L, No. 148 tn Munk. 25 ban! 's.inerT, 7 (19) Iulie 1878

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL:

pE AN, TREI-DECI ç1 OSE; OSE LIINI,-20 LET

( ntiü Ianuarie i gmtAig Iulie)

AL ROMANIEI

`ANUNCIURILE :

LINN! DE TIM pm LITERE TREI-DEDI BANI

( inserarea II-a 0 mal depaTte, 20 b.)

Prqul unel publicatiï judiciare,p-A.nA a einel-deel liniì, cinel ler; érl mai

mare de einet-deei liniT, qece let

DIRECTIVNEA :strada German5, curtea .erban-VodX,

Serisorile nefraneate se refusá

Insertit i reclame, 6o b, 1Mia,inserarea 1I-a si mat departe, 30 ban! lima

A nunciu rile se primese i eu anul

SUMAR I In virtutea art. 32 §i 93 din Con-

PARTEA OFICIALA. MinisteruE agricul-!stitqiune,I Am sancfronat si sanctionilm,

turel,comerciului Olucrdri2or publice: Deeret.I Am promulgat i promulggm, ceurmkg :Raport.

Ministerul cultelor i instructiunei publice:

Deere t.

Ministend de interne: Preset rtiirT de deerete.

Ministerul de resbel: PreseurtiirT de deerete.

Ministerul de finance: Deeisiuni.

PARTEA NEOPPOIALA. Depesl telegra-

tiee. Ofrande. DiversA.

Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-

tive sipat Hen Tare.

PARTEA OFICIALA

Bueureect , 6 Julie 1878.

MINISTERUL AGRICULTURE!, COMER-

CIULUI BI LUCRARILOR PUBLICE.

CAROL I,Prin grgia 1u Dumlle(e i voin0 na-

¡ionalà, Domn al Românilor,La tort de facia i viitoei, sán&ate.Av 'end 'in vedere raportul ministruluï

Nostru secretar de Stat la departamen-tul agricultureT, comercialuT §i lucrgri-lor publice, cu. No. 8,558, pe lênggcare Ne supune spre saneponare legeavotatg de Corpurile Legiuitóre , pen-

tru resilierea conventiuneT incheiatgcu D. G. Crawley i Compania pentruconstrucpa, linieT Ploescl-Predél, §i pea-tru continuarea lucrkilor prin nougantroprisg ;

L E G E.

Art. 1. Se aprobg, resiliarea con-venOuneT din 25 Iulie (5 August) 1875si transact,iunel din 28 Iulie 1877, in-

; cheiate intre D. ministru lucrgrilor;publice i D-niT G. B. Crawley §if C-nia, pentru constructia liniilor fe-i rate PloestI-Predeal i Adjud-Ocna,conform celor stipulate prin altiturataconvenVune lit. A.

Acéstg disposiOune nu's,T va aveainsg efectul de cat daca urmarea lu-crgrilor §i terminarea Enid se va a-sigura prin substituirea unuT nog con-cesionar in tóte drepturile i datorieleD-laT G. B. Crawley i C-nia, conformconventiuneT tip.

Art. 2. Se aprobg convenOunea-tipsi caetul de insgrcingrï algturate pelêngg acéstg, lege.

Guvernul este autorisat sl fad, uglicitatiune In termen de 3 cjile, de lapromulgarea legel de fatg, pentruconcesionarea uringreT i termingreTlucrgrilor pe basa allturateI conven-tiunT i caet de insgrcingri. ConcurenOTvol. trebur maT antem sg consemnezegararqia de 2,000,000 leT, prevèqutgin conventiune spre a putea concura;eT se vor conforma regulamentululspecial pentru intreprinderile marT.Lcitatiunea se va face inaintea consi-liuld de mini§tri; ofertele definitive se

vor face in scris de cgtre concurenttConfirmarea se va face in aceeasT

Art. 3. Calea feratg Ploe§tT-Predealva fi esploatatg, de cgtre Stat.

Art. 4. Pentru sumele ce sunt a seplti vechiuluT concesionar, sag celepentra care se ia fadatorire catrenoul concesionar, guvernul este auto-risat a lua indatorirT, sag a face Impra-muturi, tn limita cifreT de 42,500,000,redusg la 33,150,000, prin conve4adin 11 Innie 1877, plus dobênclile plg-tite sag a se plMi cu un maximum de12 la sutg pe an, prin bonurT de tesaursag alte imprumuturT provisoriI, Ode'la facerea imprumutuluT definitiv, §i aacorda garantiile ce vor fi maï neme-rite spre a asigura o maT bung con-tractare a unor asemenea imprurnuturT.

Art. 5. Pentru regularea prin corn-pturT a sumelor ce Statul va plgti, dupglegea de fa0,, se deschide D-luT minis-tru de lucrld publice un credit ex-traordinar equivalent cu acele same

Acest credit se va inscrie prin corn-pturT asupra esercitiuluT 1878, rapor-tându-se de ordine asupra esercitielorurnigt6re sumele neintrebuiMate, pênc`-ila 31 Decembre din clisul an.

Acéstg lege d'impreung cu coaven-iunile s'a votat de Adunareadeputatilor, in §edinp., de la 1 Julie1878, §i s'a adoptat co majoritate de71 voturT, contra a 7 , fiind i 1 ab-tinere.

Preqedinte, G. Vernescu.Secretar, I. Vilacrose

(L. S. A. D.)

8960

Acéstá lege d'impreung, cu conven-tiunile anexate s'a votat de Senat, insedinta de la 3 lulie 1878 , i s'aadoptat cu majoritate de 33 voturl ,

contra a 3.Arice-prqedinte, D. BrAtianu.(L. S. S.) Secretar, Stefan Bello.

Facem cunoscut si ordongm ea eele

de facig sg fie Investite cu sigiliul Sta-

tuluT i publicate prin Monitorul ofi-

cial, conform art. 115 din Constitutie;

ministri Nostri secretarï de Stat la de-partamentele lucrgrilor publiee, al fi-

ItioNiTORUL OPÍO1AL AL IZOMANiEi (19) tulle 1878

naneelor si eel de justitie, suntcu esecutarea acestuT decret.

Dat fn Bucurese, la 6 Julie 1878.CAROL.

(L. S. St.)

Ministru secretar de Ministru secretar deStat la departamentul Stat la departamentulagriculture, comerciu- de finance,WI* i lucrAa ilor publice,

G. Chitn. I. Câmpinénu.

Ministru secretar deStat la departamentulde justitie,

Eng. Stittesen.No. 1,716.

Raportul D-lui ministru al agriculture, co-mer, l luer. publice elitre M. S. Domnitornl.

.Prea Inaltate .Dómne,Votându-se de Corpurile Legiuitóre pro-

jectul de lege, relativ la resilierea con-ventiund incheiatä cu D. G. B. Crawleycompania pentru constructia Enid Ploese-Predél i pentru continuarea lucrArilorprin noua intreprindere; sub-semnatul curespect supun InAltimeï Vóstre acea lege,

v6 rog sA, bine-voitï a sub-scrie alatu-ratul decret pentru sanctionarea 0 pro-mulgarea et

Sunt, cu cel maï profund. respect,Prea Inatate Dónine,Al MArie Vóstre,

Prea plecat i prea supus servitor,Ministru seeretar de Stat la departamen-

tul agricul., comer. i luearilor publice.G. Chitn.

No. 8558. 1878, Iulie 6.

Lit. A.CONVENTIUNE

1. Conventiunea din 22 Inuit). (3 August) 1875 si transactiunea din 11 Iunie 1877 incheiate intre gu-vernul roman si D-niT G. B. Crawley si Compania pentru construetia cgilor ferate PloescT-Predeal si Ad-jud-Ocna sunt resiliate de un comun acord intro pgrtile contractante, earl ail convenit intre dasele, ca tóteobligatiunile reciproce continute in disa conventiune i transactiune sg fie si sg rémang anulate.

2. Tóte materialele destinate pentru constructia Enid Ploese-Predeal care se aflg pe linie i in deposi-tele el, precum: scule, machinT etc., fe'intin in posesiunea guvernuluI roman.

3. D. G. B.. Crawley- si Compania vor preda guvernulul roman tóte planurile, profilele etc., de orT-cenaturg privitóre la constructiunea linieT Ploesci-Predeal ce se aflg in posesiunea lor.

4. D. G. B. Crawley si Compania re'maii responsabilT pentru liquidatiunea tutulor compturilor i tututorreelamatiunilor, dacg vor fi esistând, sati s'ar ivi pe viitor, relative la lucrgrile, furniturile, instrumenteleetc., flc'end obiectul concesiune din 22 mutI (3 August) 1875 si transactiunel din 11 Iunie 1877, eseep-tandu-se furnitura a 27;000 traverse de stejar ale D-luT Dr. Otrobas, pentru care guvernul se indatorkg,a le primi la Predeal cu pretul de 4 fraud 50 bara bucata., in termen de 2 luni din diva promulggreT con-ventiund de falg, bine inteleOndu-se dach acele traverse vor Indeplini conditiunile prescrise de caetul deinsgrcingrI.

Guvernul intelege prin acésta cg.primesce conceSiunea liberg de orI-ce angajament intru cat privescelucrgrile esecutate pênè astgAT.

Se eseeptézg bine inteles esproprierile pentru care D-niT G. B. Crawley si Compania ai vèrsat deja lacasa de depun,erT tót suma prescrisg, i pentru care, prin urmare, guvernul roman re'ma!ne singur respon-sabil cAtre eel mn drept.

5. Se va trece in creditul D-luT G. B. Crawley i Compania sumele ce urmkg :a). Valórea situatiunilor pane' la 31 Decembre 1876 11,768,913 00b). Vabirea lucrgrilor esecutate in virtutea transactiune din 28 Iunie (10 Julie) 1877

(dupg estimatie)c). Valórea materialelor, instrumentelor, baracelor, aprovisiongrilor etc., earl' se ggsesc

pe linie saù in depositele el, a cgror evaluatie s'a ales de- catre ug comisiune compusgdin ingineri al Statulul, i representantil.D-luT G. B. Crawley, raigind ca predarea lorse fad, prin inventariii de cgtre concesionarT

125,339

489,705

93

38d). Garantia care se aflg la casa de depunerT i consemnatiunT 3,200,000 00

Suma . . le 15,584,012 286). Din creditul stabilit la art. 5 de maï sus se va deduce sumele urmAtóre:a). Sumele plgtite coneesionaruluT in virtutea transactiune din 28 Iunie (10 Julie) 1877 11,062,778 22b). Sumele plgtite pentru lucrgrl ulterióre date de 28 Iunie (10 Julie) 1877 . . . . 54,999 70

Suma . . le 11,117,777 927. Sumele ce resulta c trebue 0, se plkésoI D-lor G. B. Crawley §i Compania In virtutea disposi iu-

7 (19) Tulle 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3961

nilor aliniatelor articolelor 5 si 6 de maï sus, se vor plgti concesionarului In termen de 15 iIe, cu Mee-pere de la promulgarea transactiunel de fath si in modul urmhtor:

a). Suma de 3,200,000 lei, M bonnet" de tesaur, din call jum6tate cu scadenta de 6 luni i cea-alth ju-mètate cu scadenta de 12 lunT, aceste termene se vor socoti cu incepere de la 15 (27) Iunie 1878, cu do--bet-Ida de 12 la surd pe an, si plhtibile de 9,0 in aur si in argint, la casieria centralh din Bucuresci.Aceste bonuel sunt reinoirea (renouvellement) bonurilor a chror scadenth se Implinesce la 15 Iunie 1878,depuse ea garantie la casa de depuneri i consemnatiunf si care fac parte din seriele bonurilor emise invirtutea transactiunel promulgath la 28 lunie (10 lulie) 1677, garantate prin venitul taxelor asupraspirt6selor.

Divisiunile (coupures) bonurilor vor fi indicate de chtre D-nil G. B. Crawley si Compania.b). In casul child fiscul nu ar dispune de moneth de aur, tesaurul va bonifica detentorilor de bonnet',

diferenta de agio intre aur i argint. Pretul acestui agio se, va fixa duph mijlocia cursurilor indicate dechtre trei case de banch.

c). Restul sutneT ce mai rémane de 1,266,234 franci, 36 bani, se va plhti in bonurl ipotecare cu va-b5re nominalh iaargint.

8. De urt dath cu predarea bonurilor D-lui G. B. Crawley si Compania, concesionaril vor preda i si-multanemente planurile i prOfilele, precum si materialele, instrumentele, baracele, aprovisionhrile cad seghsesc pe linia Ploesci-Predeal sail In depositele ei guvernultfi rormln, care va intra de drept In posesiu-nea a tot ce i se cedkh prin contractul de fa.

Prin transactitmea de fath, cele 2 phrti contractante, atht guvernul romAn cht i D niY G-. B. CrawleyCompania, recunosc ct tóte contestatiunile satí pretentiunile carï aù putut sh esiste sail earl' esisth inchprovenind din neesecutarea concesiunei pnè asth-cji sunt considerate ca stinse si nici una din cele dolf6

011 nu va putea sg reving asupra acestor contestaVunl, orl-carT ar fi origina i natura lor.

Ministru, G. CHITU. George B. Crawley î Compania:

Acéstg conver4iune, d'impreung cu legea, s'aii votat de Adunarea deputatilor , in sedinta de la 1 Iulie,1878, si adoptat cu majoritate de 71 voturi, contra a 7, fiind i ut alotinere.

Prepclinte, G. Verneseu.(L. S. A. D.) Secretor, I. Vilacrose,

Acésth conventiune, d'irnpreunrt cu legea, votat de Senat, In sedinta de la 3 Hie, 187 ,

adoptat cu majoritate de 33 voturï, contra a 2Yice-prepdinte, D. Brfitianu.

(L. S. S.) Secretor, Stefan Bello,

CONVENTIUNE

PENTRIJ .,CONSTRUIREA I SEVERIREA LUCRARILOR LINffi PLOESCI-PRED1:M.

Intre guvernul Princiar al RomânieT, representat de chtre D. ministru al comerciului, agricultureilucrrtrilor publice, tn virtutea legeT votatg de Corpurile Legiuitóre, de ug, parte ;

Si D... .. . de alth parte s'a incheiat ceea-ce urmérzh:

Art. 1

Objeeul contractului

. substituit in tóte drepturile i datoriile D-luT G-. B. Crawley si Compa-nia se angajazh catre guvernul Princiar al Romania a fr1111, on conditiunea observe'rei riguróse a condi-tiunilor stipulate mal jos si a odor coprinse In caetul de inshrcinha semnat de concesionari, caet care,impreunh cu piesele anexate, face parte integranth din pres'enta conventiune, sh continue si st termineexecutarea tuturor lucrgrilor liniei Ploescï-Predeal, cu cheltniala, risicul i pericolul stl, i sg predea totinaterialul miscgtor i altele, ce fac objectul ar'elatuluT caet de insitrcinári, avad de scop constructiuneacomplecth, in mod de a putea fi push In exploatiune regulath a acestei unii, care plécá din gara actualftde la 'These, a societhteï chilor ferate romAne, i va ajunge la frontiera Rom'a'nieï in punctul Predeal,

390 MONITORUL OPCIAL AL ROMANIEI 7 (19) Julie 1878

Art. 2

Termenul sëvêrfrel

Concesionarul se angajaza a executa phè la 73 Decembre 1878 t6te lucrarile necesaril pe sectiu-

nile de la Ploesd la ampina K. 35 si de la Predealla Sinaia, In mod de a permite la acéstg, data, pu-

nerea in exploatare a acestor sectiunT, adica circulatiunea regulata a trenurilor de voiajorl si de marfa.

La 7,3 Noembre 1879 linia intrégg, va trebui s fie predatg exploatatiunei.La 1/13 Decembre 1878 nid ug instalatiune definitiva nu va fi exigiatg, la statiunea frontiera de la Pre-

deal, nieT la gara de la Ploesd.Materialul miscgtor nu va fi complectaménte predat de cat la deschiderea linieT intregT, adicg la 7,3No-

embre 1879.La 7,3 Noembre 1879 tóte luerarile linid intregi vor fi terminate definitiv i conform cu prescriptiu-

nile caetuluT de mnsarcinarT. Materialul de tractiune,materialul rulant, machinele-unelte, uneltele i sou-

lele depositelor vor fi predate. Cladirile definitive la &Re Ploesd i Predeal, atelierele de la Ploesci vor

fi complectamente terminate 00 la 7 August 1880.

Art. 3

Lucrarile se vor executa pentru ug, singura cale, conform eu conditiunile caetnluT de insarcinarT,

luandu-se de bag, tipurile anexate.Terenele se vor dob'endi pentru dime caï in cale curenta, érg, ta stapnI pe u suprafacia indestula pen-

tru a asigura serviciul in desvoltarea sa viitóre.

Art. 4

Linia PloeseT-Predeal se va lega la PloescT cu ethie ferate deja in exploatare ale societater clilor ferate

romane, va trece prin sati apr6pe de Câmpina i Sinaia, spre a se racorda laPredeal frontiera RominieT,

cu cane ferate Austro-Ungare.

Art. 5

Concesionarul se obligit a incepe lucrgrile acestel liniT in termen de 15 Ole cel mult de la notificarea

ce 'T se va face despre aprobarea definitivg de guvern a presenteT conventiunT, acésta lug pentru

rile ale carora projecte sunt deja aprobate. Pentru lucrgrile ale carora projecte nu sunt incg, aprobate, lu-

crarile se vor incepe indatg, dupg aprobarea bor de minister.Indatg, dupg, notificarea aprobgreT presenteT conventiunT , concesionarul va lua in stapanire t6te terenu-

rile, lucrgrile i aprovisionarile in starea in care se vor Oki la acea epoca; va lua asernenea materialul,

uneltele, baracele etc., carT nu ar fi fost trecute in situatiile anterióre i earl sunt indicate in inventariul

ce a servit de basg, la resilierea vechiel concesiunT.In cas dud angajamentele de maT sus nu ar fi Indeplinite, fie din orI ce causa, concesionarul va perde

de drept prin acest singur fapt i farg a fi trebuinta de punere in tntargiere sail semnificatiune judeciarg,

concesiunea i cautiunea care ar fi luatt in profitul tesauruluT, afarg negresit de casurile de fortg majora,

regulat constatate de tribunalul de arbitri.

Art. 6

CautiuneDrept garantie pentru strieta executare a angajamentelor sale concesionarul va depune la casa de

depunerT i consemnatiunT, in Bucuresd, in minutul ratificgrel presenteT conventiud, ug surng de 2,000,000

fraud, in moneta sunatóre sail in titlurT de Stat ale guvernuluT iomn.Cup6nele acestor titlurT se vor taia la fie care made* in folosul concesionaruluT.Afarg, de acésta, guvernul va face la fie care plata, cuvenitg, la termenele indicate in tabloul A, din art.

8 de maT jos, ug, retinere de 1570 din suma plate pene' la implinirea uneT retinerT totalg, de 1,200,000 fr.

pentru a constitui ast-fel ug, cautiune totalg de 3,200,000 fraud.Retinerea de 15°/. va fi Mena pe bonurile de tesaur cn scadenta de douT anT, stipulata la art. 8, si pe

care guvernul le va depune la casa de depunerT i consemnatiunT.

Dobênile acestor bonurT le va lua concesionarul.

7 (19) Iulie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3963

Art. 7 .

Sunza contractului

Noul concesionar se substitue in tóte drepturile i datoriele vechiuluT concesionar ; el ia in responsabi-litatea sa atAt lucrarile deja executate i materialul existent, cat i lucrarile ce ad a se mai executa pelinia tntréga.

Concesiunea constructiunei este tocmita in total cu ua, suma fixa si pe basele projectelor aci anexate,planuri, profile in lung, in curmezisiii si tipurï anexate. Stipulatiunile relative la stabilirea projectelor de-finitive, prevéclute de caetul de insarcinarï, nu vor putea da loc, in niet un cas, la IA sporire de pret.

Suma totall de platit concesionaruluï, pentru intréga linie Ploesci-Predeal, este irevocabil fixata la sumade 33,150,000 fraud, din acésta suma se va deduce suma de 12,384,012 fr., 8 buff, patitl vechiuluiconcesionar pentru lucrarile, uneltele, machinele si tóte furniturile acute de dênsul. Diferenta, adieu20,765,987 fraud, 72 bani, va fi platita noului concesionar, dupa termenele, modurile i conditiunile fixatela art. 8 de mai jos.

Acest pret cuprinde i eel' 500,000 fraud, prevOutï pentru ateliere de reparatune la Ploesci ; nu cu-prinde insa partea din gara Predeal, destinata cailor ferate ungare, conform procesului-verbal incheiat intrecele doue guverne. Suma aeestor lucrari se va evalua, capitalisándu-se plata anuall datorita de guvernulAustro-Ungar, si se va plati coneesionarului in modul ce se va fixa de cele douè guverne, la epoca apro-bard planurilor i deviselor.

Art. 8.

Modul

Plitile vor fi facute In termene fixe, indicate in tabloul A de maï jos, in care unitatea de plata represintasutimea a sumeï forfetului ce rèmâne de plata, adica ua suma de 207,659 fraud, 88 hut.

Platile indicate in tabloul A vor fi acute in modul urmAtor :Dou6 sferturi in aur ;IJn sfert tu bonuri de tasaur, cu scadenta de treT luni,Un sfert in bonurI de tesaur, cu scadenta de doui antBonurile de tesaur vor purta ua dobênda de 12%, platibile in aur la datele urmatóre, adica :La epoca scadentei pentru bonurile de treï luni, i pe semestre pentru bonurile cu scadenta de clout anil

Bonurile de tesaur vor fi platite in aur.Prin derogate la cele stipulate mai sus, guvernul va avea facultatea de a inlocui plata lunara tu bonurï

de tesaur de 3 luni sail de 2 Atli prin plata in numerariii.

.41

-,É---.4

C4alr/2oac)

1

P.o-.ó

gl 7:.et g...o.,.,

0

c3 . -,--7 ,--; 3,-7, 3.4 3..4 3.-4 .,4 )1,4 Dr-; 3,43,0 3,-. Jr. ,0-0 31- 3," 'REE E E a = a

4,, ,. .-. ..-. -.4. -.-> 4-. .-7 -4-.. ,

c2 c2 c2 c5! c',8 1 1 c',-;' c2 ,8 c2

,_, cz, c-, 0: 0: C.C) Cq GN 01 GYZ CrZ C0 C- C-- C.0 C.0 VD '71-I

3,-: C3

E0 0r.L CL

--4 00 rrC.7-

)0,4

'--CZ'

00rr

F.21 :i

Er 1,-

''. .--,A -w

(0: ' -41 cdC-- ,.-, 0 .<0

0f2i

co a) --'. . 00 00 - cs- . . . . . . c:' cs- C.-5. 0 y.. t=z-, .

,..,,L" L.--- ''''',..._ L'" 0: t--t.... 0: t-. ,0 0 a., k

. 00 '...,." 00 -- 00 L._ 00 m 00 tc-D C-- 00 cr a)L,... r-i 00 ,..1 ,..1 C% L.,_ t,- II G° "--( t.)) 5 at

"--.1 t- c77., c.- .,--i I00 00 Cpc) pr...i 00 L,..... t...... M CO <1.)w C ) a) 11 G-4 ,..

L.- ,,--1 ,jis . (3) ._, ..,-. ,--1 c.... .,-.- ,.7, . ;:o ',, (=A ,t PL 000 ,IS 4M :- 74 GO ._. ,...8 -- ,..= pu CD

v-i c/D t- ...., E ,74 cl) . 1-1 ci),.= E ,..,5 xt

.co ,.-- P.`,12 hi) -., co c.) g 4, - - ..a, .,si bi)_.9, - - ,- 4 ,_.:

--''' 8'6' C.?:,.

74rr rr rr rr rr rr 1"4 "."1 rr rr rr rr rr rr 1.4 rr rr rr ..,.. a-4

0 bpammwwwwww0

3064 MONITCIRITL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) hEe 1878

Nota. Repartitia platet celor 8 sutimT, representând aproximativ valórea lucrärilor de parasevement dupe'

data 11,3 Decembre 1879, va fi precisata, in intelegere cu concesionarul, de catre comisiunea de receptiune

provisorie.

Art. 9.

Termenele fixate la art. 8 presupun c inaintarea lucrarilor i aprovisionärile facutejustifica plata. Nu

se va tine, cu tóte acestea, compt in acésta apreciere, de cAt de aprovisionärile din tera aduse pe loc si de

aprovisiongrile din streinetate aduse in RomAnia,Daca guvernul va crede ca inaintarea totalä, a lucrärilor nu corespunde cu suma de plata dupa tabloul

A, el va pläti suma lucrärilor reconoscute de densul, remânênd concesionarul in drept de a recurge la tri-bunalul de arbitrit preveclut la art. 24 pentru diferinta pretinsä de densul, pene la suma ce resulta dintabloul A, arä insä a putea suspenda, in acest timp, cursul regulat al lucrarilor.

Tabloul B de mai jos, admis numai ca aproximatie pentru a inlesni aprecierea casurilor de interqiereaplatilor, area modul cum se deScompune totalul lucrgrilor.

Pentru a inlesni aplicarea acestut articol concesionarul va presenta pe fie-care lung ministerului, 15 qileinainte de termenul de plata, indicat in tabloul A, staturï arètAnd, pe basa tabloului B aci anexat, satt ta-bloulut definitiv ce '1 va inlocui, gradul de inaintare al lucrärilor. Aceste staturt vor fi recapitulative.

B). TABLOU DE CONTROL

NATURA LUCRA.RILOR SAU A

MATERIALELOR

SECTIUNI =,cd....i,= ,72.1E.,q

,.774

E

.-;'

.

1

0 BSER VATIUNI':9:

'--1 .-2..

2 0,..-, d

.E..ce

-g,,e .g

v..) 73,=ict,,i1

4

--,2.,,,ct 5,,T,..-2F,A P-(

Studit, projecte si cheltuell accesoriT .Expropr ierTTerasamente, lucrärï de apgrare .Lucrart de artä, tunelurï, etc. . .

Calea si balastajiul1 Cladirt de statiunt si cantóne . .

Materialul lix al statiunelor, caï deabatere, pasaje de nivel, inprej-muirï , telegraf, etc .

Material miscator si uneltele ale ate-lierelor F;i clepositelor

Total .

1

0,602,500,305,102,80

2,20

1

0,8020,028,06,101,80

2,0

1

0,405,0

2,70a

3,40

2,30

8

1,800

,.:-',01,u

14,208,0

6,50

8

Sntimea din acest ta-blot B represintà su-tirnea din suma totalaa Enid intregl, adieä331,500 fraud.

_14,50 59,70

.........._

17,80 8 100

Pentru a se reduca pe cAt se póte erorile de apreciere, se stabilesce ct tabloul precedent nu va servi decat lake la 1 (13) Noembre 1878. El va fi rectificat atunet pe basa projectelor aprobate i me'suratórealucrarilor executate si a celor ce mat reman a se executa.

Art. 10

Drept complectarea stipulatiilor de mat sus relative la inaintarea locrárilor si la termenele platilorInsemnate in tabloul A, de la art. 8, se stabilesce c executarea lucrärilor se va urma conform art. 2de mat sus.

Art. 11

Concesionarul va avea facultatea de a inloeui, eand va gasi lec.uviinti, in total sat' tn parte, cautiuneaprimitiva de 2,000,000, depusa la ratIficarea convent,iuneT preseute, priu bouurT de te,saur, eu scadent6de 2 auT.

7 (1 Cn lies 1878 MONITORIIL OVUITAL AL IIIMANTVI orlaovuo

Art. 12Terminarea lucreirilor remase

La 1/ Noembre 1879, lucrhrile vor trebui sh fie terminate in mod de a permite punerea in exploatarea Enid, cu t6M securitatea §i cu tóth regularitatea de servicid dorit.

La acésth data linia va trebui sh fie inzestratheu tot materialul rulant, masinele, scule, uneltele i mobilie-rul prevgute in eaetul de mnshreinha.

In casul in care, dupa eventualitatea prevguM la tabloul A, óre carI luerha de complectare ar trebuish fie executate in urma date arkath maï sus, guvernul 's1 reservh de a aprecia insemngtatea lorsi de a au-torisa executarea lor posteriórh, arh totusi a admite, ea termenul final pentru deplina sevrsire a lucrhri-lor se póth trece peste data de '/ August 1880.

In casul prevgut de acest articol, comisiunea ministeriall, care, conform art. 13 de me jos, va fi in-

shrcinath cu examinarea i primirea Enid, va intocmi un stat descriptiv §i estimativ al lucrhrilor remasede acut.

Valórea acestor luerhri se va deduce atund din suma plätilor fixate prin tabloul A, si se va face o nod,repartitie, in intelegere cu coneesionaril, care va fit distribuita pe fie-care lung pên6 la 1/13 August 1880.

Art. 13

Receptiunea provisorie îi responsabilitatea concesionarului.

Cu u lunh inainte de i/ Decembre 1878 si 1/ Noembre 1879, date fixate respectiv pentru punereain exploatare linid, pe phrtile arkate la art. 2, concesionarul va trebui a incunosciinta pe minister spre

a procede la examinarea lor in scop de a le primi provisorid.Ministerul va numi uh comisiune de inginert cu inshrcinarea de a controla, in presenta concesionarulul-

déch lucrgrile si furniturile sunt acute conform prescriptillor contractuluT de faei i caietulul de inshrci-

nArT, si déca indeplinesc bite conditiunile cerute atk pentru siguranta eirculatid, cat i pentru o exploatare

lesniciós i regulath.Pe basa raportuluï acesteï comisiunï, se va hothri déch liniele sunt in stare de a fi puse in exploatare.

In eas afirmativ, receptiunile provisoriT vor fi dobêndite concesionarulutPrima reeeptiune, de la Decembre 1878, va fi pentru seetjunile de la Ploescï la CAmpina si de la

Predeal la Sinaia, §i va avea 3d e object puntrea in circulatie a acestor douè sectiunï.A doua receptiune provisorie, de la '/ Noembre 1879, va fi pentru intréga linie, si va avea de object

a se constata déca tóte luerhrile si furniturile ad fost acute conform cu prescriptiunile caetuld de MAT-

cinArT §i presentuluï contract, si déca intréga linie este in stare de a fl push in ut exploatare lesniciósh, §i

regulath.In cas afirmativ receptiunea provisorie va fi dobêndith concesionarulul pentru tóte lucrhrile executate

pénè la 1/ Noembre 1879.

Art. 14

Receptiunea definitivei

Receptiunea definitiVrt se va face un an dupe receptiunea provisorie a linieï intregi.

In timpul cestuï an concesionarul va executa, cu cheltuiala luT, tóte lucrArile neterminate sad luerhrile

suplimentare carT, in limita caetuluT de inshrcinhrï si a projectelor aprobate , se vor cere de gaverm

El va repara asemenea cu cheltuiala luï strichciunile ce s'ar causa luerhrilor din neterminarea lor la

data receptiei provisorie, sad din reaua cualitate a materialelor, sad reaua executare luerhrd.

Receptiunea definitivh se 'VA face de chtre u comisie, numith de ministru, in aceleasT conditiunT ea re-

ceptia provisorieTermenele de garantie pentru sini i materialul mischtor se vor regula prin caetele de trishrcinhrï spe-

ciale ce vor insoti comandele, dupa ce vor fi supuse la aprobarea guvernaluï, i acesta va putea impune

concesionaruluï, la epoca inapoerd integrall a cautiund, uh retinere equivalenth cu suma garantielor spe-

ciale cerute fabrieantilor. Acésth retinere va putea fi, pe'né" la expirarea ei, representath prin titlurï ski

bonurt de tesaur, ale chror cupóne ski dobêndï vor fi la dispositiunea concesionaruluï.

Coneesionarul ia asemenea in sareina sa responsabilitatea garantid lucrhrilor si furniturilor acute de

vechiï coneesionad, tu aceleasT eonditiunl ea pentru propriele sale lucarT i furniturT,

3966 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Julie 1878

Art. 15

lntretinerea linielConcesionarul va avea hisarcina luT intretinerea luerarilor linieT In general, In timpul termenulul de ga-

rantie, §i in particular intretinerea caleT §i a balastagiuluï.Prin urmare, tn cursul acestul period de intretinere, e va preda balastul si va face tóte ridicarile nece-

sare pentru a mentine calea in positia sa, atât in plan, at si in profil.Vor privi pe séma guvernulul usura si stricaciunile ce vor resulta din intrebuintare, precum usura ma-

terialuluT caleT, stricaciunile provenite din locuire si din intrebuintarea cladirilor, etc.Privigherea §i paza Enid asernenea nu cad in sarcina concesionaruluï.

Art. 16Terenu rVechiul concesionar vèrsând in mânile Statulul suma integralg, prev&luta, pentru exproprierea terenelor

necesare la constructia Enid §i dependintelor el, guvernul va preda flea plata nouluT concesionar aceste

terenurl, libere de orT-ce sarcina si de .ori-ce reclamatie. Totu§T, terenurile cad ar mal fi necesare vor ti

platite de coneesionar pe aceleasl base si cu acelas pret cu care s'a facut exproprierile de catre vechiul

concesionar.

Art. 17

Inapoerea cautiunel

La epoca punerel in exploatare a sectiunilor de la Ploesel la Câmpina si de la Predeal la Sinaia, se varestitui concesionaruluT 214 din garantia totalg.

La epoca receptiuneT provisorie i a punereT In exploatare a Enid intregT, se va restitui concesionaruluT

Inca V, din garantia totall.Cele-alte 2/4 se vor restitui la receptiunea definitivg a intregeT liniT.

Art. 18

Scutirá de vamä, imposite etc.

In OM durata constructiund §i 00 la data receptiunel definitive, concesionarul va fi seutlt de tótedrepturile de vamg, timbru sti orï-ce imposite pentru importatia, circulatia §i consumatia In téra, precumsi pentru reesportatia peste frontierg a tot ce este material, scule, unelte i mobilierul necesar pentru exe-cutarea lucrgrilor si pentru punerea in stare de exploatare a liniel.

In tot timpul constructiund i 1)6116' la data receptiel definitivg a lucrarilor de complectare, concesiona-rul va avea dreptul de a face, gratuit si cu propriul sèll material miscgtor, tóte transporturile necesare,pentru executarea luerarilor.

Circulatia Si oprirea pe cale a trenurilor de lucru, pentru incgrcare i desarcare, se va face in intele-gere comuna cu serviciul de exploatare.

'Me transporturile, cari vor fi acute cu trenurile regulate ski speciale ale exploatareT, vor fi platitedupg tarifele Enid, cu ua, reducere de 25 la sutg.

In tot timpul acestel perióde, personalul recunoscut si acreditat al concesionarulul se va bucura, pentruindepIinirea serviciulul s611, de libera eirculatiune frt p1a11 pe linie, tn tóte trenurile exploatatiunel.

In acelas timp, concesionarul va patea stabili, intre statiunT, caï de oprire s6t1 de abatere pentru filar-carea ski desearearea materialelor sale. El va putea asemenea intrebuinta arg plata, instalatiunile pro-visorie sa definitive, (reservoril de apg, remise de machinT etc.) ale serviciuluï de exploatatiune, tn intele-gere comuna cu acest servicitl §i intru cât rui va resulta pentru aasta nicT u impedicare ski cheltuiall.

Art. 19

Controlul de privighierea lucrärilor

Ministerul lucrarilor publice va exersa controlul i privigherea asupra lucarilor de executat i furnitu-rilor atât pe linie at si In loeurile de aprovisionare si de fabricatiune, séti direct ski prin inginerT, séaagentl delegatT de dênsul. Acest drept este numaï facultativ si nu rriesorézil, Intru nimic responsabilitatea

obliga iunile coneesionaruluT in momentul receptiund provisorie definitiva,

7 (19) Iu lie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3967

Concesionarul se va supune la tóte instructianile si tóte ordiaele scrise séll verbale ce '1 se va da Inlimitele caetulat de Insgrcingrt i projectelor aprobate, sét`i de cgtre ministerul lucrgrilor publice, ski decgtre serviciul controlulut insgrcinat cu privigherea lucrgrilor.

Spre a se procura onorariile personalulut tasgrcinat de guvern cu controlul si privigherea lacrgrilor deexecutat, concesionarul va fi dator a versa In casa StataluI ug sumg de 100 franc! pe kilometru i pe anpea la complecta terminare a lucrärilor contractate.

In cas dud nu ordin dat concesionaralaï, ar fi jadecat de Vasul ca esind din obligatiunile sale, §i con-trarid conditiilor contractuluï, el va fi dator indatg, Nainte de ort-ce executare si in termen cel mult de 15qile, sg presinte inscris observatiunile sale ministeralut lucrgrilor publice.

Dupe acest termen ort-ce observatiune din partea concesionarulut va fi arx valóre.

Art. 20

lmputernicitul concesionarului

Concesionarul va fi dater a fi representat la Bucaresci printr'un mandatar, avênd depline putert a lucraIn numele laï si a trata tóte cestiunile ce resultg din concesiune.

El 'ssi va alege domiciliul la Bucuresct si tóte comunicatiunile la domiciliul sal vor fi considerate caprimite de eL

Art. 21

Agenp concesionarului

Pentru executarea angajamentelor lut concesionarul va avea dreptul de a intrebuinta lucrgtorT cu bu-

cata, agentï, ort lacrgtort indigent séti. streint. Atilt concesionarul ct i agentit sèï, vor fi supust legilor

Orel si nu se vor putea prevala In nict un cas de vert-ug protectiune streing pentru contestatinnile ce ar

putea nasce intre dênsit i guvern.Afarg de acésta, ministerul va avea dreptul de a cere ialocuirea tuturor sub-antreprenorilor, lucrätori-

lor cu bucata, agentilor saü lacrgtorilor concesionarulut cart vor are-ta nesupunere, rea credintl lipsg

de capacitate In executarea cuviinciósg a lucrgrilor ce li se vor incredinta.

Art. 22

irésuri coercitive

In cas dad concesionarul nu s'ar coaforma dispositiunilor contractulat, instructiunilor i ordinelor

scrise, ori verbale, date In limitele conventiunet, ski de cgtre ministerul lucrgrilor publice, ski de cgtre

serviciul de control si de directia lucrgrilor, ski In cas dud starea de Inaintare a lumitrilor si lipsa lor

de activitate ar fi de naturg a compromite buna executare a lucrärilor i puaerea In explótare a Thiel, la e-

pocile prevèdute pria acéstg conventiune, ministerul lucrgrilor publice va- putea adresa concesionarulut

ug punere In intarqiere pentru a indeplini instructiile ce i se vor da.

In casul dad el nu ar satisface aceste instructiunT, dupe trecerea de 15 (lile de la data Puneret in in-

târdiere, ministerul luergrilor publice va putea cere tribunalulut arbitrar sg pronunte resilierea contrac-

taint i confiscarea cautiunet. Guvernul 'st reservg dreptul, In cas când resilierea s'ar pronunta, de a

continua lucarile ca mijlócele ce va judeca de cuviintg. Se reservg In profitul concesionarulut casurile

de fortg majorg constatate de tribunalul arbitral i resuland din resbel, epidemie, sinistre maritime si

inundatit exceptionale.Art. 23.

Oprirea de cedare.

Concesionarul este oprit, sub pedéps1 de resiliare, de a ceda intregui sai contract, fiind bine inteles el

sub antreprenoril si luergtorit cu bucata nefiind consideratt ca concesionart nu se pot prevala de nict un

drept vis-à-vis de guvern.Art. 24.

Judecarea contestOunelor.

Tóte contestatiunele ce ar putea nasce din intetpretarea contractului de facig, intre guvern si concesio-

nar, se vor judeca arg apel de cgtre un tribunal de arbitri, compus de dot membri: unul ales de guvern,

cel-alt de concesionar,Pupg notificarea uneia din WV pentru alegerea arbitruluï sü, cea-alt1 parte va

8968 MONITORITL OFICIAL AL ROMANIti 7 (19) Iu lie 1878

fi datóre a alege pe al WI, in termen de 10 dile libere, Ma de care partea ce a avut recurs la arbitragiilva alege si pe arbitru pIrtei adverse.

Indatl dup 6. constituirea arbitrilor ei vornumi un supra arbitru..Daca inslintermen de trel dile liberedela numirea lor, eI nu se vor fi putut intelege asupra numirei supra arbitrulul,primul presedinte al inaltelcurti de casatiune si de justitie va putea fi supra arbitru de drept ski numi pe supra arbitru.

In cas de divergint6 de opiniune intre arbitri supra arbitru va fi dator a se uni, conform legel, cu una

din epiniunele emiseSentinta arbitrall va trebtii a se da tn termen de 20 dile libere. In cas contrarit se va procede ime-

diat la numirea altor arbitri.Arbitril supra-arbitru vor putea fi indigeni streini.Se specifica c diferendele relative la confectionarea de projecte definitive de oil ce naturk si la modul

de executare al lucrArilor nu vor fi supuse la arbitragiu ei se vor hotgri definitiv de ministrul InerXrilorpublice, dupa ce concesionaril vor fi ascultati. Acestia vor putea interjeta apel inaintea consiliuluï de mi-nistri fn trel dile libere cel mal *dill, sub pedéps ä. de nulitate a apelului

Art. 25.

Caetul de insAreinä,rT pentru construirea Enid Ploesci-Predél se mentine intocmaï acela al vechiului con-cesionar D. G. B. Crawley et Compania, cu explicátiunele urmItóre :

a). The podurile ce mai sunt a se construi peste Prahova se vor executa cu lumini de cel putin 28 m.b). Lirgimea plat-formelor statiunilor se va spori eel putin pên'é la concurenta de opt sute metri pentru

statia Ploesci, si 600 m. pentru fie-care din statiunile intermediare.c). Concesionarul se obligg a aduce, dael va fi posibil, imbanMtiri traseului la gara Wei lui Bogdan.

Articolul aclitional J.

In casul dud ministeral lucrgrilor publice ar erede de trebuint§, a usa de facultatea ce acordä.' legea,de a trata cu concesionarul pentru constructiunea ambrasamentului de la Telega , acesta va fi obligat dea presenta un project de executiune al acestui ambrasament cu devisul estimativ, conform instrueOunilorministerului, care 's1 reserva dreptul de a face projectuluï, supus aprobIrei sale, modifieIrile ce le va eredeneeesarii.

Este bine inteles c ministerul e cu totul liber de a trata sail nu cu concesionarul pentru constructiuneaIisaluÏ ambrasament. In casul insä. , dud n'ar putea ajung.e a se intelege cu dénsul pentru acéstl cons-tructiune, concesionaral totusi va fi fruit de a stabili pe linia sa, eu cheltuiala sa i fla nieï u despägu-bire, táte 1uer,riIe neeesarii pentru racordarea liniei prineipale ca ambrasamentul in cestiune.

Articolul aditional

Guvernul are facultatea de a impune concesionaralui obligatiunea de a face exploatarea pe sectiunilede la Ploesci-Câmpina si de la Sinaia Predeal 0'0 la fnceperea exploatgrei pe intréga linie.

El va trebi se comunice coneesionarulul decisiunea sa in atéstg, privire fnainte de 1; Septembre 1878.In timpul acestei exploatgri concesionarul va fi dator a procura un materhl misettor suficient i in

conditiunï proprii .de a asigura un servicit. regulat.El va avea facultatea de a Intrebuinta in acest scop i materialul definitiv al Enid.Concesionarul va fi dator asemenea a se aprovisiona ea conbustibilul si alte materif necesare servicia-

lul de exploatare.Veniturile se vor percepe de concesionari pe séma Statuluï, conform tarifelor aprobate de guvern,

se vor växsa in fie-care lima la casa tesauralui.Cheltuelile vor fi stabilite pe kilomentru pe un mers de trenuri regulate si pe basa until' budget intoc-

mit de concesionar in intelegere cu ministerul. La cas de neit4elegere opiniunea guvernuluï prevaleazg.Guvernul va face coneesionarului, u 1un inainte de deschiderea sectiunilor la exploatare, un avans de

100,000 fraud, fgrA dobêndk pentru pregAtiri; acest avans va fi inapoiat prin retinerf de cAte 10,000 leidin sumele de plAtit in fie-eare lung pentru exploatare.

La data lugrei exploatatiunei de guvern, acesta va reseumOra de la concesionar, dupe preturi fixatede experti, aprovisiongrile ce va avea pentru exploatare, in tot casul aceste aprovisiongrï nu vor intrecetrebaintele serviciului pentru sése luni.

Legile, reglementele i instructiunile in vigóre, privind exploata,rea drumului de fer, vor fi aplicate Sipentru controlul i supravegherea exploatatitmel a acestei Unit.

7 (19) Iu lie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3969

Un reglement special ulteriOr, care se va face in comud intelegere tntre minister si concesionar, vafixa tóte detaliurile serviciului..

Dupe cererea guvernule, concesionarul va fi dator a trifiinta un serviciuí de camionagill tntre statiunileCâmpina si Sinaia p'en6 la receptiunea provisorie si a aceste sectiunt

7Acéstit conventiune, d'impreung, cu caetul de mnsgreinärT i cu legea, s'a votat de Adunarea deputati-lor, in sedinta de la 1 Julie, anul 1878, si adoptat on majoritate de 71 voturf, contra a 7, fiindabtineri..

Presedinte, G. Vernescu.(L. S. A. D.) Secretar, I. Vilacroes

Acést6 conventiune, d'impreunA eu caetul de insgrcidr1 si cu legea, s'at votat de Senat, in sedinta de,

la 3 Lille, anul 1878, si s'atl adoptat cu majoritate de 33 voturT, contra a 3.

Vice-presedinte, D. Brätianu.(L. S. S.) Secretar, Stefan Bello.

Diff DE INSARMARI. CAHIER DES CHARGES

penteu

CONSTRUCTIUNEA LINIILOR PLOESCI-PREDEAL

D-OCNATITLU I

Traseu ;si condyiuni generale de executare

Art. 1. Obiectul presentuluT caet de insarcinärï este construe-tiunea a doug liniïcle cale feratA de la PloestT la Predeal si dela Adjud la Ocna, definite prin art.. 1 al conventiunet

Concesionariï se angajeaz a esecuta aceste Huff cu cheltu-iala, rizicul i pericolul lor, si a termina töte lucrArile in ter-menele fixate prin contract.

dupa ratificarea definitiva a conventiuneY, fArlinsA ca acest termen sA Nth trece peste 1 Ianuarie stil noti1876, concesionaril sunt datorï a fi presentat la aprobarea mi-nisteruluï lucrarilor publice projectele definitive ale EnidPloestI-Predeal.

Pentru linia Adjud-Ocna, projectele definitive vor trebui ase presenta inainte de 1 Maiti 1876 Aceste proiecte se vor e-labora de cAtre concesionarY pentru linia PloestT-Predeal, pebaza anteproiectulut anexat la presenta concesiune i vor puteafi presentate n trel sectiunrsuccesive. adich:

Ploestï-CAmpina,(DAmpina-Sinaia,Sins ia- Predeal.

Pentru linia de la Adjud la Ocna projectele definitive se vorpresenta intr'uh, singurA sectinne.

Art. 2. Aceste projecte vor coprinde:a) Un plan general po scara de 1 5000 (0m., 0002), pe care

se va arAa positiunea garelor de stationare si de abatere,distantele chilometrice a drumuluï ferat soeotite de la originlapele si caile de comunicatune traversate, uvragele de arta, pa-sagele de nivel pc d'asupra i po de.desubt.

b) Un poflil in lung general pe acsul drumuluT ferat pe scarg,de V5003 (0,0002) pentru lungimï si do Y500 (0,002), pentruinAltinaï, ale cgruï cote vor fi roportate la nivelul Mtirii Negre.Acest profil va reproduce datele planului si va arna lungimeapärtilor orizontale, inclinarea pantelor si rarnpelor; lungimeapArtilor drepte, desvoltarea si razele curbelor,preeum si uive-lul celor mal marl erester Y. (le ape cull oscute.

POUR

LA CONSTRUCTION DES LIGNES PLOESTI-PREDEAL

ET ADJITD-CoONA

TITRE I

Tracé et conditions généales de construction.

Art. 1. L'objet du present cahier des charges est la cons-truction des deux lignes de chemin de fer de Ploe$ïá Predóalet l'Adjud ii Ocna, définies par l'art. 1 do la convention.

Les concessionnaires s'engagent à executer ces lignes t leur sfrais, risques et pèrils, et h terminer tous les travaux dans lesdélais fixes par le contrat.

Six mois après la ratification définitiv e de la convention, sanstoutefois qua ce délai puisse dépasser le 1 Janvier (nouveaustyle) 1876, les concessionnaires devront avoir présenté h Pap-pir:Obation du Ministère des Travaux publics les projets défini-tifs de la ligne Ploesti-Prédéal.

Pour la ligne Adjud-Ocna les projets definitifs devront etreprésentés avant le 1 Mai 1876.

Ces projets seront élaborés par les concessionnaires, pour laligne Ploesti-Prédéal, sur la base de l'avant-projet annexe h laprésente concession et pourront être présentés en trois sectionssuscessives, savoir :

Ploesti-Campina,Ca mpina-SinaiaSinaia-Prédéal.

Pour la ligne d'Adjud. h Ocna les projets définitifs serontprésentes en uno seule section.

Art. 2. Ces projets comprendront :a). Un plan general h l'échelle do un sur 5000 (0,0002).

sur lequel on indiquera la position des gares de stationnem entet d'évitement, les distances kilometriques du chemin de fercomptées it partir de son origine, les cours d'eau et les voiesde communication traverses, les ouvrages d'art, les passages hniveau, en dessus et en dessous ;

b). Un profil en long general, suivant l'axe du chemin defer, à l'échelle de 1 sur 5000 (0,0002) pour les longueurs etde 1 sur 500 (0,002) pour les hauteurs, dont les cotes serontrapportées au niveau de la mer Noire. Ce profil reproduira lesdonnées .du plan et indiquera la longueur des paliers, l'incli-naison des pentetes et rampes, la longueur des parties droites,le développement et le rayon des courbes, ainsi,que le niveandes plus hautes eaux connues.

8970 tIATTT ADM !WWII]. AT RAMATZTVT 7 1191 lulie 187$

e) Un numgr indestulAtor de profile In curmezipl caleT fe-rate si profiluri tipurT de adoptat pentru osebite casuri.

Un tablot argtAnd nomenclatura' statiunelor, podurilor,uvragelor de arti, caselor de plizitorI, pasagelor de nivel ped'asupra svt pe dedesubt, deviatillor de drumurT, canalurT,&de etc., tóte acestea fArt prejuditiul projectelor speciale cese vor presinta maT in urmA.

e) Un memorit In care se YR justifica tóte dispositinnile e-sentiale ale projectuluT, si la care se YR anexa, 'sub formA detablourT, tóte indicatitmile relative la declivitAtile i curbeledeja argtate prin profilul longitudinal.

Projectele de detaliu pentru podurT, statiunT, case de pAzi-bariere i alte dependinte ale caleT ferate, se vor supune

la aprobarea ministeruluT pe mgsura ínaintAriT lucritrilor si celmaT ttrzit opt-spre-zece luni dupt ratificarea definitivA a con-ventiund.

Art. 3. Verificarea projectelor se va face in fata loculd decatre ingineril guvernuluT n presenta unuT delegat al conce-sionaruluï. Ministerul va comunica concesionaril or, cel maT t6r-zit In termen de ut lnnt de la prezentarea ziselor projecte, a-probatiunea sa sat observatiunile sale motivate.

Tóte projectele pentru care ministerul nu va fi comunicatpArerea sa concesionarilor In termenul fixat maY sus, se vor con-sidera ca aprobate, i concesionariT vor fi autorizatT a le punefti executare. TotusT Inainte de a procede la acgstA executare,concesionariT vor fi obligatT a adresa ministerulul ut amintirecu trel dile ínainte de expirarea termenuld argtat.

Pentru projectele presentate dupt 1 Octombre 1875 terme-nul de WI lunt preygzut In primul aliniat a acestuT articol nuva curge de ctt din momentul care starea anotimpuluT va per-mite verificarea lor pe tergm intr'un mod eontinu conform art.5 din conventiune.

Projectele generale 0 de detalit se vor presenta tot d'aunaIn triplu exemplar, din care unul se va Inapoia concesionarilor,cu mentiune desire pArerea ministeruluT.

Art. 4. ConcesionariT sunt responsabilT de tóte intardierilece s'ar putea ivi in esecutarea lucrArilor, i spre acest sfIrsit,eT vor presenta projectele la aprobarea ministeruluT, ast-fel eaverificarea lor st fie posibilt th termen de Ill 1un, i ca trice-perea fie-cAreT seriT de lucrAri sA se p6tA face la timpul euvenit.

ET nu vor putea face 'in curs de esecutare nicT u schimbareplanurilor aprobate, fArt a supune maT ântgit aceste modificArTministeruluT, si a dob6ndi aprobarea lor.

Art. 5. LArgimea reglementart a caleT In linie dréptt va fide 1 m. 44 Ong la 1 in. 45 intre mArginele interi6re a sinelor.In curbe ea va fi regulatt dupt necesitAtile aseztri. In pArtilecu doug cAT, litrgimea intre-del ya fi de dol metri, mgsuratT intremarginele exterioare ale sinelor.

LArgimea acostamentelor, adict a pArtilor coprinse de fie-care lature íntre marginea exteri6rA a sineT si muchia superi6-rt a balastuluï, va fi de 1 metru.

Balastul va avea uA grosime minimum de 0 m., 50. Tesitu-rile balastuluT yor fi Inclinate pe 1 si jumgtate de bast pentru1 de InAltime.

LArgimea n cor6nA a terasamentelor va fi de 6 metri, pen-tru ut singurt cale, i inAltimea platformeT va fi cu 0 m., 50cel putin d'asupra celor maT marT ape cunoscute. In pArtile di-ficile ale linieT, lArgimea platformeT in sApAturt sat in impli-nire, va putea fi redust la 5 metri, cu conditiune de a lua dis-pozitiunile necesaril pentru a asigura mentinerea lor, si subrezerva aprobArel ministeruluI pentru fie-care cas particular.

Art. 6. Tesiturile de Implinire vor fi In general de unul sijumgtate de brat pentru unul de 'Intl-time. Ministerul 'sT re-serYA Inst de a decide in curs de esecutare modificatiunil ce

c). Un nombre suffisant de profils en travers de la voie et deprofils types h adopter pour divers cas;

d). Un tableau faisant connaître la nomenclature des stations,ponts, ouvrages d'art, maisons de gardes, passages h niveau,en dessus et en dessous, déviations de routes, chemins, canaux,rivières, etc. le tout sans préjudice des projets spéciaux hfournir ultèrieurement ;

Un mémoire dans lequel seront justifiées toutes les dis-positions essentielles du projet et auquel serontannexées, sousforme de tableau, toutes les indications relatives aux déclivi-tés et aux courbes déjà données par le profil en long.

Les projets de (Nail pour les ponts, stations, maisons degardes, barrières et autres dépendances du chemin de fer se-ront soumis à l'approbation du ministère au fur et h mesurede l'avancement des travaux et au plus tard dix-huit moisaprès la ratification déflnitive de la convention.

Art. 3. La vérification des projets sera faite sur les lieuxpar les ingénieurs du gouvernement en présence d'un déléguédes concessionnaires. Le Ministère communiquera aux conces-sionnaires, au plus tard dans le délai d'un mois h partir de 1 aprésentation des dits projets, son approbation ou ses observa-tions motiyges.

Tous les projets pour lesquels le Ministère n'aurait pas faitconnaitre son avis aux concessionnaires dans le Mai fix6 ci-dessus, seront considgrés comme approuvés et les concession-naires seront autorisés h en poursuivre l'éxgeution. Toutefois,avant de procéder cette exécution, les concessionnaires se-ront obligés d'adresser au Ministère un rappel trois jours avantl'expiration du (Mai indiqué.

Pour les projets prèsentés après le 1 Octobre 1875, le delaid'un mois prevu au premier aliniat du prisent article ne cour-rera que du moment ou l'état de la saison permettra leur vé-rification sur le terrain d'une manière continue conformèmentl'art. 5 de la convention.

Les projets d'ensemble et de &tail seront toujours présentésen triple expédition, l'une d'elles devant être restituée auxconcessionnaires avec la mention de l'avis du Ministère.

Art. 4. Les concessionnaires sont responsables de tous lesretards qui pourraient survenir dans l'exécution des travaux eth cat effet ils devront présenter leurs projets à l'approbationd u ministère de facon que la vérification en soit possible dansle délai d'un mois et que le commencement de chaque série detravaux puisse toujours avoir lieu en temps opportun.

Ils ne pourront apporter en cours d'exécution aucun chanagement aux plans approuvés sans avoir au préalable soumis cesmodifications au Ministère et en avoir rep l'approbation.

Art. 5. La largeur reglementaire de la voie en ligne droitsera de 1m 44 à lm 45 entre les bords intérieurs des rails. Dansles courbes elle sera réglge d'après les exigenees de la pose.

Dans les parties à deux voies la largeur de l'entrevoie serade deux mètres mesurés entre les bords extérieurs des rails.

Le largeur des acotements, c'est-à-dire des parties com-prises de chaque côte entre le bord extérieur du rail et l'arètesupgrieure du ballast, serae lm 00.

Le ballast aura une gpaisseur minimum de 0.50. Les talusdu ballast seront inclinés à lt/s de base pour 1 de hauteur.

La largeur en couronne des terrassements sera de 6m. 00pour une seule voie et la hauteur de la plateforme devra êtreh 0.50 au moins audessus des plus hautes eaux connues.

Dans les parties difficiles de la ligne la largeur de la plate-forme en déblai ou en remblai poura être réduite h 5m00,condition de prendre les dispositions nécessaires pour en as-surer le maintien et sous rèserye de l'approbation du Minis-are pour chaque cas particulier.

Art. 6. Les talus des remblais seront en général de une etdemie de base pour une de hauteur, et les talus des tranchgesde rule de base pour une de hauteur. Toutefois le Ministère se

7 (19) bile 18/8 NOSITORUL OPIOIAL AL R OMAMEI 301

i se vor pima necesarit in intere sul soliditatit lucrarilor, con-cesionarit fiind ascultaff.

Ministerul va hotri asemenea in curs de esecutare lucarilede eonsolidare ee se vor eunósce necesarit. PAmAnturile depuse

pe creasta superióra a sapáturelor, se vor regula in forma deparazapedt n uA distanta de cel putin patru metri de la mu-ehia sapaturet, pretutindent unde forma terenulut o va permite.

Concesionarit vor infiinta d'a lpngul calet ferate seanturile,

rigolele i banchetele ce vor fi *cesarit, pentru a asigura tn

tot timpul scurgerea apelor, insanAtosirea caler i mentinerea

uvragelor.

Seanturile vor fi consolidate ort unde va fi trebuinta duplmodul de esecutare ce se va fixa de minister.

Art. 7. Alineamentele drepte vor fi racordate intre dénseleprin eurbe, a elror raza nu va putea fi mat mica de cAt patrusate metri afara de al reductiune 00 tret sate metri in caseseeptional, (Taca imprejurarile locale o vor cere, si sub reservaand aprobatiunt speciale.

UA parte dreapta de nA suta metri cel putin se va lisa ¡litreclout curbe de seas contrar, afarl de casurile eseeptionale pen-tru care ministerul 'st reserva aprobarea sea, si fr ca parteadréptA sa póta, fl mat mica, de 60 metri.

Maximum pantelor si rampelor se fixéza la 2 centimetri pemetru. UA parte orizontalA de al sutA, metri eel pucin se valAsa intre doll/ mart declivitatt consecutive, in cas cAnd decli-vitAtile se vor succeda in sens contrarili spre a vlirsa apele lor

acelast punct.Declivitatile corespunzttóre la curbele de raza mica vor tre-

bui a se reduce pe cAt mat malt se va putea.Clile de abatere sat de stationare vor fi de 12 la Rita din

lungimea totalA a liniilor.Art. 8. Mad drumul ferat va tAia salí traversa sosele natio-

nale sat drumurt ce vor trebui conservate pentru comunicatiiletliret, se va infiinta pasaje de nivel, pe d'asupra sat pe dede-subtul cad ferate. Ministerul reserva de a fixa in fie-carecas partieolar modal pasagelor de adoptat, dupa ce concesio-narit vor fi aseultatt.

In cas &And drumurile vor fi traversate de nivel de dare ca-lea ferata, sinele vor fi asedate farl nieT ua ridicare niet lsä-turl din suprafata acestor drumurt, si ast-fel ea sl nu rezultenieT u pedica pentru eireulatia trasurelor.

Fie-eare pasagit de nivel va axes u barierl de lemn destejar care se va deschide In partea exterióra a drumulnt fe-rat. Se va infiiuta si u casa de pAzitort de cate ort guvernul

o va erede folositor.Fie-care pasagiu de nivel va avea de fie-care laturA a acsu-

lut ealer ea parte orizontala de 7 00 la 15 metri dupl im-portalna drumulut traversat.

Partea coprinsl intre sint va fi pavat i garantataen contra-sint de fer avénd u lungime egalA cu deschidereapasagiulut de nivel.

Partile orizontale vor fi petruite pe restul lunwimet lor.

Daca in cursal esecutaret clrumulut ferat vs fineeesitate dedevia sat modifiea soselele sat drumurile esistente, conce-

sionarit vor avea dreptul a o face cu conditiunt de a restabilicoraunicatinnile.

Inclinarea pantelor si rampetelor pe partile modificate nu va

trece peste 5 la suta, afara name dad pimtele i rampele dru-

murilor preesistente nu vor trece peste acésta limitA, in carecas concesionaril nu vor fi datort de a infiinta pante si rampemat dulet.

Largimea si modal impietruirel precum si eele-l-alte conch-

that de esecutare a nuoilor eat de comunicatiune vor fi eon-

réserve de Udder en cours d'exécution les modifications quilui paraitraient nécessaires dans rintérét de la soildité destravaux, les concessionnaires entendus.

Le Ministère décidera de méme en cours d'exécution lestravaux de consolidation reconnus nécessaires.

Les terres déposées sur la crête supérieure des tranehéesseront réglées en forme de paraneige, à une distance &aumoins quatre métres de l'arête de la tranehée, partout oft la

forme du terrain le permettra.Les concessionnaires établiront le long du chemin de fer,

les fossés, les rigoles et les banquettes qui seront nécessairespour assurer en tout temps l'écoulement des eaux, Eassainis-sement de la voie et le maintien des ouvrages.

Les fossés seront consolidés, par tout ou ce sera nécessaire,d'après le mode d'exécution déterminé par le Ministère.

Art. 7. Les alignements droits seront raccordés entr'eux pardes (Tarbes dont le rayon ne pourra être inférieur á quatrecent mares, sauf réduction à trois cents mètres h titre excep-tionnel, quand les circonstances locales l'exigeront, et sous ré-serve d'une approbation spéciale.

Une partie droite de cent mares au -moins s era ménagéeentre deux courbes de sens contraire, sauf les cas exceptionnelsdont le Ministere se réserve l'approbation, et sans que la partiedroite pnisse Are moindre que soixante mètres.

Le maximum des pentes et rampes est fixé deux ceatimè-tres par mètre. Une partie horizontale de cent mètres au moinssera ménagée entre deux fortes déclivités consécutives, lorsqueces déclivités se suecèdent en sens eontraire, et de manière h

verser leurs eaux au même point.Les déclivités correspondant aux courbes de faibles rayons

devront toujours être réduites, autant que faire se pourra.Les voies d'évitement ou de stationnement seront de 12°Io

de la longueur des lignes.Art. 8. Lorsque le chemin de fer devra couper ou traverser

des chaussées nationales ou des routes qu'il sera nécessaire deconserver pour les communioations du pays, il devra être établides passages à niveau, des passages en dessus ou en dessousde la voie. Le ministère se réserve de fixer dans chaque casparticulier, le mode de passages b adopter, les concession-naires entendus.

Dans le cas où les routes seraient traversées à niveau par lechemin de fer, les rails devront être posés sans aucune saillieni dépression sur la surface de ces routes et de telle sortequ'il n'en résulte auntie gène pour la circulation des voitures.

Chaque passage h niveau sera muni d'une barrière en boisde chène qui s'ouvrira en dehors du chemin de fer.-11 y seraen outre établi une maison de garde toutes les fois que le gou-

vernement en reconnaitra l'utilité.Chaque passage à niveau aura, de chaque coté de l'axe de

la voie un palier de 7 15 m., suivant l'importance de laroute traversée.

La partie comprise entre les rails sera pavée et ga-

rantie par des contre-rails en fer d'une longuenr égale b l'on-

verture du passage à niveau.Les paliers seront empierrés sur le surplus de leur longueur.Pendant la construction, du chemin de fer, s'il est nécessaire

de Mourner ou de modifier les routes ou clemins existants,

les concessionnaires auront le droit de le faire sous condition

de rétablir les communications.L'inclinaison des pentes et rampes sur les parties modifiées

ne devra pas dépasser que les pentes et rampesdes routes ou chemins preexistants ne dépassent cette limite,

auquel cas les concesionnaires ne seront pas tenus d'établir des

pentes et rampes moins fortes.La largeur et le mode d'empierrement, ainsi que les autres

conditions d'éxécution des nouvelles voies de communication,

8972 MONITORUI, ".1FIC,L4, L. a. ROMAN-171 i10 Iulie 1878

form cu aceleasi elemente a drumurilor ce sunt destinate aloeui."e-Inclinarea axului pasagiului cu axul drumuluï de fer va tre-bui s nu fie maï mica de cat 45.°

Concesionarii vor lua tete m'esurile necesare pentru ca la in-talnirea soselelor nationale sag districtuale, circulatiunea sä nuincerce nici intreruptie nici pedica.

Lucrarile definitive destinate a restabili comunicatiunile in-trerupte vor face obiectul unuï proees-verbal de receptiunesemnat, dupa impregiurki, de inginerul eircomscriptiei sad deacela al judetuluT.

Concesionarii vor fi datorT a restabili si asigura cu cheltu-iala lor scurgerea tutulor apelor a ckor curs va li oprit, sus-pendat sat modificat prin luerarï.

Art. 9. §inele j cele alte elemente constitutive ale oldmetalice vor fi de bung. calitate si vor presinta resistents pro-prie pentru a corespunde destinatiunei lor.

Ministerul 'si rezerva orb ce drept de privighere asupra fa-bricatiunei prin agentii sèi propriT, RUA ca cu acesta sh se mo-difice responsabilitatea concesionarilor. Sinele vor fi de sis-temul Vignoles ca eclise.

Pentru linia Ploesci-Predél sinele vor avea o greutate de 32chilograme pe metru curent si vor fi ,de otel.

Pentru linia de la Adjud la Om ele vor fi de fer avênd ogreutate de 37 chilograme pe metru curent.

Lungimea sinelor in cale eurenta va fi de 6 metri; in curbelungimea sinelor interiere va fi subordonata, necesitatilor ase-zarii. Se va putea admite in caile de abatere si de racordarelungimi variabile dupa tipurI determinate.

Fiarele legatura vor avea o greutate proportionala eugreutatea sinelor.

Traversele vor fi de stejar; ele vor fi in patru muchiT si cu-ratite de lemn alb. Vor avea o lungime coprinsa mufti]. 2 m. 50si 2 m. 70, o grosime media de 0 m. 14 si o largime care vaputea varia intre 0 m. 25 si 0,30.

Art. 10. Calea se va aseda eu imbinki rezemate i eli derézem sag cu imbinärT suspendate dupe un studig contradic-toriti. In cale curenta se va Oa 7 traverse de fie care sina.

Un plan de asezare a caler, aretând tete detaliurile (le ese-cutare, precum si desemnurile i sectiunile in marime naturalaa sinelor si a fiarelor de legatura se va supune la aprobareaministeruluï.

Balastul se va compune de pietre sfarâmate sag depietris bine cuatit de pament sag argil. El va indeplini con-ditiile de elasticitate si permeabilitate cerute pentru asemeneamaterial.

TITLUL II

Statiunl, case de petzitori cletdiri diverse

Art. 11. Statiunile se ITO infiinta in locurile ce se vor aMtamai la vale. Ele vor coprinde tete instalatiunile necesaril pen-tru un serviciii complect de calatori si de marfuri.

Ele vor fi conforme in principig ca dispositiunile admise deminister pentru linia de la Pitesci la Vârciorova, fiind inteleseh dispositiunile haltelor acestor Hail se vor considera ea sta-tiuni de clasa 4 pentru linia Ploesa-Predeal.

Art. 12. Cladirile statiunilor se vor construi dupe proectelece se vor supune aprobariT ministerului, inainte de ori-ce in-ceput de executare.

Aceste projecte vor coprindea) Un plan pe scara de1/500 arètând chile, cheurile, cldirile

si dispositiunile lor interiere precum si dispositia imprejmui-rilor lor,

seront conformes aux mmes lements des routes et cheminsqu'elles son t destinées à remplacer.

L'inclinaison de l'axe du passage avec l'axe du chemin defer clevra ne pas etre inférieure h 45°.

Les concessionnaires prendront toutes les mesures nécessai-res pour que, la rencontre des chausées nationales ou distric-tales, la circ dation n éprouve ni interruption ni gène.

Les travaux définitifs destines h rétablir les communications.interceptées, devront être l'objet d'un procès verbal de recep-tion signé, selon le cas, par l'Ingénieur de la circonseription oucelui du district.

Les concessionnaires seront tenu s de rétablir et &assurer hleurs frais l'écoulement de toutes les eaux dont le cours seraitarrêté, suspendu ou modifie par les trauvaux.

Art. 9. Les rails et autres elements constitutifs de la voiede for devront être de bonne qualité et offrir la resistance pro-pm h remplir leur destination.

Le ministère se reserve tout droit de surveillance sur la fa-brication par ses propres agents, sans modifier pour cela laresponsabilité du constructeur. Les rails seront du systèmeVignole avec éclisses. Pour la ligne Ploesti-Prédéal ils aurentun poids de 32 kilogrammes par mètre courant et seront enacier. Pour la ligne d'Adjud i Ocna ils seront en fer, da poidsde 37 kilogrammes par mètre courant.

La longueur des rails en voie courante sera de 6m,00; dansles courbes, la longueur des barres du rail intérieur sera su-bordonnée aux exigences de la pose. Ou pourra admettre dansles voies de garage et de raceordemeut des longueurs varia-bles suivant des types determines.

Les fers d'attache auront un poids proportionnel au poidsdes rails.

Les traverses seront en chêne; elles seront équarries et de-pourvues d'aubier. Elles devront avoir une longueur compriseentre 2 m. 50 et 2 m. 70, une épaisseur moyenne de 0,14 etune broe'Tur qui poura varier entre 0,25 et 0,30.

Art. 10. La voie sera posh h joints appuyés avec sellesd'appui, ou h joints suspendus après une etude contradictoire.

11 y aura 7 traverses par rail en voie courante.Un plan de pose donnant les details d'exécution, et en outre

les dessins et sections en grandeur naturelle du rail et de sesfers d'attache, devra étre soumis c l'approbation du Ministère.

Le ballast se composera de pierres cassées ou debon gravier exempt de terre on d'argile. Il remplira les condi-tions &élasticité et de permeabilité requises pour ce genrede matériaux.

TITRE II

Stations, maisons de gardes et bdtiments divers.

Art. 11. Les stations seront établies aux emplacements de-signés ci-après. Elles devront comprendre toutes les installa-tions nécessaires pour un service complect de voyageurs et demarchandises.

Elles seront conformes en principe aux dispositions admisespar le Ministère pour la ligne de Pitesti Vérciorova. Etantentendu que les dispositions des haltes de cette ligne serontconsidérées comme stations de 4ème classe pour la ligne Plo-esti-Prédéal.

Art. 12. Les bâtiments des stations seront construits sui-vant des projets qui seront soumis h l'approbation du Ministèrepréalablement h tout commencement d'exécuion.

Ces projets comprendront :a) Un plan h l'échelle de './.50o indiguant les voies, les quais,

les bâtiments et leurs dispositions intérieures, ainsi que ladisposition de leurs abords.

/ Íntle 1878 cysamta 0010IAL AL HO NUM.& 308b) UA elevatie a clAdirilor pe seara de ihoo.c) Un memoriti descriptif in care se vor justifica dispositiu-

nile esentiale ale projectuluT.cl) UA listA detaliatA a mobiliaruluT si sculelor in special

pentru fie-care statiune.Art. 13. Numérul si locul statiunilor linieT Ploesd-Predeal

se vor regula (Imp, basele urmatóre:a). UA statiune de 1-a clasA la Ploese cu ateliere sufi-

ciente ca intindere i unelte pentru intretinerea i reparatiu-nile materialuluT rulant si materialuluT de tractiune al linieT.Valerea acestor ateliere se fixezA la suma de 500,000 fraud ,

ministerul 'sT rezervA dreptul de a mantine, suprima, modi-fica sat deplasa acéstA cheltuialA pént la 1 Iulie 1876.

b). statiune de 3-a clasA intre Ploesei si Câmpina cuserviciti de alimentare simplA, in cas cand ministerul ar cere'o.

c). UA statiune de 2-a clasA cu serviciti de ..alimentatiunedublA la Câmpina.

UA statiune de 4-a clas1 cu servicit de alimentatiunesimplA si deposit de 2 masinT, cu locuinte pentru seful depo-situluT, dormitor pentru masinistT i un mic atelier de repa-ratiunT, intre Câmpina i Sinaia.

e). UA statiune de 3 clasA pentru mArfurT , avénd disposi-tiuni speciale pentru cAlAtorT i servicit de alimentatiune sim-plA, la Sinaia.

f). UA mica haltA de alimentatiune intre Sinaia si Predeal.g). UA garA frontierA la Predeal.Art. 14. Numtrul i locul statiunilor linieT Adjud la Ocna

se vor regula dupA basele urmAtóre :a). UA statiune de 2-a clasA la Adjud cu ateliere suficiente

ca intindere si unelte pentru intretinerea si reparatiunile ma-terialuluT miscAtor si materialuluT de tractiune al linieT, ser-viciti de alimentatiune dublu, sopróne pentru masinT si pen-tru tren, clAdirT de locuintA pentru amploiatT, etc.

b). UA haltA la UrecheseT.c). UA statiune de 3 clash ea alimentatiune simplA la Mat.

d ). UA haltA la Borsesti.e) O statiune de 4-a clash la Onesti.

f) O statiune de 2-a clash la Ocna en sopréne pentru .masinisi trAsurT, serviciu de alimentatiune simplA, locuintA pentruseful depozituluT, dormitor pentru masinisti, mic atelier de re-paratiunT, clAdirT de locuinÇA pentiu amploiall etc.

g) 0 mica haltA special destinati pentru serviciul salinelorcoprinzAnd dispozitiunile necesare pentru cântArirea si pri-

mirea mArfuriler.Alimentatiunile duble se vor compune din clout' reservoriT

de câte 60 m. c. capacitate fie-care; alimentatiile simple nuvor a7ea de cat un singur reservoriu de 60 m. c.

Apa va fi trimisA in reservoriT prin mijloc de pompe cu va-póre a cAror tip se va supune aprobAriT ministeruluT.

Concesionarii vor trebui sA fua tete lucrArile i instalatiu-nile necesariT in scop de a preda apa de bunA calitate pentrualimentarea masinelor.

Art. 15. Concesionarii vor supune la timp aprobAriT Guyer-nului lista uneltelor masinelor i sculelor destinate la servitiulgarelor, echipelor de intretinere si caselor de_pAzitorT.

Statiunile j casele de pAzitorT vor avea tete semnalele opticeacustice necesariT in conformitate cu dispozitiunile Conven-

tiuneT Internationale din I9/31Maiti 1874, a cAreT obligatiunT re-lativ la chestiunile tecnice fac parte integrantA din prezentulcaet de InsArcinArT, idupä sistemul aplicat pe linia PitescT laVerciorova.

Se va infiinta semnale pe calea curentA pretutind.enT undese va recunósce necesariT pentru siguranta exploatatiuneT.

b) Une elevation des bâtiments à Vécheile hoo.Un mémoire descriptif dans lequel seront justifiées les

dispositions essentielles du projet.rcl) Une liste détaillée du mobilier et de l'outillage special

de chaque station.Art. 13. Le nombre et Femplacement des stations de la lig-

ne Ploesti-Prédél seront réglés d'aprè les bases suivantes:a) Une station de 1-ère classe Ploesti avec des ateliers

suffisants comme etendue et comme outillage, pour rentretienet les reparations du materiel roulant et du materiel de trac-tion de la ligne. La valeur de ces ateliers est fixée h lasomme de 500,000 fr. et le ministère se reserve le droit demaintenir, de supprimer, de modifier ou de deplacer cette de-pense jusqu'au ler Juillet 1876.

b) Une station de 36nie elasse entre Ploesti el Campina, ayesservice d'alimentation simple si le Ministère le juge lakes-saire.

c) Une station de 261" classe avec service d'alimentationdouble à Campina.

cl). Une station de 4 "le classe avec service d'alimentationsimple et dépet de 2 machines , avec logement pour chef duDépôt, dortoir pour mécaniciens et petit atelier de reparationsantre Campina et Sinaia.

e). Une station de 3éme classe pour marchandises avec dis-position spéciale pour voyageurs et service d'alimentation sim-ple Sinaia.

Une petite halte d'alimentation entre Sinaia et Prédéal.g) Une gare frontiere Prédéal.Art. 14. Le nombre et l'emplacement des stations de lit, lig-

ne Adjud-Ocna seront réglés d'après les bases suivantes :a) Une station de 2éme clase Adjud avec ateliers suffisants

comme outillage pour l'entretien et les reparations du mate-riel de traction de la ligne, service d'alimentation double re-mises pour machines et pour voitures, bâtiment d'habitátionpour employes, etc.

b) Une halte à Urichesti.c) Une station de 36n16 classe avec alimentation simple á

Caiutz.Une halte à Borsesti.

e) Une station 4enle classe it Onesci.Une station de 2eme classe à Ocna, avec remises pour ma-

chines et pour voitures, service d'alimentation simple, logementpour le chef du dépôt, dortoir pour mécanieiens , petit atelierde reparations, bâtiment d'habitation pour employes etc.

g) Une petite halte spécialement destinée au service dessalines et contenant les dispositions nécessaires pour le pesageet la reception des marchandises.

Les alimentations doubles se composeront de 2 reservoirsde 60m. c. de capacité chacun ; les alimentations simples n'au-rout qu'un seul reservoir de 60 m. c.

L'eau sera envoyée dans les reservoirs au moyen de pompesvapeur dont le type sera soumis à Fapprobation du Ministère.Les concessionnaires devront faire tous les ouvrages et insta-

lations nécessaires pour fournir de l'eau de bonne qualité pourl'alimentation des maehines.

Art. 15. Les concessionaires devront soumettre à l'approba-tion du gouvernement, en temps opportun, la liste de routilagedes machines et des outils destines au service des gares, deséquipes d'entretien et des maisons de garde.

Les stations et les maisons de garde seront pourvues de tonsles signaux optiques et acoustiques nécessaires, conformémentaux dispositions de la convention internationale dii "/31 Mai1874 dont les obligations relatives aux questions techiques fontpartie integrante du present cahier des charges et d'après lesystème appliqué sur la ligne Pitesti-Virciorova.

Il sera établi des signaux en voie courante partout ou cesera reconnu nécessaire pour la sécurité de l'exploitation.

3014MONITORIIL OPIOIAL AL It OMANIEI

7 (19) Iulie 1878

Art. 16. Case le de paditorT, simple ori dulAe, se vor con-strui clupa proiecte ee se vor supune la aprobarea ministeruluy,si a cAror suprafatl utila nu va fi mal mica de eat aceia a ca -

selor de aceetts1 categorie dupe linia Pitestl la Vérciorova.

Se va infiinta u 1init telegrafica, d'a lungul drumuluT de fer.

StAlpiT chilometricT vor fi de piattA avênd dimensiunT su-

ficiente.

StAlpil ectometricT vor fi de lemn de stejar precum i stAl-

piT de pante si lampe; arètAtóre vor fi de metal. Bor-nele de delimitare vor fi de piatrA.

Imprejmuirile garelor i calel curente se vor infiinta dupltipurl ce se vor determina mal in urmA.

Se va Infiinta imprejmuirT pe calea curentA;a). Pe tetA intinclerea traversAril locurilor locuite.b). Pe 50 metri lunghne eel putin de fie-care parte a pasa-

gelor de nivel.c). In t,Ste locurile unde se va crede necesar pentru evita-

rea accidentelor. ConcesionariT vor supune tablourT justifi-

cative in acestA privire.Statiunile vor fi inchise pe &AA lungimea kr coprinsA intre

acele estreme.Art. 17. Gara frontierA internationalA de la Predeal se va

thfiinta de concesionarT, conformându-se tutulor conditiunilorprocesuluT-verbal, statornicit intre cele doue guverne pentruregularea numgruluT i importantel clAdirilor cAilor, curtilor,

drumurilor de acces si dependintelor.ConcesionariT vor fi datorT a se intelege cu societatea

cailor ferate romane pentru infiintarea la PloeseT a findgare comune suficientA pet:1'1.0 esploatarea celor doue

mal cu sema pentru nouile constructiunT, clAdirl, cal sidependinte, la care acestA esploatare ar da nastere, preeum si

pentru serviciul de alimentarea i cesiunea terenurilor ce arapartine diseT societatT. In cas când acésta, iutelegere nu

s'ar putea realisa, concesionaril vor fi datori a construi uA ga-rA separata cu téte deoendintele sale, si locul ocupat de den-se va trebui autorisat de minister. ET vor fi datorT a lega caile

lor cu acelea ale garel actuale, remânhid In sarcina lor i tóteracordamentele si prelungirile ce vor fi necesariT pentru acestA

legAturA.

Cheltuielele de iustalatie ale gareT comune nu vor putea fi

mal micT de cat cheltuiala necesarA pentru ul garA separatA.Ministerul va fi dator a comunica concesionarilor inainte de

1 lunie 1876 solutiunea la care se va opri.

Stipulatiunile preeedente relative la gara Ploesel se aplicA

in acelas mod si la gara Adjud.Art. 18. Pentru téte dispositiunile ce nu se vor fi prev6-

zut la articolele de maT sus se va adopta, pe cat se va putea,projectele ce se vor presenta dispositiunile deja adoptate

pentru linia Pitescl la Vêrciorova.

TITLIJL III

Uvragie de arta

Art. 19. Cana calea feratA va trebui sA trécA pe dede-subtul unuT drum, largimea intro parapete a viaduculuT se va

fixa linéndu-se socotéla de imprejurArile locale, si va fi co-

prinsa, intre 7 si 4 metri dupA importanta drumuluT.

Pentru viaducurile de forma, boltitA,inAltimea sub cheia, d'a-

supra niveluluT sinelor va fi cel putin de 5 metri.Pentru viadueurile formate de grinc)T orizontale, inaltimea

sub grinda. va fi de eel putin 4n1.80.Mud ealea ferata va trebui sl tréca pe d'asupra unuT drum,

Art. 16. Les maisons de gardes simples ou doubles seront

construites d'après des projets qui seront soumis h l'approba-

tion du Ministère et dont la surface utile ne sera pas inférieure

h celle des maisons de gardez de même catégorie de la ligne

Pitesci-Virciorova.Il sera établi une ligne télégraphique le long du chemin

de fer.Les bornes kilométriques seront en pierre de dimensions

suffisantes.Les pôteaux hectometriques seront en bois de chêne ainsi

que les poteaux de pentes et rampes; les plaques d'indicationseront en metal. Les bornes de délimitation seront en pierre.

Les cl6tures des gares et de la voie courante seront établies

d'après des types h determiner.Il sera etabli des clettures en boie courante:a). Sur toute l'étendue de la traversée des lieux habités ;

b). Sur 50 m. de longueur au moins de cheque côté des pas-

sages h niveau ;c). Dans toutes les parties où ce cera juge nécesaire pour

éviter des accidents. Les concessionnaires soumettront des

tableaux justificatifs h cet égard.Les stations seront closes sur toute leur longueur comprise

entre les aiguilles extrèmes.Art. 17. La gare frontière internationale de Prédéal sera

établie par les concessionnaires en se conformant 4 toutes les

conditions du procès-verbal arreté entre les deux gouverne-ments pour régler le nombre et l'importance des bâtiments ,

des voies, cours, chemin d'accès et dependences.Les concessionnaires devrout s'entendre avec la société par

actions des chemins de fer roumains pour l'établissement h

Ploesti d'une gare commune suffisante pour l'exploitation des

deux lignes, notamment pour les constructions nouvelles, bé-

timents, voies et dependences aux quels cette exploitationdonnerait lieu, ainsi que pour le service d'alimentation et pour

la cessien des h la dite So-

cieté.Dans le cas oft cette entente no pourrait are réalisée, les

concessionnaires sont tenus de constuire avec toutes ses de-

pendances uue gare séparée, dont l'emplacement devra être

autorisé par le Ministère, et de relier leurs voies avec celles

de la gare actuelle, tous les raccordements et prolongementsrendus nécessaires pour cette jonction demeurant à leurs frais.

Les frais d'installation de la gare commune ne devront pasêtre moindres que la dépense nécessaire pour une gare separée.

Le Ministère sera tenu de signifier aux concessionnairesavant le 1er Juin 1876, la solution h laquelle il aura dû s'ar-

falter.Les stipulations précédentes, relatives if la gare de Ploesti,

sont applicables de la mêmre manière h la gare d'Adjud.

Art. 18. Pour toutes les dispositions qui n'auront pas étéprévues dans les articles ci-dessus, on adoptera autant quepossible dans les projets h presenter les dispositions dejh ap-prouvées pour la ligne Pitesci-Varcioro va.

TITRE III.

Ouvrages d'art.

Art. 19. Lorsque le chemin de fer devra passer au dessous

d'une route, la largeur entre les parapets du viaduc sera fixée

en tenant compte des circonstances locales et sera comprise

entre 7m et 4m suivant l'importance des routes.Pour les viaducs de forme cintrée la hauteur sous clef au-

dessus du niveau des rails sera au moins 5 mètres.Pour les viaducs formes de poutres horizontales, la hauteur

sous poutre sera d'au moins 4m 80.Lorsque le chemin de fer devra passer au desus d'une route,

(Supliment)

7 (19) Iu lie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI Supliment 3975

lArgimea liberh tntre parapetele viaduculuT ce supérth ealea, vafi eel putin de 4n1.50.

Deschiderea viaduculul intre culee pentru trecerea drumululse va fixa tinhndu-se eompt de ImprejurArile locale, si va pu-tea varia ktre 4 si 7 metri.

InAltimea sub cheih, sah sub grindh d'asupra suprafeteT dru-muluT se va fixa intre 4 si 5 metri duph, imprejurArile locale.

Podurile de construit la intélnirea gArlelor, canalelor orTapelor, care vor avea eel putin 41'2,50 lh'rgimea liberh intre pa-rapete. Inatimea i gura acestor uvragie se va hothri de gu-vern In fie-care cas particular, dupa imprejurArile locale, asu-pra propuneriT concesionarilor.

Art. 20. Tóte projectele podurilor se vor supune la apro-barea rainisterulul ca tote detaliurile necesariT spre a justificacomplecta lor solklitate.

Luerhrile de aphrare se vor presenta in projecte speciale tra-tate In acelas mod.

In ambele casuri ministerul 'sT reserva libertatea de a intro-duce modificatiunile si a d'hogirle ce va crede neeesariT pentrua asigura uvragielor uh, complectA soliditate.

Tot ast-fel se va urma i pentru zidurile de sprijinire sicele-alte lucrArT construite k patul riurilor.

Apeducele, podetele, podurile i viaducurile de kfiintat, laintAlnirea osebitelor ape si drnmurT publiee orT particulare sevor construi de zidhrie, de metal sali din IA combinatiune aacestor duoh categoriT de materiale.

Apeducele de Om. 60 0116 la 1,00m. deschidere vor puteafi deschise.

Pod.urile marT dupe riurT, vor putea fi ca totul de zidhrie satsh se compunh de pile si culee de zidhrie cu tablier metalic.

Pilele se vor putea stabili i pe cohne metalice de un dia-metru suficient umplute cu beton hydraulic. Se va preferatraveele marl spre a se opune cât mal putin la libera scurgerea apelor.

Pentru viaducurile kfiintate peste HA se va putea admitepile cu totul metalice aseciate pe fondatiunT solide de zidArie.

Art. 21. Fondatiunele tutulor uvragelor de arta se vor a-seaa pe terenul solid, si adincimea kr se va ficsa de ministerin curs de esecutare.

Asegarea zidAriT de fondatiune nu se va putea incepe de cAtin urma autorisAriT inginerilor guvernuluT spre a se incredintach terenul pe care ele se razimh, presinth tóM soliditatea dorith.

Spre acest sfirsit concesionariT vor intrebuiuta aerul compri-

mat, pilotT, grilage safi alte modurT de fondatfune aprobate deminister pentru a asigura fondatiunele contra orT-chriT degradhrT

Pentru superstructure metalicA , concesionariT vor puteapropune aprobAriT ministeruluT, formele si combinArile degrincyl ce vor crede euviincióse, cu conditiune ca osebitele pie-se sh fie calculate ast-fel ca lucrarea feruluT sh, nu tréch in nieT

un Cas peste 6 kilograme pe inilimetru patrat de sectiunetransversalh, 00 la 30 metri deschidere; 6,50 kil. pentru des-chiderT de la 30-40 metri si 7 kilograme peutru deschiderimaT marT de 40 metri.

Art. 22. Tunelurile a chror ezeeutare va fi necesarA, vor a-vea intre perep kr la nivelul sinelor uh, lArgime liberA de 4,m. 50. Distanta verticalh coprinsh, intre intrados i partea su-periOM a sineT esterióre nu va fi mal mieh de 4 m. 80.

TITLUL IVMaterialul m4eettor ri material fics.

Art. 23. Concesionarii vor preda un material miscAtor com-

.raf

la largeur libre entre les parapets du viaduc qui supporte lavoie sera au minimum de 414 50.

L'ouverture du viaduc entre les culées pour le passage dela route sera fixée en tenant compte des circonstances localeset pourra varier de 4 m. h, 7 m.

La hauteur sous clef ou sous poutre au dessus du sol de laroute sera fixée entre 4 m. et 5. suivant les circonstances lo-cales.

Les pouts h construire h la rencontre des rivires, des ca-naux ou des cours d'eau quelconques auront au moins 4 m. 50de largeur libre entre les parapets.

La hauteur et le débouché de ces ouvrages seront détermi-nés dans chaque cas particulier par le gouvernement, suivantles eireonstances locales, sur la proposition des concession-naires.

Art. 20. Tons les projets de pouts seront soumis h l'appro-bation du Ministère avec tous les Mails nécessaires pour enjustifier la complète solidité.

Les travaux de Meuse feront l'objet de projets spéciauxtrait& de la même manière.

Dans les 2 cas le Ministère se réserve ladiberté d'introduireles modifications et additions qu'il jugera nécessaires pourassurer la compléte solidité des ouvrages.

Il en sera de meme des murs de souténement et autres ou-vrages construits en lit de rivière.

Les aqueducs, ponceaux, pouts et viaducs h construire h larencontre des divers cours d'eau et chemins publics et parti-culiers seront construits en maeonnerie, en métal ou en uno,combinaison de ces deux catégories de matériaux.

Les aqueducs de 0.60 h, 1. m. 00 de débouché pourront êtreouverts.

Les grands pouts sur rivière pourront être entièrement enmaeonnerie, ou se composer de piles et culées en maeonnerieavec tablier métallique.

Les piles pourront être établies sur colonnes métalliques dediamètre suffisant et remplies de béton hydraulique. On préférera les grandes travées afin de s'opposer le moins possibleau libre écoulement des eaux.

Pour les viaducs construits sur des ravins on pourra admettredes piles entiérement métalliques reposant sur des fondationssolides en maeonnerie.

Art. 21. Les fondations de tous les ouvrages d'art seron:,assises sur le terrain solide et leur profondeur sera fixé parle ministère en cours d'exécution.

, La pose de la maeonnerie de fondation ne pourra être com-mencée que sur l'autorisation des Ingenieurs du Gouverne-ment, afin de s'assurer que le terrain sur lequol elle reposeprésente toute la solidité désirable. A cet effet les concesion-naires devront employer l'air comprimé , les pilotis, grillageset autres modes de fondation approuvés par le Minntére pourassurer les fondations contre toute dégradation.

Pour la superstructure métallique les coneessionnaires pour-rent proposer h l'approbation du Ministère les formes et com-binaisons de poutres qu'ils jugeraient convenables pourvu quoles différentes pièces soient caleulées de faeon a ce que letravail du fer ne soit supérieur en aucun cas h6 kilogrammespar millimètre carré de section transversale jusqu'h 30 m. deportée, 6,50 kil. pour les portées de 30 h 40 in. et 7 killo-grammes pour les portées au delh de 40 m.

Art. 22. Les tunnelQ, dont l'exécution serait nécessaire ,auront etre les piédroits, au niveau des rails, 4°1,50 de lar-geur libre. La distance vertieale comprise entre l'intralos etle dessus du rail extérieur ne sera pas inférieure h 4 m. 80.

TITRE IV.Matériel roulant et matériel fix.

Art, 23. Les coneessionnaires fourniront un matériel rou-

3976MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) In lie 1878

pus din objectele urmatóre care vor fi cu totul noT la epoca

primireT lucrarilor.

1-iu. Linia deila Ploesci Predeal.a). Locomotive :14 locomotive cu tenderele lor, din care 7 pentru marfurT

si 7 pentru calAtori ayênd uneltele trebuincióse si doug firteje

de fie-care masina.b). Un vagon Pomnesc.c). Träsurl pentru calátori:50 trasurl de calatorT din care:6 trasurT de I clask6 idem mixte de I si II clasa,12 idem de a II clasit,26 idem de a III clasa.d) VagOne pentru mttrfurn250 vagóne coprinynd furgone de bagage, furg6ne de pos-

ta, vagóne de milrfurT inchise i deschise, vag6ne speciale,platforme, vagúne pentru caT de lucsu, transportul lemnelorde dimensiunT marl etc. tóte acestea dupa un stat ce se ya su-pune ministeruluT inainte de a face comanda acestuT material.

e). TreT plugurï de zapacla In greutate de ate 10,000 kilo-grame fie-care.

f). Doug yag6ne de ajutor cu sculele lor ;g). TreT yagOne pentru posta ambulanta ;h). Doug dresine pentru serviciul controlulul Statului.Locomotivele de calh,lorT vor fi cu treT osiT, din care doug o-

siT mot6re, i vor ayea ua putere suficienta pentru a trage untren (le calatorT compus de 10 trilsurT pe tót. lungimea linieTcn ua iu-tgla media de 34 kil. pe ora, iu(ela ficsata prin couven-tiunea internaionala din '9/31 MaT 1874.

Masinele de marfuef vor fi cu patru osiT mot6re si de Ira pu-tere suficientit pentru a trage un tren de 200 tone greutatebruta cu Ira iuOla media de 20 kilom. pe

II. Linia de la Adjud la Ocna

a). Locomotive :6 Locomotive cu tenderele lor din care treI pentru marfurTtref pentru cAlAtorT, avésnd t6te sculele necesarie Impreuna

err doué virteje de fie-care masina ;b). Trsuri, de cidhtori25 trasurT de calatorT din care:2 trasurT de I dark5 deto mixte de I si II clasa,6 deto de II clask11 deto de III clasa.c). Vagóne de mttrfuri :100 yagOne de marfurT coprinclkd maT Antaill 2 vag6ne de

ajutor cu uneltele Ion, 4 furg6ne (le bagage si 3 vagúne pentrnposta; apoT yag6ne de marfurT muchise i deschise, platforme ,yag6ne speciale, vag6ne peutru cal de lues si transportul lem-nelor de dimensiuni marl, tóte acestea dupa tin stat ce se vasupune ministeruluTinainte de a face comanda acestuT material.

d). Doug pluguri de zar adt avênd greutatea de 10,000 ki-lograme fie-care.

e) LTA dresina pentrn seryiciul controluluT StatuluT.Locomotivele de calAtorT vor Ii masinT micste err 3 osii, din

care doug motoare si de ria putere suficienta pentru a trage untreu de calAtori compus de 20 trasuff pe Ott lungimea linieTen tra, iutela media' de 40 kil. pe ora.

Masinele de marfurT vor fi ea 3 osii motóre,insii de ua, puteresuficienta pentru a trage un tren de 300 tone greutate bruth,eu ut iu-Vla: media de 24 kilom. pe ort.

lant compose des objets suivants, qui devront otre entièrementneufs lors pe la reception des travaux.

1. Ligne de Ploesti h Prédeal.a). Locomotives :14 locomotives avec leurs tenders dont 7 pour marchandises

et 7 pour voyageurs pourvues de leur outillage y compris deux

vérins par machine.b). Un wagon princier.e). Voitures h voyageurs :50 voitures à voyageurs dont :6 voiture de le" classe;6 mixtes de lere et de 2elne classe.

12 de 2eine classe.26 , de 3eme classe.d). Wagons h marchandises250 wagons comprenant les fourgons h bagages, les four-

gons-poste, wagons h marchandises fermés et découverts, wa-

gons spéciaux, plateformes, wagons pour chevaux de luxe ettransport des bois de grandes dimensions, etc., le tout suivantun &tat qui sera soumis au Ministère avant de faire la corn-mande de ce materiel.

e) 3 charrues h neige du poids de 10,000 kg. chaque.

f) 2 wagons de secours avec leur outillage.g) 3 wagons pour la poste ambulante.h) 2 draisines pour le service du contrôle de l'Etat.Les locomotives h voyageurs seront h 3 essieux dont 2 es-

sieux moteurs et de force suffisante pour remorquer un train devoyageurs de 10 véchicules sur toute la longueur de la ligne( la yitesse moyenne de 34 km. h l'heure, yitesse fixée par laconvention internationale du 19/3, Mai 1874.

Les machines h marchandises seront h 4 essieux moteurs, deforce suffisante pour remorquer un train de 200 tonnes. poidsbrut, h une vitesse moyenne de 20 km. h l'heure.

II. Pour la ligne d'Adjud h Ocna.

a). Locomotives:6 locomotives avec leurs tenders dont 3 pour marchandises et

3 pour voyageurs pourvues de leur outillage y compris 2 vé-rins par machine.

b) Wagons h voyageurs:25 voitures h voyageurs dont :2 votures de 1 classe,5 voitures mixtes I et II classe.3 de II classe,

11 de III classe.e) Wagons it marchandises:100 wagons h marchandises comprenant d'abord 2 wagons

de secours avec leur outillago, 4 fourgons à bagages, et 3 wa-gons pour la poste puis les wagons h marchandises férmes etdécouverts, les plaleformes, les wagons spéciaux, les wagonspour chevaux de luxe et transport de bois de grandes dimen-sions le tout suivant un etat qui sera soumis au ministhre a-vant d faire la comande de ce matériel.

d). 2 charrues it neige du poids de 10,000 kilogr. chaque.

e). 1 draisine pour le service du contrôle de l'Etat.Les locomotives h voyageurs seront des machines mixtes h

3 essieux, dont 2 essieux moteurs, et de force suffisante pourremorquer un train de voyageurs de 20 yéhicules sur toute lalongeuer de la ligne, h la vitesse moyenne de 40 (quarante)km. h l'heure.

Les machines h marchandises seront h 3 essieux moteurs,mais de force suffisante pour remorquer un train de 300 tonnes,poids brut, h une yitesse moyenne de 24 kilomètres à l'heure,

7 (19) Iuliei1878 MOMTORIIL OPICIAL AL ROMANIEI 3971

Art. 24. Masinele locomotive vor fi construite duph, mode-lurile cele maI bune si vor proveni din cele mï bune fabrice.

Tipurile masinelor si tenderelor lor vor fi supuse la aproba-rea ministeruluï. Aceste tipurT vor ti studiate in seop de a seincicIi cu lemne.

Tóte rnasinele vor avea aparate de contra-vapóre si vor fi ar-mate cu aphrAtori de animale. Forma si capacitatea tendere-lor vor fi n raport eu acelea a masinelor.

Art. 25. TrAsurele de cArAtorT vor fi cu 4 rap', construite du-cele mai bane modelurT si vor satisface la tOte cond4innile

prescrise pentru acest servicid. Vor fi ca compartimente trans-versale avênd intrarT pe alAturT, si duph, tipurT ce se vor supunela aprobarea ministeruluï. Ele vor putea fi ncAldite duph sis-temul recunoscut niai bun si care se va aproba de minister.

interiorul fie-chrul compartiment de orT-ce clash va continear6tarea num6ru1uT loeurilor aceluT compartiment.

TOte trAsurile de chlhtorie vor trebui ca un cuv(Int sh fie

construite duph tipurile cele maï bune, intrebui*te astA-dïpe chile ferate d'Antdiul ordin maT cu sémh, din Austria

Vagonul Domnesc va trebui sh fie studiat cu tot gustul,luxul si confortabilul necesar. tin project special se va supunede concesionarT la aprobarea guvernuluï.

Art. 26. Vagúnele de mArfurT vor avea tOte instalatiunile ne-cesare pentru transportul trupelor in conformitate eu regula-mentul din 4 Septembre 1873, aprobat de ministerul de resbel.

Ele vor fi cu 4 róte, construite duph celo maT bune mode-lun si de dimensiunT ast-fel ca s póth, circula pe tóte liniiledin Ora, Ara, de ramura IasT-UnghenT.

Numerul vagúnelor cu pedicT cu surup va fi de a treia partedin nume'rul total.

Plugurile de zh'padh, vagónele de jutor i dresinele vor fiasemenea eonstruite duph tipurile cele maT bune intrebuinOtepe liniile de 1-iul ordin si ca materialele de cea d'antaii ca-litate.

TOte vagOnele de chlhtorï si de marfurT vor fi dispuse pen-tru ungere cu uleih.

Guv Anal reservh dreptul de a priveghia modul fabrica-tiuneT tutulor machinelor, tenderelor si vagón elor de orT-ce felsi de a refusa orT-ee nu va satisface la cond4iile stipulate saiial chror mod de fabrica-tiune va lasa de dorit.

ConcesionariT vor supune aprobAreT ministeruluT caetele deInshrcinArT speciale intocmite pentru comanda acestuT material.

Tóte vagónele vor avea dricuri metalice. Cele de chlAtor1 vor

avea inch gémurT indoite.Art. 27. Materialul fix ce concesionariT se obliga a preda,

coprinde macarale fixe si mobile, podurTbascule, plAcT intur-nitóre, colOne hydraulice, semnale cu felinar si aparat corn-plect, bascule simple, machine, unelte si tot ce se va recunOscenecesar pentra buna funqionare a statiunilor i atelierelor.Forma, numèrul si calitatea acestor aparate se va fixa in curs

de esecutare duph propunerea concesionarilor.

TITLU V.

Natura, calitatea materialelor, modul esecuthrei.

Art. 28. Materialele ce se vor intrebuinta in construe-tiuneadrumuld de fer, vor fi de cea maï bud, calitate posibil i vor

fi luerate duph tóte regulele artel si cu tóth grija necesarh,pentru a dobêndi uil construcliune solidA i nereprosabilh.

Piatra thiath i moeloanele se vor estrage din carierele ve-cine si vor fi alese din stratele cele maT tari; vor fi curAlite deorI-ce materie strAing, fArA a se strica la aer sat a fi jelive.

Art. 24. Les machines locomotives seront construites sur lesmeilleurs modèles et proviendront cles meilleures fabriques.

Les types des machines et de leurs tenders seront soumisl'approbation du ministère. Ces types devront être étudiés envue du chauffage au bois.

Toutes les machines ser ont pourvues d'appareils à contre-vapeur et armées de chasse-buffies. La forme et la capacité destenders seront en rapport avec celles des locomotives.

Art. 25. Les voitures h voyageurs seront h 4 roues, cons-truites d'après les meilleurs modèles et de mani4e à satisfaire

toutes les conditions prescrites pour ce genre de service.Elles seront à compartiments transversaux, avec entrée sur

le cûtè et d'après des types qui devront 'Are soumis h l'appro-bation du ministère. Elles seront chaufées d'après le systèmereconnu le meilleur, et dont les types devront Are approuvés.

L'intérieur de chaque compartiment de toute classe contien-dra Findication du nombre des places de ce compartiment.

Toutes les voitures h voyageurs devront en un mot étreconstruites d'après les meilleurs types employes actuellementstir les cheminsIde fer de 1-er ordre et notamment en Autriche.

Le wagon princier sera étudié avec tout le gout, le luxe etle confortable nécessaire. Un projet special sera soumis par lesconcessionnaires h l'approbation du gouvernement.

Art. 26. Les wagons h marchandises seront pourvus de tou-tes les instalations necessaires aux transports des troupes, enconformité avee le règlement du 4 Septembre 1873, approuvépar le ministère de la Guerre.

Ils seront h 4 roues, construits d'aprésjes meilleurs modèleset de dimensions telles gulls puissent circuler sur toutesles lignes du pays, sauf l'embrachement de Yassy c Ungheni.

Le nombre des wagons avec frein h vis sera dans la propor-tion du tiers du nombre total.

Les charues-h neige, wagons de secours , wagons-poste etdraisines serontégalement construits d'après les meilleurs typesen usage sur les lignes de 1-er ordre et avec des matériaux dela 1-ère qualité.

Tous les wagons h voyageurs ou h marchandises devrontétre disposes pour le gräissage à l'huile.

Le gouvernement se reserve le droit de surveiller le modede fabrication de toutes les machines , tenders et wagons detoute espèce, et de refuser tout ce qui ne satisferait pas auxconditions stipulées ou dont la fabrication laisserait h désirer.Les concessionnaires soumettront au Ministère les chaiers decharges spéciaux dresses pour la commande de ce materiel.

Tons les wagons auront des chassis métalliques. Ceux de vo-yageurs auront en outre des glaces dobbles.

Art. 27. Le materiel fixe, que les concessionaires s'obligenth fournir, comprend les grues fixes ou roulantes, ponts bas-cules, plaques tournantes, grues hydrauliques, signaux h lan-ternes avec appareils complets, bascules-simples, machines ou-tils et tout ce:qui serdyeconnu.nécessaire pour le bon fonction-nement des stations et des ateliers. La forme, le nombre et laqualité de ces appareils seront fixes en cours d'éxécution surla proposition des concessionnaires.

TITRE V.

Nature et qualité des matériaux, mode d'exécution.

Art. 28. Les materiaux h employer dans la construction duchemin de fer seront de la meilleure qualité possible et tra-vaillés d'après toutes les règles de l'art et avec tous fes soinsnecessaires pour obtenir une construction solide et irrépro-chable.

Les pierres de taille et les moellons seront extraits des car-rieres voisines et choisis parmis les banes les plus durs; ilsdevront Are débarrassés de toute matière terreuse, ne pas se

3978 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIRI 7 (19) Iu lie 1878

Varul idraulic va fi de lit calitate cel putin egal cu varulidraulic de la Lespedï.

Varul gras va fi de cea maï bunt calitate i egalt cu aceeade la Térgu-Vesteï.

Cimentul va proveni din cele niaï bime fabrice din Angliasat Francis.

Cärämida va fi fabricatt de concesionarl, ea va fi bine aitare, sonort, avencl muchiT cu totul drepte si pronunciate. CA-ramida pentru fecie va fi din acea presatt.

Tete lemnele yor fi sänttese, cu fibre drepte, defecte sibine curAtite de lemnul alb.

Ferul si fonta va proveni din cele maT bune uzine ale Eu-ropa i vor avea tóte calitàile cerute pentru intrebuintarea lacare se destins.

Art. 29. Ministerul 'si rezervä dreptul de a priyeghea, printóte mijlócele ce va crede necesariT, fabricatiunea tutulor ma-terialelor metalice, precum: sinT, grindT de pod si altele. §inelenu vor fi primite de cât déca vor satisface cu totul probelorreglementariT. Tot asemenea va fi i pentru podurT la epocareceptiunil 1uerkilor.

Art. 30. Implinirile se vor face cu ptment de bunt, calitate,fArt bulgrT, putrigait sat radAcint. Terenul va fi ma ânteitcurAtit de orT-ce yegetatie i Wet in scitrï, ori-când declivita-tea va fi mg mare de cAt Om. 02.

Implinirile expuse inundatilor, precum si cuarturile de conale uvragelor de artt, vor fi consolidate IAA la nivelul apelorcelor maï mari, dupa modul si dimensiunile ce se vor adopta deminis ter.

Ministerul rezeryt asemenea de a prescri m6surile nece-serif pentru terenurile umede sat luneditere pentru consolidareastptturilor, implinirilor, seanturilor, rigolelor, zidurilor desprijinire etc.

Zidtria de moeloane pentru fondatiunT sat umpluturT va fifteutt cu mortar idraulic.

Piatra Watt, va fi maT cu gnat intrebuintatil pentru rezemt-torile grindilor metalice, curonamente i in general pentrupartite expuse la isbirT si la stricAciunt

Zidtria de cartmidt se ya reserva pentru statiunT, case deplditorï si alte clMirY, si nu se va intrebuinta in general decât pentru pärtile aflate d'asupra soluluT.

Fondatiunile, soclurT i cele-alte pArtI expuse se vor cons-trui cu moeloane brute sail piscate cu mortar hydraulic. Zidä-ria de ctramiclit va putea fi tencuitt sat aparentà.

Lemnäria se va lucra cu cea mg mare ingrijire, mal cu sémtpentru imb hint

Lucritrile de tampltrie Tor fi de lemn cu totul uscat ingrijite,si dupa tóte regulele artei.

Viipsirea se va face cu colorT de ântéia calitate, in 3 rendurTcu precautiune de a nu aplica fie-care strat de cat dupa ce

stratul precedent ya fi bine uscat. Piesele metalice vor primimaT Anteit un strat de minium.

Art. 31. Schimbärile, ineruciserile de cale, i cele-alte apa-rate se vor esecuta dupe planuri aprobate de minister.

Petruirea rampelor de acces va avea ut grosime de 0,m25 ;scurgerea apelor se va face prin apeduce de moeloane cu mor-tar idraulic.

Platforma caselor de päzitorT nu se va putea aseda la unnivel mg jos de cat aceia a caleT ferate. Fie-care cast, de 'obi-tor va avea ut curte inchist, un put cu ghizdurT de stejar satun reservor zidit.

Acoper'ément ul caselor ya fi de fer sail de olane de bunt, ca-litate.

Ter( nul curtilor statiunilor se v a regula ast-fel ca s asi-gure scurgerea apelor ; curtile i drumurile de acees Yor fi pe-

détérriorer h l'air, ne pas être gélifs.La chaux hydraulique sera de qualité au moins égale á la

chaux hydraulique de Lespetz.La chaux grasse sera de la meilleure qualité et égale A cello

de Tirgovesti.Le ciment proviendra des meilleures fabriques d'Angleterre

ou de France.La brique sera fabriquée par les concessionnaires, elle sera

bien cuite, dure, sonore, à arêtes parfaitement di oites et pro-noncées. La brique pour parements vus sera de la brique pressée.

Tous les bois seront sains, h fibres droites, sans défaut etbien dépouillées de leur aubier.v, Les fers et les fontes proviendront des meilleures usines&Europe et auront les qualités réquises pour l'emploi au quelils sent destines.

Art. 29. Le Ministère se reserve le droit de faire surveiller,par tous les moyens jugera necessaires, lit fabrication detous les matériaux métaliques, tels que, rails, poutres de pontet autres.

Les rails ne seront acceptés que s'ils satisfont pleinementaux épreuves réglementaires. 11 en sera de même des pontslors de la reception des traveaux.

Art. 30. Les ramblais devront étre faits avec de la terre debonne qualité, sans mottes, pourriture ou racines. Le terraindevra être préalablement débarrassé de toute vegetation et coupeen gradins lorsque sa declivité sera supérieure h 0,02m.

Les remblais exposés aux inondations, ainsi que les quarts(le cône des ouvrages d'art, seront consolidés jusqu'au niyeaudes plus hautes eaux d'après le mode et les dimensions adopté spar le Ministère.

Le Ministère se reserve aussi de prescrire les mesures qu'ilcroira nécessaires pour les terains humides ou fluants, pour laconsolidation des déblais, remblais, des fosses, les rigoles demurs de souténement etc.

La maconnerie des moellons pour fondation oi remplissagesera faite en mortier hydraulique.

La pierre de taille sera surtout employee, pour les appuis despoutres métaliques, les couronnements et en general les par-ties exposées h des chocs ou h des avaries.

La maconnerie de briques sera réservée pour les stations,maisons de garde ou autres bâtiments, et ne sera employee engénérai que pour les parties situées au dessus du sol.

Les fondations, socles et autres parties exposées seront cons-truites en moellons brut ou piques avec mortier hydraulique.La maçonnerie de briques pourra être crépie ou apparente.

Les ouvrages de menuiserie seront en bois parfaitement sec,travaillés avec soin et selon les règles de l'art.

Les bois seront trayailles ayec le plus grand soin surtoutpour les assemblages.

La peinture se fera avec des couleurs de première qualité, htrois couches et en ayant soin de n'appliquer une seconde cou-che que lorsque la première sera parfaitement seche. Les pikesmétaliques recevront d'abord une couche au minium.

Art. 31. Les changements , croisements de voies , et autresappareils seront executés d'après des plans aprouvés par leMinistère.

L'empierrement des rampes d'accès aura une epaisseur de0.25; l'écoulement des eaux se fera par des aqueducs en moel-lons avec mortier hydraulique.

La plateforme des maisons de garde ne pourra être placée hun niveau plus bas que la plateforme du chemin de fer. Cha-que maison de garde aura une cour close et sera munie d'unpuits avec cuvelage en chene, ou d'une citerne maconnée.

La toiture des maisons sera en fer ou en tulles de bonnequalité.

Le terrain de la cour des stations sara *le de facon h as-surer l'écoulement des eaux ; les cours et les chemins d'accès

7 (19) Iu lie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3979

truite cu materiale bune pa :nA grosime de cel putin 0,m20.

Materialele o vor intra In compositia clAdirilor vor fi de ceamaT bung, calitate si lucrate clupA tóte regulele prteT. Ministe-rul reserva tota libertatea pentru a refusa materialele relesad luerArile rti esecutate; asemenea se va urma si pentru ac-cesoriile clAdirilor, materialul fix, ateliere si cele-alte depen-dinte ale statiunilor.

Art. 32. Linia telegraficii stabilitA d'a lungul old ferate vaavea tete aparatele necesariT la statil si soneril la casele de pit-zitorT.

Cele cloud fire vor fi de fer galvanisat de 0,m004 diametru.

StalpiT vor fi de stejar de 5m cel pucin InMtimea si de 18centimetri diametru mediu; partea pusA In pitm8nt va fi carbo-nisatA.

InAltimea stalpilor la pasagele de nivel va fi suficientA pen-tru a permite libera drculatie a carelor inclreate. StalpiT Torfi proptitt solid In parcursul curbelor.

Fie-care statiune va avea un biurod telegrafie tUzestrat cutóte aparatele necesariT.

Sistemul si constructitmea tutulor aparatelor telegrafice vorfi supuse la aprobarea ministeruluT.

Art. 33. Inaintert:fie-cAriT clAdirT de cMAtorT se va infiinta, Inpartea despre cale, un chat mArginit cu bordurA de petrA; su-prafacia cheulut va fi acoperit1 cu lespee sad ea asfalt, si vaavea uA markisl cle fer sustinutA cu coloane metalice.

Art. 34. Suteranele se vor construi pentru uA singurl calesi diva plane speciale ce se vor supune la aprobarea ministe-ruluT, care '0 reservA a cere uA constructiune apropriatA ca na-turn terenuluT traversat.

Tete tunelurile vor fi boltite, cu pereti de zidArie, si scur-gerea apelor se va face prin rigole de zidArie hydraulicA.

Art. 35. Ministerul '0):.eservA dreptul de a face sl se dArh-

me si sit, se reconstrue,in totalitate sad In parte, pe cheltuialaconcesionarilor si cleoficiu, In cas de refus din parte'T orT-celucrAri tart, in timpul constructiunel sa In timpul anuluT deintretinere, se vor dovedi cA nu s'ad executat, conform regule-lor arteT i conditiunilor presentuluT caet de InsArcinAri.

TITLUL VI.

Terenuri, priveghere, clause i dispositi'i diverse.

Art. 36. Terenurile destinate pentru asezarea drumurilor defer i dependintele sale, precum cAT de abatere si de stationare,sad acele necesariT la restabilirea drumurilor deplasate ori in-trerupte, la non& paturT ale rturilor sad canalurilor a dror cursse va fi schimbat, cu un cuvent tóte terenurile necesarit la ese-cutarea lucrArilor linieT sub ori-ce titlu, se vor cumpAra i p1A-

ti de catre concesionariT cArora se concede conform legilor,dreptul espropriatiune, intreprinderea find de utilitate pu-blicA.

Cit tete acestea pe terenurile neclAdite ce apRrtin Statuld ,portiunile necesariT la Infiintarea drumulul de fer i dependin-tele sale se vor pune gratis la dispositiunea concesionarilor.

DespAgubirile pentru stricarea terenuluT, Intreruperea mo-dificarea sad desfiintarea de usine pentru orT-ce stricLiunivor resulta din esecutarea lucrArilor vor privi pe concesionarT,

si se vor plAti de cAtre den0T.In cas când concesionarit ar voi sA profite de facultatea ce

Ii se aeordl prin art. 17 din conventiune , guvernul va puneterenurile la dispositiunea concesionarilor in cele cloud lunice yor urma presentarea planelor de oeupatie generall sad par-

seront empierrés avee de bons materiaux sur une épaisseur d'anmoins 0m20 centimètres.

Les matériaux entrant dans la composition des bâtimentsseront de la meilleure qualité et travaillés suivant toutes lesrégles de l'art. Le Ministère se reserve toute liberté pour re-fuser les mauvais matériaux et les travaux mal executes; ilen sera de merle pour les accessoires des bâtiments, le materielfixe, les ateliers et les autres dépendances des stations.

Art. 32. La ligne télégraphique établie le long du eheminde fer sera pourvue des appareils néeéssaires aux stations 'etaux sonneries des maisons de garde.

Les deux fils seront en fer galvanise de Om. 004 de dia-mètre.

Les poteaux seront en chêne, de 5m. au moins de hauteuret de 18 centimè'-res de diamètre en moyenne; la partie miseen terre sera carbonisée. La hauteur des pOteaux aux passagesit nivean sera suffisante pour permettre la libre circulationdes chariots charges. Les pOteaux seront solidement étayesdans les courbes.

Chaque station aura un bureau télegraphique pourvu detouti les apareils nécessaires.

Le systéme et la construction de touts les appareils télé-graphiques seront soumis h l'approbation du ministère.

Art. 33. Devant chaque bâtiment de voyageurs il y aura ducôté de la voie un quai limité par une bordure en pierre; lasuiface du quai sera daIée ou asphaltée et couverte par unemarquise an fqr soutenue par des colones en metal.

Art. 34. Les tunels seront contruits pour une seule voie etd'après des plans spécianx sonmits à l'approbation du minis-t ère, qui se reserve d'exiger un mode de construction appro-prié it la nature cla terrain traverse.

Touts les tnnels seront vontés avec pieds droits en macon-nerie hydraulique.

Art. 35. Le Ministère se reserve le droit de faire démoliret reconstruire en tout ou en partie aux frais des concessio-naires et au besoin d'office en cas de refus, tous les ouvragesqui, pendant la construction ou pendant l'année de garantie,seraient reconnus n'avoir pas 60 executes conformément auxrégles de l'art, ou aux conditions du cahier des charges.

TITRE VI.

Terrains, surveillance, clauses et dispositions diverses.

Art. 36. Les terrains destines à servir d'emplacement auchemin de fer et h ses dépendances, tels que voies d'évitementet de stationnement ou nécessaires aux rétablissement des rou-tes et chemin déplaces ou interrompus, h de nouveaux lits derivières ou de canaux dont il aura fallu détourner les ours, enun mot tous les terrains nécessaires pour l'exécution des tra-vaux de la ligne h un titre quelconque seront achetés et payespar les concessionaires aux quels est concede, conformémentaux lois, le droit d'expropriation, l'entreprise étant d'utilitépublique.

Néanmoins, sur les terains non bâtis qui appartiennent itntat, les portions nécessaires pour l'établisement du cheminde fer et de ses dependences seront mises gratuitement h ladisposition des concessionnaires.

Les indemnités pour deterioration de terrain, chômage, mo-difications d'usine, et pour tout dommages quelconques resul-tant des travaux seront supportés et payes par les concession-naires.

Dans le cas où les concessionnaires feraient usage de la fa-culté qui leur est accordeé par l'art. 17 la convention, les ter-rains devront être mis par le gouvernement h la dispositiondes conoessionnairls dans les deux mois qui suivront la renajse

3980 MONITORUL OFICIAL AL ROMAN1EI 7 (19) Iulie 1878

ticulard, ce vor areta terenurile de carT concesionariT yor aveanecesitate.

Pentru terenurile eu clArdiri termenul de maT sus va paten fi

de patru lunT.Spre attest sfarsit guvernul ya trAmite in facia loculuT un

inginer al controluluT la care se va aAoga perseonele ce vacrede aecesarit.

Acestd, comisiune va precla in primirea concesionaruluT tere-nurile dobêndite spre a'T pune in posesiunea acelor terenurT si

a incepe lucrkile intârdiere.Plane le ce se vor presenta de concesionarTpentru espropria-

tiunea terenurilor, vor fi intocmite pe scara de 7/5000 (0,0002)pentru proprietlitile eels mad si de '40,0 (0,0005) pentru celemi ci.

Ele se vor intocmi pe comune sad proprietittT dublu e-xemplare insocite de un tablod aretând supra2feciele de do-bendit.

Pentru proprietlitile clAtlite ce ar fi necesarid a se expropria,planele se vor intocmi pe seara de 1/500 (0,002).

Intreprinderea Hind de utilitate publicà, concesionariT suntinvestitT pentru esecutarea lucritrilor dependinte de concesiu-ne, cu tóte drepturile ce, In virtutea legilor i regulamentelor,apartin StatuluT atât pentru dobendirea terenurilor prin espro-priatiune, cat i pentru estragerea, transPortul i depozitul pa-mênturilor i materialelor, pentru deschiderea de carierT, adu-nare de petre, constructie de cuptóre pentri) var, gips sail eh-rAmidT, infiintarea de magasiT sad ateliere pentru punerea lorin hero, etc., cu conditiune pentru dânsi de a despAgubi peproprietarT prin buna, invoéld, sat, in cas de neIntelegere, con-forrnându-se regulelor stabilite.

Art. 37. Concesionaril vor esecuta lucritrile cu mispóceleagentiT alesT de clansiT, acestia fiincl indigenT sad streini. ET

se vor supune legilor si prescriptiunilor ttreT, si nu se vor pu-tea nicT-ud-datA, prevala de ud protectiune sträinh In contes-tatiunile ce s'ar ivi intro dânsiT i administratiune relativ lapresenta concesiune. Guvernul le va da tot adjutorul necesarpentra a inlesni constructiunoa si a 'T garanta contra pedicilorarbitrariT.

Art. 38. In Ott durata constructiuneT , concesionariT vor fi

supusT controluluT i priveghieril 'StatuluT, in tot ce se atinge demodul esecuthrei, natura i calitatea materialelor intrebuinta-te si gradul de Inaintare al lucarilor.

Ministerul 'sT reservii, la epoca studielor pe teren a projectelor definitive de a atRsa unul sad maT multT inginerT al s6T

la acéstd, lucrare, in scop de a pregati serviciuluT controluluTelementele necesaril la ud, apreciare resonatt a c,liselor projecte.

Art. 39. Luerkile de oil-0e natura, precum: cAY, uvrage deartl i cbMiri vor fi Intretinute In bung. stare de cdtre conce-sionarT, in termen de un an de la data receptiund provisorie.Receptiunea materialuluT misdtor nu va deveni definitivä decat 3 lunT dupa revptiunea provisorid, i ori-ce piest care Inaceste 3 lunT va dovedi u rea fabrica0e, materiale defectu6sesat viciuri de constructiune se va Inlocui de cittre concesio-nari. Balastul necesar la intretinerea i riclicarea cäei va fi insarcina concesionarilor In tot timpul anuluT de intretinere.

Tóire strichcianile sad degradArile CB se vor ocasiona lu-erärilor In timpul esecuthreT lor si inainte de receptinnea de-finitivh ior fi in sarcina concesionarilor.

Déca In eursul termenuluT de garantie, concesionariT vor ne-gligea de a face reparatiilesad reconstructiunile ce sunt in sar-cina lor, ministerul va ayes dreptul de a ordona facerea lor,in urma uneT somatiuni remase fl,rh elect, eu sumele depuse eacauiiune,

au ministère des plans d'emprise généraux ou particuliers, in-dignant les terrains dont les concessionnaires estimeront avoirbesoin.

Pour les terrains bâtis, le Mai ci-dessus pourra être poi téh 4 mois.

A cet effet le guvernement enverra sur les lieux un ingéni-eur du contrôle auquel il adjoindra les personnes qu jugeranécessaire.

Cette commission fera remise aux concessionnaires des ter-rains acquis de fnon à les mettre en possession des dits ter-rains et en mesure d'y commencer les travaux sans retard.Les plans à presenter par les concessionnaires pour l'expropi ia -

tion des terrains seront dresses h, l'échelle de (0m002)pour les grandes proprietés et de (0m0005) pour les pe-tites propriétés. Ils seront dresses en double expedition et ac-compagnés d'un tableau détaillé des emprises h faire.

Les plans des propriétés bâties qu'il serait nécessaire d*ac-quérir seront dressés t l'échelle de V (0,002).

L'entreprise étant d'utilité publique les concessionnaires se-rout investis pour l'exécution des travaux &pendant de leurconcession de tons les droits qui en vertu des lois et regle-ments, appartiennent h l'Etat tant pour l'acquisition des ter-rains par voie d'expropriation que pour l'extraction, le trans-port et le dépôt des terres et matériaux que pour ouvrir descarrières, ramasser des cailloux, construire des fours à chaux hplâtre, h briques, établir des magasins ou des ateliers pour Lstravailler, etc, h la charge pour eux d'indemniser les proprié-taires, soit par voie d'accord amiable, soit en cas de non accordconformément aux régles etablies.

. Art. 37. Les concessionnaires exécuteront les travaux par desmoyens et des agents de leur choix indigènes ou étrangers.Ils se soumettront aux lois et prescriptions du pays et ne po-urront jamais se prévaloir d'une protection étrangère dans lescontestations qui s'élèveraient entre eux et l'administration ausujet de la présente concession. Le Gouvernement leur don-nera d'ailleurs tout l'appui nécessaire pour faciliter la cons,traction et les garantir contre toute entrave arbitraire.

Art. 33. Pendant toute la durée de la construction les con-cessionnaires seront soumis au contrôle et h la surveillancede l'Etat pour tout ce qui a rapport au mode d'exéeution, h lanature et h la qualité des matériaux employ& et au degré d'a-vancement des travaux.

Le Ministère se reserve , lors de l'étude sur le terrain desprojets définitifs, d'attacher un ou plusieurs Ingénieurs à cetravail pour fournir au service du contrôle les elements likes-saires à une appreciation raisonnée des dits projets.

Art. 39. Les travaux de toute espece;voie, ouvrages d'art etbâtiments seront entretenus en bon état par les concessionna-ires pendant une annee h dater de la reception provisoire. Lareception du materiel roulant ne deviendra clUnitive que troismois après la reception provisoire et toate pièce qui, pen-dant ces trois mois, dénoterait une mauvaise fabrication unmauvais choix de matières premières ou des vices de construc-tion serait remplacée par les concessionnaires.

Le ballast nécessaire h l'entretien et au relevement de layoke sera h, la charge de concessionnaires pendant l'année d'en-tretien.

Tons les dégats on avaries qui seront occasionnés aux tra-vaux pendant leur execution et avant la réception définitiveseront à la charge de concessionnaires.

Si pendant le Mai de garantie les concessionnaires négli-geaient de faire les reparations qui sont à leur charge , leministèr aurait le droit d'y pourvoir, après une simple rég ui-sition rest& sans effet, au moyen des sommes déposées h titrede cautionnement.

7 (19) Iu lie 1878 MONITORIIL Oneuil, AL ROMANIEI

Art. 40. Indath dupa terminarea compleetl a luerárilor,concesionariT vor face un bornagiu si un plan eadastral pentrutôte *tile drumuluT de fer i dependintelor séle. Vor intoc-mi asemenea un stat descriptiv despre podurT, apecluce,

constructiunT de orT-ce fel eseeutate conform presentulul

caet de insArcinAri, precum i un inventar dQtaliat de tot ma-terialul fix, mobiliarul, masinT, unelte, scule etc, ale statiuni-

lor, atelierelor, caselor de päzitorT i altor clAdirT ale liniilor.

Doue albumurT complecte coprindend planul si profilul lon-gitudinal al liniilor, planele detailate a tutulor constructiuni-lor, uvragelor de artg, ma terialului miscAtor si de tractiune se

vor depune la ministerul lucrdrilor publice indatA dupa recep-

tia a linielor.Art. 41. OrT-ce medaliT, objecte de arta, statue, fragmente

arheologice etc., se vor gAsi in timpul esecutAreT luerärilor, vor

apartine StatuluT.Art. 42. Presental caet de inshreintirT s'a redactat in limbele

românä si francesa. In cas de divergentA intre textul roman si

cel frances, textul frances va servi de baza autentica la inter-

pretarea caetuluT de insarcinart

elINEINWIMIIIIMINO171.

3981

Art. 40. Aussitòt après Fachèvement complet des travaux,

le concessionnaires feront faire un bornage et un plan cadas-

tral de toutes les parties du chemin de fer et de ses depen-

dances. Ils feront également dresser un état descriptif des

ponts, aqueducs , bâtiments et constructions de toute nature

executes conformément au present cahier des charges ainsi

qu'un inventaire détaillé de tout le materiel roulant , du ma-

teriel fixe, du mobilier de machines, des Machines-outils, de

l'outillage, etc.; dans les stations, ateliers, maisons de gardes

et autres bâtiments de lignes.Deux albums complets comprenant le plans et le profil en

long des lignes, les plans détaillés des toutes les constructi-

ons, des ouvrages d'art, du materiel roulant et de traction se-

ront deposes au ministère des travaux publics aussitôt après la

reception pro visoire des lignes.Art. 41. Les médailles , objets d'art, statues fragments ar-

chéologiques, etc., qui seront trouvés pendant I:execution des

travaux, appartiendront l'Etat.Art. 42 et dernier. Le present cahier des charges est rédige

en roumain et en francais.En cas de divergence entre le ;.texte francais et le texte

roumain, le texte francais servira de base autentiqueprétation du cahier des charges.

Acest caet de insgreingrI, prevégut in art. 2 din lege si 25 al conventiund pentru construiréa i sgvêrsirea lu-

ergrilor liniel Ploesd-Predeal, votatit de Adunare, in sedinta sa de la 1 Julie 1878 , se investesce cu sigiliul

AdungreT Deputatilor.Presedinte, G. Vernescu.

(L. S. A. D.)Seeretar, I. Vilacro8e.

Acest caet de InsgrcingrI, prevOut in art. 2 din lege si art. 25 al conventiunei pentru construirea i se'varsi-

rea luergrilor liniel PloescI-Predeal, votatg de Senat , in sedinta sa de la 3 Julie 1878, se investesce eu sigiliul

Senatuluï.Vice-presedinte, D. Brätianu.

(L. S. S.)Seeretar, Stefan Belu.

mow

MINISTERUL CULTELOR

INSTRUCTIUNEI PUBLICE.

CAROL I,Prin gratia luT Dumneden si vointa na-

tionalä, Domn al Romanilor,La tori de facia ;9i viitoei, sánaate.

Asupra raportuluï, ministruluI Nos-

tra secretar de Stat la departamentulcultelor si instructiund puMice , cu

No. 6,339 ;V6c,lênd votul Adungrei deputatilor,

dat in sedinta sa din 21 Iunie 1878;In virtutea art. 93 din Constitutiune,

Am sanetionat i sanctiongm

L E G E.

Art, I. Se desehide pe séma mini-

sterulul eultelor i instructiuneï pu-

blice , tut credit su,plimentar de lei

3,000 , spre a plgti chiria localuluI

scólei de podurï i sosele pe trecutul

semestrul de Octombre anal 1877,

rémas1 neplgtitg.

Art. II. Acest credit se va acopeni)

din creditul general acordat de Adu-

nare pe anul curent, pentru asemeneacredite.

Acéstg, lege s'a votat de Adunarea

deputatilor, , in sedinta de la 21 Iunie

1878, si s'a adoptat cu majoritate de

63 voturl, contra a 3.

Presedinte, G. Vernescu.

(L. S. A. D.) Seeretar, G. Sefenclache.

PromulgAm acéstg lege si ordongm

ea ea sg fie investitg cu sigiliul Sta-

tuluT i publicatg prin Monitorul ofi-

cial.Datg in Bucuresci, la 1 Iulie 1878.

(L. S. St.) CAROL.Mintstru seeretar de Ministru seeretar de

Stat la denartamentul Stat la departamentuleultelor si instructiunel justitiel,publice,

G. attn. Eng. Stittescu.No. 1,685.

MINISTERUL DE INTERNE

Prin inaltul deeret cu No. 1,704,din 4 Julie 1878, dupg propunerea fg-

cutg, prin raport, de D. ministru se-cretar de Stat la departamentul de in-

terne, D. Petru A. Cortazi este numitprefect la judetul Némtu, tn locul D-luT

M. Adamescu, demisionat.

Prin inaltul decret cu No. 1,670,dupg propunerea flcutg de acelasï D.ministru eu No. 10,712, oficiantul su-

perior clasa III, Popescu lón, s'a des-

tituit din corpul telegrafo-postal, pedioa de 20 Maiti st. v., érg in locul a-

cestuia si a vacantelor ce se Oati s'aitavansat la gradul de oficiant superiorclasa III, actualul oficiant clasa I Ale-

xandru Mihail i archivarul TrestianuNicolae, ca oficiant clasa I, actualiïoficianti clasa II Tataru Gabriel siLafcovicl Alexandru, ea oficiantI elasa

II, actualiT oficiatl clasa III Vladimir

8982 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) kilo 1878

Dobjanschy si Botez Ión II, ea ofici-anti' clasa III, actualul elev clasa,Dimitrescu Alexandru III, ca manipu-lant la oficiul Slobozia, actualul elevclasa I Ionescu Dimitrie IL Actu-alul cficiant clasa I Cosma Dimitrie,s'a confirmat in 'postul de archivar,manipulantul oficiuluT Slobozia Gabri-elescu Ión i Bulgaru Alexandru, ma-nipulant oficiuluT Plesoiu, in gradul deoficiant clasa III si oficiantul Radu An-dreescu, in postal de manipulant laoficiul Plesoiu. AcéstA destituire,avansArT i confirmArT, pe dioa de 1Iulie 1878, pentru motivele espuse inrapot.

MINISTERUL RESBEL

Prin tnaltul decret cu No. 854, din20 Aprilie 1878, dupA propunereafAcutg de D. ministru secretar de Statla departamentul de resbel prin ra-portul cu No. 154 , s'a acerdat drep-tul .de a parta medalia Virtute mili-tara gradelor inferióre ce urmézA ,

pentru fapte meritoriT de curagiadevotament:

Sergentilor-majorl Stan Grigore, CapataGavrila, Angh41 Grigore , Teodor Costa-che I, Barcon Ión, Rovineseu Petre, Ivan-cea Grigore, Négn Nicolae, Ignat Enaehe,MArgArit Grigore, Costin IOn, DutA Zam-fir, Constantinescu George, din regimentul3 de artilerie.

Brigadierilor DAnciulescu Dun] itru, Ma n-dacheseu Dumitru, Ioneseu Vasile, Gradi-nant George; Bociógì Vasile, Grigore Ale,xandru, .Temistocle Sava, Ursea Ión, Har-jancA Nicolae, Georgia Ión, Dumitru Ste-fan, ArSan Mudd, si Lefterin Dumitru, in-firmier, din regimental 3 de artilerie.

Soldatilor :Haicuci Tóder Manole Ara-sile, 1'4 oldovénu. Damian, Amariori Costa-che, Doreri Vasile, Axinte Alexamlru, Ha-ratu George, ObjiM Ión Ciortescu George,Harin'Costache, Dulan &taehe, Shbu Ion,Popa Dumitru, Aprentesei TAnase, Man-thin PaVel, Pani lón, ChiriM GeOrge, Po-pardd Grigore, Christea AnghelutA, din re-;imentul 3 de artilerie.

Prin inaltul decret ca No. 855, din20 Aprilie 1878 ; dupA, propunereaAcutA de acela5j D. ministru, prin ra-)ortul s'a acordat dreptulle a purta medalia Virtute militara;Tadelor iuferi6re ee urmézA, pentru

fapte meritorif de curagiii i devota-ment:

Sergentuluï-adjutant Dinescu Than, dinregimental 3 de linie.

Sergentuluï-major Ploeseénu Nicolaedin tegimentul 3 de linie. 9

Sergentilor Stan Christache BAraseuDumitru, Sinescu Christea, Nicolescu Con-stantin, Dutescu Joan , Dumitrescu StanSimeon Radu, Anghelescu Stefan, Glogo-génu Filip, Alexandrescu Vasile, Teodo-reset' Oprea, Spulbere Jacob , NegulescuNégu, Clonaru Vasile , Georgescu Dumi-tru Grigorie Nicolae, Ionescu Gheorghe,StefAneseu Joan, Blendea loan Ilie Fill*Nicolescu Constantin si Nicolae Petre, dinregimentul 3 de linie.

Caporalilor Mettea Gheorghe , ManeaSanclu, Mirea Anghel, Petre Ioan , Mari-nescu Joan, Oprea Constantin, BAniel Ior-dache, Popescu Ilie, Gavrilescu Constan-tin, Dumitru Constantin, Than Stanen, CA-lugAru PAtraseu, Calcief Gheorghe, Cur-tef Spiridon, Nicolae Loan si Nicolae Pe-tre, din regimentul 3 de linie.

Soldatilor Mitrache Nicolae, LogofAtuIoan, Tudor Dumitru, Mincu Dumitru, Ba-laur Constantin , loan Marin , MihiteseuRegulA, Mitu ban, Atanasescu Barbu, Ca-m Stefan, Ciobanu Tudor, Pârvan Lavren-te, Negulescu Ilie, PAun Radu Dimitres-cu Barbu , RAducanu Ioan , Constantinloan III , loan Joan III, Iovescu Florea,Lixandru Barbu, Georgescu loan, Gavri-lesen PAtru, Gheorghisan Dumitru si Du-mitrache Simeon , din regimentul 3 delinie.

Prin tnaltul decot cu No. 1,249,din 22 Maill 1878, dup. propunereafAcutA de acelasID. ministru, prinra-portul cu No. 235, s'a aeordat dreptulde a purta medalia Virtute militarágradelor inferióre din regimentul 7 delinie ce.urmézA, pentru curagiul si de-votamentul cu care s'ail distins tu t6ttimpul campanieT:

Sergentuluï-adjutant Oprea Tudorache.Sergentilor-majorT Mardare Andrei', Sol-Ioau si Radovid Mihail.Sergentilor Zaharescu Ioan , Porosnie

Vasile, Rambenu Gheorghe Vasile,Christen Iordache , Munténu GheorgheIonescu Costaehe Popa Vasile, Ghtorghit;Vasile, Nógu LazAr , Danil Vasile si Ra-du Badea.

Caporalilor Apostol Andrei' Costacheloan, Popa GheOrghe, Voicu Dumitu, Cai-mac GhitA, Gheoghe Nistor, Dumitru Teo-dor si PAuneseu Constantin.

Soldatilor Telibasa Gheorghe, Tudoro-Cia , Timieu Gheor,he MótAChirilA, Surugiu Nieolae, Dura Costaehe,Papit Vasile, Barbu lordacbel Steg.ar Pa-

val, Rusu Gheorghe, Popa Andrei', MihAi-leseu loan, Albu Constantin, Florea lor-dache, TutuT Constantin , Profiriu Grigo-re, Boriu Dumitru, Slanisor Constantin,Sandru Vasile, Bad ea Marin, Catanoiu Leu,Leonte Ioan çd Marinesen Marin.

Prin mnaltul decret cu No. 1,231,din 22 Whig 1878, dupl propunereafAcutA de acelasi D. minisn.u, prin ra-portul cu No. 236, s'a acordat drep-tul de a purta medalia Virtute mtli-tara cApitanuluT Canarl Athanasiu ,

d;n batalionul 1 de vênAtort , pentrucuragiul ce a desvoltat la asaltul datde acel batalion, In dioa de 7 Odom-bre anul espirat, când a i fost rAnitde sfArAmItura until obuz.

Prin decret cu No. 1,322,din 29 Mai11 1878, dupg, propunereafAcutA de acelasT D. ministru , prinraportul cu No.269, s'a acordat drep-tul de a purta.medalia Virtute mili-tara soldatuluT Grigore Pétrache, dinregimentul 5 de cAlArasT, escadronulCovurlaiti, pentru faptul meritoriti decuragiú sAtersit ocasia prindereTa treT bandiV.

Prin tûaltal decret cu. No. 1,364 ,

din 30 Maiit 1878, dupA propunereafAcutl de acelasi D. ministru, prinra-Portul ea No. 279, s'a"acordat drop-tul de a parta medalia Virtute mili-tara D-luT locotenent StefAnescu Ni-colae, din regimentul 3 de artilerie ,

pehtru curagiul ce a dosvoltst in lup-ta de la Smardan la care a luat par-te cu bateria sa.

Prin Inaltul decret cu No. 1,311 ,

din 31 Maiti 1878, duph propunereafAcutA de acelasi D. ministru, prin ra-portul cu No. 270 , s'a acordat drep-tul de a purta medalia Virtute mili-tara oficiArilor i gradelor inferióre ceurmézA, pentru curagiul i devotamen-tul ce att desVo!tat eu ocasiunea co-fundlreT monitoruluT tureen din faia,ostrovuluT Çanapa :

Medalia de aur.p-lut colonel Holban Mihail , omen-

dantul regimentulii4 7 de doroban.D-luT locotenent-colonel Dimitrescu N.

Maican, din stat-major.D-10 colonel Gorjén August , coman,

(Tanta re&inleutulig de dorobanp,

7 (19) Julie 1878 MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI 3983

D-luT major Carcaleténu Alexandru, dinregimentul 6 de linie.

D-luT major Fotino Dionisie , din regi-mentul 3 de artilerie.

D-10 cApitan Romaneseu George , dinregimantul 1 de artilerie.

D-luT locotenent Baldovin Ioan, din re-gimentul 1 de artilerie.

D-luT sub-locotenent Mardare Nicolae,din corpul flotilel.

D-10 sub-locotenent TAnAsescu Geor-ge, din regimentul 1 de artilerie.

D-lui medic RAdulescu Conitantin.

Nedalia de argint.Brigadierului Vasile Spiru , din regi-

mentul 1 de artilerie.Brigadierulni Albu Ilie , din bateri le

de cóstA.Soldatulul Militaru loan, din regimen-

tul 2 de dorobany.Soldatului Serbu Ioan , din batalionul

de militiT.

Prin Mahal decret cu No. 1,555 ,

din 14 Iunie 1878, cluprt propunereaf6cutg, de acelasi D. ministru, prin ra-portal cu No. 342, s'a acordat dreptulde a purta medalia Virtule rnilitardgradelor inferióre ce urmézg, pe caricu ocasiunea inspeOeT fitcutA trupe-lor de M. S. Domnitorul, '1 a gilsitpresenti la corp in urma ranelor ce aüdobêndit pe ampul de lupttl:

Soldatiler Spiescu Alexandru , ArhanGheorghe, Ghinetu Nicolae, BAlan Dimi-trie, Tacu Ioan , Baescunu Nicolae, PavelVasile, Mihalache loan, Cotaibit Gheorghe,Ilie Costache , Petrindi Vasile i Gheor-gheasa Vasile , din regimentul 15 de do-robanY.

Prin inaltul decret cu No. 1,641 ,

din 27 Lillie 1878, (hp propunereaprin raport, de acelasi D. mi-

nistru, s'a acordat dreptul de a purtasemnul onorific oficiftrilor ce urméz6:

Semnul ononfic de aur pentru serviciulmilitar de 25 an't implinitt.

D-10. major Tudorache Ilie , din regi-mentul 5 de dorobany.

D-lui cApitan Munteanu Nicolae , dinregimentul 3 de dorobany.

Semnul onorific de argint pentru servi-ciul militar de 18 anT

D-lut *Hangimentul 3 de d

D-lui cApitanonul pompierT B

D-lui cApitanregimentul 2 de

Nicolescu Petre, din re-orobantT.Zottu Vasile, din divisi-

ucuresci.Popescu Hristache, dindorobantT.

D-lui cApitan Nicolau Ioan, din regi-mentul 3 de cAlArasT.

D-luT *Ran BAlAnescu George , dinregimentul 1 de dorobanti.

D-lui cApitan Hertog Vasile , din regi-mentul 7 de cAlArasT.

D-lui locotenent Ionescu George, dinregimental 4 de doroban.V.

D-lui Enache Vasile, din compania jan-darmi

Prin inaltul deeret cu No. 1,719,din 3 Iulie 1878 , chip, propunereaacutl, de acelasi D. ministru, prin ra-portul cu No. 404, s'a acordat un con-gediti de 7 luni in OrA, locot.-colonelCandiano Popescu , comisar domnescal consiliulu1permanent de revisie, atatpentru autarea sAnètAtei sale, câtinterese de familie, si tot prin acelasidecret locot.-colonel Candiano Alexan-dru Popescu s'a pus in disponibilitatepentru congediù mai mare de 6 luni,conform alin. 5 de sub art. 8 din le-gea posi0e1 oficiArilor, decretatit la 5Iunie 1878.

MINISTERUL DE FINANCE

Decisiunï.

Ministru secretar de Stat la departa-mentul financelor,

Avénd in vedere art. 15 al legeT mono-poluluT 4ndèreT tutunurilor si art. 78 si80 din regulamentul de aplicatiune al a-cesteT legT ;

Av6nd in vedere recomandatiuneacutA de regie prin scrisórea eT eu No.11,468,

Decide:Art. 1. Sunt confirmati debitantT, pen-

tru a esercita vênderea detutunurT, urmA-tórele persóne :

Judetul Buza.D-niT I. N. CornovicT, Constantin Theo-

dor, In orasul Buzetl.D. Mihalea Georgeseu, in comuna La-

pos, plasa Buzeil.D. Ioan Radii Popa, in comuna Vipere-

sci, cAtunul Predesci, plasa Buzn.D. CrAciun Dumitrache , in comuna PA-

nAtau, cAtunul Regu.D. Gheorghe Dumitru, in cr.muna PAnA-

tau, cAtunul Coroianu.D. Ioan Nicolescur, in comuna PAnAtau.D. loan Vasile, in comuna Co1 t4 cAtu-

nul Mus-CArAmanescu.D. Stoica Neagu, in comuna CAtina, cA-

tunul Modrona.D. Nicolae Anastasiu, in comuna Chioj-

du, cAtunul &sea.

D. Nicolae Joan, In comuna Mlajetu, cA-tunul Valea-Sibiulut

D. Stan StAnilA , in comuna Nehoeagu,cAtunul BAsca.

D. Solomon Popescu , ín comma Neho-easu, cAtunul Biósca.

D. Dinu Tacia, In comuna Nehoeasu,cAtunul Badirlegiu.

D. Neagu Posen, in comuna NehoeasucAtunul Puricósa.

D. Stanciu FortunA, in comuna Gura-Teghel, cAtunul Furtunesci.

D. Simion R. Bonciu, in comuna Rusa-vetcu. cAtunul Mus-TiganuluT.

D. iiiistase Dragomir, In comuna CA-nesci, cAtunul Suchea, Plasa PârScov.

D. Iordache Manea, tn comuna Policiori,cAtunul Plopésca-de-Sus, plasa PArscovu.

D. RAdutA Christian, in comunaPACIele,plasa Pârscovu.

D. Ioan Ene ChiagA, in comunacAtunul Sudii, plasa SlAnicu.

Art. 2. Brevetul prevedut la art. 80, a-liniatul 2, din regulamentul de aplicaune al legeT monopolulul tutunurilor; seva libera fie-cAreT persóne, pentru a 'I servide titlu doveditor al calitAteT dedebitant.

Art. 3. Decisiunea de faciA se va coma-nica regiel monopolului tutunurilor si seva publica prin Monitorul oficial.

Art. 4 si eel din urmA. Directorul gene-ral al vAmilor i contri*iunilor indirecteva Ingriji de esecuOunea decisiund defa ciA.

DatA in Bucuresci, la 1 Iulie 1878.p. Ministru financelor, G. Cantartizino.Director general al vAmilor i contri-

buiiun ilor in d irecte, D. Protopopescu,No, 17,302.

Ministru secretar de Stat la departa-mentul financelor ,

Având in vedere art. 15 al legeT mono-poluluï vênd'ereT traunurilor si art. 78 si80 din regulamentul de aplicatiune al a-cesteT legT ;

Av6nd in vedere recomandatiunea %cu.ta de regie prin scrisorea ei cu No. 11,787,

Decide :Art. 1. Sunt confirmatT debitany, pen-

tru a esercita vêndérea de tutunurT, urm4-tórele persóne :

Judetul Vlasca.D. Iacob Vasile, in comuna Toporu, pla-

sa Marginea.D. Teodora Parlopa, in comuna Ciolanu,

cAtunul PangAl, idem.D. Dinu Ivan, in comuna BAnésa, idem.D. Stan Enescu, in comuna RAsuceni,

idem.D. Anghel RAdulescu, in comuna P. -

trile, idem.D. Panait Spandonid, in comuna Puti-

n eit,D. Mitea Velicu, in comma Trestinic,

idem.

dUtS4MUNITOKUL OFICIAL AL ROMANIEI

(19) Dine 1878

D. Toma Triandafil, in comuna Hoch-voia, .catunul Vieru, idem.

D. Milos Mitrovache, tn comuna Gego-gad, idem.

D. G. Petrescu, idem, idem.D. T. Georgeseu, tn comuna Gaujani,

catunul Petrisu.D. Nita Ilieseu, in comuna Chiriacu,

catunul Beiu, idem.D. Alecu TAnAseseu, idem, idem.D. Safta %ban, idem, idem.D. Stoian Doehl, n comuna Glavacioc,

&annul (31aru, plasa Glavacioc.D. Fi lip Panaitescu, idem, idem.Art. 2. Brevetul prevadut la art. 80,

aliniatul 2, din regulamentul de aplicati-une al legeT monopoluluT tutunurilor, seva libera fie-careT persóne, pentru a 'T ser-vi de titlu doveditor al calitateT de debi-tant.

Art. 3. Decisiunea de facia se va comu-nica regieT monopoluluT tutunurilor si seva publica prin Monitorul oficial.

Art. 4 si cel din urmA.Directorul gene-ral al vamilor si contributiunilor indirec-te va ingriji de esecutiunea decisiuneT defacia.

Data, in BucurescT , la 1 Iulie 1878.p. Ministru financelor, G. Cantacuzlno.Directorul general al vamilor i contri-

butiunilor indirecte, D. Protopopescu.No. 17,298.

Ministru secretar de Stat la departa-mentul de finance,

AvAnd in vedere art. 15 al legeT mono-polulul -v6ndère1 tutunurilor 0 art. 78 si80 din regulamentul de aplicatiune al a-cestet legT;

Av6nd in vedere recomandatiunea fAcu-tit de regie prin serisórea ei No. 11,617,

Decide:Art. 1. Stint confirmatT debitantT, pen-

tru a esercita vêndérea de tutunurT, urmA-tórele persóne:

Judetul MehedintD. G. AvrAmoiu, in comuna Simianu,

catanul Banovita, plasa Ocolu.D. N. Ionescu, In comuna Corlatelu,

plasa Câmpu.D. Petru Iovanovid, in comuna Dedo-

vita cAtunul CopcióneT, plasa Ocolu.D. N. Mitea, in comuna Tantaru, cAtu-

nul Buicesci, plasa Motru-de-Jos.

Judetul Valcea.D. Marin G. Velcovici, In comuna Ote-

sani, plaiul Horezu.D. Ión Popescu, idem, idem.D. N. Dobritescu, in comuna CkstA-

nesci, idem.D. PAun Armasescu, in comuna Tom-

sani, idem.D. Const. Steanescu, in comuna Recea,

idem,

D. N. Pavelescu, in comuna Vaiduni,idem.

D. G. Greceanu, in comuna Greci, idem.

D. N. Giangavelea, in cómuna Fome-tesci, idem.

D. Const. I. Marin, in comuna Tina, pla-

sa Oltetu-de-Sus.D. St. Ionescu, I n comuna Plesoiu, idem.D. P. Mihaescu, in comuna Roiiie, idem.D. D. Avram, in comuna Ninciulesci,

idem.D. Ión V. Popescu, in comuna Tereceja,

idem.D. Stanch" Popescu, in comuna SAsci-

óra, idem.Art. 2. Brevetul prevAdut la art. 80, al

2, din regulamentul de aplieatiune al le-geT monopoluluT tutunurilor, se va liberafie-cAreT persóne pentru servi de titludoveditor al calitAteT de debitant.

Art. 3. Decisiunea de facia se va comu-nica regieT monopoluluT tutunurilor si seva publica prin Monitorul oficial.

Art. 4 0 cel din urma. Directorul ge-neral al vamilor i contributiunilor indi-recto va ingriji de esecutiunea decisiuneT

de fadAData in Bucuresd, la 30 Iunie 1878.

p. Ministru financelor, G. Cantacuzino.Director general al vAmilor i eontribu-

tiunilor indireete, D. Pi otopopescu.No. 17,201.

Ministru seeretar de Stat la departa-mentul de finance,

Avgnd in vedere art. 15 al legd mono-poluluT vêncikeT tutunurilor si art. 102din regulamentul de aplicatiune al acesteT

legT ;Avênd in vedere recomandatiunea fleutA

de regie prin scrisorile el No. 12,176 ,12,336, 12,361 si 12,457,

Decide :Art. 1. Sunt confirmatT in posturile

mal jos arAtate, posturT In cad sunt numitTde regie, urmAtórele persóne :

D. Anghel Tóder, revisor pentru tutu-nurT in judetul Muscel.

D. Stefan Constantinescu, idem GorjiA".

D. Nicolae StefAnescu, idem Beat.D. Dimitrie Chirchiuescu , verifieator

pentru tutunurT in Romania.Art. 3. Decisiunea de facia se va comu-

nica regieT monopoluluT tutunurilor si seva publica prin Nonitorul

Art. 4 si eel din 'Irma. Directoral ge-neral al vamilor si contributiunilor indi-recte va ingriji de esecutiunea decisiuneT

de facia.Datl in BucureseT, la 1 Iulie 1878.Ministru financelor, G. Cantacuzitio.Director general al vAmilor i contri-

butiunilor indirecte, D. Protopopescu.

Lieta de persónele incetate de a maT function&in servicial regie monopoluld tutunurilor.

D. Iorgu Simionescu, revisor pentru tu-tunurT in judetul Sucóva, cu comisiuneaNo, 170, din 1877.

D. Sterie D. Eliad, distribuitor pentrututunurT in judetul R.-SArat, eu comisiu-nea No. 106, din 1877.

PARTEA NEOFICIA LA

Bucurescf, 6 Julie 1878.

D. Baron clt. Fava, agent si consul

general al Italid, absentindu-se dinBucuresd , in virtutea unuT con-

serviciul agentieT i consula-tulul general al Italia este remis, petimpul absen0 D-luT Baron de Fava,D-lui vice-consul Pirrone.

4.1.111.111.0=,-.....

DEPESI TELEGRAFICE(Seryieful privai r.t Mositorult41)

Viena, 17 Lille. Politische Cores-ponclenz anuncia sosirea la Viena a luiCaratheMory-pasa si a luT Mehemet-Ali-pasa. Se crede cA presenta lor. va eontri-bui a grAbi incheerea negociArilor pen-dinte in privinta cestiuneT ocupArd Bos-niel i HerzegovineT.

Se telegrafiazA din Constantinopol cA-tre aeelas diar: P6rta ar fi decis 86 cede-

ze GrecieT teritoriul care se intinde de laVolo la Arta, impreunl ca orasele Larisa

Prevesa. Décl Grecia nu s'ar arAta sa-satisfAcutA de acesta, arangiare, Osman-

pasa va fi insArcinat d'a respinge IncercA-rile GrecieT, dóel va voi sA ocUpe Tesalia.

Viena, 17 Iulie. Se anunciA dinRoma cAtre Pressa: Ministerul rógA peregele sA se intórcA in grabA la Roma,cad agitatiunea cresce in privinta cestiu-neT insuleT Cipru."

Guvernul ia mesud ea sA opréscA de-monstratiunile earT ar putea avea loc ma-intea arabasa dd. englese."

Consiliul de ministri va discuta maneoportunitatea de a trAmite flota italianA

in apele Livantului."Paris, 17 Iulie. Noul 3°10 araortisa-

bil ; inchiderea frs. 84, 80, in urma 86, 50.UA grevA s'a ant printre mineriT de

la Anzin. Numèrul grevistilor se urea, la5,000. M6surT energice s'aA luat.

Madrid, 17 Iulie. AstA-di tumor-m'entarea solemnA a RegineT Mercedes a

avut loc.Berlin, 18 Iulie. Printul Bismark a

sosit astA-dT, insocit de femeea i fiica sa,la Kissingen.

Constantinopoli, 18 ;Nardi)

7 (19) Idle 1878 MONITORUL OFIOIAL AL BOMANIIII ( 3985

anuncia cA, corpul de trupe , destinat demaY 'nainte de a merge in Creta, va fi in-dreptat pe fruntaria greed.

P6rta doresce a negocia rectificareafruntarielor greceseT eu Grecia ins40dupa pacificarea complecta a insuld Crete.

Se asigura ca Italia ar aspira sa, ocupeinsula Rhodos.

Athena, 18 Iulie. Camera deputati-lor s-a convocat pentru 12 August.

Londra , 18 Iulie. Se telegrafiazadin Roma catre Daily-Telegraph :

,Maine consiliul ministrilor va discutaoportunitatea trAmiterel uneT escadreLevant."

Se considera ca sigura demisiuneaconteluT Corti si inlocuirea sa prin D.Robilant."

Londra, 18 Iulie. Se asteptA cA,lorclul Beaconsfielcl sa fad ast4-0 ua, de-claratiune Parlamentulut (Havas)

D. Nicola Constantin, domiciliat in Gre-cia, renuntand la chiriape lunele Septem-bre, Octombre, Noembre i Decembre 1877,parte din Ianuarie si de la 1 Aprilie pénéla 16 Mail 1878, a salonulul Apolo dinSeverin, in care a fost instalat spital mi-liter, ministerul esprima, multamirile salepentru acéstA frumósa ofranda.

Comitetul D-lor media romanT, repre-sentat prin D-nele Dr. Severénu, Macescu

DrAghiescu, oferind suma .de leT 200,earl' distribuit la dece grade AferiérereformatT din causa rAnilor dobêndite intimpul resbeluluT, dupl cum arata sefuldepositulul de convalescenti prin raportulcu No. 532, ministerul arata multumirilesale pentru acésta ofranda.

D. farmacist E. L. Fabini , din Carnal,a bine-voit a oferi armateT medicamentegratis in valóre de leT 841 banY 5, intre-buintate la ranitiT curarisitT in spitaleletimporale din acest ores; precum aseme-nea afarl de acestea a real' oferit la cele-alto medicamente date de cAtre D-sa spi-talelor militare din Cereal, un rabat de40 la suta In profitul Statulut

Pentru acesta laudabilil fapta ministe-rul de resbel esprima eu recunoscinta vine-le sale multumiri D-luT E. L. Fabini.

Persénele mg jos notate din comunaBuda , judetul Dorohoit, att facut ofrandaarmateT urmatérele objecte:

D-lor Zoita stefan , 2 oca si jumnatescamä, un prosop ua, camase; Holban,nil prostire; Smaranda V. Rosea, nil came-

§e i uil pereche ismene; Nastasia T. Rosea,

2 cotT panza, si uA pereche ismene; Elena

Gh. Arsini, 2 cotT pânz i Zamfira V. Mo-rariu, 3 cotT panza. Ministerul le espriralmultunairile sale.

DIVERSA.

La 16 curent, un baeat de 7 anT, al lo-cuitoruluT din comuna Tulnici, districtulPutna, Niculae a ZoiteT, voind a trece apaCoza, a scapat de pe punte in apa care fi-ind repede, '1 a dus in raul Putna ce ve-nise fórte mare, si nu s'a maT gAsit.

ANUNCIURI MINISTERIALE

MINISTERIJL DE INTERNE.

D. prefect de Ilfov, pi in raportul cu No.7,323, ne comuniel dosirea de sub escortacalarasilor, pe &id se transferal la des-tinatia lor, a condamnatilor IOR Juganarul,de anT 30, la stat malt, pèrul i sprênce-nile castaniT, nasul potrivit, ochiT yerdT,si Petre VlAsceanu, de anT,35, la stet inalt,Orul i sprêncenile negre, ochiT capruï,nasul potrivit.

Se invita el6rA, téte autoritAtile corau-nale 0 administrative a In cele maT grab-nice m6surl pentru prinderea i tramiterealor la locul de unde all evadat.

In dioa de 7 August viitor , la orele2 dupl amédT , nrmand a se tine licitatiepentru potcovitul a 14 car, ce sunt de ser-vial la penitenciarul VAcAresci, in timpde un an, se invitA doritoriT a se presentacu oferte si garantil in regula, in cancel&ria directiuneT generale a penitenciarelor,din localul ministeruluT de interne, a con-cura in conditiunile urmatóre :

1. Antreprenorul se obligA ca in curs deun an sA, tie calf bine potcovitT i curatTIn orT-ce timp, schimband la fie-care lung,

puind pote6ve din nol , kil In timpulerneT vor fi bine cailitT i potc6vele cu siu-rupurl ca sA, nu se intémple sa, alunecesil provéce cadere si stricaciune cailor,cad va fi aspundetor.

2. La cas când antreprenorul nu va in-deplini dispositiunile articolulul prece-dent, potcovitul se va face intrálta partesi cu orT-ce pret pe comptul antrepreno-ruluT.

3. Plata se va face prin emitere de man-dat la fie-care treT lunT, si pe basa mncre-

dintareT date de directorul penitenciaru-luT de modul cum s'a potcovit caiT in cur-

sul acestor treT lunT.4. Antreprenorul va fi dator a depune

na, cautiune de 10 la suta din suma tota-IA, ce cu aproximatie va costa potcovitul incurs de un an, fie in numerar, fie in efectepublice, obligandu-se, si la plata timbre-lor si taxa de inregistrare.

Direetia general& a telegrafelor§i postelor.

La licitatia tinutA, in dioa de 27 Iunie1878 , pentru cursele GalatT-RenI-Bol-

grad-Ismail si vice-versa , neprimindu-senicT uil ofertA, directiunea publica, nil altalicitatie pentru darea in antreprisa a aces-tor curse cu conditiunile No. 4,750, pu-blicate in Monitorul oficial No. 65 , din1878 si cu modificarea No. 8740, din Mo-nitorul No. 118.

Licitatia se ya tine in dioa de 25 Iulie1878, atat la acéstA directiune eat si laprefecturele de Covurluit, Bolgrad si Is-mail, 0 va fi cu oferte sigilate carT se vordeschide la orele 4 p.

Supra oferte nu se maT primesc.No. 10 890. 1878 Iunie 28.

Pretul resultat la licitatia tinutit 'indioa de026 Iunie 1878, pentru cursele Va-sluid-HusT-Leoya-Falciti 0 Tice-versa fi-ind prea mare, si avénd in vedere ca. dincause deselor debordArT ale PrutuluT, cur-sele nu se pot efectua regulat la Leova ;s'a dads a se imparti acéstacurslin do0,Infiintêndu-se u4 cursil de la Vasluil prinHusT direct la Mil si vice-versa, i altade la Leova IAA in drumul postieT Va-

cu care trebue a se intilnispre a face schimbul espeditieT la releulpostal.

Directiunea publica dar licitatia pentruconcedarea acestor curse en conditiunileNo. 4,750, inserate in Monitorul oficialNo. 65, din 1878, si ca modificarea No.8,740, din Monitorul No. 118, din 1878.

Licitatia se va tine in dioa de 25 Iulie1878, atat la acésta, directiune cat si laprefecturele de Vasluil i Mein, i va fien oferte sigilate earl se yor deschide laora 4 p.m..

Ofertele se primese atat pentru ambelecurse impreuna, cat i pentru fle-caro cur-sa imparte,reservéndu-V directiune drep-tul de a le concede in total sal in partedupe cum ofertele ce se vor primi, vor fi

mal avantagióse.Supra oferte nu se maT primese.No. 10,892. 3 1878, Iunie '28.

La 21 Julie 1878, se va tine licitatie laac&sta direetie pentru darea in antreprisa

a reparatiilor si lucrarilor din noti de flout,

necesare la palatul directieT telegrafo-pos-tale , dupa caetul de sarcine i devisul cese pot vedea in tóte dilele de lucru la di-

reetiune (sectia administrativA).Lucrari le, dupe devis, se ridich la suma

de leT 10,6 00 banT 85.Licitatia va fi cu oferte sigilate care se

vor primi in mentionata di péial la orele

4 dup4 amédT.Termenul de efectuare a tutulor lucra-

rilor va fi maximum de done lunT.114, comisiune a d-hoc va inspecta luerA-

rile terminate, carT nu vor fi primite de catnumaT dupe ce comisiunea ya da avisulcA sunt in conditiunile contractulul.

Spre a fi admisT la licitatie coneurentii.vor depune nil cautiune in numerar sal e-

3986

fecte garantate de Stat in valóre de leT1,000.

AckstA cautiune va riimânea in profitulStatuld drept de judecatA si fArA a seface verT-uii somatiune sari alta punere inIntiirdiere antreprenoruld, in eas ea ace-sta sA nu depue in termen de 5 dile de laincheiltrea contractuluT garantia definitivAde 20 la sutd, din pretul adjudecat, sad nuva veni sA incheiA contract imediat dupAee se va aproba lieitatia despre care estetinut a lua cunoscintA ehiar D-sa de ladirectiune.

Taxa de timbru si inregistrare ee va ne-cesita faeerea contractuluT va fi, conformlegeT timbruluT in sarcinaantreprenoruluï.

Pe UngA acésta eoneurenOT vor avea invedere art. 40-57 din legea asupra corn-ptabilitAteT generale a Statuluï.

No. 10,341. 1878, Iunie 20.(3-3).

La licitatiunea tinutA in c,lioa de 29 Iu-nie, pentru darea in intreprisA a transpor-tuluT espeditiuneT de la oficiul pustalGiurgiu , la gara locall la debarcader sivice-versa , neprimindu-se nieT uA ofertA,directiunea publicA tiA altA licitatie pen-tru slioa de 13 Iulie viitor, de la orele 12pdnii la 2 post meridiane , care se va tinein pretorinl prefectureT Vlasca , eu ofertesigilate si eu conditiunile din anunciul euNo. 8463, publicat in Monitorul oficialNo. 114, din 24 Maid, a. e.

Supra-ofertele nu se maT primese.ConcurentiT spVe a fi admis1 la licitatie,

vor trebui a depune cautinnea prevddutAprin mentionatele conditiun1

No. 10,474: 2878 , Iunie 22.

Se publicA ul and. licitatie pentruvinderea a done scrisurl fonciare ruraleNo. 6,235 si 6,236, de câte 500 lei en cu-ponul de la lulie 1878, rklicate din ga-rantia conductoruluT Negoesen stefan ,pentru despilgubirea unor objecte de me-sageriT.

Licitatia se va tine la acéstA directiuneIn 4ioa de 7 Iulie 1878, si va fi cu ofertesigilate care se vor primi pênd la ora 4 p.m. and se vor deschide.

Spre a fi admisT la lieitatie coneurentil,vor depune uA cautiune provisorie de 20la sutA din valórea nominall a scrisurilor.

Scrisurile se vor libera persóneT asupracAria se vor adjudeca provisorid, in cas dea se aproba resultatul licitatiund maxi-mum a trea di de cAtre dirigintele ofici-uluT postal central, chruia i se va rdspun-de imediat pretul eu care s'a licitat. Incas ea adjudecatorul sA nu. fie urmAtor, ga-rantia sa provisorie va rdmânea in profitulStatuluT, fArA drept de judecatA, ifArAsAi se facA vre-uA somatiune sétt altA punerein intêrdiere.

No. 10,314. 1878, Iunie 20.(3-3).

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

La licitatia OnutA in dioa de 26 Iu-nie 1878, pentru enrsele Bolgrad-Cahul-FAlciu i vice-versa, nepresenténdu-senid u. ofertA, directiunea publicA ut altA

pentru darea tu antreprisA a aces-

tor curse eu conditiunile No. 4,750, pu-blicate n Monitorul oficial No. 65, din1878, si eu modificarea No. 8,740, dinMonitorul No. 118.

Licitatiunea se va tine in dioa de 25Iulie 1878, atât la acdstA directiune cAtsi prefecturele de Bolgrad i Cahul, si vafi eu oferte sigilate carT se vor deschidela ora 4 p. m..

Supra oferte nu se mai primesc.No. 10,894. 1878, Iunie 28.

Nepresentêndu-se coneurenO la li-eitatiunea tinutA pentru vinderea catar-gelor de telegraf de la Pogonest1, se pu-blica spre cunoscinta D-lor amatorT, cA indioa de 13 Iulie st. v., orele 12-2 p. m.,se va tine altA licitatiune in pretoriul pre-fecturei FAlciu, pentru vinderea acelorcatarge.

No. 10,808. 1878, Iunie 28.

Pretul resultat la licitatia tinutA inslioa 27 lunie 1878, pentru eoncedareaeurselor Bolgrad-Cubd, directiunea pu-Mid uit altA licitatie pentru darea in an-treprisA a acestor curse cu conditiunileNo. 4,750, publicate in konitorul oficialNo. 65, din 1878.

Lieitatia se va tine in dioa de 25 Iulie1878, atAt la acéstA directiune eât si laprefectura de Bolgrad, i va fi eu ofertesigilate carT se vor deschide la ora 4 p. m..

Supra oferte nu se maT primese.Spre a fi adini0 la licitatie coneurenti,

vor avea cautiunile provisoria in regull.No. 10,902. 1878, Iimie 28.

Pretul resultat la licitatia tinutA la pre-feetura BotosanT, in dioa de 22 Iunie a. c.pentru repararea localuluT oficinluT tele-grafo-postal BotosanT fiind prea mare, di-reetiunea publiel uA alta licitaie pentrudarea In antreprisl a aeelor luerAri, euconditiunile si dupa devisul No. 7,009din Monitorul oficial No. 94, din 1878.

Licitatiunea va fi orall si se va tine laprefectura Botosani, In ioa de 17 Juliecurent, orele 2-4 p. m..

Concurenta v'a Incepe de la suma deleT 2,034 in jos.

No. 10,642. 1878, Tunic 25.

Se publicA spre cunoscinta D-lor a-mate, cA in dioa de 10 Julie st. v , orele12-2 p. ni., se a tine licitatiune la sub-prefectura Alexandria, judetul Teleorman,pentru véndérea a 150 stillpi de telegraf,ce se atIA pe distal-4a linieT telegraficeAlexandria-Piatra.

No. 10,573. 1878, Innie 23.(3 3).

7 (19) Ellie 1878

MINISTERUL DE FINANCE.,Consiliul de administratie al easelobIigaillor domeniale I rurale.

Pro ces-v erbal.

Consiliul de administratie al easel o-bligatiunilor rurale i domeniale compusdin :

D. N. CAmArAseseu, prosedinte.Gr. Cantaeuzino si Dimitrie Zanfireseu,

membri,Intrunindw-se astAdT 1 Julie 1878, la o-

rele 2. p. m., in sedintA publicA, ad proce-dat, in tonformitate cu art. 4 din legea dela 22 Iunie 1872 , si en publieatiunea IA-cutA prin Monitórele oficiale No. 128, 129,130, 131, 132 si 134, la tragerea la sortTa 280 seriT obligatiuni domeniale cores-punddtóre eu.capitalul de leT 2,793,000,euvenit a se amortisa in acest an, dupAtabloul special imprimat chiar pe obliga-tiunT;

Avhd insA in vedere cA capitalul re-presentat prin cele 280 seriT insumézA lei2,800,000, érA eel destinat a se amortisa inanul eurent este numaT de lei 2,793,000,rdmâne ea din ultima serie No. 1,249, sAse achite anul acesta numaT primele treiobligatiuni sub No. 12,481, 12,482 si12,483, érl restul de sépte obligatiuni dinaceia0 ultimA serie , se va tine In sénalpentru achitare la tragerea la sorti careva avea loc in anul viitor.

Tot-uA-datA se va plAti in cursul anu-Itil cutent si céle neuA obligatiuni rdmasedin tragerea anuluT trecut din seria ulti-mA No. 4,127, purtând numerile eurente41,262 pend la 41,270 inclusiv, conformprocesuluï-verbalincheiat de onor. consi-liii de administratie sub No. 14, la 1 Iu-lie 1877.

Biletele de tragere scos din urnAde cAtre persónele asistente , érA No. se-riilor esite la sorti In orAinea in care s'ailtras, s'a tre cut in alAturata listA sub-seri-sA de noT memoriT consiliului de adminis-tratie si de cAtre persaele asistente.

Numerile biletelor ne esite la sortlpus din nod inteun sac sigilat eu sigiliulD-lui N. CAmArAseseu si al D-lui Gr. Can-ta cuzino iacela al caneelariel comitetu-lni de liqhidare pentru a servi la operati-unea anuluT viitor 1879.

Copie dupA acest proces-verbal i dupAlista tragerei la sortT urmate acum se vorpublica prin Monitorul oficial.

p. Presedinte, N. Cämärti,§escu.

Membri Gr. Cantacuzino si D. Zan i-rescu.

Director, B. NicolescuPresinti, Gr. G. Stravolca, G. Mihá-

tescu i M. A. Popiteanu .

7 (19) Julie 1878 MONITORUL OFICAL AL ROMANIEI 3987

LIST A.De numerile serielor obligatiunilor domeniale eqiie la sor0 la tragerea de la 1 Julie 1878.

44 'Tj

6 ' tQ r....

c2

4.74'

N o .

seriei.

44 3 a i

r:-.: tc-6 E6, ±'Z 74

N o.seriet.

.1.) 3,40 cD

E i'5" 24.c''7t1

N o .

seriet.

4.z 3,,

E "5c1.)= bp" 2

.,,.,

74

N 0.serief.

Fil ).1

'' -8''' b..0

" 2. 4_,

71

N 0.

seriet.

-41' 'F;

=`-' 'bn

' 24,'7,z'

N 0.seriet.

-11' 3F3

E "5z be,' 2.4.

Te,'

i 0.Nseriet.

-4-. »4g 1.,E °= biD' 26

';-4 7a.

N o .

seriet

.62 ),..

2 u)" 2

74

N o .

serief.

I II I

249 2,19,1 3,375 32 3,012 63 996 94 5,510 125 3,715 156 2,2501 187 7,367 218 2,864 250 302 4,023 33 3,247 64 4,966 95 2,003 126 5,844 157 5,2321 188 5,996 219 3,064 251 6,7823 5,699 34 1,006 65 3,059 96 3,523 127 5,235 158 5,132 189 3,137 220 1,703 252 5,7304 2,022 35 2,020 66 3,577 97 617 128 3,432 159 4,754 190 463 221 129 253 1,5645 7,186 36 1,630 67 684 98 5,413 129 4,489 160 6,982 191 1,211 222 798 254 5,7886 556 37 912 68 3,381 99 7,025 130 1,208 161 6,679 192 7,115 223 3,703 255 1,3027 1,362 38 5,543 69 7,447 100 4,906 131 7,7 90 162 5,494 193 5,156 224 6,639 256 1,0368 134 39 4,914 70 1,210 101 235 132 6,465 163 2,709 194 972 225 5,217 257 5,7719 2,707 40 7,066 71 4,384 102 2,506 133 2,747 164 2,059 195 4,594 226 4,118 258 1,473

10 4,312 41 1,052 72 6,218 103 3,082 134 3,099 165 4,125 196 4,961 227 6,737 259 4,89311 2,304 42 4,061 73 505 104 1,343 135 7,239 166 288 197 6,076 228 5,117 260 4,87612 3,238 43 108 74 7,795 105 2,902 13 6 199 167 5,985 198 6,276 229 6,815 261 1,94913 1,547 44 7,301 75 7,523 106 3,692 137 6,377 168 1,292 199 2,672 230 1,718 262 1,48214 6,062 45 4,513 76 6,864 107 6,541 138 4,647 169 4,852 200 3,897 231 777 263 2,08115 3,901 46 4,342 77 7,500 108 7,399 139 4,557 170 615 201 5,105 232 1,441 264 2,44816 2,742 47 7,123 78 1,055 109 6,922 140 4,018 171 3,941 202 5,550 233 2,513 265 6,74717 5,111 48 3,298 79 6,030 110 5,863 141 7,567 172 6,328 203 6,228 234 4,595 266 40818 3,846 49 597 80 4,265 111 4,670 142 7,205 173 4,099 204 4,233 235 5,880 267 7,79619 5,726 50 5,843 81 4,341 112 732 143 7,231 174 3,760 205 4,846 236 7,468 268 49920 2,329 51 6,834 82 1.623 113 3,218 144 2,669 175 5,365 206 3,168 237 2,350 269 3,34021 4,666 52 492 83 5,589 114 7,319 145 7,303 176 4,965 207 451 238 2,736 270 1,00222 4,516 53 3,128 84 2,166 115 2,461 146 5,514 177 3,316 208 7,190 239 313 271 60423 5,529 54 2,842 85 4,917 116 5,669 147 6,797 178 7,678 209 2,159 240 5,502 272 3,52924 1,704 55 7,309 86 5,96g 117 5,154 148 3 261 179 6,500 210 4,417 241 2,826 273 7,70025 7,440 56 1,154 87 4,314 118 6,844 149 6,680 180 5,946 211 905 242 1,579 274 6,71226 6,714 57 3,525 88 268 119 7,197 150 5,591 181 7,016 212 7,653 243 4,460 275 33727 7,406 58 1,624 89 6,860 120 1,409 151 7,209 182 3,268 213 959 244 1,420 276 6,48528 90 59 766 90 7,342 121 1,097 152 6,341 183 2,969 214 2,995 245 212 277 6,83729 6,644 60 7,710 91 1,972 122 3,570 153 3,928 184 3,597 215 6,181 246 2,846 278 5,26330 5,596 61 5,204 92 3,365 123 5,171 154 5,828 185 3,186 216 7,776 247 233 279 3,104$1 6,852 62 5,574 93 2,271 124 5,466 155 5,152 186 7,541 217 2,375 248 5,156 280 1,249

Peste tot duoé-sute-opt-deci serif, find 1,249 serif' din cart se ya plAti in anul mirent 1878, numaï cele d'ânthq tret numgre12,481-12,483 inclusiv; érá cele alte sépte numere urmAtóre se vor plâti in anul viitor 1879.

p. Pre§edinte, N. 6M.A.RikgSCIJ.Membri, Gr. Cantaeozino, D. Zamflreseu.

Asistenti, Gr. G. Stravolca, G. Mildiescu, M. A. Popiténu.

-In conformitate cu incheiärea consiliu-; nul si fArà nici uâ, valóre pentru cet earl Directla contributiunilor indireete.luï de administratie al acestet case, din 1 'I posed.Iulie 1878, se aduce la cunoseinta publi- No. 778 1878, Iulie 4. Fiind-d, multi' din D-nit concurenti li-

titlul comisiunel plAset Constanga- 2-2 beréa, chitante, facturïi compturf netirn-ha, judetul Cahul, sub art. 30, din 1865, brate, se publica din nob. dispositiunileMaiti 11, pentru improprietArirea clacasi- Directia comptabilitátel generale. legel timbrulut relative la acest punct.lor, find. detinut fr drept de &Ore fos- Art. 12 din legea timbrulut dice: sunttit proprietarï aï mosiet Caetu , D-nit N. Ministerul financelor aduce la cunos- supuse taxet timbrulut fix de 10 bant cóThTalpis si T. Boju, acéstA casa a liberat 0- cinta publica di reduce la 8 la sutâ, do_ urmAtórele acte:

rurale pentru espusa rnosie Tóte chitantele de platà, facturilebênda bonurilor ce thesaurul va emite de

creditorilor ipotecart i anume D-nit V. compturile, afara de casurile când acesteLotringher, Leizer Meicinic si baud Ro- la 11 Iulie inclusiy inainte pentru tOte chitante vor fi scrise pe actul ce aramie, prin representantul procurato- sumele ce se yor ofer n vArsare, in comp- fost supus timbruluï.

Arul lor, Moses de Valberg, pe basa tul imprumutuluY provisorit. Er peclepsele In cas de contraventiunï,re tribunalulut Cahul, No.648 din 1878. No. 17,817. 1878, Iulie 6. sunt indicate la art. 58 din legea timbru-

trâ menOonatu1 titlu provisor rémâne (8, 9 si 10 Iunie) lut care se esprimA, ast-fel:

3988 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Iu li 1878

Ori-ce persónA care in transactiunileindicate in presenta lege, fie chile, fie co-merciale, sad prin confectionarea actelorcoprinse intr'Ansa, nu se va seryi cu hâr-tie purtând. Umbria legal Ind, de la for-marea actulul, sad se va seryi cu un tim-bru inferior eu aeel stabilit de lege, in casde deseoperire, se va pedepsi eu IA, a-mendlt compusl din cifra indecitA a valo-rei timbrului legal, sad a diferentei ce aresista intre timbrul intrebuintat 0 val6reatimbrului legal."

Oomerciantii si In genere toti acei carTvor usa de registre sad vor liberafacturi,comptuei sag chitanfr supuse la timbru,fr cedisele registre, facturi, compturisad ehitante sA pórte timbrul euvenit, sevor pedepsi, osebit de amenda preyk,lutAla aliniatul precedent, ca u amendA spe-cial 50 lei."

Administratiunea contributiunilor indi-recto din ministerul financelor, previnepe D-nii comereianti el a luat severe EA--

surf pentru ca contraventiunile sa fie ur-mArite de aprópe.:

No. 17,214. 1878, Iulie 1.(5-4).

Direepunea general& a v&milor §ieontributiunilor indirecte.

Se publicA spre generala eunoscintA cAde la 5 (17) Iulie 1878 , postul de vamAsucursal de la gara cite ferate Bucuresci-Giurgiu (Filaret) , ya ineepe a functionaindeplinind pe lêngl opera tiunil e vamaleStabilite prin ordinul circular publicat InMonitorul oficial No. 211, din 1877, tóteoperatiunile de vAmuire pentru importa-tiunea a ori-ce fel de mArfuri ce sosesc cudin strAinAtate in portul Giurgiu , i carise vor trAmite cu biletul de transport (a-signatie) de cAtre acéstil yamA cu desti-natiunea pentrn Bucurese.

MArfurile ce se yor importa, insA, princele-alte biurouri Tamale de frontierA (a-farA de Giurgiu) I sunt destinate a se vA-mui la Bucurese, trebuesc gi pe viitor ase asigna la biuroul vamal-central garaThgtiviscea.

No. 17,436. 1878, Tunic 3.

La licitatiunea, cu oferte, tinutA in cjioade 30 Iunie espirat, in acestui mi-nister, pentru darea in antreprisA a con-feetionArei numkului de 12,000 pApusisf6rA, necesarie serviciului esterior al TA-

ne resultând pretul satisfAdtor ,ministerul publiel ud, none licitatiunedioa de 17 Iulie curent, la orele 2 p. m.

DoritoriT se vor presenta In dioa indica-ti la ministerul financelor cu garantii inregull

Conditiunele intreprindere sunt eelepublieate prin Monitorul oficial No.115,din a. e.

No. 17,548. 1878, Julie 4.

MINISTERUL CULTELOR IINSTRUC-TIUNEI PUBLICE.

D. Dr.Poliehronie din capitabl , bine-voind a oferit gratis 30 esemplare din o-pul ski intitulat Somnul Natural si bó-lele lui" spre a se distribui eu ocasiuneaimpArtire premielor eleyilor din elasa IVde la liceul Mateid Basarab, care se vor fidistins la cursul de higienA predat de D-sa,ministerul vine prin acésta a educe viuelesale multumiri D-lui Polichronie, pentrua céstA ofran dA.

No. 6,487. 1878, Julie 4.

D. senator G. Vucenku, din Roman,bine-voind, a oferit un atlas general ele-mentar in relief, pentru biblioteca seóleNo. 2 de bleti din acea urbA.

Ministerul vine prin acésta a educe mul-tumirile sale D-lui senator Vueenie, pen-tru acéstA orandA.

No. 6,485. 1878, Iunie 4.

In judetul Dorohoid , devenind va-canta seóla ruralA de bAetï, gradul II, dincomuna Shbi , plasa Bascul , ministerul,audind pe consilul permanent al instructi-und, publica concurs pentru ocuparea a-cestel c6le, pa c,lioa de 15 Septebre viitor.

Concursul se va tinea in urbea Dorohold,in presenta comi3iunei ce se va eonstituiconform art. 369, al. I, din legea instrue-tiune.

Aspirantiï, spre a fi admiO la concurs,trebue sa justifice cul posedit :

1. Ounoscintele prescrise de art. 375,al. a, din lege ;

2. Calitatea de români ndscuti sad na-turalisati,

3. Certificat de tragere la sorti pentruarmata permanenta, in casul când aspi-rantul va fi adjuns etatea de 21 ani.

No. 6,434. 1878, Iulie 3.

MINISTERUL AGRICULTUREI, CO-MERCIULUI I LUCR. PUBLICE.

Se dl prin intreprindere reparatiuneacant6nelor de pe ,oséoa cuconditiunile tirmAt6re :

CantitAtile lulcärilor. .de eseeutat pre-eum qi preturile kr sunt cele prevèduteprin estimatiunea inseratA in josul acestedublicatiuni.

Termenul sAykOrei complecte a luerA-rilor se fixézA de trei luni de la data in-eheerel a contractulul, érit termenul pen-tru intretinerea i garantarea lor va fi deun an de la data receptiei provisorie.

Licitatiunea .se va tinea la acest minis-ter O la prefectnra de Covurluid, in 4ioade 29 Tulle 1878; ea se va desehide laorele 4 dupA amédi. Ofertele vor fi sigi-late O vor precisa atât in litere cât O in

pra devisului. Ori-ce ofertli formulata inmod ei conditiuni diferite, va fi respins4O nu se va lua in considergiune.

Se pune in vederea D-lor coneurenti art.40-57 inelusiv din legea comptabilitAtegenerale a Statuluil

D-nil concurentI sunt tinutl a lua eu-noscintA in privinta acestei licitatiuni maiinainte de dioa coneurentii despre project

conditiunile generale pentru intreprin-deri de luerdri publiee, inserate in Moni-torus oficial cu No. 188, din 1874.

In privinta garantie O a avansulul seva urma conform art. 2, 4, 5 O 11 din eon-ditiunile generale care fac parte intregi-Ore din ae6stA intreprindere.

In urma adjudecatiunei, concurentii yorfi datori a lua singuri cunoscintA, din bin-rourik ministerulul sall ale prefecturede Putna, despre resultatul aproblrei li-eitatiuneT.

In termen de 10 dile de la aprobarealicitatiel, adjudecatorul care nu va depunegarantia definitivA, va perde pe cea pro-visode si lucrarea se va se6te in adjud.e-catiune. intardiere sat justificarenu va mai putea fi primitA.

Dupl depunerea garantie definitive intermen de 10 dile eel mult. antreprenorul seva presenta la minister sat la prefecturA sprea subscrie contractn1;tn eas contrar,lucrarease va pune in regie sat ln noua adjudeca-tiune tu comptul acestel garantiï, fArA a finecesitate de verl-ul altA formalitate satisomatie catre antreprenor i WA a meavea drept numitul de a face vert-uA pre-tentiune, oil-care ar fi motivele.

WM in cursul duratel acestul contract,ministerul nu ar usa de prescriptiunile art.33 din conditiunile generale, in privintaactivAri lucrAriler, i lucrarea nu ar fi nicTjumAtate esecutatA la espirarea termenuliiiprev6q_ut prin contract; prin singurul acestfapt, contractul se va considera d.esfiintat

ministerul, fArA judecatA si grit soma-va fi in drept a esecuta lucrarea In

comptul garantie sale. Când insA esecu-tarea prin regie sat licitatiune nu ar ne-cesita atacarea garantieT, antreprenorul vaperde garantia in proportiune eu restullucrArilor neesecutate gle el.

In casul când, lu timpul esecutArel lu-crArilor, antprenorulre va cere ver-uil pre-lungire peste termenul prevNut prin a-cast contract si ministerul o ar aproba, a-céstA aprobare va fi consideratit ea ul so-matiune fAcutA antreprenorulul, si cândniel dupd acéstA prelungire de termen la-crArile nu ar fi terminate definitiv, minis-terul va fi in drept a le eseeuta in regiesad prin noul adjudecatiune, in comptulintreprenorului i a garantie depuse, f'drAa mai fi necesitate de ud, alta somatie. Innici un eas prelungirea de termen acorda-a nu dispenség pe antreprenor de pena-litatea prevklutA mai sus pentru perderea

eifre selOmintul sad sporul la sutA asu-. garanp.e.

7 (19) Iu lie 1878

Neä insl la expirarea termenuluT con-tractuluT , lucrarea nu va fi terminatA sirestul lucrArilor ar necesita modifi Arl' inpreturT, in quantitAIT sat in natura lor InmaT mult sat in maT pucin, din causa ne-esecutAreT lor la timp, ministerul va fidrept a le esecuta in comptul antrepreno-luT si al gantieT depuse, fär ca numitul

aibl vr'un drept de pretentiune.Nea must, la espirarea anulut de intre-

tinere , lucrArile nu vor fi in stare builddupl project si conditituaT, spre a li se pu-tea face receptia definitivA ministerul vadreptinfi , fArA nid tiA altA somatiune satformalitate , sA le aducl la indeplinire in

MONITORM. OFIOIAL AL ROMANIEI

starea contractatA, In comptul antrepreno-ruluT si a ibtinerilor ce i se face, fArA caD-sa sA pótA avea vr'un drept de reclamatie.

Pentru.forma i osebitele clause ale con-tractuluT, coneureutiT vor putea lua Ifor-matiunT de la minister si prefectura localàcu deco dile inainte de licitatiune.

Se pune in vederea D-lor concurentT de-cisiunea ministerialI No. 7,977 , din 24Line 1872 , publicatA in Monitorul No.165, prin care se stipulésA cA ori-ce ofertAin urma incheereï procesuluT-verbal nu vafl luatA in consideratiune.

No. 8,077. 1878, Iunie 28.

Aratarea luerárilor5

6Z

CantitAt1

Preturile totale

Pe articol Pe lucrare

ra.Acoperis cu tablA de fer coloratàj 1 75,00

m. 35,43 407,25

LemnArie de brad . . . . 2 0,352 75,0 26,40MA de brad tare lucrate in tAbliT

si colorate 3 1 piesA 60,00 60,00Reparatia de usT;si potrivirea to-

culuT cu`teneuéla imprejur. . 4 8 piese 8,00 64,00

Ferestre de lemne de brad colo- 25,00 225,00

rate de 2 orT cu ate 6 géni 5 9 piese 0,30 10,80

IncuetorT de gémurT 6 36 bucAtTBróste cu cheile lor asec,late .

Fertrie lucratA in dante, zAvóre,balamale la usT, 1i drugï la feres

7

8

13 piesekgr.

216,44

6,00

1,50

7°,00

324,66

Sobe thAnesd . . . . . . 9 7 piese 16,00 112,00

Reparatia unuT bagiac la canto-nul No. 8 p10J 1 pies1 3,25 3,25

Total. . . .1311,36

- Se dA prin intreprindere construe-tia din not a douè podete intre chilometri219-224, si repararea maT multor lucrArTpe pArtile soseleT Tesluiti-Crajova-FiliasT,cu conditiunile urmAtóre :

CantitAtile lucrArilor de esecutat pre-cum si preturile lor sunt cele prevNuteprin estimatiunea InseratA in josul acesteTpublicatiunT.

Termenul sAversireT complecte a IticrA-rilor se lixézA la 2 lunT de la incheereacontractuluT; érl termenul pentru întrei-nerea i garantarea va fi de un an de ladata receptieT provisorie.

Licitatiunea se va tinea la acest mi-nister si la prefectura judetuluT Doljit,In dioa de 31 Iulie 1878, ea se va des-chide la orele 4 dupA amédT. Oferteleyor fi sigilate i vor precisa gat n literecat si in cifre seApmèntul sat sporul laStitt, asupra devizuluT. Ori-ce ofertA for-mulatA in mod si conditiunT diferite, va firespinsA si nu se va lua in consideratiune.

Se pnne In vederea D-lor concurentT art.40-57 inclusiv din legea comptabilitAteTgenerale a Statuluy.

3986

D-niT concurent1 sunt tinutT a lua cu-noseintA in priviata acestel licitatiunT maT

inainte de dioa concurenteT despre projectconditiunile generale pentru intreprin-

derT de luerAd publice, fusel ate in Moni-torul oficial cu No. 188, din 1874.

In privinta garairtieT si a avansuluT seva urma conform art. 2, 4, 5 si 11 din con-ditiunile generale care fac parte intregi-Ore din acéstit intreprindere.

In urma adjudecatiuneT, concurentiT vorfi datori a lua singurT cunoseintA din biu-rourile ministeruluT sat ale prefectureT

de Putna despre resultatul aprobAreT hei-

In termen de 10 dile de la aprobareali-citatieT adjudecatorul care nu va depunegaraatia definitivA , va perde pp cea pro-visorie si lucralea se va sate in adjude-catiune. OrT ee Intardiere sat justificarenu va maT putea fi primitA.

DupA depunerea garantid definitive, intermenul de 10 dile cel mult, antrepreno-rill se va presenta la minister sat la pre-fectura de Doljit, spre a sub-scrie con-tractul; in cas contrarit lucrarea se va pune

in regie sat in nouA a djudecatiiine In comp-tul acesteT garantiT, fArA a fi necesitate deverT-uA altA formalitate sat somatiune cA-tre antreprenor i fArA a maT ayes .dreptnuraitul de a face verT-uA pretentinne, oricare 'T ar fi motivele.

DécA in mad duratei acestur contract,ministerul nu ar uza de prescriptiunile art.33 din conditiunile generale, In privintaactivArd luerArilor, s, i lucrarea nu ar fi nieljunittate esecutatA la espirarea termenuluTprevgdut prin contract; prin singurul acestfapt, contractul se va consideraklesfiintatministerul, fArA judecatA i fArà somatiune,va fi in drept a esecuta lucrarea in comp-tul garantid sale. Mud insA esecutareaprim regie sat licitatiune nu ar necesitaatacarea garantieT, antreprenorul va perdegarantia in proportiune cu restul lucrA-rilor neesecutate de el.

In casul cAnd in timpul esecutArel lu-ertrilor, antreprenorul ar cere verT-uA pre-lungire peste termenul prevèdut prin a-cest contract si ministerul o ar aproba, a-céstit aprobare ya fi consideratA ca tiA so-matiune fAcutA antreprenoruluT , si cindnid dupA acéstA prelungire de termenlu-crArile nu ar fi terminate definitiv, minis-terul ya fi in drept a le esecuta in regie satprin nonA adjudecatiune in comptul antre-prenoruluT si al garantieT depuse , IVA amaT fi necesitate de IA altA soma-tie. Innid un cas prelungirea de termen acor-datA nu dispensézh pe antreprenor de pc-nalitatea sus pentru pre-darea garantieT.

DécA insA la espirarea termenuluT con-tractuluT , lucrarea nu va fi terminatArestul lucrArilor ar necesita modificAd inpreturT, in cantitAtT sat in natura lor, inmaT mult satt in maT pucin, din causa ne-esecutArilor la timp, ministerul va fi litdrept a le esecuta in comptul antrepreno-rulul si al garantieT depuse fArà ca numi-tul sA aibA verT-un drept de pretentiune.

Dédi mnsA la espirarea anuluT ile Intre-tinere luerArile nu vor fi in stare bunAdupl project si conditiunT. spre a ll se pu-tea face receptia definitivA , ministerul vafi in drept, fArA niel tiA altA somatiune satformalitate, sA le aducA la indeplinire instarea contractatA, in compti 1 antrepreno-ruluT si al retinerilor ce i se face, fArA caD-sa sA pótA avea verT-un drept de reela-matiune.

Pentru forma si osebitele clause ale con-tractulul, concurentiT voi putea lua infor-matiuue de la minister sat prefecturalocall cu 10 Ole inainte de licitatiune.

Se pune in vederea D-lor concurentldecisiunea ministerialA No. 7,977, din 24Iulie 1872 , publkatA In Monitorul No.165, pdn eare se stipulésA cA orT-ce ofertA

venitA in firma incheereT procesuluT-verbalnu va hiat In consideratiune,

1878, lunie 28.No. 81083,

gmö MONITORUL OPIGIAL AL ROMANIII 7 (19) Idle 1878

ESTIMATIA GENERAL/I.

lnsemnarea lucrárilor.

-cs .2Is- za,,

6,' =a.8 ,,a

.-,-xz,-.1

0ctc.)

Pretulunitar

Preciurt

partial total

1. Partea Tesluiu-Grajova.

1. Podepul 1.00 luminá intrekilometru219-220.

Pail-

3 20 10,91 218,20m. c.

LemnArie de stejar 4 6,90 74,03 510,81k.

Piróne - 31,300 1,00 31,30

Valórea podului 760,31

Pentru un alt podet la kil. 223 -224.. 760,311520,62

2. Mid reparafiunf,podurilor Tesluiu,mare si mix

LemnArie4 1,37 74,03 101,42

Piróne- k. 9,00 1,00 9,00

Feritrie. e . . .- 24,528 1,40 34,34

Valórea luerArei144,76

. Remonta soseld intre kilom. 234-235.

Petris2 51,10 9,18 469,10

Val6rea lucrAreï469,10

2. Partea Crajova-Filial.

, Remonta si consolidarea banquetelortalusurilor soselei 'Mire kil. 241-242.

m. c.

Petris 2 116,20 9,18 1066,72

Terasemente 1 96,88f 1,91 185,041251,76

5. Mid repararR podulut Amaraclia.m. c.

LemnArie 4 0,42 74,03 31,09

Piróne - k. 3,00 1,00 3,00k.

FerArie - 56,476 1,40 79,07113,16

Costul luerArei totale . . .

-Se dA prin intreprindere reparatia pu-turilor dupe sogoa Bucuresd-Giurgiueu conditiunile urmAtóre :

Cuantitilti1e luerArilor de esecutat pre-eum qi preturile lor sunt cele prevtdutepriri estimatiunea inseratA in josul acestelpublicatiuni.

Tertnenul sAversirei compleett, a luerA-filar se fixózA de clout luni de la data in-eheerei contractuluï, érit termenul pentruintretinerea si garantarea lor va fi de unan, de la data receptid provisorie.

Licitatiunea se ya tinea la acest minis-ter, si la prefectura districtulul Vlasca, in

(ioa de 29 Iulie a. c. ea se va deschidela orele 4 dupa améeg. Ofertele vor fi si-

3,499,40

gilate i vor precisa atá't In Mere ct si Ineifre, scAdtmêntul sail sporul la sutA asu-pra devisulul. Ori-ce ofertA formulatl inmod si conditiunl diferite, va fi respinsAsi nu se va lua In con sideratiune.

Se pune in vederea D-lor concure nti art.40-57 inclusiv din legea comptabilitAteigenerale a Statuluï.

D-nii concurenti sunt tinuti a lua on-noseintA in privinta acestel licitatiuni mal'nainte de dioa coricurentei, despre project

conditiunile generale pentru intreprin-dell de luerAri puMice, inserate in Moni-torul oficial cu No, 188, din 1874.

In priYinta garantiei si a avansulul seva urma conform art, 2, 4, 5 si 11 din con-

ditiunile generale, care fac parte intregi-t6re din acéstA intreprindere.

In urma adjudecatiunel, concurentii vorfi datori a lua singuri cunoseintA din biu-rourile ministerulul, sat ale prefectureiPutna, despre resultatul aprobArei licita-tiunei.

In termen de 10 dile de la aprobarea li-citatii, adjudecatonil care nu va depunegarantia definitivA, va perde pe cea provi-sorie i lucrarea se va scóte ja adjudeca-tiune. Ori-ce intârdiere sat justificare nuva mal putea fi prim ith.

Dupil depunerea garantiei definitiva intermenul de 10 pe, cel mult,antrepreno-rul se va presenta la minister, sat la pre-fectura de Vlasca, spre a subscrie contrac-tul, in cas contrar, luerarea se va pun; inregie sat in none adjudecatiune in comp-tul acestei garantiï, fArA a fi necesitate devre u altA formalitate sail somatiune cA-tre antreprenor i fArA a mg' avea dreptnumitul de a face vre uà pretentiune, oricare 'I ar fi motivele.

DécA in cursul duratei acestui contract,ministerul nu ar usa de prescriptiunileart. 33 din conditiunile generale, in pri-vinta activArei lucrArilor, si lucrarea nuar fi niel jumnate esecutatt, la espirareatermenului prevtdut ¡prin contract , prinsingurul acest fapt, contractul se va con-sidera desfiintat si ministerul, fArA jude-catA i fr somatiune va fi in drept a ese-cuta lucrarea in comptul garantid sale.Când insA esecutarea prin regie sat lid-tatiune nu ar necesita atacarea garantieT,antreprenorul va perde garantia In pro-portiune ca restul lucrtrilor neesecutatede el.

In casul and in timpul esecutArei lu-crArilor, antreprenorul ar cere vre-uA pre-lungire peste termenul prevtdut prin acestcontract si ministerul o ar aproba ; acéstAaprobare va fi consideratA ea ua somatiu-ne fAcutA, antreprenorului, si când nieldupa acéstA prelungire de termen,aile nu ar fi terminate definitiv, ministe-rul va fi In drept ale esecuta in regie satprin noue adjudecatiune in comptul antre-prenorului si al garantiel depuse, fArA amai fi necesitate de u altA somatiune. Innici un cas prelungirea de termen acor-datA, nu dispensézA pa antreprenor de pe-nalitatea prevtdutA mai sus pentru per-derea garantiei.

D6eA insA la espirarea termenului con-tractulul, lucrarea nu va fi terminata sirestul lucrkilor ar necesita modificAri inpreciurï in cuantitAtÏ sat in'natura lor inmai muft sat in mal pucin din causa ne-esecutArei lor la timp, ministerul va fi In

drept ale esecuta in comptul antrepreno-rulul si al garantieï depuse fArA ca numi-tul sA aibA yre un drept de pretentiune,

Supliment)

7 (19 Julie) 1878

D6cA insl la espirarea anulaï de intre-tinere lucrArile nu vor fi in stare bunk du-TA project si conditiani, spre a li se pnteaface receptia definitiva, ministerul va fi indrept, arg, nid u altA somatiune sail for-malitate sä le aducA la indeplinire In sta-rea contractatä, in comptul antreprenoru-lui sl al retmerilor ce i se face, WA caD-sa sa p6tä avea vre un drept de reclam a-Vane.

Pentru forma 0 osebitele clause ale

MONITORUL OFICIAL AL ROMAEIN1

contractuluï, concurenti ,or putea lua in-formatiun& de la minister sat de.la pre-fectura de Irla,7ca, cu 10 clile inainte de li-citatiune.

Se pune in vederea D-lor concurenti de-cisiunea ministeriall No. 7,977 , din 24Iulie 1872 , publicatA in Monitorul No.165, prin care se stipulésA cA ori-ce ofertä,venitA in urma incheere procesuluï-verbalnu va t luatA In consideratiune.

No. 8,079. 1878, Iunie 28.

Arétarea lucrarilor.

I

'''' '5-1:) --= .,.,w ,

ct-,-,

,'-t:I.

,-,-tl,¿t"

c.)

,-.13:

E ;11

p -1

T, ,11.1 2 ,,e

FAcutul din not. a puturilorkm. 25 26, km. 29-30, km.35 36, km. 42 43, km.44-45, km. 46-47, kni. 54-55.

CurAtitul de nämol a putuluï.km. 42-43 . . . . . . . .

Róte de put cu fus si stälpi.Gäleata cu funia .....

S. D. 1 155,00

S. P. 2 1

S. P. 5 7S. P. 6 7,00

4.1110.00.....Reirava

34,65

20,0040,0020,00

11910.

5370,75

20,00280,00140,00

NS.,hor.1

In 4ioa de 15 Iulie a. c. se va tine dinnoii uA lieitatiune in localul acestui mi-nister , la orele 4 p. m., pentru darea inantreprisA a aprovisionArei de 91 stânjenillemne necesariT ministerulul i servicielordependenti, dupä conditiunile publicate inMonitorul oficial No. 131, din a. c.

No. 8,410. 1878, Lille 4.(Julie 15).

La licitatiunea tinutA in localul mi-nisterului de luerAri. publice , in (pea de26 Janie, pentru darea prin intreprinderea lucrAnlor de restabilire a comunicatiu-nei pe sogoa Bechet-Dunärea si a lucrA-rilor de apArare contra venire mail a Jiu-lui i DunArei, neresultând un pret avan-tagios, ministerul publica ii nou6 licita-ie pentru c,lioa de 12 Iulie a. c.

Conditiunele pentru acestA intreprinde-re sunt aceleasi din publicatiea No.6411,inseratä in Monitorul oficial No. 129, din13 Iunie a. c.

No. 8,367. 1878, Iulie 3.(Iulie 12).

Se scóte din not in 1icita.ie darea prinintreprindere a restaurAre soselei GalaÏ-Reni, conform publicatiund No.1,863, in-seratä, in MOnitorul oficial, No. 39, a. c.

Licitatiunea se va tine la acest minis-ter si la prefectura judetului Covurlui6,in clioa de 4 August.

(4 August)No. 8,345. 1878, Iulie 3.

La 18 Iulie 1878, se va tine licitatie laministerul agriculture, comerciuluisi lu-crArilor publite si la prefectura jade-0110

(Supliment) 3991

5810,75

Patna, pentru darea in ântrepridere a In-tintard a 50 case de cantonieripe soseleledin districtele Patna si Tecucit.

Valórea lacrArilor 7,500 lei.Detaliuri pentru acéstä lucrare, se p6te

vedea in publicatiunea cu No. 7,583, in-serata in Monitorul oficial, No. 145.

(18 Iulie)

La 18 Julie 1878, se va tine licitatie laministerul aricultureï, comerciului i lu-crArilor publice si la prefectura judetuluiPutna, pentru darea prin intreprindere areparäre podului de piaträ de la kilom.63 pe sogoa Focsani-BacAt.

Valórea lucrArilor lei 5,738, banY 56.Detaliurï pentru acéstä lucrare se p6te

vedea in publicatia cu No. 7,587, inseratAin Monitorul oficial, No. 145.

(18 Julie)

La 181 Iulie 1878, se va tine licitatie laministerul agriculture, comerciuld si lu-crArilor publice, si la prefeetura judetuluiPatna, pentru darea pr:n Antreprindere acomplectärei de terasmente la podul defer pe Sfret, (Modruzeni) 0 la podetul de3.00 m. lumina.

Val6rea lucrArilor lei 2,720, banï 93.Detaliuri pentru acésta lucrare se p6te

vedea in publicatia ell No.7,580, inseratAin Monitorul oficial, No. 145.

(18 Iulie)

La 18 Iulie 1878, se va tine licitatie laministerul agriculture, comerciulul si lu-crArilor publice, si la prefectura judetuluipentru darea prin intreprindere a recon-structie podului de la kil. 67, 0 a cAp-

tugelelor de la culea dréptA a podului dela kil. 35, calea nationalA, No. 9.

Valórea lucrArilor este de lei 1,226, b.19.

Detaliud pentru acéstä luerare se pótevedea in publicatia cu. No. 7,585, inseratäin Monitorut oficial, No. 144.

(18 Julie)

La 17 Iulie a. c. se va tine licitatiela ministerul agriculturey, comerciuldlucarilor publice qi la prefectura judetu-lui BacAu pentru darea prin intreprinderea reconstructier maï multor podate pesoska Foqad-BacAt.

Valbrea lucrArilor este de 26,570 leiqi 51 bani.

Detaliuri pentru acéstA lucrare se pótevedea In publicatia cu No. 7599 inseratAin Monitorul oficial, No. 144.

(17 Iulie.)

La 18 Iulie curent se va sine licitaiela ministerul agriculturd comercluldlucrAdl or publics §i la prefectura judetu-lui Putna, pentru darea prin Intreprinde-re a reconstructid podului Zabrauti.

Valórea lucrArilor este de lei 11,676,bani 40.

Detaliuri pentru acéstA lucrare se p6tevedea in publicatia cu. No. 7,589, inseratäin Monitorut oficial, No. 141.

(18 Iulie)

Se sc6te din not in licitatiune repara-tia culed stângi, a podului Ba4 si muffin-tarea a 7 sparghetimi conform publieatiu nicu No. 6,881, inseratA prin Monitorut o-ficial, No. 125, a. c.

Valórea acestor lucrAri dupA devis estede lei 3,546, bani 73.

Licitatiunea se va tine atät la ¡west mi-nister, cat si la prefectura judetului Ro-manati in dioa de 17 Iulie.

No. 8,207. 1878, lulie J.

La 17 Iulie 1878, se va tine licita-tie la ministerul agriculture, comerciului

luerArilor publice si la prefectura ju-detului Baca, pentru dares prin intreprindere a reconstructiei poduld Bernatudin orasul Baca.

Valórea luerArilor este de lei 11,807bani 33.

Detaliuri pentru acéstA lucrare se p6tevedea in publicatiunea cu No.7,595, inse-ratA In Monitorul oficial No. 139.

(17 Julie).

La 17 Iulie, anul curent, se va sine li-laministerul agriculture, comer-

ciului i luerArilor publice si la prefecturajudetului Botoqani , pentru darea pria in-treprindere a reparatieT a 20 case de can-tonierï, dupe soseaoa MihAilenï-Botosani-FlAmânq.i.

Valórea luciArilor 1914 Id 15 WA

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Iulie 1878

Detaliurt pentru acóstn, lucrare se p6tevedea in publicatia cu No. 7597, inseratnin Monitorul oficial No. 138.

(13 Iu lie)

La 17 Iu lie, anul curent , se va tinelicitatiune la ministerul agriculture , co-merciule i luernrilor publice si la pre-fecture judetule Arges, pentru darea prinintreprindere a inlocuirel podinilor vechtalepoduluï Cfireinov, din te'rg ul Cfireinov.

Val6rea luerArilor 5272 let 92 bentDetaliurt pentru acéstn, lucrare se p6te

vedea in publicatia No. 7591, Inseratn, inMonitorul oficial No. 138.

(17 Julie)

La 17 Iulie, anul curent, se va tine li-eitatiune la ministerul agriculture, comer-ciuld si lucrArilor publice si la prefecturejudetuld R.-SArat, pentru darea prin in-treprinckre a prefacere pavagiulut citenationale din orasul R.-Sitrat.

Val6rea lucrArilor let 8,753 bent 84.Detaliurt pentru acéstil, lucrare se p6te

vedea In publicatia cu No. 7,593, inseratAn Monitorul oficial No. 139.

(17 Julie).

La 17 August se va se6te in lieitatiunela acest minister pentru darea prin intre-prindere a aprovisionnrit cArbunilor tre-buitort serviciulut exploatArit Enid feratede la Bucureset la Giurgiu, in cantitate de3,000 tone.

Detaliurt pentru acéstit intreprindere seva putea vedea in publicatiunea eu No.7,572 ce se aft inseratn, prin Monitoruloficial cuNo. 138, din anul eurent.

(17 August)

La 17 August viitor, se va tine lici-tatiune la acest minister, pentru darea prinintreprindere a aprovisionAre mad canti-tatt de 100 stanjent lemne de foc necesaritlinie ferate Bucurese - Giurgiu , pentruérna anule 1878-1879.

Detaliurile in privinta aceste intreprin-dell se pot vedea de D-nit concurenti inpublicatiunea sub No. 7574, inseratn prinMonitorul oficial No. 138, anul curent.

(17 August)

La 15 Iulie viitor se va tine licitatie laacest minister pentru darea prin intre-prindere a Inchirierei bufetelor din gareleFilaret, Giurgiu i statia Comana, de pelinia feratit Bucuresel-Giurgiu.

Conditiunile acestor inshirierT sunt a-eelea coprinse in publicatia No. 7,477,mnserati, prin Monitorul oficial No. 134,din 1878. (15 Julie).

MINISTERUL DE RESBEL.

Intendenta divisteI a 4-a militar&

Ca urmare publicatiunilor fAcute de a-cest serviciA cu No. 2,398 si 2,460, se fa-ce cunoscut D-lor concurentt cagarantiilece se cere pentru a concurs la licitatiunilefuragiule si lemnelor necesare trupelor cese vor afia In orasul i districtul JaY, inanul 1879, sn nu se mat depunn, de catreD-nit coneurentt la case de depunere, ciacele garantit se vor depune la comisiuneade aprovisionare in dioa licitatie. Aseme-nea se face cunoseut D-lor concurentt cn,furagiul co se aprovisionézn, pentru anul1879 trupelor din garnigna last, este de277,400 kilograme f6n , 221,920 kilogra-me orz ei 110,960 kilograme pae i cuplus acela ce va mat trebui. Peutru caitcAlArasilor din judetul last, se va aprovi-siona in total suma de 51,100 kilogramenn, 44,880 kilograme orz i 29,240 kilo-grame pae, care se va depune la fie-caresub-prefecturn, din judetul Iaï, duptt cumse prevede in caetul de 111MA-delft , carese p6te vedea de cntre D-nit coneurentYIn tóte dilele de lucru ; garantia va fi nu-Mat de let 5,000, érn, nu de 15,000 let du-pA cum este prevAdut in publicatiuneatie strn, eu No. 2,398.

No. 2,679. (15 15).IIMMMIOLOpmmegrinreseassaaaca

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIUNI.

tribunalul de Argeg.Pe base clirtet de judecatit cu No. 5,

din 1873 , pronunciatit de judele de pa-ce al plaiulut Lovisti , investitn, cu titlulesecutorin, No. 28 , din 1877, si dupn, in-deplinirea dispositiunilor cerute de pro-ced.ura civi1, prin jurnalul dresat de tri-bunal sub No. 3,612, din 1878, s'a hotn-rAt ca, tu çlioa de 13 Octombre viitor, ore-le 10 a. m., sti se vêndtt cu licitatiune inpretoriul aceste tribunal , imobilul josnotat, avere a D-lut Jón Bostan, de profe-siune agricultor, domieiliat in eomuna A-refu, plasa Lovisti, districtul Arges , spredespkubirea D-lut 16n,Nicolae Popa Ra-du, de profesiune agricultor, din comunaArefu plasa Lovisti, districul Arges, desumeie ce are a primi dupa arZitata mat suscarte de judecatit.

Acéstit vênd6re se publien, spre generalacunoseintA ca Ott aeeia ce vor avea asu-pra acestutimobil, veri-un drept de pro-prietate , usufruct, servitute, chide, pri-legin, ipoteenesati ort-ce alte drepturt snse arate la tribunal mat naintea termenu-le de adjud.ecatiune in urnal, nu lise va mat admits niét tin pretentiune. Ern.

aceia ce vor voi s cumpere acest imobilsn se presinte la tribunal la diem í oraindieatn, mat sus, spre a concura.

Descrieréa imobilultil ce se vinde, con-ditiunile vêndèret i diferite sarcint siimpregiurArt, ale imobilulut IAA acum eu-noseute:

1. IA, delnitn, de pAmAnt ca la 2 pog6-ne mart, avAnd pe (Musa uA cash eu 2 ca-mere, IA pivnitn, de bArghit , un slon pe 6furct, un grajd i u pivnitn, veche, t6te a-ceste ecareturt invelite cu sitä si eonstrui-te de bftrne ; pe acéstn, delnitA se afln, lo-curt de hrann, i mat multi: pomt roditori,si care imobil este situat in comuna Are-fu, plaiul Lovisti, districtul Arges si careare urnent6rele vecinntAtt: la rèsArit se In-vecinesce cu Ene Nitit Ghinea si StefanIon , fiul debitorelul , la apus cu TudorBostan, la médn-nópte i medtkli cu sem-nele veeht gard ce se aflA astAdt.

Esaminfindu-se registrele de inseripti-urn' de entre D. grefier local, resultit c a-supra imobilulut urmArit nu esistn nict un,sarcinn popritóre.

No. 15,899. 1878, Iunie 27.

"z-- Pe baza actulut de ipotecn, legalisatde acest tribunal No. 94, din 1872, in-vestit cu titlul esecutoritl, No. 36 , din1878, si dupn, indeplinirea dispositiunilorcerute de procedure eiviln, prin jurnaluldresat de tribunal sub No. 3,707, din1878, s'a hotitrit ea, in qioa de 28 Oc-tombre viitor, orele 10 a. m., sA se véndltcu licitatie, in pretoriul aceste tribunal,imobilul jos notat, averea D-lut MihailLear, de profesiune comerciant,

in comuna urbann Pitese, plasa Pi-teset, districtul Arges, spre despligubireaD-10 Vasilache Dimitrescu

,de profesiune

proprietar din comuna urbann. Giurgiu,distrietul Vlasca, de sumele ce are a pri-mi dupn, arUatul me sus act de ipotecit.

Ac6stn, vênd6re se publicA spre gene-rala cunoscintA, ea tott aceia ce vor aveaasupra acestut imobil vre-un drept deproprietate , usufruct , servitute, chide,

ipoteen salt ori-ce alte drep-turt, sn, se arate la tribunal mat inainteatermenulut de adjudecatiune, end in urmn,nu li se va mat admite niet u. pretentiune;611 aeeia ce vor voi s. eumpere a eestimobil, sA se presinte la tribunal, la dioa

ora indicatn mat sus, spre a coneura.Descrierea imobilulut ce se vinde, con-

ditiunile vésndéret i diferite setae qi in-pregiurArt ale imobilelor p6n6 ieum cu-noseate :

1. Un, prAyMie eu un etagiti d'asupra,situatti pe pAnAntul ei, construitn, de zid,cu utt pill/lie la fatada uliti mart erban-Vod i in dos "IA ann. odae , d'asupra nitcamern, in facia uliti mart si in dos u o-dae si care se inveginesce : la r&sArit cuulita principalA Serban-Voclit , la apus cuulita Sf. Gheorghe, strada Winne-84hp

7 (19) Iu lie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3993

la m6c-nópte eu D. I. Dimitrescu Zamfi-rescu si la médd-di cu D. Maier §efer, a-ceste case p6rtit No. 42 , care imobil estesituat in acest oras PiteseT, colórea Rosie,ulita principalA §erban-VodA , plasa Pi-teseï, di trictul Arges.

Esamintn du-se registrele de inseripti-mil de catre de D. grefier local, resultd caimobilul ui marit nu s'a gasit afectat la pieun cas popritor de eat acela pentru careeste urmArit.

No. 15,007. 1878, Iunie 27.

Pe basa cartilor de juclecata cu. No.453, din 1869, No. 245, din 1873 si No.229, din 1875, pronunciate de D. jude depace al p1ae i orasuluT Arges, investitecu titlul esecutor, No. 95, din 1877, sidupa Indeplinirea dispositiunilor cerutede procedure eivila , prin jurnalul dresatde tribunal sub No. 3,603, din 1878, s'ahotarit ea, in c,lioa de 13 Octombre 1878 ,la orele 10 ante-merldiane, sa se vénc,la culicitatinne tu pretoriul acestuT tribunalimobilele jos notate , avere a caseI dece-datuluT Nica Popa 4onitd, representatitprin epitrópa sotia sa Anastasia, de pro-fesiune menagerd, domiciliatd, in comunaurband Curtea de Arges, plasa Arges, dis-trictul Arges, spre despAgubirea D-lui IlieU0seu, de profesiune comereiant, din co-muna urband Curtea de Arges, plasa Ar-ges, districtul Arges, de sumele ce are aprimi dupit aetatele maI sus cartY de ju-decata.

Acésta vêndére se publied spre generalaeunoseinta, ea toti aceia ce vor avea asu-pra acestor imobile verÏ un drept de pro-prietate, usufruct, seryitute, chide, privi-legid, ipoteca sad orT-ce alte drepturI, sA

se arate la tribunal maTinaiet a termenu-luT de adjudecatiune, edeI in urnait

se va maY admite nicT ua pretentiune. Eraaceia ce vor voi s cumpere aceste irnobile,sd se presinte la tribunal, la ioa si braindicata maI sus, spre a coneura.

Descrierea imobilelor ce se yinde, C(fl-diiunile i diferite sareinT i im-prejuritri ale imobilelor pe'nö acum eu-noseute :

1. IA livada 4e fenete ea la 5 pogónemicT, ce se numeste Vértejele-de-sus, carese inveeinesce la r6sarit cu local biseri-eel Adormirea MaiceI Domnuld, la apuscil case repausatuluT Christea Pope Ionita,la méld-di eu proprietatea D-lui I. Utes-eu, era la mec,16,-n6pte eu muehea déluluT.

2. Ud ograda, pruni batrânT ea la 400impreund eu pdméntul lor calculat ea 4pog6ne micT, care se invecinesee la resaritea easa decedatuld Gheorghe Nicola, laapus ca proprietatea D-lor Costache Ci-boianu si Dumitru Bäditrea, la médA-di

merge 1)W in poteca TérguluT, érit lame-da-nópte cu prop! ietatea D-10 Ilie Utescu.

3. Un petic loc lêngd mire D-neI ZoieCapitanovid, calculat ea la 4 stfinjenr la-

tul, érä lungimea ea la 40 stanjenT, carese invecinesee la rdsitrit eu casa deeeda-TuI Gheorghe Nieolati, la apus eu propri-etatea D-lui Christea Pope Ionita, la mé-qa-li ese cu capu la drumu Mori érd, lamé4a-n6pte cu proprietate D-fuT I6nValsitneseu, avénd in hotar un par care seculege de tovdritsie eu ease repausatuluTChristea Popa Ionita.

4. Ud, cos/ constructia de lemne, inve-lita eu sita, compusa din 2 oddl, (fr. No.),cu locul sta ca la 8 stânjenT latimea 010lungimea, avênd pivnita sub casa, careinvecinesee la rZ4sdrit eu drumul Mori laapus drum). Iftc,luluT, la mée,ld culo-cul bisericeI Sf. Nicolae, era la m6da-nópte cu proprietatea D-luI Christea Popa

`MA acésta avere a caseI decedatuluTN. Popa lonita, care se administréza desotia sa Anastasia, este situata m. comunaurband Curtea de Arges, plasa Arges, dis-trietul Arges.

Esaminându-se registrele de inscrip-tiunT, de dare D. grefier local, resulta edimobilul urmdrit, nu s'a gAsit afectat laBid un cas popritor.

No. 15,881. 1878, Iunie 27.

Rectillcare. In publicatiuuea tri-bunaluluI Prahova , seetia I, No. 12,221 ,inseratd in Monitorul ea No. 131, pagina3,554, colóna II, rândul 21, sd se cites&ea la 30 pogóne islaz, in loc de: ea la 13pog6ne islaz.

CITATIUNI

Tribunalul de Arge§.

Pentru desplgubirea D-lui Dimitrie Co-eopolo de bani ee are a lua de la D. InnSpireseu, fost din eomuna Popesci-Ciités-ca, districtul Arges, érd, scum cu domici-liul necunoseut , dupit sentinta No. 24,din 1869, punéndu-se in vOndare eu lici-tatie imobilul eoprins In afiptul D-yóstreNo. 15,084, cc este avere a D-sale, con-form art. 509 din pr. eivild, i se comuni-cA despre acesta si se invitd, ea, la 13 Oc-tombre viitor, orele 10 dimineta , sA vinlla nest tribunal, unde are a se tine lid-tatie, spre a asista la yêndare.

No. 15,089. 1878, Junk 23.

AFIPT.

Tribunalul de Arge§.

Pe base sentinteI acestuT tribunal, euNo. 24, din 1869, investitd cu titlul ese-cutotid, No. 95, din 1871,, i dupd inde-plinirea dispositiunilor cerute de proce-dure- eivila, prin jurnalul dresat de tribu-nal sub No. 3,609 , din 1878, s'a hotAritca,tn élioa det3 Oetombre 1878,la ora 10

a. m., sd se vAndd ca lieitatiune, in pre-toriul acesW tribunal, imobilul jos notat,ayere a D-luT Ioan Spireseu, fost de pro-fesiune funetionar, domiciliat. in comunaPopesci-Cdtésea, plasa GAlesesci, distric-tul Arges, érit acum eu domiciliul neon-noseut, spre despdgubirea D-lui DimitrieCocopolo, de profesiune arendas, din comu-na GdescI, plasa Cobid, districtul Dâm-bovita, de suruele ce are a primi dupil are-tata maT sus sentintit.

Acéstit vêndéro se publicA spre generalscunoseintd, ea totT aceia ce yor avea asu-pra aceste imobil verT un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chide, privi-

ipotecd, sad orT-ce alte drepturY,sd se aréte la tribunal maT inaintea ter-mennle de adjudeeatiune, del In urmitnu li se va maY admite nieT nit pretenti-une. Erit aceia se vor Yoi sA eumpere a-cost imobil, sit se presinte la tribunal, ladioa i ora indicatit maT sus, spre a con-cura.

Descrierea imobiluluT ce se vinde, eon-ditiunile vênddreT si diferite sareinT si in-pregiurdri ale imobiluluT pênd min cunos-cute :

Ca la 15 stj. mosie latui, éritlungul dinhotarul Golésea pênd In hotarul Cacaleti-Ciresu, pe acestT stj. se alit pitdure mArun-ta , locurT de hrand , care se invecinescedespre médd-di cu mosia luT Dontu Voieu,despre médd-nópte mosia luT TudorDumitru, despre résArit cu mosia Nucités-ea, si despre apus eu hotarul comuneT Ca-

caleti-Ciresu.Acest imobil se alld situat in comuna

Cdtésea-Popesei, plasa Gitlesesei, distric-tul Arges.

Esaminându-se registrele de inscrip-tiunT de &Ate D. grefier local , resultit citasupra imobilulul urmitrit nu esistit nicT

sareind popritóre.No. 15,084. 1878, Iunie 23.

Judele de pace al oraplul Giurgiu§1 pIäeÏ Marginea.

D. Herman Ferberu, cu domiciliai ne-eunoseut , se citézit ea, la 10 Iulie 1878,la orele 10 de dirninétit, sit rind la aciistitjudecittorie tu Giurgiu , a se infAtisa inprocesul ca ineulpat pentru insultd ; eu-nosend cd de nu va fi urmdtor, se va ur-ma conform legel.

No. 1,382. 1878, Iunie I.

D. N. Atanasiu, cu domiciliul neeu-nosut, se eitézd prin atésta ea, in dioa de17 Iulie 1878, la orele 10 diminéta, sl sepresinte la acéstà judeatorie in orasulGiurgiu, spre a se infiteisa in procesul cuG. P. Economu, pentru banT; cunosead cif,in cas de nevenire, se va urma conform

No. 1,391. 1878, Iulie 5.

2994 MONITOREL OFICIAL AL ROMANIEI 1 (1.6) Julie 181A

Corpul port. tribunaluiuï Ismail.Procesul-Verbal No. 105, adresat D-

lu'i Carol Illarcovid Tardan, din comu-na Sabba , judeful Acherman , irnperiulRusid.

Anul una mie opt, sute sépte-decTsi opt,luna Iunie in douë-ded i una

Avend in vedere ordonanta de adjude-eatiune a tribunaluluT Ismail, sub Nr. 88,din 2 Noembre 1876, Omase definitiväinvestitä ea formula esecutorie, No. 15 din21 Martea.e., prin care s'a adjudecat in moddefinitiv asupra D-neï Elena Basota si in-stitutuhii Anastasie Basota, de profeAunerentier, domiciliat in orasulIaai, imobilulanume mosia denumitä dupa usagiul lo-euil orilor vecinï de Dardan, No. 71, din ju-data]. Bolgrad, fosta proprietate a D-10Carol Marcoviel Tardan, de profesie pro-prietar, domiciliat in comuna §aba, jade-tul Acherman, imperial Rusie1 ;

Avhd in vedere autorisatiunea ce neeste data, conform art. 372 pr. eivila , deD. preaedinte al tribunaluluT Ismail, prinapostilele aposate pe petitiunile D-lui IónGrejdénu , inregistrate la No. 2,189 [si3,853, din 1878 , pentru eseeutarea diseiordonante de adjudeeare ;

VOdênd asemenea somatiunea sub No.60, facuta In persóna D-10. Carol Marco-yid Tardan , ea, in termenul prescris deart. 597 pr. civila, selase posesiune imo-bilulul cìtst, i care somatie este inmana-tA numitului, in qios 23 Aprilie a. c., du-pa cum resulta 1:).oba din dosar, era un e-semplar dupa aeea somatie este publieatain Monitorul oficial , No. 114 , din 24Maid a. c., canform art. 75, al. 7 din pr. c;

ln consecinta, noi Constantin Comino-I id, C p ul portäreilor tribunaluld Ismail,insocit de D. 0 id Buténu, supliantul sub-precturd p1ìte domenielor Statulul si D.Ión Grejdénu , a utorisat din partea D-luTEmanoil Costache Epurenu , mandatarulinstitutuluT Basota si Elena Basota , caprocurg legalisata de poli0.a B6rlad , laNo. 118, din 2 Aprilie a. c., as-PA-di , peIa orele 10 a. m; transportandu-ne la mo-sia Dardan, No. 71, ce cade in raional co-munei Baceelia, plasa domenielor, judetulBolgrad, in asistenta persénelor eitate sia D-lui primar al comund Baccelia lla-ma Ion Lopata si in absenta D-luT CarolMareovieT Tardan, am procedat la preda-rea imobilulul expus, in stapanirea D-luiEmanoil Costache Fpurenu , mandatarulinstitutuluT A. Basota ai Elena Basota,prin procuratorul seg. Ión Grejdénu, WA.a int6mpina ver-ua resistentä sag opuneredin partea eui-va, cad, dup4 cum am are--tat, fostul proprietar Carol Marcoviei Tar-dan , nu domiciliazg la acestä mosie , sinicT nu s'a aflat aci, ca sa asiste la preda-rea imobiluluï, erg D. Crrigorie Covalef Ci-cik, din eomuna Cismele, pe care l'am ga-sit pe acésta mosie exploatan'do,ne-a de-

clarat ca este arendasul acestei mosiieg de mal 'nainte', recunoscut find in uts-mg. si de D. Epuréam, egruia 'T--a rèspnrissi câtul din urma al anuluï merit ; prinurmare, pe basa eel& apuse , in numelelegeï, deelaram pe institutul Basota ai D-na Elena Basota pusï In stapanire, de pro-prietad legali ai moaid Dardan, No. 71,care si are intindere i limitele urmatóre:

Partea de pament No. 71 , denumitAdap/ usagiul locuitorilor vecini de Dar-dan, aflatóre in jadetul Bolgrad, eireaM-scriptia tribunalului Ismail, in cAtime de764 desetine, itiveciaCtate despre rèsaritca comuna Barisofea, despre apus i mé-dA-di eu comma Baceelia si despre nordcu brasda ce desparte Romania de Rusia."

In cola ce privesce tmbunaltirea aces-tel moaiï ete lipsitä au desAvhaire, avt'ndnumaI ug, singura fontana care servescepentru adapatul vitelor; ast-fel dupg, eumse vede descris i in disa ordonanta, deadjudecare No. 88, din 1876.

Despre efectuarea predard acestaï imo-bil in definitiva proprietate a cumpèrAto-rilor institutul Anastase Baaota si D-naElena Basota pin indeplinirea formalita-tilor preserise de lege, am dresat presen-tul proces-verbal, semnat de noi si persó-nele ce atTi fost facia , eu regulare ea ateug copie dupl el sa se inmaneze una a-rendasuluT Grigorie Covalef Cicik, una laprimaria comund, ug copie se va comuni-.ea fostulul proprietar Carol Marcoviel Tar -dan, in persóna, la dondeiliul sèri din co-muna aba, judetul Aeherman, publican-du-se si in Monitorul oficial, conform al.7, de sub art. 75 pr. eivilg, i u copie seva da in primirea proprietarilor d'imprea-nä cu originalul ordonanta de adjudecare,care le serva ca act de proprietate prinprocuratorul D. ad.vocat Ion Grejdénu, é-rá, originalul acestul proces-verbal se vadepune la grefa tribunaluluT ua-data, auluerarile conform art. 602, animal aliniatdin pr. eivila, pentru definitiva regulare aacesteT predarï de imobil.

Capul portareilor, a Cominovia.Supleantul sub-prefecturel , Ovid Bu-

teanu.Primar, Ion Lopata , proeuratorul D-

lui Emanoil Costachi Epureanu , IonGrejdeanu.

Arendas, Grigorie Covalef.

Deelar, in puterea autorisatiunaï ce a-vem din partea D-lui Emanoil CostachiEpurfinu, primirea in po.;esiunea imobilu-lui moaia Dardan , proprietate a institutu-lui Baaota 0 Elena Bagota, pri-mind ug, copie dupa presentul proces-ver-bal si ordonanta de adjudecare in original.

Procurator, Ion Grejdeanu.

Am fost facia primind i copie dupg a-cast proces-verbal.

Primar, Baccelia .1-6n Lopata.

Am post facia primind si nit capie dupeacest proces--verbal, Grigorie Covalef.

Pentru eohformitate eu originalul , C.

Corninovid. No. 105.

Procesul verbal No. 106, adresat D-ltdLuis Tardan, din comuna iiaba, judefutAcherman, imperiul Busier.

Ann]. una Mie OPt Sate septecdeci si optlunie C111116-401' i douè dile. .

In virtutea ordonantei de adjudeeare altribunalului Ismail, sub No.89, din 2 No-embre 1876, remasa definitiva ï Investitäcu formula esecutorie, sub No. 14 din 21lYfartie a. e., prin care s'a adjudecat îìÌ ¡DAdefinitiv asupra D-nel Elena Basota si ins-titutul Anastase Basota, de profesiune ren-tierT, domiciliati in oraaul lasT, moaia Sa-rata, din judetul Ismail, jurisdictiunea t6r-gala Tuzla, fag-0, proprietate a D-lor LuisTradan si pot-poleovnie Alexandra Ivano.-yid Piantcovschy, de profesiune proprie-tarï, domiciliatï in co.muna aba, judetulAcherman, partea Rusieï; a autorisatiuneTee ne este da A, conform art. 372 din pr.eivila de D. preaedinte al tribunaluluI Is-mail, prin ordonantele puse pe petitiunileD-luï Ian Orejdénu , inregistrate la No.2,180 0 3,853, din a. c., -de a procede laesecutare diseT ordonan0 de adjudecare,si in -Rae a somatianelor sub No. 61 si 62,din 31 Martie trecut, Monte in persónaD-lor Luis Tardan i pot-polcovnie A-lexandra Ivanovici Peantcovschy, , ea intermenul prescris de art. 597 din pr. civi-lliasg, lase { osesiunea imobiluluï citat, carisomatiuni sunt primite de namitiï eel dinanté'il in 4ioa de 23 Aprilie, ai cel-alt la28 aceeaaï lima, a. c., dupa cum resultaprobele din dosar, era cate un esemplardupa aceSte somatiunT, s'a publicat, con-form'art. 75, al. 7 din pr. eivila in Moni-torul oficial No. 114. din 24 Maie trecut.

Noi Constantin Cominovici, capul por-tAreilor tribunaluld ismail, insocit de D.Ghita. Stefaneseu, comisarul politienesedin orasul Tuzia, Vasile Brodescu, prima-rul acelel comma i Ién,Grejdénu autori-sat din partea D-lui Manolachi CostachaEpurenu, mandatarul D-neT Elena Basotasi institutuld Anastasia Basota, cuprocu-ra legalisatä de polijia Bgrlad, la, No.118,din 2 Aplilie a. c., transportandu-ne as-ta-di pa la ora 3 post-meridiane, la mosia&grata ce eade in jurisdictiunea comuneTTuz'a, judetul Ismail, uncle in asistentapers'-nelor eitate, si in absenta D-lor LuisTardan, pot-polcovnie Alexandra ivano-vial Piantcovsehy, am procedat la preda-rea in stapanirea D-lui Manolachi Costa-che Epurénu, procuratorele general al D-aïElena Basota; si a esecutorilor testamen-tale Auastase Basota (institutul Basota)prin insgrcinatul s CA D. Ién drejdénu, imo-biluluI espus, care are urmatórea situa-.thine:

7 (19) matte) 168 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 3995

Mosia Sarata, situata in judejul Ismail,jurisdicjiunea Tuzla, tu intindere de 3,835desetine, megiesita despre fiord on gra--

Basle)", la imésla-di cu inoeiele colo-nistidor Tropocla i NOV-parapet, mer"-gênd un capat Pe'ne la .mosia Sariera, pi o-nrietatea D4uÏ Marazli, i alt eapät pentin *Mil Cogalnic despre mosia Tatarbu-nar, la resarit eu mosia Sariera (aluT Ma-razli), apusul eu moeia Tatarbunar, a-vAnd atéstá mosie ea inbunatajire un iaspe valea Saratai 4 fOntanT pe valea Addh-ea si 19 case de eiamur (lut) i pétra cadeervese pentru etslarT sat locuitori ambue-lanjT i at, alta cast de dinar care serves-ce crash*" fart a intAmpina verT-ua re-sistent satt opunere din parte cui-va,card, dupa cum am aratat fostiT prOprietarT,D-lor Luis Tardan j pot-polcovnic A-lekandru ivanovid Piantcovschy, nu do-mieiliaza la acesta mosie i nid s'at afiatacum aei, ea st, asiste la Predarea imobr-luluT; era D. Cesar Belicovid, proprieta-rul-mosie -Bazarianca, din judejul Ismail,pe care l'am gäsit pe acésta movie esploa--tâncl'o, ne a deelarat 6A este arendasul a-rendasul aceste mosiT, dupa contractul cenea infajisat care s'a vklut subsemnat deD. Manolachi Costache, iegalisat de cowl-sia colord de Rosu din Bueuresci, la No.1,152, din 17 Martle 1877, pa termen de(bra anT incep6tor de la 23 Aprilie 1877,era astiul din luna Aprilie a. e., la Os-puns proprietard ElenaBasota, pentru ca-re poseda chitanja. Casale de pe thosle s'agasit ocupate de un nuintr de familie nemj1involjT de arendasul Belicovid. In urmacelor espuse, declaram in numele leger, deproprietarT legali aT mosid Säratat, juris-dicjia TerguluT-Tuzla judejul Ismail, oilintindere, limitele si teete inbunatajirileaflate pe ea, dupa cum se prevede maT susdescrise i ordonanja adjadetare susanunjata, pe D-na Elena Basota d insti-tutul A. Basota pusT in deplina posesiune.

Despre efectuarea preclareT acestiff imo-bil in. d.efinitiva proprietate cumprqätori-lor D-na Elena Basota i institutul Baso-ta am dresat procesul-verbal de facia sem-nát de nol" i perst'aaele ce ati fosteu regulare ca &ate at copie dupt cestact A, se iTirnâneze una arendasuluT CesarBelieovicY, una primarieT comuneT Tuzla,una se va comunica D-luT Luis Tardan a-semenea i D-luT pot-polcovnic AlexandruIvanovicT Piantcovschi, ambiT fostT propri-etarT, n pers6na sail la domicilul lor dincomuna aba judejul Acherman, publi-cându-se si Monitorul oficial, conform al.7, de sub art. 75 din pr. eivi1 i ua, copiese va da in primirea proprietarilor prinD. J. Grejdénu, procuratorele D-luT Mano-lachi Costache, caruia se va incredinja sioriginala ordonanja de adjudecare care sa-l/ ca act de proprietate, era originalul a-cestuT proces-verbal din preuna cu Wert-rile in cestinne se va depune la grefa

bunaluld respectiv, conform art. 602, ul-tiraul aliniat din pr. dvila.

Capul portareilor, C. CominovidCornisar, G. Stefine,s0:Primal.; V. Brodescu.Procuratorul D-lui Manola chi Costaiehe,

Ión Grepeanu.Arendasul, Cesar Iselicoviet.

Declar In puterea imputernicireT ce amdin partea Delia ManolachiCostacheEpu-rénu, primirea in stapânire a mesieT Sara-ta, primind i ua copie dapa acest act pre-cum si originalul ordonanjeT de adjudeca-re No. 89, din 187!1.

Ión GrèijWnu.

Am fost facia piimind si eopie dopa" a-cast act.

V. Brodescfr,

Am fost facia primind si copie dupacast act.

Arendas, Ceker

Procesul verbal No. 106 , adresatD-lui pot-polcovnic Alexandru Ivano"-yid Piantcovsehi. din comuna k,S a b a , ju-detul Acherman, imperiul

Anul una mie opt sute sapte-decï opt,luna hinie, hi doig-decT i doa dile.

In virtutea ordonanjeT de adjudecare atribenaluluT Ismail, sub .No. 89, din 2Noembre 1876, reinasa definitiva inves-till cu forinula esecutorie sub No..14, din21 Martie a. c., prin ea e s'a adjudecat inmod. definitiv asupra D-net Elena Basotäsi institutul Anastasia Basotil, de profesierentier, domiciliajT In orashl IaST , mosiaStrata, din judejul Ismail, .jurisdiejiuneaWgului Tusla, fósta proprietate a D-lorLuis Tardan si pot-polcovnic AlexandraIvanovici Piantcovschi, de profesie pro-prietarT, domieillajT in comuna Saba , in-dejul Achernian, partea Rusid ; a autori-sajiuneT ce ne este data, conform art. 372pr. civilt, de D. presedinte al tribunalu-luT Ismail, prin ordonanjele puse pe peti-iunile D-lui Grajdenu, mnregistrate laNo. 2,189 si 3,853 din a. c., de a proce-de la esecutarea diseT ordonanje de adju-.decare, si in fine a somajiunilor sub No.61 si 62, din 31 Martie trecut, facute inpersóna D-lor, Luis Tardan ri pot-polcov-Bien Alexandra Ivanovid Piateorsehi, ca,in termenul preseris de art. 597 pr. civi-la, sa, lase posesiunea imobiluluT citat,earl somajiunT stint primite de numijiT cald'ânttiil In dioa de- 23 Aprilie cel-altla 23 aceea,4 lima, a. c., dupa cum resul-ta prohele din dosar, éra eAte un esem-plar de pe aceste somajiunT s'a- publiCatconform art. 75, alin. 7, din pr. eivila, inMonitorul oficial, la No. 114 din 24Magi trecut.

NoT Costantin Cominovid, eapul porta-

reilor tribunaluluT Ismail, insocit do D.;Oita Stettneseu, CoMisarul polijienesedin orasul Tuzia, Vasile .Brodeseu , rimarul aceld comune, si D Iónautorisat din partea D-luT Manolachi Cos-tachi Epurénu, mandatarul D-neT ElenaBasota, Si institutuluT Anastasi Basota,en procura legalisatä de polijia Btrlad, laNo. 118, din 2 Aprilie a. c., transportiln-du-ne asta-c11, pe la orele 3 p. m., la moesla Sarata, ce cade Iii jurisdiejiunea cd-miinel Tuzla, judetul Ismail, unde;sistenja persónelor citate i in absenjaD-lor Luis Tardan i pot-poldovnicu Ale .xandru Ivanovid Piantcovschi, am pioce-dat la predareatri stApAnire D-lut Man();lachi Costachi Epurén-, proc. gen. al 1)-neT Elena Basott si a esecutorilor testa-mentuluT defunctului Anastase Basota.,(institutul Basota), prin insarcinatul stiD. Ión Grajdénu, imobilul espus, care are

urmatórea situajiune:Moeda Sarata, situata in judejul Is-

mail, jurisdicjiunea Tuzla, in intindere de3835 desetine, megiesite despre nord cugranija RusieT, la naelaAl eu mosille co-lonistilor Tropbelo si NoUl-Caragaci, mer-gend un capA ptnè, la mosia Sariera, pro-prietatea D-lui Marazli, si alt captt ptnt'in Oral Cogalnie, despre mosia Tatar-Bunar, la resarit cu mosia Sariera, (a luT

Maraz11), si la epos en Novia Tatar-Bu-nar, avhd acéstli mosie imbunatatireun iaz pe valea Serata, 4 fintânT pe valeaAdtnea si 19 ease de cémur (lut) si part,earl' servese petitru caslariT sat locuitoriT

ambulantT, i uL alta east de c6mur, Care

servesce cracina,a fará a int6mpina ver=eidresistenja sat opunere din partea cuT-va,cAcY, dupa cum am aratat, fostiT proprie-

D-lor Luis Tardan i pot-polpotcov-nieu Alexarelru IvanovieT Piantcorschi, nudomiciliaza la acésta inosie i niel s'ari il-flat acuma aci ca sasiste la predarea

érl D. Cesar Belieovid , pro-prietarul mosieT Bazarénea, din .judeja1Ismail, pe care '1-am gasit pe acesta mo-sie esploatându-o, ne-a declarat ca, estearendasul acestel mosiT dup. contractulce ne-a infacisat, tare s'a vtdut sub sem-nat de D. Manolachi Costachi, legalisatde comisia colorel Rosie , din Bueuresd,la No. 1,152, din 17 Martie 1877, pe ter-men de doe anT, incepaorT de la 23 A-prilie 1877, era castial din luna Apriliea. c., '1-a respuns proprietareT Elena Ba-

sotil, pentru caro posedt, chitanja.Casale de pa mosie s'an oeupate

de un numér familiT nerajT, involjT dearendasul Belicovid;

In liana cAor espuse, declaram in nu-mele legeT, de proprietarT legalT mosidSarata, jurisdielia têrguluT Tuzla judéjul

eu intinderea, limitile sitóte im-bunttAjirile aflate pe ea, dupa cum se pre-vede mal sus-descrise, i in ordonanja deadjudecare sus-enunciatt, pe D-na Elena

3996 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Julie 1878

Basotä, si institutul A. Basotä, past' in de-posesiune.

Despre efectuarea predareiacestui imo -bil in definitiva proprictate camp érAtori-lor D-na Elena Baot i institutul A.Base* am dresat procesul-verbal de fa-cia, semnat de noi si pers6nele ce at fostfaciA, cu regulare ea, cate u copie dupäacest act sä se innianeze una arendasuluiCesar Belicovici, una primariei comuneïTuzla, una se va comunica D-lui LuisTardan, asemenea i D-lui pot-polcovnieAlexandra Ivanoviei Pianteovsehi , ambiifosti proprietari, n persóna sat la domi-ciliul lor, din eomuna Saba, judetul A-cherman, publieându-se i in Monitoruloficial, conform al. 7 de sub art. 75 pr.civilä, si ut copie se va da in primire pro-prietarilor prin D. Ión Grajdénu, proeura-tout" D-lui Manolaehi Costachi, eäruia seva, tneredinta i originala ordonantä deadjudeeare, care serva ea aet de proprie-tate, éra originalul acestul proces-verbal,d'impreuna cu lucrärile in cestiune se Yadepune la grefa tribunalulaï respectiv,conform art. 602, ultimul aL pr. eivill.

Capul portitreilor, C. Cominovici.Comisar, G. Stefänescu.Primar, V. Brodescu.Procuratorul D-lui Manolachi Costachi,

lón Gräjdénu.Arendasul, Cesar Belicovicl.

Declar, in puterea imputernicirei ce amdin partea Manolachi Costachi E-parka. primirea In stapanire a mosiei SA-rata, primind i u copie dap, acest ict,precum si originala ordonantä de adjude-care No. 89, din 1876.

lón Grajdénu.

Am fost faeiä, primind i eopie de peacest act.

Primar, V. Brodescu.

Am fost faciä, primind i copie de peacest act.

Arendas, Cesar Belicovici.

ANUNO: ADMINISTRATIVE

Prin:drla urbel Giurglu.Fiind eä, la licitatia de la 2 Iulie cu-

rent, coprinsä in anuntul No. 1,803, pu-blicat in Monitorul oficial No. 127, dinanal curent, pentru arendarea bâleiuluTSf. Marii, ce se face pe islazul acestui o-ray, in dioa de 15 August yiitor , nu s'apresentat niel un amator spre a concura.

Se publica din not a se face licitatie tndioa de 17 Julie curent, ca amatoriT cevor fi, sA se presinte la indieata di,in pre-toriul primäriei, ora 12 din di, spre a con-curs, insociti cu garantiile euvenite.

No. 2,179, 1878, Iulie 3.

Prefectura de Ilfov.

Devenind vacant postal de sub-revisorscolar al plaseT Sabaru i Znagovu, comi-tetul, prin incheerea No. 2,252 , a fixatdioa de 1 Septembre viitor, a se tine con-curs in sala sedintelor comitetuluï, la ora12, 611 conditille pentru admisibilitate sepot vedea in Monitorul oficial de la 22Mait 1877. Se publica dérit acésta sprecunoscinta D-lor amatort

No. 7,540. 1878, Iulie 3.

Prefectura de Olt.

De la comuna Cornittelu, plasa Vedea,aeest judet, fled neyèsluti, gra a sesei unde inscrisi pe tablourile dernensen;Ont, pentru recrutarea anului cu-rent, si anume :

Stan Campénu Me, statura de mijloc,pèrul galben, ochiï yerdi, nasal, gura po-trivite, barba rade, facia bMana, sprânce-nile i genile negre, fruntea potriN Rh.

Maria Rizescu Ión, statura mijlocie,Oral negru, ochii eiipruï, nasal, gura po-trivite, barba rade, facia smédä, sprânce-nile si genile negre, frunteasemne nu are.

Sofronie Mitrea Stan, la stat de mijloe,Oral negru ochiT etpruï, nasal, gura po-trivite, barba rade, facia smédä, sprânce-nile si genile negre, fruntea potrivitä, altesemne nu are.

Se publica de acésta pentru dovedireanumitilor, eä,rora li se vor pane in yederea se presenta inaintea consiliului de revi-sie, c.1cY,n cas contrarit, vor fi recrutatiin absentä.

No. 4,431. 1878, Aptilie 20.

Din comuna Cucueti, plasa Vedea, atdosit, fail a se sci uncle , tinerii inscrisipe tabloul de recensemOnt, pentru forma-rea contigentului recrutatiel anului cu-rent, si anume:

Radu Visan, in etate de ani 30, la sta-turd mic, pärul tuns si negru, ochit sisprâncenile negre, barba rade, nasal, gurapotrivite.

I6n Traseä, de ani 21, talia de naijloc,Oral galben, ochii ettpruï, nasal, guramad, barba rade, facia rosie, fruntea po-trivita.

Sant rugate tóte autoriatile adminis-trative si comunale, a ha cuvenitele ncAsari de cereetare, i dovedindu-se numi-tii, sä bine-voéscl a le pane n yedere spre_a se presenta inaintea consiliului de revi-sie, ccÏ, la din contra, yor fi recrutati inabsentä.

No. 4.424. 1878, A prilie.

BIBLIOGRAFIE

A esit de sub tipar :

BROSURA

INCHISORILE MELEde

Silvio Pelleicotradusä de

Clelia Bruzzesi.De vOndére la t6te librriilo pe pret de

lei 2, banT 50.Pers6nele din districte se vor adresa

la libräria D-lui Socec et Comp.

OBSERVATII METEOROLOGICE.Pe 4loa de 5 Iulla 1878.

R.-Särat. Nor, vOnt, 20 gr. plus.Cahul. Variabil, pl6e, vont rece, 12

grade plus.Botosani. Senin, vOnt, 16 gr. plus.FiliasT. Variabil vént, 18 gr. plus.Térgoyise. Senin, eald.Valent Plóe, vent, 24 gr. plus.Oltenita. Noros, 19 gr. plus.Craiova. Variabil vént, 20 gr. plus.Urlati. Nor, vént, pueina pl6e, 20

grade plus.FmanT. Senin, 23 gr. plus.

Variabil vent, plée 13 gr. plus.T.-Frumos. Noros, Wirt, 17 gr. plus.BOrlad. Variabil Out, 18 gr. plus.

Variabil, pl6e, 24 gr. plus.Senin 20 gr. plus.

Gäesci. Senin 26 gr. plus.Jiu. Frumos,i8 gr. plus.Tecucit. Variabil vent, 24 gr. plus.Campina. Nor, pucin vent, 15 gr. plus.Calärasi. Noros, 23 gr. plus.Fälticeni. Noros, 15 gr.'plus.Päscani. Norat pl6e, 18 gr. plus.Roman. Furtunä mare si pl6e, 9 gr.

plus.Slatina. Senin, 22 gr. plusCaracal. Vent, 18 gr. nl.Leowa. Norat, yOnt, 17 gr. plus.

Noros, vênt, 21 gr. plus.Giurgiu. Senin, vént, 20 gr. plus.Falciu. Norat, vént, pl6e, 20 g. pl.Proesci. Senin, 22 gr. pl.Predeal. Nor pl6e 7 gr. plus.Alexandria. Senin, 16 gr. plus.Mihaileni.P16e, 18 gr. plus.

Senin, 25 gr. plus.R.-Vaduluï.--Nor, pl6e, vOnt, 15 g, p.Rosiorï.Senin, 22 gr. plus.Mizil. Variabil, 25 gr. plus.Mägurele. Sonia, 18 gr. plus.Bra:11a. Timp frumos, 27 gr. plus.Drägäsani.Senin, 19 gr. plus.Bolgrad. Norat, pl6e, 19 gr. pl.Ismail. Variabil, vént.Arges. Variabil,vént 18 gr. plus.Dorohoit.Norat, yént, pl6e, 16 g. p.Husi. PlOie, 15 gr. plus,

7 (19) Iu lie 1878 MONITOIMIZOFICIAL AL ROMANIEI 3997

ANUNCIURIPARTICULARE

Curate la biserice Sf. Nicolaedin §eIarï.

Preturile resuliate a licitatiunea tinutAn dilele de 4 0 25 Iunie, pentru mnehirie-rea prAvAlid de lipschnie, din strada Lip-sniff, No. 54, pe termen de trem anY, cuincepere de la 26 Octombre viitor, neiiindavantagióse sAnteT biserici, curatela, con-form adresd onor. primgriT cuNo.10,576,publicA din not acéstA inchiriere pentruqioa de 20 August viitor. Doritorir sentinvit4T de a se presinta in acea di, la 12ore post7meridiane, in localul bisericel,spre a concura, ins0V find si de garan-Vi in numerar saU efecte publice.

1878, Iu lie 5. (4-6z)

Bi-dineativti a ltti

CHASSMNGPEPSINA SI CO DIASTAsl

Ulna naturali t indispensalailTaTDIGESTIUNE1

12 anl do succeatiin Contra

DICESTIONELORB WILKESEll INCOMPLETE,

DUN ERILORD DE STOMACHDISPEPSIELORB, GASTRALGIELORD

PERDERILORD POFTEIDE MINCARE S' A PUTERILOO,

SLIBI.CIUNEr,CONSUMPTIUNET,

CONVALESCENTELORB LENTE,vbSITURELORO...

PARIS, 6, Avenue Vktaria,Se gäsesee in principilele phannacT

TolY acei domni dómne sag verm-cinealtul avea legAturT de bani cu Spiru

Columbi ea mandatar al repausatuld Ni-colae Vasiliu, sunt vestitI cA de astAdT ina-inte sg nu mai i.spund A. nid un ban luT

Spiru Columbi, niem sotid sale, nid verï-unuÏ mandatar al acestora, ei sg;1" depung,

la ca4a de depunerT si consemnatiunT 1)6'0

se va regula de tribunal suecesiunfa de-functuluT Vasdiu, cgd. Spiru Columbi, findcondamnat cu sotia sa la munca silnicU pe

viall de dare curtea cu jurap din Bun-resd, "pentru omor in persóna lui N. Va-silin, a perdut verY-ce drepturi avea asu-pra averd acestuY defunct.

verii Parasehiveseu,prin Athanasiade.

(5-3z) Strada Calving, No. 4.

1NSCII1TABE.In sedinta Adundrel deputatilor de la 29 Iunie,

a. c. (publieatd in Monitorul oficial No. 143), unuldin deputati Pa dat citire unei propuneri Incare D. Heliad, autorul propunerei, dice cd presintdud declaratiune a Bâncef Românief , prin care a-cesta se -oferd a versa eautiunea cerutd pentru udsocietate constituild pentru construirea liniei feratePloescI-Predeal.

Banca României declard c nimenea n'a cerut dela dênsa un asemenea certificat, si, prin urmare,Banca n'a fost niei in positiunea de a libera i nicin'a liberat nimënui uâ declaratiune In sensul susmentionat.

/1160011

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCHIMBnBITRSA"

No. 63. Strae..- Lipscanl. No. 63.6 Julie 1878, de la 4 ore

10% Oblig. rurale . . . 101 1011/2

n evite la sortY 97 971/2

domeniale . . 96V4 063/4

esitela sortY 96 97Casd pens.300 I.

dob. fr. 10 . . 170 1757% Ser. fune. rurale f cup. 88`/2 hO

7% ,, urbane 78 78°./2

% Imp. municipal . 93 93114

cu pr.Buc.(bil.201.) 22 23_c.tiunl" Dacia". . . --

Rominia" . . 65 70Onpóne rurale exigibile 2%

domeniale . 2172 2

serisuff8Argint contra aur . 1'/4 1V

ubla hârtie 12 65 2 66Florinu 2 18 2 19Cursul vieua, 17 lulie

Napoleonul 9 27Ducatul 5 49Cursul Berlin, 17 Iulie

eAil. ferate 1.1,J-dime . 82 mgrdActiunile . 33 75Prioritgg » u » 84 10Oppezheim . . . . . 100 50Ruble hârtie . . . . , 217 ioCursnl Paris, 16 IulieRents rominl . . . . 63 % fr.

ISAC. M.LEVY.

°imp. Vgn dui

florin

CURSUL BUCURESCI

CASA DE SCHIMBTOMA TACIU

No. SO. - Strada Lipscanl. - No. 6

Pe clioa de 6 Iulie 1878

Oblig. rurale . .

domeniale . .

easa pensiunilorde (300 leT bucata) .

:ScrisurT funciare rurale.arbane.

Imprumut municipale .cu prime Bu-

curescl (20 Id bucata)Imprumut Oppenheim .

era. . .

Renta romfing, . . .

giile Dacia (5001. b.)România(100 l.b.)

ObllgaiT eete la sortRurale. . .

Domeniale . .

Cup6neIDe oblig. rurale exigib.

domenialefunciare

rurale exigib.scris. funciareurbane exigib

Impr.municipal

DiverseArgint pe aur . . .

Florina val. Austriad.Rubla de chit-tie . .

Cump4s

101.96

16088 I/2

7892 1/2

2299.50

62 1/219060

Vindut I

101 1/2'97

165897993 I/2

23100

63200

65

96 9794 95

3 22

1 '/22.17 1/2

1 %2.181/22.671/2

3998 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 7 (19) Iu lie 1878

MINISTERUL

A G IC LITITREI, COAT CIULTTI

LUCRARILOR PLBLICE.Urmând a se da concesiunea pentru con,muarea si ter-

minarea lucrárilor cátei ferate Ploesei-Predeal, ministerulinvith pe toti doritor:i de a se insárcina cu aceste lucrári,sá se presinte la consiliul de ministri, in dioa de 11 (23)Julie curent, la ora 1 din di, eu oferte

Conditiunile acestei intreprinderi sunt cele continutein legea conventiunea-tip caetul de inshrcinAri votatede Corpurile legiult6re si publicate mai sus, chiar in a-cest numér al Monitorniui oficial.

Concurentii vor avea in vedere cele stipulate con-ventia en li. G. B. Crawley , relativ la traversele -luidocior Otrobas.

Ofertele vor arka pretul ce se va oferi, vor coprindedeclaratiunea concesionarul se siipune ace or condi-final flied nici mod ficare.

Coneurentii vor trebui mai ritâiü sä consemlle garan-tia de duoè franci in monad sunAtére saii ti-,'duff de Stat ale guvernului roman, prevéclutii in convent-linno la art. 6 art. 2 din 1, ge, spre a putea concura. PIA

se vor conforma reglementutui _special pentru intreprin-deri marl.

Ori-ce oferth in conditiuni diferite, en modifichri saiinoui combinatiuni nu va ti luatii in consideratinne.

Ofertele se vor deschide aceeasi di, la oreie 2 dupáamédi. Pupá deschiderea ofertelor, nu se va mai pri-mi u6, supra-ofertá, confirmarea se va face in a-ceeasi di.

1878 lulie 6.°-111PRIMERIA STATULUI

DIRECTOR N. T ORA§ANU