coiu* 4eu*ui transor)at din ne'oi practice dar nutreuie să uită) că %ute+ era ()podoit după )odaasiatică şi că sea)ănă cu Baa* ca un rate.

$ă4oinicii asiatici (ntreuin2au de )u*tă 're)e un arctriun5+iu*ar pe care e5iptenii *8au adoptat sc+i)(ndu81)u*t. !a (nceput se ser'eau de un arc cu curură du*ă

pe care *8au (n*ocuit (n Vec+iu* I)periu cu un arc cucurură si)p*ă dar 'ec+iu* )ode* nu usese părăsit cutotu*. &u un arc ase)ănător străpun5eau Tut)es a* III8*eaşi A)en+otep a* II8*ea p*ăci*e de ara)ă. In epoca desprecare 'ori) toată ar)ata e5ipteană e dotată cu arcu* tri8un5+iu*ar poate )ai uşor de aricat (n serie. &(t desprespada (n or)ă de seceră s8a do'edit că e o ar)ă de

'ec+e tradi2ie asiatică. i In I)periu* de Mi;*oc iecarere5e din B*os dorea să i se pună (n )or)(nt un arc de*u>. $ă4oinicii sirieni (i pre4entară ase)enea arcuri)are*ui preot a* *ui A)on Men+eperresen. E5iptenii(şi dădură sea)a că era o ar)ă redutai*ă şi re5e*e oadoptă toată *u)ea ur8)(ndu8i e>e)p*u*.

' Ibid+, 3K?3J.



Tunica de 4a*e a ost in'entată tot (n %iria. Era o 'estă de pie*e 5arnisită cu )ici p*ăci de )eta*. %irienii de pe caru* *uiTut)es a* III8*ea s(nt (n )a;oritate ()răca2i (n tunică de 4a*e./nii o (n*ocuiesc cu două en4i *ate care se (ncrucişea4ă pe piept. Tunici*e nu8i apără pe duş)ani de să5e2i*e araonu*uidar e5iptenii au oser'at că pre4entau totuşi une*e a'anta;e.

&aru* care ;oacă un ro* i)portant (n ră4oaie*e din această're)e este ()pru)utat de e5ipteni tot din %iria. H "u se ştiee>act (n ce )o)ent au cunoscut sirienii ca*u* nici c(nd a ostin'entat caru*. In docu)ente*e din I)periu* de Mi;*oc at(tsiriene c(t şi e5iptene nu se 'ede nici unu* nici a*tu*. Po'estirea*ui a)ose nu81 )en2ionea4ă dar de *a (nceputu* ce*ei de aVIII8a dinastii ca*u* şi caru* s(nt (ntreuin2ate rec'ent de ceidoi ad'ersari. Prioritatea apar2ine sirieni*or căci nu)e*e caru*uişi a* păr2i*or *ui co)ponente a* ca*u*ui şi a* +a)uri*or. (n *i)ae5ipteană s(nt *uate din 'ocau*aru* se)itic. Orna)ente*ei5urate pe caroserie pa*)ere*e ani)a*e*e care stau a2ă8n a2ădante*a de spira*e s(nt tot de pro'enien2ă asiatică. Totuşicare*e araonu*ui şi a*e prin2i*or <(n care at(ta aur stă 5ră)adă=dau do'adă de un *u> pe care nu *8ar i putut a'ea stă8p(ni( din$etenu.3 -a)uri*e s(nt (nru)use2ate cu discuri de aur şi

(ntărite cu )eta*. Totuşi nici această e*e5an2ă şi nici această o5ă2ie nu treuie să 0 acă

1 4r+ )$+ II 1.H Montet op+ cit#, 37?3G.3 3edinet#$abu, 1J 31. JH Pentru a;MrLtaZ8ec5 c oc+i

decorate cu i)a5inea *ui %ete+ ibid+, H @ 4r+ )tl+, II 1G.

31H



să uită) că nu s(nt prea potri'ite cu ro*u* de a uti*i4a *a)a>i)u) or2a cai*or şi de a o discip*ina. &ă8pestre*es(nt or)ate dintr8o căpişte şi din două cure*e care se*ea5ă cu ronta*u* cu 4ăa*a şi cu apărătoarea de oc+i.&a*u* poartă pe cap un panaş de *ori artiicia*e sau penede stru2. r(ie*e au 4ăa*ă. -a)uri*e erau or)ate din trei

piese principa*e 6 o andă destu* de *ată rotun;ită care

acoperea 5rea8ănu* o andă )ai )ică care trecea pe sutrup destu* de s*a *e5ată şi una rnai str(nsă care se spri8 ;inea pe piept. $estu* corpu*ui era *ier. &ure*e*e *e5ateca) peste tot 4urau (n '(nt. Pe pie*e *uceau discuri deaur. I)a5inea *ui %ute+ stăp(nu* cai*or este 5ra'ată peapărătoarea de oc+i.

Ec+ipa;u* caru*ui era or)at din doi oa)eni 'i4itiu* şi*uptătoru*. Pri)u* 2ine (n )(nă un ici care adeseori esteun oiect de *u>. !uptătoru* dispune de un arc de să5e2işi de 'reo 4ece su*i2e *un5i şi su2iri puse (ntr8o to*ă şi(ntr8un toc i>at de caroserie. P*ator)a caru*ui se a*aaproape *a un cot şi ;u)ătate deasupra so*u*ui. Era pusădirect pe osii ără arcuri. Ase)enea care se răsturnau

uşor pe dru)uri*e pietroase a*e %iriei. E ade'ărat căec+ipa;u* dacă pre'edea accidentu* a'ea ti)p să sară ;os deoarece caru* era desc+is *a spate. &(nd caru* erasăr()at ocupan2ii n8a'eau ni)ic )ai un.de ăcut dec(tsă des+a)e caii şi să sară pe spinarea *or. Aşa ăceausirienii. !a e* ăceau şi e5iptenii c(nd a'eau pri*e;u* ce*

pu2in aşa presupun eu căci desenatorii *or c(nd4u5ră'eau o scenă de ătă*ie nici nu puteau concepeideea că un car e5iptean s8ar putea răsturna.

313



&it despre sardani ei ră)aseră şi după ce araonu* i8a(ncorporat (n ar)ată tot aşa cu) erau c(nd *uptau()potri'a *ui. i8au păstrat şor2u* scutu* rotund spada cu*a)a triun5+iu*ară şi coiu* de or)a unei străc+ini(ntoarse cu o creastă ()podoită cu disc şi corn.Ase)enea şi i*istenii care se recunoşteau după diade)a*or cu pene. Ar)a)entu* sirieni*or era *a e* cu ce*e5iptean. /nii şi8au păstrat )eda*ionu* şi şor2u*()podoit cu ciucuri. "e5rii au ră)as credincioşi arcu*uicu o cură du*ă pe care stră)oşii *or (* (ntreuin2au deseco*e. Mu*2i purtau şi praştii.

V. Ordinea )arşu*ui

E5iptu* este acu) 5ata de *uptă. Ar)ata e adunată (nc()pia De*tei. Ea se 'a aşe4a (n ordine de )arş şi 'atrece sprintenă pe podu* %i*e peste *acu* cu crocodi*i pecare un desenator din 're)ea *ui %etui 18a repre4entat peun 4id *a arna. /n re5i)ent de inanterie desc+ide

)arşu*. Inanteriştii s(nt aşe4a2i (n co*oane de c(te unu*şi (naintea4ă para*e* (n nu)ăr de şapte sau opt. Apoi 'intro)pe8tiştii a*e căror instru)ente de ara)ă sau dear5int drepte şi *un5i de un cot nu puteau scoate dec(tc(8te'a sunete şi ace*ea prea pu2in răsunătoare. Toa eracunoscută dar n8a) 5ăsit8o (n scene*e de ră4oi deşii5urea4ă *a pre4erttarea recru2i*or şi *a serări

1 3edinet#$abu, 17?31.

344



ceea ce (nsea)nă că era re4er'ată ser'iciu*ui interior.(n ur)ă 'enea un 5rup de oi2eri ataşa2i (n )od specia*

persoanei re5e*ui apoi un pri) car pe care era (niptă*a)ura erecu*ui cu discu* pe cap care asi5ura (ntre5iiar)ate protec2ia )are*ui 4eu tean. Acest car era ur)atde un a*t 5rup de oi2eri. In s(r8şit caru* re5e*ui condusc+iar de $a)ses (naintea4ă precedat de doi purtători deu)re*e care )er5 pe ;os. /n *eu ără 45ardă )er5e pe*(n5ă cai. Toată ar)ata (naintea4ă *a pas inanteriştii detoate cate5orii*e care*e şi oa)enii cu apro'i4ionarea ()8

pin5(ndu8şi )ă5arii (ncărca2i cu a*oturi şi cu u*cioaresau conduc(nd care*e trase de şase oi. Pustiu* e nes(rşitiar Pa*estina e o 2ară săracă. E5iptenii ştiau din e>perien2ăcă oarte )u*tă 're)e ar)ata a'ea să trăiască nu)ai dinceea ce adusese cu ea.

iru* de ră4oinici şi de care şerpuieşte )u*tă 're)e pe poteci. A;un5 *a pri)u* *oc cu apă nu)it $upana,a*ături de un )i5do* şi de o ste*ă nu)ită %te*a *eu*ui.1

Din (nt(nă (n (nt(nă se a;un5ea Qdupă ca4 *a Bir8%aeşi -eron sau *a #a4a pe )a*u* )ării. P*a;e*e dune*eoa4e*e ur)ea4ă une*e după a*te*e p(nă (n apropiere de

Ma5edo unde terenu* se ridică şi de'ine st(ncos.A;un5eau apoi (n apropiere de 5rădini*e din Tr şi %idonunde se ucurau de o odi+nă ineăcătoare. In c()pia de*a Berut+ se a*au o5ă2ii nes(rşite. De aco*o pedeasupra co*ine*or acoperite cu pini şi cu ra4i se 4ăreau)un2ii (na*2i. După ce se odi+neau treceau pe *(n5ăun

1 4r+ )tL, II 3K KC K3 KK.

3K



torent rapid şi (n5+e2at şi prin a2a ste*e*or 5ra'ate *a (nceputu*do)niei *ui $a)ses a* II8*ea de pe care se şterseserăinscrip2ii*e. După ce tra'ersau cite'a sate de pescari de tăietoride *e)ne sau de a5ricu*tori a;un5eau *a un a*t *u'iu carese)ăna )u*t cu ce* din2ii. In iecare an ape*e *ui erau (nroşitede s(n5e*e unui 4eu. Ar i putut s8o ia peste )un2i dar )er5(ndde8a *un5u* coastei a;un5eau după o scurtă etapă (n oraşu*s(nt -apui *ocuit de ne5ustori *aco)i şi 'ic*eni 5ata oric(ndsă8şi '(ndă *e)nu* şi să8şi (nc+irie4e corăii*e e5ipteni*or.Merita să se oprească aco*o şi să ceară protec2ia 4ei2ei *oca*ecare se)ăna ca o soră cu -at+or din Me)is şi din Iunit. Acu)erau (ntorşi cu spate*e către )are. %trăăteau păduri şi urcau tot)ai sus ca să a;un5ă (n deşert. Munte*e acoperit de 4ăpadăcare *i se părea at(t de (ndepărtat c(nd )er5eau pe )a*u* )ăriinu părea )ai (na*t dec(t pira)ide*e c(nd *e pri'eau de *aMe)is. In s(rşit o ri4ă )inunată (i răcorea pe so*da2iioosi2i. Podişu* se s(rşea rusc şi coorau (ntr8o c()pie(n'er4ită tot aşa de ine cu*ti'ată ca şi ccnpia E5iptu*ui presărată cu t(r5uri tot *a e* de nu)eroase străătută (n toatesensuri*e de ape răcoroase. Toată *u)ea ştia că nu )ai era )u*t p(nă *a [adec+.

VI. !upta

!a adăpostu* (ntărituriior sa*e duş)anu* putea să ducă cusucces un ră4oi deensi'. Dacă se si)2ea (n stare să8i (nrunte pe nă'ă*itori (n c()p desc+is era

346



oiceiu* să se propună o 4i şi un *oc pentru ătă*ie şi să se 2inăsea)a de cereri*e ad'ersaru*ui. &(nd etiopianu* Pian+i (şitri)isese ar)ata spre nord ca să8i atace pe e5ipteni e* a)intide acest oicei sau )ai cur(nd de această *e5e (ntr8o scrisoarece*eră 6

<%ă nu se atace noaptea ci după re5u*a ;ocu*ui *upta2i4iua @ anun2a2i8i din ti)p de )o)entu* *uptei. Dacă e* spune că

so*da2ii sau ca'a*eria 'reunui a*t oraş este (n (nt(r4iere atunciaştepta2i p(nă ce ar)ata sa 'a i sosit. Ve2i (ncepe *upta c(nd 'ă'a spune e*. Dacă a*ia2ii săi se a*ă (n 'reun a*t oraş să se(nt(r4ie pentru ei. Prin2i*or pe care e* (i aduce ca să81 a;ute caşi *iieni*or *uptătorii săi credincioşi să *i se anun2e *uptadinainte 4ic(nd 6 \Tu oricu) te8ai nu)i care co)an4i trupe*e(n+a)ă cei )ai uni cai din 5ra;du* tău şi pre5ăteşte2i *inia de ătă*ie. Vei a*a că A)on 4eu* este ace*a care ne tri)iteZ.= >

Aceste instruc2iuni a*e *ui Pian+i n8au ost totdeauna(n2e*ese. H In rea*itate e*e s(nt conor)e *e5i*or ră4oiu*ui aşacu) *e8au practicat antic+itatea şi E'u*8Mediu sau ce* pu2inaşa cu) erau reco)andate (n ace*e 're)uri. MoQntai5ne nespune că (n ur)a unui 'ic*eşu5 a* *e5atu*ui !ucius Marciusă8tr(nii din %enat păstrători ai oiceiuri*or părin2i*or *oracu4ară această aptă ca potri'nică 'ec+iu*ui oicei care cerespuneau ei să *upte cu 'irtute nu cu 'ic*eşu5 nici prinsurprindere şi atacuri de noapte

1 .r*+, III G 26ian*&i, 9?1H:. ?+!+)+, I H19?HH3.

34



nici prin u5ă şi (ntoarceri neaşteptate (ncep(nd *upta nu)aidupă ce a ost anun2ată şi adeseori după ce a ost i>ată ora şi*ocu* ătă*iei=. * După cu) se 'ede de *a e5ipteni p(nă *a'ec+ii ro)ani oiceiuri*e n8au 'ariat. Mu*2u)ită *uiMontai5ne noi (n2e*e5e) ce 'oia să spună şeu* etiopian cu<re5u*a ;ocu*ui=. Ad'ersarii să se aşe4e unu* (n a2a a*tuia ărăsă (nşe*e ără să ascundă ni)ic din or2e*e şi inten2ii*e *or şi să

(nceapă *upta cu e5a*itate de şanse ca ;ucătorii care au ace*aşinu)ăr de pioni *a (nceputu* partidei. eu* 'a acorda 'ictoriace*ui )ai un.

A'e) do'ada că e5iptenii au adoptat acest oicei *oia* cu)u*t (nainte de Pian+i din epitetu* care se dă adeseori *ui%et+ 4eu* ră4oinic ..'estitoru* *uptei=. H i )ai con'in5ătoareeste po'estirea ătă*iei de *a Ma5edo pe care a sus2inut8oar)ata *ui Tut)es a* -I8*ea ()potri'a unei coa*i2ii asiatice.3

Ar)ata e5ipteană sosise (n 4iua de 1J a pri)ei *uni dinc&emu, (n oraşu* ^ie+e). Ma;estatea sa a ordonat să se adune(n consi*iu 'ite;ii săi so*da2i şi *e8a anun2at că netrenicu* de *a[adec+. insta*at *a Ma5edo str(nsese (n ;uru8i pe şeii 2ări*or care se a*au )ai (nainte (n apa E5iptu*ui (ncep(nd de *a "a+arina şi că *e spusese 6 %(nt 5ata să )ă *upt cu )a;estatea

sa aici *a Ma5edo=. <%pune2i8)i ce cre8

1 !ssais, ed. irrnin8Didot I. p. HC. Datore4 această reerin2ăd8*ui -ean ootte. Pentru a*te e>e)p*e ana*oa5e a se'edea Montet. :rame d)varis, H9. H1.

H Livre des morts, 1H B ra4a H 6 <O 'estitor de *uptă2ser*&eruY care ieşi din /nes=. /nes este un oraş aU *ui %et+.

G .r*+, IV JK9 ssS.

31G



de2i despre asta= adău5ase re5e*e. .&onsi*ierii pre=si)2eau o cursă. Dru)u* care ducea de *a ^ie+e) *aMa5edo se (n5usta din ce (n ce. Treuiau să )ear5ă (n r(ndc(te unu* ca* după ca* şi o) după o). &(nd a'an5arda 'ai an5a;ată (n *uptă arier5arda nici nu 'a părăsi A*una. Ar i )ai ine să apuce pe un dru) oco*it care i8ar a;uta să

a;un5ă *a Ma5edo cu toată ar)ata. Acest p*an re4onai* erespins de araon care e>c*a)ă 6 <At(ta 're)e c(t trăiescat(ta 're)e c(t $a )ă iueşte c(t tată* )eu A)on )ă

prote;ea4ă c(t su*etu* )eu (n*oreşte (n'iată şi (n durată)a;estatea )ea 'a )er5e pe dru)u* ce* )are de *a A*una.%ă )ear5ă cine 'a 'rea dintre 'oi pe dru)u* de carespune2i. Va )er5e cine 'a 'rea (n ur)a )a;estă2ii )e*e.&ăci aceşti duş)ani pe care $a (i urăşte 'or 5(ndi 6\Ma;estatea sa )er5e pe a*t dru) si se (ndeoărtea4ă căci(i e rică de noiZ=8Această cu'(ntare (i con'in5e pe to2i 6<Iată o 'o) ur)a pe )a;estatea ta (n orice *oc 'a )er5e.%er'itoru* 'a i (n ur)a stăp(nu*ui său=.

(n *u)ina instruc2iuni*or *ui Pian+i situa2ia pe care o

a'ea de e>a)inat consi*iu* de ră4oi era c*ară. Decă4utu*de *a [adec+ tri)isese araonu*ui un )esa; (n care8i propunea o 4i şi un *oc pentru *uptă. &onsi*ierii n8a'eau(ncredere dar Men+uperre consideră nede)n de e* şi dedi'inită2i*e care81 iueau şi81 prote;au să se (ndoiască deo propunere conor)ă oiceiuri*or. &eea ce ur)ă (i dădudreptate. Ar)ata se an5a;a (n 'a*ea stri)tă cu re5e*e (nrunte şi o u)p*u (n (ntre5i)e. Mereu ne(ncre4ătorioi2erii (*

343



ru5ară pe re5e*e *or să nu p*ece (nainte ca arier5arda să treacăde *ocu* pri)e;dios. Dar această precau2ie se do'edi inuti*ă.Duş)anii desăşura2i (ntre Tsa8na+ şi Ma5edo nu (ncercarăsă contracare4e )işcări*e ar)atei e5iptene care putu să ia po4i2ie de *uptă *a sud de Ma5edo spre )i;*ocu* 4i*ei şi să se pre5ătească (n *inişte pentru ătă*ia care treuia să (nceapă adoua 4i de di)inea2ă. $e5u*a ;ocu*ui usese respectată.

&onsi*ierii (şi ăcură (nsă datoria ru5(ndu81 pe re5e să ie prudent. Ar)ata pe care o a'eau (n a2ă era co)andată dere5e*e din Mitani şi cuprindea un )are nu)ăr de A)u aceiduş)ani eterni şi peri4i despre care un ătr(n re5e din dinastiaa *8a 4icea (n (n'ă2ături*e pe care *e scrisese pentru iu* săuMeriare 6 <&(t despre tică*osu* A)u... e* nu poate sta pe *oc picioare*e *ui se )işcă ără (ncetare. %e tot *uptă de pe 're)ea4eu*ui ără să ie nici (n'in5ător nici (n'ins. E* nu anun2ă 4iua ătă*iei pro8ced(nd ca unu* care 'rea să dea o *o'itură pe *aspate.= > A)u care8şi cunoştea ine păduri*e şi )un2ii u5ea de*upta (n c()p desc+is unde nu se si)2ea tare. E* +ăr2uia ar)atae5ipteană apoi dispărea. %ecretu* şi surpri4a erau ar)e*e *uice*e )ai une. i c+iar c(nd e5iptenii a'eau de a ace cu un

ad'ersar de ta*ia sa surpri4a putea ;uca un ro* (nse)nat. In a2aoraşu*ui [adec+ usese 5ata să ;oace un ro* de4astruos pentrue5ipteni pe c(nd $a)ses a* I*8*ea

1 6ap+ 111J din )u4eu* Er)ita; 91?9G @ Montet :ramed)varis, H9.

3C



şi ar)ata *ui )er5eau (n (nt()pinarea ar)atei +i8tite. Z "etrenicu* +atti coa*i4ase ()potri'a E5iptu*ui toate 2ări*e

septentriona*e (ncep(nd de *a )ar5inea )ării. Acestora *i sea*ăturaseră popoare*e din Asia Mică dardanienii I*ionu*ec+ec+ [arSec+ *ici8enii şi popoare din Europa ca)sienii. $e5e*e din +atti se *ipsise de toate unuri*e *ui casă8i con'in5ă să *upte ()preună cu e*. Erau aşa de )u*2i (nc(t

acopereau )un2ii şi 'ăi*e. %8ar i 4is că e o in'a4ie de *ăcusteToate aceste or2e erau ascunse *a nord8'est de [adec+.E5iptenii care8i credeau (ncă (n (ntLr4iere (n re5iunea A*ep pentru că a5en2ii *or de inor)a2ii nu8i se)na*aseră nicăieria'ansau cu (ncredere pe 'a*ea r(u*ui Oronta. $a)ses care tre8cuse r(u* prin 'ad desc+idea )arşu* cu escorta sa ur)at decorpu* de ar)ată a* *ui A)on. &orpu* $a tra'ersa Oronta prin'adu* de *a &+atun corpu* Pta+ aştepta (n cantona)entu* săudin Irna) ca 'adu* să ie *ier. &orpu* %ute+ ce* din ur)ă sesi*ea să8i a;un5ă pe cei*a*2i dar se a*a (ncă (n ur)ă *a distan2ăde c(te'a 4i*e de )arş.

In 're)e ce re5e*e se a*a *a &+atun doi din acei eduinicare erau 5roa4a cara'ane*or ce circu*au (ntre %iria şi E5ipt şi acu*ti'atori*or de pe *(n5ă ist)u* de %ue4 se (nă2işară )aiestă2ii

sa*e ca să8( spună din partea ra2i*or *or că 'oiau să se despartăde re5e*e din +atti şi să de'ină ser'itorii araonu*ui. </ndes(nt ra2ii 'oştri (ntreă araonu* şi ce inor8

1 &eea ce ur)ea4ă după 6oeme şi )ai a*es "ulletin de adec&[uent4 La bataille de adec&, &airo. 19HG@ 4r+ )t. II.

331



)a2ii aduce2i )a;estă2ii )e*eN ? Ei s(nt aco*o unde e tică*osu*re5e din +atti răspunseră eduinii căci ;osnicu* din +atti sea*ă (n re5iunea A*ep *a nord de Tunis. %e te)e prea )u*t dearaon Via2ă %ănătate or2ă ca să 'ină spre sud de c(nd aau4it spun(ndu8se că araonu* se (ndreaptă spre nord.= Min2eau.Aceşti spioni 'eniseră din porunca ne*e5iuitu*ui din +atti să seinor)e4e de po4i2ia e5ipteni*or şi prin inor)a2ii a*se să *e(nşe*e 'i5i*en2a. In ade'ăr re5e*e +otăr( să8şi aşe4e taăra *anord de [adec+ pe )a*u* de 'est a* r(u*ui Oronta. E5ipteniitraseră pe c()pie un 'ast dreptun5+i pe care8* (ncon;urară cu o pa*isadă ăcută din scuturi sau din *ucruri de or)a scutu*ui. (ncentru se ridică un cort )are pentru re5e şi a*te trei4eci )ai)ici şi tot *ocu* u acoperit de aceste corturi. !eu* re5e*ui *e5atcu o *aă de un arc )o2ăie. &aii au ost des+L8rna2i ca să *i sedea de )(ncare. %8au descărcat )ă5arii care se tă'ă*esc (n praaruncă cu copite*e a*ear5ă (n 5a*op. %e aşa4ă ar)e*e (n 're)ece a*te căru2e trase de oi (şi ac intrarea. Oi2erii superiori seinsta*ea4ă (n arăci de *e)n cu acoperişu* sus2inut de un st(ip şicu uşă ca o casă. In interior s(nt insta*ate pe suporturi căni şi*i5+eane. %8au despac+etat )ese*e scăune*e*e şi ro5o;ini*e.Oa)enii de cor'oadă conduşi de un 5radat cură2ă prau* cu o

)ăturică după ce au stropit *ocu* cu apă. A*2ii trc8ă*uiesc.()pin5(nd )ă5arii sau purt(nd a*oturi atirnate de o coi*i2ă.A*ături de arăci un ca* (şi aundă capu* (ntr8o ies*e. /n 5rL;dar *inişteşte a*2i doi cai care se ridică (n două picioare. &it despre'i4itiu ine insta*at in caru* său doar)e ad(nc. /n

3H



so*dat ea. "i)eni nu se 5(ndeşte *a pri)e;die. F Dar o patru*ă e5ipteană a prins două patru*e a*e 'ic*eanu*ui din+atti. Ostaşii s(nt aduşi (n a2a re5e*ui care stă pe tronu*său de aur insta*at pe o estradă. Bă2u* e un )i;*oc si5ur

pentru a8i ace pe oa)eni să 'orească. Pri4onierii)ărturisesc tot 6 <Apar2ine) re5e*ui din +atti e* ne8atri)is să 'ede) *ocu* unde se a*ă )a;estatea sa. ? Dar unde este e* 'ic*eanu* din +atti N Au4ise) spun(ndu8secă se a*a (n re5iunea A*ep *a nord de Tunis U ? "unetrenicu* re5e din +atti 'ine cu nu)eroase*e nea)uricare s(nt cu e*... %(nt )ai )u*2i ca nisipu* )ării. %(nt 5atade *uptă (n apropiere de [adec+8ce*8Vec+iQ1. $e5e*e spu8)e5ă de )(nie 6 Iată8i ascunşi (n apropiere de [a8dee+8ce*8Vec+i şi şeii )ei de nea) străin nu ştiau şi nicioi2erii )ei din 2ara araonu*ui care s(nt cu ei U i ni sespune că 'in U= &onsi*ierii recunosc că s8au co)is5reşe*i 6 <"u8i ine e o )are 5reşea*ă pe care au ăcut8oco)andan2ii străini şi oi2erii araonu*ui Via2ă %ănătateor2ă care n8au a*at unde se 5ăsea netrenicu* din+atti ca să pre4inte 4i*nic raport araonu*ui Via2ă

%ănătate or2ă.= Vi4iru* u (nsărcinat să 5răească sosireaar)ate*or (nt(r4iate *a sud de &+atun şi să *e aducă (n*ocu* unde se a*a )a;estatea sa dar (n 're)e ce araonu*2inea consi*iu netrenicu* din +atti se apropia cuso*da2ii ec+ipa;e*e şi cu to2i a*ia2ii *ui trec(nd 'adu* pe *asud de [adec+. %urprinşi so*da2ii şi care*e e5iptene

1 După un asore*ie din )or)(ntu* *ui -ore)+e *a %aSSara()păr2it (ntre )u4eu* din Bo*o5na şi Ber*in @ 4r, )t&, I 3mJ şi j+!+)+,VII 33.

33



u5 (n de4ordine. Duş)anii iau pri4onieri c+iar dinescorta )a;estă2ii sa*e.

In )o)entu* acestei )ari pri)e;dii araonu* se ridică(ntoc)ai ca tată* său Montu. (şi pune ec+ipa)entu* de*uptă (şi ()racă p*atoşa. %cutieru* Menna c(nd 'ă4u cenu)ăr )are de care străine (* (ncon;ura pe stăp(nu* său(ncepu să tre)ure. (şi pierdu cura;u*. O )are rică intră (noase*e sa*e. E* 4ise )a;estă2ii sa*e 6 <Bunu* )eu stăp(n o'itea4 su'eran )are apărător a* E5iptu*ui (n 4iua de*uptă iată8ne sin5uri (n )i;*ocu* duş)ani*or. %o*da2ii şiec+ipa;e*e ne8au părăsit. &u) 'ei ace ca să ne sa*'e4i Nă să ră)(ne) cura2i. %eapă8ne /sir)are U=

Ma;estatea sa (şi *inişteşte to'arăşu*. "u se te)e deni)ic. %o*da2ii *8au părăsit. (n *oc să *upte ei se 5(n8deau*a pradă. "u )ai s(nt *(n5ă e* nici prin2i nici scutieri nicică*ău4e nici oi2eri dar nu (n 4adar $a)8ses a construitat(tea )onu)ente a ridicat părinte*ui său at(teaoe*iscuri a u)p*ut cu pri4onieri caste*e*e sa*e de)i*ioane de ani a adus corăii (ncărcate cu produsee>otice. &+e)area re5e*ui răsună p(nă *a Tea. E* are

acu) un a*iat care 'a*orea4ă )ai )u*t dec(t )i*ioane.$a)ses aruncă să5e2i (n dreapta. %e apără (n stin5ă. &e*edouă )ii cinci sute de care ina)ice s(nt răsturnate()preună cu caii *or. Duş)anii nu8şi )ai 5ăsesc )(ini*eca să se ser'ească de e*e. Ini)i*e *e8au că4ut (n p(ntece.

"u )a* ştiu să tra5ă nici să8şi apuce spada. $e5e*e (i()pin5e (n apă ea pe crocodi*i. &ei care se t(răsc nu se)ai scoa*ă. "etrenicu* re5e din +atti care asista (n)i;*ocu* so*da2i*or şi a* care*or conduse de c(te treiră4oinici dă ir cu u5i2ii tre)ur(nd. %o*da2ii săiec+ipa;e*e a*ia8



2ii re5e*e din Irtu re5e*e din Mesa re5e*e din A*unare5e*e din !cia ce* din Dardania re5e*e din ar8e)ic+ re5e*e din [erSec+ ce* din A*ep şi propriii *uira2i to2i at (n retra5ere ui)i2i de 'ite;ia araonu*ui şistri5(nd 6 <%ă scape cine poate=. Ma;es8tatea sa a*ear5ă (nur)a *or ca un 5rion. Dă oc c()8piei din [adec+ ca sănu se )ai cunoască *ocu* că*cat (n picioare de )u*2i)ea*or.

(n sirşit sosesc şi so*da2ii e5ipteni acu) cind *upta ec(şti5ată prin cura;u* araonu*ui şi de ase)enea din a*tăcau4ă despre care autoru* poe)u*ui n8a cre4ut necesar săne )ai inor)e4e. araonu* (i cop*eşeşte cu )ustrări 6<"i)eni dintre 'oi nu era aco*o... nici un ărat nu s8ascu*at să8)i dea o )(nă de a;utor (n ti)p ce *upta). ur

pe L a* tată*ui )eu A)on... "ici unu* din 'oi n8a 'enitsă =)ă a;ute ca să8şi poată po'esti 'ite;ii*e pe pă)Lntu*E5iptu*ui... %trăinii care )8au 'ă4ut 'or duce ai)anu)e*ui )eu p(nă (n 2ări*e ce*e )ai (ndepărtate pe carenu *e cunosc.=

%upuşi so*da2ii aduc o)a5ii 'ite;iei stăp(nu*ui *or.

"oi*ii şi ec+ipa;e*e sa*e *audă or2a ra2u*ui său 6 <Măre2*uptător cu ini)a tare tu ai sa*'at ar)ata şi care*e. Tueşti iu* *ui A)on@ care se )aniestă prin ra2e*e ta*e. Tuai distrus 2ara *ui +atti prin ra2u* tău 'itea4. Ai stri'it

pentru totdeauna spinarea Iu* +attiU=$e5e*e răspunde prin a*te reproşuri 6<E ru)os nu)e*e ce*ui care a *uptat ine. Din 're)ea

'ec+e era respectat o)u* pentru ra2u* său dar eu nu 'oiace 'reun ine nici unuia dintre 'oi

3%I *



căci )8a2i părăsit c(nd era) sin5ur (n )i;*ocu* duş8)ani*or )ei.=

Aceste reproşuri nu i)presionea4ă prea )u*t. Ar)ata a pierdut doar oca4ia de a pri)i reco)pense. I s8a (nt()p*atşi re5e*ui Pian+i să se (nurie ()potri'a ar)atei sa*edeşi *uptase ine. Această ar)ată (* si*ise pe Tena+t său5ă spre nord cu ceea ce )ai ră)ăsese din trupe*e sa*e

dar re5e*e ar i 'rut să capture4e sau să distru5ă dintr8osin5ură *o'itură pe to2i duş)anii *ui. &(nd ar)ata a(n2e*es că re5e*e era ne)u*2u)it a cucerit trei cetă2iapărate cu (n'erşunare. Pian+i a a*at despre aceasta dar ini)a *ui nu s8a poto*it. 0ntr8o 4i )a;estatea sa a apărut(ntr8un car tras de doi cai pe p*ator)a corăiei sa*e.urios ca o panteră a (nceput să8şi certe din nou so*da2ii86<&e aştepta2i ca să *upta2i ()potri'a *orN Oare anu*treuie să se s(rşească ără ca tea)a de )ine să a;un5ă (nDe*tă N= To2i so*da2ii se *o'iră (n piept cu )u*tă durere. l

(n acest ti)p 'ic*eanu* re5e din +atti tri)ise un)esa5er ca să *aude nu)e*e araonu*ui ca pe $a 4i8c(nd 6<Tu eşti %ut+e Baa* (n persoană tea)a de tine e ca unoc (n 2ara +atti U= Mesa5eru* era aducătoru* unei

scrisori care nu era a*tce'a dec(t o cerere de ar)isti2iu 6<%er'itoru* pre4ent aici 'oreşte şi82i ace cunoscut că tueşti iu* *ui $a (n persoană. E* 2i8a dat 2ie toate 2ări*ereunite (ntr8una sin5ură. Iată 2ara e)i şi 2ara +atti *adispo4i2ia ta. E*e s(nt *a picioare*e ta*e 'enerai*u* tău

părinte PrL 2i *e8a dat ca să82i e>erci2i re5a*itatea asupranoastră... &re4i

.r*+, III 1K?17.

3J



că8i ine să8i uci4i pe ser'itorii tăi N... Iată ce8ai ăcut ieri.Ai ucis )i*ioane... Tu nu 'ei *ăsa )oştenire. "u ura din

unuri*e ta*e re5e puternic 5*orios (n *uptă. Acordă8ne'ia2a U= Q

Atunci )a;estatea sa se 85răi să con'oace pe co8)andan2ii ar)atei şi ai ec+ipa;e*or şi pe noi*ii săi şi *eăcu de (ndată cunoscut )esa;u* netrenicu*ui re5e din+atti. ără să stea o c*ipă pe 5induri. ei spuseră (ntr8un5*as 6 <Pacea este un *ucru oarte un su'eranu* nostrustăp(n U= Era stri5ătu* ini)ii *or dar ei se corectară(ndată 6 <Dacă tu eşti ace*a care o aci. nu e>istă nici unrău (n pace. &ine te 'a sa*uta (n 4iua )(niei ta*e N= H

$e5e*e ine'oi să ascu*te de aceste 'ore. Ar)atae5ipteană p*ecă (n pace spre sud. ără să i *uat [adec+iecare put(nd să8i 4ărească 4iduri*e crene*ate dinco*o deunu* din ra2e*e r(u*ui Oronto.

araonu* scăpase de un de4astru tota*. $ău inor)atasupra po4i2iei +iti2i*or ără că*ău4e ără a'an5ardă e* (şiaruncase ar)ata (ntr8o 2ară duş)ană. (şi datorase sa*'area'ite;iei 5ăr4ii re5a*e co)pusă )ai a*es din sardani căci

s8a putut oser'at că reproşuri*e *ui nu se adresau dec(te5ipteni*or. -iti82ii odată intra2i (n taăra araonu*ui proai* că nu s8au )ai 5(ndit dec(t *a ;a. %uccesu* *or ini2ia* s8a sc+i)at in derută şi ei au ost 'icti)e*e*ăco)iei *or. $e5e*e *or era )u*2u)it să scape at(t deietin de această )are ar)ată.

1 6oeme de adec&, H9?3HC. Ibid+, 3H3?33C.

37



A*te ac2iuni )i*itare a'ură un re4u*tat )ai *i)pede dee>e)p*u )area ătă*ie c(şti5ată de $a)ses a* III8*ea()potri'a *iieni*or.

&a şi stră)oşu* său re5e*e (şi riscă 'ia2a. &aii caru*uisău a*ear5ă (n 5a*op. E* şi8a prins r(ie*e *a r(u ca să

poată tra5e cu arcu*. Poartă pe cap coiu* so*dă2esc ră2ări *a a)(ndouă ra2e*e şi *a (nc+eietura )(inii douăco*iere. Două en4i *ate i se (ncrucişea4ă pe piept. Ţine (n

andu*ieră o to*ă desc+isă. To*a i>ată (n *ancu*caru*ui e p*ină de să5e2i. Oi2eru* care stă (n spate*ere5e*ui nu *uptă ci poartă pa+aru* şi caraa de aur pecare *e notase) *a p*ecarea din E5ipt. A*te care purt(ndc(te doi *uptători ur)ea4ă caru* re5e*ui. i*istenii(nro*a2i (n ar)ata e5ipteană ac )inuni ()potri'a*iieni*or. &o)andantu* *iian Mec+ec+er iu* *uiapuro se socoate pierdut. &aii *ui au că4ut. %cutieru*străpuns de o *ance a că4ut din car. E* se (ntoarce cătrearaon şi ridic(nd ra2u* se recunoaşte printr8un se)ncu de5etu* arătător (n'ins. %o*da2ii *ui se predau (n 5ru8

puri. Ei 2in spada *un5ă 'ertica* ca pe o *u)inare şi(ntind ra2u* st(n5 cu pa*)a spre pă)(nt. H

Popoare*e )ării nă'ă*iseră pe 're)ea *ui $a)ses a*III8*ea (n +oarde nenu)ărate pe )are şi pe toatedru)uri*e care duceau (n E5ipt.3 &ăru2e cu ro2i p*ine

prinse cu cuie trase de i'o*i transportau e)ei şi copii.&orăii *un5i cu prora ()podoită cu un cap de *eu saude pasăre cu pupa ridicată erau (ncărcate p(nă *a reu4cu ră4oinici. Pe uscat ca şi

1 3edlnet#$abu, 1G?HC. # Ibid+, 7H. Ibid+, 3H 37.

3G



pe )are (ncăierarea u terii*ă. $e5e*e coor(se din car casă tra5ă )ai ine cu arcu*. Toată suita era cu e* 6 oi2eriicare purtau arcu* to*a su*i2a 'a*e2ii care8şi ()păr2eauser'iciu* de toa*etă pă)ătu8= u* de pene sacii din careur)au să se scoată 'eş)inte*e de sc+i) şi tot ce treuia

pentru a (n*ătura de4ordinea pro'ocată de ătă*ie.După ce 'ictoria era c(şti5ată re5e*e se urca pe o

estradă ca să ()ră2işe4e cu pri'irea c()pu* de *uptă.%pre re5e*e cu ra2u* ridicat se (ntindeau u)re*e ca să8iacă u)ră. Drape*e erau r(nduite *(n5ă estradă. Prin2ii şico)andan2ii ar)atei 'eneau să8şi e*icite su'eranu* (n're)e ce (ncepeau *un5i*e opera2ii de recensă)(nt pentrue'a*uarea 'ictoriei.

&a şi pe 're)ea *ui A+)ose orice ră4oinic careucisese un duş)an (i tăia )(na iar dacă acest duş)an eraun *iian (i tăia )e)ru*. %o*da2ii pre4entau troeu*crainicu*ui re5a*. Toate erau puse 5ră)adă ()preună cuar)e*e str(nse de pe c()pu* de *uptă (n apropiere deestradă triate cu rădare şi nu)ărate de o ar)ată descrii. Pri4onierii *e5a2i erau (nă2işa2i re5e*ui.

&o)andan2ii *or erau re4er'a2i pentru a*tă cere)onie.Oa)enii 'a*i4i erau (nse)na2i cu ieru* roşu. %o*da2ii(nar)a2i p(nă (n din2i stăteau 5ata să ni)icească orice(ncercare de ree*iune dar (n'inşii se rese)nau cu soarta*or. Odată )arca2i dananienii şi i*istenii ur)au să(n5roaşe ar)ata araonu*ui care (ncet (ncet se 'a *ipsi dee5ipteni căci era )ai uşor să ducă a*2ii ră4oiu*.

c Z ?bicl, KH.

39



$II. ă=boiul de asediu

oarte adeseori ră4oiu* *ua or)a unui ră4oi deasediu ie că ar)ata duş)ană nu a'ea (ndră4nea*a să(nrunte ar)ata e5ipteană ie pentru că ătă*ia (n c()pdesc+is (i *ăsa *ieri destui ră4oinici ca să8i apereortăre2e*e. Acestea erau 4idite pe o (nă*2i)e c(teodatăc+iar pe un )unte arupt. /n şan2 p*in cu apă şi o

pa*isadă or)au pri)e*e ostaco*e. Pădurea 'ecină oereau5ari*or un adăpost ca şi ce*or care nu a'useseră ti)p săse reu5ie4e (ntre 4iduri (nainte de (nc+iderea por2i*or. (şiduceau *a adăpost tur)e*e de i'o*i preerind atacuri*eurşi*or dec(t să5e2i*e e5ipteni*or. ()pre;uri)i*e i)ediatea*e or8tăre2ei erau de oicei cu*ti'ate. Vii*e şi s)oc+iniiacopereau pante*e. Tuişuri (n*orite )ăr5ineau dru)uri*e(nainte de a se retra5e e5iptenii tăiau arorii o*ositoridupă cu) cerea oiceiu*. >

ortăre2e*e siriene erau or)ate din nişte turnuri (na*tedeasupra cărora se a*a o p*ator)ă ieşită (n aară

pre'ă4ută cu crene*uri şi cu 4iduri *un5i străpunse de por2i şi de erestre. Oraşe*e apărate de două sau treir(nduri de 4iduri nu erau rare. &(teodată un turn ser'eade piedesta* a*tuia şi acesta unui a* trei*ea. /n drape* era(nipt (n '(ru* ce*ui )ai (na*t turn. H

E5iptenii aruncau cu să5e2i (n crene*uri şi8i )(na (na2a *or pe u5ari. &ei care a;unseseră *a adăpost seap*ecau cu )(ini*e (ntinse ca să8i tra5ă (n sus pe

1 Montet Les reliques de lart syrien, ?1C.H 3edinet#$abu, 9.

S#$



cei (nt(r4ia2i. Apărătorii aruncau cu să5e2i cu su*i2i şi cu pietre. A*2ii aşteptau cu spada (n )(nă. Preotu* ardearăşină pe o soi2ă cu )(ner ase)ănătoare cu cea pe caree5iptenii o nu)eau a*&, ca să8i ceară a;utoru* 4eu*uicetă2ii şi 2inea )ina ridicată ca Moise (n *upta ()potri'a*ui A)a*ec. /neori se ap*eca peste crene*uri spre*uptătorii de *a eta;u* inerior spre a8i (ncura;a. Toate

aceste )i;*oace de apărare erau (nsă ără eect.()pre;uri)i*e ortăre2ei se acopereau cu cada're. /niiapărători erau ucişi *a poetu* *or.

E5iptenii a;unşi *a poa*e*e <(du*ui spar5 por2i*e cu*o'ituri de topor şi ridică scări. (n cur(nd pri)a *inie 'a iocupată.

&(nd *ucruri*e a;un5eau aici dacă asedia2ii 2ineau *a'ia2ă nu *e ră)(nea dec(t să (ncete4e re4isten2a şi să()*(n4ească prin daruri cru4i)ea (n'in5ători*or.&o)andantu* din A)ar (ntoarce căde*ni2a cu răşină spre$a)ses a* III8*ea şi cu ra2u* st(n5 sc+i2ea4ă un 5est deadora2ie 6 <Dă8ne su*u* 'ie2ii ca să pute) respira din iu(n iu prin puterea ta.= eii ies pe r(nd. /nii se t(răsc (n

coate şi (n 5enunc+i. &ei*a*2i aduc 'ase cu *ori aiQtiicia*ea)ore decorate cu i5uri de ani)a*e (n ronde#bosse, i;uterii. Aceste oiecte erau oarte apreciate de re5e şi de)arii preo2i care se duceau să *e ia şi din te4aure*ete)p*e*or. Ar)ata era interesată şi de a*te proituri ca5r(ne 'in ani)a*e şi ar)e. %o*da2ii erau (ndestu*a2i cu+rană şi ăutură (n ieca4Qe 4i ca oa)enii o5a2i din E5ipt(ntr8o 4i de sărătoare. Ora8

Z lbidO 9K

3G1



şe(e siriene erau o5ate (n &ai. E*ita ră4oinici*or )er5ea(n care. (n oraşu* Ma5edo Tut)es a* I*I8*ea *uă care*e()podoite cu aur a*e netrenici*or din [adec+ şiMa5edo şi G9H de care de *a netrenicii săi so*da2i. Eade'ărat că prin2ii *oca*i ăcuseră o ade'ărată coa*i2ie()potri'a E5iptu*ui. !e 'eniseră a*ia2i c+iar şi de peEurat. Tut)es (i tri)ise (napoi pe aceşti prin2i străini

că*are pe )ă5ari cu capu* (ntors spre coada ani)a*u*ui.Victoria (* dispusese pe araon.&o*ine*e !ianu*ui erau acoperite cu păduri. De pe

're)ea 4eu*ui e5iptenii 'eneau *a B*os să caute *e)ne pentru ărci*e di'ine pentru st(*pii cu *a)uri care seridicau (n a2a pi*oni*or te)p*e*or şi pentru sute de ne'oi

proane şi sacre. !e)nu* ce* )ai căutat era ce* de rad2ăc&Y, )ai ascu2it dec(t ars spice*or şi drept ca o *ance*e)nu* roşu de cedru mer, roşco'u* sesnedjem, un *e)nneidentiicat care81 nu)eau imn şi care poate că esteienupăru*. Odată stăp(rii peste %iria e5iptenii (ncepură săintensiice e>p*oatarea păduri*or. %u Tut)es a* III8*esso*da2ii se ()prăştiară prin )un2i şi tăiară copacii.

&o)andan2ii sirieni (i t(rau pe 2ăr) cu a;utoru* oi*or.Prin2ii din !ian se ()arcau pe corăii cu produse*e)inunate din pă)(ntu* s(nt.' Pentru e5iptenii din 're)eadinastiei a I8a %iria nu )ai este o co*onie ună dee>p*oatat. -i ti 2ii *e8o contestă şi sirienii (nşişi se apără)ai ine. Totuşi enor)e cantită2i de produse şi de)ăruri s(nt (ncă (ndreptata

Montet Reliques, 1C? 11. 3#H



(n iecare an spre E5ipt. %etui 'a şti şi e* să8i con8str(n5ă pe e)irii din !ian să8şi taie ra4ii pentru e*.1

VI/. $ă4oiu* din "uia

$ă4oiu* pare a a'ea caracteru* unei pro)enade)i*itare c(nd este dus ()potri'a 2ări*or din sud. E5iptenii(ncon;oară triuri*e ai căror oa)eni s(nt ()răca2i cu o

pie*e de panteră (nar)a2i cu un scut ş; cu o saie )are.e)ei*e (şi poartă copiii )ici (ntr8un coş prins de spate *iadună pe cei*a*2i şi a*ear5ă să se ascundă (ntre pa*)ieri.!upta este ine5a*ă şi se ter)ină desi5ur (n. a'anta;u*e5ipteni*or care se pre5ătesc să adune o pradă o5atăcăci )eridiona*ii erau oarte pricepu2i şi conec2ionau)oi*e ru)oase de aur aanos şi i*deş. Ei a'eau (nco*ie*e *or )ari pro'i4ii de pene de stru2 co*2i dee*eant piei de pantere coarne şi paru)uri. H

I. (ntoarcerea triu)a*ă

araonu* şi8a (ntins stăp)irea p(nă *a capătu* pă8))tu*ui. Tot ceea ce soare*e *u)inea4ă cu ra4e*e sa*e aost )artor a* succesu*ui său. Acu) (şi stai*eşterontiera unde 'rea. Aşa +otăr(se părinte*e său A)on8$aşi to2i 4eii părin2i*or săi. "u8i )ai ră)(8

1 4r+ )tl+, (* 3K?3. 3edinet#$abu, 9 @ 4r+ )tl, II 1J?1JJ.

m



nea dec(t să se (ntoarcă (n scu)pa *ui 2ară To)er ca să pri)ească ac*a)a2ii*e poporu*ui şi adu*a2ii*e preo2i*orcare se pre5ăteau să aştearnă nu)e şi cire (n căr2i*e *or sinte să consacre 4ei*or cea )ai ru)oasă parte din

pradă să răsp*ătească pe 'ite;i şi să pedepsească pe ceirăscu*a2i ca să dea un e>e)p*u pă)(ntu*ui (ntre5.

Pentru (ntoarcere ar)ata se aşa4ă aproape (n aceeaşiordine ca şi *a p*ecare. Pri4onierii (niera2i )er5 (nainteacaru*ui re5e*ui cu )(ini*e prinse (ntr8un *a2 şi cu or(n5+ie de 5(t. &ei )ai )u*2i au ra2e*e *e5ate *a spatesau deasupra capu*ui. Q %erări*e (ncep (ndată ce pun

picioru* pe pă)(ntu* e5iptean. Proe2ii (n5ră)ădi2i pe podu* %i*e (ntind uc+ete. H &(2i'a dintre co)andan2ii pri4onieri treuia să ie ucişi cu )are po)pă. Ase)enea*ui -ercu*e A)en+otep a* II8*ea ucise opt (n a2a corăieisa*e. ase ură sp(n4ura2i *a Tea (n a2a 4idu*ui te)p*u8*ui iar a*2i doi *a "apata <ca să se ducă 'estea 'ictoriei)a;estă2ii sa*e pentru totdeauna (n toate 2ări*e şi8n to2i)un2ii 2ării ne5re.= 3 In u*ti)u* )o)ent cei (n'inşi )aiac un 5est de supunere *iienii ri8dic(nd de5etu*arătător cei*a*2i (ntorc(nd pa*)a către că*ău* *or.

După 'ictoria *ui $a)ses a* III8*ea ătr(nu* re5e *iianapuro scrisese araonu*ui cer(ndu8i 5ra2ierea iu*ui săucă4ut 'iu (n )(ini*e e5ipteni*or şi pro8

1 3edinet#$abu, 1C?11. HK.G 4r+ )tl+, II 39.G ucnt4 :eux steles d)menop&is, / 19?HC.

3JK



pusese să suere sup*iciu* (n *ocu* *ui.> Insă *iieniide'eniseră at(t de a)enin2ători (nc(t ini)a araonu*ui nu'oi să se desc+idă către )i*ă 6 <Ei au asediat E5iptu*spune $a)ses a* III8*ea (n testa)entu* său po*itic au *uatoraşe*e din partea de 'est de *a -at8apta+ p(nă *a[aran. Au cucerit tot 2ăr)u* )are*ui curent pun(ndstăp(nire pe oraşe*e 2inutu*ui ş* pe oi ti)p de )u*2i ani.

Dar eu i8a) distrus uci85(ndu8i (ntr8o sin5ură *uptă... i8a) si*it să treacă (napoi rontiera E5iptu*ui. Pe cei care aură)as i8a) adus ca pe o pradă (n '(ru* săiei adun(ndu8i ca= pe nişte păsări (naintea cai*or )ei e)ei*e i copiii(n nu)ăr de )iriade ani)a*e*e *or cu )i*ioane*e. !e8a)(nre5i)entat prin2ii. I8a) ăcut co)andan2i de arcaşi şişei de triuri. I8a) (nierat sc*a'i si5i*a2i cu nu)e*e)eu.= H

După ce duş)anii a*eşi pentru sup*iciu erau e>ecuta2i(n te)p*e a'ea *oc o a*tă cere)onie (n cursu* căreia se+otăra soarta pri4onieri*or şi (n ace*aşi ti)p se ()păr2ea

prada.Bo5ă2ii*e aduse din netrenica 2ară +atti au ost

e>puse (n a2a i)a5ini*or 4ei*or. E*e constau (n 'ase şi

a)ore cupe (n or)ă de cap de erec şi pa+are de aur şi de ar5int (ncrustate cu pietre scu)pe *a e* cu ce*e pecare sirienii asedia2i *e oereau (n'in5ători*or c(nd predauoraşu* *a e* cu ce*e pe care *e aduceau (n ti)p de pacede*e5a2ii de *a $etenu de *a A)ar sau de *a "a+arina

pentru a8şi ac+ita contriu2ia de ră4oi sau pentru a intra(n 5ra2ii*e

1 3edinet#$abu, G?J poe) despre a* doiXea ră4oi din!iia r(nduri*e HJ?H7:. %cena 6 ici. 7.

H 6ap+ $arris, I 77.

3#



re5e*ui. $e5e*e soseşte *a rindu* său t(r(ndu8( pe pri84onierii cu )(ini*e *e5ate şi cu rQn5+ia de 5(t @ s(nt ne5ri*iieni sirieni a)u a)oritani +iti2i.

Pri4onierii se recunosc (n'inşi. araonu* e ca un. occare se (ntinde c(nd *ipseşte apa. E* supri)ă cu 'oraorice răscoa*ă şi orice *este). $ecunoaşte că tată* săuA)on i8a acordat 'ictoria asupra popoare*or duş)ane.

(napoia4ă deci 4ei*or ceea ce aceştia i8a dat dăruindte)p*e*or o parte din pri4onieri şi di o5ă2ii*e aduse.

+ l Montet Reliqttes, HH?H. Q

/*



C*>I7L?L #

SCIII @I -?/C7II

I. Ad)inistra2ia

E5iptu* a a'ut (ncă de *a ori5ini o ad)inistra2ie sa'antă.&+iar din 're)ea pri)ei dinastii unc2ionarii re5e*uii)pri)au cu a;utoru* unui ci*indru pe dopuri*e u*cioare*ornu)e*e şi tit*uri*e *or. Toate persona;e*e cunoscute de noi iede pe o statuie sau de pe o ste*ă ie de pe )or)(ntu* *or au ce* pu2in un tit*u. /nii pot cita )ai )u*te du4ini. Pentru perioadaVec+iu*ui I)periu tit*uri*e şi nu)e*e unc2ionari*or s(nt destu*de nu)eroase ca să u)p*e un 'o*u). Din perioada re)essidă aa;uns p(nă *a noi un )anua* de ierar+ie e5ipteană.1 E* pune (nrunte pe 4ei şi 4ei2e spirite*e pe re5e*e do)nitor so2ia re5a*ă)a)a di'ină a re5e*ui şi pe copiii re5a*i. Apoi 'in )a5istra2ii printre care 'i4iru* e ce* din2ii şi to2i cei care a'eau ericirea sătrăiască *(n5ă soare )arii co)andan2i de trupe scriii căr2i*or

din i*ioteca re5a*ă )a81 Maspero .n nianuel de $ierarc&ie egyptmine, "tudes

"gyptienne, II 1?JJ.

3J7



;ordo)iii crainicii portu)re*a şi porte'antaiu* scriiire5a*i intendentu* casei a*e scriu* superior a*ru*ouri*or de *a curtea supre)ă scriii i)po4ite*or. O adoua serie cuprinde pe repre4entan2ii araonu*ui (nstrăinătate (n pro'incii şi oraşe pe )esa5erii re5a*i

pentru toată 2ara pe (nsărcinatu* cu si5i*iu* re4er'oare*or pe (nsărcinatu* cu 5uri*e cana*e*or. unc2ionarii

specia*i4a2i or)ea4ă o ade'ărată *e5iune. iecare dinaceşti (na*2i unc2ionari dispunea de un persona* nu)eros.#u'ernatorii no)e*or se si*eau să trăiască (n reşedin2a *or (ntoc)ai ca araonu* (n capita*ă şi să aiă o casă dupăe>e)p*u* casei re5a*e. /n 4eu ca A)on. care stăp(nea

o5ă2ii i)ense crease un corp sa'ant ca să *e ad)i8nistre4e. Q

/n pri) proet are pe *(n5ă e* un )a;ordo) un şe decasă un şa)e*an un 'a*et scrii un co)andant de)arinari şi ser'itori. A* doi*ea proet are de ase)eneaunc2ionari ataşa2i persoanei sa*e. A* trei*ea proet ar ice* )ai neericit dintre oa)eni dacă nu *8ar (nto'ărăşi ocurte (n toate p*ecări*e sa*e. Acu) treuie să enu)eră)un popor (ntre5 de şei de superiori de scrii care

()păr2eau (ntre ei toate opera2ii*e toate *ucrări*e pe care*e +otărau )e)rii (na*tu*ui c*er. &ei )ai i)portan2idintre aceşti unc2ionari erau şeii şi scriii te4auru*ui

precu) şi scriu* si5i*iu*ui di'in a* casei *ui A)on. /n4eu )ai pu2in răsp(ndit ca A)on dar oarte i)portant caMin do)n peste Ipu şi &optos poseda a*ături de nu8)erosu* său c*er un persona* ad)inistrati' conside8

1 !ee're $istoire des grands pretres d)mon de arna*, cap. II1?JJ.

3JG



rai* scrii şei de *ucrări responsai*i cu tur)e*e cu*en;eria cu transporturi*e )a5a4ioneri şi contai*i. &a(n toate 2ări*e ad)inistra2ia e5ipteană tinde să sea)p*iice nu să se reducă. $a)ses a* III8*ea i8a ()o5ă2it

pe 4ei de *a un capăt *a a*tu* a* do)niei sa*e de trei4eci şiunu de ani. !a iecare e>tindere a do)eniu*ui *or au *uatiin2ă unc2iuni noi. Mereu a'ea ne'oie de cit )ai )u*2i

scrii pentru a ridica i)po4ite*e pentru a *e transporta pentru a8i pă4i pe sc*a'i pentru a (ntre2ine cana*uri*e şidru)uri*e c+eiuri*e şi antrepo4ite*e.

II. ecrutarea şi Aor+area Au!cţio!arilor

(nte)eietoru* dinastiei a I8a Para)ses reuşise (ncursu* unei *un5i cariere să cu)u*e4e i)portanteunc2iuni tit*uri re*i5ioase şi co)anda)ente )i*itare (nre5iunea orienta*ă a De*tei. &+e)at *a Tea de re5e*e-ore)+e ca să conducă *ucrări*e te)p*u*ui de *a Opet.e* trecu iu*ui său %etui care era (n *oarea '(rstei cea)ai )are parte din tit*uri*e şi unc2iuni*e sa*e.H

unc2ionarii cei.)ici (i i)itau pe cei )ari. /n oarecare

nu)it "eerpeit care ăcea parte din escorta re5a*ă c(ndaraonu* se a*a (n )un2ii $etenu (nso2ise (n E5ipt patru'aci de rasă eniciană două de rasă e5ipteană şi un taurtotu* destinat &aste*u*ui de )i*ioane de ani. E* o2inu

pentru rate*e *ui s*u;a de pă4itor a* acestei )ici tur)e şi pentru iu* său unc2ia de purtător de 'ase cu *apte. "unu8

1 #aut+ier Le personnel du dleu 3in, &airo 1931.H V. %te*a din anu* KCC (n emi, IV, H1C?H1H.

3J9



)ai că aceste s*u;e erau 5arantate titu*aru*ui *or pentrutoată 'ia2a dar treuiau să ră)(nă (n a)i*ie şi să ietrans)ise din tată (n iu din )oştenitor (n )oştenitor.'

"i)eni n8a'ea ni)ic de oiectat. To2i capii de a)i*iedoreau să acă *a e*. !e5ea pre'ede că unc2ionaru*nesupus 'a i seos din s*u;a sa şi pedepsit aspru şi )ai)u*t dec(t at(t 'a i pedepsit (n copiii săi care 'or i si*i2i

să preste4e )unci )anua*e sau ;osnice.HDin aceste te>te n8a) putea totuşi tra5e conc*u4ia că

unc2iuni p*ine de răspundere cer(nd o )are capacitateerau date cu uşurin2ă iu*ui titu*aru*ui c(nd acesta )urea.De apt iii unc2ionari*or intrau (n ad)inistra2ie c(ndter)inau şcoa*a şi (naintau (n 5rad după 4e*u* şi ta*entu**or şi după puterea protectoru*ui *or.

(n 5enera* şcoa*a ace parte din te)p*u. Viitoru* )are preot a* *ui A)on Baen+onsu rec'entă ti)p dedoispre4ece ani şcoa*a de scriere care se a*a (n te)p*u*stăp(nei ceru*ui.3 %8a 5ăsit (n incinta $a)e8sseu)8u*ui *aTanis *a Deir8e*8Medine+ şi (n a*te sanctuare ostraca şi

papirusuri care s(nt *ucrări de şco*ari. %tudii*e (ncepeaude're)e. Baen+onsu n8a'ea dec(t cinci ani c(nd utri)is *a şcoa*ă dar tată* său care era un preot e)inent şicare a'ea a)i2ii pentru e* 18a a;utat poate )ai )u*tdec(t pe un copi* oişnuit. Totuşi presupune) că (n c*ipac(nd ăie2aşii (ncetau de a )ai u)*a (n pie*ea 5oa*ă şi8şi*e5au

.r*+, IV 1CHC?1CH1.H Decretu* *ui "auri "ibi+ acg,, IV.Z !ee're op+ cit+, 1H7?3.

;id



pri)a *or centură nu )ai era departe 4iua c(nd *uaudru)u* şco*ii.

ti) că 'iitoru* oi2er era *uat de )ic de tot de *a părin2ii săi dar (n 5enere re5i)u* şco*i*or era e>ternatu*.Micu* şco*ar aducea cu e* (ntr8un coşu*e2 pu2ină p(ine şio cană cu ere pe care )a)a *ui i *e pre5ătea (n iecaredi)inea2ă. Pe dru) spre şcoa*ă ca şi *a (ntoarcere a'ea

tot ti)pu* să se ciondănească şi să se ată cu )icii săica)ara4i. O po'este e5ipteană pu*icată de cur(nd ne pre4intă un copi* at(t de (n4estrat (nc(t (i (ntrecea peca)ara4ii *ui )ai )ari. Aceştia (* (ntreară (nsă (ntr8o 4i 6<A* cui iu eşti N "8ai tată N= i cu) e* nu răspundeani)ic nu (ncetară să81 cop*eşească cu at;ocuri şi*o'ituri repe8t(nd 6 <A* cui iu eşti N "8ai tată acasă N= H

!a şcoa*ă copi*u* (n'ă2a )ai (nt(i să citească şi să scrie.Papirusu* era un )ateria* )u*t prea pre2ios ca să ie datcopii*or. Pentru e>erci2ii*e *or *i se dădeau p*ăcu2e de)eta* *ustruit cu 5ri;ă pe care erau trase *inii sau

pătră2e*e. !a Tea se )u*2u)eau cu ucă2i de piatră tăiate5roso*an. Acestea erau caiete*e *or de Fte)e. co*arii(n'ă2au să acă se)ne i4o*ate +iero5*ie )ici desene sa

copie4e ra5)ente din ce (n ce )a( *un5i. Acestea erau şicaiete*e *or de *ec2ii. /ne*e poartă şi date. Dacă ar idestu* de nu)eroase şi co)p*ete a) putea presupune c(te4i*e (i treuiau unui şco*ar ca să studie4e şi să (n'e2e pedinaară o operă c*asică cu) s(nt Imnul @ilului sauSfaturile lui )rnenem&at+ s După ce a stricat destu*e dinaceste )a8

6apyrus moral de "oulaq, VII Maspero. $istoire, 11C3:.Verile et mensonge, 6ap+ 1&ester "eat>y, II .Maspero. $ymne au @il, p. III şi p. 19.

371



teria*e ietine şco*aru* pro)o'at student a'ea 'oie săcopie4e pe un ru)os papirus nou nu un ra5)ent ci o*ucrare (ntrea5ă. Aşe4at pe 'ine e* desăşoară o parte dinru*ou* nou e5a* (n *ă2i)e cu pa5ina )ode*u*ui. i8a

pre5ătit cernea*a roşie şi cernea*a nea5ră şi8a a*es o pană potri'ită şi (ncepe să copie4e ie o po'este ie o cu*e5ere

de 'ersuri sau de precepte )ora*e ie )ode*e de scrisori.Tit*uri*e şi (nceputuri*e de capito*e s(nt scrise cu cernea*ăroşie te>tu* oişnuit cu cernea*ă nea5ră. Orice scri era (nace*aşi ti)p un desenator şi un pictor. Pentru )iniaturi e*(ntreuin2a cerne*uri 'er4i a*astre 5a*ene sau a*e.Educa2ia nu consta nu)ai din studiu* 5ra)aticii şi a*scrierii din cunoaşterea te>te*or c*asice a *e5ende*or di'ine şi a desenu*ui. unc2ionarii e5ipteni au ocupa2iie>tre) de 'ariate şi trec cu o ui)itoare uşurin2ă de *a unser'iciu *a a*tu*. /ni a ost )ai (nt(i po*i2ist şi ;udecătorapoi s8a dus (n depărtări să caute pietre a construitcorăii a cură2at cana*e şi c(nd a i4ucnit ră4oiu* a(ndep*init unc2ia de co)andant de stat8)a;or. Deci erane'oie ca studen2ii să ie ini2ia2i (n cunoaşterea *e5i*or şi a

principa*e*or te+nici. E>istau oare concursuri şi dip*o)e NA) i ispiti2i să crede) că da 'ă4(nd (ntreări*e pe carescriu* -ori *e pune unuia din conra2ii săi pe care ar 'reasă81 prindă cu 'reo 5reşea*ă 6 &are este ra2ia unei trupe (nti)p de ră4oi N &(te cără)i4i treuiesc pentruconstruirea unei ra)pe de di)ensiuni date N De c(2ioa)eni e ne'oie pentru a transporta un oe*isc N &u) seridică un co*os N &u) se or5ani4ea4ă o e>pedi2ie)i*itară N i pentru a s(rşi tot e*u* de (n8

32



treări pri'ind 5eo5raia %iriei. /n (ntre5 pro5ra) destudiu.l

Pasiunea pentru *ucru era desi5ur oarte 'ariai*ă *ato2i aceşti 'iitori scrii. &(teodată. proesorii se p*(n5'ă4(ndu8i at(t de *eneşi 6 <%crie cu )(na ta tot repetăscriu* A)en)ose discută cu a*2ii )ai sa'an2i ca tine...Eşti priceput nu)ai c*acă studie4i (n iecare 4i... Dacă osin5ură 4i *ene'eşti 'ei i ătut. /rec+ea t(năru*ui e *aspate. E* nu ascu*tă dec(t de ce* care81 *o'eşte. !asă82iini)a să8)i ascu*te 'ore*e. Asta (2i 'a aduce o*os.Mai)u2e*e (n'a2ă să danse4e. &aii se dresea4ă. oi)u*(n'a2ă să 4oare. O)u* pro5resea4ă discut(nd. "u ne5*i;ascrierea. !asă82i ini)a să8)i ascu*te 'ore*e ai să *e5ăseşti o*ositoare.= H

Acest peda5o5 crede sau se preace a crede că studiu*n8are a*t duş)an (n ini)a t(năru*ui dec(t *enea şi(ncăpă2(narea. Dar deoarece ani)a*e*e se do)esticescsau se dresea4ă e* socoteşte că ăc(nd ape* *a a)i2ie şi

un8si)2 şi )ai a*es )u*2u)ită unor co8rec2iuni ener5ice(şi 'a readuce pe e*e'u* 4ăpăcit pe ca*ea triu)u*ui careduce *a ce*e )ai onorai*e s*u;e. Vai U tinerii e5ipteni

a'eau şi a*te (nc*ina2ii )ai p*ăcute 6 <Mi se spune căne5*i;e4i 8 scrierea air)ă un proesor tot aşa de cică*itor ca şi A)en)ose dar )ai ine inor)at şi că te8ai apucatde dans. Mer5i din circiu)ă (n circiu)ă. Mirosu* erei (2i(nto'ărăşeşte iecare pas... Eşti ca un a*tar *ipsit de 4eu*său ca o casă ără p(ine. Eşti 5ăsit i4indu8te

1 6ap+ )nastasij, I 13 ssS. (n #ardiner !g+ &ieratictexts, !eip4i5 1911. 1J?83K.

H "ibi+ aeg+, VII H3?HK. Te>te ase)ănătoare 6 "ibi+ aeg+,VII 3ă.

33



de pere2i. Oa)enii u5 din a2a ta. Dacă ai şti ca 'inu* e onenorocire U Dar tu nu82i cunoşti de)nitatea Uu* /neori se(nt()p*a să ie şi )ai rău. !iertatea pe care o a'ea

ăratu* (n E5ipt de a8şi aduce concuine (n casă de acu)păra sau de a (nc+iria sc*a'e ()piedica (ntr8ooarecare )ăsură de4'o*tarea case*or de to*eran2ă. E>istautotuşi une*e (n care c*ien2ii nu erau nu)ai ispiti2i să ea

)ai )u*t dec(t treuie dar unde 5ăseau dansatoare şi)u4icante de proesie (n 5enere e)ei uşoare c+iar dacă erau cLntăre2e*e *ui A)an. Aco*o oricine se puteaini2ia (n ar)ece*e )u4icii străine. %e c(nta se dec*a)acu aco)pania)ent de ta)urină sau de +arpă. O)u* seini2ia şi (n a*te p*ăceri tre4indu8se p(nă *a ur)ă (n stradă(ntr8o 2inută oscenă şi după )u*te eorturi 4adarnice dea se 2ine pe picioare se rosto5o*ea (n şan2 sau erai)p*icat (n cine ştie ce scanda*.H

-I. Ma5istra2i uni şi )a5istra2i răi

Oa)enii *e5ii oricLt de ne(nse)na2i erau te)u2i de

popu*a2ie de )eşteşu5ari şi de e*a+i. Adeseori 'i4ita *or anun2a o ătaie (n re5u*ă sau coniscarea )icu*ui a'ut.ără (ndoia*ă că )ora*iştii reco)andau a5en2i*or autorită2ii să se poarte cu )i*ă şi )odera2ie 6 <"u ura dini)po4ite*e str(nse şi nici nu i prea aspru. Dacă 5ăseşti pe*istă un sărac ră)as (n ur)ă

1 "ibi aeg+, VII K7.H "ibi+ aeg+, VII K7 ur)area precedentei:. P*ete şi

$oss( MHes papyrus &ieratiques de (urin< 6ap+ 3oral de "oulaq,B ?J 11.

âlt



cu p*ata ()parte8o (n trei păr2i. !asă două. ca s#> ră)(năde p*ată nu)ai una.= 1 8/nii unc2ionari au a)intit pe oste*ă din )or)(ntu* *or sau pe o statuie ridicată (n te)p*usu pri'irea 4eu*ui *or că s8au inspirat din aste* de re5u*i6 <A) ăcut spune 'i4iru* Pta+)ose ceea ce *audăoa)enii şi ceea ce *e p*ace 4ei*or. A) dat p(ine ce*ui*ă)(nd. !8a) săturat pe ce* care n8a'ea ni)ic.= H /n a*t'i4ir $e+)are a ad)inistrat cu 5ri;ă do)eniu* re5a*. E*a u)p*ut te)p*u* cu statui şi a pus să i se construiască unsp*endid )or)(nt dar de ase)enea 18a apărat pe ce* s*a()potri'a ce*ui puternic pe 'ădu'a ără rude a pus pecopii (n *ocu* tată*ui *or.s %ua*ternii )are*ui preot a* *uiA)on Baen+onsu n8au a'ut de ce să se p*(n5ă deşeu* *or ce* pu2in dacă81 crede) c(nd spune 6 <A) ostca un tată pentru sua*ternii )ei instruindu8*e iii d(nd)ina ce*or neerici2i asi5ur(nd e>isten2a ce*or (n ne'oie.

"u )i8a) terori4at ser'itorii ci a) ost ca un tată pentruei... A) ăcut unera*ii ce*ui care nu a'ea )oştenitorQ unsicriu ce*ui care n8a'ea ni)ic. A) apărat pe oran ş* )8a) ocupat de drepturi*e 'ădu'ei. "8a) a*un5at pe iu din*ocu* tată*ui. "8a) s)u*s copi*aşu* din. ra2e*e )a)ei

sa*e... Mi8a) p*ecat urec+ea către cei care spuneauade'ăru*. )m (ndepărtat pe cei care erau p*ini denedreptă2i.=K !a e* Me)+at ost scri re5a* şi şeu*5r(nare*or s8a coor(t (n necropo*ă după ce a ostde4'ino'ă2it pe pă)(nt. "i)eni

1 6ap+ 3oral de "oulaq+H 3elanges !oret :ull+ I++)+0+, K97.r*+, IV 1CKK?1CKJ.!ee're op+ cit,, 1H7 ssS

37



nu 18a acu4at... &(nd a a;uns (n )area sa*ă de ;udecatătoate acte*e sa*e au ost 5ăsite după ce au ost puse pe

a*an2ă drepte de către 4eii care *ocuiau aco*o. T+ot 18ade4'ino'ă2it (n a2a triuna*u*ui tuturor 4ei*or şi 4ei2e*or.

Aceste apte s(nt reconortante. Totuşi un su'eran carecunoaşte ine oa)enii pune pe iu* său să se erească de

;udecători 6 <Tu ştii că s(nt ără )i*ă in 4iua (n care ;udecă pe ce* nenorocit=. !a e* -o8re)+e ătr(n )i*itar (ntredescenden2ii *ui A+e8naton şi $a)ses I nu8şi ace i*u4ii.E* ştie că (n anii tu*uri care au ur)at după re'o*u2iare*i5ioasă scriii str(n5ătorii de i)po4ite şi to2iunc2ionarii )ărun2i i8au stors pe oa)enii săraci (ntr8un)od (n5ro4itor ur(ndu8( şi pe *ocuitori şi pe araon. &(nderau da2i (n ;udecată cei care ar i treuit să8i apere pecontriuai*i pri)eau ani ca să8i ac+ite pe cri)ina*i şiconda)nau pe ce* ne'ino'at prea sărac ca să8i poatăcu)păra. -ore)+e care căuta să st(r8pească nedreptateaşi să pedepsească )inciuna pro)u*5ă un edict ()potri'a(nşe*ători*or. Orice )a5istrat do'edit că a au4at deunc2ia *ui era conda)nat să i se taie nasu* şi era deportat(ntr8un e* de *a5ăr de concentrare situat *a %i*e (n ist)u*

de %ue4. #Intr8un decret pu*icat acu) c(2i'a ani Me)atre se

adresea4ă cu destu*ă se'eritate 'i4iri*or )iniştri*or ;udecători*or iu*ui re5a* din uc+ co)andan2i*or dearcaşi intenden2i*or auru*ui prin2i*or şei*or de triuridin sud şi din nord crainici*or şei*or

1 )nn+ S+)+!+, ! JC.H Maspero $istoire, II 3K7.

&%6



5ra;duri*or purtători*or de u)re*e tuturor 5ardieni*or casei re5a*e şi tuturor oa)eni*or tri)işi (n )isiune. Apăra()potri'a acestor unc2ionari te)p*u* de )i*ioane de ani

pe care re5e*e (* sin2ise *a Ados şi pe care81 (n4estrase5eneros cu o5ă2ii persona* şi tur)e. $e5e*e a'ea )oti'esă se tea)ă că i se 'or rec+i4i2iona păstorii pescarii

p*u5arii şi )eşteşu5arii că se 'a '(na şi pescui (n *acuri*e

şi pe terenuri*e sa*e de '(nătoare că i se 'or coniscacorăii*e )ai a*es ce*e care se (ntorceau din "uia(ncărcate cu produse )eridiona*e. Orice unc2ionar care'a pune )(na pe unuri apar2in(nd te)p*u*ui ? spuneadecretu* ? 'a i pedepsit cu ce* pu2in o sută de *o'ituri'a treui să dea (napoi ce a *uat şi să p*ătească de o sutăde ori 'a*oarea pentru pa5ue şi interese. In une*e ca4uri

pena*itatea era de două sute de *o'ituri şi cinci racturi. Ea)er5ea c+iar p(nă *a tăierea nasu*ui şi a urec+i*or şi *aarestarea 'ino'atu*ui care era tri)is ca )uncitor (n

persona*u* te)p*u*ui.1E de )irare că re5e*e pedepseşte cu at(ta aspri)e pe

a5en2ii ad)inistra2iei sa*e (n a'oarea pri'i*e5ia2i*or careor)au un stat (n stat. De a*te* este ade'ărat că

unc2ionarii nu a'eau totdeauna un prea )are respect pentru pri'i*e5ii*e c*eru*ui.H Dar ne (ntreă) dacă pa5ue*e cau4ate unui )eşteşu5ar sau a5ricu*tor erau totaşa de se'er repri)ate. Po'estea 2ăranu*ui din Oa4a desare deşi e inco)p*etă do'edeşte ce* pu2in că re5e*edorea sincer să 5u'erne4e ără au4uri.

1 Bii. aeg+, IV.H "ibi+ aeg+, VII . Po'estea ce*or trei e*e'i ec*e4iastici

tri)işi (n ar)ată.

3



IV. Men2inerea ordinii

%u u*ti)ii $a)ses se petrecură e'eni)ente e>tra8ordinare (a Tea şi desi5ur (n tot E5iptu*. urturiau4uri de putere cri)e se 'ă4useră (n toate epoci*ec+iar su cei )ai uni re5i dar nu se 'ă4useră (ncă andeor5ani4ate ;euind te)p*e*e şi )or)inte*e unde 4ăceaui)ense o5ă2ii apărate )ai a*es de nai'itatea şi desupersti2ia popu*a2iei. (ncă de pe 're)ea Vec+iu*uiI)periu e5iptenii a'eau oiceiu* să 5ra'e4e cu caractere)ari ca să ie 'ă4ute de oricine o (nştiin2are inor)(nd

pe cei care s8ar purta t(*+ă8reşte (ntr8un )or)(nt care ar strica sau ar ura statui*e pietre*e şi inscrip2ii*e şi toateoiecte*e )oi*ieru*ui unerar că apta *or rea nu 'ară)(ne nepedepsită 6 <Ace*a care ar ăptui ce'a ()potri'aacestora să ie atacat de crocodi* (n apă de şarpe peuscat "iciodată nu i se 'or ace cere)onii. eu* (* 'a ;u8deca.= > Mu*t )ai t(r4iu un no)ar+ din %iut care a'ea)oti'e să se tea)ă că )or)(ntu* *ui nu 'a (i respectatcăci e* (nsuşi pusese )(na cu or2a pe un )or)(nt )ai'ec+i punea să se 5ra'e4e pe e* o (nştiin2are )aia)ănun2ită 6 <To2i oa)enii to2i scriii to2i %a'an2ii to2it(r5o'e2ii şi oa)enii oişnui2i care 'or 'ori tare (n acest)or)(nt care 'or strica scrierea 'or distru5e statui*e se'or e>pune )(nie( *ui T+ot ce* )ai aspru dintre 4ei 'or a'ea parte de cu2itu* că*ău*ui re5e*ui care *ocuieşte (n)ari*e caste*e. eii *or nu *e 'or )ai pri)i orande*e=.Di)potri'ă s(nt ă5ăduite inecu'(ntări 'i4itatoru*uirespectuos care

Q Vr*+,', H3.

3"



'a de'eni un ătr(n (n oraşu* său un ama*&u (n no)asa.

"ici e5iptenii din "ou* I)periu n8au pierdut (ncrederea(n 'irtutea acestor inscrip2ii a)enin2ătoare. Men)atre5ăsind apă (n deşert (n apropiere de )ine*e de aurconstrui aco*o un sanctuar (nc+inat *ui A)on8$a şi a*tor di'inită2i nu nu)ai pentru a *e )u*2u)i ci şi ca să8i a;ute

pe cei care spa*ă auru* ce treuia predat te4auru*ui re5a*.$e5i*or 'iitori care 'or respecta +otăr(ri*e *ui Men)atre4eii A)on -ara+te şi Tatenen *e 'or (n5ădui să5u'erne4e pă8)(ntu* cu ini)a ericită să (n'in5ă 2ări*estrăine şi Ţara Arcu*ui@ dar re5e*e care nu 'a 2ine sea)ade e*e 'a treui să dea socotea*ă *a On (n a2a nu se ştiecărui triuna*. Prin2u* care81 'a sătui pe stăp(nu* său să8iia pe )ineri şi să8i pună *a a*tă )uncă <*acăra (i 'a ardecarnea. Arsura (i 'a de'ora )e)re*e. In s(rşit orice

ărat care ar i surd *a ordinu* *ui #siris să stea (nspate*e *ui Isis (n spate*e e)eii *ui -orus (n spate*ecopii*or *ui ()preună cu prin2ii din Tod;user eare8şi(ndep*inesc )isiunea.=H -eri8-or )are preot a* *uiA)on şi8a pus statuia (n te)p*u ca să stea *(n5ă 4eu şi

să81 sa*ute c(nd p*eacă In procesiune. "enorocire ce*uicare8i 'a sc+i)a *ocu* c+iar după )u*2i ani 6 <E* se 'ae>pune )(niei *ui A)on a *ui Mut şi a *ui +onsu.

"u)e*e *ui nu 'a )ai e>ista (n 2ara E5iptu*ui. Va )uri deoa)e şi de sete.= 3 A)en+otep a* III8*ea a dat un decretre8

1 Siut, I. HH3?HH9. Mor)(ntu* *ui Pue)re *a Tea con2ineace*aşi a'ertis)ent 2emi, III KJ?KG:.

H Inscrip2ia din te)p*u* de *a $ades+ic+ "ibi+ aeg,, IV.F !ee're op+ cit+, H13.

379



5*e)ent(nd caste*u* din a a* a'oritu*ui său A)en8+otepiu* *ui -apu. unda2ia este pusă su protec2ia *uiA)onrLsonter at(ta 're)e cit 'a dăinui pe pă)(nt. &eicare8i 'or aduce 'reo stricăciune 'or i e>puşi )(niei *uiA)on 6 E1 (i 'a sorti ocu*ui (n 4iua )(niei sa*e. .reus#ul său 'a 'ărsa *acără pe runtea *or *e 'a distru5e carnea

şi *e 'a de'ora trupu*. Vor de'eni ca Apopi (n di)inea2a4i*ei de Anu* nou. "u 'or )ai putea (n5+i2i orande*e)or2i*or. "i)eni nu *e 'a 'ărsa apa *u'iu*ui. iii *or nu*e 'or ocupa *ocu*. e)ei*e *or 'or i 'io*ate su oc+ii*or... Ei 'or i sorti2i cu2itu*ui (n 4iua )asacru*ui.Trupuri*e *or 'or pieri căci *or *e 'a i oa)e şi nu 'or a'ea ce să )ăn(nce.=

Tea)a de 4ei şi oroarea de pedepse*e postu)e au pututapăra te)p*e*e şi )or)inte*e at(ta 're)e c(t o po*i2iecinstită şi 'i5i*entă 'e5+ea *a 'est de Tea. A 'enit (nsă o4i (n care po*i2ia şi8a uitat datoria. In acea 4i inscrip2ii*e(nspăi)(ntătoare şi8au pierdut puterea.

După c(te şti) ce*e dint(i acte de ;a au a'ut *oc (n

anu* IV a* do)niei *ui $a)ses a* I8*ea dar ără(ndoia*ă că acestea n8au ost ce*e dint(i. Ti)p de ani de4i*e )or)inte*e au ost ;euite ără ca prin2u* &er#ului,adică a* necropo*ei de care depindeau po*i2iştii corpu*Med;aiu şi un corp nu)eros de 5ardieni să i ridicat)ăcar de5etui ce* )ic spre a pune

1 %te*a 13G din :r+ 3us++ (n $oic+cn şi Varii*e le temple du scriberoyal )menaotep, fils de llapou, 3?K.

3"0



capăt acestor ;auri. Deşi *ucruri*e nu81 pri'eau pe e* prin2u* oraşu*ui a ost ace*a care a denun2at scanda*u* (ntr8un raport către 'i4ir şi către o co)isie de )ari unc2ionari.Acest raport era oarte a*ar)ant. Prin2u* Tier8u*ui PaurLacu4at direct u o*i5at sL8; pună pe cei de *a po*i2ie săacă o anc+etă. %8a 'eriicat un 5rup de )or)inte din

cartieru* nordic a* necropo*ei (ncep(nd cu ce* a* re5e*uiA)en+otep I a cărui )e)orie era scu)pă (ntre5ii popu*a2ii de pe 2ăr)u* st(n5. Paser air)a (n raportu* săucă )or8)(ntu* usese 'io*at. Paser se (nşe*ase. Mor)(ntu*re5e*ui era intact. Era de ase)enea intact un )or)(nt'ecin cu te)p*u* ace*uiaşi A)en+otep oarte cunoscut

pentru că se 'edea (n a2a *ui o statuie repre4ent(nd pere5e*e Ante 2in(ndu8şi c(ine*e Ba+a *a picioare. -o2iiatacaseră aceste două )or)inte dar nu putuseră a;un5e *aca)era unerară (n sc+i) reuşiseră să proane4e)or)(ntu* re5e*ui %e+e)re8&+edtaui iu* soare*ui%oee)sa. %a*a unde se odi+nea acest re5e ()preună cuso2ia *ui re5ina "u+as usese 5o*ită de tot con2inutu*

ei. &inci a*te )or)inte re5a*e erau intacte dar din patru)or)inte apar2in(nd c(ntăre2i*or din casa de adora2ie a *uiA)onrLsonter două erau 'io*ate. &(t despre ci)itiru*'ecin unde se odi+neau c(ntăre2ii stră)oşii şi *ocuitoriire5iunii e* oerea un spectaco* *a)entai*. Toate)or)inte*e useseră 'io*ate. Bandi2ii aruncaseră )u)ii*edin sicrii*e *or de *e)n sau de piatră şi *e *ăsaseră părăsite

pe ;os după ce s)u*seseră auru* şi ar5intu* şi uraseră tot)oi*ieru* u8

3G1



aerai. /nii din andi2i iind atunci aresta2i şi intero5a2i procesu* 'era* a* intero5atoriu*ui usese şi e* tri)is de prin2u* PaurL co)isiei de anc+etă.

Aceste i)portante persona;e n8a'eau cu ce să seni(iidrească. Ar i treuit să caute să pună )ina pe

andi2i să destituie şi să pedepsească pe to2i cei care eraurăspun4ători de aceste orori din cau4a ne5*i;en2ei sau

pentru că erau co)p*icii +o2i*or. Or supărarea *or se(ntoarse (nainte de toate ()potri'a prin2u*ui oraşu*uiPaser care8i o*i5ase să iasă din iner2ia *or şi acu) (ia)enin2a că 'a (nainta un raport araonu*ui şi 'a cere să8iareste4e pe to2i. Pentru a se dearasa de acest persona;supărător i se tri)ite un )artor a*s un oarecarePa+aru *ucrător (n )eta* care8i po'esti cu) se dusesecu anda *ui să ;euiască )ari*e *ocuin2e. Prin2u* Ic&er#alui, care ştia *a ce să se aştepte de *a această )ărturie(ntreprinse o anc+etă care stai*ea )inciuna. Apoi&o)isia de anc+etă se reuni su preşedin2ia 'i4iru*ui.Aceasta co'oacă pe )uncitoru* (n c+estiune şi pe

pretinşii săi co)p*ici ca şi pe acu4ator. Vi4iru* re4u)ă pro*e)a şi ăcu cunoscut re4u*tate*e anc+etei 6 <A)'eriicat *ocuri*e despre care prin2u* oraşu*ui pretindea căau ost 'io*ate de )uncitorii caste*u*ui de *a Ausir)areMia)un. !e8a) 5ăsit intacte. %8a constatat că tot cespusese e* era a*s=. Muncitorii ură intero5a2i şiconrunta2i cu Paser. %e constată că (n ade'ăr ei nucunoşteau nici una din *ocuin2e*e araonu*ui care useseră'io*ate. Muncitorii care erau persona;e dintre ce*e )aisuspecte şi apar2ineau

3"2



pri)u*ui proet a* *ui A)onrLsonter ură puşi (n*iertate şi8şi reiuară *ocuri*e dinainte.

Oric(t ar i ost de dispuşi să (nc+idă oc+ii asupra ;auri*or andi2i*or po*i2iştii nu putură totuşi e'itaarestarea unora dintre cei care ;euiseră )or)(ntu* re5e*ui%oee)sa. Mu*2u)ită piese*or anc+etei care au a;uns

p(nă *a noi pute) să ne (nc+ipui) cu) operau. /n 4idarcu nu)e*e de Manpanoer apar2i8n(nd )are*ui preot a* *uiA)onrLsonter se asociase cu a*2i şapte )eşteşu5ari4idari ca şi e* sau du*5+eri cu un a5ricu*tor şi un

arca5iu to'arăş indispensai* căci treuiau să treacă "i*u* (ncoace şi (nco*o cu prada ără să deştepte aten2iacurioşi*or. Aceşti tică*oşi operau de 'reo patru ani c(nd+otăriră să atace pira)ida *ui %oeensa. <Ea nu se)ănade*oc cu pira)ide*e şi )or)inte*e noi*i*or pe carea'ea) oiceiu* să *e ;eui).= (şi *uară instru)ente*e deara)ă şi săpară un coridor de trecere (n )asa pira)idei.Acest *ucru nu s8a ăcut cu uşurin2ă dar s(ir8şiră prin aa;un5e (n (ncăperi*e suterane. (şi aprinseră tor2e*e(n*ăturară u*ti)e*e ostaco*e şi se aiară (n a2a a douăsarcoa5e a* re5e*ui şi a* re5inei. Dar ei nu 'eniseră să

acă ar+eo*o5ie. $idicară capace*e sarcoa5e*or ără(nt(r4iere şi 5ăsiră (n*ăuntru sicrie*e de *e)n aurit pe carede ase)enea *e desc+iseră. "oi*a )u)ie a re5e*ui(ntinsă (n sicriu* ei era (nar)ată cu o spadă care poate căera ()podoită ca şi cea a re5inei cu pa*)ete şi scene de'(8

1 Aceste (nt()p*ări s(rtt cunoscute din 6apyrus )bbot[ Mo/er $ieratisc&e Lesestiic*c, III 1J ssS şi din 6apyrus )m&erst et Leopold,editate de . &arpat şi A*aa8-. t(ar8diner Bru>e**es 1939.

3"3



natoare. O )ască de aur (i acoperea a2a. De 5(t erauat(rnate co*iere şi ta*is)ane. Toată )u)ia era acoperită cuaur. Bandi2ii adunară tot auru* ar5intu* ron4u* şi toate

i;uterii*e. Dădură oc sicrie*or. Auru* c(ntărea 1JC dedebeni 1K i*o5ra)e şi ;u)ătate:. ăcură opt păr2i e5a*eşi trecură (napoi "i*u*. ie că au *ecărit ie că n8au pututascunde a2ă de toată *u)ea e>pedi2ia *or A)onpanoer u arestat de 5ardienii oraşu*ui care81 (nc+iseră (n irou*

prin2u*ui Paser. -o2u* scoase cei două4eci de debeni deaur şi8i dădu scriu*ui c+eiu*ui care81 e*ieră ără a*tăor)ăQ de proces. %e duse apoi să8şi caute to'arăşii careoarte cinsti2i ăcură un nou parta; de data asta deşaptespre4ece debeni şi ;u)ătate. Deoarece treuiau să sedespă5uească anda (şi re(ncepu opera2ii*e p(nă c(ndautorită2i*e se +otăr(ră să8i areste4e. <Dar adău5ă +o2u*un )are nu)ăr de oa)eni din 2inut ;euiau )or)inte*e caşi noi şi s(nt tot at(t de 'ino'a2i.= Ii 2inură (nc+işi c(t'ati)p. Ma5istra2ii (i si*iră să )ărturisească şi8i duseră p(nă*a pira)ida pe care o 'io*aseră pentru a reconstitui cri)a.-otăr(ră să8i dea pe cei opt +o2i pe )ina )are*ui preot a**ui A)on şeu* *or dar c(nd să opere4e acest transer din

opt nu )ai ră)ăseseră dec(t trei cărora *i se adău5ase unindi'id dintr8o a*tă andă de şaptespre4ece. &ei*a*2i (şi*uaseră tă*păşi2a. Ma5istra2ii *ăsară )are*ui preot 5ri;a dea8i re5ăsi.

După trei *uni 4idaru* A)enpanoer a cărui )a)ăusese sur5+iunită (n "uia u re5ăsit şi adus (n a2a unuitriuna*. ()preună cu (ncă patru e* 'io*ase )or)(ntu*unui a* trei*ea proet a* *ui A)on. %coseseră aarăsarcoa5u* de *e)n aurit *ăs(nd )u)ia

3GK



(ntr8un co*2 a* )or)(ntu*ui. Ducindu8sc cu to2ii (n insu*aA)ene)opet ei puseră auru* de8o parte (* ()păr2iră şiarseră sicriu*. A)onpanoer (ncepu din nou u prinse*ierat iar o *uă de *a capăt p(nă *a o nouă arestare care81 aduse (n a2a ;udecători*or. x Bandi2ii ce ;euiau)or)inte*e re5i*or şi a*e particu*ari*or se recrutau *a(nceput dintre tăietorii de piatră c*in cariere şi dintre

4idarii şi )eşteşu5arii o*osi2i (n necropo*ă. &eata *or se)ări repede cu )ici unc2ionari care depindeau dete)p*e*e din 'est şi de &er şi cu )e)ri ai c*eru*ui. O

andă or)ată dintr8un preot Pan8un8+e şi patru părin2idi'ini Mer ătr(nu* iu* său Paise) %e)d şi Pa+aru(şi (ncepură )eseria despuind de co*ieru* ei o statuie din

"eertu) a re5e*ui /sir)are %otepenre )are*e 4eu.Această i;uterie pe care o topiră *e aduse patru debeni şişase qites de aur. In ca*itatea *ui de decan de '(rstă Mer

ătr(nu* ()păr2i prada. H O a*tă andă (n care seasociaseră preo2i scrii pă4itori de oi e>p*oata &asa deaur a re5e*ui /sir)are %otepenre. "u şti) e>act ce se(n2e*e5ea prin &asa de aur a re5e*ui nici unde se a*a.Poarta e>terioară din 5ranit din Au a'ea 4ă'oare de

ara)ă. /şi*e erau acoperite cu aur. Acest )onu)enttreuie să i ost oarte prost pă4it. Preotu* au+aroi()preună cu patru conra2i *8au 'i4itat de )ai )u*te ori şiau *uat de iecare dată e(te o 5ră)adă de aur pe care ausc+i)at8o (n oraş pe 5r(u. Intr8o 4i un păstor *e căutăceartă 6 <De ce *e 4ise e* nu8)i )ai da2i ni)ic N= Ei sere(ntoarseră *a nesecata *or re4er'ă şi

1 Pap. lir+ 3us++ 1CCK. $ H. 7.H Pop. Bb 3ltS++ 1CCr]K. $ 111 7?9.

G



p*ecară ou cinci qiies de aur. &u)părLnd cu aceste patru4eci şi cinci de 5ra)e de aur un ou ei (* dă8ruiră păstoru*ui. Dar scriu* căr2i*or re5a*e %etui)ose (i au4ise pe preo2i şi pe păstor cert(ndu8se. Prin4(nd oca4ia e*dec*ară 6 <A) să )ă duc să ac un raport pri)u*ui proeta* *ui A)on=. Preo2ii nu aşteptară să *e8o spună de douăori. In două e>pedi2ii ei (şi procurară patru qites şi

;u)ătate de aur cu care cu)părară tăcerea i*iotecaru*ui. Preotu* Tutu care era unu* dincredincioşii &asei de aur 'oi să8şi (ntindă 4onaopera2ii*or. 0)preună cu preotu* "esia8)on e* (şi puseoc+ii pe por2i*e ceru*ui. După ce *uă tot auru* de pe e*e *edădu oc.' In ace*aşi ti)p dispăru o )are parte din)oi*e*e pre2ioase. (ntr8o 4i +o2ii urară rac*a portati'ă a

pri)u*ui proet a* *ui A)on $a)sesne+t )ort cu pu2in(nainte. (n a*tă 4i o a*tă andă sustrase rac*a portati'ă a*ui /sir)are %otepenre )are*e 4eu şi ce*e patru4eci decase de aur a*e re5e*ui Men)atre %etui care se a*audepuse (n te4auru* caste*u*ui /sir)are.H $apoarte*e şiintero5atorii*e (n *e5ătură cu aceste acte de .;a ar puteaor)a un 'o*u) 5ros. Totuşi e*e nu )en2ionea4ă dec(t

aaceri destu* de ne(nse)nate deoarece nu se)na*ea4ădec(t un sin5ur )or)(nt re5a* 'io*at. Or aproape toate)or)inte*e din 'a*ea re5i*or şi din 'a*ea re5ine*or au ost'io*ate şi ;euite (nainte de (nceputu* dinastiei a I8aadică (n )ai pu2in de trei4eci de ani. Pentru a sa*'a)u)ii*e araoni*or 'i4irii şi )arii preo2i ai *ui A)on serese)nară să

1 6ap "r+ 3us+, 1CC3 V III J?1J.H 6ap+ "r+ Mus. 1CKC3 I J ssS. T. Eric Peet (&e 3ayer

papyri, ) and ",

3"6



*e scoată din sicrii*e *or şi să *e depună ără i;uterii*e şi )asca*or de aur (năşurate nu)ai (n (şii de p(n4ă (n sicrie de *e)ncare ură (n5ropate (n c(te'a ascun4ători. Mor)(ntu* *uiTutan+a)on a ost aproape sin5uru* cru2at ()preună cu)or)(ntu* re5inei A+8+otep care se a*a (n re5iunea unde ope8raseră cei dint(i t(*+ari. Mi se pare pu2in proai* ca )or)inte*ere5i*or cu nu)e*e de: A)en+otep Tut8)es %etui şi $a)ses săi ost toate ;euite de c(2i'a )eşteri c+iar constitui2i (n andăcărora (n 're)uri nor)a*e po*i2ia *e8ar i 'enit repede de +ac.%u u*ti)ii $a)ses E5iptu* a ost s(şiat de un 5roa4nic ră4oici'i* care a pus a2ă8n a2ă c*eru* şi parti4anii *ui A)on cuc*eru* şi parti4anii *ui %et+ răsp(ndi2i (n toată 2ara dar cudeoseire nu)eroşi şi acti'i pe *(n5ă &optos O>rr+inSue TeiiModa) Pi8$a)ses. ()i (nc+ipui că (n ti)pu* acestui ră4oi auost ;euite )or)inte*e ie de către parti4anii *ui A)on ie decătre parti4anii *ui %et+ sau de a)(ndoi pe r(nd iecare a'(ndscu4a să nu *ase ad'ersaru*ui ase)enea o5ă2ie de )eta* pre2ios. E>e)p*u* iind dat de sus oa)enii săraci continuară săia anii de unde8i 5ăseau )ai a*es că din cau4a anar+iei 'ia2ade'enise (n5ro4itor de scu)pă. Măruri*e erau rare şi nu sesc+i)au dec(t pentru aur sau ar5int curat. %e dădeau patru4eci

şi cinci de 5ra)e de aur pentru un ou. &o)p*icii unui anu)eBu+L )ărturisesc că au cu)părat cu partea *or terenuri 5r(nestoă sc*a'i. &u)părarea unui sc*a' nu putea treceneoser'ată deoarece e* era (nre5istrat (ntr8un irou oicia*.Aste* (nc(t ;udecătoru* a*(nd că oa)eni de condi2ie u)i*ăşi8au procurat un sc*a' (i (ntreaă despre

3"ne &



'enituri*e *or. %criu* triuna*u*ui (ntreaă pe o teană anu)eAr8noer @ <&e 4ici despre anii pe care i8a adus Pane+s ăratu* tău N ? "u *8a) 'ă4utU= Vi4iru* insistă 6 Prin ce)i;*oace ai do(ndit ser'itorii care erau cu e* N ? "8a) 'ă4utcu ce i8a p*ătit. %e a*a (n că*ătorie c(nd era cu ei=. Ma5istra2ii pun o u*ti)ă (ntreare 6 <De unde 'eneau anii cu care

Pane+s. a pus să se *ucre4e *a %oee)sa N ? I8a) c(şti5at'(n4(nd or4 (n anu* +iene*or c(nd era oa)ete U= >

Triuna*u* n8a si)2it ne'oia să ceară incu*patei să preci4e4ece (n2e*e5ea ea prin anu* +iene*or. Era o e>presie oişnuită dar ea ne ca) (ncurcă. /nii e5ipto*o5i au cre4ut că (n ace* an searătaseră +iene *a Tea aşa cu) s8au 'ă4ut c(teodată *a noi*upi d(nd t(rcoa*e *a )ar5inea )ari*or oraşe. A*2ii au cre4ut cănu e dec(t o i)a5ine. Anu* +iene*or a ost poate ace*a (n careduş)anii *ui A)on au pus stăp(nire pe Tea ;euind te)p*e*eşi necropo*e*e. De)ora*i4area era )are. /n +o2. stri5ă tată*uiunei e)ei care ăcea parte din anda *ui Bu+a 6 <Bătr(ntică*os netrenic dacă eşti ucis şi aruncat (n "i* cine are să tecaute Nu H $a)ses a* III8*ea a'ea dreptate c(nd i)p*ora pe 4eicu o insisten2ă at(t de patetică să acorde iu*ui său o do)nie

prosperă. Vedea apropiindu8se catastroa care s8a şi produsca) *a trei serturi de seco* după )oartea *ui. După un sert deseco* sau )ai )u*t E5iptu* a ieşit din această cri4ă )icşorat

= Pap. "r+ 3us+, 1CC]H. 1.1. 1K?3C 6 I K?9. # Ibid+, III 1J?17.

3""



şi (n ti)pu* acesta s8a 'ă4ut ceea ce nu se )ai (n8t()p*ase de pe 're)ea +icsoşiior adică )eşteşu5ari scrii şi preo2i ;euind pe 4ei şi pe )or2i.

V. !a triuna*

După ce ordinea a ost restai*ită a (nceput represiunea (ncăde pe 're)ea do)niei *ui $a)ses a* I*I8*ea o co)isie deanc+etă pre4idată de 'i4ir caie era după araon persona;u* ce*)ai i)portant din re5at se inor)ase despre (ntinderea pa5ue*or. Această co)isie ni s8a părut )u*t )ai dornică să nua*e ade'ăru* dec(t să81 descopere. /nii andi2i s(nt aresta*idar ei (şi cu)pără *iertatea cu pu2in aur şi (ncep din nou.Proită de aptu* că s(nt transera2i c*in (nc+isoarea prin2u*uioraşu*ui (n (nc+isoarea )are*ui preot ca s8o ştear5ă. Dar dupăre(nceperea ;auri*or care s8a produs (n u*ti)ii ani ai do)niei*ui $a)ses a* I8*ea o a*tă co)isie de anc+etă or)ată din'i4ir unc2ionari re5a*i un intendent a* te4auru*ui doi port8u)re*ă scrii şi crainici se puse pe *ucru de data aceasta cutoată +otăr(rea. %e int()p*a uneori ca unii pă5uaşi să consu*te

statuia unui re5e s(nt ca să o2ină restituirea unui oiect uratsau p*ata inte5ra*ă a unei rente. De data aceasta pro*e)a era prea serioasa aşa (nc(t re5e*e s(nt e *ăsat (n co*2u* *ui şi ;udecătorii recurseră *a a*te )i;*oace ca să a*e ade'ăru*.

!a (nceputu* unei şedin2e consacrate intero5atoriu*ui )ari*or andi2i care ;euiseră )or)inte*e 'i4iru* 4ise păstoru*uiBu+a 6 <Tu erai (n e>pedi2ie cu

3G9



da ta. e i prins. E* te8a adus aici. E* te8adat (n puterea araonu*ui. "u)eşte8( pe cei care erau cu tine (n)ari*e *ocuin2e U= Incu*patu* nu se *asă prea )u*t ru5at şinu)eşte şase dintre to'arăşii *ui. Dar triuna*u* nu se)u*2u)eşte cu at(t. Bu+a este ătut cu astonu*. Atunci e* ;ură că 'a 'ori. E (ntreat din nou 6 <%pune cu) ai reuşit săa;un5i *a 6e *ocuin2e 'enerate N= E* pretinde că )or)(ntu* unde

a pătruns usese de;a desc+is ceea ce8i aduce o nouăcio)ă5ea*ă căreia e* (i pune capăt dec*ar(nd 6 <ur că 'oi'ori=. I se storc aste* treispre4ece nu)e după care spune 6<Iau )artor pe A)on iau )artor pe su'eran că dacă se a*ă căa) ascuns pe 'reunu* din cei care se a*au cu )ine să iu pedepsit (n *ocu* *ui U= ' Atunci (ncepe )onotona dei*are aco)p*ici*or *a care se adau5ă a*2i indi'i4i a*e căror nu)e s(nt pronun2ate (n cursu* instruc2iei. Incu*pa2ii ;ură că nu 'or )in2isu pedeapsa de a i sur5+iuni2i (n "uia de a i )uti*a2i sau ai puşi pe *e)n. A) )ai (nt(*8nit această e>presie. Mai )u*2idintre cei care co)p*otaseră ()potri'a *ui $a)ses a* III8*ea auost conda)na2i să ie puşi pe *e)n. /nii e5ipto*o5i au cre4utcă aceasta (nsea)nă a i tras (n 2eapă. "u este si5ur. Pe asore*ieuri*e siriene se 'ăd oa)eni traşi (n 2eapă. (nsă pe

asore*ieuri*e e5iptene nu s8au 'ă4ut niciodată dar adeseori se'ede c(te un indi'id *e5at de un st(*p desi5ur ca să ie cio)ă5itcu astonu*. H Presupun deci că indi'idu* conda)nat să ie pus pe *e)n era *e5at de un st(*p poate p(nă ce )urea.

1 Ibid+, I J @ II 1J.% (n )or)(ntu* *ui Merreua A K sud.

39C



&(teodată *a (ntrearea ;udecătoru*ui incu*patu* răspundea 6<"enorocire )ie nenorocire trupu*ui )eu U= ără să see)o2ione4e ;udecătoru* punea (ntrearea şi dacă răspunsu* nu81 satisăcea se trecea *a cio)ă5ea*ă. Bătaia era de )ai )u*tee*uri căci se (ntreuin2ea4ă trei ter)eni dieri2i 6 badjana,nadjana şi manini+ /nii *e8au (ndurat pe toate trei dar n8a) putea spune e>act prin ce se deoseesc. Bătaia era ap*icată pespate dar şi pe )(ini şi pe picioare. Acest trata)ent ener5icde4*ea5ă )u*te *i)i dar nu (ntotdeauna. Adeseori 5reieru*constată că după două sau trei astonade acu4atu* tot n8a)ărturisit. După toate aparen2e*e acesta ră)(nea *a dispo4i2ia ;usti2iei. Adeseori ;udecătoru* care n8a o2inut nici )ărturii şinici 'reo inor)a2ie *ă)uritoare in'ită pe nenorocit să indiceun )artor care să81 sus2ină. oarte rar se (nt()p*ă ca un acu4atsă ie pus (n *iertate. iind introdus un tro)petist nu)itA)on+Lu 'i4iru* (* (ntreă 6 <&e )i;*oace ai (ntreuin2at ()8 preună cu ar4ătoru* de răşină &+edsu+onsu c(nd ai a;uns *a)area *ocuin2ă de unde ai urat anii după e>pedi2ia +o2i*or N=E* 4ise 6 <"enorocire )ie nenorocire trupu*ui )eu U (ispunea) *ui Perpat;au tro)petistu* to'arăşu* )eu cu care )ăcerta) 6 \Au să te ucidă din cau4a urturi*or din *&er+++]N u

iar intero5at ătut *a tă*pi şi *a pa*)e. E* repeta 6 <"8a) 'ă4utni)ic. &e8a) 'ă4ut a) spus=. (* intero5ară din nou (n *una a patra din 'ară 4iua a 4ecea. u 5ăsit ne'ino'at (n ce pri'eaurturi*e şi e*ierat.

Mu*2u)ită acestei 5ră)e4i de docu)ente asistă) *anu)eroase intero5atorii dar nu ne8au par'enit ;udecă2i*e şi nucunoaşte) conda)nări*e care s8au

391



pronun2at. Poate că nenoroci2ii aceia au pierit (n c+inuri sauşi8au s(rşit iata *or 'ia2ă (n )ine şi (n cariere.

VI. Pri)irea triutari*or străini

A) vă/ut că unc2ionarii statu*ui erau ocupa2i )ai a*es cu

'a*oriicarea do)eniu*ui re5a* cu repri)area anditis)u*ui cu()păr2irea dreptă2ii şi cu str(n5e8rea i)po4ite*or iar (n 're)ede oa)ete cu apro'i4ionarea popu*a2iei. Aceasta era )unca*or oişnuită. &(teodată unii pri'i*e5ia2i a'eau sarcini )ai p*ăcute. %e pare că nici una nu putea i )ai a5reai*ă dec(taceea de a pri)i *a intrarea *or in E5ipt şi de a introduce *aaraon pe de*e5a2ii 2ări*or străine care 'eneau ie ca să ac+iteo contriu2ie de ră4oi ie ca să8şi e>pri)e dorin2a de a i (n une re*a2ii cu re5e*e sau să aducă 'estea că (ntr8o 2ară(ndepărtată o prin2esă o*na'ă nu reuşea să se 'indece şi căştiin2a unui )edic e5iptean sau pre4en2a unui 4eu )i*osti' erausin5ure*e )i;*oace de a8i reda sănătatea.

De*e5a2ii de *a $eteau de *a "a+arina sau din )ar5ini*eAsiei puteau ua dru)u* pe uscat şi erau pri)i2i de 5rănicerii

dru)uri*or *ui -orus sau puteau 'eni pe )are. &orăii*e *or se)ănau cu a*e e5ipteni*or ceea ce nu treuie să ne )ire pentru că e5iptenii erau ucenicii )eşteri*or din B*os (n ce pri'eşte construc2ia na'a*ă.

&(nd sosesc (n port de*e5a2ii sirieni ard tă)(ie şi8şie>pri)ă prin 5esturi *ar5i ucuria de a i ter)inat

39H



cu ine această *un5ă că*ătorie. Ei (şi descarcă i)ediat)ăruri*e (n 're)e ce e5iptenii insta*ea4ă pe c+ei restauranteşi uete cu răcoritoare şi apoi intră (ndată (n *e5ătură cu ununc2ionar e5iptean care8i 'a conduce *a 'i4ir. A*aiu* *or eradintre ce*e )ai distracti'e. Proai* că o )u*2i)e de oa)eni'enea să8i 'adă trec(nd. Artiştii care (ntr8o 4i treuiau să8i re8 producă (n )or)(ntu* 'i4iru*ui (i e>a)inau cu o deoseităaten2ie. Băra2ii erau ()răca2i cu uste rodate cu *(nă)u*tico*oră ()podoite cu ciucuri sau cu roc+ii *un5i cu)(neci care se (nc+eiau (n a2ă cu un şnur şi cu nasturi sauerau drapa2i (ntr8o eşară de *(nă. /nii purtau *a 5(t )eda*ioane.e)ei*e a'eauQ roc+ii cu 'o*ane. %er'itorii duceau cu ei caiurşi e*ean2i ce'a )ai )ari dec(t un 'i2e* şi purtau pe u)eriu*cioare care con2ineau răşină de tereint s)oa*ă )iereuntde*e)n sau coşuri p*ine cu aur sau cu *apis8*a4u*i. E5ipteniiapreciau şi )ai )u*t produse*e )anuacturate care*e şi ar)e*eoiecte*e de podoaă şi 'ase*e de )eta*. %irienii a;unseseră *a o'irtuo4itate u*uitoare (n aricarea *or. Ei nu se )ai)u*2u)eau ca *a (nceputu* dinastiei a VIII8a cu a)ore cu)(nere *ora*e cu cratere ()podoite cu un uc+et de p*anteartiicia*e ci ăceau 'ase i)ense cu picior ornate (n (ntre5i)e

cu )oti'e 5ra'ate sau (ncrustate ()podoite cu p*ante capetede oa)eni sau de ani)a*e care se 5rupau (n ;uru* picioru*ui a* p(ntece*ui sau a* capacu*ui. /ne*e din aceste 'ase a'eau uncorp trip*u şi trei 5(turi. &apace*e erau de or)a capu*ui *ui Bessau a capu*ui unui 5rion. /ne*e 'ase cu două toarte or)au a4a de unde ieşea un ediiciu cu )ai )u*te eta;e sau care

393



sus2inea un sin> cu cap de e)eie. &(teodată di)potri'ăcrateru* era sus2inut de doi ăra2i aşe4a2i spate8n spate. "otă) şi 'ase*e cu capu* *ui Bes sau cu cap de e)eie cutoarta ăcută dintr8un co*2 natura* sau artiicia* de e*eantacoperită cu un decor o5at. Ase)enea piese n8au nici o(ntreuin2are practică. %int nu)ai 'ase de cere)onie. E*e nu p*ăceau e5ipteni*or care puneau să se copie4e (n ate*iere*e *or

)ode*e*e ce*e )ai si)p*e. Dar se poate aprecia interesu* pecare81 purtau acestor produse străine c(nd 'ede) cu &e 5ri;ăau ost e*e reproduse de e>e)p*u (n )or)(ntu* *ui A)isea. Q

A*aiuri*e )eridiona*i*or nu (ntrec pe ce*e a*e asiatici*or (n ce pri'eşte pitorescu*. ()podoi2i cu co*iere cu co4i de pantere prinse de ra2e cu craniu* ras şi cu trei s)ocuri de păr ei(naintea4ă dans(nd (n sunetu* ta)urinei. e)ei*e *or sint()răcate cu o ustă sau o roc+ie cu 'o*ane şi poartă p(nă *a patru copii (ntr8un coş prins de spate. Ei aduc scuturi de pie*ede i*deş pene şi ouă de stru2 piei de pantere u*cioare şi a*oturi. Tra5 de r(n5+ie )ai)u2e 5+epar4i 5irae cu 5(tu**un5. Insă nici unu* din aceste corte5ii nu se poate co)para cuace*a care i8a ost pre4entat *ui Tutana)on de iu* re5a* dinuc+8-u. H Vicere5e*e purt(nd (ncă *a 5(t co*iere*e de aur

dăruite de su'eranu* său pri)eşte pe co*aoratorii1 Pentru a*aiuri*e de*e5a2i*or 2ări*or nordice 'e4i a*e

)e*e leliques de lart syrien dans l!gypte du @ouiel !m# pire, Paris. 1937.

H (&+ (+ S+, IV.. H3?3C. A se co)para 4r+ )$+, I 3. 33HHK A)isea: @ HK7?HKG -ore)+e @ HJ Anna: @ H7C?HGK? HG A)en)ose: @ H9H. H93. 33J. 337 $e+)arL: 6 Maspero $istoire, II HJ9 te)p*u* din "eit8/e*: @ 3edinet#$abu, II.

&94



săi e5ipteni eare8 sa*ută (n5enunc+ea4ă şi81 atin5 picioare*e sau roc+ia. &ea )ai )are parte din nu88ieniau adoptat costu)u* e5iptean păstr(nd totuşi une*e din

podoae*e *or na2iona*e. Păru* *or *un5 or)ea4ă un e*de ca*otă prinsă cu o diade)ă pe care e i>ată o pană destru2. Ine*e 5roase *e at(rnă de urec+i. #(tu* e str(ns (ntr8un co*ier de perie. !a (nc+eietura )(inii stră*ucesc

ră2ări )asi'e. /nii tă pe spate o pie*e de panteră şi pedeasupra o centură o curea şi (n a2ă un accesoriutriun5+iu*ar pe care se distin5 sori stră*ucitori. .Prin2ii

poartă cu 5ra2ie roc+ia transparentă şi p*isată pectora*u*e5ipteni*or şi s(nt (ncă*2a2i cu sanda*e. &opiii *or ca ş* ceiai e5ipteni*or *asă să *e at(rne pe ora4u* drept o uc*ă*ată de păr ()p*etit. De ra2e*e *or s(nt a5ă2ate co4i de

pantere. In 're)e ce purtătorii de orande au (n urec+iine*e si)p*e cerceii *or s(nt nişte discuri de aur şi

pandanti'e.Trupa e or)ată din ră4oinici care pun 5enunc+iu* (n

pă)(nt şi cer su*u* 'ie2ii purtători de orande care pre4intă pe p*atouri săcu*e2e şi ine*e de aur piei de pantere 5irae oi cu coarne i)ense ter)inate cu nişte

pa*)e. /n 5rup de prin2i )er5e (naintea re5e*ui 2ării caree aşe4at (ntr8un car destu* de ase)ănător cu ce* a*e5ipteni*or şi asiatici*or cu deoseirea că e pre'ă4ut cu oi)ensă u)re*ă de pene de stru2 şi e tras de doi oi ărăcoarne. &(2i'a pri4onieri cu cătuşe *a )(ini cu *a2u* de5(t ur)ea4ă caru*. "e5rese purt(ndu8şi su5arii (ntr8uncoş *e5at de spate şi t(r(ndu8şi copiii tunşi după )oda2ării (nc+id procesiunea. E*e s(nt 5oa*e p(nă *a r(u. &a şi

ăra2ii poartă cercei co4i de panteră şi ră2ări )asi'e.

39



Popoare*e )eridiona*e a'eau )eşteşu5ari oarte iscusi2ic+iar dacă nu erau aşa de in5enioşi ca enicienii. %e pare că5u'ernatorii e5ipteni ai "uiei care erau nu)i2i <iii re5a*i dinI'uc+= au ăcut eorturi pentru a de4'o*ta arta indi5enă. "uienii conec2ionau nu nu)ai artico*e i)itate după )ode*ee5iptene scaune paturi perne de pus *a căpăt(i care dar şiar)e deoseite de ce*e a*e e5ipteni*or. %cuturi*e *or de pie*e

ordate cu o pan5*ică de )eta* şi (ntărite cu cuie erauc(teodată ()podoite cu scene *uate din repertoriu* oicia*. %e'edeau pe e*e un sin> cu cap de erec că*c(nd (n picioare peduş)ani sau araonu* străpun5(nd cu *ancea un nuian. Dar e5iptenii apreciau şi )ai )u*t reproduceri*e (n aur a*e sate*or de ne5ri puse (n coşuri sau pe o )ăsu2ă. O co*iă (n or)ă de pira)idă oarte (na*tă este u)rită de= pa*)ieri. &opii şi)ai)u2e se urcă (n copaci ca să cu*ea5ă ructe*e. #irae şi pă84itorii *or circu*ă prin sat. !a perierie ne5ri care sa*ută.Picioru* )ăsu2ei este ()podoit cu ne5ri *e5a2i de un stup şi cu(nse)ne*e re5a*e. De )ăsu2ă s(nt at(rnate piei de pantere şi*an2uri de aur. Este )inunea e>po4i2iei capodopera ore'rerieinuicne de inspira2ie e5ipteană.

(şi )erita răsp*ata iu* re5a* din uc+ care aducea ase)enea

te4aure din 2ări*e %udu*ui *a care se adău5au *in5ouri*e de aurde aanos şi de i*deş şi care se putea *ăuda că a ăcut sădo)nească pacea (n acea parte a *u)ii.



C*>I7L?L #I *C7I$I7*7/* I#

7/3>L/

I. Credi!ţa

-erodot a spus că e5iptenii erau cei )ai e'*a'ioşi dintreoa)eni. Ei credeau că totu* (n uni'ers apar2ine 4ei*or căaceştia s(nt i4'oru* oricărei o5ă2ii că cunosc dorin2e*e noastreşi că.pot inter'eni (n orice )o)ent (n aaceri*e o)eneşti. Dacă$a)ses a* II8*ea părăsit de so*da2ii săi şi (ncon;urat deduş)ani (n prea;)a oraşu*ui [adec+ a putut să treacă peste pri)e;die aceasta s8a !t+plat" c+ipuri*e pentru că 5*asu* *uia răsunat p(nă *a Tea şi a ost au4it de A)on. Dacă o 're)esp*endidă a apărut (n anoti)pu* rău şi a apărat că*ătoria*o5odnicii *ui prin2esa Iii? tită aceasta pentru că %ute+ nu8ireu4a ni)ic. Dacă (nt(narii 5ăseau apă (n deşertu* Iata era pentru că tată* său -api (* iuea pe $a)ses a* III8*ea )ai )u*tdec(t pe to2i re5ii care do)niseră )ai (nainte. Ideea că 4eii prote;au pe unii oa)eni (ncura;a c(teoc*ată dorin2e neuneşti.%e 4ice că re5e*e A)en8

1 -erodot 0I 37.

'.»-



+otep 'oia să8i 'adă pe 4ei pe c(nd era (ncă (n 'ia2ă. Prin2u*orne+t iu* *ui Osoron a* II8*ea şi a* re5inei aro) doreaca 'u*turu* di'in să ie a*ături de e* c(nd 'a i (ncon;urat deanti*ope*e din deşert şi de păsări*e ceru*uiH desi5ur pentru a(n2e*e5e *i)a;u* *or re4er'at unui )ic nu)ăr de ini2ia2i şi)esa;e*e i)portante pe care 4eii ine'oiesc să *e (ncredin2e4e.Mu*2i erau 5ata să creadă că unii pri'i*e5ia2i puteau poruncinaturii ceru*ui pă)(ntu*ui nop2ii )un2i*or şi ape*or puteausupri)a ostaco*u* ti)pu*ui şi spa2iu*ui.3 Acestea erau neuniitrecătoare. &(nd $a)ses a* I-8*ea dictă papirusu* -arris deapt e* nu cerea 4ei*or E5iptu*ui ce*ui )ai )are ca şi ce*or )ai)ici dec(t *ucruri si)p*e şi re4onai*e pentru e* (nsuşi oeternitate ericită pentru iu* său să de'ină un re5e puternic şirespectat să8i ie acordată o do)nie *un5ă şi un "i* 5eneros (niecare an. &redea că )erită aceste daruri căci 4eii *8au aşe4at(n *ocu* tată*ui său după cu) puseseră pe -orus (n *ocu* *uiOsiris. E* n8a asuprit n8a urat n8a că*cat porunci*e 4ei*or.Dorin2e*e oa)eni*or oişnui2i o5a2i sau săraci erau )u*t )aiu)i*e. Părin2ii care nu a'eau ii cereau *ui I)+otep să *e deaunu*. &(nd Btau ce* din *e5endă este ur)ărit de rate*e *uiurios ca un neun e* (şi a)inteşte că -ara+te ştie să deose8

ească ade'ăru* de )inciună. De oicei se ştie că 4eu*ui (i e)i*ă de cei săraci. &(nd totu* este ()po8

1 osep+e. 1ontre )plon, I H3H şi HK?H.H emi, I KC.3 &a preotu* care propuse *ui "enoerepta+ să8i arate o

carte scrisă de )(na *ui T+ot (n ro)anu* *ui %etna Maspero1ontes populaires, ed. K8a 131.

39G



tri'a *or e* ră)(ne sin5uru* spri;in ;udecătoru* care nu pri)eşte daruri şi nu in*uen2ea4ă pe )artori. !a triuna*săracu* oare n8are nici ani nici aur pentru scrii nici+aine pentru ser'itori descoperă că Ainon se preace (n'i4ir ca să acă să iasă *a i'ea*ă ade'ăru* şi să asi5urei4(nda ce*ui s*a ()potri'a ce*ui puternic.' /n scricontea4ă pe T+ot ca să reuşească (n cariera *ui. <Vino *a

)ine T+ot iis sacru tu 4eu* pe care81 iueşte &+)u)secretaru* ce*or nouă 4ei 'ino *a )ine a;ută8)ă ă8)ă priceput (n )eseria ta căci )eseria ta e cea )ai ru)oasădintre toate. Iar ce* care se pricepe e ăcut prin2.= H

Această credin2ă ar4ătoare şi (n ace*aşi ti)p ra2iona*ăne surprinde adeseori. Dorin2a de a (ncon;ura pe 4eu cu*u> datea4ă din toate ti)puri*e şi din toate 2ări*e. Dar

o5ă2ia te)p*u*ui din 're)ea "ou*ui I)periu (ntreceorice i)a5ina2ie. De *a urcarea pe tron a *ui A+)ose tot

prisosu* şi toate econo)ii*e se (n5ră)ădeau aco*o. Ac*ădi noi sanctuare a )ări şi (nru)use2a pe ce*ee>istente restaur(nd 4iduri*e şi por2i*e construind ărcisacre şi ridic(nd statui (n*ocuind cără)ida cu piatră*e)nu* *oca* cu *e)n e>otic acoperind cu p*ăci de aur

'(ru* oe*iscuri*or şi pere2ii )ari*or *ocuin2e )oi*(ndiecare (ncăpere cu )oi*e (ncrustate cu aur şi pietre pre2ioase şti) de )u*t că aceasta a ost 5ri;a principa*ă atuturor re5i*or. ără (ndoia*ă că (n 're)ea *ui A+enatonşi poate şi (n anii pu2in cunoscu2i care au precedat 'e8nirea pe tron a *ui %et+na+t s8a *ucrat )ai (ncet şi a ostca un e* de repeti2ie a ceea ce a'ea să se

1 "ibi+ aeg+, VII 1J?17. "ibi+aeg+, VII JC.

3C9



rea*i4e4e (n )are su u*ti)ii $a)ses dar do)nii 5*orioase şi(n*oritoare (ncercară să (ndrepte aceste nea;unsuri.

&a şi 5recii şi ro)anii s(nte) şi noi ui)i2i de nu)ăru* şior)e*e ciudate a*e di'inită2i*or. Vi5neta unui papirus din)u4eu* din &airo repre4intă o preoteasă o iică de re5e anu)eIsite)+e care se ap*eacă cu o )işcare p*ină de ar)ec pe)ar5inea unui a4in (n a2a unui crocodi* *un5it de cea*a*tă

parte *a poa*e*e unei să*cii. ără cea )ai )ică si*ă această preoteasă ea apă din a4inu* unde se 4en5uie )onstru* care8o oser'ă cu indieren2ă. Acest crocodi* este 4eu* %oe unu*din 4eii cei )ai răsp(n8di2i. E* a'ea două centre de cu*t unu* *aau) pe care 5recii (* 'or nu)i &rocodi*opo*is ce*ă*a*t *a%u8)enu *a sud de Tea şi sanctuare aproape peste tot.

!ocuitorii din Me)is şi On preerau tauru* (n *ocu*crocodi*u*ui care se nu)ea -api *a cei din2ii şi Mer8uer *acei*a*2i. Tauru* -api se recunoştea după se)ne care ne8au osttrans)ise de 5reci.H &(nd era identiicat se (nse)na cu 5ri;ănaşterea şi era introdus cu cere)onie (n te)p*u* *ui Pta+.At(ta 're)e c(t trăia era (ndopat cu du*ciuri şi tratat cuonoruri. &(nd )urea poporu* (ntre5 se ()răca (n do*iu. Era)u)iicat i se pre5ătea un )or)(nt şi era (n)or)(n8tat cu un

prin2. !a &+)unu erau 'enera2i iişii.3

/n1 uent4 uelques moniimenis de culte de Sobolc, pi. II

nuli+ I+6+)+0+, >>'ni na?17H.G I*erodot III HG?H9 6 %traon. VII 1 3.1 6 P*utar+ Isis et

0siris, K3 @ Ainia)is Marce*iinus II. 1K.3 -erodot II J7. "ecropo*a iişir a ost descoperită de c;Qi8(nd (n

deşert *(n5ă )or)(ntti* +ii P2/str!s (n a2ă cu &+e)unu.

#»



iis pri'i*e5iat pri)ea onoruri di'ine. %e aduceau din totE5iptu* iişi )or2i şi )u)iica2i care erau depuşi (ntr8o peşteră i)ensă. %e 5ăseau peste tot şoi)i sacri nu nu)ai (noraşu* "e+en pe care 5recii (* 'or nu)i -ieraonpo*is dar şi(n a2a oraşu*ui "e+en *a "a+en şi (n toate *ocuri*e pe caree5iptenii de a4i *e nu)esc Da)an+ur oraşu* *ui I*orus: sau%an+ur spri;inu* *ui I*orus: şi (n a*te*e de e>e)p*u *a I*at8

+iri unde necropo*a *or a ost restaurată (n (ntre5i)e de D;er8+er sa*'atoru* *a Tanis unde )isiunea noastră a 5ăsit decur(nd sc+e*ete de şoi)i (n u*cioare )ici. !a Bast o pisică pri)ea o)a5ii*e popu*a2iei. !a A)it era redutai*u* şarpe/ad;it. Ţăranii din Teaida oereau ace*uiaşi şarpe pe care81cunoşteau su nu)e*e de $enutet truanda*e*e reco*tei *or.

Dar nu nu)ai ani)a*e*e se ucurau de aceste aten2ii pioase.P*ante*e (şi a'eau Ji e*e partea *or. Băra2i sau e)ei perec+isau i4o*a2i se apropiau cu respect de un sico)or cu )(in**e(ntinse spre a pri)i apa 'ărsată de o 4ei2ă ascunsă (n copac.iecare oraş a'ea arore*e *ui sacru după cu) (şi a'ea 4eu**oca* dar 4eu* *oca* nu era de a;uns spre a poto*i ardoarea *or re*i5ioasă. In orice oraş oric(t de pu2in i)portant se asociau4eu*ui *oca* a*te di'inită2i 'enite dintr8un oraş )ai apropiat sau

)ai (ndepărtat. &(nd $a)ses a* II8*ea şi8a (nte)eiat reşedin2adin De*ta orienta*ă a reunit aco*o o (ntrea5ă societate di'ină.A)on şedea a*ături de %et+ duş)anu* său de ieri Tu) din Onşi Pta+ din Me)is 4ei din De*tă şi cei ai sirieni*or şienicieni*or căci e5iptenii ca şi c(nd n8ar i a'ut destui 4ei (n2ara *or au (nceput să8i adopte şi pe cei din 2ări*e 'ecine./ci5aşu* Iui

49J



Osir(s şi8a sc+i)at capu* de o5ar ca un cap o)enesc. E*a adoptat costu)u* şi atriute*e *ui Baa* un coi ascu2it

pe care stră*uceşte discu* so*ar din care ies două coarneascu2ite şi din care cade din '(r p(nă ;os o paa5*ică*un5ă şi un e* de ustă rodată şi ()podoită cu ciucuri.eu* are ca to'arăşă (n *oc de sora *ui Isis pe cananeanaAnta.' Astartea *a 'enirea ei (n E5ipt a ost onorată ca ore5ină ca toate di'inită2i*e. H &onstruind o cetate (ntreE5ipt şi %iria pentru a8şi aştepta *o5odnica $a)ses n8o

putea *ăsa ără protectori di'ini. E* a*ese doi 4ei e5ipteniA)on şi /ad;it şi doi asiatici %ute+ şi Astartea. 3 /n4eu cananean -urun care ca şi -orus a'ea or)a unuişoi) părea că doreşte să ia *ocu* acestui antic patron a*)onar+iei pe 're)ea do)niei *ui Tutana)on. K Me)isunde un (ntre5 cartier apar2inea trieni*or era ca unre4u)at a* tuturor cu*te*or e5iptene şi străine. Teaoraşu* cu o sută de por2i ar i )eritat să ie nu)it oraşu*cu o sută de 4ei.

0I. &*eru*

ti) că orice te)p*u era ca un orăşe* care adăpostea(ntre 4iduri*e sa*e unc2ionari po*i2işti )eşteşu5ari şicu*ti'atori şi aceştia trăiau aco*o ca (n8

1 Montet :rame d)varis, 1KC?1K1 şi pi. VI. G A*an8-. #ardiner.(&e )starte papyrus, (n Studies pre#sented to + LI -riffit&, B+

B Montet :rame d)varis, 13K.K Ibid+, 1KH?1K3.Z Bt! aeg+, VII GJ?91.

*]H



tr8un oraş oişnuit. Deşi depindeau de te)p*u ei nu erau totuşică*u5ări. Această ca*itate era re4er'ată ce*or care se nu)eauubu, cei cura2i it netei#, părin2i di'ini &emneter, o)u* curu*ou* *&ery&ebet, care 2inea (n )ină pro5ra)u* cere)oniei(nse)nat pe un ru*ou de per5a)ent )e)ri*or unuyt#ului,co*e5iu co)pus din ce* pu2in douăspre4ece persoane deoarececu'(ntu* unut (nsea)nă oră. Aceşti că*u5ări se sc+i)au din

oră (n oră. ca să asi5ure 4i şi noapte o adora2ie continuă. In)u*te te)p*e un şe a* )istere*or se ocupa de repre4enta2ii*esacre despre care 'o) 'ori )ai departe. Preotu* semn,necunoscut (n c*eru* *ui A)on ;uca un ro* i)portant *a On şi *aMe)is. !a Tea c*eru* *ui A)on a'ea (n runtea sa patru&emit neteru+ Pri)u* ser'itor di'in cu toată si)p*itateanu)e*ui său era unu* din ce*e )ai (nse)nate persona;e dinE5ipt. !a On şeu* c*eru*ui din Tu) se nu)ea )are 'i4ionarur rna, ce* a* *ui Pta+ din Me)is şeu* artişti*or @ *a &+)unu)ai )are*e ce*or cinci era şeu* te)p*u*ui *ui T+ot. In )u*tete)p*e principa*u* persona; era ca şi *a A)on un ser'itor di'in. "oi a) *uat de *a 5reci oiceiu* să8i nu)i) pe aoeşti&eniu neteru proe2i pentru că a'eau c(teodată datoria de ainterpreta 'oin2a 4eu*ui dar aceasta nu era sin5ura *or unc2ie

şi nu s(nte) si5uri că *e era re4er'ată *or. Oricare ar i nu)e*e*or (n 're)ea "ou*ui I)periu proe2ii tind să se deoseeascăde )u*2i)ea cetă2eni*or. Ei dispre2uiesc roc+ia p*isată cu)(neci şi adoptă o ustă *un5ă. Torsu* *or e 5o*. (şi rad co)p*et ara )ustă2i*e şi păru*.

După cu) te)p*u* dădea adesea ospita*itate )ai )u*tor4ei de ase)enea )e)rii c*eru*ui nu rL)(8

403



neau (n )od o*i5atoriu toată 'ia2a (n ser'iciu* ace*uiaşi 4eu.%etui )are preot a* *ui %et+ era (n ace*aşi ti)p conducătoru*serări*or *ui Baneded şi (nsărcinat cu pro5ra)u* *ui /ad;itcare ;udeca ce*e două 2ări. "euen care a ost nu)it de$a)ses a* II8*ea )are preot a* *ui A)on nu apar2inuse nici8odată c*eru*ui acestui 4eu. E* era )are preot a* *ui An+ur *aT;in şi a* *ui -at+or *a Dendera+. /n a* doi*ea preot a* *ui

A)on care nu se ridica *a ce* )ai (na*t 5rad s8a conso*at c(nds8a 'ă4ut nu)it )are peste 'i4ionari şi seni *a On c*in Mentuoraş din no)a teană.

/n )are nu)ăr de e)ei participau şi e*e *a cu*t. Oricete)p*u a'ea un corp de c(ntăiQe2e a căror datorie era să c(ntea5it(nd sistre*e sau crota*e*e (n ti)pu* cere)oniei. Aceste e)einu *ocuiau (n te)p*u. ci cu a)i*ia *or căci s*u;a aceasta nucerca pre4en2a *or dec(t (n anu)ite 4i*e pentru c(te'a ore.Di)potri'ă e)ei*e care a*cătuiau enerit#ul treuiau să*ocuiască (n te)p*u căci cu'(ntu* *&ener indică tot aşa de ineo (nc+isoare ca şi păr2i*e ce*e )ai erite a*e unui te)p*u sau pa*at. %uperioara *or se nu)ea so2ia di'ină sau di'inaadoratoare. G8a presupus adeseori că e)ei*e din acest +are)

di'in constituiau un co*e5iu de curte4ane sacre ca ace*a caree>ista *a B*os oraş i)pre5nat cu totu* de ci'i*i4a2ia e5ip8teană. "u s8a do'edit că a e>istat o ase)enea institu2ie (nE5ipt. (n ade'ăr cLntăre2e*e *ui A)on a'eau c(teodată)ora'uri uşoare şi rec'entau *ocuri suspecte. Dar ar i ără(ndoia*ă 5reşit să *e ;udecă) după sin5uru* e>e)p*u conser'at pe un papirus de *a

404



Torino pe toate )u4icante*e *ui A)on. De a*te*aceasta n8ar do'edi că e)ei*e ataşate te)p*u*ui treuiauca şi e)ei*e din B*os (n ti)pu* serări*or să se oerestrăini*or şi să 'erse (n te4auru* te)p*u*ui )ici*e 'enituri

pe care *e scoteau din această )eserie.După cu) unc2ionarii erau recruta2i )ai a*es din

a)i*ii*e de unc2ionari tot aşa şi preo2ii erau aproapetotdeauna ii de preo2i. B Aste* Baen+onsu iu* unui a*doi*ea proet a* *ui A)on a ost tri)is *a şcoa*ă de *a'(rsta de cinci ani cu scopu* de a intra )ai t(r4iu (n c*er.iii şi nepo2ii )are*ui preot $o)e8$o ăceau cu to2ii

parte din c*er. iu* *ui ce* )ai )are ser'ea pe *(n5ă e* caa* doi*ea )are preot. iu* ce* )ai )ic oicia (ntr8unte)p*u *a 'est de Tea. "epotu* era părinte di'in. Totuşise putea (nt()p*a ca inten2ii*e a)i*ii*or să ie (ncontradic2ie cu inc*ina2ii*e copii*or. O scrisoaread)inistrati'ă ne inor)ea4ă că 'i4iru* pre4entase treitineri ca să ie preo2i (n caste*u* Merenpta+ a*at (nte)p*u* din Pta+. /n unc2ionai8 căruia pu2in (i păsa dedreptu* c*erici*or ca şi de cei pe care8i prote;a decretu**ui %etui de care a) 'orit )ai (nainte puse )ina pe ei

şi8i tri)ise (n nord ca să de'ină oi2eri. Era un au4 de putere. /n scri scrie i)ediat ca să se)na*e4e aptu* şicere (ntoarcerea acestor tineri.3

co*arii care se consacrau ser'iciu*ui re*i5ios (n'ă2auca to2i copiii 5ra)atica şi scrierea dar şi a*te

1 Pete şi $ossi Les papyrus &ieratiques de (urin+H -api8D;eai din %iut adres(ndu8se )e)ri*or &onsi*iu*ui

te)p*u*ui dec*ară 6 <Eu s(nt iu de preot ca iecare din 'oi=%iut I HGJ:.

6@ "ibi+ aeg+ Vi* .

KC



*ucruri. Treuiau să cunoască i)a5ini*e 4ei*or tit*uri*eepitete*e atriute*e *e5ende*e *or ceea ce nu era pu2in*ucru. Q !a sLrşitu* studii*or sus2ineau un e>a)en. &e*care usese considerat de)n de a intra (n corpora2ie (şiscotea 'eş)inte*e era ()ăiat ras paru)at cu u*eiuriapoi se ()răca cu 'eş)inte*e sacerdota*e (nainte de a iintrodus (n ori4ontu* ceru*ui. Pătruns de tea)ă *a ideea

puterii di'ine e* putea (n s(rşit să se apropie de 4eu (nsanctuaru* său. H

&u*tu* oiciat (n toate te)p*e*e din E5ipt (n nu)e*e şi pe c+e*tuia*a re5e*ui era un act secret care se să'(rşeaără participarea pu*icu*ui (n oscuritatea s intei8sinte*or. Preotu* ca*iicat se puriica )ai (nt(i (n &asadi)ine2ii. E* *ua căde*ni2a o aprindea şi (nainta spresanctuar puriic(nd aeru* cu )iros de tereint. "aosu* (ncare se a*a statuia de *e)n aurit a. 4eu*ui sau a 4ei2ei era(nc+is. Preotu* rupea si5i*iu* de ar5i*ă tră5ea 4ă'oru* şi

desc+i4(nd ce*e două uşi *ăsa să apară i)a5inea di'ină.E* se prosterna ()prăştia u*eiuri peste statuie o tă)(ia şirecita i)nuri de adorare. P(nă (n ace* )o)ent statuia nuera dec(t un oiect ne(nsu*e2it. Preotu* (i 'a da 'ia2ă

pre4en8t(ndu8i pe r(nd oc+iu* scos *ui -orus de duş)anu*său %et+ şi re5ăsit de 4ei şi o statuetă a *ui Maat

1 Min8)ose care trăit su $a)ses a* II8*ea era )arecunoscător a* secrete*or ceru*ui pă)(ntu*ui si ()pără2iei suterane !u'ru & H1G:.

H Er)an La religion des egyptie/s, HH3.

406



Ade'ăru* iica *ui $a. eu* era apoi scos aară din naos.Preotu* proceda *a toa*eta *ui ca şi cu) ar i ăcut toa*etare5e*ui *i spă*a (* tă)(ia (* ()răca (* paru)a (* aşe4a *a *oc(n naos şi punea (n a2a *ui )(ncăruri care apoi erau arse (n(ntre5i)e. După u*ti)a puriicare cu natron cu apă şi tereints*u;a era s(rşită. "u )ai ră)Lnea dec(t să (nc+idă naosu* sătra5ă 4ă'oru* să si5i*e4e. Preotu* se retră5ea cu spate*e şi

şter5ea ur)a paşi*or săi.In sc+i)u* acestor (n5ri;iri 4eu* dăruia re5e*ui 'ia2a nunu)ai cea trupească ci şi 'ia2a su*etească şi un 'iitor de ucurii ără s(rşit pentru toată 'eşnicia. Poporu* care nu *uade*oc parte *a acest cu*t 84i*nic se )u*2u)ea să ştie că araonu*iind iuit de părin2ii săi 4eii tot e*u* de inecu'Lntări a'eausă se răspLndească asupra E5iptu*ui. E* (şi *ua re'anşa cuoca4ia procesiuni*or 4eu*ui despre care 'o) 'ori )ai departedar aştept(nd aceste 4i*e de petrecere desi5ur că era per)isoricui 'oia poate (n sc+i)u* unei )ici orande să străatăcur2i*e să se apropie de parc să intre (n *ocuin2a 4eu*ui undese 4en5uia *ier erecu* sau tauru* care a'ea pri'i*e5iu* sL81(ncarne4e pe 4eu sau de a4inu* unde se scă*da crocodi*u* *ui%oe. "i)ic nu ()piedica pe un e5iptean din popor să depună

*a picioare*e unei statui a *ui A)on dacă era tean sau a *uiPta+ dacă se a*a *a Me)is o )ică ste*ă de ca*car pe care era5ra'ată a*ături de i)a5inea 4eu*ui o urec+e de oicei )ai)u*te urec+i trei sau nouă c(teodată c+iar oarte

1 $itua*u* c cunoscut după trei papirusuri din )u4eu* din Ber*in şidupă asore*ieuri*e te)p*u*ui din Ados. Moret Le rituel du cultedivin journalier en "gypte, Paris 19CH.

41



)u*te p(nă *a patru4eci şi opt sau trei sute şapte4eci şi opt deureeU ii şi oc+i. Era un )i;*oc in5enios de a81 constr(n5e pe 4eusă ascu*te şi să81 oser'e pe ce* care81 roa5ă şi care putea ceretot e*u* de *ucruri. Q In toate te)p*e*e se a*au de ase)eneastatui şi ste*e nu)ite tă)ăduitoare. Pe a2a *or principa*ăste*e*e erau decorate cu copi*u* -orus 5o* (n picioare pe uncrocodi* şi 2in(nd (n )(ini şerpi iar deasupra )icu*ui 4eu unBes str()(ndu8se. Pe cea*a*tă parte sau (n ;osu* ste*ei se po'estea cu) copi*u* di'in usese )uşcat (n *ipsa )a)ei sa*ede un şarpe (n )*aştini*e de *a A+it. %tăp(nu* 4ei*or au4ind2ipete*e )a)ei poruncise *ui T+ot să 'indece copi*u*. %au se po'estea cu) a ost 'indecat Bastit8de către $a de )uşcăturaunui scorpion sau se a)intea că Osiris aruncat (n "i* de rate*e*ui a ost apărat de din2ii crocodi*i*or (n )od )iracu*os.%tatui*e repre4entau şi persona;e sinte care (n 'ia2a *or s8aui*ustrat ca ()*(n4itori de şerpi. %tatuia sau ste*a era pusă pe unsoc*u. /n a4in p*in cu apă o (ncon;ura şi co)unica printr8ori5o*ă cu un a* doi*ea a4in săpat pe treapta de ;os a soc*u*ui.&(nd un o) usese )uşcat se stropea cu apă statuia sau ste*a.Ea se i)pre5na de puterea or)u*e*or şi a recitări*or. Apa sestr(n5ea ;os şi rănitu* ea din ea 6 <Veninu* nu intră (n ini)a

*ui nu arde (n pieptu* *ui căci -orus e nu)e*e *ui1 -.8P. B*o Oser'a2ii asupra c(tora ste*e 4ise <eu

urec+i= Omi, II 1H3?13.H !acau Les statues OguHrisseusesN dans lancierme !gipte+

3onumenis 6iot, V 19HH: @ Er)an La religion des egyp#tiens, 3 @ !e(e're La statue guerisseuse du Louvre, 3e#langcs Loret, C3 ssp.

KCG



Osiris nu)e*e tată*ui său "eit+ p*(n5ătoarea nu)e*e )anieisa*e=. Odată 'indecat rănitu*ui (i ră)(nea să )u*2u)ească printr8o ru5ăciune s(ntu*ui care81 'indecase ceea ce nu81scutea desi5ur să dea un )ic oo* şi părinte*ui pur şi di'incare ()prăştiase apa. Totuşi autorii acestor u)i*e cereri nu sesi)2eau *a *ar5u* *or (n so)ptuoase*e *ocuin2e di'ine din Teadin Me)is şi din )ari*e oraşe. Ei a'eau (ncredere (n A)onsau (n Pta+ dar preerau să8i 'adă pe aceşti 4ei departe deoicia*ită2i (n sactuare pe )ăsura *or. Muncitorii din necropo*ăadoptaseră ca patroană o 4ei2ă8şarpe pe care o nu)eauMerse5er Prietena *iniştii. Ea *ocuia de preerin2ă pe '(ru*)unte*ui care do)ina satu* şi c(nd se 'orea despre )unte nuse ştia ine dacă era 'ora de 4ei2ă sau de să*aşu* ei. /nunc2ionar din necropo*ă nu)it "eerLu *uă (ntr8o 4i ca)artor pentru ce spunea pe Pta+ şi V(ru*. Din cau4ă că)in2ea după pu2in ti)p ori. %e căi de păcatu* *ui a2ă de Pta+care81 ăcuse să 'adă (ntunericu* (n p*ină 4i. &eru iertareacestui 4eu care nu *asă nici o aptă ără p*ată. &u toateacestea nu se 'indeca. Atunci se u)i*i (n a2a &u*)ii de Vest)area şi puternica. Această su'erană 'eni *a e* su or)a unei ri4e p*ăcute şi?1 ăcu să8şi uite nenorocirea. <&ăci &u*)ea

de Vest e )i*oasă atunci c(nd e ru5ată.= Micu* sanctuar de *aMerse5er cunoştea o ai)ă care se putea )ăsura după )are*enu)ăr de ste*e şi e>8'oturi 5ăsite aco*o. Dar 4ei2a se ()păcaoarte ine cu 'ecinătatea a*tor )ari 4ei care8şi a'eau

1 %te*a G9 din Br. Mus. şi ste*a 1CH de *a Torino (r Er)an :en*Jteine aus der t&ebanisc&en -răberstadt, 2Sit/+ "eri+ )*+, 1911 p. 1 1CC.

)Vi



sanctuare*e a*ături de a* ei. /n )uncitor decorator că4(nd5ra' o*na' tată* şi rate*e *ui se adresară *ui A)oncare81 a;uta c+iar şi pe ce* de pe *u)ea cea*a*tă. %tăp(nu*4ei*or 'eni ca '(ntu* de nord ca o ri4ă proaspătă să81sa*'e4e pe acest neericit căci e* nu putea sta )(nios nicio 4i (ntrea5ă. %upărarea *ui nu 2inea dec(t o c*ipă şi nură)(nea nici o ur)ă din ea.' Aceşti )uncitori care8şia*eseseră ca patroană pe Prietena *iniştii adoptară şi un

patron pe ce* dint(i dintre su'eranii "ou*ui I)periuA)en+otep I care pusese să i se construiască )or)(ntu*(n Va*ea re5i*or. H E* usese ce* dint(i ineăcător a*

popu*a2iei care se str(nsese *a Deir e* Medine+. &u*tu* *uide'eni repede aşa de popu*ar (nc(t i se (nă*2ară )ai )u*tesanctuare *a Tea pe 2ăr)u* st(n5. %8au 5ăsit ruine*e unuite)p*u a* *ui A)en+otep a* 5rădinii @ se cunosc nu)e*ea*tor trei care se nu)esc A)en+otep a* pie2eiA)en+otep na'i5(nd pe apă A)en+otep a'oritu* *ui-at+or. %ărătoarea acestui un patron 2inea patru 4i*e (nti)pu* cărora )uncitorii so2ii*e şi copiii *or se cinsteau şic(ntau (ntr8una. Preo2ii care purtau statuia (n ti)pu*

procesiunii o apărau de soare (i ăceau '(nt cu e'antaiu*

o tă)(iau. A'eau aşa de )are (ncredere (n e* (nc(t (icereau să *e re4o*'e ne(n2e*e5eri*e. Era o ;usti2ie de pace)ai e>pediti'ă şi )ai pu2in apăsătoare dec(t cea a'i4iru*ui şi a scrii*or. O rec*a)antă se e>pri)ă aste* 6<Vino *a )ine stăp(nu* )eu U Ma)a şi ra2ii )ei ()icaută

1 %te*a H3177 din )u4eu* din Ber*in Er)an op+ cit, p. 1 P$E' C97.

H &ern Le culte d)menop&is I c&e/ Ies ouvriers de lanecropole t&ebaine, "ull+ I++)+0+, VII 19 ssS.

410



ceartă=. Tată* deunct *ăsase rec*a)antei două ucă2i deara)ă şi o rentă de şapte )ăsuri de 5r(ne Ma)a *uaseara)a şi nu8i dădea dec(t patru )ăsuri. /n )uncitor *ucrase un sicriu cu *e)nu* *ui Munca şi urnituri*euseseră e'a*uate *a trei4eci şi unu de debeni şi ;u)ătate.%tăp(nu* nu 'oia să p*ătească dec(t două4eci şi patru dedeben>+ %e uraseră +aine*e unui 5ra'or. Pă5uaşu* depuse

p*(n5erea (n a2a statuii re5e*ui sint 6 <%tăp(nu* )eu 'inoa4i @ ce*e două +aine a*e )e*e au ost urate U= /n scriciteşte o *istă de case. &(nd a;un5e *a casa scriu*ui A)on8ne+t rec*a)antu* air)ă că acesta se a*a *a iica sa eu*e (ntreat şi răspunde air)ati'. %e contestă \ unui)uncitor anu)e +ae)uas proprietatea unei case. &ei din

;ur se adresea4ă tot statuii care răspunde da printr8oad(ncă (nc*inare.

Poate pentru a i)ita unătatea re5e*ui ce*e )ai )aridi'inită2i ine'oiau să dea si)p*i*or )uritori un sat uti*sau să re4o*'e o ne(n2e*e5ere spinoasă /n şe a* po*i2ieiasista *a o procesiune (n onoarea 4ei2ei Isis. I)a5ineadi'ină se ap*ecă spre e* din (nă*2i)ea ărcii sa*e. Mai peur)ă acest ărat u repede a'ansat. (n capita*ă eraconsu*tat )ai a*es )are*e 4eu tean. /n intendent a* *uiA)on iind acu4at de de*apidare se ceru satu* 4eu*ui. E*u aşe4at (n arca sa şi purtat (ntr8un *oc specia* dinte)p*u. %e redactară două scrisori contradictorii6 1. <OA)onrasonter se spune despre acest Tut)es că tăinuieşte*ucruri care au dispărut=.

H. <O A)onrasonter se spune despre acest Tut)es cănu posedă nici unu* din *ucruri*e care au dispărut=. eu* e(ntreat dacă 'rea să ;udece. E* răspunde

411



<da=. &e*e două scrisori iind puse (n a2a *ui A)on indică dedouă ori pe cea care81 dec*ara ne'ino'at pe ce* acu4at. Tut)esu reinte5rat (ndată (n unc2ia *ui şi i se )ai (ncredin2ară şi a*tesarcini. In ti)pu* unei procesiuni )are*e preot (ntreă peA)on dacă se putea scurta e>i*u* conda)na2i*or deporta2i (n)area oa4ă. E* ăcu <da din cap. Q

Dacă re5e*e 4ei*or nu 'oia totdeauna să răspundă unor

si)p*i particu*ari (n sc+i) e* se ocupa cu p*ăcere de )ari*einterese a*e statu*ui. &(nd $a)ses a* II8*ea *a (nceputu*do)niei *ui a 'rut să nu)ească un )are preot a* iui A)on4eu* asista *a adunarea &onsi*iu*ui (n a2a căruia au ostc+e)a2i unu* după a*tu* to2i candida2ii şi to2i cei care secredeau (n stare să ocupe acest post. E* nu u )u*2u)it dec(t *arostirea nu)e*ui *ui "eunne. Mare*e preot -eri+or (*consu*ta pe &+onsu (n nu)eroase pri'in2e. In Etiopia tronu*iind 'acant prin2ii dei*ară prin a2a *ui A)on care81 indică pe ce* pe care 'oia să81 insta*e4e pe tron.H

Docu)ente*e de care dispune) nu descriu cu toatăc*aritatea e*u* cu) (şi )aniesta 4eu* 'oin2a. &(2i'a e5ipto*o5ia)intindu8şi poate de un capito* din :on uijotte, cred căstatui*e erau articu*ate şi )ane'rate şi că ără să dea

răspunsuri 'orite puteau să8şi ridice sau să8şi cooare ra2e*esă8şi )işte capu* să desc+idă sau să (nc+idă 5ura. !u'ru* posedă poate sin5uru* e>e)p*ar a* unei statui 'oritoare. E uncap de şaca* cu a*ca de ;os )oi*ă. De oicei acest Anuisa'ea 5ura desc+isă. Dacă se tră5ea de o

1 "a'i**e lnacri+piions &istorique 6iilodiem III.% Vr*+, ) CK?93 ste*a (ntronării I.. 13?19:.

412

http://lnacri.pi/

http://lnacri.pi/



soară e* (nc+idea 5ura. Q In a*te ca4uri 4eu* consu*tat 'enea purtat de preo2ii *ui. Dacă se (nc*ina (nse)na că aproă. Dacăse tră5ea (napoi de4aproa.H /r)area acestor consu*ta2ii nu neapare totdeauna c*ară. &(nd 4eu* indica un candidat se poatead)ite că pro*e)a usese aran;ată deiniti' dinainte. &(nd4eu* de4'ino'ă2ea pe un acu4at aacerea nu )ai a'ea ur)ări.-o2ii n8a'eau dec(t să8şi caute norocu* aiurea. Dar ce se(nt()p*a dacă 4eu* descoperea un 'ino'at N Tot ce a'ea o)u*)ai un de ăcut era să restituie oiecte*e urate sau să p*ătească ceea ce i se cerea. Dacă se (ncăpă2(na să ieconsiderat +o2 şi )incinos risca să se a*ea5ă cu o por2ie du*ăde *o'ituri. &(nd se ;udeca o ne(n2e*e5ere crede) că a)e*e păr2i pro)iseseră să accepte +otăr(rea oraco*u*ui oricare ar iost ca. In te)p*u* *ui A)on se a*au po*i2işti şi o (nc+isoare.Pe )a*u* st(n5 Med;aiu8ii se a*au ără (ndoia*ă *a dispo4i2ia4eu*ui ca să8i e>ecute sentin2e*e.

IV Procesiuni*e 4eu*ui

Aste* credincioşii puteau intra oric(nd in *e5ătură cu 4eu*

ca să8şi e>pună 5reută2i*e suerin2a sau recunoştin2a. &e* pu2ino dată pe an stăp(nu* oricărui sanctuar ieşea cu )are po)pădin *ocuin2a *ui şi 'i8

1 Boreu> 1atalogue guide !u'ru Antic+ită2i e5iptene3K?3 ci. !ouiano( .ne stcttie parlanie ou aracle dudieu R#$arma&&is, )rin+ S+)+!+, VI 1G7.

H &ern. uestions adresses aux oracles, "ull+ I++)+0+,V K1 @ c. ?+!+)+, I HK9?H @ II 17J?13.

K13



4ita oraşu* şi ()pre;uri)i*e. Aceste ieşiri a*e 4eu*ui aşteptatecu nerădare 2ineau tot oraşu* cu su*etu* *a 5ură. /ne*e a'eauc+iar pri'i*e5iu* de a atra5e popu*a2ia unei (ntre5i re5iuni.-erodot a 'ă4ut ărci (ncărcate cu ăra2i şi cu e)ei care seduceau *a Bast ca să asiste *a serări*e *ui Bastit. e)ei*e (şia5itau (ntr8una crota*e*e. Băra2ii c(ntau din *aut. &ei*a*2ic(ntau şi ăteau din pa*)e. Ani)a2ia se (nte2ea *a tra'ersarea

oraşu*ui. Pe*erinii stri5au 5*u)e tari *a adresa orăşeni*or şiaceştia răspundeau *a e*. Mu*2i părăseau oraşu* şi aaceri*e casă se ducă *a serare >n+ ade'ăr )erita să ie 'ă4ută căci ceişapte sute de )ii de pe*erini se dedau *a petreceri (ndată ce sesLrşeau sacriicii*e. Ei petreceau 45o)otos şi ca) 5roso*ancăci *a Bast se ea )ai )u*t 'in (ntr8o săptă)(nă de sărătoarespune -erodot care poate ca) e>a5erea4ă dec(t (n tot E5iptu*(n restu* anu*ui.

V. >rocesiu!ea lui Min

Pre4en2a re5e*ui şi a cur2ii dădea unora din aceste procesiunidi'ine stră*ucirea unei sărători na2iona*e. %u $a)ses a* III8

*ea ani'ersarea (ncoronării coincidea cu sărătoarea *ui Minstăp(nu* &optos8u*ui şi a* deşertu*ui şi 4eu* ecundită2iisărătoare pră48nuită (n pri)a *ună a anoti)pu*ui c&emu, c(nd(ncepea seceratu*. H &a şi 4eu* re5e*e 'a i deci erou*

1 -erodot II 9?JC.H După asore*ieuri*e de *a Medinet8-au şi arna c.

-. Bautier" Les fetes du dieu 3in, &airo 1931.

414



%erării %tră*ucitor ca soare*e c(nd răsare $a)ses a* III8*ea iese din pa*atu* său nu)it Via2ă %ănătate or2ă. E* se'a duce cu *itiera din pa*atu* său *a *ocuin2a tată*ui săuMin ca să8i conte)p*e ru)use2ea. Această *itieră constadintr8un oto*iu *ar5 aşe4at su un a*dac+in cu cornişă şi

pre'ă4ut cu patru ra2e *un5i. Era ne'oie de ce* pu2indoispre4ece oa)eni ca să81 poarte. Păr2i*e *atera*e a*eoto*iu*ui erau decorate cu un *eu (n )işcare şi cu unsin>. Două 4ei2e (naripate (i apărau spate*e. /n tauret pecare se a*a o perină era i>at (n a2a oto*iu*ui. iii re5a*işi cei )ai )ari unc2ionari (şi disputau onoarea de a purtascaunu* re5a*. Ei ac u)ră stăp(nu*ui ou u)re*e de penede stru2 şi81 răcoresc cu e'antaie. /n 5rup i)punătorco)pus din a*2i ii re5a*i şi din a*2i de)nitari desc+idedru)u*. i8au ()păr2it (ntre ei (nse)ne*e araonicesceptru* iciu* un aston o secure. Printre )e)riic*eru*ui se distin5e o)u* cu ru*ou* care a'(nd (n )ină

pro5ra)u* serării 'a a'ea 5ri;ă de toate a)ănunte*e. (nti)pu* traseu*ui un preot 'a (ntoarce )ereu căde*ni2acătre re5e căci e* treuie să sărătorească )i*ioane de

ani'ersări şi sute de )i*ioane de ani de 'eşnicie pe tronu*său. 0naintea acestora )er5e iu* )ai )are a* re5e*ui)oştenitoru* pre4u)ti'. A doua ;u)ătate a corte5iu*uicuprinde ser'itori şi ostaşi. $e5ăsi) aceiaşi oa)eni pecare8i re)arcase) (n antura;u* re5e*ui c(nd acesta se a*a(n runtea ar)atei c(nd se arunca (n *uptă sau se a'(nta (nur)ărirea tauri*or să*atici. /nu* dintre ei poartăscăune*u* de care se 'a o*osi )a;estatea sa c(nd 'a pune

picioru* pe pă)(nt. Ostaşii s(nt (nar)a2i cu )ăciuci scutşi *ance.

415



&(nd corte5iu* a;un5e *a *ocuin2a *ui Min araonu*cooară şi aşe4(ndu8se (n a2a cape*ei care adăposteştestatuia (ndep*ineşte ritua*u* paru)ării cu răşină şi a**ia2iei. Apoi pre4intă tată*ui său orande şi acestarăspunde prin daru* 'ie2ii. /şi*e s(nt desc+ise. %e poatead)ira ru)use2ea 4eu*ui care stă (n picioare (n a2asanctuaru*ui său. &orpu* şi picioare*e sa*e pe care Isis nu*e separase (ncă s(nt str(nse (ntr8un e* de corset şi pe cap

poartă o tocă din care ies două pene 2epene de undeat(rnă p(nă *a pă)(nt o pan5*ică. O ară a*să (i estea5ă2ată de ărie iar *a 5(t are un 5ru)ă;er. %anctuaru* *uiMin e co)pus din )ai )u*te ca)ere 6 o (ncăpere conică(n or)ă de stup care sea)ănă )u*t ci6 *ocuin2e*eindi5eni*or din 2ara Punt *e5ată de o co*oană su2ire (n'(ru* căreia se a*ă o perec+e de coarne un catar5sus2inut de opt corda;e pe care se ca2ără ne5ri şi (n s(rşitun strat de *ăptuci. Min este un 4eu oarte 'ec+i care aeectuat o *un5ă )i5ra2ie (nainte de a a;un5e *a &optosunde a sosit cu un a5a; ca) a)estecat.

%e recită un i)n dansant. (n 're)e ce statuia scoasădin naos e pusă pe o *itieră şi purtată de două4eci şi doi

de preo2i. "u i se 'ăd dec(t capu* si picioare*e căci restu*e )ascat de draperii decorate cu orna)ente (n or)ă destea. A*2i preo2i pe de *ături şi (n ur)a statuii a5ită

uc+ete e'antaie cu )iner şi *utură u)re*e. A*2ii poartă*ă4i*e (n care se a*a si)o*uri*e canonice a*e 4eu*ui. /n5rup ridică pe o tar5a stratu* cu *ăptuci.

Acu) re5e*e ia conducerea procesiunii. E* ] sc+i)atcoiu* pe eare81 a'ea pe cap *a p*ecarea

'lf(



din pa*at cu coroana E5iptu*ui de os @ (n )(ini 2ine un aston*un5 şi o )ăciucă. %e re)arcă pre4en2a re5inei. O nouă creaturăs8a a*ăturat corte5iu*ui 6 este tauru* a* care poartă (ntre coarnediscu* so*ar deasupra căruia se a*ă două pene (na*te. Acest taur este o (ncarna2ie a 4eu*ui care este nu)it (n )od oişnuitTauru* )a)ei sa*e. /n preot cu capu* ras şi trunc+iu* 5o*tă)(ia4ă (n ace*aşi ti)p pe re5e tauru* şi statuia 4eu*ui.

In ur)a acestui 5rup distin5e) )ai (nt(i pe purtătorii deorande şi pe cei care poartă stea5uri. %(nt *a)uri*e 4ei*or care81 (nto'ărăşiseră pe Min (n perioada )*5ra2iei sa*e şi care acu)iau parte *a toate serări*e sa*e şaca*i şoi)i iişi un oucu*cat no)e şi printre e*e o a doua no)ă din E5iptu* de os+ern unde Min era acasă *a ei apoi un ici o )ăciucă.A*ături de 'ec+ii to'arăşi ai *ui Min 'in re5ii străuni a*e căror statui de *e)n aurit s(nt purtate pe u)eri de tot at(2ia preo2i. &eadin2ii e a re5e*ui do)nitor a doua a ondatoru*ui )onar+ieiMeni ur)ate de restauratoru* unită2ii "e+erure şt cea )ai)are parte din re5ii dinastiei a VIII8a şi a I8a. (n aceastăadunare n8a ost ad)isă re5ina -atc+epsiut pe care nepotu* eiTut)es a* III8*ea a'usese )oti'e serioase s8o urască. A+ena8ton succesorii săi şi c(2i'a su'erani pu2in 5*orioşi au ost de

ase)enea *ăsa2i *a o parte.Procesiunea se pune (n )işcare dar ea se 'a opri

de c(te'a ori (nainte de a a;un5e *a a*taru* i>atdinainte. (n cursu* acestor opriri se 'a ascu*ta un

a* doi*ea i)n dansant din care nu (n2e*e5e) )arei, dar te>tu* era (n cea )ai )are parte conu4

41H7 ? Viata 8=F toate 4iie*e (n Esipt



c+iar şi pentru cei )ai sa'an2i preo2i din epoca ra8)essidă. Din cau4a aceasta era şi )ai sacru. $e2ine)nu)ai că 4eii dansau pentru Min şi că printre ei se a*a şiun ne5ru ne5ru* din Punt. (n ade'ăr Min este nu)itc(teodată Tată* ne5ri*or şi e repre4entat cu a2a nea5ră

pentru că supuşii *ui pri)iti'i erau )ai )u*t sau )ai pu2in a)esteca2i cu ne5rii.

%tatuia şi corte5iu* a;un5 (n s(rşit (n pia2a unde a ostridicat a*taru*. Aco*o e insta*at Min. Doi preo2i care

poartă si)o*uri*e 5enii*or din Est stau (n a2a *ui (n're)e ce araonu* pre4intă o nouă orandă o5ată. &eeace a'ea *oc (n acest )o)ent capita* este e>p*icat de un

pasa; dintr8un i)n care era rostit )ai t(r4iu 6 <%a*ut Mincare ecunde4i pe )a)a ta U &it este de tainic ceea ce i8aiăcut tu (n (ntuneric U= şi de un pasa; din a*t i)n carespune că Min Tauru* )a)ei sa*e a ecundat8o şi i8aconsacrat ini)a sa atunci c(nd coapsa *ui era a*ături decoapsa ei. In rea*itate 4eu* n8a ecundat8o pe ade'ărata*ui )a)ă ci pe Isis care 'a da naştere *ui -orus ce* care'a i (ncoronat re5e ai E5iptu*ui de %us şi de os.

In )e)oria acestui e'eni)ent (nse)nat re5e*e areacu) pe cap du*a coroană. Vu*turu* *ui "e8+ait s8asustituit ureus8u*ui *ui /ad;it ca să8I

1 #aut+icr op+ cit+, H3C?H31 H39?HKC. !ee're Moret şi#aut+ier au presupus că tauru* era sacriicat eter acest sacriiciu nu8irepre4entat nicăieri. Ade'ăratu* ro* a* tauru*ui a ost recunoscut deacoso+n :ie :ogmatisc&e Stellung das onigs in der (&eologieder alten )eg+ -luc*stadt< să ne a)intirn ceea ce au spus Pindar %traon VII I 19: şi -erodot iii KJ: despre erecu* *ui MendesBanided.

418



apere. E* 'a arunca să5e2i (n direc2ia ce*or patru punctecardina*e ca să8şi dooare duş)anii apoi 'a da dru)u* ce*or patru păsări nu)ite &opiii *ui -orus A)set -api Duan)ute şi [ee+senu care 'or anun2a (ntre5 pă)(ntu* că re5e*ere(nnoind apte*e dint(i a*e *ui -orus şi8a pus pe cap coroanaa*ă şi coroana roşie. Aceste păsări s(nt du)ră'en8ce*e care

soseau din nord (n iecare toa)nă şi p*ecau iar pri)ă'ara./rcarea pe tron a unui re5e credincios şi iuit de 4ei pri*e;uia E5iptu*ui tot e*u* de ineaceri pentru care treuiausă *e )u*2u)ească şi )ai a*es să *e )u*2u)ească pentrurodnicia pă)(ntu*ui. %tatui*e au ost puse ;os. Asisten2ii accerc (n ;uru* re5e*ui şi re5inei. /n unc2ionar re)ite re5e*ui oseceră de ara)ă (ncrustată cu aur şi un )ănunc+i din cerea*e*eboMi, cu pă)(nt cu tot ca un si)o* a* c()pii*or care.se(ntindeau cit 'e4i cu oc+ii de *a )are p(nă *a cataractă. $e5e*etaie spice*e oarte de sus cu) ăceau secerătorii din Teaida (n're)e ce un preot recită un nou i)n *ui Min8care8e8pe8c()pia8cu*ti8'ată. (ntr8ade'ăr ostu* stăp(n a* deşertu*ui s8a insta*at(nainte de a cuceri &optos (n re5iunea odinioară roditoare careduce din acest oraş (n 'a*ea $o+anu. E* a creat păşuni*e care

ac să trăiască ani)a*e*e. %nopu* de boMi e pre4entat 4eu*ui şire5e*ui care 'a păstra un spic. %e recită un u*ti) i)n in care)a)a *ui Min *audă puterea iu*ui ei (n'in5ătoru* duş)ani*or *ui.

&ere)onia ia sirşit odată cu această du*ă recitare. $e5e*e(şi ia ră)as un de *a 4eu pre4ent(n8

41&

http://care.se/

http://care.se/



du8i căde*ni2a 'ărs(nd *ia2ia şi arunc(ndu8i noi orande. Min)u*2u)eşte scurt. Apoi re5e*e (şi pune din nou coiu* ce*a*astru pe care81 a'ea *a (nceput şi se (ntoarce *a pa*at.

După c(te şti) 4eu* şi re5e*e )e)rii a)i*iei re5a*e preo2ii şi (na*2ii unc2ionari sQint sin5urii actori şi sin5uriii5uran2i ai )arii procesiuni a *ui Min. Poporu* a ost uitat de

artiştii care au repre4entat pe 4iduri*e de *a arna şi de IaMedinet8-au principa*e*e episoade. De a*te* (n aceastăepocă a anu*ui a5ricu*torii a'eau oarte )u*t de *ucru pec()p dar oricu) (n oraş era destu*ă *u)e ără ocupa2ie care putea să se (nşire pe două r(nduri *a trecerea *ui Min şi atauru*ui său a*.

$I. Dru+oasa serbare de Ia pet

Mai )u*t dec(t sărătoarea *ui Min ru)oasa sărătoare a*ui A)on de *a Opet era sărătoarea (ntre5u*ui popor. Ea a'ea*oc (n ti)pu* *unii a doua şi a treia de inunda2ie adică atuncic(nd ape*e atin5eau ni'e*u* ce* )ai (na*t c(nd a5ricu*torii nu

)ai a'eau ni)ic de ăcut şi c(nd corăii*e p*uteau uşor nunu)ai pe "i*u* ce* )are dar şi pe cana*e deoarece tot pă)(ntu*era su apă. "u se )ai circu*a pe di5uri*e dăr()ate de apacare urca ci pe ărci*e şi p*ute*e care useseră puse pe apă.

1 Inscrip2ia pu*icată de Daress. Recue>l de travaux VIII 181ssS.

426



!ocui de p*ecare era te)p*u* din Opet. !in5ă pi*onu*i)ens se insta*au scări portati'e. Persona*u* te)p*u*ui oereatrecători*or pepeni 'er4i şi stru5uri s)oc+ine din Bararia păsări pre5ătite pentru a i ripte sau 5ata ripte p(ini. (n*ăuntru*te)p*u*ui tot persona*u* era (n picioare. &e* din2ii ucru pecare81 ăceau era să aducă ărci*e portati'e a*e 4ei*or dinca)ere*e unde stăteau pe soc*uri*e *or. Barca *ui Arnon era cea)ai )are. %e recunoştea după ce*e două capete de erec ce()podoeau prora şi pupa. Barca *ui Mut era ()podoită cudouă capete de e)eie care a'eau pe cap o pie*e de 'u*tur cu pene căci nu)e*e soa2ei *ui A)on se scria cu a;utoru* unui'u*tur. A treia arcă a'(nd două capete de şoi) apar2inea *ui+onsu. -a)a*ii cărau ărci*e (n spinare @ ei străăteau cur2i*eşi porneau pe a*eea )ăr5inită de sincşi cu cap de erec care pre*un5ea i)ensu* ediiciu. Erau ()răca2i cu o ustă *ar5ăsus2inută de rete*e erau raşi şi cu capu* 5o*. /n ta)8urinist)er5ea (n runte. Preo2i cu o pie*e de panteră aruncată peu)eri ardeau (n căde*ni2e cu )iner răşină de tereint aruncaunisip *uturau u)re*e şi e'antaie.

C *otă i)portantă era ancorată de8a *un5u* c+eiu*ui. Barca *ui A)on cea a 4ei2ei şi a *ui +onsu n8au

nici o ase)ănare cu ărci*e portati'e scoase din as8Qcun4ători*e *or. E*e s(nt nişte ade'ărate te)p*e p*u8

1 Tutana)on a pus să se repre4inte. (n asore*ie pe 4iduri*e te)p*u*ui de *a !u>or ce*e )ai i)portante episoadeaie serării @ Yr. )tl+, II 1G9?HCH. Ace*aşi suiect a osttratat (n te)p*u* *ui $a)ses a* III8*ea *a arna 2Ramses .I,temples, G3?9H:.

421



titoare *un5i de 1HC sau 13C de co*i prin ur)are )ai *un5idec(t cea )ai )are parte din corăii*e care p*uteau pe "i* şi)ai a*es erau ()podoite cu un *u> ui)itor. %e construiau din rad ade'ărat din !ian şi erau ăcute să p*utească cu toatăenor)a 5reutate de aur ar5int şi ara)ă turcoa4e şi *apis8*a4u*ipatru tone şi ;u)ătate de aur:. &arcasa era decorată ea şi

pere2ii te)p*e*or cu asore*ieuri care81 (nă2işau pe re5esă'(rşindu8şi rituri*e cu'enite (n onoarea *ui A)on. !a )i;*ocu* pun2ii se (nă*2a casa cea )are acoperită cu un a*dac+in (ncare se a*au ărci*e portati'e statui*e şi a*te *ucruri necesarecare useseră scoase cu ast din te)p*u. (n a2a acestei case)ari se a*au ca *a un ade'ărat te)p*u o perec+e de oe*iscurişi patru st(*pi cu *a)uri. Peste tot nu)ai sincşi şi statui. De proră şi de pupă erau a5ă2a2i doi ereci uriaşi. &orăii*e *uiMut şi +onsu ca şi 'asu* re5a* erau ca) *a e*. Acesta dinur)ă aia dacă era ce'a )ai )ic.

Aceste corăii 5re*e nu se puteau )işca sin5ure. Mai (nt(i e*etreuiau re)orcate apt care cerea )oi*i4area unei (ntre5iar)ate a*cătuită din so*da2i (n unior)ă cu ustă )i*itară(nar)a2i cu su*i2e cu topoare scurte cu scuturi (ncadra2i de

ste5ari şi de )arinari. (nainte de a (ncepe re)orcarea se recitaun i)n adresat *ui A)on apoi oa)enii indica2i pentru aceastăopera2ie apucau ca*uri*e (ncon;ura2i de )u*2i)ea str(nsă pec+ei. e)ei*e (şi a5itau sistre*e şi crota*e*e. Băra2ii ăteau din pa*)e sau c(ntau din ta)urină ca să aco)panie4e c(ntece*e*iieni*or şi a*e so*da2i*or. "e5ri dansau (n'(rtindu8se. (a

422



)u*2i)e se 'edeau a5it(ndu8se tro)pete şi so*da2i ca o pană ascu2ită (n păr.

In s(rşit c*ipa 5rea a trecut. Vase*e sacre au ostre)orcate p(nă *a "i*u* ce* )are. E*e s(nt *e5ate decorăii8re)orc+ere care )er5 cu p(n4e sau cu '(s*e. suconducerea unui şe ce pocneşte din ici. Bărci de toate

or)e*e şi de toate di)ensiuni*e escortea4ă acest corteiui)punător. %e re)arcă o coră8ioară ru)oasă de or)aunei păsări cu o cLr)ă ()podoită cu un cap de o)(ncărcată p(nă *a reu4 cu pro'i4ii. /n o) potri'eşte)ăruri*e. /n a*tu* aşa4ă o pira)idă de ructe şi *e5u)e.

Orăşeni 'eni2i din toată re5iunea conte)p*ă de pea)e*e )a*uri a*e "i*u*ui spectaco*u* şi iau parte *asărătoare (n e*u* *or. Peste tot s(nt insta*ate corturi şi

uete cu răcoritoare. Pro'i4ii*e sosesc ără (ncetare. %eaduc tur)e de oi şi de 'aci 5a4e*e )u8ioni păsărianti*ope. %e aduc coşuri cu *ori şi tere8int pentru a

puriica aeru*. %e căsăpesc oi. %(nt tăia2i repede şi+a)a*ii nu ac dec(t un pas de *a aceste aatoare (n aer

*ier p(nă *a )ici*e arăci unde ucătarii s8au şi pus petreaă. %o*da2ii *iieni at ără (ncetare (n ta)urine*e *or.Dansatoare cu torsu* 5o* se (n'(rtesc şi8n ;uru* *or se a5ităsistre şi crota*e.

%copu* acestei că*ătorii era Opet8u* )eridiona*. )ondin arna a'ea să ie pentru c(te'a 4i*e oaspete*e!u>oru*ui dar nu şti) ni)ic ce ăcea aco*o. A)on nu8idec(t un par'enit (n )u*2i)ea 4ei*or e5ipteni. E* seinsta*ea4ă *a Tea (n p*ină perioadă istorică. E5iptenii i8au dat ca to'arăşă pe Mut şi ca iu

423



pe +onsu pentru ca ce* )ai puternic dintre 4ei să aiă oa)i*ie dar nu8i cunoaşte) nici un )it. După cu) A)on a)oştenit c(te'a atriute de *a Min tot at(t de ine a putut()pru)uta şi c(te'a e*e)ente din *e5enda *ui. Deci se poate ca(n ti)pu* acestor serări care erau ne(ntrerupte să se irepre4entat 'reun episod a)onian )ai )u*t sau )ai pu2in

ori5ina* şi poate că s8a e'ocat (n pre4en2a re5e*ui a;utoru* at(tde eicace pe care i 18a dat A)on *ui $a)ses a* 118*ea c(ndusese (ncon;urat de ;osnicii so*da2i ai *ui +atti.

Oricu) ar i (ntoarcerea *otei sacre era u*ti)u* episod a*serării. %e scoteau de pe corăii ărci*e portati'e şi se aşe4audin nou (n sipete*e de unde useseră *uate cu două4eci şi patrude 4i*e )ai (nainte. Ace*aşi corte5iu precedat de ta)urinişti parcur5ea A*eea ereci*or (n sens in'ers. $e5e*e putea i )aisi5ur ca oric(nd că stăp(neşte toate unuri*e care se pot aşteptade *a 4ei 6 <durata *ui $a unc2iunea *ui Turn anii de 'eşnicie pe tronu* *ui -orus (n ucurie şi 'ictoria asupra tuturor 2ări*oror2a tată*ui său A)on (n iecare 4i re5a*itatea ce*or două 2ăritinere2ea trupu*ui )onu)ente trainice ca ceru* pentru 'eşnicie

circuitu* discu*ui su a2a sa=.&(t despre popor e* ăuse şi )(ncase stri5ase şi se a5itaseaproape o *ună de 4i*e. (şi desătase oc+ii cu un spectaco* )ăre2şi si)2ea că prosperitatea *iertatea c+iar 'ia2ă *ui depindeade acest o) ase)enea 4ei*or care escortase pe tată* său A)on(ntre ce*e două )ari sanctuare a*e sa*e.

=;i



VII. %ărătoarea Văii

Vasu* sacru a* *ui A)on (şi părăsea 5o*u* şi pentru oa*tă sărătoare nu)ită %ărătoarea Văii . E* tra'ersa

"i*u* re)orcat de 4ei. /nii interpre2i au presupus că'asu* era tras de i5uran2i ()popo2ona2i cu )ăşti ca'ră;itorii din Arica ecuatoria*ă. Această interpretare e)u*t prea co)odă. E ca şi cu) ne8a) (nc+ipui cădoctorii )oaşe*e surori*e şi doici*e care (n5ri;esc pere5ină şi pe nou* ei născut ar *ua (nă2işarea di'inită2i*or care se 'ăd pe 4iduri*e de *a Deir e* Ba+ari. Acesterepre4entări n8au dec(t o 'a*oare idea*ă şi do'edescnu)ai cu c(tă 5ri;ă ur)ăreau 4eii toate ac2iuni*earaonu*ui şi cit de recunoscători (i erau pentru toatăostenea*a ce şi8o dădea ca să (nru)use2e4e cetatea *uiA)on.

%ărătoarea Văii )ai pu2in *un5ă dec(t cea de *a Opetdura nu)ai 4ece 4i*e. $e5e*e ieşea din pa*at (n 2inutăoişnuită (nso2it de purtători de u)re*e şi de ser'itoriisăi. (nainte de a intra (n te)p*u e* ()răca o ustă de *u>

şi8şi punea pe cap podoaa cea )ai o5ată un disc so*ar co)inat cu pene ureus#uvi, coarne de ou şi coarne de erec. E* 'a in'ita pe A)on să 'i4ite4e ediicii*e de pe2ăr)u* st(n5. %a*a +iposti*ă din $a)esseu) 'a i

principa*u* său *oc de odi+nă. $e5e*e 4ei*or 'a pri)iaco*o 'i4ita 4ei*or protectori ai )or2i*or. Aste* o statuie asLntu*ui re5e A)en+otep I (şi părăseşte te)p*u* purtată(n *itieră de preo2i (ncon;urată de credin8

1 oucart La belle fete de la Vallee, "ull+ I++)+0+, IV 19HK.

«



cioşi care a5ită e'antaie cu )(ner şi u)re*e. O arcăsacră (* aşteaptă (ntr8un cana* 'ecin şi se 'a (nt(*ni cu/sir+at. > &ere)onii*e care au *oc după (n8t(*nirea acestor 4ei s(nt ăcute (n o*osu* )or2i*or care se odi+nesc (n)or)inte*e din )un2ii occidenta*i.

VIII. Mistere*e

Procesiuni*e 4ei*or nu s8ar i pre*un5it at(tea 4i*e şi n8ar i atras at(ta *u)e dacă or5ani4atoru* nu s8ar i priceput să'arie4e spectaco*e*e căci *a ur)a ur)ei *u)ea ooseştec+iar dans(nd (n sunetu* ta)u8Q rinei să tot conte)p*e ocoraie aurită. Pentru a )en2ine interesu* pu*icu*ui seoişnuia c+iar din 'ec+i)e să se repre4inte pe scenăe'eni)ente*e ce*e )ai ră)(ntate din 'ia2a 4ei*or actoriiiind c(teodată pe*erinii (nşişi. To2i e5iptenii ştiau căOsiris8 usese un re5e un că %et+ (* asasinase şi81aruncase (n "i* că *eşu* i se oprise *a B*os că aco*o(n'iase şi se (ntorsese repede. To2i se interesau de o dra)ăat(t de )işcătoare şi )u*2i puteau c+iar să ;oace ro*u* de

i5uran2i *ăs(nd proesionişti*or ro*uri*e principa*e.$epre4enta2ii*e siriene a'eau )u*t succes *a Ados şi *aBuşiri. &ostu)e*e decoruri*e accesorii*e erau pre5ătitecu o 5ri;ă a)ănun2ită.H $epre4enta2ia cuprindea o )are

procesiune condusă de 4eu* /p8

1 Ibid+, pi. 1K @ 4r+ )tl+, I 11G?119.H %te*a 1 HCK din )u4eu* din Ber*in %c+ae(er :ie 0siris

mysterien in )bydos, 11 9CK @ scenă din nior)(iitu* *ui +e8reue *a Tea (n Moret 3ysteres egyptiens, Paris 191H p. 11 @ ste*a *ui $a)ses a* IV8*eL Mariette )bydos, II K?.

KHJ



/at desc+i4ătoru* de dru)uri. Duş)anii (ncercau să se()potri'ească (naintării 4eu*ui dar procesiunea 'ictorioasăintra (n sanctuar. (n cursu* unei a doua serări adică a* unui a*doi*ea act asasinarea 4eu*ui era ie repre4entată ie nu)ai po'estită. Asisten2ii se *a)entau cu )are durere. Apei o )are procesiune se (ndrepta spre )or)(nt. (ntr8o a*tă şedin2ă *u)ea

asista *a )asacrarea duş)ani*or *ui Osiris şi (ntre5u* popor ;ui*a c(nd (* 'edea pe 4eu* (n'iat (ntore(ndu8se *a Ados (n arca mic&met şi intr(nd (n pa*at. !a Buşiri se ridica (na*taco*oană osiriană (n ;uru* căreia )u*2i)ea dansa şi 2opăia (ncinstea *ui Osiris. #rupuri care (nc+ipuiau pe *ocuitorii ce*or d#uă oraşe (n'ecinate Pe şi Dep se ăteau cu pu)nii şi cu picioare*e pre5ătind ')irea *ui -orus. !a %ais unde -erodot a'ă4ut repre4enta2ii nocturne pe *acu* circu*ar proai* că se)i)a toată dra)a (n care era cuprinsă şi că*ătoria )iracu*oasă*a B*os şi )eta)oro4area 4eu*ui (n co*oană.

In nordu* E5iptu*ui -erodot a a'ut oca4ia să 'i4ite4ePapre)is oraş consacrat *ui %et+ uci5aşu* *ui Osiris. E* a ostaco*o )artoru* unei scene de *uptă de ace*aşi e*. %tatuia 4eu*ui

era cransportată din naosu* său dinco*o de do)eniu* di'in şi pă4ită de preo2i. &(nd 'enea 're)ea să ie ausă (ndărăt erainsta*ată pe un car cu patru ro2i. Mai ine de o )ie de oa)enicu ite se năpusteau asupra )icu*ui 5rup care apăra statuia.Aceştia pri)eau a;utoare. (ncăierarea de'enea cr(ncenă. !as(rşi nu )ai puteau nu)ăra oc+ii (n'ine2i2i nici capete*esparte deşi

42



oa)enii din partea *ocu*ui pretindeau că totu* nu eradecit un ;oc care a)intea aptu* că %et+ 'oise să intre *a)a)a *ui ără 'oia ser'itori*or care nu81 recunoscuseră.A*un5at %et+ p*ecase să caute a;utor şi8i (n*ăturase pe ceice8i stăteau (n ca*e.

!a O)os (n E5iptu* de %us u'ena* a ost )artoru*unei repre4enta2ii si)i*are dar )ai pu2in c*ar'ă4ător dec(t -erodot şi orit de dispre2u* pe care i81 inspiraue5iptenii <a cre4ut că asistă *a o ade'ărată *uptă (ntredouă c*anuri duş)ane. O 'ec+e ură 4icea e* separăO)os de Tentra căci iecare din aceste oraşe detestă4eii ce*ui*a*t. Pe c(nd unu* din aceste oraşe era (nsărătoare şi se pre5ătea să petreacă şapte 4i*e cei*a*2ină'ă*iră peste ei. (ndată (ncepu *upta cu pu)nii apoi cu

pietre şi p(nă *a ur)ă cu să5e2i. Tentri2ii u5iră *ăs(nd peunu* din ei pe teren. O)i2ii (* *uară (* tăiară (n ucă2i şi81 de'orarăH. O)os pe care e5iptenii (* nu)eau "uitera un oraş a* *ui %et+ iar Tentra era do)eniu* *ui-at+or. Mu*te *ocuri din 'ecinătate 'ă4useră *upte dintre)a)a *ui -orus şi 4eu* desr(nat şi ătăios. 3 Era una din

ace*e ătă*ii care se )ai repre4enta şi (n epoca )ai nouă)ai )u*t cu 2ipete dec(t cu *o'ituri.

In toate pro'incii*e şi (n toate oraşe*e *e5ende*e *oca*eurni4au a)p*e suiecte dra)atice. &(nd 'e8

1 -erodot II J3.H u'ena* V.3 !(n5ă Denderat se a*a ..*ocu* )ăce*u*ui *ui %et+ (n a2a

acestei 4ei2eQ@. Bru5se+ :ict+ -eogr+, 3G şi #aut+ier :iction#naire des noms geocira+pliiqucs, V GK?G.

42"



de) *u>u* te)p*e*or nu)ăru* preo2i*or şi oicia*ită2i*or care participau *a cere)onii pute) să ne (nc+ipui) c(t detradi2iona*işti erau e5iptenii. Po'eşti*e (* arată pe araon acest4eu de care ni)eni nu se apropia dec(t tre)ur(nd pedepsit cucinci sute de *o'ituri (nşe*at de so2ii*e *ui incapai* să iasin5ur o +otăr(re sc*a'u* consi*ieri*or şi a* 'ră;itori*or urat de

ar+itec2ii *ui. &a şi e* 4eii au toate deecte*e toate 'icii*e tot ceare )ai ridico* iata noastră o)enire. Adunarea acestor 4eitreuie să +otărască cine dintre cei doi -orus şi %et+ să preia(ndatoriri*e *ui Osiris. Trecuseră opt4eci de ani de c(nd se pusese pro*e)a şi cei doi candida2i tot )ai aşteptau +otă8r(ea. Desr(narea *ui %et+ nu era e5a*ată dec(t de prostia şi decredu*itatea *ui. -orus p*(n5e ca un copi* c(nd e ătut. "eit+c+e)ată de stăp(nui uni'ersu*ui nu 5ăseşte ni)ic )ai un deăcut ca să arate ce ca4 ace ea de otăr(ri*e iui dec(t să8şiridice usta.3 eu* &+u tot 5u'ern(nd *u)ea s8a si)2it (ntr8o 4ioosit şi a părăsit8o 4ur(nd (n cer. #e care8i ur)ea4ă se5)deşte să8şi pună pe cap ureus#nl care81 a;utase pe &+u săc(şti5e at(tea 'ictorii. Vanitosu* U 0ntinde )(na să apuce sipetu*

care ascundea ureus#v)+ arpe*e iu* pă)(ntu*ui se repededeodată şi8şi ()8proşcă 'eninu* ()potri'a 4eu*ui care ars5roa4nic

1 araonu* Men+eperre %ia)on (n po'estea 'eridieă a Ini%etna Maspero 1ontes popitlaires, ed. K8a JG? 'D'Y+

H &earta dintre %et+ şi -orus po'estită (n Pap. 1&estor "eatiy, I.

KH9



a*ear5ă (n toate păr2i*e să a*e un *eac.' (n dra)e*e popu*are care se ;ucau (n te)p*e ie (n incintă ie (n a2a pi*oni*or ie deasupra a4ine*or sacre nu ne (ndoi) că4eii erau trata2i tot aşa de a)i*iar. %e )i)au episoade din*e5ende*e di'ine dar uneori eroii şi 4eii erau puşi să'orească. "ici una din aceste dra)e e5iptene n8a a;uns

p(nă *a noi. Treuie să ne )u*2u)i) cu c(te'a te>te cu)s(nt papirusu* dra)atic din $a)esseu) recopiat de %aa8eon după un ori5ina* antic care dă nu)ai tit*u* cLtor'ascene şi c(te'a rep*ici sau ra5)ente de con'ersa2ietranscrise deasupra scene*or de 'ia2ă particu*ară din)or)inte )ai a*es din )or)inte*e din Vec+iu* I)periu.Dar e>isten2a acestui teatru poate i considerată ca si5ură)ai a*es de c(nd Institutu* rance4 a 5ăsit *a Edu ste*aunui co)ediant de )eserie care se e>pri)ă aste* 6 <!8a)(nto'ărăşit pe stăp(nu* )eu (n turnee*e sa*e şi a)dec*a)at. (8a) dat stăp(nu*ui )eu rep*ica (n toatedec*a)a2ii*e sa*e. Dacă e* era 4eu eu era) su'eran. Dacăe* ucidea eu (n'ia)=. H

Aceste repre4enta2ii teatra*e erau ără doar şi poate

principa*a atrac2ie a serări*or care deşi se *un5eau at(tea4i*e nu puneau *a (ncercare rădarea poporu*ui e5iptean.

1 #. #oon Les travaux de 1&ou et Ies tribulations de-eb, emi, VI 1?KH.

% %Qte*a din@ Edu (ncă inedită dar se)na*ată de Drioton &eque Von salt du t&eatre egyptien edi2ii*e re'istei din &airo193G:. %e crede că s8au 5ăsit ruine*e triune*or unde se insta*au spectatorii.

430



I. &asa 'ie2ii

&e*e )ai )u*te din te)p*e cuprindeau (n incinta *orşco*i dar nu nu)ai şco*i unde )icii e5ipteni (n'ă2au săcitească şi să scrie ci şi şco*i de ucenicie unde se or)audesenatorii 5ra'orii scu*ptorii care8şi 'or uti*i4a ta*entu*

pentru a8iQ ridica (n s*a'ă pe araon şi pe 4ei.Te)p*e*eadăposteau de ase)enea o i*iotecă unde se păstrauar+i'e*e şi te>te*e de tot e*u* redactate de scrii dar şi*ucrări de )ora*ă şi de *iteratură de care a'eau ne'oieşco*arii precu) şi *ucrări te+nice. $e5e*e "eer+otep do8reşte să consu*te căr2i*e *ui Tuni. &urtenii (i spun 3<Ma;estatea ta să intre (n i*ioteci ca să poată 'edeatoate cu'inte*e sacre=. In ade'ăr re5e*e 5ăseşte &arteacasei *ui Osiris +entia)entiu stăp(nu* din Ados. /ne*e te)p*e posedau (nsă şi aşe4ări )ai (nse)nate careerau nu)ite &asa 'ie2ii. H

$e5e*e $a)ses a* IV8*ea ne spune că era un 4e*oscercetător a* &asei 'ie2ii de *a Ados. &ercet(nd )nalelelui (&ot, care se a*au aco*o e* a putut a*a că <Osiris este

ce* )ai )isterios dintre 4ei. E* este *una. E* este "i*u*. E*este ce* care do)neşte (n *u)ea cea*a*tă. (n toate seri*e4eu* soare*ui cooară *a e* şi or)ea4ă su*etu* unit care5u'ernea4ă *u)ea şi T+ot scrie porunci*e *ui=. &ercet(ndaceste ana*e pe care *e cunoştea ca şi cu) *e8ar i scris e*

1 %te*ă din anu* H a* *ui "eer+otep Mariette )bydos, IIHG?3C:.

H #ardiner (&e &ouse of life, ?+!+)+, IV 19.33 17?179.a adunat 'reo şai4eci de te>te re*ati'e *a &asa 'ie2ii.

«1



(nsuşi (şi dăduse sea)a de 'arietatea suiecte*or tratateaco*o şi de inor)a2ii*e care se puteau 5ăsi. Dorind

pentru e* (nsuşi un sarcoa5 din piatră de be*&en, din'a*ea $o+anu e* 5ăsi (n ana*e po'estirea e>pedi2ii*or anterioare care aduseseră at(tea sarcoa5e si at(tea statui

pentru Pia2a ade'ăru*ui şi pentru te)p*u. &(nd a*ese prin2ii ostaşii şi (na*2ii unc2ionari care treuiau să

a*cătuiască statu*8)a;or a( e>pedi2iei sa*e nu uită să *edea ca (nso2itor un scri din &asa 'ie2ii. &(nd $a)ses a pri)it pe a)asadoru* prin2u*ui din Ba+tan (nainte dea8i da răspunsu* a socotit că treuie să8i consu*te pescriii din &asa 'ie2ii.

%u Pto*e)eu i*ade*u* s8a descoperit un a*t erecsacru. Mendesienii tri)iseră re5e*ui o peti2ie cer(nd să81supună e>a)inării scrii*or din &asa 'ie2ii. Decretu* din&anope ne inor)ea4ă că aceşti scrii se ocupau şi deastrono)ie. Dar tot ei se ocupau şi de po*itică. Aste* doiscrii din &asa 'ie2ii intrară (n conspira2ia ()potri'a *ui$a)ses a* III8*ea. Din aceste )ărturii şi din c(te'a a*te*ese poate tra5e conc*u4ia că această &asă a 'ie2ii era o

adunare de sa'an2i de teo*o5i şi de erudi2i care păstrautradi2ii*e re*i5ioase. %e redactau ana*e*e re5i*or şite)p*e*or. %e (nre5istrau descoperiri*e ştiin2iice şi

pro5rese*e te+nice. Aici s8a in'entat carto5raia. Dupătoate aparen2e*e aici *uau naştere toate descoperiri*e şi

pro5rese*e.Te)p*u* ne apare acu) ca centru* 'ie2ii e5iptene

(nainte de toate este casa 4eu*ui unde se oicia4ă cu*tu* pe care81 )erită ineaceri*e *ui. Este de ase8

432



)enea un centru econo)ic şi inte*ectua*. &*eru* a creataici ate*iere şi antrepo4ite şco*i i*ioteci. (n te)p*u şinu)ai (n te)p*u puteai a'ea norocu* pe care 18a a'utP*aton de a (nt(*ni sa'an2i şi i*osoi (n s(rşit (n te)p*us8au născut şi s8au de4'o*tat repre4enta2ii*e cu suiecte*uate din *e5ende şi care au 2inut e5ipteni*or *oc de dra)ăşi de co)edie.



&APITO!/! II

D?E/*LIIL/

I. Bătr(ne2ea

1 (n2e*eptu* Pta+8-otep şi %inu+it ne8au 'orit despre ătrLne2e ără i*u4ii. Este '(rsta ur(2eniei a Qdei*ită2iii4ice şi )ora*e. O)u* 'ede rău nu )ai aude nu8şi )aiaduce a)inte de ni)ic. "u poate ace ni)ic ără.să iecop*eşit de oosea*ă. &eea ce )ănLncă nu8i )aio*oseşte.' &u toate acestea e5iptenii doreau cu) dorescto2i oa)enii să atin5ă această 'Lrstă 'rednică de p*Lns.BătrLnu* care datorită (n5ri;iri*or işi păstrea4ă aspectu*unui t(năr şi a*e cărui acu*tă2i ră)Ln intacte stLrnea oad)ira2ie uni'ersa*ă. Mare*e preot $o)e8$o )ărturi8seşte că a a;uns *a ătrLne2e Ln s*u;a *ui A)on (ncărcatde onoruri 6 <Me)re*e )e*e s(nt. p*ine de sănătate.Oc+ii )ei 'ăd. A*i)ente*e din te)p*u* său ră)Ln Ln 5ura

)ea.=H

%8a 'orit *a curte de un tLr5o'e2 de o sută 4eceani care )(nea 'oiniceşte cinci sute de pLini o pu*pă de ou şi ea o sută de u*cioare

Q 3aximes de 6ta&#&otep, pro*o5 Sinou&it, B 1JG?17C. 3 !ee're -rands pretres d)mon, 1KG.

434



de ere ără să se preci4e4e insă dacă (ntr8o 4i (ntr8o *ună (ntr8un anoti)p sau (ntr8un an. De a*te* acest ătr(n era un 'ră;itor sa'ant şi puternic. araonu* (ncercă deci să81 aducă *a e* unde'a i +rănit cu *ucruri une din casa re5e*ui cu pro'i4iidestinate ce*or din suita sa p(nă ce8şi 'a (nt(*ni părin2ii (nnecropo*ă. Propriu* iu a* araonu*ui (nsărcinat să81 aducăstrăătu distan2a (n coraie apoi (n *itieră căci care*e nu secunoşteau (ncă. II 5ăsi pe ce* căutat (ntins pe o ro5o;ină (n a2auşii sa*e. /n ser'itor (i răcorea runtea cu e'antaiu*. A*tu* (ireca picioare*e. !a sa*utu* prin2u*ui ătr(8nu* răspunsea)ai* 6 <Pace 2ie Didi+or iu re5a* iuit de tată* său U Tată*tău +uu cu 'ora dreaptă să te *aude să te ridice (n ran5 ca pe un ărat (n '(rstă. A* tău *a să 4ădărnicească (ncercări*eduş)ani*or săi a* tău ba să cunoască dru)u* care duce *a poartă U= Prin2u* (i (ntinse ra2e*e (* ridică (* conduse de )(nă p(nă *a c+ei. &u trei corăii ei a;unseră *a pa*at şi ură pri)i2ide (ndată. $e5e*e (şi e>pri)ă )irarea că nu81 cunoaşte (ncă pece* )ai ătr(n dintre supuşii săi. &u o noi*ă si)p*itate *ipsităde *in5uşire in'itatu* răspunse 6 <&e* care 'ine este ce* care aost c+e)at su'erane stăp(nu* )eu U %(nt c+e)at iată8)ă. A)'enit U=

Bătr(ne2ea ericită nu (nse)na nu)ai *ipsa de inir)ită2i.Mai era ne'oie şi de o5ă2ie sau ce* pu2in de e*şu5. &e* carea;unsese (n stare de ama*&u, a'ea asi5urată nu nu)ai p(inea4i*e*or ătr(ne2ii dar putea conta şi pe un )or)(nt oarte un.!a (n8

1 Maspero 1ontes popi1+aircs, ed. 38a 3C?3K.

K8



toarcerea sa din e>i* %inu+it pri)eşte o casă proprie de)nă deun curtean. !a 4idirea ei *ucrea4ă )u*2i oa)eni. !e)năria eăcută din *e)n nou şi nu din *e)n *uat. din dăr()ături. <Mi seaducea +rană de *a pa*at de trei de patru ori pe 4i in aară deceea ce8)i dădeau )ereu copiii re5a*i=. Apoi %inu+it căruia is8a pro)is oranda re5a*ă unerară supra'e5+ea4ă acu)construc2ia casei sa*e 'eşnice. E* o )oi*ea4ă. -otărăşte cu

5ri;ă tot ceea ce treuie pentru (ntre2inerea )orrn(ntu*ui şi acu*tu*ui său unerar. Q Aceasta e o p*ăcere de ătr(n ce* pu2in aunui ă8tr(n prieten cu re5e*e. $e5e*e acorda sau reu4a. după'oia *ui acest ru)os tit*u de ama*&u+ Dar după cu) spun pane5iriştii săi era aşa de un şi de drept pe cit era deatotputernic şi atoateştiutor şi oa)enii erau si5uri că nu 'areu4a acest tit*u nici unuia din cei care81 s*u;iseră ine. H

$e5e*e era )ode*u* după care iecare )are persona; (şi re5*a purtarea. #u'ernatorii oraşe*or şi ai pro'incii*or şeii proe2i*or co)andan2ii so*da2i*or a'eau pe *in5ă ei un persona*nu)eros. Pe )ăsură ce ser'itorii şi unc2ionarii ()ătr(neau unstăp(n )i*os *e asi5ura un ser'iciu potri'it cu puteri*e *or di)i8nuate )asa şi casa In aşteptarea )or2ii. Pentru a nu81 *ipsi pe%inu+it de aceste *ucruri esen2ia*e araonu* care nu83 iertase

u5a at(ta 're)e c(t usese (n puterea '(rstei 11 autori4ea4ă săse (ntoarcă atunci c(nd (* ştie (n pra5u* ătr(ne2ii. E5iptu* nu8şisacriica ătr(nii. "8aş putea ;ura că pe acest pă)int

1 Sinou&it, B H9?31C.H uent4 :eux verslotts dim pdnegyrique royal, Si

presented io +Ll+ -rifflt&, 39?11C.

43"



inecu'Lntat 'reun )oştenitor 5răit n8a scurtat niciodată4i*e*e unui stră)oş care8şi proc*a)a cu prea )u*tă insisten2ăinten2ia de a a;un5e *a o sută 4ece ani. Au e>istat şi re5idetrona2i. Dar se 'a oser'a că A)ene)+at I *ăs(nd dupădouă4eci de ani de do)nie conducerea 2ării iu*ui său trăi (n*inişte 'reo 4ece ani (n ti)pu* cărora a'u ră5a4u* să redacte4e(n'ă2ături p*ine de de4a)ă5iri. Apries (n'ins şi detronat şi8ar

i păstrat 'ia2a dacă nu i8ar i dus *a desperare pe e5ipteni princru4i)i inuti*e. (n 5enera* E5iptu* era o 2ară (n care era ine săii ătr(n.

I. &Q(ntărirea apte*or

"e8a) (nşe*a oarte tare dacă a) crede că e5ip tenii părăseau cu p*ăcere pă)(ntu* ce*or 'ii. Ei ştiau că )oartea nu2ine sea)a de nici un 'aiet că nu se *asă (ndup*ecată de nici oru5ă)inte. "u o*oseşte *a ni)ic să proteste4i că eşti (ncă t(nărcăci ea apucă şi copi*u* de *a sinu* )a)ei sa*e ca şi pe ătr(n.= De a*te* <ce (nsea)nă anii oric(t ar i de )u*2i petrecu2i pe pă)(nt N Occidentu* e un *oo a* so)nu*ui şi a* (ntunericu*ui

pround *ocu* unde să*ăş*uiesc cei care se a*ă aco*o. Dor)ind(n ese*e *or ei nu se deşteaptă dec(t ca să8i 'adă pe ra2ii *or. "u8i )ai 4ăresc nici pe tată* nici pe )a)a ior. Ini)a *or (şi uităşi so2ia şi copiii. Apa 'ie pe care pă)(ntu* o are pentru cei care*ocuiesc pe e* est5

1 6ap+ moral de "oulaq, III 1J.

431



apă stătută pentru )ine. Ea 'ine *(n5ă ce* care e pe 2]ă))tdar e stătută pentru )ine apa care este *(n5ă )ine=.Q

&eea ce 5ăseşte un credincios să spună un despre *u)eacea*a*tă este că aco*o a scăpat de ri'a*ii şi. de duş)anii *ui şică (n s(rşit şi8a 5ăsit odi+na. /nii sceptici re)arcau (nsă căni)eni nu se (ntoarce ca să spună ce ac cei )or2i ce *e*ipseşte ca să ne *iniştească ini)a p(nă (n c*ipa c(nd 'o)

a;un5e şi noi (n *ocu* unde s8au dus ei=. Acest (n2e*ept )aispunea că toate )or)inte*e cad (n ruină şi că c+iar ce*e a*e'ec+i*or (n2e*ep2i s(nt ca şi c(nd n8ar i e>istat niciodată. H

Totuşi e* nu tră5ea conc*u4ia că e inuti* să82i pre5ăteşti)or)(ntu* cu 5ri;ă şi să te 5(ndeşti *a )oarte dinainte. &+iar dacă ar i spus8o tot nu şi8ar i con'ins conte)poranii care (n're)ea *ui $a)ses ca şi (n epoca pira)ide*or (şi pre5ăteaua)ănun2it trecerea din *u)ea aceasta (n cea*a*tă.

O (ncercare (n5ro4itoare (i aştepta pe to2i deunc2ii *aintrarea *or (n cea*a*tă *u)e. Era c(ntărirea apte*or. Bătr(nu*re5e care a redactat instruc2iuni*e pentru Meriare ace atent pe iu* său asupra ;udecători*or care asupresc pe ce* nenorocit.Acest suiect (* ace să 'orească de cei*a*2i ;udecători 6 "utreuie să cre4i că totu* 'a i uitat (n 4iua ;udecă2ii. "u te

(ncrede (n durata ani*or. Ei consideră 'ia2a ca o oră. După)oarte o)u* supra'ie2uieşte şi apte*e lui stau a*ături de e*.&e* care se 'a pre4enta ără

1 %te*a 1 CH7 din Br. Mus. Maspcro !tudcs egyptiennss, p. 1G7?1GJ:.

H Er)an La religion des !gyptiens, H77.

K39



păcate (n a2a ;udecători*or ce*or )or2i 'a i aco*o ca un4eu. E* 'a u)*a *ier ca stăp(nii 'eşniciei.= iu*re5e*ui /si)ar( %etna a'u norocu* să pătrundă 'iu (nA)entit. E* 4ări aco*o <pe Osiris )are*e 4eu aşe4at petronu* său de aur şi (ncoronat cu diade)a cu două pene*a st(n5a *ui pe Anup )are*e 4eu pe )are*e 4eu T+ot *adreapta *ui pe 4eii adunării *u)ii din A)entit *a st(n5a şi*a dreapta *ui (n )i;*oc aşe4ată (n a2a *or a*an2a cucare )ăsurau apte*e re*e şi une (n 're)e ce T+ot)are*e 4eu (ndep*inea ro*u* de scri iar Anup *e adresacu'Lntu*=. Acu4a2ii erau ()păr2i2i (n trei 5rupe. &ei a*ecăror apte re*e erau )ai nu)eroase dec(t ce*e une erauda2i pradă că2e*ei A)ait. &ei a*e căror )erite (ntreceauapte*e re*e erau aşe4a2i printre 4eii consi*iu*ui. &ei a*ecăror apte une erau e5a*e cu ce*e re*e treuiau să81ser'ească pe %oar8#siri ce* acoperit cu ta*is)ane. H

E5iptenii ştiau oarte ine că nu)ai un nu)ăr ini)dintre ei se 'or pre4enta ără păcate (naintea

;udecătoru*ui supre). Treuia deci să o2ină de *a 4ei caapte*e re*e să ie anu*ate şi păcate*e iertate. Această

speran2ă era oarte răsp(ndită şi adeseori e>pri)ată (n*iteratura unerară.

<Păcate*e )e*e s(nt şterse. #reşe*i*e )e*e s(nt risipitene*e5iuri*e )e*e s(nt uitate. 3 Tu dai păcate*e taie *ui

"ennisut. K

' 6apyrus &ieratiqne '''7 ), din Mu4eu* Er)ita; I H?7.H Maspero 1ontes populaires, ed. I*I8a 133?13G.3 );+ !VII 1J.

@ K De Buc (&e egyptian cojfin texts, 1 şi 13.

K39



Marea 'ră;itoare te puriică. Tu (2i spui păcatu* care 'ai risipit pentru tine pentru a ace după cu) ai spus tu. 1

%*a'ă 2ie Osiris de *a Dedu... Tu au4i cu'(ntu* *ui. Tu (işter5i păcatu*. Tu aci 5*asu* *ui drept ()potri'aduş)ani*or şi e* e puternic (n triuna*u* său de pe

pă)(nt.HTu eşti puternic şi duş)anii tăi cad. &eea ce se spune

rău despre tine nu e>istă. T/ intri (n a2a Enneadei 4ei*or şi ieşi cu ini)a dreaptă.= 3 Q &apito*u* &V din 1artea 3orMilor a ost co)pus (n (ntre5i)e pentru a ierta pe păcătoşi de ne*e5iuiri*e *or. E5iptenii (* copiau pe un papirus pe care81 puneau (n sicriu (ntre picioare*e)u)iei. Ţi se pare că citeşti o dare de sea)ă anticipată a

;udecă2ii dar a unei ;udecă2i unde totu* s8ar petrece c(t se poate de ine. %a*a triuna*u*ui se nu)eşte nu şti) pen 8tru ce sa*a ce*or două ade'ăruri. Osiris tronea4ă (ntr8ocape*ă. &e*e două surori a*e *ui Isis şi "ep+ts stau (n

picioare (n spate*e *ui. (n und s(nt a*inia2i paispre4eceasesori. (n )i;*oc se a*ă o a*an2ă )are Fa* cărei suporte ()podoit c(nd cu capu* Ade'ăru*ui c(nd cu capu* *uiAnuis sau a* *ui T+ot. /n )onstru stă de pa4ă *(n5ă

a*an2ă. T+ot Anuis c(teodată şi -orus şi ce*e douăade'ăruri (şi ac de *ucru (n )i;*ocu* să*ii. Deunctu*()răcat (ntr8o roc+ie de in e introdus de Anuis. E*sa*ută pe ;udecătoru* său şi pe to2i 4eii pre4en2i 6 <%*a'ă2ie )are 4eu stăp(n a* ce*or două ade'ăruri. A) 'enita*ături de tine. iind adus a) 'ă4ut perec2iunea ta.

1offin texts, I 1KJ cap. 37:. H 1offin texts, I 11 cap. 37:. 3 "ibi+,neg+, VII 3G.

440



Eu te cunosc cunosc nu)e*e tău şi cunosc nu)e*e ce*or patru4eci şi doi de 4ei care s(nt cu tine (n această sa*ă a ce*or două ade'ăruri care trăiesc ca nişte pă4itori ai ce*or răi care seadapă din s(n5e*e *or (n această 4i (n care 'or i c(ntăritesu*ete*e (n a2a iin2ei ce*ei une=. Apoi e* rosteşte o *un5ădec*ara2ie a*cătuită din ra4e ne5ati'e 6 <"8a) păcătuit()potri'a oa)eni*or... nu )i8a) )a*tratat oa)enii.. "u i8a) pus să )uncească peste puteri*e *or... "8a) deăi)at pedu)ne4eu* )eu. "8a) a*un5at pe ce* sărac... "8a) *ăsat peni)eni (no)etat... "8a) dat cu )ăsură )ică... "8a). scurtat)ăsura... "8a) urat din )ăsuri*e 5r(ne*or... "8a) *uat ni)icdin 5reutatea a*an2ei. "8a) (nşe*at *a a*an2ă... "8a) *uat*apte*e din 5ura prunci*or... "8a) oprit apa *a 're)ea ei... "8a)oprit pe 4eu (n procesiunea *ui.= După ce ne5a de trei4eci şi şaseQde ori că ar i ăcut ce'a rău (n oc+ii credincioşi*or recitatoru*(nc+eia că era curat pentru că e* era nasu* stă pinu*ui respira2ieicare8i ăcea pe to2i e5iptenii să trăiască. Apoi ca şi c(nd sete)ea că nu 'a i cre4ut (şi re(ncepea dec*ara2ia de ne'ino'ă2ieadres(ndu8se pe r(nd ce*or patru4eci şi doi de 4ei pe care8isa*utase *a intrare şi care purtau nu)e (nricoşătoare 6 !ar5 (n pas In5+i2itor de u)ră %păr5ător de oase M(ncător de s(n5e

Ţipător Anun2ător de *uptă şi după iecare nu)e ne5a c(te un păcat. E* adău5a că nu se te)ea că o să cadă su cu2itu* ;udecători*or nu nu)ai pentru că nu 18a +u*it pe 4eu şi nu 18aoensat pe re5e dar pentru că a ăcut ceea ce 4ic oa)enii şiceea ce aproă 4eii 6 <E* 18a )u*2u)it pe 4eu cu ceea ce8i p*ace.A dat

'))



p(ine *ă)(ndu*ui apă ce*or cărora *e era sete 'eş)inte ce*ui5o* a ()pru)utat *untrea sa ce*ui care 'oia să treacă *u'iu*. E*este dintre cei cărora *i se spune 6 \Bun 'enit un 'enitZ (ndatăce e 4ărit.= QA )ai ăcut (ncă )u*te a*te apte )i*osti'e şi *ău8dai*e de e>e)p*u a au4it dia*o5u* dintre )ă5ar şi pisică pecare re5retă) )u*t că nu81 cunoaşte). "u )ai ră)(nea dec(t săse tra5ă conc*u4ia practică din această proă. Pe un ta*5er a* a*an2ei ei a pusă ini)a )ortu*ui pe cea*a*tă o statuie aAde'ăru*ui. Dar dacă ini)a a'ea să 'orească şi să8şi de4)intăstăp(nu* N 0)potri'a acestei pri)e;dii a ost a*cătuită in'oca2iacare se citeşte (n capito*u* din 1artea 3orMilor[ <O ini)a)ea ini)a )a)ei )e*e ini)a dierite*or )e*e '(rste nu teridica ()potri'a )ea ca )artor *a triuna* nu ace să se p*ece a*an2a (n pa5ua )ea (n a2a pă4itoru*ui ei căci tu eşti partedin trupu* )eu 4eu* +nu) care8)i păstrea4ă (ntre5i)e)re*e. "u (n5ădui ca nu)e*e )eu să )iroasă ur(t. "uspune )inciuni ()potri'a )ea (n a2a 4eu*ui U= Ini)a aste*i)p*orată ascu*ta deci (n tăcere ce*e două )ărturisiri. Aste*re4u*tatu* era perect. Anuis oprea osci*a2ii*e. &onstata că ce*edouă ta*ere s8au ec+i*irat şi T+ot n8a'ea dec(t să (nre5istre4e5reutatea dec*ar(nd că acu4atu* a triu)at că este curat niaa

*&eru+ $e5atu* *ui Osiris nu)ăra deci un supus )ai )u*t.Monstru* care spera să se ospăte4e cu nou* sosit 'a aşteptade5eaa.

Oare credeau e5iptenii (n ade'ăr că era de a;uns să8şită5ăduiască păcate*e pe un docu)ent pentru a *e şter5e dina)intirea oa)eni*or şi a 4ei*or N &iti) (n c(te'a *ucrări recentedespre re*i5ia e5ip8

442



teană că ace* capito* &V din 1artea 3orMilor este unte>t )a5ic şi cu'(ntu* )a5ic are )u*tă trecere. E5ipteniinu uitau niciodată că tratatu* pentru transor)area unui

ătr(n (n t(năr a ost ca*iicat drept te>t )a5ic. Dar c(nd 2i8ai dat ostenea*a să81 studie4i descoperi că acest tratatnu era decit o re2etă pentru (ndepărtarea riduri*or acoşuri*or a pete*or roşii şi a nep*ăceri*or ătrine2ii. Mi se

pare că autoru* instruc2iuni*or pentru Meriare n8a ăcuta*tce'a dec*ar(nd că ni)eni nu81 putea (nşe*a pe ;udecătoru* supre) dec(t să air)e părerea co)ună. %8ar putea sus2ine că dacă e5ipteanu* se dec*ară ără păcatedacă pretinde cu at(ta insisten2ă că n8a ăcut nici un rău(nsea)nă că s8a *epădat de po'ara păcate*or iind (ncă (n'ia2ă. Această con'in5ere (* e*iera de tea)a *u)iice*ei*a*te.

iecare dorea să ie proc*a)at rnaa *&eru+ Or ni)eninu putea )erita acest tit*u dec(t dacă. şi8a p*edat prin 'iu5rai cau4a (n a2a unui triuna*. "u)eroşi e5ipteni a*ecăror nu)e *e &iti) pe ste*e pe sarcoa5e pe pere2ii)or)inte*or s(nt ca*iica2i maa *&eru+ %8a presupus că eo urare pioasă ie pentru ei (nşişi ie pentru rude şi

prieteni dar că această urare nu a'ea să ie rea*i4ată dec(t(n *u)ea cea*a*tă aşa (nc(t rnaa *&eru e considerat uncu'(nt sinoni) cu deunct.H Totuşi noi cunoaşte)e5ipteni care au purtat acest epitet (n ti)pu* 'ie2ii. Aşa aost +uu pe care 5recii *8au acu4at de ne*e5iuire şicare era maa *&eru c(nd (* ascu*ta pe iu*

1 V. !oret 6our tramjormer un veillard en jeune &omme,+(n 3elanges 3aspero, G3 ssS.

H Er)an Religion egyptienne, HJH.

443



său po'estind una după a*ia po'eşti cu 'ră;itori. Aşa a ost Pa8$a)ses c(nd a ost (nsărcinat de -o8re)+e să conducă )ari*e*ucrări a*e te)p*u*ui de *a Opet (nainte de a de'eni re5e*e$a)ses I.* Aşa a ost )are*e ML &+e8c+anS care (ncă nu a;un8sese re5e*e &+ec+anS I.N Mare*e preot a* *ui A)onBaen+onsu era cu cu5etu* curat c(nd a o2inut de *a $a)sesa* III8*ea a'oarea de a8şi e>pune statui*e (n te)p*u unde se

a)estecară cu ceata ce*or *ăuda2i. 3 Era atunci (n '(rstă denouă4eci şi unu de ani şi a )ai trăit c(2i'a. /nu* din ur)aşii *ui$a)ses8ne+t este şi e* ca*iicat o) drept (n inscrip2ia *ui-a))a)Lt care po'esteşte despre )area e>pedi2ie tri)isă de$a)ses a* IV8*ea *a )unte*e de Be+en Q(n anu* III. Or e* trăia(ncă (n anu* IV a* unui re5e care nu putea i dec(t $a)ses a* IV8*ea sau $a)ses a* V8*ea.K Aceste e>e)p*e )i se par suiciente pentru a do'edi că e5iptenii puteau de'eni maa *&eru (ncă din'ia2ă. Dar cu) o2ineau ei acest ru)os tit*u N Osiris usese ce*din2ii maa *&eru+ După ce so2ia *ui (i redase 'ia2a şi81 ăcusedin nou (ntre5 e* ur)ărise pe uci5aşu* său %et+ (n a2atriuna*u*ui pre4idat de 4eu* $a şi o2inuse conda)narea *ui.

Isis nu 'oise ca *upta şi de'ota)entu* ei să ie (n'ă*uite (nuitare. Ea instituise deci )istere sinte care să ser'ească drept

e>e)p*e şi conso*are pentru oa)eni. In aceste )istere serepre4enta c+iar şi pe 're)ea *ui -ero8

1 Ve4i ce*e două statui a*e *ui Para)ses 5ăsite *a arnacde !e5rain )nn+ S+)+!+, IV H9?KC.

H #aut+ier Livre des rois, III 31G.3 !ee're -rands 6retres d)mon, 133?13KK $ammamt, 1H @ !ere're. op+ cit++ H#Ks Er)an Religion egyptienne, 1C1.

444



dot suerin2e*e indurate de Osiris. In te)p*e )u*t )ai'ec+i se repre4enta *upta parti4ani*or *ui Osiris pentru ae*iera trupu* stăp(nu*ui *or şi re(ntoarcerea triu)a*ă (nte)p*u* din Ados. %e repre4enta apoi )isteru*

;udecă2ii. &apito*u* VIII din 1artea 3orMilor ne dăc+iar şi *ista oraşe*or pri'i*e5iate unde era ;ucat acest)ister 6 On Didu I)it +e) Pe şi De $e+ti (n

De*tă $o8setau care e un cartier din Me)is "are *aintrarea (n au) şi Ados (n E5iptu* de %us. Dupătoate aparen2e*e e5ipteanu* credincios putea să8şi asi5ure)(ntuirea nu)ai i)i8t(ndu81 pe Osiris. &iti) *a s(rşitu*capito*u*ui &V un sat care nu putea să se adrese4edec(t ce*or 'ii 6 <$ecită acest capito* curat şi drept()răcat (n 'eş)inte de cere)onie (ncă*2at cu sanda*ea*e cu oc+ii arda2i cu pudră nea5ră uns cu tă)(ie de

pri)a ca*itate după ce ai adus o orandă oarte o5ată oi şi păsări tereint p(ine ere şi *e5u)e=. i te>tu*sacru adau5ă 6 <&e* care 'a i ăcut aceasta pentru e* 'a i'erde copiii săi 'or i 'er4i. E* 'a i ine 'ă4ut de re5e şide cei )ari. "u8i 'a *ipsi niciodată ni)ic şi 'a intra (nsuita *ui Osiris=.

Acu) pute) să ne (nc+ipui) acest )ister a* ;udecă2ii prin care e5iptenii erau spă*a2i de păcate*e *or. Acei dintreei care socoteau că 4i*e*e *e s(nt nu)ărate ie pentru căerau ătr(ni şi o*na'i ie pentru că pri)iseră o(nştiin2are secretă pe care Osiris o tri)itea c(teodatăce*or care a'eau să a;un5ă our(nd (n re5atu* *ui' , seduceau cu 5ră)ada (n8

1 V. scrisoarea *ui Osiris către $a (n 6ap+ 1&ester "eatty, l, pi. V.

KK



tr8unu* din aceste oraşe pe care *e8a) nu)it )ai sus. Ei*uau toate )ăsuri*e indicate şi )ai a*es nu uitau să aducăo orandă oarte o5ată.

!ectura capito*u*ui &V su5erea4ă că )isteru* ;udecă2ii cuprindea două acte. Mai (nt(i i se recunoştea ne'ino'ă2ia *ui Osiris. Adres(ndu8se 4eu*ui$a e* do'edea prin trei4eci şi şase de ra4e că (n

nici o c*ipă a anu*ui n8a co)is o aptă rea. &redincioşii erau erici2i de această dec*ara2ie şi se si)2eau(ncura;a2i de ;udecata care81 dec*ara pe 4eu ne'ino'at. Osiris părăsea anca acu4a2i*or pentru a seaşe4a pe scaunu* ;udecătoru*ui. &redincioşii recitau adoua )ărturisire ne5ati'ă apoi se apropiau r(nd per(nd de a*an2ă. O ini)ă de *apis8*a4u*i pe care era5ra'at nu)e*e *or era pusă pe un ta*er i)a5ineaAde'ăru*ui pe ce*ă*a*t şi iecare putea constata că

a*an2a stătea (n ec+i*iru. Persoana era recunoscutăso*e)n ără păcate şi (nre5istrată. Putea să se (ntoarcă acasă si5ură că por2i*e *u)ii 'iitoare nu8i'or i (nc+ise. .

III. Pre5ătirea )or)(niu*ui

A'(nd acu) conştiin2a *iniştită iecare e5iptean .puteasă se (n5ri;ească de *ocuin2a 'eşnică.

$e5ii s8au (n5ri;it oarte de're)e de )or)inte*e *or.&onstruirea unei pira)ide c+iar de )ări)e )i;*ocie nuera un *ucru uşor. %e tri)iteau ade'ărate e>pedi2ii pentrua aduce *ocuri*e de 5ranit ş* de a*aastru din podişu*#i4e+ sau de *a %aSSara+. De *a (nceputu* "ou*uiI)periu necropo*a re5a*ă a ost

413



transportată (n Va*ea re5i*or *a 'est de Tea. /r)aşii *ui$a)ses I deşi ori5inari din De*tă au i)itat pe cei căroraIe *uaseră *ocu* şi8au continuat să sape (n )unte*e teanace*e +ipo5ee *un5i e(teodată de o sută de )etri pe

pere2ii şi cu*oare*e cărora s8au8e>ecutat decora2ii stranii./r)ări) aco*o că*ătoria nocturnă a *ui $a (n ce*edouăspre4ece re5iuni a*e *u)ii supă)(ntene *upta sa()potri'a duş)ani*or *u)inii dar ni)ic nu a)inteşte cea să'(rşit re5e*e (n 'ia2a Iui. "icăieri scene*e nu seadresea4ă 'i4itatoru*ui. &ăci )or)(ntu* re5a* nu era ăcutsă pri)ească 'i4Qtatori. Era un *oc (nc+is şi (nsăşi intrareatreuia 2inută secretă.'

A*tce'a se (nt()p*a cu )or)inte*e particu*ari*or care(n )od oişnuit cuprindeau două păr2i distincte. &a'ou*săpat (n undu* unui pu2 era destinat deunctu*ui. Odatăce acesta era cu*cat (n sarcoa5 şi u*ti)a cere)onie(ndep*inită intrarea ca'ou*ui era 4idită pu2u* u)p*ut şi (n

principiu ni)eni ni treuia să8i tu*ure sin5urătatea.Deasupra ca'ou*ui (nsă se ridica un ade'ărat ediiciucare era desc+is supra'ie2uitori*or. a2ada acestui ediiciuse (nă*2a (n. undu* unei cur2i p*ină de ste*e care arătau

5enera2ii*or 'iitoare 'irtu2i*e şi apte*e deunctu*ui. &ite8odată se a*a (n curte şi un a4in (n ;uru* căruia creşteauc(2i'a pa*)ieri şi sico)ori.H %e intra (ntr8o sa*ă de oicei)ai )u*t *ar5ă dec(t *un5ă a cărei

1 Ar)a care a trăit su pri)ii trei Tut)e%; po'esteşte căa condus *ucrări*e )or)Lntu*ui re5a* (n sin5urătate ărăsă ie 'ă4ut nici au4it 2.r*+, IV 7:.

H V. 'i5neta pu*icată de Maspero $istoire, II 1J dupăo ste*ă din ".E. *a Mu4eu* din &airo.

tlD



decora2ie era (nc(ntătoare. P*aonu* era ()podoit cuorna)ente 'e5eta*e sau cu )oti'e 5eo)etrice (n cu*ori'ii. Pe pere2i şi pe st(*pi picturi*e repre4entau 'ia2adeunctu*ui (n )o)ente*e ei ce*e )ai caracteristice. Mare

proprietar e* asista *a )unci*e c()pu8*ui '(na anti*ope (ndeşert arunca u)eran5u* (n păsări*e din a*tă +arponu*(n +ipopota)i *ua parte *a pescuit. &a şe a* ate*iere*or *ui A)on supra'e5+ea pe scu*ptori 5iu'aer5ii eenişti.&a )a5istrat centra*i4a 'enituri*e coroanei. %o*datinstruia pe recru2i (* 'edeai pri)it de re5e (n audien2ăintrodu8e(nd (n pa*at şiru* *un5 de de*e5a2i care 'eniserădin 2ări ce nu cunoşteau E5iptu* ap*eca2i su 5reutateatriutu*ui să i)p*ore su*u* 'ie2ii. După ce ăcea(ncon;uru* să*ii 'i4itatoru* pătrundea (ntr8un cu*oar *ar5.Intr8o parte (* 'edea pe deunct )er5(nd cu arca *aAdos (n cea*a*tă episoade*e unei (n8)or)(ntări dupătoate re5u*i*e. &u*oaru* ducea (ntr8o u*ti)ă sa*ă unde nu)ai era 'ora dec(t despre pietatea deunctu*ui. E* adora

pe 4ei ăcea *ia2ia cu apă (n cinstea *or pre4enta oconde*ă aprinsă recita i)nuri. &a răsp*ată consu)a

pro'i4ii*e )ereu ()prospătate pe care *e datora credin2ei

şi pre'ederii sa*e.i

%arcoa5u* era desi5ur piesa cea )ai i)portantă Qdin)oi*ieru* unerar. Pe c(nd trăia "eer+otep a 'i4itat denenu)ărate ori ate*ieru* unde se *ucra sarcoa5u*. i8a'ă4ut *ocuin2a 'iitoare pusă pe două suporturi şi pe)eşteşu5ari st(nd ;os sau (n picioare

Pentru )ai )u*te deta*ii 'eai introducerea *a (&+(+S+, F 8to). I.

i 443



ocupa2i s8o ş*euiască şi s8o picte4e !8a 'ă4ut pe preotstropind8o cu apă sin2ită.'

$e5e*e şi oa)enii oarte o5a2i nu se )u*2u)eau cu unsin5ur sicriu. Mu)ia *ui Psusennes prote;ată (nt(i de o)ască de aur era (nc+isă (ntr8un sarcoa5 de ar5int (nor)ă de )u)ie care (ncăpea e>act (ntr8un a*t sarcoa5)u)ior) de 5ranit ne5ru. Acesta era aşe4at (ntr8o cutie*ar5ă dreptun5+iu*ară decorată pe dinăuntru şi pedinaară cu di'inită2i care treuiau să pă4ească )u)ia.Pe capacu* o)at era pictată i)a5inea deunctu*uirepre4entat cu atriute*e *ui Osiris iar su capac era4u5ră'ită "ut 4ei2a ceru*ui (ncon;urată de ărci*econste*a2ii*or. &orpu* său su2ire şi 5ra2ios se (ntindea *ac(2i'a centi)etri deasupra sarcoa5u*ui de 5ranit ne5ru.Prin oc+ii săi de neste)ate re5e*e se ucura *a ininit deru)use2ea 4ei2ei care8i dădea o sărutare eternă. Aste* serea*i4a una din dorin2e*e pe care *e a'ea orice e5iptean

pentru 'eşnicia *ui să de'ină un *ocuitor a* ceru*ui săcă*ătorească printre ste*e*e care nu cunosc odi+na şi

p*anete*e care i5norea4ă ni)icirea. De a*te* pe *aturi*esarcoa5u*ui se scu*ptaseră oc+i )u*2u)ită cărora e*

'edea tot aşa de ine ca şi $a sau Osiris şi uşi prin caretrecea ca să iasă din pa*atu* său şi să se (ntoarcă oric(nddorea.

Desi5ur că o5ă2ia şi 'arietatea )oi*ieru*ui depindeaude posii*ită2i*e iecăruia. &e* a* *ui Tutana8)on desideorice i)a5ina2ie 6 paturi de cere)onie paturi de odi+năcare şi ărci du*apuri şi sipete of

Da'ics @efer&otep, H7 @ 4r+ )tl+, I 1HK.

\K9AA gg.g AD>r+FrF ]t\ tnotn tratele# Sn Qi8d8n



to*ii scaune şi taurete tot e*u* de ar)e toate as8toane*e cunoscute (n 're)ea *ui oiecte de podoaă

;ocuri 'ese*ă oiecte *itur5ice. &a )e)ru a* re5atu*uiosirian re5e*e 'a repeta acte*e pioase pe care *e ăceac(nd era 'iu. &a şe de a)i*ie ca su'eran 'a continuasă8şi pri)ească copiii rude*e prietenii supuşii şi 'atreui să8i trate4e cu ce'a. De aceea i se punea (n)or)(nt o 'ese*ă o5ată. %e aşe4au (n acest )or)(nt

piese din uetu* re5a* păsări pre5ătite ucă2i de carneructe 5r(ne *ic+ide tot ce se )Ln(ncă şi tot ce se ea.

%arcoa5u* era (nso2it de un sipet de *e)n sau de piatrăşi de patru 'ase pe care *e nu)i) de a*te* 5reşit 'aseunerare. E*e erau destinate or5ane*or scoase din trup (nti)pu* )u)iierii şi puse su protec2ia a patru 4ei şi a

patru 4ei2e. /nu* din aceşti 4ei A)set a'ea cap de o)-api cap de cinocea* Dua)ute oap de şaca* şi[ee+senu de şoi). &apacu* pri)u*ui 'as pre4enta deciun cap de o) şi ce*e*a*te trei un eap de cinocea* deşaca* de şoi). /nii )ai raina2i socoteau că acestea nuerau de a;uns. Ei aricau )ici sicrie de aur sau de ar5intaido)a ce*or ade'ărate. Aici se puneau )ici pac+ete

)u)iicate şi aceste patru sicrie erau depuse (n 'ase dea*aastru.&()pii*eQIa*u peste care do)nea Osiris erau ca şi

5rădina *ui &andide ce* )ai ru)os *oc din *u)e dar treuiau cu*ti'ate aşa cu) se cu*ti'a o proprietate re5a*ăarate se)ănate p*i'ite şi secerate cana*e*e de iri5a2ie(ntre2inute şi c+iar e>ecutate *ucrări a căror uti*itate nu neapare c*ar de e>e)p*u să se transporte nisip de pe un )a*

pe a*tu*. Aceste *u8

KC



crări pe care un proprietar de pă)(nt *e 5ăsea ireşti păreaudi)potri'ă insuportai*e ce*or care8şi petrecuseră 'ia2a (ntr(ndă'ie sau e>ercitaseră o a*tă )eserie dec(t aceea dea5ricu*tor. "ici un popor n8a cre4ut ca e5iptenii că i)a5ineaunui *ucru sau a unei iin2e poseda (n oarecare )ăsură(nsuşiri*e ei. De aceea se conec2ionau statuete care puteau să)uncească (n *ocu* ce*ui decedat. Aceste statuete de aian2ă*ustruită c(teodată de ron4 a'eau or)a unei )u)ii. /neorii5ura e oarte indi'idua*i4ată. %(nte) (ndreptă2i2i să crede) căe un portret. Dacă nu se ur)ărise ase)ănarea scopu* era (norice ca4 atins căci inscrip2ia indică ce* pu2in nu)e*e şi tit*u* persona;u*ui căruia (i 2inea *ocu* 6 <Osiris pri)u* proet a* *uiA)onrasonter -orne+iti=.

Adeseori un te>t )ai a)p*u deineşte )unci*e de caretreuia să se ocupe statueta 6 <Osiris 4ice 6 \Această statuetă2uc&ebtiY indică să acă toate )unci*e care treuiesc ăcuteaco*o (n necropo*ă cu) *e8ar ace un o) pentru proprii*e *uiinterese adică să acă să rodească ine c()pii*e să iri5+e4eta*u84uri*e să transporte nisipu* de *a est *a 'est şi in'ers săs)u*5ă uruieni*e (ntoc)ai ca un o) pentru proprii*e *uiinterese.Z= Odată *ansa2i (n această direc2ie e5iptenii au

)u*tip*icat aceste statuete spre a e'ita pentru totdeaunacor'e4i*e isto'itoare. Au pus (n )(ini*e *or sau *e8au desenat pespate une*te şi saci. Pe *in5ă )uncitori ei au adău5at scrii şisupra'e5+etori pentru că (n spate*e oricărei ec+ipe de p*u5arise proi*a ne*ipsitu* unc2ionar. (n s(rşit au (nceput săconec2ione4e un (ntre5 arsena* de oiecte )ici şi de une*te (n)iniatură ca să ie *a (n8

K1



de)(na statuete*or 6 coi*i2e pentru cei care cară apă saunisip coşuri +(r*e2e şi ciocane de *e)n sau de ron4 oride aian2ă. Pentru a nu risca să ie urat sau uti*i4at (n a*tscop dec(t ce* dorit de c*ient acest )ateria* e (nscris peace*aşi nu)e ca şi statuete*e. *

Aceeaşi idee a su5erat conec2ionarea c(tor'a statuetede e)ei 5oa*e pentru ce* )ort. $e5ii şi prin2ii a'eau

concuine şi nu 'oiau să piardă acest un oicei pe*u)ea cea*a*tă. A) 5ăsit aste* de statuete (n antica)era*ui Psusennes. Dar a) i ispiti2i să81 p*(n5e) pe acestre5e dacă (n 'ia2ă (şi a*e5ea concuine*e aşa cu) şi8aa*es păpuşi*e. H

Mu)ii*or *e p*ăceau podoae*e tot at(t de )u*t ca şice*or 'ii. De oicei )u)ia se ()podoea cu i;uterii*e

pe care deunctu* *e purtase (n 'ia2ă dar de ce*e )ai)u*te ori se conec2ionau a*te*e noi. Iată *ista oiecte*or necesare )u)iei unui re5e sau unui (na*t persona; 63

Masa de aur pentru re5e şi prin2ii de s(n5e de 5+ips pictat pentru particu*ari.

/n 5u*er or)at din două p*ăci tari de aur e*oa4o8natrepre4ent(nd un 'u*tur cu aripi*e desăcute.

/nu* sau )ai )u*te co*iere de aur de pietre scu)pede per*e de aian2ă or)ate din )ai )u*te şiruri de per*esau de )onede )ici cu unu* sau două er)oarec(teodată ()podoit cu un pandanti' de aur sau de pietrescu)pe c(teodată de aian2ă. /nu*

1 %pe*eers Les figurines ?uneraires igyptiennes, Bru>e**es19H3 emi, I GH? SB+

H emi, I 7G?79.3 După ce*e ce a) constatat (n )or)Lntu* %ui Psusennes

Montet (anis, 1K?17.

452



sau )ai )u*te 5ru)ă;ere cu *an2u* *or. Moti'u* ce* )ai oişnuitera scaraeu* (naripat (nso2it de Isis şi "ets. Pe re'ersu*scaraeu*ui se 5ra'a ce*era in'oca2ie către ini)ă 6 <O ini)a)ea ini)a )a)ei )e*e ini)a dierite*or )e*e '(rste nu teridica ()potri'a )ea ca )artor *a triuna* nu ace să se p*ece a*an2a (n pa5ua )ea (n a2a pă4itoru*ui ei căci tu eşti *a dintrupu* )eu 4eu* +nu) care8)i păstrea4ă (ntre5i )e)re*e.

"u (n5ădui ca nu)e*e )eu să )iroase ur(t... "u spune)inciuni ()potri'a )ea (n a2a 4eu*ui...=A*2i scaraei (naripa2i sau nu 5ra'a2i dar ără cadru ini)i

de *apis8*a4u*i pre'ă4ute cu *ăn2işoare şi 5ra'ate eu nu)e*edeunctu*ui.

Bră2ări *e>ii*e sau ri5ide a;urate sau )asi'e pentru(nc+eietura )(inii pentru ra2e coapse 5*e4ne.

De5etare pentru de5ete*e de Ia )(ini şi de *a picioare.Ine*e pentru iecare de5et.%anda*e.A)u*ete şi statuete a*e di'inită2i*or care 'or i at(rnate de

5(t sau a5ă2ate de 5ru)ă;er.Di'inită2i*e (nsărcinate să prote;e4e pe )ort erau )ai a*es

Anup şi T+ot din cau4a ro*u*ui pe care81 a'eau (n ti)p ee sec(ntăreau apte*e dar a*e5erea nu era *i)itată. "u eraudispre2ui2i şoi)ii 'u*turii cu aripi*e desăcute nici capete*e deşarpe căci şarpe*e este pă4itoru* 4ă'oru*ui care 2ine (ncuiate por2i*e dierite*or sec2iuni din *u)ea cea*a*tă nici etişuri*e *uiOsiris şi Isis nici oc+iu* năja+

F15G



Pe *(n5ă toate aceste podoae se )ai adău5au şireproduceri (n )iniatură a*e unei )u*2i)i de oiecte ca 6

astoane sceptre ar)e si)o*uri re5a*e sau di'ine pecare era ine să *e ai totdeauna *a (nde)(nă.

"u era uşor să a*e5i să co)an4i un )ateria* aşa deco)p*icat şi de costisitor şi să supra'e5+e4i unae>ecu2ie. &ăci 'iitoru* deunctu*ui depindea (n ună parte

de 5ri;a pe care o a'usese de casa 'eşnică de )oi*ieru*şi de podoae*e sa*e. Departe de a i un *oc de odi+nă şi*inişte *u)ea cea*a*tă era p*ină de curse din care nuscăpai dacă nu82i *uai toate pre8cau2iuni*e ce se pot(nc+ipui.

IV. Datorii*e preotu*ui du*u*ui

Deci ătr(nu* nostru e5iptean şi8a 'ă4ut c*ădin8du8i8se'iitoarea *ocuin2ă eternă. E* a ()podoit8o după 5usturi*eşi posii*ită2i*e sa*e. I8a pus pe eenist şi pe carosier să8i*ucre4e un )oi*ier ru)os. i8a procurat podoae*e de *a5iu'aer5iu o (ntrea5ă co*ec2ie de ta*is)ane şi a)u*ete.

%e pare că nu8i )ai *ipseşte nici unu* din artico*e*enecesare (n *u)ea cea*a*tă. Totuşi (ncă nu8i )u*2u)it. Ene'oie ca ur)aşii *ui să se ocupe de e* cu pietate nunu)ai să8şi (ndep*inească u*ti)e*e (ndatoriri şi să81insta*e4e satisăcător (n noua sa *ocuin2ă ci să se ocupe şi(n 'iitor din 5enera2ie (n 5enera2ie 6 <A) trans)is unc82ii*e )e*e iu*ui )eu spune un noi* e5iptean pe c(ndera) (ncă (n 'ia2ă. A) ăcut pentru e* un testa)ent (naară de ce* pe care tată* )eu (* ăcuse pentru )ine. &asa)ea e ine pusă pe te)e*ii c()8

KK



pu* )eu e *a *ocu* *ui. Toate *ucruri*e )e*e s(nt *a *ocu**or. iu* )eu este ace*a care 'a ace ca ini)a )ea sătrăiască pe această ste*ă. E* este pentru )ine un un)oştenitor.= Ideea că iu* ace să trăiască nu)e*e tată*uişi c+iar ce* a* stră)oşi*or este rec'ent e>pri)ată peste*e*e unerare. -api8D;eai 5u'ernator (n %iut adese)nat pe iu* său ca .preot a* du*u*ui său= a) putea

spune ca e>ecutoru* său testa)entar. Bunuri*e pe care iu**e 'a pri)i pentru aceasta s(nt unuri pri'i*e5iate care nutreuiesc ()păr2ite cu cei*a*2i copii. iu* *a r(ndu* său nu*e 'a ()păr2i copii*or săi. E* *e 'a da (n (ntre5i)e ace*uiadintre iii săi pe care81 'a a*e5e să se ocupe de )or)(ntu*

unicu*ui şi să supra'e5+e4e partici8p(nd persona*cere)onii*e să'(rşite (n a)intirea sa.

Aceste cere)onii au *oc )ai a*es cu oca4ia 4i*ei Anu*uinou şi a )arii sărători uaga, care era ce*eratăoptspre4ece 4i*e )ai t(r4iu *a )or)(nt (n te)p*u* *ui/p8/at stăp(nu* %iutu*ui şi (n ce* a* *ui Anup stăp(nu*necropo*ei.

&u cinci 4i*e (nainte de Anu* nou preo2ii din /p8/atse duceau (n te)p*u* *ui Anup şi depuneau o p(ine pentru

statuia care se a*a (n te)p*u.(n a;unu* Anu*ui nou un s*u;aş din te)p*u* *ui /p8/at dădea preotu*ui du*u*ui o cande*ă care )ai useseuti*i4ată (n te)p*u. Mare*e preot a* *ui Anup ăcea *a e*şi dădea şi e* o cande*ă pe care o o*osise *a i*u)inareate)p*u*ui *ui Anup unui persona; nu)it şeu*

persona*u*ui necropo*ei acesta treuia să se ducă *a)or)(nt ()preună cu pa4nicii

1 După inscrip2ia contracte*or din %iut emi, III H?J9.

K



)unte*ui. Aco*o (* (ntL*neau pe preotu* du*u*ui căruia (i(n)(nau o cande*ă.

In 4iua de Anu* nou iecare din preo2ii *ui /p8/attreuia să dea o p(ine pentru statuia *ui -api8D;eai dupăce se s((rşea i*u)inarea te)p*u*ui. Pe ur)ă a*cătuiau uncorte5iu (n ur)a preotu*ui du*u*ui şi sărătoreaua)intirea 4eu*ui. eu* necropo*ei şi 5ardienii dădeau şi

ei p(ine şi ere şi ăceau o s*u;ă ase)ănătoare.(n seara Anu*ui nou unc2ionarii din te)p*u* *ui /p8/at care (n a;un dăduseră o cande*ă )ai dădeau una.Mare*e preot a* *ui Anup ăcea *a e* şi statui*edeunctu*ui erau i*u)inate ca şi (n a;un cu cande*e*esin2ite prin o*osirea *or anterioară.

Aproape ace*eaşi cere)onii 'or (ncepe din nou pentrusărătoarea uaga+ In te)p*u* *ui /p8/at preo2ii dauiecare c(te o p(ine a*ă şi or)ea4ă un corte5iu (n ur)a

preotu*ui du*u*ui pentru a81 s*ă'i pe -api8D;eai. O atreia cande*ă 'a arde (n ti)pu* nop2ii (n a2a statuii.Preo2ii *ui Anup 'or )er5e (n corte5iu s*ă'indu81 p(nă*a scara )onu)enta*ă care duce *a )or)(ntu* *ui. iecaredin ei 'a depune o p(ine (n a2a statuii care se a*ă aco*o

şi care 'a i din nou *u)inată.&(nd preotu* de ser'iciu 'a ace s*u;a (n te)p*u 'a dadin nou statuii p(ine şi ere. /n a*t persona; şeu*)unte*ui 'a depune de ase)enea p(ini şi u*cioare cu

ere pentru statuie (n )(ini*e preotu*ui du*u*ui.-api8D;eai pretinde să nu ie uitat *a serări*e de *a

(nceputu* anoti)puri*or care deşi s(nt )ai pu2in so*e)nedec(t sărătoarea Anu*ui nou (şi au şi e*e

KJ



i)portan2a *or. eii necropo*ei şi pa4nicii )unte*ui se'or aduna *in5ă 5rădina sa unerară 'or *ua statuia carese a*ă aco*o şi o 'or duce (n te)p*u* *ui Anup. Iată (ns(rşit u*ti)a sa preten2ie. De pe 're)ea c(nd era şeu*c*eru*ui *ui /p8/at -api8D;e8ai pri)ea (n toate 4i*e*ede sărătoare care erau nu)eroase carne şi ere. E*

porunceşte ca această carne şi ere să ie duse după)oarte statuii sa*e su contro*u* preotu*ui du*u*ui.

Aceste ser'icii nu 'or i 5ratuite. Pentru a *e re8triui-api8D;eai renun2ă *a a'anta;e*e (n natură de care se

ucura ca 5u'ernator şi ca şeQa* c*eru*ui *ui /p8/at. &uun ad)irai* e5ois) e* an5a;ea4ă deci 'iitoru* acestor unc2ionari. (şi )icşorea4ă 'enituri*e deoarece)oştenitoru* său 'a treui să *e 'erse (n iecare an ti)pde două4eci şi şapte de 4i*e te)p*u*ui. O 4i a te)p*u*ui nue a*tce'a dec(t a trei suta şai4ecea parte din tot ce intră (nte)p*u (ntr8un an. Te)p*u* *ui /p8/at nu era dec(t unte)p*u de pro'incie totuşi 'enituri*e *ui erau i)portanteşi )oştenitorii o*i5a2i să renun2e (n o*osu* oa)eni*or din te)p*u *a a treispre4ecea parte din 'enituri*e *ui /p8/at (şi 'or 'edea 'enituri*e di)inuate cu at(t )ai )u*t

cu c(t capita*u* (nsuşi era )icşorat prin dona2ia anu)eroase terenuri. Aste* (ntre2inerea )or)(ntu8*uirisca să ie )ai ()po'ărătoare dec(t )or)(ntu* (nsuşi şi(ntre5 E5iptu* risca să ie cop*eşit de po'ara pe caresin5ur şi8o pusese pe u)eri. "epăsător Ia toate acestea-api8D;eai )en2ionea4ă că părin2ii 'iitori n8au dreptu*să )odiice aran;a)ente*e pe care un prin2 ca e* *e8a ăcutcu preo2ii din 're)ea *ui. De apt ctitorii*e ce*e )ai ine5arantate că8

K7



deau (n uitare după două sau trei 5enera2ii sau 'enituri*e*or erau 'irate (n eneiciu* )or2i*or recen2i. )ra 'ă4ut căunii re5i şi particu*ari credeau că (ndep*inesc o operă de

pietate restaur(nd )onu)ente unerare şi a*i)ent(nd)ese*e *or cu orande. Dar )u*te din aceste ctitorii s8auruinat deiniti' (n cursu* $ă4oiu*ui ce*or i)puri. (n ur)aacestui ră4oi şi a anar+iei care a ur)at E5iptu* s8a 5ăsit

dacă nu de tot ruinat ce* pu2in oarte sărăcit şi aso*utincapai* să se )ai ocupe de 'ec+ii )or2i.

V. Mu)iicarea

"i)ic nu )ai re2ine pe acest pă)Lnt pe e5ipteanu*care (nştiin2at de Osiris a a'ut 're)e să ter)ineconstruc2ia şi a)ena;area casei sa*e de 'eci şi care şi8a*uat toate )ăsuri*e pe care credin2a şi respectu* său pentruoiceiuri i *e8au inspirat. In 4iua (n care a;un5eau pe2ăr)u* ce*ă*a*t după e>presia e5ipteni*or cărora nu *e

p*ăcea să (ntreuin2e4e cu8'(ntu* a )uri rude*e sa*e2ineau do*iu* ce* pu2in şapte4eci de 4i*e. $enun2au *a oriceocupa2ie acti'ă şi şedeau acasă aătu2i şi tăcu2i. Dacătreuiau să p*ece unde'a (şi )(n;eau ora4u* cu )(* cu)a ăcut Anupu c(nd i s8a părut că rate*e *ui ce* )ai )icera pierdut pentru e* şi se *o'eau (ntr8una (n creştetu*capu*ui cu a)(ndouă )(iniie. % Dar o datorie

1 V. istoria unui6 te)p*u unerar (n $oie+on şi Varii*e Letemple du scribe royal )mmen&otep fils de $apou, &airo193J.

H 6ap+ d0biney, VIII J?7 şi &o)entariu* *ui V. !oret (n emi, I 1C?1CJ @ ci Diodor I 7H.

KG



ur5entă (i 4orea aceea de a preda cada'ru* ()ă*să8)ători*or şi de a a*e5e e*u* ()ă*să)ării. Aceasta era detrei e*uri după cu) spun -erodot şi Diodor.()ă*să)area de c*asa (nt(i cerea )u*t ti)p. %e scoteacreieru* şi cu e>cep2ia ini)ii toate or5ane*e internecare treuiau pre5ătite deoseit şi ()păr2ite (n patru

5rupuri pentru ce*e patru 'ase unerare. Or5ane*e scoaseerau după o du*ă cură2ire (n*ocuite cu aro)ate. %e săraapoi corpu* cu natron. produs care se 5ăsea din e*şu5 (noa4a "atron poiana cu sare *a 'est de au) ca şi (nre5iunea "e+e şi pe care e5iptenii (* (ntreuin2au *adi'erse ne'oi şi )ai a*es pentru cură2irea casei. Dupăşapte4eci de 4i*e corpu* era spă*at apoi (năşurat (n en4ităiate dintr8o p(n4ă de in şi unse cu 5u)ă. Era ne'oie dece* pu2in 'reo cincispre4ece produse pentru a desă'(rşiacest *ucru 6 ceară de a*ine pentru a astupa urec+i*eoc+ii nasu* 5ura şi tăietura operatoru*ui aro)ate u*ei deeedru care (n rea*itate era de ienupăr 5u)ă arust dinorient oae de ienupăr ceapă 'in de pa*)ier şi )ai

)u*te e*uri de răşină ru)e5uş de *e)n s)oa*ă şi5udron şi ine(n2e*es natron care era a5entu* principa*.&e*e )ai )u*te din aceste produse 'eneau din străinătate.Aşa (nc(t (ndată ce că*ătorii*e pe )are spre B*os erau(ntrerupte ()ă*să)ătorii şi o5ata *or c*iente*ă eraudespera2i *a ideea că 'or i ne'oi2i să caute a*te produsecare să Ie (n*ocuiască.

1 -erodot II G@ Diodor I 91 @ !iu8as )ncient egyptianmateriala and Industries, c8d. II cap. VIII.

K9



&ind *ucru* era ter)inat trupu* nu )ai era dec(t unsc+e*et (n'e*it (ntr8o pie*e 5ă*uie dar a2a nu era cu totu*de nerecunoscut deşi ora;ii erau sup2i şi u4e*e su2iate.După at(tea seco*e )u)ia *ui %etui I ne *asă să ne(nc+ipui) trăsături*e şi e>presia acestui )are re5e. "u se

poate spune ace*aşi *ucru despre )u*te a*te )u)ii.Apoi 'enea )o)entu* să se ()podoească şi să se

()race )u)ia. %e at(rnau co*iere*e pectora*e*e ta8*is)ane*e. %e puneau ră2ări*e de5etare*e ine*e*e şisanda*e*e. Pe rana ăcută de ce* care scosese or5ane*e se

punea o oaie 5roasă de aur pe care se 5ra'a sau se(ncrusta oc+iu* ndja care a'ea puterea să 'indece răni*e:şi ce*e patru 5enii care apărau 'ase*e unerare. /ne>e)p*ar c*in 1artea 3orMilor, 5+id indispensai* era

pus (ntre picioare. Apoi corpu* şi )e)re*e erau(năşurate (n (ntre5i)e (n (şii de in. %e ap*ica pe a2ă)asca. Pentru particu*ari această )ască era de p(n4ă şide 5+ips. Pentru re5i şi pentru une*e persona;e oare(nse)nate era de aur şi *e5ată uneori prin ire de un'eş)(nt de per*e.* /n u*ti) 5iu*5iu i>at de en4i

para*e*e acoperea totu*. (n *ocu* acestui 5iu*5iu )u)ia

*ui &+ec+anS 5ăsită *a Tanis (n antica)era )or)Lntu*ui*ui Psusennes era apărată de un cartona; pe care sereproducea )ai ine sau )ai rău cu run4e de aur şi

p*ăci oarte su2iri de aian2ă a*astră decoru* 5ra'at sauscu*ptat pe sarcoa5u* de ar5int. H Dacă eeniştii carosie8rii ar)urierii şi to2i specia*iştii care8şi ()păr2iseră

1 Masca de aur a *ui &+ec+anS a* II8*ea este o re)arcai*ăoperă de artă mi, I pi. 1K?1.

H emu I p. JH?K3K şi pi. III.

4&0



co)anda )oi*ieru*ui unerar se 5răiseră după două*uni şi ;u)ătate de *a deces se putea (n s(rşit proceda *a

punerea (n sicriu şi *a (n)or)(ntare.

VI. (n)or)intarea. or)area corte5iu*ui

C (n)or)(ntare e5ipteană era (n ace*aşi ti)p *u5ură şi pitorească.> Me)rii a)i*iei nu se ;enausă se dea (n spectaco* +o+otind şi 5esticu*Lnd pe tot

parcursu*. (nc+iriau ocitori şi ocitoare de tea)ăcă sin5uri nu şi8ar putea e>teriori4a destu* durerea.Acestea din ur)ă )ai a*es erau neoosite. &u a2a)(n;ită cu nă)o* cu pieptu* descoperit cu roc+iaruptă ocitoare*e nu (ncetau să 5ea)ă *o'indu8se(n cap. Oa)enii serioşi care ăceau parte din corte5iu nu se dedau *a 5esturi e>a5erate dar )er5(nda)inteau ca*ită2i*e deunctu*ui 6 <&e ru)os esteceea ce i se (ntL)p*ă... /)p*ea ini)a *ui +onsu (nTea (n aşa e* (nc(t acesta i8a per)is să a;un5ă (noccident (nto'ărăşit de 5enera2ii şi de 5enera2ii de

ser'itori.= H De aici (nainte con'oiu* unerar se)ăna)u*t cu o )utare.3 /n pri) 5rup de ser'itori purta pră;ituri şi *ori u*cioare de *ut 'ase de piatră cutiia5ă2ate de ce*e două capete a*e unei coi*i2eQ con2i8n(nd i5urine şi a*te )ateria*e. /n 5rup )ai nu)eroscăra )oi*ieru* u4ua* scaune paturi sipete şi du*a

puri ără a uita caru*. !ucruri*e persona*e 'ase*e u8

1 Maspero !iudes sur quelques peintures et sur quelquestextes relatifs aux junerailles, !tudes egyptiennes, I 31?19K.

H Ibid+, 13K.3 Maspero $istoire, II 1H?13 @ 4r+ )tl, I 3GG?KH1.

=3



nerare astoane*e sceptre*e statui*e u)re*e*e erau(ncredin2ate unei a treia ec+ipe. Bi;uterii co*iere şoi)i sau'u*turi cu aripi*e desăcute păsări cu cap de o) şi a*te oiectede pre2 erau e>puse pe tă'i sau purtate ostentati' ca şi c(nd n8a'eau a se te)e de nu)eroşii 5ură8cască ce se uitau cu) trececon'oiu*. %arcoa5u* dispărea (ntr8un cataa*c tras de o perec+ede 'aci şi de c(2i'a oa)eni. Acest cataa*c era or)at din

panouri )oi*e de *e)n şi dintr8un sc+e*et tot de *e)n pe careat(rnau perde*e de stoă rodată sau de pie*e. E* era aşe4at pe o arcă (ncadrat de statui*e *ui Isis şi "ets şi arca (nsăşi eraaşe4ată pe o sanie.

VII. Trecerea "i*u*ui

&orte5iu* a;un5ea (ncet pe )a*uri*e "i*u*ui unde era aşteptatde o (ntrea5ă *oti*ă.1 Barca principa*ă a*e cărei proră şi pupăerau curate 5ra2ios spre interior şi se ter)inau prinin*orescen2e de papirus era pre'ă4ută cu o caină *ar5ătapi2ată (năuntru cu stoe rodate şi cu en4i de pie*e. Aco*o erainsta*at cataa*cu* ()preună cu Isis şi "etis. /n preot cu

u)erii acoperi2i cu o pie*e de panteră ardea răşină. Bocitoare*ese *o'eau )ereu (n cap. Ec+ipa;u* era redus *a un sin5ur )arinar care sonda undu* apei cu o can5e *un5ă căci arca cusarcoa5u* era re)orcată de o a*tă arcă cu ec+ipa; nu)erosco)andat de un căpitan aşe4at (n a2ă (n 're)e ce un

1 Da'ies @ejer&otep, HH?H3 @ 3em+ (yt+, IV 19 H9 H.

462



pi*ot *a spate 2inea c(r)a. Această arcă poseda o caină)are. Bocitoare*e se aşe4au pe acoperiş şi (ntoarse sprecataa*c cu pieptu* de45o*it continuau să stri5e şi să5esticu*e4e. Iată unu* din c(ntece*e *or de ;a*e 6 <%ă )er5e)repede spre 'est (n 2ara Ade'ăru*ui. e)ei*e din arca 5i*ită p*(n5 )u*t )u*t. In pace (n pace spre occident o *ăudatu*e)er5i (n pace U Dacă 'a ine'oi 4eu* c(iid 4iua se sc+i)ă (n'eşnicie te 'o) 'edea pe tine care )er5i spre această 2arăunde oa)enii se a)estecă.= &e caută aici arca 5i*ită *ebenit,care e o coraie construită pentru na'i5a2ie pe )are pe c(nd arca cu cataa*cu* nu e destinată dec(t pentru tra'ersarea "i8*u*ui N Intre e*e e>istă totuşi o ana*o5ie. &(nd Isis a reuşit săo2ină arore*e sacru care con2inea trupu* so2u*ui ei Osiris ea (*duse pe coraia care p*eca spre E5ipt şi81 2inu ()ră2işatud(ndu81 cu *acri)i. Tot aste* e)ei*e din a)i*ie (şi e>pri)audurerea (n arcă (n ti)pu* tra'ersării "i*u*ui.

Pe a*te ărci se ()arcau persoane*e care se +o*ă8r(seră să81(nto'ărăşească pe deunct p(nă *a capăt şi de ase)enea tot)oi*ieru* unerar. &ei care nu 'oiau să )ear5ă )ai departeră)(neau pe )a* şi adresau prietenu*ui *or o u*ti)ă urare 6 <%ăa;un5i (n pace *a apus de Tea= sau 6 <%pre apus. spre apus (n

*ocu* ce*or drep2i U !ocu* pe care81 iueai 5e)e şi sueră Q=Este c*ipa c(nd se aude 5*asu* (ndurerat a* 'ădu'ei 6 <O rate*e)eu so2u* )eu prietenu* )eu ră)(i (n *ocu* tău nu te depărtade *ocu* unde *ocuieşti. Vai U te duci să treci "i*u* U O)arinari nu 'ă 5răi2i *ă8sa2i81U Voi 'ă 'e2i (ntoarce *a case*e'oastre dar e* se duce (n *ocu* ce* 'eşnic U=

KJ3



VIII. /rcarea spre )or)(nt

&on'oiu* este aşteptat pe )a*u* ce*ă*a*t. l Oa)enii )er5(n 5rupuri. Intre ti)p s8au (n;5+eat )ici tarae care s(nt

pre'ă4ute din e*şu5 cu oiecte re*i5ioase pentru cei caren8au adus destu*e din oraş. /n o) apucă de pri)a arcă

şi se 5răeşte să dearce pasa5erii cataa*cu* şi tot)oi*ieru*. &orte5iu* se reace )ai pu2in nu)eros dec(t*a p*ecarea din casa )ortuară dar ca) (n aceeaşi ordine.O perec+e de 'aci este (n;u5ată *a o sanie care duce o

arcă de or)ă ar+aică. Isis şi "etis (şi reiau *ocuri*e.&onducătorii poartă (n )(nă un ici. &u ei )er5e o)u* curu*ou*. e)ei*e din a)i*ie copiii ocitoare*e se aşea4ăunde pot. &(teodată o e)eie c(ntă din cro8ta*. &opiiideunctu*ui )ereu serioşi cu astonu* (n )(nă )er5 (nordine ur)a2i de +a)a*i. Aceştia continuă să 'oreascădespre prietenu* *or despre 5usturi*e *ui a)estec(nda)intiri*e cu re*ec2ii asupra *o'ituri*or soarteinesi5uran2ei şi duratei scurte a 'ie2ii o)eneşti. Trec prin

a2a unor construc2ii din )ateria*e uşoare unde o )u*2i)ede oa)eni *utură ac*e aprinse. %trăat aste* 4onaterenuri*or cu*ti'ate şi a;un5 *a poa*e*e )unte*ui *iic.Dru)u* (ncepe să urce şi de'ine 5reu. Vaci*e s(ntde;u5ate. Acu) oa)enii tra5 şi *a ne'oie poartăcataa*cu* preceda2i de un preot care81 stropeştene(ncetat cu iricu* şi (ntoarce spre e* căde*ni2a aprinsă.ei2a -a8t+or ieşea atunci din )unte su or)a unei'aci

1 Da'ies @efer&otep, HC?H1 @ 3em+ (yt+, IV 3H.

4f4 %



dădea *a o parte un desiş de papirus care crescuse pest(nci*e aride şi8i pri)ea pe noii 'eni2i.

I#. ă+as bu! de Ia +u+ie

&u 5reu corte5iu* soseşte (n a2a )or)(ntu*ui. i aicis(nt )ici pră'ă*ii unde oa)enii pre5ătesc ierturi şi punapa să se răcească (n u*cioare )ari. !(n5ă ste*ă 4ei2aoccidentu*ui in'i4ii*ă e pre4entă su or)a unui şoi)st(nd (n picioare pe o pră;ină. %arcoa5u* scos de pecataa*c este aşe4at *(n5ă ste*ă. O e)eie 5+e)uită *(n5ăe* (* 2ine str(ns (n ra2e. /n Qo) (i conec2ionea4ă pe capun con paru)at ase)ănător cu ce*e care se puneau (n4i*e*e de recep2ie pe capu* in'ita2i*or. Bocitoare*e copiiişi )e)rii a)i*iei se *o'esc (n cap )ai tare ca *a(nceputu* cere)oniei. Dar preo2ii au de (ndep*init unser'iciu i)portant. Ei au şi aşe4at pe o )asă nu nu)aice*e necesare pentru un ospă2 p(ine şi căni cu ere dar Qşinişte instru)ente ciudate o tes*ă un cu2it )are care are

or)a unei pene de stru2 o i)ita2ie de picior de ou o pa*etă ter)inată cu două 'o*ute. Aceste instru)ente 'or ser'i preotu*ui ca să anu*e4e eecte*e ()ă*să)ării şi săredea deunctu*ui posii*itatea o*osirii )e)re*or şior5ane*or sa*e. Acesta 'a 'edea din nou. Va desc+ide iar 5ura ca să 'orească şi să )ăn(nce. Va putea să8şi )işte

ra2e*e şi picioare*e.

1 Da'ies @efer&otep, HK 6 3em+ (yt+, IV 19. H1 @ 4r+ )ii, I" 1&1"1JJ 21%.

45-



Mo)entu* despăr2irii se apropie. Maniestări*e de Qdurere se(nte2esc. %o2ia (ncepe 6 <Eu s(nt so2ia ta Merit8$e. o puternicenu )ă *ăsa U Vrei să )ă (ndepărte4 de tine N Dacă p*ec tu 'eiră)(ne sin5ur. &ine 'a ră)(ne cu tine (n to'ărăşia ta N Tucăruia (2i p*ăcea să 5*u)eşti cu )ine taci nu )ai 'oreşti U=e)ei*e (i 2in +an5u* 4ic(nd 6 <"enorocire nenorocire UP*(n5e2i p*(n5e2i p*(n5e2i ără (ncetare. Bunu* păstor a p*ecat (n

*u)ea 'eşnică. Mu*2i)ea oa)eni*or s8a (ndepărtat de tine. Tueşti acu) (n tara căreia (i p*ace sin5urătatea. Tu care eraiericit Qsă )er5i iată8te acu) (nte)ni2at (năşurat str(ns. Tucare a'eai at(tea stoe ine acu) dor)i (n +aine*e astea U

"u )ai ră)(ne dec(t să se cooare şi să se insta*e4esarcoa5u* (n ca'ou ()preună cu tot )oi*ieru* unerar. Deacu) (nainte cataa*cu* ră)(ne 5o*. Preo2ii care *8au (nc+iriat pentru cere)onie (* aduc din nou (n oraş căci a*2i c*ien2i *8au şicăutat. %icriu* )u)i8or) se insta*ea4ă (n cada dreptun5+iu*arăde piatră care usese tăiată cu )u*t ti)p (nainte scu*ptată şiaşe4ată *a *ocu* ei. /n nu)ăr oarecare de oiecte astoane şiar)e poate că şi ta*is)ane s(nt aşe4ate ()pre;ur apoi capacu*5reu de piatră este coor(t peste cadă. !(n5ă sarcoa5 se aşa4ă*ada cu 'ase*e unerare sipete*e cu sertare şi tot restu*

)oi*ieru*ui. Mai a*es nu treuie uitat ceea ce e )ai necesar )ortu*ui pro'i4ii*e de )(ncare şi ceea ce nu)i) <Osiris'e5eta*=. Acestea erau nişte ra)e de *e)n pre'ă4ute cu unund de stoă 5roso*ană care a'eau

1 Da'ies @efer&otcp, H?HJ. Kt`



or)a unui Osiris )u)iicat. Erau u)p*ute cu un a)estecde nisip şi de or4. A)estecu* se uda re5u*at ti)p de )ai)u*te 4i*e. Or4u* (nco*2ea apoi creştea des ca peria. &(nda;un5ea *a 1H sau 1 c). era *ăsat să se usuce şi *as(rşit era (năşurat cu totu* (ntr8o p(n4ă. Aste* sperau să(ncura;e4e (n'ierea deunctu*ui căci şi Osiris 'e5etase *ae* p(nă (n c*ipa (n'ierii *ui. In 're)uri*e )ai 'ec+i seo2ineau ace*aşi re4u*tat depun(ndu8se (n )or)(ntu*cioare or)ate din două păr2i. Partea din und con2ineaapă iar partea superioară a'ea un und 5ăurit. Aco*o se

punea un tuercu* de nuăr. E* ăcea rădăcini caretrec(nd prin 5ăuri a;un5eau *a apă şi tu*pini care ieşeauaară printr8un 5(t unic sau trip*u şi a;un5eau să(n*orească. Acest oicei oarte răsp(ndit (n I)periu* deMi;*oc a ost părăsit c(nd s8au adoptat Osi8rişii 'e5eta*i.!otusu* era p*anta *ui $a. Deci o nouă 'ictorie a re*i5ieiosiriene asupra 'ec+ii re*i5ii so*are. 1

#. spăţul Au!erar

&a'ou* iind co)p*et aran;at preotu* şi asisten2ii săi seretră5eau. idaru* 4idea uşa. $ude*e şi prietenii care81(nto'ărăşiseră pe deunct p(nă *a *ocu* de 'eci nu sedespăr2eau i)ediat. După atitea e)o2ii *e era oa)e.-a)a*ii care se ()po'ăraseră cu at(tea *ucruri pentrune'oi*e )ortu*ui a'useseră

1 .8#. raser )tys et 0siris, Paris. 19HJ. 11H?113 @ 7mi, I$" 161 168.

40



5ri;ă să păstre4e pro'i4ii şi pentru cei 'ii. Aceştia seadunau ie (n )or)(nt ie (n curtea de a*ături %au *aoarecare depărtare (n c+ioşcuri*e c*ădite din )ateria*euşoare.1 /n +arpist se (ntorcea spre *ocu* unde odi+nea)u)ia. E* i)pro'i4a un c(ntec (n care a)intea că totceea ce ăcuse )ortu* usese ine ăcut 6 <Tu c+e)i (na;utor pe $a +eper aude şi Tu) (2i răspunde. %tăp(nu*uni'ersu*ui ace ceea tee82i p*ace 2ie... V(ntu* din 'est'ine drept spre tine *a nasu* tău. V(ntu* de sud sesc+i)ă pentru tine (n '(nt de nord. #ura ta se (ndreaptăspre u5eru* 'acii -esat. De'ii pur pentru a pri'i soare*e.Te spe*i (n a4inu* di'in. Toate )e)re*e ta*e s(nt (n

perectă stare. Eşti drept (n a2a *ui $a. Eşti 'eşnic pe*(n5ă Osiris. Pri)eşti oranda (n une condi2ii. Te+răneşti ca şi pe pă)(nt. Ini)a ta se si)te ine (nnecropo*ă. A;un5i (n *ocuin2a ta (n pace. eii din Duat (2ispun 6 \Vino *a a* tău *a (n toată *inişteaZ. To2i oa)eniicare se a*ă (n *u)ea cea*a*tă s(nt *a Qdispo4i2ia ta. Tu eştic+e)at să rosteşti p*(n5eri*e (n a2a ce*ui )are. Tu aci*e5ea Osiris T;a8neer ce* drept.= H

In onoarea tată*ui di'in "eer+otep un a*t +arpistscoate accente şi )ai )e*anco*ice. 3 "u se uită că )ortu*e (n ade'ăr un pri'i*e5iat. At(tea )or)inte

1 Maspero $istoire, II H3. %cene*e de anc+et s(nt rec'ente (n )or)inte*e teane dar treuiesc deoseite de ce*ede petrecere. Asupra acestui suiect #ardiner (n (&+(+S++I" p. &641.

% Varii*e (rois nouveaux c&ants de &arpisles, "ull+ I++)+0+, V 1?17.

3 Maspero !tudes egyptiennes, I 1%2 ?177.

468



s(nt ruinate. Orande*e *or nu )ai e>istă p(ini*e *or s(nt p*ine de pra dar <4iduri*e )or)*ntu*ui tău s(nt puternice tu ai p*antat arori in ;uru* *acu*ui tău. "a a*tău stă su ei şi ea apa *or=. Oca4ia i separe )ai a*es

potri'ită ca să i*osoe4e pu2in 6 <Trupuri*e se duc aco*ode pe 're)ea 4eu*ui şi t(năra 5enera2ie *e ia *ocu*. At(ta're)e cit $L se 'a scu*a di)inea2a şi Tu) se 'a cu*ca *aapus ăra2ii 'or 4ă)is*i e)ei*e 'or concepe şi toatenasuri*e 'or respira. Iar ceea ce s8a născut (şi 'a 5ăsi (ntr8o 4i *ocu*=. In consecin2ă treuie să ne ucură) de 'ia2ăşi *ucru ciudat +arpistu* adresea4ă acest sat ce*ui cu*cat(n sarcoa5 dar asisten2ii (* iau pentru ei. Ei onorau)(ncarea şi ăutura şi se (ntorceau acasă )ai 45o)otoşişi )ai a*es )ai 'ese*i dec(t *a p*ecare.

Iată cu) se ce*erau unera*ii*e unui e5iptean o5at.Aproape nici nu )ai e ne'oie să spune) că ni)eni nu8şidădea at(ta ostenea*ă pentru cei săraci ()ă*să)ătoru* nuse ostenea să desc+idă trupu* şi să scoată or5ane*e. E* se)u*2u)ea să in;ecte4e prin anus un *ic+id 5ras care sescotea din ienupăr şi să săre4e corpu* cu natron. Pentrucei )ai săraci u*eiu* de ienupăr era (n*ocuit cu un

de4inectant şi )ai ordinar. Mu)ia preparată aste* era pusă (ntr8un sicriu care erau dus (ntr8un 'ec+i )or)(nt părăsit ce ser'ea de 5roapă co)ună. %icrie*e erau(n5ră)ădite unu* peste a*tu* p(nă (n ta'an. Mu)ia nu eratotuşi *ipsită c+iar de tot ce8i era necesar pe *u)eacea*a*tă. I se puneau (n sicriu eite'a une*te sanda*e de

papirus ()p*etite ine*e de ron4 sau de aian2ă ră2ăria)u*ete scaraei udja, i5urine de di'inită2i tot deaian2ă. Erau unii oa)eni şi )ai săraci. Pe aceştia

469



(i aştepta 5roapa co)ună. E>ista *a Tea un ci)itir a*săraci*or (n )i;*ocu* o5atu*ui cartier unerar Assassi.Mu)ii*e erau aruncate aici (năşurate (n8Ir8o p(n4ă5roso*ană. !e acopereau cu pu2in nisip şi8şi 'edeau detreaă. ericit ace*a dintre săraci care era repre4entat (n)or)(ntu* unui 'i4ir sau a* unui iu re5a* din uc+.Ace*a 'a continua să8şi ser'ească stăp(nu* şi pe *u)eacea*a*tă cu) (* ser'ise (n 'ia2ă deoarece orice )uncă)erita să ie răsp*ătită. E* 'a proita deci de a'anta;e*e

pro)ise a'ori2i*or soartei care erau (n ace*aşi ti)p şioa)eni drep2i.

I. !e5ături*e ce*or bii eu )or2ii

&ei care socoteau A)entit8u* ca *oc de odi+nă şi de pace (şi ăceau despre e* o idee prea si)p*ă şi prearu)oasă. (n rea*itate )ortu* era o iin2ă ănuitoare şiră4unătoare. E* se te)ea de +o2ii atraşi de auru* şiar5intu* depus (n ca'ou. %e te)ea de reaua 'oin2ă sauc+iar de indieren2a nenu)ăra2i*or că*ători care se

a'enturau (n i)ensa cetate din 'est. %uspecta peunc2ionarii (nsărcina2i cu (ntre2inerea necropo*ei.A)enin2a cu pedepse terii*e pe cei care nu *uau (n seriosaceste sarcini 6 <( 'a preda ocu*ui re5e*ui (n 4iua )(nieisa*e... %e 'or scuunda (n )are care *e 'a (n5+i2icada're*e. Ei nu 'or pri)i cinstea cu'enită oa)eni*or 'irtuoşi. "u 'or putea (n5+i2i orande*e ce*or )or2i. "u *ise 'or ace *ia2ii (n apa din

1 -erodot II G7?GG @ Er)an La religion des "gypiieiis, 31J?317@ Maspero $istoire, II HH?.HJ

40 J



*u'iu. iii *or nu *e 'or *ua *ocu*. e)ei*e *e 'or i'io*ate su oc+ii *or... Ei nu 'or au4i cu'inte*e re5e*ui (n4iua (n care e* se ucură... Dar dacă di)potri'ă ei'e5+ea4ă peste ctitoria unerară W...X să *i se acă tot

ine*e posii*. A)onrasonter 'ă 'a dărui o 'ia2ă *un5ă...$e5e*e care 'a do)ni (n 're)ea 'oastră 'ă 'a răsp*ăticu) ştie e* să răsp*ătească. Pentru 'oi 'or i (n)u*2ites*u;e peste s*u;e pe care *e 'e2i pri)i din iu (n iu şidin )oştenitor (n )oştenitor. Ei 'or i (n)or)(ntati (nnecropo*ă după ce 'or atin5e '(rsta de o sută 4ece ani şise 'or (n)u*2i pentru ei orande*e.= Q

Pe de a*tă parte erau şi )or2i răi unii poate pentru căerau părăsi2i de ur)aşii *or a*2ii ără nici un )oti' pentrucă *e p*ăcea să acă rău. eii ar i treuit să8i ()piedice dea 'ătă)a dar ei (nşe*au pa4a părăseau )or)(ntu* şi8i

persecutau pe cei 'ii. H Acestor )or2i *i se atriuiau ce*e)ai )u*te o*i. Ma)a se te)ea de ei pentru copi*6 <dacăai 'enit să81 ()ră2işe4i pe acest copi* eu nu82i dau 'oiesă81 ()ră2işe4i. Dacă ai 'enit să81 a)ă5eşti eu nu82i dau'oie să81 a)ă5eşti. Dacă ai 'enit să81 iei eu nu82i dau'oie să81 iei.= 3

ie de tea)ă ie din pietate e5iptenii 'i4itau deseori*ocuri*e de 'eci. $ude copii 'ădu'i urcau co*inaaduc(nd cu ei c(te'a pro'i4ii şi pu2ină apă pe

1 $oic+on şi Varii*e )men&otep flls de $apou, K?7.H De;a din epoca pira)ide*or re5e*e se te)e de )(nia )or

2i*or pr. J3:. Această credin2ă persistă (n "ou* I)periu 6 6ap+ $ier de (urin, 1HK 13 @ Livre des 3orts, cap. 9%+

3 Er)an ;auberspriic&e filr 3utter und ind, I 9, H J.A*tă or)u*ă de ace*aşi e*6 Ibid+, II. T 1H 3.

41



care o depuneau pe o )asă de orandă (n a2a ste*ei sau(ntre p*a)ierii care u)reau curtea de *a intrare şirăspun4(nd dorin2ei ce*or )or2i pronun2au 6 <Mii de p(inişi de căni cu ere oi şi păsări 5răsi)e şi tereint rueşi r(n5+ii din toate *ucruri*e pure şi une pe care *eaduce "i*u* pe care *e creea4ă pă8)(ntu* şi din caretrăieşte 4eu* pentru *a a* cută8ruia...=

Adeseori ce* care se ru5a pe )or)(ntu* unei iin2escu)pe era apăsat de 5ri;i. A) citat )ai sus )ărturisireaunui so2 ireproşai* şi a unui 'ădu' credincios. "i)ic nu8i )ai reuşea de c(nd (şi pierduse so2ia. E* se 5(ndi deci să8i scrie *un5a scrisoare care a a;uns p(nă *a noi. Pun(nd*ucruri*e *a punct a)intind tot ce ăcuse pentru răposată(nainte şi după )oartea ei e* (şi e>pri)a durerea de a irău tratat 6 <&e rău a) ăcut ca să cad (n starea (n care )ăa*u N &e8a) ăcut ()potri'a ta ca să ridici )(na asupra)ea c(nd eu nu 2i8a) ăcut nici un rău N ac ape* *a 4eiidin Apus prin 'ore*e 5urii )e*e ca să ;udece (ntre tine şiaceastă scrisoare.= >

Autoru* acestei scrisori care a trăit su pri)ii $a)sesascu*ta de un 'ec+i oicei care e atestat de e>e)p*e )ai

'ec+i şi care constituie o do'adă că oa)enii tot )aicredeau (n eicacitatea *ui. (n I)periu* de Mi;*oc ei preerau sa scrie )ortu*ui pe recipientu* care con2inea ucate*e ce8i erau destinate ca să ie si5uri că scrisoarea'a i oser'ată. De e>e)p*u un stră)oş este inor)at căs8a a*cătuit un co)p*ot pentru ca nepotu* său să ie *ipsitde

1 Pop. BD' din Leyda (n #ardiner şi %et+e !gyptian lettre to t&edead+

42



)oştenire. Mortu* are tot interesu* să se opună acestor )aşina2ii. E* treuie deci să c+e)e pe )e)rii a)i*iei şi

pe prietenii săi (n a;utoru* ce*ui pe care 'or să81 ;euiască. iindcă iu* (nte)eindu8şi casa (nte)eia4ăcasa părin2i*or săi şi ace să trăiască nu)e*e *or. Dacă e* eruinat produce nenorocirea (naintaşi*or ca şi a ur)aşi*or săi.

Dar oric(t era de )are pietatea e5ipteni*or pentru )or2ii*or ea nu era suicientă ca să (ntre2ină )u*2i)ea ce*or cese odi+neau (n necropo*e. &eea ce putea ace un

particu*ar pentru părin2ii sau unicii *ui nici oa)enin2are nici un *este) nu81 putea +otăr( să acă

pentru stră)oşii )ai (ndepărta2i. (ntr8o ună 4i se(nt()p*a ceea ce pre4isese +arpistu* ceea ce pre'ă4use un(n2e*ept din 're)uri 'ec+i 6 <&ei care8au c*ădit cu 5ranitcare au 4idit o sa*ă (ntr8o pira)idă... )ese*e *or deorandă s(nt tot aşa de 5oa*e ca ce*e a*e nenoroci2i*or care)or pe )a* ără nici un ur)aş.= Q Atunci necropo*atindea să de'ină *ocu* de (nt(*nire a* curioşi*or caretreceau prin a2a )or)inte*or şi citeau cu indieren2ă

inscrip2ii*e. /nii dintre ei au si)2it ne'oia cu) 'or aceşi turiştii )oderni să *ase o ur)ă despre trecerea *ornot(nd totuşi că a'eau o inten2ie pioasă. "işte scrii au'enit să 'i4ite4e )or)(ntu* *ui Anteoer. Ei s8au ru5at)u*t )u*t. A*2ii au ost erici2i să constate că )or)(ntu*e (n ună stare 6 <Ei *8au 5ăsit ca ceru* (n*ăuntru* *ui=. /nscri cu de5ete (nde)(8natice un scri care n8arease)ănare (n tot oraşu*

1 Er)an -esprăc& eines Legensmildan mit seiner Secle, JC ssS.

43



Me)is spune cu )odestie un oarecare A)ene)+at a'i4itat )onu)entu* unerar a* ătr(nu*ui re5e D;usir. E* s8a )irat 'ă4(nd aco*o inscrip2ii )ediocre şi p*ine de5reşe*i a* căror autor treuie să i ost o e)eie ără )inteşi nu un scri inspirat de T+ot. "e 5răi) să spune) că e*nu 'orise de inscrip2ii*e ori5ina*e e>ecutate ad)irai* de

artişti care erau şi sa'an2i ci de a*te*e ăcute (n 're)ea*ui de 'reun 'i4itator i5norant sau 5răit. %u $a)ses a*I*8*ea scriu* te4auru*ui -adna+ti 'eni să acă oe>cursie şi să se distre4e *a 'est de Me)is ()preună curate*e său Pane+ti scriu* 'i4iru*ui. <O to2i 4eii de *a'est de Me)is şi to2i 4eii care do)nesc peste pă8)(ntu*sacru Osiris Isis şi )ari*e spirite care s(nte2i *a 'est deOn+tani da2i8)i o 'ia2ă *un5ă ca să81 pot ser'i pe *a a*'ostru. %ă pri)esc un )or)(nt o5at după o ătr(ne2eru)oasă să conte)p*u 'estu* Me)isu*ui ca un scrioarte onorat şi ca 'oi (nşi'ă.= Erou* unui ro)an dinepoca 'ec+e dar care se presupune că a trăit (n 're)ea *ui$a)ses "enoerapta+ părea că nu trăieşte dec(t ca să se

p*i)e prin necropo*a din Me)is citind inscrip2ii*e

a*ate (n )or)inte*e araoni*or şi ste*e*e scrii*or din&asa Vie2ii ca şi scrieri*e care s(nt aco*o căci e* se in8teresa \oarte )u*t de e*e. Acest "enoerapta+ a'ea unri'a* tot aşa de sa'ant tot aşa de interesat de antic+ită2i caşi e* %etna8+a)uas iu* *ui /sir8)are adică a* *ui$a)ses a* I*8*ea care descoperise *a Me)is su capu*unei )u)ii or)u*e*e )a5ice

1 A*an8-. #ardiner (&e &ouse of Life, ?+!+)+, IV 17.

44



cuprinse (n papirusu* 3HKG de *a !u'ru. > Or o inscrip2iedescoperită de cur(nd pe a2ada )eridiona*ă a pira)idei*ui /nois *a %aSSara+ ne inor)ea4ă că $a)ses a* II8*ea(ncredin2ase iu*ui re5a* +a)uasit )are preot *a Onsarcina de a restai*i nu)e*e re5e*ui din sud şi din nord/nas care nu se )ai a*a pe pira)ida sa căci iu*ui re5a*+a)uasit (i p*ăcea )u*t să restaure4e )or)inte*ere5i*or din sud şi din nord care erau a)enin2ate cu ruina.H

Acest (n2e*ept acest precursor a* *ui Mariette şi a*sa'an2ii*or din %er'iciu* Antic+ită2i*or din E5ipt se5(ndea oare că după seco*e de uitare ur)aşii arari*or<care nu cunoşteau de*oc E5iptu*= 'or e>p*ora *a r(ndu**or necropo*e*e din sud şi din nord ca să acă să trăiascădin nou nu)e*e stră)oşi*or şi conte)porani*or *ui şi ca să*e cunoască )ai ine N %peră) că cei care au a'utrădare să ne citească p(nă *a capăt (şi 'or ace p(nă *aur)ă o idee a'orai*ă despre e*u* *or de 'ia2ă. Poporu*e5iptean n8a ost aşa cu) credea $enan o tur)ă desc*a'i )(nată de un araon nepăsător şi de preo2i *aco)i şianatici. ără (ndoia*ă că nu)ăru* ce*or de4)oşteni2i era

destu* de )are su do)nia $a)essi4i*or. %e au4a de ă*aie. Totuşi araonu* şi unc2ionarii săi apar adeseori canişte stăp(ni o)enoşi. i apoi re*i5ia (i conso*a peoa)eni. &onsider că (n 'ia2a oa)eni*or si)p*i)o)ente*e une erau )ai nu)eroase dec(t ce*e re*e.

1 Maspero 1onles populaires, ed. III 1CH nota. H.H Drioton şi !auer .ne inscription de &aniouas sur la

face sud de la pyramie d0unas ă Saqqara&, )nn+ S+)+!+,VII HC1 ssS.

4%5



C ? > I E S

1uvlnt >nainte,

I n t r o d u c e r e H3

C a p i t o l u l I LC?IEH*! Oraşe*e 3 II.Pa*ate*e K93. &ase*e 34. Moi*ieru* JC

Capi to lu l I I 7I3>?L

5. Anoti)puri*e J76. %erări*e şi 'acan2e*e 7H7. i*e aste şi 4i*e neaste 7K8. Ore*e 779. "oaptea CH

C a p i t o l u l III D*3ILI*

10. &ăsătoria G7

11. e)eia 9

46



12. &opiii 1CH13. %er'itorii şi sc*a'ii 11114. Ani)a*e*e de casă 11J

C a p i t o l u l IV C?>*HIIL/ C*SEIC/

15. #ri;a de cură2enie 1HH

16. &ostu)u* 1H717.-rana 13C18.Bucătăria 1K1 V.Brutăria 1K

VI. Băuturi*e 1K719. Masa 1K920. %eara 1121.Ospă2uri*e 1322.ocuri*e 1JK

& a p i t o * u * V VIAŢA !A ŢA$A

I. Ţăranii 1J923.%tropitu* 5rădini*or 17C24.&u*esu* 'ii*or 17H25.Aratu* şi se)ănatu* 177 V.%ecerişu* 13K

VI. Inu* 19HVII. Duş)anii cu*turi*or 19K VIII.&reşterea 'ite*or 19J26.!ocuitorii )*aştini*or HCC27.V(nătoarea (n pustiu HC7

C a p i t o l u l $I A$TE!E I METE/#/$I!E

I. Muncitorii din cartiere H1CII. Minerii H17

471



28. Munca (n ate*iere HH329. %cu*ptorii HH

V. Ar5intari i;utieri ş*euitori de pietre scu)pe VI.!ucrarea *e)nu*ui H33

30. !ucrarea pie*ei H3731. %itua2ia artişti*or şi a )eşteşu5ari*or H3732. idari şi )eserii )ărunte HK

33. Patroni şi )uncitori HKG I.&o)er2u* şi )oneda H1

C a p i t o l u l $ CL7IIL/

34. Dep*asări*e (n interioru* 2ării HJ

35. &ă*ătorii*e (n deşert HJ3

36.&ă*ătorii *a B*os HJG

37.&ă*ătorii pe Marea $oşie H7K

C a p i t o l u l $I? D**E?L

38. Datoria esen2ia*ă a re5i*or HGJ39. Toa*eta re5a*ă H93

40.$e5e*e *a *ucru H9J41.Dreptu* de 5ra2iere 3CC

42. $eco)pense*e re5a*e 3C143. Pri)irea a)asadori*or străini 3[G $II.

Distrac2ii*e re5e*ui6 sporturi*e 3C9VIII. V(nători(e re5a*e 31K44.$e5e*e (n inti)itate 31J45. Intri5i de +are) 3HC46.#(nduri*e re5a*e 3H3

4"



C a p i t o l u l I# *3*7* @I JI?L

47. A'anta;e*e şi incon'eniente*e )eseriei de )i*itar 3H748. %er'iciu* interior 33K49.Ar)ata (n ti)p de ră4oi 33750.Adunarea şi distriuirea ar)e*or 33G V.Ordinea )arşu*ui 3KK

VI. !upta 3KJ51. $ă4oiu* de asediu 3JC52. $ă4oiu* din "uia 3J3 I.

(ntoarcerea triu)a*ă 3J3

C a p i t o l u l # SCIII @I -?/C7II

53. >QVd)inistra2ia 3J754. $ecrutarea şi or)area unc2ionari*or 3J955. Ma5istra2i uni şi )a5istra2i răi 37K56. Men2inerea ordinii 37G57. !a triuna* 3G9VI. Pri)irea triutari*or străini 39H

Cap i t o 1 u 1 #I *C7I$I7*7/* IE 7/3>L/

58. &redin2a 39759. &*eru* KCHIII. &u*tu* K&J

IV. Procesiuni*e 4eu*ui K13 V. Procesiunea *uiMin K1K VI. ru)oasa serare de *a Opet KHC

60. %ărătoarea Văii KH61. Mistere*e KHJ I.

&asa 'ie2ii K3:

4%9

montet, pierre - egiptul pe vremea dinastiei ramses_uc

Documents