Modurile şi timpurile verbale

Modul este forma pe care o ia verbul pentru a arăta felul în care vorbitorul consideră acţiunea. Modurile sunt: personale sau predicative - care îşi modifică forma după persoană şi au în propoziţie funcţia sintactică de

predicat. nepersonale sau nepredicative – nu îşi modifică forma după persoană şi nu au în propoziţie funcţia sintactică

de predicat.

sunt: - indicativul - conjunctivul

- condiţionalul optativ - imperativulI. Modul indicativ- arată o acţiune sigură, reală. Are următoarele timpuri:

Prezent- indică desfăşurarea acţiunii în momentul vorbirii. Ex. eu merg tu mergi el/ea merge noi mergem voi mergeţi ei /ele merg

Trecut- indică desfăşurarea acţiunii înainte de momentul vorbirii.- trecutul are mai multe timpuri:

Imperfectul- exprimă o acţiune trecută, dar neterminată în momentul vorbirii; arată durata sau repetarea. - într-o naraţiune, este folosit în descrierea cadrului de desfăşurare a acţiunii. Ex. eu mergeam tu mergeai el/ea mergea noi mergeam voi mergeaţi ei/ele mergeau

Perfectul compus- exprimă o acţiune terminată în trecut, fără precizarea momentului.- într-o naraţiune, se foloseşte pentru a prezenta acţiunile, evenimentele.- este alcătuit din formele specifice ale auxiliarului „a avea” + participiul verbului de conjugat. Ex. eu am mers tu ai mers el/ea a mers noi am mers voi aţi mers ei/ele au mers- formele inverse ale perfectului compus sunt arhaice şi se păstreză în poezia populară:

„Semănat-am grâu de vară,A ieşit numai negară”

Modurile personale

1

Perfectul simplu- exprimă o acţiune desfăşurată în trecut şi terminată de curând; este timpul povestirii la persoana a III-a.- în limba vorbită, este folosit doar în anumite regiuni ale ţării (Oltenia mai ales) şi exprimă o acţiune terminată de curând. Ex. eu mersei tu merseşi el/ea merse noi merserăm voi merserăţi ei/ele merseră

Mai mult ca perfectul- exprimă o acţiune trecută şi încheiată înaintea altei acţiuni trecute.- sufixul şi desinenţele de mai mult ca perfect urmează după cele de perfect simplu. Ex. eu mersesem tu merseseşi el/ea mersese noi merseserăm voi merseserăţi ei/ele merseseră

Viitor Viitorul propriu- zis

- indică o acţiune care se va desfăşura după momentul vorbirii.- este format din forme specifice ale auxiliarului „a vrea”+ infinitivul verbului de conjugat. Ex. eu voi merge tu vei merge el/ea va merge noi vom merge voi veţi merge ei/ele vor merge

Există şi forme de viitor popular (limba vorbită):

1. „o” + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. eu o să învăţ, tu o să înveţi etc.2. „a avea” la prezent + conjunctivul verbului de conjugat: Ex. eu am să învăţ, tu ai să înveţi etc.3. forme ale vb. „a vrea” rezultate prin căderea consoanei „v” + infinitivul verbului de conjugat: Ex. eu oi învăţa, tu ei învăţa etc.

Viitorul anterior- exprimă o acţiune viitoare, terminată înaintea altei acţiuni viitoare.- este un timp verbal învechit, care a fost înlocuit în limba vorbită prin viitorul propriu-zis.- este format din auxiliarul „a fi” la viitor + participiul verbului de conjugat. Ex. eu voi fi mers tu vei fi mers el/ea va fi mers noi vom fi mers voi veţi fi mers ei/ele vor fi mers

2

II. Modul conjunctiv- exprimă o acţiune posibilă, realizabilă.- are două timpuri:

Prezent- indică o acţiune desfăşurată în prezent sau în viitor.- se formează cu ajutorul conjuncţiei „să” + forme ale indicativului prezent. Ex. eu să merg tu să mergi el/ea să meargă noi să mergem voi să mergeţi ei/ele să meargă

Perfect- indică o acţiune desfăşurată în trecut- este alcătuit din conjuncţia „să” + verbul auxiliar „a fi” + participiul verbului de conjugat. Ex. eu să fi mers tu să fi mers el/ea să fi mers noi să fi mers voi să fi mers ei/ele să fi mers

III. Modul condiţional-optativ - exprimă o condiţie sau o dorinţă.- are două timpuri:

Prezent- indică o acţiune desfăşurată în momentul vorbirii sau în viitor.- este format din forme specifice ale auxiliarului „a avea” + infinitivul verbului de conjugat. Ex. eu aş merge tu ai merge el/ea ar merge noi am merge voi aţi merge ei/ele ar merge

Perfect- indică o acţiune defăşurată în trecut.- este format din auxiliarul „a fi” la condiţional-optativ prezent + participiul verbului de conjugat. Ex. eu aş fi învăţat tu ai fi învăţat el/ea ar fi învăţat noi am fi învăţat voi aţi fi învăţat ei/ele ar fi învăţat

Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul condiţional-optativ şi exprimă o dorinţă se numeşte propoziţie optativă.

IV. Modul imperativ- verbele la modul imperativ exprimă o poruncă, un îndemn, un sfat sau o rugăminte.- are forme numai pentru persoana a II-a singular şi plural.

3

Ex. Mergi repede! (tu) Mergeţi repede! (voi)- verbele la modul imperativ pot avea formă:

o Afirmativă: Fă tema! Zi ce s-a întâmplat!o Negativă: Nu face galăgie! Nu zice lucruri urâte!

! Forma negativă a verbelor la modul imperativ se formează cu adv. de negaţie „nu” + infinitivul verbului. Propoziţia în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numeşte propoziţie imperativă.

Modurile nepersonaleSunt: - infinitivul - gerunziul - participiul - supinul

I. Modul infinitiv- exprimă numele acţiunii, al stării. Are două forme:- formă scurtă: - care apare singură: A citi e o plăcere. (cu prepoziţia „a”) Pot merge. (fără prepoziţia „a”) - este inclusă în structura unor moduri şi timpuri: Voi citi. (viitor, indicativ) Aş citi. (mod condiţional, timp prezent) Nu citi! (mod imperativ, formă negativă)- formă lungă (obţinută cu sufixul –re) care apare: - cu valoare verbală (doar în formele inverse ale condiţionalului-optativ: „închinare-aş”) - cu valoare substantivală, de obicei: Interpretarea operei este minunată.

Are două timpuri: Prezent: a citi Perfect: a fi citit

II. Modul gerunziu- exprimă acţiuni în desfăşurare.- se formează cu sufixele – ând (văzând, dormind) şi –ind (citind, iubind)- forma negativă se obţine cu prefixul ne- (nevăzând) sau cu prefixul ne- şi adverbul „mai” (nemaivăzând)

III. Modul participiu- exprimă acţiuni terminate şi suferite de o fiinţă sau un lucru. - ajută la formarea modurilor: - indicativ, timp perfect compus: am mers, am citit; - indicativ, timpul viitor anterior: voi fi mers, voi fi citit; - conjunctiv, timpul perfect: să fi mers, să fi citit; - condiţional-optativ, timpul perfect: aş fi mers, aş fi citit; - infinitiv, timpul prefect: a fi citi; - supin: de citit, pentru citit, la citit.- forma negativă se obţine cu prefixul ne-.

IV. Modul supin- denumeşte acţiunea, starea, ca şi infinitivul.- este alcătui din prepoziţiile de, după, la, pentru + participiul verbului de conjugat: de/ pentru/la citit.- forma negativă se obţine cu ajutorul prefixului ne-, adăugat participiului: de nemâncat.

4