na timpurile arhitecturii - uauim
TRANSCRIPT
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
TIMPURILE ARHITECTURIIT.o – arhitectura vernacularăT.1 – tradiția clasicăT.2 – marea schimbare: mișcarea modernăT.3 – arhitectura contemporană
Introducere inArhitecturaContemporana
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA marile schimbări în arhitectură
CAUZELE MAJORE- apariția de noi nevoi umane, care aduc noi programe arhitecturale (tipuri de clădiri)- apariția de noi tehnologii și materiale de construcție- reorientările gândirii umane: un „altceva“ care devine important pentru oameni
TOATE ACESTEA ANTRENEAZĂ NOI CĂUTĂRI FORMALE- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:
morfologie: repertoriu formal /expresiv (vocabular)sintaxă: compoziție (modul de punere împreună, într-un tot cu sens, a componentelor morfologice, de vocabular)
- la nivelul orașului
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA T1 Tradiția clasică
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Grecia antică – o “revoluție formală”
un nou limbaj architectural, coerent, orientat estetic (FRUMOS=BINE=ADEVAR)
se naște “limbajul clasic” pe programul de templu prin ceea ce numim azi ORDINELECLASICE (grecii le numeau genuri)
un limbaj care durează mai bine de două milenii à tradiția clasică
Primul templu al Herei din Paestum, sec. VI a.Chr.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Grecia antică – o “revoluție formală”
Programul de templu s-a dezvoltat de la mici construcții dintr-un fel de cărămidă (de pământ și nisip armat cu paie) la mari structuri de piatră/marmură, înconjurate de
portice monumentale, între secolele IX si VI î.Cr.
Acropola Atenei: Propileele, Partenonul și Erechteionul
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
LIMBAJUL CLASIC
ORDINUL/GENUL: unitateaformată de coloană și
suprastructura ei în colonadaunui templu = elementul
fundamental al limbajuluiarhitectural al antichității,
limbajul “clasic”.
Cuvântul “ORDIN” în sensulactual (de însiruire de coloane
după anumite reguli) estefolosit abia din sec. XVI
Grecia antică – o “revoluție formală”
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Grecia antică – o “revoluție formală”
LIMBAJUL CLASIC:
Elementul morfologic de bază = genurile de coloane și
suprastructura lor + alte elementeale templului (soclu, elemente de
acoperire etc.).
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
LIMBAJUL CLASICSintaxa:
(din lat. syntaxis, din greaca vecheσύνταξις, súntaxis = punere înordine, dispoziție, compoziție,
lucrare, ordin de luptă, convenție)
= punerea împreună într-o dispoziție ordonată a tipurilor/genurilor de
coloane, aplicată celor câteva
“modele”(principia) de temple.
SINTÁXĂ s.f. 1. Parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale
propozițiilor în vorbire și care stabileștereguli privitoare la construirea
propozițiilor și a frazelor. ◊ Sintaxăpoetică = totalitatea procedeelor limbii
literare care țin de topica propoziției și a frazei
Arrangement des mots et construction
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
LIMBAJUL CLASIC
Sintaxa— punerea împreună într-o dispoziție ordonată
a tipurilor/genurilor de coloane, aplicată celorcateva “modele”(principia) de temple —
se baza pe un sistem de proporțiiîntre părți exprimat prin anumite
NUMERE INTREGI, care reprezentau armonia transcendentă;
armonia kosmos-ului grec.
Acestea garantau
BINELE = FRUMOSUL=ADEVARUL
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Ordonanța/ordinea lumii este făcută din simpatii, din prietenii între lucruri, din asemănările prin care ele se
aliază, în dublul sens de alianță și aliaj. Ordinea provinedin folosirea proporției, care este o lege cosmică de
organizare a lumii, și din symmetrie, prin care se exprimăunitatea.
PROPORTIA:”... dacă nu avem decât două lucruri, esteimposibil să le combinăm convenabil într-un al treilea,
căci trebuie să existe între ele o legătură care să le unească. Ori, dintre toate legăturile, cea mai bună este
cea care, prin ea și din lucrurile pe care le unește, formează o unitate pe cât de perfectă posibil, iar această
unitate este proporția care este de natură să o realizezecomplet; pentru că, într-adevăr din trei numere oarecari,
cubice sau patrate, mediul este pentru primul ceea ceultimul este pentru cel mediu; și invers...
de aici decurge în mod necesar că toți termenii vor fi aceeași și că fiind aceeași și unii și alți, ei vor forma un
tot.” (Platon, Timaios, 31c-32b)
SYMMETRIA care se bazează pe analogie, adică – dupăPlaton – pe prietenia dintre ființe formate după aceeasiproporție, fondează echivalența dintre microcosmos și
macrocosmos, de unde provine și antropomorfismul formelor artistice, în
particular cel al diferitelor ordine/genuri.Lumea lui Timaios instaleaza astfel un du-te-vino intre
cosmologie și arhitectură. (A. Chastel)
kosmos-ul armonic al lumii grecești
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
TEORIA “FRUMOSULUI OBIECTIV”Una dintre cele mai durabile teorii estetice.
De asemenea, symmetria este un acord armonios (conveniensconsensus) al părţilor operei însăşi şi o relaţie proporţională
între aceste părţi şi ansamblul figurii. (I,2,12).Aşa cum în corpul omenesc euritmia este o consecinţă a
symmetriei, a relaţiilor proporţionale dintre cot, picior, palmă, deget şi celelalte mădulare, tot astfel stau lucrurile şi cu operele
perfect realizate. (I, 2,13).Compoziţia edificiilor constă în symmetria, de ale cărei
raporturi (rationem) arhitectul trebuie să ţină seama cu multăgrijă. Symmetria se naşte din proporţie, care pe greceşte se
numeşte analogia. (III,1,1)Proporţia este subordonarea la un modul, în părţi alicote, a membrelor unei lucrări şi ale lucrării în ansamblu. De aici
rezultă raportul symmetriilor. (III,1,2)Într-adevăr, nici un edificiu nu poate fi în mod raţional compus
fără symmetrie şi proporţie, ci numai dacă membrele sale se găsesc într-un raport bine chibzuit, aşa cum e cazul şi cu un om
bine făcut. (III,1,3)(Vitruviu, De architectura)
ALICÓTĂ, alicote, adj. (Mat.; în sintagma) Parte alicotă = parte care se cuprindeexact, de un anumit număr de ori, într-o cantitate dată.
o “revoluție formală”: estetica armonică
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA o “revoluție formală”
Capul omului, ca și cel al universului, cercul fiind un solid pur, este, după Platon, acea parte a corpului în care zeii au înlănțuit revoluțiile divine.
Este deci posibil să citim în capul și corpul omului măsurile proporției care sunt celeale întregului cosmos și legea lor.
Cesare Cesariano, 1521, ilustratie la Vitruviu
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA o “revoluție formală”
De aici, dar si din legendele fondatoare ale ordinelor (relatate de Vitruviu), apare si
inzestrarea ordinelor cu un anumit caracter: doric- masculin,
ionic-feminin, corintic –juvenil,
cautari care vor fi continuate/reluate siteoretizate in timp.
Lumea lui Timaios instaleaza astfel un du-te-vino între cosmologie și arhitectură.
(A. Chastel)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
“ Symmetria ia nastere prin proportie pe care grecii o numesc analogia”
Aceleași principii se aplică și altor arte (teoretizate chiar înainte, în sculptură; de ex., Policlet/sec V-IV IC- în Canon), alături de principiul imitației/mimesis.
Copie târzie dupa”Canonul”/Doriforul luiPoliclet (sec5-4 ien) –luptator cu lance
Copia cea mai buna dupa Athena Parthenosstatuia criselefantina a lui Phidias (sec. V IC)
Bronz roman din sec II dupa Discobolul lui Myron (sec. V IC)
Grecia antică – o “revoluție formală”
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Bronzul Artemision, se crede a fi Poseidon sau Zeus, 460 î,Cr.
Athena. Copie romana dupa un original grecesc, sfarsit de sec. 5 î.Cr.
Apolon din Belvedere. Copie romana dupa un bronz grecesc 330–320 î.Cr. Atribuita lui Leochares.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
“ESTETICA” ARMONICĂTEORIA “FRUMOSULUI OBIECTIV”
Este purtată și garantată de LIMBAJUL CLASIC
Exprimat prinORDINELE/TIPURILE DE COLOANE dupa Vitruviu/De Architectura, sec.1 IC:
doric, ionic, corintic, toscan
Susținută de o metafizică durabilă de factură platoniciană despre armoniacosmică, obiectivă și transcendentă.
“Revoluția formală” a Greciei antice
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Tradiția clasică
Ca orice limbaj, LIMBAJUL CLASICa fost creat în anumite circumstanțe
particulareși se va îmbogăți în timp, va “evolua”.
Aceasta evoluție constituie ceea cenumim TRADIȚIA CLASICĂ,
pe care s-a sprijinitarhitectul/proiectarea peste 2000 de ani.
La început, limbajul clasic e folositnumai pentru temple, apoi și pentru alte
clădiri urbane/publice nereligioase șipentru locuințe.
În civilizația greacă, locul “magic” al sanctuarului coboară spre oraș prin
investiția publică și privată înechiparea orașului.
“Se poate da numele de oraș uneiaglomerări care nu are nici edificiiadministrative, nici gimnaziu, nici
teatru, nici fântâni cu apa curentă?”(Pausanias X,4,1)
Horia Bernea
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Roma antică
Îmbogățirea repertoriului formal și diversificarea sintaxeiprin fuziunea cu geniul constructiv roman
– ordinul este pus in opera in combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltii– suprapunerile de ordine, validarea logicii structurale de estetica armonica– se folosesc si alte surse pentru imbogatirea vocabularului formal– se aplica unor noi tipuri de cladiri care devin, la randul lor, modele: templul, arculde triumf, Coliseul, Panteonul, termele, basilicile colosale …
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Roma antica
combinatie cu principiul constructiv al arcului si boltiiarcul de triumf
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Colosseul, Roma, 80 d.C.
Roma antica
suprapunerile de ordine, validarea estetică a logicii
structurale
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
« Atata timp cat Colosseumul va fi în picioare, Roma va fi în picioare; candColosseumul se va prabusi, Roma se va prabusi; cand Roma se va prabusi, lumea
intreaga se va prabusi.» (Bède le Vénérable, sec. VIII d.C.)
Roma antica
aplicată unor noi tipuri de clădiri care devin modele:Coliseul/Colosseo/Colosseum
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Panteonul, Roma, (27 i.C - sec. II d.C.).
Roma anticanoi tipuri de clădiri care devin modele:
Panteonul
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Bazilica lui Maxentiu, sec III-IV d.C.
Roma anticastructuri boltite monumentale: basilici colosale, terme
(noi tipuri de clădiri care devin modele)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Termele lui Caracalla, sec III d.C.
Roma antica
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Tradiția clasică “se tulbură” spre sfârșitul Imperiului Roman
Marile spatii boltite vor deschide calea arhitecturii bizantine, pătrunsă de alt spirit decât clasicitatea greco-romană — misticacreștină și spiritualitea ei
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
San Vitale, Ravena, 526-547
ieșire din inteligibilitatea “gramaticii clasice” și căutarea altor tipuri de expresii arhitecturale
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Interludiul bizantin à estul Europei
ieșire din inteligibilitatea gramaticii clasice în favoarea altortipuri de căutări și a unei alte expresii arhitecturale – abandonând
limbajul “păgân” al tradiției clasice și căutând expresia uneispiritualități creștine.
Sfanta Sofia, Constantinopol/Istanbul, 537 (Isidorus din Milat si Anthemius din Tralles)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA În vestul Europei
interludiul romanic și gotic
o sinteză, înafara limbajul classic,a moștenirii constructive romane
cu tradiția constructivă germanicăsub spiritul creștinismului;
St. Chapelle, Paris, 1239-1248
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
St. Foy, Conques/Franta, 1041-1052
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA LIMBAJUL CLASIC
Repertoriul expresiv pe care ni-l lasă cultura antică:
[1] este creat în Antichitatea greacă și îmbogățit de romani[2] este reluat în Renastere și teoretizat, codificat, devine
normă a “bunei arhitecturi” și a “bunului gust”[3] este permanent prelucrat până în sec. al XIX-lea
“vocabularul” formal al ordinelor clasice; “sintaxa/gramatica” (sistem de reguli de punere împreuna) -se bazează pe reguli proporționale, teoretizate încă din Antichitate și adaptate diverselor scheme distributive, în funcțiede tipul de clădire și ținând cont de sistemele constructive folosite (trilitic sau boltit)
Durabilitatea acestui “mod de a proiecta” se bazează pe fortasuportului metafizic, care îi confera “garanția frumosului”.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Limbajul clasic – o “revoluție formală”
LIMBAJUL CLASIC
O ‘uniformă’ purtată de anumite categoriide clădiri, recognoscibilă după elementele
formale care au fost folosite mai întâi înlumea ‘clasică’ a Greciei și Romei antice.
John Summerson, The Classical Language of Architecture, London, Methuen, 1964, p. 7
1654: Vitruve présentant De architectura à Auguste.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Limbajul clasic – o “revoluție formală”
Tratatul lui Vitruviu aduce înteoria arhitecturii proba
supunerii “proiectării” unuiadevăr estetic “transcendent”,
prin folosirea “ordinelor”:
Am scris reguli precise, pentru ca, cercetându-le [tu,
Caesar], să poți cunoaște printine însuți însușirile lucrurilor
făcute până aici și ale celorviitoare; căci în aceste cărti
am dat la iveală toate regulilemeșteșugului. (I, Pref., 5)
1654: Vitruve présentant De architectura à Auguste.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Limbajul clasic – o “revoluție profesională”
De aici sunt transmise îndiscursul ulterior de arhitectură
indicațiile despre legileproporțiilor (fără să fie însă
perfect explicitate), definiția arhitecturii ca “știință”
/cunoaștere a modului lor de folosire,
interpretarea antropomorfică a “ordinelor antice” și
afirmarea demnității arhitectuluica creator.
DE ARCHITECTURA, ediția Cesare Cesariano, 1521, ilustrata
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
edificiilegreceștișiromanecapătăun prestigiucare le instituieîntr-un sisteminternaționalde referințădeosebitde durabil.
Un sistem internațional de referință
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Toate acestea explicăLUNGA POSTERITATE A ORDINELOR CLASICE
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea și renașterea limbajului clasic
Pietre tombale : cavaleri din Evul Mediu si din Renastere (Karl Gruber, Forme et caractere de la ville allemande)
“omul iese din rând”, din disciplina egalității creștin-medievale; se rup “barierele” spiritualității medievale și se instituie în proiectare
alte “bariere”/alte criterii — revenirea la limbajul clasic
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
Filippo BRUNELLESCHI (1377-1446) – Domul din Florenta
începe și schimbarea statutului arhitectului și a arhitecturii ca artă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
se restabilește gramatica antichității ca disciplină universală, aplicabilăoricărui proiect arhitectural demn de acest nume.arhitectul trebuie să o cunoască pentru a practica o arta liberală.
Philibert de l’Orme (c.1517-c.1570) Alegoria raului si bunului arhitect
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
Tratatul lui Vitruviu este recitit într-o nouă cheie, alături de Platon, Horațiu, Cicero…El transmite discursul anticilor despreun adevăr estetic care se bazează peanalogia cu o ordine armonică“superioară”.
Aici se găsesc indicațiile despre legeaproporțiilor, definiția arhitecturii ca știință a modului de folosire a acesteia, interpretarea antropomorfică a ordinelorantice și afirmația demnității arhitectului.Toate acestea fac obiectul unei teoriispecifice, care îl introduce pe arhitectprintre umaniști.
Arhitectura ca arta liberala
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
LEON BATTISTA ALBERTI(1404-1472)De Re Aedificatoria 1452
L.B. Alberti, Palazzo Rucellai, Florenta
CUNOAȘTEREA /FOLOSIREA ÎN PROIECT A ORDINELOR devine piatra de încercare a arhitectului, instrumentularhitectural cel mai rafinat din tot ce a existat, încarnarea întregii înțelepciuniantice privind arta de a construi.
În baza observațiilor ruinelorantichității, Leon Battista Alberti consideră că sunt cinci ordine clasice(doric, ionic, corintic, toscan, compozit).
În practică, încearcă să aplice regulilelor (limbajul clasic) “templelor”creștine (biserici) romanice și goticeși arhitecturii laiceà neașteptate probleme de proiectare
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
L.B. Alberti, Palazzo Rucellai (1446-51)
ALBERTI caută să aplice regulile ordinelor (limbajul clasic) arhitecturii laiceși “templelor” creștine (biserici) romanice și gotice
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
L.B. Alberti, San Francesco da Rimini
ALBERTI caută să aplice regulile ordinelor (limbajul clasic) arhitecturii laiceși “templelor” creștine (biserici) romanice și gotice
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
L.B. Alberti, Sant’Andrea, Mantova
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
ordinul este piatra de încercare a arhitectului, instrumentul arhitecturalcel mai rafinat din tot ce a existat, încarnarea întregii întelepciuni anticeprivind arta de a construi
Andrea Palladio, basilica din Vicenza (stanga), Fatada San Giorgio Maggiore, Venezia (dreapta)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
Andrea Palladio, proiect de palat, refacerea termelor lui Diocletian (stanga), travee palazzo della Ragione, 1560 (dreapta)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
Andrea PALLADIO
Andrea di Pietro, zis Palladio (1508-1580)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
Palladio, San Giorgio Maggiore, Venezia
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
Benedetto da Maiano, Palazzo Strozzi (1489-1662)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
1534 - Francesco Giorgio Veneto, Memorandum for S. Francesco della Vigna, Venise(in Rudolph Wittkower, Architectural Principles in the Age of Humanism)
Pentru a construi "tesatura" Bisericii cu acele proportii potrivite si armonioase, pecare sa le putem face fara sa schimbam ceeace este deja facut, as proceda astfel. As vreaca latimea navei sa fie de 9 pasi ... ceea ceeste patratul lui 3, numar prim si divin. Lungimea navei, care va fi 27, va avea o tripla proportie, ceea ce duce la o "octavaperfecta"/diapason (2/1) si o "cvintaperfecta"/diapente (3/2). Si aceasta armoniemisterioasa este ca atunci când Platon, înTimaios, voia sa descrie minunataconsonanță a părtțlor și a întregului lumii; el a luat aceasta ca primă fundație a descrieriilui, multiplicând cât de departe ar fi fostnecesar aceste aceleași proporții si numerein concordanta cu regulile si consonantelecare o umplu, pâna când a inclus întreagalume si fiecare dintre membrele si partile ei. Noi, fiind doritori sa construim biserica, am socotit necesar si foarte potrivit sa urmamacea ordine al carei stapân si autor esteDumnezeu, cel mai mare arhitect.
căutarea proporței ideale cu același suport metafizic
Leonardo da Vinci circa 1487 Cosmografia del minor mondo
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
toscan doric ionic corintic compozit
cele cinci ordine clasice, după Palladio
toți marii arhitecți caută perfecțiunea ordinelor și a proporțiilor lor șio ilustrează prin tratate și proiecte
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
Sebastiano SERLIO (1475-1553)consacrăautoritatea canonică a ordinelor anticeSette libri dell’architettura,
prima gramatica ilustrată a Renașterii, foarte folosită și răspândită în Franța, apoi în Germania și zona flamandă, mai târziu în Anglia.
în timp, suportul (și conținutul metafizic) al frumosului armonic slăbește, astfel încât căutarea proporției ideale nu se maiadresează ordinii cosmice, ci anticilor(pentru că au transpus-o cel mai bine).
« Citiți-i pe Antici : imitați-i dacănu puteți imita Natura »(Les Beaux-Arts réduits à un même principe, abatele Charles Batteux, 1746)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renasterea
Ordinele clasice dupa Vignola (1507-73), Traité des cinq ordres d’architecture publié en 1563
Jacopo Barozzi da Vignola(1507-1573)Regola delli cinque ordinid’architettura, 1562.
Aproape exclusiv desenată, foarte simplă; ceamai tipărită carte de arhitectură. Se răspândește și se traduce: Règles des cinq ordres d'architecture de Vignole / Revues, augmentées et réduites de grand en petit par Le Muet, 1632.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
imitarea Antichității devine garanția Frumosului pânâ în secolul XIX
Rafael, Scoala din Atena (1508-11)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
Rafael, Scoala din Atena (1508-11)
IN CAUTAREA PROPORTIEI IDEALE
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea
ARTA ÎN CĂUTAREA PROPORȚIEI IDEALE
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Speculația privind TIPUL IDEAL al fiecărui ordin se poate urmări de-a lungul istoriei clasice, oscilând între venerarea antichității și anumiteinvenții (morfologice și sintactice)
din John Summerson, “The Classical Language of Architecture”
Răspândirea limbajului clasic
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
În timp, suportul (și conținutul metafizic) al frumosului armonicslăbește, astfel încât căutarea proporției ideale nu se mai adreseazăordinii cosmice, ci anticilor (pentru că au transpus-o cel mai bine).
« Citiți-i pe Antici : imitați-i dacănu puteți imita Natura »(Les Beaux-Arts réduits à un même principe, abatele Charles Batteux, 1746)
Răspândirea limbajului clasic
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Plateau d’accouchée, vers 1428, Masaccio,.
rămâne pentru arhitecți garanția Frumosului până în secolul XIX.
... iar imitarea antichității
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Răspândirea limbajului clasic
Acest limbaj va parcurge istoria “stilurilor” și a orașului, folosit diferit, înfuncție de gust și de circumstantele specifice, dar și de mijloacele la îndemâna.
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci siorașului care se supune aceluiasi “control” estetic
Sebastiano SERLIO (1475-1553/55)Ilustrarea scenei comice si a scenei tragice
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Renașterea – orașul
Panoul din Urbino, cca. 1460-1500) atribuit lui Piero della Francesca (1415-1492) Luciano Laurana…
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci și orasului care se supune aceluiași “control estetic” — în moduri diferite, în funcție de gust și
de circumstanțele specifice și de mijloacele la îndemână, dar în căutareaaceluiași ideal, care aducea împreună frumosul, binele și adevărul.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA orașul ideal
Panoul din Baltimore, cca. 1460-1500, atribuit lui Pinturicchio, Luciano Laurana…
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA orașul ideal
Panoul din Berlin, cca. 1460-1500 atribuit nesigur lui Francesco di Giorgio Martini, probabil 1477.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA orașul ideal
Veduta di città sul mare, atribuit Ambrogio Lorenzzeti (Simone Martini?) /1320? si fragment din Orasul pacii din Efectele bunei guvernari. Ambrogio Lorenzzeti, 1337
1465, orașul ideal Sforzinda, Tratatto, Filarete și 1593, orasul Palmanova – oras-fortareata construit dupa ideile umaniste privind orasul ideal ca forma si ca organizare..
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini, arh. Bernardo Rosselino
Se deschide calea intervențiilor urbane de estetizare a spațiului public/urban, de regularizare geometrică, de ordonare, prin aplicarea principiilor subîntinse de estetica ordinelor clasice. à Ceea ce va deveni conceptul de INFRUMUSETARE / embellissement
Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA limbajul clasic parcurge istoria arhitecturii
Exorcismul unui posedat, detaliu, atribuit lui Andrea di Giusto (după Masaccio?), (Philadelphia Museum of Art).
Limbajul ordinelor clasice se va aplica nu numai arhitecturii, ci și orasului care se supune aceluiași “control estetic” — în moduri diferite, în funcție de gust șide circumstanțele specifice și de mijloacele la îndemână, dar în căutareaaceluiasi ideal, care aducea impreuna frumosul, binele si adevarul.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA invenția / libertatea manieristă
Jacoppo Tintoretto, Cina cea de taina (1592-94)Jacoppo da Pontormo, Iosif in Egipt (1515-18)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA invenția / libertatea manieristă
Michelangelo, Ansamblul Capitolin, 1536-46
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA invenția / libertatea manieristă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA invenția / libertatea manieristă
Giulio Romano, Palazzo del Te, Mantova (1525-1534)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA retorica si efervescenta dramatica baroca
Caravagio (1571-1610), Punerea in mormint si Crucificarea Sf. Petru
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA retorica și efervescența dramatică barocă
Francesco Boromini, Sant’Ivo alla Sapienza, Roma,1642-60
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Francesco Boromini, Sant’Ivo alla Sapienza, Roma,1642-60
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA retorica și efervescența dramatică barocă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA retorica și efervescența dramatică barocă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA retorica și efervescenta dramatică barocă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Proiectul lui Bernini pentru colonada Luvrului - sec XVII
retorica și efervescenta dramatică barocă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA retorica și efervescenta dramatică barocă
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA rigoarea clasicismului francez
Claude Perrault - colonada Luvrului - sec XVII
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA rigoarea clasicismului francez
cele 5 ordine dupa Claude Perrault (1616-1688)
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA în paralel cu exuberanța grațioasă a rococo-ului
L’Escarpolette, vers 1766, Jean Honoré Fragonard, (Londres, Wallace Collection).
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA în paralel cu exuberanța grațioasă a rococo-ului
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Jacques Louis David – Incoronarea lui Napoleon (1805-07)
rigoarea reîntărită a neo-clasicismului francez
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA rigoarea reîntărită a neo-clasicismului francez
Sfârsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
« Lisez les Anciens : imitez-les, si vous ne pouvez imiter la Nature! »Les Beaux-Arts réduits à un même principe, abatele Charles Batteux, 1746
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Sfârsitul secolului XVIII si inceputul secolului XIX
rigoarea reîntărită a neo-clasicismului francez
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA răspândirea tradiției clasice în lumea veche
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA răspândirea tradiției clasice în lumea nouă
Thomas Jefferson (1743-1826) – Universitatea din Virginia, Charlottesville
si rezidenta de la Monticello
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Peste acest stadiu al dezvoltării disciplineise vor suprapuneMUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEAși noile probleme pe care le aduc în fațaarhitecților
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA Însă, indiferent de ce shimbări vor interveni, și în modernism, și
în postmodernism va persista în proiectare o nostalgie a acesteitradiții purtate de limbajul clasic — la care vom reveni în curs.
anul
I / IA
C /
2019
-20
/ DIT
AC
P / F
acul
tate
ade
Arh
itect
ura
/ UA
UIM
pr
of. A
na-M
aria
ZA
HA
RIA
DE
/ lec
t. R
adu
Tudo
r PO
NTA
Q3Cum explicați durabilitatea limbajului clasic ?
Plateau d’accouchée, vers 1428, Masaccio, (Berlin-Dalhem, Gemäldegalerie).