modelul cultural nipon

8/8/2019 Modelul Cultural Nipon

1/50

Fragmente dintr-un rulou: modelul cultural nipon

Catre cititor

Cnd ceea ce se petrece chiar sub ochii nostri da nastere celor maifanteziste zvonuri, cum ar putea fi altfel n cazul unui tinut aflat peste nouamari si noua tari?

Ueda Akinari

Lasnd la o parte aventura misionarilor iezuiti din secolul al XVII-lea si interesul prezentat de filosofii secolului alXVIII-lea, n istoria pasiunilor Occidentului pentru alte culturi si civilizatii se pot numara doua momente de fascinatiearatate de lumea occidentala fata de Japonia. Unul s-a manifestat la sfrsitul secolului al XIX-lea n Europa, cupredilectie n Franta si Anglia, lasnd urme identificabile n pictura impresionista (Vincent van Gogh) si n imagismulpoetic vestic (Pound, Yeats, Claudel, Eluard). Celalalt, ntmplat n Statele Unite, dupa cel de -al doilea razboi mondial, afost mai putin estetic, accentund mai mult o latura spirituala sau morala, cu interes evident manifestat pentrubudismul Zen, atitudine pe care Umberto Eco o motiveaza prin elogiul pe care Zen-ul l aduce vietii, detaliului, faptuluiminor. Atragnd atentia asupra jocului de energii ale lumii care nu trebuie ntrerupt, filosofia Zen intereseaza nu doar cadoctrina morala, ci si pentru strategii stilistice, remarc a Eco, cultul spontaneitatii promovat de catre aceasta fiind usor deregasit n estetica teatrului happening. Nici unul dintre cele doua momente nsa nu a adoptat Japonia ca o scoala dedoctrine sau sisteme filosofice, ci, mai curnd, ca o sensibilitate ce recunoaste aleatoriul ca principiu de creatie,permitndu-i asimetriei sa devina o coordonata estetica ce da marturie de constiinta fragilitatii si precaritatii existenteisuspendate ntre doua abisuri: nasterea si moartea.

Prezentul, aflat la cotitura dintre secole, pare sa fi modificat nsa atitudinile precedente, studii occidentale recente

dedicate lumii nipone afirmnd-o parca fara drept de tagada:Japonia pare sa fi inventat secolul al XXI -lea1.Ca o marturie a fascinatiei transformate, n timp, si n spatiul romnesc, ntr-un interes real si profund fata de

variate aspecte ale orizontului spiritual japonez, limba, literatura si cultura Tarii Soarelui Rasare devin, din nou, teme destudiu si cercetare, meditatie si reflectie.

Cnd n aceasta lume, dupa cum o afirma semiotica culturii, totul ne apare ca avnd o semnificatie, orice nivel, -indiferent de ceea ce contine: un obiect, o creatie materiala omeneasca sau o legenda -, devine untext cultural pentru acarui ntelegere suntem obligati sa stim cum sa-l citim. Interpretnd cultura japoneza ca un rulou, desfasurat pe orizontalatimpului, dar si pe verticala diverselor sale manifestari, cercetarile reunite sub titlul generic Fragmente dintr-un rulou:modelul cultural nipon supun analizei cteva piese din ceea ce-am numi modelul cultural nipon , relevat prin ctevaaspecte ale sale. Coordonatele avute n vedere, ce surprind teme din varii domenii ca mitologicul, folclorul, arta,lingvistica, literatura, artele traditionale, sociologicul si juridicul, sunt toate ncercari de configurare a universului spiritualnipon, dincolo de taina si exoticul pe care acesta le -a sugerat/ exercitat dintotdeauna. Analizele cuprinse n numarulaniversar de fata staruie n ncercarea de a surprinde miscarea sufletului japonez (Yamato damashii ) si a defini, dinperspectiva celuilalt, ceea ce limba japoneza numeste kokoro (inima, spirit), cuvnt extrem de dificil, de altfel, de tradusntr-o alta limba: kokoro este mai mult dect inima, este inima si minte, senzatie si gndire si viscere.

Studiile prezente, ce poarta cu ele sensuri si pauze semnificationale, si doresc sa-l recupereze, fie si partial, n snulmodelelor lumii, pe cel propus de catre spiritualitatea nipona. n aceasta tentativa de a descrie nu numai un prezent decreatie, ci si un prezent de cultura, analizele aduc la lumina rampei subiecte variate, ce prezinta publicului romnesc oJaponie ndepartata n timp si ramasa vie n prezent (Angela Hondru, Calendarul sarbatorilor populare japoneze)alaturata unei Japonii recreate ca un cadru cinematografic de un scriitor ce a parasit -o n adolescenta (Ana Scuturici,Japonia imaginata. Kazuo Ishiguro ). Textele semnate de Florina Ilis (Murasaki Shikibu, Genji monogatari. Cronicafictionala a lumii Heian) si Rodica Frentiu (Haruki Murakami. ntrebari posibile lumi posibile) conecteaza momentelesituate la cele doua extremitati ale axei temporale traversate de istoria literaturii japoneze: unul legat de nceputurileromanului japonez si ntmplat n jurul anului 1000, ce-a salvat de la uitare numele doamnei Murasaki Shikibu de lacurtea imperiala Heian si romanul sau Genji monogatari (Povestea lui Genji ), si un altul, ce propune o regndire aJaponiei traditionale n contextul literaturii japoneze contemporane, asa cum este ea sugerata de scriitorul HarukiMurakami.

S-a remarcat adeseori nclinarea japoneza nspre esentializarea lumii fenomenale, dorinta de cautare a ceea ce esteabsolut n tranzitoriu, a caii de comunicare cu acest permanent al existentei, asa cum se manifesta el n aspectele sale celemai obisnuite. Percepnd timpul ca o infinita ocurenta a timpului prezent ce impune adaptarea la o vesnica schimbare, nmentalitatea japoneza se crede ca se poate ajunge la esenta vietii prin ceremonie si ritual. Ma terialulCalea ceaiului sauCalea spre ultimul stadiu al simplificarii, purtnd semnatura lui Dimitrie Lamparu, evidentiaza un nucleu ideatic cetalmaceste n cuvinte ntelegerea ca chanoyu sau ceremonia ceaiului cuprinde o ntreaga viata n clipa prezenta, fiind, nacelasi timp, o subtila, sofisticata si productiva, din punct de vedere artistic, adaptare la schimbare. Ceremonia ceaiuluidevine, astfel, o experienta estetica ce transgreseaza limitele artei, esteticul si viata devenind una, expresie a cred inteijaponeze potrivit careia clipa prezenta poate fi ntlnita/ regasita printr-o experienta artistica. Maestrii ceremoniei ceaiului


2/50

din secolul al XVI-lea o recunoscusera deja: daca exista un sens n aceasta viata, el se ntmpla acum si aici. Daca nuexista acum si aici, atunci nu exista deloc.

Ichi go ichi e. (O sansa, n orice ntlnire), chintesenta ceremoniei ceaiului caligrafiata pe ruloul din tokonoma ,exprima ideea ntlnirii, n felul ei, unica, dintre gazda si oaspete, n cadrul ceremonialului. Neputnd fi gndita ca oposibila repetare, ntlnirea va trebui luata n considerare n toate detaliile, de aici si importanta particulara acordataformulelor de adresare schimbate de interlocutori n timpul oficierii ceremonialului. Studiul Societatea japoneza silimbajul de politete al Andreei Sion detaliaza acest aspect care transgreseaza zona de interes strict lingvistica, aratndinfluentele si repercusiunile incontestabile pe care limbajul onorific le are n viata sociala nipona.

Codul ritualului ceremoniei ceaiului, ce-si are drept suport, printre altele, si felul japonez de a gndi natura, ar puteafi asezat apoi, credem, la temelia conceperii legii mediului, legislatia nipona aducnd n prim-plan principii total diferitefata de felul n care gndesc natura occidentalii, fapt relevat de materialul Constitutia japoneza a mediului , semnat de

Veronica Rebreanu. Examinarea universului mitologic propusa de Codruta Cuc n Soarele si Luna n imaginarulmitologic nipon si coreean asaza imaginarul japonez n contextul geografic al imaginarului mitologic asiatic, evidentiindasemanari si deosebiri ntre Tara Soarelui Rasare si un vecin continental: Coreea de Sud.

Traducerea din Giangiorgio Pasqualotto, Estetica del vuoto. Arte e meditazione nelle culture dOriente (Esteticavidului. Arta si meditatie n cultura Orientului) [Marsilio Editori, Venezia, 1992] de Mircea Muthu vine sa configurezedimensiunea estetica a vidului, coordonata sub auspiciile careia ar putea fi ntelese cultura si arta japoneza .

Nina Stanculescu propune articolulAspiratia lui Isamu Noguchi nspre sinteza , dedicat sculptorului japonez IsamuNoguchi, discipolul declarat al lui Constantin Brncusi, care -a vizitat Romnia ca sa cunoasca (n)de-aproape tarmulnatal al maestrului. Mentionam ca autoarea a fost n corespondenta, de -a lungul anilor, cu artistul.

Miscelaneul dedicat culturii nipone se ncheie cu un material despre caligrafia japoneza: Caligrafia japoneza sauarta scrisului, n care Rodica Frentiu ncearca explorarea universului artei caligrafiei japoneze pornind de la cuceririleartei abstracte vestice: miscarea (Kasimir Malevici) si culoarea neagra (Pierre Soulages). Felul diferit n care culturileoccidentala si orientala au primit darul scrierii a marcat, inevitabil, evolutia ulterioara a acesteia. Daca grecii pretuiaucuvntul oral si, drept urmare, artizanii cuvntului viu, dibacii mnuitori ai logosului oral erau considerati ncarnarea

ntelepciunii, Orientul vedea ntelepciunea spiritului ntrupndu -se n creatia maestrului caligraf, artizanul cuvntuluiscris. Scrierea caligrafica, cu momentul de nceput al hrtiei albe, goale, pe care trasarea primei linii o face partasa lagestul creatiei primordiale, cu trasaturile urmatoare interpretate ca metamorfoze ale primei linii si cu momentul liniei definal, revenire la vidul initial, ar putea fi asemanat cu actul creator de poezie. Linia ncatusata si descatusata moare sirenaste, elibernd puterea ei constitutiva. Linia este lasata sa creeze, recrend o lumea, lumea .

Explornd diferite fenomene culturale japoneze, studiile mentionate ating, n final, problema creativitatii umane ,neconditionate de spatiu si timp, manifestare creatoare aflata n cautarea a ceea ce Matsuo Basho numea fuga no michi,calea elegantei , nascuta tocmai din libertatea omului de a se marturisi sau tacea:

Mono iebaKuchibiru samushiAki no kaze

Vorbe, vorbe,Buze-nvinetite:Vnt de toamna

Matsuo Basho,Haiku

***

Pe note de final, n speranta ca lectura ce urmeaza va micsora distanta dint re Romnia si Japonia, facnd loc unorposibile revederi, reamintim, ncurajator n acest sens, un proverb japonez:Ichiju no kage, ichiga no nagare mo tasho noen. Tradus literal prin umbra aceluiasi copac, apa aceluiasi ru legatura cu o alta existenta, acesta lasa loc sperantei...rentlnirii: sa mparti cu cineva umbra aceluiasi copac sau apa unui ru constituie o afinitate ce va permite regasirea n t r - o v i a t a v i i t o a r e . . .

Rodica FRENTIU _____1 Kimonos, sushis, mangas et bouddh isme zen: le soft power est japonais. Larchipel est devenu le deuxime

exportateur mondial de biens culturels. Sa puissance paradoxale, cest --dire pacifique et vise humanitaire, samanire de rsister aux violances dune nature hostile, son capitalisme qui a choisi dintgrer lhomme dans le systmede production: finalement le Japon a peut-tre invent le XXIe sicle. (LHistoire, no. 333, juillet-aot 2008, p. 3)

To the reader

Besides the adventure of the Jesuit missionaries in the XVII-th century and the interest shown by the philosophersof the XVIII-th century, in the history of the Western interest for other cultures and civilizations, there are two major


3/50

fascinating moments when the Western world was seduced by Japan. The first took plac e by the end of the XIX-thcentury in Europe, especially in France and England, leaving remarkable tracks in the impressionistic painting (Vincentvan Gogh) and in the poetic imagism of the Western poets (Pound, Yeats, Claudel, Eluard). The second, happe ned inthe United States, after the World War II and it was less aesthetic and more spiritual or moral, showing a lot ofinterest for Zen Buddhism, an attitude motivated, considers Umberto Eco, by the praise that Zen philosophy brings to life,detail and minor facts. Pointing towards the energy game of the world, which must not be interrupted, the Zen philosophyinterests not only as a moral doctrine, but also for stylistic strategies, considers Eco, the cult of spontaneity promoted b yit being easy recognizable in the aesthetics of happening theatre. None of these two moments adopted Japan as a schoolof doctrines or philosophical systems, but merely as a type of sensitivity which admits the aleatory as a principle ofcreation, allowing asymmetry to become an aesthetic coordinate which can testify on the fragility of human existence,suspended between two abysses: birth and death.

The present moment seems to have changed the previous attitudes, more recent Western studies dedicated to theJapanese world state without doubt:Japan seems to have invented the XXI century.The most clear proof of a growing interest for the Japanese culture in the Romanian culture are the studies,

researches and reflections on different aspects of the Japanese spiritualit y.From the semiotics point of view, everything appears full of meaning in this world, at any level regardless the

content: an object, a human creation or a legend become a cultural text, but in order to understand it, we must knowhow to read it. If we interpret the Japanese culture as a roll, unfolded on the horizontal axis of time, but also on thevertical axis of its various manifestations, the research -papers reunited under the titleFragments from a roll: the Japanesecultural model bring to the readers attention some pieces which we consider relevant for understanding the Japanesespirit. The studies focus on different cultural issues, such as: mythology, folklore, art, linguistics, literature, tradition alarts, sociology and law, in an attempt to find the main features of the Japanese spirit, beyond the mystery and exoticfeelings it has always inspired. All the studies included in this anniversary number try to detect the movement of theJapanese spirit (Yamato damashii) and to define, from the perspective of the other, what the Japanese callkokoro (heart,spirit), a word difficult to translate: kokoro means more than heart, it is heart and mind, sensation and thinking and

inside.The studies included in this research, which carry significant meanings and blanks, wish to recuperate and place

the Japanese spirituality among the other models of the world. In our attempt to describe not only a present of creation,but also a present of culture, the analysis bring to life various topics, which allow the Romanian readers to know a remoteJapan, but very much alive in the present (see Angela Hondru, The Calendar of the Japanese Folk Celebrations) next to aJapan recreated as a cinema background by a writer who left it in adolescence (Ana Scuturici, The Imaginary Japan.Kazuo Ishiguro). The studies signed by Florina Ilis (Murasaki Shikibu, Genji monogatari. The Fictional Chronicle ofthe Heian World) and Rodica Frentiu (Haruki Murakami. Possible Questions Possible Worlds) connect two momentssituated at the extremes of the temporal axis in the history of the Japanese literature: the first refers to the beginnings ofthe Japanese novel, around year 1000, which saved from forgetfulness the name of lady Murasaki Shikibu from the Heianimperial court and her novel, Genji monogatari (The Tale of Genji) and the later proposes e reevaluation of the traditionalJapan in the context of the contemporary Japanese literature, as seen by writer Haruki Murakami.

It has often been pointed out the Japanese tendency to capture the essential of the phenomenal world, the desire tosearch the absolute in the transitory, to find a way to communicate with the permanent of existence in its most commonmanifestations. Perceiving time as an infinite occurrence of the presen t which imposes the capacity to adapt to acontinuous change, it is believed that one can only get to the essence of life through ceremony and ritual. The study TheWay of Tea or the Way to the Last Stage of Simplification, signed by Dimitrie Lamparu, highlights a nucleus of ideaswhich put into words the conviction that chanoyu or the tea ceremony comprises a whole life into the present moment,being, at the same time, a subtle, sophisticated and productive adjustment to change, from an artistic point of view. Thus,the tea ceremony becomes an aesthetic experience which transgresses the limits of art, aesthetics and life turning into oneand the same thing, an expression of the Japanese belief according to which the present moment can always be foundthrough artistic expression. The masters of the tea ceremony from the XVI -th century had admitted already: if there is ameaning in life, it should be right here and right now.

Ichi go ichi e. (There is an opportunity in every encounter.) The essence of the tea ceremony written on thetokonoma roll indicates the idea of a unique encounter between the host and the guest during the ceremony. Since theyexclude the idea of a possible repetition, every detail of the encounter will be taken into consid eration, and that explainsthe importance given to polite language used by the participants during the tea ceremony. The study The Japanese Society

and the Honorific Language signed by Andreea Sion details this issue which transgresses the linguistic area ,demonstrating the irrefutable influences and repercussions the honorific language has on the Japanese society.The code of the ritual of the tea ceremony, based on the Japanese way of thinking nature, can be considered the

foundation of the environment law, the Japanese bringing to the foreground different principles regarding nature thanthose of the western civilization. More aspects on this issue can be found in the study of Veronica Rebreanu, TheJapanese Constitution of the Environment. The examination of the mythology as seen by Codruta Cuc in The Sun andthe Moon in the Japanese and Korean Mythology place the Japanese imaginary in the geographic context of the Asianmythology, underlineing similarities and dissimilarities between Japan and the co ntinental neighbor, South Korea.


4/50


5/50

binecuvnta enoriasii. La rndul lor, japonezii sunt datori sa-i venereze, sa-i hraneasca si sa-i distreze. Zeii care descindpe pamnt pentru a sarbatori mpreuna cu muritorii Anul Nou se numesc, generic, Toshigami, Zeii Anului. n multe zonerurale, ei se identifica cu spiritele stramosilor, nsa de cele mai multe ori Toshigami este Zeul Cmpului, care vine lacumpana dintre ani n casele oamenilor pentru a-i asigura de protectia lui. Exista credinta ca Toshigami aduce cu elrecolta bogata pentru anul care tocmai ncepe si i binecuvnteaza pe cei care-l venereaza.

Nu este deloc surprinzator ca cele mai semnificative simboluri legate de Anul Nou sunt cele pe care ni le oferaplantele, pomii, fructele si florile, deo arece ele reprezinta trezirea naturii la viata, cu att mai mult cu ct, n timpuristravechi, nnoirea anului era considerata o etapa de criza ce putea fi rezolvata cu ajutorul omului, prin ritualuri magice.Natura trebuie stimulata si lucrul acesta nu se poate face dect cu propriile ei elemente, alese cu grija.

Desi apare doar incidental n mitologia japoneza, pinul este nelipsit la trecerea dintre ani. Acest copac peren,viguros si falnic simbolizeaza viata lunga si sanatate, statornicie si rezistenta la intemperiile naturii. Rasina este asemenea

sngelui care circula prin venele noastre, iar sufletul pinului si revarsa esenta peste cei cu care vine n contact.Prin amplasarea aranjamentului kadomatsu la intrare se transfera, n mod simbolic, influenta benefica a spirituluiacestui copac, capabil sa alunge duhurile rele si sa aduca binecuvntarea zeilor. Un kadomatsu tipic consta din trei saucinci (niciodata patru, omofon al cuvntului moarte) tulpini de bambus, taiate oblic, introduse ntr-un manunchi decrengute de pin. Ramne un aranjament plin de farmec, chiar daca n zilele noastre varza creata de diferite culori a luatlocul florii de prun, care semnifica trainicia si curajul.

Bambusul este si el de bun augur. Mereu verde, rezistent la intemperii, simbol al vitalitatii, se taie oblic pentru adescuraja orice spirit raufacator dornic de aventura..

Pe lnga flori sau varza, ce servesc drept decor, nkadomatsu mai ntlnim frunze de feriga, desprecare se spune caare proprietati magice. Iubind umiditatea, feriga devine simbol al fertilitatii, iar forma plantei sugereaza familiearmonioasa si viata bogata.

Frunzele de feriga sunt nelipsite si din shimekazari aranjamentele de mici dimensiuni care se atrna la porti sau lausile de la intrare, n magazine, institutii, deasupra numarului de nmatriculare al masinilor etc. Ele par sa ademeneascanorocul, bogatia si sanatatea.

Printre obiectele care mpodobesc shimenawa (funia sacra din shimekazari) se mai numara: daidai, portocalaamaruie, omofon al sintagmei generatie dupa generatie; homarul care, datorita spinarii ncovoiate, semnifica viatalunga, iar culoarea rosie a acestuia, dupa fierbere, sugereaza prosperitate crescnda; plante de mare, n special konbu, carene trimite cu gndul la verbul a se bucura si la substantivul bogatie. Toate acestea ne dovedesc ct de importanta esteforta zeitatilor capabile sa nsufleteasca att lumea materiala, ct si pe cea naturala.

Nu se poate trece cu vederea purificarea fizica ce presupune nu doar o curatenie generala obisnuita, ci una carenecesita nnoire, asa cum si timpul se rennoieste la fiecare nceput de an. Obiectele nlocuite (tatami , ncaltaminteatraditionala etc.) sunt supuse focului purificator la jumatatea lunii ianuarie. Se ia n considerare si purificarea morala: seplatesc datoriile si se ncheie toate socotelile, nlaturnd astfel orice urme ale anului trecut, care ar putea impieta un no unceput de drum. Japonezii uita mpreuna anul care s -a scurs, n cadrul ntrunirilor numitebonenkai. Uitarea are si eala origini un ritual al purificarii.

O atentie deosebita se acorda prepararii mncarurilor. Zeii trebuie ntmpinati si cu hrana: orez, fasole, legumeproaspete, fructe si peste. Japonezii venereaza orezul nca din timpuri stravech i si esenta acestuia se afla nmochi. Celedoua discuri circulare, kagami-mochi , turtele-oglinda, orneaza altarul din casa sau de la temple. Datorita formei lor, suntconsiderate simbolul perfectiunii, al suflului divin, n cazul de fata al Zeitei Soarelu i, avnd functii si valori magicedatorita omogenitatii. Ele l ntmpina pe Zeul Anului din alcovul casei, tokonoma , asezate de obicei pe o foaie de hrtiealba si ncadrate de crengute sau frunze ale unor copaci pereni, privegheate de fsii de plante de mare uscate simbol alfertilitatii.

Alimentele speciale care se prepara n ultima zi a anului sunt de bun augur datorita formei, culorii, numelui saugustului, oferind, fiecare n parte, semnificatii deosebite. Gomame , pestii mici, sunt blnzi si prietenosi; kuromame ,fasolea neagra, te ndeamna sa fii atent la toate; manunchiul de icre, kazunoko, simbolizeaza fertilitatea, pe cnd homarul,viata lunga; kuwai, planta sub forma unui mugur, ne trimite cu gndul la nceputurile vietii; prin gaurelele legumei numiterenkon se vede o viata luminoasa; nu lipseste nici konbu. Toate acestea alcatuiesc osechi ryori, care se mannca n primazi a anului.

Anul vechi se ncheie cujoya no kane 108 batai de clopote de la templele budiste reprezentnd cele 108 pacateale omenirii. Marile clopote, lovite de o brna orizontala, si trimit vibratiile pe distante ntinse si efectul lor esteimpresionant. Fiecare dintre cele 108 batai, dintre care ultima se aude chiar la cumpana dintre ani, matura din calea sa

cte un pacat sau o patima lumeasca.

2

Cei care le asculta, piosi, sunt convinsi ca toate relele anului care a trecut se sterg siun an nou bun este ntmpinat cu sperante proaspete.Anul Nou ncepe cu venerarea zeilor sintoisti. Prima vizita la templu, hatsumode marcheaza n primul rnd ruptura

de vechiul an si intrarea n cel nou, iar n al doilea rnd, reuniunea membrilor familiei.Fiecare japonez trage de funia sacra din fata templului si bate de doua ori din palme, atragndu -i atentia Zeului

Anului, sau poate zeului patronator al templului, ca a venit sa se roage pentru iertarea pacatelor, pentru prosperitate sifericire, dar numai dupa ce i adreseaza multumiri pentru realizarile mplinite. si cumpara apoi amulete noi, pe cele vechilasndu-le la templu, deoarece se considera ca si-au ndeplinit rolul pentru anul care a trecut, absorbind ghinionul si relele.Amuletele vechi sunt puse n locuri special amenajate, urmnd sa fie arse. Ritualul arderii este nsotit de rugaciuniadresate zeitatii care a preluat asupra sa toate nenorocirile.


6/50

Prima zi a anului este deosebita pentru toti membrii familiei, mbracati n haine de sarbatoare, adunati n camera dezi, spatiu ce capata un caracter sacru prin elementele decorative din alcov, prin mncarea cu semnificatie specia la, prinsake-ul numit toso (numele nsusi nsemnnd distrugerea relelor) aromat cu opt plante medicinale, prin vasele decoratecu simboluri ale longevitatii si puritatii.

Casa japoneza devine cu prilejul Anului Nou si paradisul copiilor, ale caror priviri sunt ncntate, printre altele, dejucarii si obiecte purtatoare de noroc, nelipsite fiind talismanele care -i reprezinta pe cei sapte Zei ai Norocului, vapoareminiaturale purtatoare de comori, papusi daruma3, greble strngatoare de bani etc. toate semnificnd noroc si belsug.Zmeiele, pe care sunt pictati ndeosebi razboinici, mpnzesc cerul n prima zi a anului, oferind n nalturi un spectacolcare se ntipareste adnc n memoria si sufletul copiilor, ba chiar si n ale adultilor care -i nsotesc.

Pe 2 sau 4 ianuarie se practica ritualul numit shigoto hajime , prin care se simuleaza nceperea lucrului: primacuratenie, primul cusut, prima tema, pregatirea unei unelte agricole etc., n speranta ca le va merge bine tot anul, ca vor f i

harnici si sanatosi. Vnzatorii ies pe strazi si si striga marfa, fara sa vnda nimic; padurarii fac un drum pna n padure sitaie cteva crengi pe care le aduc n casa ca ofranda Zeului Anului; pescarii pun un vas cu mangal n barca, aprind focul,dupa care bat din palme, l trateaza pe Zeul Barcii cu sake sacru si mpart turte din orez, mochi, celor adunati la ritual.Ciorii, considerata mesager al Zeului Muntelui, i se acorda si ei un ritual aparte n zonele rurale, cel mai frecvent fiind c elal agatarii de turte n cop aci; dupa felul n care ciorile se reped la turte si le mannca, satenii intuiesc soarta recoltei pentruanul respectiv.

Pe data de 7 ianuarie urmeaza purificarea alimentara prinnanakusagayu , terci de orez cu cele sapte plante datatoarede viata: seri, nazuna , gogyo, hakobera , hotokenoza , suzuna, suzushiro .Nanakusagayu si are originea n doua credinte:a) a fost prima mncare pe care a preparat-o Buddha la sosirea n Japonia; b) Zeul Anului le -a recomandat enoriasilor samannce o asemenea mncare pentru a nu se mbolnavi n cursul anului.

Matsu no uchi este perioada n care kadomatsu strajuieste, n hainele lui de sarbatoare, portile caselor si aletemplelor. Acesta se nlatura pe data de 15 ianuarie. Deoarece a servit drept salas temporar al Zeului An ului, se desfasoaramai nti ritualul de ramas-bun de la zeul care lasa n urma lui energie proaspata celor care l-au venerat. Apoi se nalta nincinta templului sau la marginea satului un rug mare din crengi de pin, la care se adauga tulpini uscate de o rez. De

shimenawa din vrful rugului se prinde un evantai alb pe care este pictat soarele, iar la baza rugului se pun ofrandeleaduse, precum si toate obiectele decorative de Anul Nou, care poarta numele generic de engimono4 si care nu pot fiaruncate la gunoi. Cei prezenti si iau ramas-bun de la Toshigami care, conform credintei populare, se ntoarce n munti,pentru a veghea de acolo, de sus, asupra enoriasilor sai pna la sfrsitul anului.

FebruarieSetsubun

La origini tot o sarbatoare de ntmpinare a noului an, Setsubun din ziua de 3 sau 4 februarie, cu sensul literal deseparare a anotimpurilor, marcheaza acum sfrsitul iernii si nceputul primaverii, fiind considerat momentul nfloririisperantelor asemenea florilor ce vestesc noul anotimp, chiar daca iarna este nca n toate drepturile ei.

Cel mai practicat ritual din aceasta zi este mame maki (mprastierea boabelor de fasole), nsotit de urarea Fukuwa uchi, oni wa soto (Norocul n casa, diavolii, afara!). Datorita implicatiilor simbolice ale boabelor de fasole, ritualulmame maki semnifica mprastierea si nlaturarea relelor, individului asigurndu -i-se n felul acesta o viata sanatoasa silinistita.

Boabele de fasole si au si ele legenda lor. Se spune ca n timpul domniei mparatului Ud a (889-897), diavolul traiantr-o pestera de unde iesea n fiecare noapte si provoca necazuri celor din zona. mparatul a adunat sapte ntelepti si i -arugat sa gaseasca o solutie prin care sa se puna capat samavolniciilor acestuia. Dupa ce s -au consultat ndelung, au ajunsla concluzia ca cea mai buna solutie ar fi sa-i arunce n pestera boabe de fasole uscata. Legenda nu mentioneaza si cauzelepentru care diavolul s -a speriat de boabele de fasole, dar ele au avut efectul scontat.

La multe temple din tara exista diferite ritualuri legate de sarbatoarea Setsubun. Setsubun-e, ritual ce se desfasoarala Heian-jingu din Kyoto,prezinta un barbat cu masca aurie, cu patru ochi, care izgoneste demonii. n ritualul Onioi-shiki,de la Kofuku-ji din Nara, Bishamon, Zeul Bogatiei, alunga sase demoni. n ritualul Kihoraku, de la Rozan-ji din Kyoto,barbati mbracati n costume de demoni danseaza pe scena si apoi sunt alungati de catre preotii templului, tot prin dans.La Setsubun Oni-odori de la Honjo-ji din prefectura Niigata iau parte demoni mbracati n costume hidoase, de diferiteculori.

La majoritatea templelor exista cte un invitat special (luptator de sumo , actor renumit, demnitar etc.), care ndeplineste rolul de Toshi-Otoko, Barbatul-Anului. Pe vremuri, persoana care supraveghea decorarea caselor si

prepararea bucatelor traditionale de Anul Nou stapnul casei era considerat Barbatul-Anului, iar cel care mprastiaboabe de fasole la Setsubun , trebuia sa fie aceeasi persoana. Barbatul-Anului poarta costum traditional si sarbatoareaSetsubunncepe, si la temple, prin mprastierea boabelor de fasole de catre Toshi-Otoko. Conform credintei populare, celcare prinde asemenea boabe sau, n alte parti, turtite din orez,mochi, se poate considera un mare norocos.

Onda-matsuri

n primele luni ale anului au loc doua tipuri de ritualuri agricole: rugaciunile pentru o recolta bogata si practicilerituale imitative, cu alte cuvinte cele realizate prin magie simpatetica. Printre cele din a doua categorie se cere mention atOnda-matsuri de la Asukaimasu-jinja din prefectura Nara, ce are loc n prima duminica din februarie.


7/50

Cu acest prilej, se imita diversele etape pe care le parcurge orezul, de la plantare pna la recoltare. Pe lngamimarea ritualurilor agricole, aceasta splendida sarbatoare populara ne ofera ritualuri din care se desprinde armonia dintrebarbat si femeie, pentru ca fertilitatea cmpului este sustinuta de cea umana.

Un barbat mascat, mbracat n alb, mimnd aratul pe scena templului, trage dupa el un altul, mascat n negru,reprezentnd boul nhamat la plugul mpins de un barbat nemascat, mbracat tot n alb. Preotii, care ndeplinesc la aceastasarbatoare rolul plantatoarelor, mimeaza printr-un ritual religios impresionant plantarea rasadurilor prin asezarea pepardoseala templului a unor manunchiuri de crengute de pin. Fiind copac peren, pinul simbolizeaza viata eterna.

Dupa cum am mentionat, pe lnga fertilitatea solului, Onda-matsuri implica si fertilitatea umana. Un satean cumasca de Tengu5 simuleaza actul sexual mpreuna cu un altul, care poarta masca de femeie Otafuku6. Okina7 servestedrept intermediar al casatoriei. Ritualul fertilitatii se numeste taue-tsuke, ce s-ar putea traduce prin samnta prinderadacini. Dupa imitarea prin gesturi a raportului sexual, Otafuku scoate de la pieptul chimonoului mai multe foite subtiri

de hrtie cu care mimeaza stergerea organelor genitale; arunca hrtiile, fuku no kami8

, n mijlocul spectatorilor, care sereped sa le prinda. Exista credinta ca aceasta casatorie ntre doua fiinte divine aduce cu sine att fertilitate, ct si recoltabogata.

Lui Otafuku i se vra apoi o toba sub haine pentru a sugera ca e nsarcinata. Dupa dialogul pe care -l poarta cu unuldintre preoti, scoate toba si o arunca deoparte, gestul simboliznd nasterea copilului, dar si coacerea orezului.

Astfel de ritualuri fagaduiesc rennoirea timpului prin vlastare noisi cresterea armonioasa a orezului, parnd a tinen fru fortele malefice care ar putea afecta recolta.

Fertilitatea de pe scena este transmisa spectatorilor prin aruncarea n rndul lor a manunchiurilor de crengute depin, precum si a orezului si a turtelor mochi. Ritualul se numestefuku-maki raspndirea fericirii, ai carei beneficiari suntspectatorii, n urma transferului magic nfaptuit prin ritual.

MartieHina-matsuri

Spre deosebire de copiii romni a caror zi de nastere se sarbatoreste individual, n Japonia exista trei mari sarbatori

ce aniverseaza copiii prin ritualuri colective care si au originea n credinte popula re stravechi.Hina-matsuri (Sarbatoarea papusilor) sauMomo no Sekku (Sarbatoarea Piersicilor) de pe data de 3 martie este

nchinata fetitelor si se mndreste cu o istorie de peste o mie de ani. La prima aniversare a zilei de nastere, fetitele prim escde la bunicii dinspre mama sau de la matusi cte un set de papusi care urmeaza sa fie expuse anual cu acest prilej, pe unpodium etajat: n vrf, mparatul si mparateasa, apoi escorta si muzicantii, toti n straie de curteni.

Hina-matsurisi are originea n vechiul ritual chinezesc de purificare de-a lungul unei ape, preluat de japonezi dinritualul hina-nagashi9. Conform credintei populare, bolile si nenorocirile sunt cauzate de influentele nefaste care punstapnire pe trup si una dintre modalitatile de a scapa de acestea ar fi transferarea lorasupraunor papusi numite katashiro ,din hrtie sau din crpe, care sunt aruncate n ru, ocean, mare sau sunt distruse, dupa ce sunt frecate de trupul maculat.Se crede ca ele preiau, prin acest ritual de exorcizare de la temple, toate elementele negative. Mai exista si astazi regiunin Japonia unde, la sarbatorirea fetitelor, se practica vechiul ritual al purificarii cu ajutorul papusilor carora li se da apoidrumul pe apa. Credinta ca boala, moartea, nenorocirile si pacatele pot fi ncarcate ntr-un vas care tine loc de tapispasitor si trimise pe lumea cealalta nu este specifica doar Japoniei.

Semnificatia initiala s-a pierdut, nsa nu exista familie care sa nu acorde atentie acestei sarbatori. Setul clasic depapusi, numit dairi-bina, se compune din cincisprezece piese: mparatul si mparateasa, trei doamne de onoare, cincimuzicanti, doi nsotitori din suita si trei din garda. La picioarele podiumului cu papusi se afla diverse tavi pe care suntetalate ustensile, instrumente muzicale, oglinzi, vase cu mochi. Papusilor li se aduc drept ofranda mochi n trei culori(rosu, alb si verde), precum si sake dulce, shirozake. Conform credintei stravechi, acestea ajung astfel si la sufletelestramosilor. Nu e de neglijat nici aspectul educational, pentru ca fetitele, carora li se cere sa-si serveasca oaspetii, nvatade mici cum sa se comporte n asemenea mprejurari, ceea ce ne face sa credem ca la aceasta sarbatoare se poate vorbi side ceea ce van Gennep numeste rituri de initiere.

n scoli, pe data de 3 martie, papusile sunt vii scolari mbracati adecvat unei scene de Curte Imperiala (chiar dacademodata!). Ei sunt asezati pe treptele ierarhice mentionate mai sus, iar n jurul lor se desfasoara un spectacol men it sadistreze papusile si publicul din sala de festivitati.

Hina-matsuri se mai numeste si Momo no Sekkupentru ca avea loc initial pe data de 6 martie, cnd mparatulChinei, n cadrul ceremonialului purificarii, obisnuia sa bea o cescuta de alcool n care plutea o frunza de piersica, datoritacredintei n forta magica a piersicii de a alunga duhurile rele. La japonezi, florile de piersic sunt simbolul casniciei feri cite

si, de cele mai multe ori, o crenguta de piersic sporeste farmecul colectiei de papusi.Data de 3 martie este de bun augur, cifra 3 (data de trei din luna a treia) fiind considerata sacra. Ea simbolizeazala japonezi armonia dintre Cer, Pamnt si Om.

Omizutori

Scoaterea apei un important ritual budist de purificare prin foc si apa are loc la pavilionul Nigatsu-do altemplului Todai-ji din Nara n noaptea de 12 spre 13 martie. Se spune ca dateaza din anul 751, fiind nchinat zeiteiKannon-cu-Unsprezece-Capete. Pregatirile n vederea sarbatorii ncep nca de la jumatatea lunii februarie, preotii fiindsupusi unor ritualuri stricte de purificare pna la nceputul lunii martie, cnd se muta la Nigatsu-do. Aici ei rostesc zilnicrugaciuni, nsotite de fosnetul rozariilor si sunetul clopoteilor, ritmul acestora marcnd invocarea zeitatii. Atmosfera este


8/50

fascinanta si misterioasa, cu att mai mult cu ct perdelele albe, mari, atrnate la intrarea templului nu permit spectatorilorsa zareasca dect umbrele celor care intra n comuniune cu zeitatea.

Ceremonialul este deschis de doua torte mici, urmate de douasprezece mari, fluturate deasupra capetelor enoriasilor.Dansul tortelor se numeste dattan no mai . Ploaia de scntei are rol purificator, premergnd ritualul propriu -zis care ncepedupa miezul noptii. Acesta este marcat si de dansul exe cutat de un purtator de torta uriasa, dansul semnificnd fortazeitatii care coboara pe pamnt. La ora doua noaptea, un grup de preoti cu tortele n mini coboara panta dealului ce ducela fntna cu apa sacra. Ritualul scoaterii apei din fntna Omizutori este precedat de ritualuri de purificare. Apa esteadusa mai nti ofranda zeitei Kannon, iar apoi, preotii templului stropesc multimea cu apa sfintita si flutura n aer sabii.n noaptea urmatoare se scutura peste balustrada pavilionului Nigatsu-do cteva torte mici, care marcheaza ritualul depurificare de la ncheierea sarbatorii. Conform credintei populare, cei asupra carora cade cel putin o scnteie sacra suntferiti de influenta spiritelor nefaste n tot cursul anului.

Hanami

Hanami , sarbatoarea florilor sau mai bine-zis a privitului florilor, care devine un adevarat picnic sub ciresiinfloriti, dezvaluie bucuria japonezilor n fata miracolelor naturii, sakura floarea de cires contopindu-se cu propria lorfiinta. Datina privitului florilor si are originea ntr-un ritual religios asociat cu agricultura. n timpuri stravechi,japonezii nu ntelegeau aparitia mugurilor si a florilor n copacii care parusera fara viata peste iarna, fenomenul parndu -li-se supranatural, un miracol al zeilor. De aceea, au ajuns sa creada ca florile pe care le vedeau indicau prezenta n copacia unor zei care urmau sa le aduca recolte bogate. Hanamincepea cu incursiuni n paduri si parcuri, unde ei estimau camcte flori au nflorit si se rugau n preajma lor pentru o recolta mbelsugata. Obiceiul de a bea, a mnca si a se distra subcopacii nfloriti si are originea n sarbatorirea zeilor prin aducerea de ofrande si prin comuniunea cu ei.

Unii japonezi prefera sa admire superbele flori n liniste si de aceea se ndreapta spre o poteca de munte sau spremalul unui ru. Ei si au ciresul sau chiar crenguta lor, ignornd astfel locurile mpnzite de lume si dedicndu -se doaracelui singur element, capabil de a provoca simtiri greu de exprimat n cuvinte. Primavara si trimite astfel ecoul nsufletele japonezilor prin delicatetea acestor flori care, ca simbol al vietii trecatoare, rasar, nfloresc si cad neputincio ase

la pamnt n doar cteva zile. Dar atta vreme ct sunt mbujorate, ele detin atributele frumusetii supreme, traite cu toatafiinta si toata puterea bucuriei.

n general, japonezii se aduna de la mic la mare sub cte un cires nflorit si se ncarca sufleteste cu acea atmosferade basm a carei feerie este strabatuta de chiote de veselie sau de acorduri de shamisen. Programele de televiziune anuntan fiecare seara naintarea frontului de sakura . n cazul n care conditiile meteorologice duc la modificarea lui, vuieste sipresa. nflorirea ciresilor invadeaza la nceputul lunii martie partea de sud a arhipelagului nipon, pentru ca apoi sanainteze ncet sprenord, pna la sfrsitul lunii mai.

AprilieKanbutsu-esauHana-matsuriKanbutsu-e, ritualul sarbatoririi nasterii lui Buddha, a patruns n Japonia din China, tinndu -se prima oara la

Ganko-ji din Nara, n anul 606. Cu timpul s-a raspndit n toate templele budiste.Tanjo-butsu Ziua de nastere a lui Buddha se sarbatoreste la templele budiste din ntreaga Japonie pe data de 8

aprilie. Se spune ca atunci cnd a vazut lumina zilei, Buddha a facut ctiva pasi si a declarat: Sunt propriul meu stapn nCeruri si pe Pamnt. De aceea, statueta care l nfatiseaza la nastere ni-l prezinta stnd n picioare, cu o mna ndreptataspre Cer si cu cealalta spre Pamnt. Legenda spune ca noua dragoni au descins din Cer si l-au stropit cu apa proaspata.

Kanbutsu-e re-creeaza aparitia pe lume a lui Buddha n gradina Lumbini (aflata aproape de hotarul de miazazi alactualului Nepal). La temple, gradina este reprezentata de hanamido altarul cu flori, n care se amplaseaza o statuetatanjo-butsu , mpodobita cuflori. n fata statuetei se pun galeti sau vase mari cu ceai ndulcit, amacha, iar cei care vin sa ise nchine lui Buddha, toarna un polonic de ceai peste statueta. Enoriasii primesc de la templu ceai, pe care-l beau acasa, mpreuna cu membrii familiei. Bautul ceaiului nu are doar valente religioase, ci exista si credinta ca, beneficiind deproprietati magice, aduce sanatate celui care l consuma.

Sarbatoarea se mai numeste si Hana-matsuri Sarbatoarea Florilor datorita ofrandelor de flori aduse zeitatii.Strazile din preajma templelor sunt mpodobite cu felinare colorate, iar serpentinele de hrtie care flfie n bataiavntului arata ca niste crengute ncarcate cu flori de cires. ndeosebi tinerele fet e sunt mbracate n chimonouri vesele,sugernd anotimpul florilor. Este primavara si credinciosii budisti traiesc cu intensitate nu numai venirea pe lume a celuipe care-l venereaza, ci si nvierea naturii.

Yasurai-matsuri

Yasurai-matsuri, care se desfasoara la Imamiya-jinja din Kyoto, n a doua duminica din aprilie, deschide seriasarbatorilor populare dedicate prevenirii epidemiilor devastatoare care ameninta att sanatatea oamenilor, ct si a recoltei.Conform credintei populare, se considera ca prin muzica si dans se pot linisti petrelii agitati care zboara deasupra orasuluiKyoto cu flori de cires n cioc, gata sa raspndeasca epidemii, cu att mai mult cu ct petalele cazute pe jos simbolizeazala japonezi caracterul efemer al vietii. Sarbatoarea are drept scop pacificarea Zeului Molimelor.

n timpul sarbatorii, barbati si copii costumati n diavoli negri si rosii, purtnd palarii mpodobite cu flori, sar sidanseaza pe ritmul tobelor si fluierelor, n incinta templului si pe strazi. Colindnd si oprindu-se la intersectii, ei cnta:


9/50


10/50

IunieOtaue-matsuri

Otaue-matsuri de la Sumiyoshi-taisha din Osaka, una dintre cele mai renumite sarbatori populare dedicate orezului,are loc pe data de 14 iunie, avndu -si originea n timpuri preistorice. Potrivit mitului local refe ritor la zeitatea Sumiyoshi, nainte de a porni razboiul mpotriva Coreei, mparateasa legendara Jingu Kogo (170-269) a trimis la templul Sumiyoshicteva plantatoare. Zeul Sumiyoshi, la rndul lui, a protejat-o n timpul campaniei. Caracterul sacru al obiceiului sepastreaza nca n diverse cntece si dansuri de la templu.

Boul cu care se mimeaza ritualul aratului n orezaria templului este mpodobit fastuos si toti cei care participa directla sarbatoare sunt supusi unui strict ritual de purificare. Dupa ncheierea ceremoniei religioase, mai-marele preot altemplului Sumiyoshi coboara pe terenul care mprejmuieste parcela sacra, nsotit de alti preoti side o lunga procesiuneconstnd din muzicanti, razboinici, oficiali cu umbrele bogat mpodobite cu flori, cntareti, dansatoare, elevi. n

spectacolul prezentat pentru distrarea zeitatii si a publicului sunt incluse scene din diverse perioade istorice, un prilejexcelent de a lereaminti pentru a nu se pierde n negura istoriei. Pna si batalia dintre marile clanuri Genji si Heike estemimata de baieti asezati pe doua rnduri. ntre timp, cmpul este arat de doi barbati care ghideaza boul ascultator prinorezarie.

Dupa ce sunt supuse ritualului purificarii, fetele care urmeaza sa planteze mladitele de orez se ndreapta spresanctuarul principal pentru a le lua si apoi coboara n orezarie, dar numai dupa ce un important prelat al templului toarnaapa sfintita n parcela sacra. Att plantatoarele, ct si multi dintre participantii la sarbatoare poarta palar ii mari din paie deorez, sub forma de umbrela. Femeile cnta n timp ce pun rasadurile de orez, iar barbatii le acompaniaza la tobe si fluiere.Pe parcursul plantarii, pe scena din mijlocul orezariei sacre se desfasoara, printre altele, doua dintre cele mai renumitedansuri specifice sarbatorii, cu o istorie straveche: Ta-mai (Dansul Cmpului) si Sumiyoshi-odori (DansulSumiyoshi). Atmosfera impresionanta aduce n fata spectatorilor tot ce este mai reprezentativ n traditia japoneza aritualurilor agricole.

Sanno-matsuri

Sanno-matsuri este una dintre cele trei mari sarbatori populare din Tokyo, datnd din anul 1478 cnd, conformlegendei, zeul Sanno de la Hie-jinja a luat sub protectia sa Castelul Edo10. Opulenta si spune cuvntul nainte de apatrunde dincolo de poarta templului, caci pna sus se ajunge cu scara rulanta! Nu e mai prejos nici procesiunea careloralegorice, Shinkosai , care se ntinde pe mai bine de jumatate de kilometru si numara peste cinci sute de persoane,parcurgnd de dimineata pna seara cele mai importante puncte ale capitalei, de la aglomeratul cartier comercial pna laPalatul Imperial, fiind vegheata pe margini de siruri lungi de preoti sintoisti. Impresionante sunt ritualurile traditionale alevechii Japonii, de la purificarea prin cercul din paie de orez (chinowa) din curtea templului si pna la dansurile agricole sicele sacre de pe scena templului Hie, chiar daca vesmntul modern si creativitatea si fac simtita prezenta la fiecare pas.

Sanno-matsuri se desfasoara la mai multe temple Hie din tara, fie n acelasi timp, fie la date diferite. Ar meritaamintit cel din prefectura Shiga, ce are loc n luna aprilie si unde se pastreaza ritualuri stravechi, mai putin marcate detrecerea timpului. Potrivit legendei, zeul Oyamakui prezinta doua aspecte: unul masculin, cu acelasi nume si unulfeminin, Kamotamayori-hime, care trece drept sotia lui. Fiecare poseda doua pavilioane. n prima zi a sarbatorii, ei sunttransferati n doua care alegorice, mikoshi. La ora noua dimineata are loc ceremonialul nuptial al celor doi zei, mimat prinpunerea carelor alegorice spate n spate. Mikoshi sunt lasate singure pna a doua zi, cnd li se alatura alte doua carealegorice si toate patru pornesc spre Ubuya-jinja, templul nasterilor. Aici sunt asezate pe un podium, decorate cu flori sioglinzi. La ora patru dupa-amiaza li se serveste zeitatilor cte o cana de ceai, iar la noua seara,aproximativ o suta debarbati scutura puternic, timp de o ora si jumatate (timpul considerat necesar nasterii), cele patru mikoshi, n timp cezeitatilor li se aduc drept ofranda Shishi-mai (Dansul leului). Carele alegorice sunt apoi luate violent de pe podium,gestul semnificnd nasterea propriu -zisa, si duse napoi la templu. Zeul-copil, nascut astfel, este venerat la Ubuya-jinja.

IulieGion-matsuri

Toata luna iulie, fosta capitala, Kyoto, se mbraca n haine de sarbatoare, impresionnd att prin ritualuriletraditionale, ct si prin opulenta.

Gion-matsuri dateaza din anul 869 cnd, pentru a se pune capat unei epidemii devastatoare, s-au naltat saizeci sisase de lanci numite hoko, reprezentnd fiecare cte una din provinciile Japoniei de la acea vreme. Lancile au fostnlocuite apoi cu care alegorice pe roti, care poarta numele de hoko datorita parului lung din vrf. Picturile de pe peretii

carelor alegorice reprezinta personaje mitologice sau istorice renumite, iar parada acestora pe strazile orasului Kyoto, pedata de 17 iulie, semnifica vizita pe care o fac enoriasilor zeii care -si au salasul la Yasaka-jinja. Energia cu careparticipantii la ritual bat tobele a avut la origini credinta ca zgomotul produs izgoneste bolile si nenorocirile provocate d esezonul canicular.

Sarbatoarea ncepe de fapt pe 2 iulie, cnd se trage la sorti ordinea carelor alegorice a caro r asamblare ncepe abiape 8 iulie. Din cauza dimensiunii lor impunatoare, ele nu pot fi depozitate ca atare.

Zilele cheie ale sarbatorii sunt: 10 iulie, cnd are loc ritualul purificarii n rul Kamo a carului alegoric n care seafla zeul comunitatii, acest ritual fiind precedat de cel al purificarii prin foc, procesiunea spre ru fiind deschisa de torteaprinse; pe 11 iulie, primul paj al sarbatorii, un baiat de 7-9 ani, soseste calare la Yasaka-jinja, nsotit de preoti sintoisti;pe 16 iulie, n fata templului Yasaka se desfasoara dansul Sagi-mai (Dansul btlanului) si alte dansuri traditionale


11/50

specifice sarbatorilor traditionale, iar spre seara, ca ofranda adusa zeilor,Iwami-kagura , dansuri sacre ce-si au originea nvremuri mitologice; pe 17 iulie, fastuoasa parada mentionata mai sus; pe 24 iulie, ritualul Kanko-sai, cnd carelealegorice se ntorc la salasul permanent. Atmosfera de sarbatoare mai pluteste n aer cteva zile, deoarece abia spresfrsitul lunii dispar de pe strazile orasului Kyoto to ate urmele impunatoarelor care alegorice.

Hayachine-kagura

Ca mediator ideal ntre natural si supranatural, dansul sacru kagura este unul dintre cele mai eficace mijloace princare se destrama hotarul dintre uman si divin. Dansurile kagura pot fi dedicate zeilor si atunci ei sunt publicul invizibil;alteori zeii sunt cei care danseaza, ntrupndu -se n dansatori. Privit dinspre spectatorii divini, kagura functioneaza camodalitate de venerare a fortelor supranaturale care ajung pe tarmul umanului. Privit dinspre uman,kagura ndeplinestefunctia de binecuvntare a spectatorilor prin punerea lor n contact cu fortele divine care le dau forta vietii. Dansul este n

acelasi timp un creator de semnificatii prin transmiterea mesajului sacru: comuniunea cu divin ul. Si ntr-un caz si n altul,kagura reuseste sa creeze participantilor impresia ca sunt n legatura directa cu zeul venerat.Hayachine-kagura (31 iulie 1 august) constituie o splendida ofranda adusa zeitatii Gongen -sama, considerata

incarnare a lui Buddha, un exemplu graitor de sincretism religios. Acest tip de arta apartine calugarilor itineranti numitiyamabushi , care au calatorit prin muntii sacri ai Japoniei, supunndu-se unor practici austere si practicnd ritualuri delinistire a spiritelor malefice. Venind n contact cu diverse temple budiste si sintoiste, au ajuns sa cunoasca o seama deritualuri pe care le-au mbinat cu vechile practici populare, dnd astfel nastere tipului de kagura ce se dovedeste un actexcelent de comunicare ntre zeitate s i comunitate.

Suita de dansuri sacre de la Hayachine -jinja din prefectura Iwate (cteva dintre ele premiate peste hotare),prezentate ntr-un cadru natural care-ti taie rasuflarea, familiarizeaza spectatorii att cu dansurile care -si au originea nvremurile mitologice (de exemplu, Tori-mai, ce reprezinta cocosul si gaina care au reusit sa ajute la scoaterea din grota aZeitei Soarelui,Amaterasu, contribuind astfel la reaparitia luminii), ct si cu splendidul dans al lui Gongen-sama, nfatisatsub forma de cap de leu. Punctul culminant al dansului l constituie clampanitul puternic al falcilor si miscarileprecipitate, dansatorul sugernd astfel nlaturarea tuturor relelor din comunitate, ct si bucuria zeului pentru ca i s -a adus

ofranda un asemenea dans.

AugustNeputa-matsuri

NumitaNeputa-matsurin Hirosaki siNebuta-matsurin Aomori, sarbatoarea este caracteristica prefecturii Aomorisi are loc n fiecare an ntre 2 si 7 august. Desfasurata nainte de strngerea recoltei, initial a avut drept scop principalnfrngerea starii de somnolenta, pentru ca aceasta sa nu impieteze activitat ile agricole. n ritualul numitnemuri-nagashi ,spiritele somnului erau aruncate n mare. Conform altor surse,Nebuta-matsurisi are originea n ritualul purificarii princare imagini umane din hrtie, barcute din paie de orez sau felinare din hrtie erau aruncate n ru sau n mare, n credintaca astfel se scapa de boli si de ghinion. Si n ziua de astazi se mai arunca n mare unele dintre ornamentele de pe carelealegorice, dupa terminarea sarbatorii Nebuta-matsuri din Aomori, urmnd sa fie apoi strnse, dar majoritatea lor suntsupuse focului purificator.

O alta teorie atribuie originile acestui festival lui Yasunari Hattori Nagatonokami, vasal al fondatorului clanulu iTsugaru. Pentru a-si ajuta semenii sa treaca usor peste caldura insuportabila a verii, el a ordonat confectionarea unuifelinar urias si, mpreuna cu o trupa de muzicanti itineranti, distra lumea. nainte de revolutia Meiji din 1868, uriaselefelinare erau purtate pe brate sau pe umeri, nsa din pricina rivalitatii dintre localitati, acestea au devenit tot mai mari,trebuind sa fie transportate pe care alegorice. Scheletul acestora este din lemn, acoperit cu mucava, multe dintre ele avndforma unui evantai. Uriasele felinare, luminate pe dinauntru, ajung pna la naltimea de 8 m si latimea de 15 m si ofera, lalasarea serii, un spectacol cu adevarat impresionant. Picturile de pe imensele care alegorice reprezinta pe o parte chipuride razboinici, iar pe cealalta, chipuri de femei frumoase sau actori de kabuki renumiti. Nelipsite sunt si cele dedicateanimalelor mitologice. O caracteristica a acestui festival o constituie tobele mari, care vin n urma carelor, marcnd ritmulprocesiunii pe care o anunta de departe. Unele dintre carele alegorice sunt nsotite de dansatori si dansatoare, haneto , caredanseaza pe strazile oraselor.

O-Bon

Sarbatoarea mortilor se desfasoara n ntreaga Japonie ntre 13-16 august (n unele zone, dupa vechiul calendarlunar, ntre 13-16 iulie), avnd sub multe aspecte puncte comune cu aniversarea Anului Nou evenimente de seama care

mpart anul calendaristic n doua, nca din timpuri stravechi. Pe de alta parte, sarbatorirea sufletelor mortilor coincide curitualurile agricole, deoarece si sufletele stramosilor vegheaza, n conceptia japonezilor, la bunul mers al gospodariei sitrebuie sa li se adreseze multumiri si sa li se aduca la cunostinta starea recoltei. Similitudinile sunt dovedite si deofrandele care se aduc la altarul stramosilor si pe pietrele funerare: mostre ale recoltei, primele boabe de orez, alimentedin orez, sake, legume, fructe, flori.

Sarbatoarea O-Bon urmeaza cele trei etape caracteristice oricarei sarbatori populare: ntmpinarea, distrarea siconducerea zeilor napoi n lumea lor. De data aceasta este nsa vorba de spiritele stramosilor. Dar pentru a putea sarbatorisufletele stramosilor, trebuie pregatit cu grija totul, purificarea ocupnd si aici un loc de seama. O-Bon ncepe cuaprinderea felinarelor sau a focurilor n fata portilor si mormintelor, pe data de 13 august. Asemenea lumini au rolul de aajuta sufletele stramosilor sa-si gaseasca mai lesne drumul spre casa, precum si rolul de purificare a incintei. n aceasta zi,


12/50

se curata mormintele si se duce apa proaspata. Este de asemenea ziua n care altarul budist este scos n mijlocul camerei sincarcat cu ofrande, iar familia se ntruneste la fel cum procedeaza de Anul Nou. n ambele ocazii, bunici, parinti, copii,nepoti sarbatoresc mpreuna sufletele stramosilor, caci viii si mortii constituie acum o mare familie.

n zilele de 14 si 15 august, la cimitire si acasa, preotii budisti tin slujbe individuale, iar la temple, slujbe colectivepentru sufletele mortilor. Tot n aceste zile, sufletele stramosilor, sosite sa petreaca mpreuna cu cei pe care i-au lasat nlumea noastra, sunt distrate, evenimentul cel mai de seama fiindBon-Odori (Dansul Bon). n piete publice, n parcurisau pe malurile rurilor, se nalta estrade numite yagura , mprejmuite de felinare aprinse, iar japonezii, mbracati nyukata (chimonouri subtiri din bumbac) danseaza n jurul acestora. Pe estrade urca grupuri de dansatoare profesioniste.Dansurile sunt lente, n ritmul tobelor si fluierelor, cu miscari si pasi masurati, iar modelul celor de pe estrada este urmatcu seriozitate. Femei, barbati si copii trec neobositi de la un dans la altul, fiecare cu ritmul si farmecul lui.

Renumit n ntreaga tara este Awa-Odori din Tokushima, n insula Shikoku. O particularitate a lui o constit uie

faptul ca, dupa parada grupurilor de dansatori prin fata tribunei din centrul orasului, trairea continua pe strazi. Grupuri -grupuri se aduna n jurul dansatoarelor profesioniste si, sub ndrumarea lor, se reiau pasii de dans care, mai bine de treiore, au ntretinut (conform credintei populare japoneze) spiritele mortilor venite ntre cei vii pentru cteva zile. Orict aivrea sa fii de detasat, nu poti sa nu te lasi prins n hora. Simti ca traiesti alaturi de japonezi fiecare ritm, fiecare pa s,fiecare ondulare a minilor.

n ultima zi a sarbatoririi, sufletelor stramosilor trebuie conduse napoi, spre lumea lor, tot cu lumina. Se aprindfocuri sau se lanseaza felinare pe apa, ritual numit toro-nagashi . Luminitele aprinse nu au doar rolul de a apara sufletelestramosilor n calatoria pe care o au de ntreprins, de a le lumina calea si de a-i nveseli, ci constituie n acelasi timp oreprezentare a acestora, un simbol al spiritului fara trup.

O apoteoza a tuturor luminitelor sunt cele cinci focuri uriase care se aprind, n seara de 16 august, pe dealurile dinpreajma orasului Kyoto. Focurile par sa vegheze, de acolo de sus, toate spiritele ce se mpartasesc din acelasi sens albucuriei luminii.

SeptembrieDanjiri-matsuriSe spune ca Danjiri-matsuri din Kishiwada- Osaka, ce are loc n zilele de 14 si 15 septembrie, si are originea n

Inari-matsuri, sarbatoare nchinata lui Inari, considerat a fi nu numai Zeul Agriculturii ci si protectorul armurierilor si alnegustorilor. Dupa cum am vazut si la ritualurile agricole, Inari coboara din munti primavara si se ntoarce la salasul luipermanent toamna trziu. Perioada n care Inari ramne la ses coincide cu sarbatorile recoltei,Danjiri-matsuri fiind initiatde stapnul castelului Kishiwada n anul 1703, chiar n ideea aducerii zeului Inari n rndul enoriasilor, astfel ca acestia sai se poata ruga pentru o recolta bogata si pentru protectie. Nota caracteristica a sarbatorii Danjiri-matsuri este viteza cucare cele treizeci si doua de care alegorice, numite danjiri, fac turul orasului-citadela, n ritmul tobelor si al strigatelorcelor care le trag. Privilegiul de a dansa pe acoperisul acestora revine, n general, dulgherilor locali, fiecare crend un s tilpropriu de executare a dansului. Renumit este hikoki-nori (literal urcarea n avion), dansat cu bratele ntinse, stnd ntr-un picior.

Carele alegorice, facute n ntregime din lemn de zelkova si cntarind aproximativ patru tone, au sculptate pe peretiilor batalii celebre din vechea Japonie, precum si scene sintoiste si budiste, explicabile prin faptul ca Inari este o zeitatesintoist-budista. Procesiunea carelor alegorice nu ncepe nainte ca acestea, mpartite n doua grupuri, sa treaca pe la celedoua mari temple din Kishiwadapentru purificarea purtatorilor. O particularitate a ritualului purificarii de aici o constituiefaptul ca aceasta este realizata individual de catre preoti si fetele miko ale templului. Conform informatiilor obtinute de latemplu, aceste care alegorice nu transporta zeitati si de aceea ele nu sunt supuse ritualului purificarii. Se considera ca,atta vreme ct participantii trec pe la altar, ele se purifica si pot participa la procesiune prin simpla stationare n fatatemplelor.Danjiri-matsuri este o sarbatoare ce emana forta, att prin dimensiunea carelor alegorice, ct si prin viteza cucare ele sunt purtate prin oras, o sarbatoare la care, ca de fapt la multe altele, tineri si batrni, barbati si femei traies c nritm de tobe ntr-o strnsa comuniune.

Procesiunea se repeta si serile, ntre orele 19-22, farmecul dndu-l de data aceasta nu spiritul de forta emanat, cifelinarele aprinse cu care sunt decorate carele alegorice si care nainteaza acum ncet, pentru a -si etala toata frumusetea nlumina semiobscura.

OctombrieBicchu-kagura

Bicchu-kagura , sarbatoare specifica prefecturii Okayama, si are originea n ritualurile de pacificare a zeului Kojin,Zeul Familiei, motiv pentru care este supranumita Sarbatoarea cordonului ombilical. Parinti, bunici, nepoti, stranepotise aduna cu totii la templul localitatii de bastina pentru a-si sarbatori zeul, de dupa-amiaza pna spre dimineata, n multeparti ritualurile avnd loc doar o data la sase ani, de obicei n preajma sarbatorilor agricole. Desi creativitatea si-a spuscuvntul n ultima vreme, elementele traditionale sunt adnc nradacinate n ritual, remarcabile fiind coborrea zeitatilorprin cupola interioara byakkai11, si oracolul privind starea recoltei, de la sfrsitul seriei de dansuri sacre.Byakkai se miscade sus n jos, de la dreapta la stnga si invers pentru a sugera coborrea zeitatilor ce urmeaza a fi pacificate si apoi distratecu prilejul sarbatoririi zeului Kojin. Primele dansuri sunt o reactualizare a mitului creatiei asa cum apare el n cronicileKojiki (712) siNihon Shoki (720). Dansul lui Saruta-hiko, deschizatorul de drumuri care urmeaza sa-l aduca pe pamnt peNinigi-no-mikoto, nepotul zeitei Amaterasu, este dinamic si amuzant, scotnd totodata n evidenta virtutile ghidului


13/50

celest. Este considerat att un dans religios, ct si unul cu functie purificatoare. Urmeaza trei dansuri cu teme mitologice:Deschiderea grotei (pentru readucerea luminii soarelui care pierise odata cu ascunderea zeitei Amaterasun grota,suparata din pricina nelegiuirilor fratelui ei), Cedarea tinutului unor urmasi mai demni si Uciderea dragonului careprovoca numai nenorociri. O prezenta extrem de importanta o constituie fermecatorul hyottoko, un fel de clovn cu roldublu: intermediaza rezolvarea problemelor mitologice, dar si dis treaza spectatorii prin glume si ironii avnd culoarelocala, ntretesute n subiectul dansurilor. Pe parcurs apare si Zeul Bogatiei, Daikoku, care mprastie n multimesemintele universului, reprezentate de dulciuri. Ultimul dans, socotit si cel mai pli n de semnificatii, este Kami-gakari(Posedarea de catre zeitate). Se desfasoara n jurul unei funii mari din paie de orez mpletita sub forma de sarpe,considerat a fi nsusi zeul Kojin care-si transmite profetia prin intermediul dansatorului principal, tayu. Acesta cade nmijlocul scenei, sub cupola, mprejmuit de funie. Mormaiala lui este luata drept vocea divinitatii. Se considera ca lasfrsitul sarbatorii ntreaga comunitate a scapat de spiritele malefice, iar zeului local i se aduc noi ofrande, dupa ce e

condus la salasul lui permanent.

Jidai-matsuri

Jidai-matsuri, Festivalul Epocilor, are loc la Heian -jingu din Kyoto pe data de 22 octombrie. El a fost initiat nanul 1895, odata cu construirea templului n onoarea mparatului Kanmu, din a carui initiativa capitala a fost mutata laKyoto, si a mparatului Komei.Jidai-matsuri ncepe cu un ritual special, Shinko-sai, marcat de purificare si rugaciuni.Apoi, spiritele celor doi mparati divinizati sunt transferate n cele doua care alegorice, urmnd sa nsoteasca paradacostumelor de epoca pna la Palatul Imperial si sa se ntoarca la salasul lor permanent dupa terminarea acesteia.

Parada costumelor si ustensilelor specifice diverselor perioade istorice (numarnd peste douasprezece mii deobiecte), din secolul VIII pna n secolul XIX, constituie atractia principala a acestui festival, numarul participantilor laprocesiune ridicndu-se la aproape doua mii. Procesiunea se ntinde pe o lungime de doi kilometri si include saptezeci decai si boi. Porneste de la vechiul Palat Imperial si se ncheie la templul Heian. Nu lipsesc din procesiune poeta Ono noKomachi din perioada Heian (794-1185), arcasii calare ai perioadei Kamakura (1185-1333), marii shoguni, distinseledoamne din perioada Edo (1333-1868) mbracate cu uchikake (haine purtate peste chimonouri la evenimentele de gala),

soldati ai revolutiei Meiji (1868). n felul acesta, n fiecare an, japonezii au prilejul sa-si mprospateze cunostintele deistorie si literatura si sa admire costumatia specifica fiecarei epoci. De mentionat este faptul ca procesiunea ncepe inversderularii evenimentelor istorice , cu parada costumelor din perioada Meiji si se termina cu aceea a costumelor din perioadaHeian.

Nelipsite sunt, binenteles, ofrandele aduse spiritelor celor doi mparati, Kanmu si Komei, precum si muzicatraditionala caracteristica templelor sintoiste, pentru ca si aceste spirite sunt considerate divinitati si sunt hranite si distrateca orice alte zeitati populare. Pot fi de asemenea admirati preoti n costume festive, unii dintre ei calare, altii npalanchine, reprezentanti ai enoriasilor, muzicanti, dansatoare, purtatori de felinare, carele alegorice care constituiesalasul temporar al divinitatilor ce-si viziteaza comunitatea.

Kurama no Hi -matsuri

Una dintre cele mai importante sarbatori dedicata focului purificator, Kurama no Hi-matsuri are loc la Yuki-jinja dela periferia orasului Kyoto. si are originea n focurile de ntmpinare a spiritelor mortilor. Participantii aprind torte fa cutedin iarba secerata n luna iunie si tinuta la uscat pna pe data de 22 octombrie. Punctul culminant l constituie procesiuneacarelor alegorice ntre orele unsprezece si douasprezece noaptea, nvaluite n atmosfera misterioasa a fumului si flacarilor.Toata suflarea sta sub semnul limbilor de foc ce trimit miriade de scntei n aer. Pna si copiii poarta torte, pe masuraputerii lor. Tortele barbatilor tineri sunt uneori att de grele, nct trebuie transportate de mai multe persoane. Mai enevoie apoi de toata fo rta lor pentru ca mikoshi, n care salasluiesc temporar divinitatile, sa ajunga cu bine sus pe deal,pna la templu. Fetele contribuie si ele la echilibrarea carelor alegorice, n credinta ca zeul se va ndura si le va ajuta sanasca usor.

Dupa ce carele alegorice trec prin marea de oameni care au ncurajat zgomotos urcarea lor, se lasa o liniste la fel demisterioasa ca ntreaga atmosfera de pna atunci si ncep dansurile sacre kagura, menite sa rasplateasca zeitatile pentruefortul de a fi cobort n rndul enoriasilor.

Spre dimineata, carele alegorice se ntorc la salasul lor, unde vor astepta, cuminti, pna la urmatoarea sarbatoare.Tortele se sting treptat, iar focurile mocnesc si ele pna la ultima scnteie. O liniste parca la fel de nepamnteana se la sapeste acea atmosfera nca mirifica.

NoiembrieKannazuki-saiKannazuki-sai (Marea Sarbatoare desfasurata n lipsa zeitatilor) este cunoscuta la Izumo-taisha sub numele de

Kamiari-sai (Marea Sarbatoare n prezenta zeitatilor), marcnd adunarea, la n ceputul lunii noiembrie, a zeilor dinntreaga Tara a Soarelui Rasare. Exista credinta ca zeii se strng aici pentru a aranja partidele de casatorie pe o perioadade un an de zile, dat fiind ca zeul patronator este Okuninushi, cel care vegheaza si relatiil e matrimoniale. El trebuieconsultat de catre zeii din toata tara n acest rit de trecere esential. Ritualurile de expediere a zeilor la templul Izumo areun farmec deosebit si probabil ca nu si-a pierdut cu totul semnificatia de vreme ce multi tineri si tinere, aflati la vrstacasatoriei, si viziteaza templul local nainte de plecarea zeului, adresndu-i rugamintea de a transmite marelui zeu de laIzumo dorinta lor de mplinire prin casatorie. Se spune ca exista totusi o seama de zei care nu pleaca la Iz umo, acestia


14/50

fiind considerati zeii minori, cum ar fi: Zeul Caminului, al Gradinii, al Uneltelor etc. Ei sunt, de fapt, asociati cu viata dezi cu zi si trebuie sa vegheze nentrerupt la bunul mers al gospodariei si la sanatatea membrilor familiei.

Izumo-taisha detine nouasprezece ncaperi destinate zeilor-oaspeti, aliniate pe o alee strajuita de copaci sacri pereni.Ca orice sarbatoare care si-a mai pastrat nca semnificatiile religioase, Kamiari-sai se deschide la templul Izumo prinritualuri de purificare speciale, continuate de cele care marcheaza ntrunirea zeilor si terminndu -se cu cele de expediere alor spre salasele permanente.

Shichi-go-sanShichi-go-san, care nseamna literal sapte, cinci, trei,este sarbatoarea copiilor ce mplinesc vrstele de trei, cinci

si sapte ani. n ziua de 15 noiembrie, templele sintoiste sunt ntesate de parinti care si duc copiii, mbracati n chimonou ride sarbatoare, sa fie binecuvntati de preoti. Parintii se roaga pentru sanatatea si fericirea celor mici. Bombo anele cu care

sunt apoi tratati cei mici se numesc chitose-ame (bomboane pentru mii de ani), simbol al vietii lungi. Si desenele de pepungile cu dulciuri sugereaza noroc, viata lunga si prospera: broasca testoasa, cocorul, pinul, bambusul, floarea de prun.Copiii mai primesc n dar talismane si papusi daruma , pe care chiar daca vrei sa le dobori nu reusesti, pentru ca ele cadmereu n picioare.

Ritualul shichi-go-san este legat de credinta ca la anumite vrste copiii sunt mai expusi pericolului si ei pot scapade influente nefaste doar prin intermediul unor ritualuri, n urma carora ncep sa se contureze ca entitati sociale. Lamplinirea a trei ani, de exemplu, o fetita trece prin ritualul numitkami-oki (lasarea parului), ceea ce nseamna ca ea numai este considerata prunc si, prin urmare, i se lasa parul sa creasca. Un baiat de cinci ani trece prin ritualul mbracariifustei-pantalon numita hakama , ceea ce nseamna ca el poate fi considerat deja responsabil pentru faptele sale. Fetele desapte ani ncep sa-si lege chimonourile cu brul lat,obi, simbol al gratiei feminine, renuntnd la snurul folosit pna atunci.Asadar, fiecare vrsta estemarcata de un ceremonial inspirat de dorinta parintilor de a-si vedea copiii trecnd, sanatosi,ntr-o noua etapa.

Hana-matsuri

Hana-matsuri, Sarbatoarea florilor din prefectura Aichi este cunoscuta si sub numele de Shimotsuki-kagura sieste nchinata zeilor cu prilejul aniversarii recoltei n shimotsuki, vechiul nume al lunii noiembrie. Spatiul limitat nu nepermite sa detaliem cele cteva semnificatii ale florilor de la aceasta sarbatoare, fiind vorba nu doar de podoabelevesele, n special ale cupolelor de pe tavan, despre care se spune ca ar reprezenta Paradisul Lotusului, ci si de bulbuciiapei clocotite si, nu n ultimul rnd, de splendidul hana-mai, cu semnificatia de dansul florilor prezentat de copii.

LaHana-matsuri, ritualurile religioase se mbina armonios cu momentele de distractie destinate att zeitatilor, ct sicelor prezenti, spectacolul durnd aproape 24 de ore. Coborrea zeilor pe tarmul uman este marcata de byakke si masti,devenite salasele lor temporare. Cele mai importante dansuri sunt ale demonilor, considerati tapi ispasitori care trebuie sapreia asupra lor toate impuritatile comunitatii, pastrnd astfel controlul asupra tinutului si ajutnd la restabilirea ordiniiprin ritualuri de purificare si prin rennoirea zeitatilor aduse la sarbatoare.

Pentru ca la origini a facut parte din categoria dansurilor sacre numite Yudate-kagura (ritualul purificarii cu apaclocotita),Hana-matsuri este marcata de doua momente importante de purificare cu apa clocotita, unul dintre ele chiar lanceput. Pe parcursul sarbatorii, spectatorii sunt si ei antrenati la dans, atmosfera asociindu -se ideii de comuniune ntreoameni si zeitati. Pe lnga dansurile specifice sarbatorii, se cere mentionata aparitia mastilor okame, ale unor femeibucalate, cu nasul scurt si plat, care flirteaza cu participantii, precum si a celor doi barbati mascati miso-nuri si meshi-nuri care tin n mini palete pline cu pasta de soia si orez fiert. Ei se apropie de spectatori, dansnd, si-i mnjesc pe fatasau pe mna. Prin atingerea magica se sugereaza ideea fertilitatii si a recoltei bogate. n plus, comportamentul licentio sne trimite cu gndul la stravechile credinte religioase conform carora noaptea devine tarmul misterului sisupranaturalului, permitndu-se orice gest. Atmosfera se ncinge, cazanul fierbe din nou, punctul culminant fiind atinsprin dansul celor patru tineri care stropesc spectatorii cu apa clocotita, n credinta ca dusul fierbinte i fereste de boli petot parcursul anului.Asa-oni (Demonul diminetii) apare si el si distruge cupolelebyakke, asupra participantilor caznd oploaie de confetti colorate si monede. Participantii la sarbatoare ncearca sa prinda ct mai multe, n credinta ca vor aveaparte de belsug. Prin ultimul dans, shishi-mai, se purifica incinta, iar tayu, dansatorulcare a condus ritualurile religioasede-a lungul sarbatorii, se pregateste sa pacifice zeitatea protectoare si sa trimita zeii participanti napoi la salasele lorpermanente.

DecembrieShiromi-kagura

n satele de munte exista ritualuri de pacificare a sufletelor animalelor vnate pe parcursul unui an. Printre cele carese bucura de o traditie veche si bogata este Shiromi-kagura de la templul cu acelasi nume, din apropierea orasului Saito,prefectura Miyazaki din insula sudica a arhipelagului nipon, Kyushu. Are loc ntre 13-16 decembrie.

Impunatoarea padure de lnga scena, oshime, alcatuita din crengi si tufe, domina locul sarbatorii. n vrful ei seafla o pnza mare alba, cu soarele desenat n mijloc, iar sub aceasta, niste baghete albe, reprezentnd sapte generatii dezeitati celeste, sub care stau alte cinci baghete colorate pentru divinitatile pamntesti. Oshime pare sa ncurajeze soareleslabit n apropierea solstitiului de iarna sa-si urmeze cursul pe bolta cereasca. n fata padurii sta raftul cu ofrande,nelipsind dintre ele capetele de porc mistret, deoarece Shiromi-kagura pastreaza credinte stravechi legate de sacrificiul


15/50

acestora. Dansurile sacre ncep cu doua zile naintea ritualului religios de pacificare a sufletelor mistretilor, care are lo c nalbia rului din sat un ritual solemn si impresionant.

Cele treizeci si trei de dansuri, care se desfasoara pe parcursul a 24 de ore, cuprind ritualuri si tematici diverse,ncepnd cu Kiyoyama-kagura , dansul de purificare, ce contine n acelasi timp si multumiri adresate zeilor pentru a ficobort din salasul lor permanent. Dansul copiilor deschide seria celor menite sa distreze att zeitatile , ct si publicul. Pelnga faptul ca acesta constituie un important rit de initiere, hrtiile sacre de pe spatele copiilor, clopoteii, evantaiele sitavile pe care le tin n mini sunt importante ustensile care indica prezenta zeilor. Nu lipseste nici cupola byakkai, cereprezinta cerul si din care cad confetti n cinci culori, simboliznd samnta tuturor lucrurilor din univers, pe care diavoluldin dansulAma-home (Lauda Cerului) face tot posibilul sa o distruga. Sunt prezente si dansurile cu simbol falic, dansulzeitei Ame-no-Uzume care explica existenta principiilor Yin si Yang, dansuri comice, dansul leului si multe altele. Lasfrsitul lor, oshime e dobort printr-un dans ritualic, narnd prin gesturi rentoarcerea zeilor la salasele lor permanente.

Crengile si tufele care l-au format sunt mprastiate pe scena pe care s-au desfasurat dansurile sacre, reprezentnd acummuntele n care doi batrni pleaca dupa porci mistreti, mimnd vnatoarea cu gesturi comice si intrnd n dialog cu unuldin preotii principali ai templului, dialog plin de umor care explica ntreaga actiune. Prezenta unui asemenea dans stamarturie importantei pe care vnatul o are n satele de munte, iar ultimul ritual, care se desfasoara la bucatarie, arata nsemnatatea mistretului n viata muntenilor.Shiromi-kagura se ncheie prin comuniunea dintre zeitati si oameni,manifestata prin ofrandele de orez fiert cu bucatele de carne de mistret consumate de spectatori.

Shiromi-kagura este o sarbatoare complexa, reprezentativa pentru traditia japoneza, prin care se subliniaza armoniadintre credinta, arta si rituri de initiere, un mijloc de transmitere a fortelor magice att participantilor, ct si spectatorilor.

On-matsuriNara, leagan al culturii japoneze, se bucura de o mostenire pretioasa, incluznd si marea sarbatoare On-matsuri de

la sanctuarul Wakamiya al complexului Kasuga-taisha.Conform documentelor din secolul XII, ploi torentiale distrugatoare au provocat pagube uriase. mparatul a fost

obligat sa distribuie n cteva rnduri proviziile tinute pentru cazuri de forta majora. Cnd s -a constatat ca foametea nu

putea fi tinuta sub control, Fujiwara no Tadamichi, principalul consilier al mparatului, a decis sa implore sprijinul zeuluide la sanctuarul Wakamiya. Pe data de 17 septembrie 1136, a ordonat construirea unui salas temporar pentru zeu si nacea zi a avut loc o festivitate splendida n onoarea acestuia. Data sarbatorii s -a mai schimbat pe parcursul anilor (acumare loc pe 15-17 decembrie), nsa ea s-a tinut fara ntrerupere de atunci ncoace. Este unica prin faptul ca pastreaza toateritualurile sintoiste aferente unei asemenea sarbatori si o gama larga de cntece si dansuri traditionale din toate p erioadelepe care le-a parcurs. ntlnim aici spectacolul de muzica si dans dedicat recoltei de orez (dengaku), dansuri ale curtenilordin epoca medievala (azuma-asobi, yamato-mai etc.), dansuri-ofranda nchinate Zeului Razboiului (seino), dansuri cumasti importate din China la nceputul secolului VI (bugaku), reprezentatii de teatru No, ntreceri de sumo . Asemeneamomente atesta diferitele fatete ale culturii nipone, produs al spiritului asimilant al japonezilor care le -au absorbitdinamic, modelndu-le astfel nct sa le satisfaca propriile gusturi si trairi.

Nu n ultimul rnd, On-matsuri impresioneaza prin frumusetea si gratia diverselor tipuri de kagura , dansuri sacreexecutate n momentele cheie ale sarbatorii: dansul de purificare a participantilor, cu apa clocotita, nainte de ncepereafestivalului; dansul-ofranda adusa zeului pentru a-l implora sa-si faca aparitia n rndul multimii; dansul de multumirepentru ofrandele n alimente; dansul de multumire pentru coborrea zeului la salasul temporar, unde are ocazia sa intre ncomuniune cu enoriasii. Dansul este un element principal al multor sarbatori populare, fiind comportament ritualic prinexcelenta, un dar oferit de zei si totodata ofranda pentru zei. Daca ne gndim la forta dansului zeitei Uzume, capabil de ao scoate din grota pe zeita Amaterasu, ntelegem si efectul dansurilor asupra zeitatilor sarbatorite. Ca practica ritualica d eorigine divina, dansul transcende timpul si spatiul, legnd trecutul de prezent si transformnd aleea sau scena templului nspatiu sacru.

Asadar, On-matsuri nu este o simpla sarbatoare, ci esenta culturii traditionale japoneze ._____Note1 Sufixele -(tai)sha,-(jin)gu, - jinja indica temple sintoiste, iar -ji, -in, -do,temple budiste.2 Conform credintei budiste, exista 36 de influente nefaste celeste si 72 terestre.3 Papusile daruma , care simbolizeaza nfruntarea oricaror greutati, sunt astfel confectionate, nct nu pot fi rasturnate.4 Obiecte purtatoare de noroc.5 Creaturi nfatisate jumatate pasari, jumatate oameni, care traiesc n zonele muntoase, fiind considerate zeitati ale

muntelui.6Otafuku e considerata femeie urta si proasta, nsa extrem de fertila.7 Zeitate binevoitoare despre care se spune ca descinde din tarmul vietii vesnice pentru a aduce sa natate si fericirecomunitatii.8Fuku, n functie de ideograma folosita, nsemna a sterge si fericire;kami nseamna hrtie.9 Ritualul lansarii papusilor pe apa.10 Edo este vechea denumire a orasului Tokyo.11Byakkai sau byakke, cupola interioara, consta dintr-o rama de lemn de care se prinde, n mijloc, un saculet cu orez,monede si un fel de confetti. Cadrul de lemn este acoperit cu hrtie alba n care se deslusesc, prin taiere (kirigami ),diverse imagini (ex. soarele, luna, pesti, flori etc.), adevarate opere de arta. De muchiile ramei atrna fsii de hrtie


16/50

colorata, care reprezinta cele cinci elemente esentiale. Datorita sforii cu care este trasa, byakkai se misca n toatedirectiile, pe ritmul tobei, lasnd impresia unei fiinte vii.

* **Angela Hondru underlines in her study dedicated to Japanese folk ceremonies, that there is a direct relationship betweenthe conscience of the Japanese, their Gods and the souls of their ancestors. Her study is based on a selective presentationof some of the most important folk feasts of each month. At the same time, the author emphasizes the idea that folk feastsrepresent an entire system which helped Japanese culture find its own ordaining principles throughout the history.

Key-words: relationship, folk feasts, ancestors, history

Ana SCUTURICI

Japonia imaginata. Kazuo Ishiguro

Dintre scriitorii britanici din prezent, Kazuo Ishiguro are faima, n mare parte datorata si eforturilor proprii de a -siauto-delimita pozitia, de a fi un scriitor international. El nsusi defineste international ca fiind scriitorul ce areabilitatea de a reda o viziune asupra vietii ce este comuna cititorilor din ntreaga lume, indiferent de mediul din careprovin1. Aceasta eticheta, de scriitor international, nu a fost att de usor cstigata precum s-ar crede, Ishiguro fiind plasat,nca de la debutul sau literar din 1982, n diferite grupari, de la post -colonialism pna la noul val al internationalilorliteraturii britanice, toate acestea insistnd n special pe originea lui bi-culturala. Fara ndoiala, nsa, debutul sau a avut locntr-un context favorabil, dupa cum el nsusi admite2, context de care Ishiguro a stiut sa profite, plasnd, partial sau ntotalitate, actiunea primelor sale doua romane n tara sa de origine, Japonia, exploatnd astfel interesul publicului, dar si alcriticii, pentru spatii noi si exotice. Aceasta, pe de o parte, pentru ca, pe de alta parte, Salman Rushdie ofera nImaginaryHomelands3 si o explicatie de ordin psihologic pentru nevoia scriitorului migrant de a se ntoarce la origini prin

scriitura, si anume aceea de a recrea spatiul natal ntr-un spatiu virtual pentru a compensa pierderea celui real. Astfel,primelor sale romane4 le-a fost aplicata o astfel de lectura, n ciuda faptului ca Ishiguro a sustinut ca nu le -a scris dinprisma autobiografica.5 Drept dovada, Ishiguro a continuat cu celelalte romane n acelasi stil consacrat si abordnd camaceeasi tematica, dar schimbnd total locatia literara, aproape fara a mai mentiona direct Ja ponia. n cele din urma, areusit ntr-o oarecare masura sa se elibereze de interpretarea restrictiva prin comparatia redusa doar la cele doua spatiiculturale, britanic si japonez, astfel ca personajele sale sunt citite astazi la o scara mult mai larga, mai umana.

S-ar putea spune ca Ishiguro a facut uz de o reteta a succesului sigura prin folosirea elementului nipon, n conditiile n care cultura japoneza se bucura de o imensa popularitate nca din anii 80; n plus, autenticitatea si legitimitateaabordarii pareau garantate prin chiar originile sale. nsa nici cele doua romane si nici autorul lor nu pot fi legate de unrealism clasic, n care cercetarea si documentarea premergatoare scrierii garanteaza ca verosimilitatea nu va avea nici oscapare. Realis mul romanelor lui Ishiguro se pliaza n mare masura pe felul n care acest curent ajunge sa fie redefinit deromanele realiste ale secolului al XX-lea, dupa cum sustine si Frederick Holmes n eseul sau din The Contemporary British novel since 19806. Astfel, desi prezumtia de verosimilitate este mentinuta de text aproape constant, autorulplaseaza suficiente indicii pentru ca cititorul, chiar si cel neavizat, sa nu cada n capcana ncalcarii pactului fictional prinasimilarea fictiunii cu elemente ale realitatii. Cu toate acestea, tentatia este cu att mai mare cu ct ambele romane avuteaici n discutie sunt plasate n Japonia din perioada de dinainte si dupa cel de -al doilea razboi mondial, astfel ca elementulbombardamentelor atomice nu poate fi evitat , fiind un subiect extrem de sensibil, comparabil cu Holocaustul abordat attde mult n fictiune si cinematografie. Tratarea unor asemenea teme implica o atitudine reverentioasa, de respect, dinpartea cititorului, din cauza impactului deosebit avut de aceste evenimente istorice; cu alte cuvinte, fictiunea nu se maipoate impune n fata realitatii mult prea puternice sustinute de documente istorice. Astfel, ceea ce pare mai important nueste confruntarea personajelor cu trecutul si reconstituirea lui prin memorie - tema predilecta a tuturor romanelor luiIshiguro - ci destinul, micro-istoria unor personaje n preajma unui conflict major cum este cel de -al doilea razboimondial si dezastrul produs de bomba atomica. Plasate ntr-un astfel de context, pare aproape o blasfemie sa sustii casuferinta lor nu este reala si ca intentia autorului n -ar fi fost sa atraga atentia asupra consecintelor razboiului; Etsuko siOno par sa fie absolviti de propria lor vina (imaginata sau reala) cu privire la greselile trecutului din cauza contextuluirazboiului.

Pe de alta parte, nsusi Ishiguro este nascut n Nagasaki, locul unde are loc actiunea primului sau roman. Dupa cum

el nsusi sustine, e posibil ca acest fapt sa fi contribuit la succesul debutului sau, motiv pent ru care n urmatorul sauroman, Un artist al lumii trecatoare, desi perioada si locatia ramn cam aceleasi, de data aceasta, orasul n care traiesteOno nu mai este numit. Mai mult, datorita originii sale japoneze, au existat situatii cnd autenticitatea descrierilor si asituatiilor n-a fost pusa n discutie, cautndu-se elemente autobigrafice si ncercnd sa se stabileasca n ce masura Ishiguros-a bazat pe propriile sale amintiri n scrierea romanelor. Astfel, Barry Lewis n studiul sau despre Ishiguro 7 sustine cuprea mare usurinta ca n Ichiro, nepotul lui Ono, poate fi identificat copilul Ishiguro, fascinat de eroii culturii popamericane, n ciuda faptului ca per ansamblu autorul studiului reuseste sa pastreze echilibrul ntre a favoriza elementeleautobiografice sau cele fictionale din opera lui Ishiguro.

Jocul cu autobiografia face parte din realismul de factura noua, nsa identificarea elementelor reale si disocierealor de fictiunea propriu-zisa nu trebuie sa devina un scop al lecturii (si mai ales nu unul exclusiv). Japonia lui Ishiguro


17/50

este cu att mai ndepartata si mai diferita de cea reala cu ct este imposibil sa fie atestata proportia elementelor careconstituie amintirile personale sau documentarea serioasa a lui Ishiguro. n acelasi interviu cu Gregory Mason, Ishigurosustine ca n scrierile lui nu urmareste crearea unei Japonii reale sau macar realiste, ci mai degraba a uneia constituitadin mici bucatele, recuperate prin memorie, speculatie si imaginatie. n viziunea lui, spatiul cre at functioneaza mai multca un accesoriu pentru transmiterea ideilor sale, primind trasaturile specifice n functie de nevoi. Cu toate acestea,receptarea lui Ishiguro acorda o mult mai mare importanta componentei spatiului, din prisma pozitiei sale bi-culturale.Astfel, n cadrul literaturii britanice, el este grupat mpreuna cu alti scriitori de origine diferita de cea britanica, caro ra li seaplica o serie de atribute care toate fac referire la spatiu, sau mai degraba la lipsa lui; este vorba despre scriitori descrisi cafiind dislocati, migranti, exilati sau fara patrie/camin (homeless). Pentru acestia, pierderea spatiului originar este vazu tantr-o dubla ipostaza: readaptarea la un alt spatiu le asigura, pe de o parte, o mai buna receptare a unor cu lturi si spatiidiferite, facnd ca viziunea lor sa fie mai complexa prin deschidere (dupa cum sustine Rushdie n Imaginary

Homelands8

), dar, pe de alta parte, le poate induce si anxietatea data de experienta inadaparii, facnd ca identitatea lor sadevina instabila fara elementele familiare, definitorii. De acest din urma motiv, scriitorii dislocati simt nevoia, aparentmai mult dect ceilalti, de a-si crea un univers compensatoriu n fictiune, care, n cele mai multe cazuri, se inspira dincultura lor de origine, acesta fiind si elementul care le asigura unicitatea si originalitatea. Daca la nceputul carierei sale descriitor, Ishiguro parea sa se integreze n grupul celor care si construiesc identitatea scriitoriceasca recupernd elementeale spatiului originar pierdut, odata cu Ramasitele zilei (1989)9, a nceput si demersul lui, mai mult sau mai putinintentionat, de a demonstra ca are mai mult de spus dect promovarea unei culturi cu care, pna la urma, nici nu mai areatt de multe n comun. ncercarea lui a avut succes, un succes care nu poate fi pus n umbra printr-o ntoarcere la celedoua romane japoneze ale sale, care astazi pot aparea, prin comparatie, ca simple exercitii de stil sau ca prefiguraritimpurii ale temelor sale predilecte.

Ishiguro a renuntat sa mai scrie despre Japonia pentru a nu mai fi victima stereotipizarii cu privire la acest spatiu,dar, paradoxal, chiar tema Japoniei constituie unul dintre aspectele cele mai reusite ale primelor sale romane. Japoniafictionala creata de el a fost uneori gresi

modelul cultural nipon

Documents