modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor...

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România 1

Modele de dezvoltare comunitară

adaptate comunităţilor rurale din Romania

Coordonator

prof.univ.dr. Romulus Dabu

Doctorand

prof. consilier Vasile Deac

București, 2009

Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat


“Din punctul de vedere umanitar

dezvoltarea comunitară poate fi

considerată ca o căutare a comunităţii, a

ajutorului reciproc şi a susţinerii sociale,

ca eliberarea omului prins într-o

societate alienată, represivă,

individualistă şi bazată pe competiţie.”

(Hubert Capfens, 1997)



CuprinsI. Introducere 5

II. Perspectiva sociologică asupra dezvoltării comunitare 8

Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social 9

Factorii acțiunii sociale 12

Definirea dezvoltării comunitare 14

• Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară 14

• Teorii ale dezvoltării comunitare 22

III. Capitalul social – elementul central al dezvoltării comunitare 26

1.Definirea capitalului social 27

2.Capital uman / capital social 30

3.Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social 31

4.Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară 34

5.Capitalul social al comunităţii Rurale din România 36

IV. Dezvoltarea comunitară – proces planificat de intervenție în comunitate 39

Dezvoltarea comunitară – evoluţie şi intervenţie 40

Valori şi principii ale dezvoltării comunitare 40

Etapele procesului de dezvoltare comunitară 41

Metodele de intervenție specifice fiecărei etape 45

Metode de intervenţie specifice dezvoltării comunitare 48

Metode de intervenție – prezentare 48

Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare 49

Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară 53

V. Modele de dezvoltare comunitară

implementate in comunitățile rurale din Romania 54

Nevoia de modele 56

Modelul în dezvoltarea comunitară 59

Modele de dezvoltare comunitară implementate în România 62

RuralNet – standard in dezvoltarea comunitara 62



Modele de dezvoltare comunitară aplicate în România 64

1. Organizarea comunitară / Community Organisng 64

2. Programul FRDS – Grupul de Iniţiativă Locală 69

3. Şcoala Comunitară Activă 72

4. Teatru Comunitar/ Teatru Forum 76

5. Organizaţia comunitară locală 78

6. ADL - Agentul de Dezvoltare Locală 80

7. Modelul reţelelor comunitare 83

8. Forumul comunitar 86

9. TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate 88

10. Comitetul Filantropic 90

11. Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională 92

12. Modelul LEADR – Grupul de Acţiune Locală – GAL 94

13. Parteneriatul Public – Privat 97

14. Matricea comunitară – cunoaștere,

comunicare și acțiune comună în satul contemporan 99

15. Catalyse 101

16. PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv 103

Alte modele de dezvoltare comunitară 112

Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi 113

Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară 115

VI. Un model integrat de dezvoltare comunitară

bazat pe creșterea capitalului social 117

VII. Aplicații și cercetări practice care susțin propunerea de model 125

Implementarea modelului PACA 126

EuDiS-Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat. 172

VIII. Concluzii 177

Bibliografie 182

Anexe 196

Tablă de abrevieri 221



I - Introducere

Începând cu anii post decembrie 1989, odată cu efortul de dezvoltare și schimbare

a ruralului din România, asistăm la o „modă” a intervenţiei la nivel comunitar, la o

multitudine de specialişti în diverse domenii ale socialului care au dezvoltat sau adaptat

(importat) o serie de modele şi metode de intervenţie cu scopul declarat al dezvoltării

comunității rurale, acoperind o arie larga de domenii specifice acestui demers, o multitudine

de domenii „la modă” atât din perspectiva programelor de dezvoltare, dar mai ales din

perspectiva finanțatorilor. Ca să amintim doar o parte dintre acestea domenii / modele de

intervenție, putem trece în revistă următoarele aspecte:

• dezvoltare socială1 - intervențiile planificate de dezvoltare la nivelul socialului, cu

referire mai ales la domeniul serviciilor sociale.

• dezvoltare comunitară2 - abordarea deciziilor privind dezvoltarea și transferul acestora

la nivel comunitar și aspectul important al participării cetățenilor la deciziile privind

dezvoltarea comunității.

1 ”Orientare a unei țări, regiuni, comunități sau instituții spre realizarea unei stări dezirabile, stabilită ca un obiectiv de realizat pentru un proces planificat în timp, printr-un set de acțiuni conjugate. .... este caracterizată prin punerea soluțiilor problemelor sociale ca obiectiv al dezvoltării, asociate cu strategii, planuri și programe de acțiune colectivă” - Zanfir, C., Stoica, L.G., Stănculescu, S.M. - Proiectarea dezvoltării sociale, MHO, București, 2007.2 ”dezvoltarea comunitară participativă este procesul prin care actorii interesați influențează și distribuie controlul asupra inițiativelor de dezvoltare și deciziilor și cu privire la resursele care le afectează” - Banca Mondială 2006.



• organizare comunitară – este o abordare pe termen lung în care oamenii afectați de

anumite probleme sunt sprijiniți în identificarea acestora și a soluțiilor pentru

rezolvarea lor (http://www.marininstitute.org/action_packs/community_org.htm)

• dezvoltare economică locala – crearea de structuri economice sustenabile la nivel

local;

• dezvoltare durabilă3 - are in vedere planificarea pe termen lung a resurselor

comunitare;

• dezvoltare rurală – pune in discuție aspectele de dezvoltare și modernizare a spațiului

rural corelate cu integrarea în Politica Agrară Comunitară (la nivel European) și pe

problemele de păstrare a specificului comunităților rurale românești;

• construcție rurală – dezvoltarea aspectelor legate de modernizarea spațiului rural și

reducerea decalajelor de infrastructură dintre rural și urban;

• dezvoltare regională – presupune o abordare la nivel regional sau microregional a

dezvoltării fiind corelată mai ales cu tendința de structurare regională în interiorul

Uniunii Europene și de dezvoltare a acestor regiuni pentru reducerea decalajelor dintre

ele;

• dezvoltare strategică – abordarea pe termen lung a dezvoltării cu realizarea de planuri

și strategii de dezvoltare;

• facilitare comunitară4 - intervenție planificată și structurată de sprijin pentru inițierea

unui proces de dezvoltare la nivel comunitar.

• etc.

Graniţele dintre aceste domenii sunt foarte vagi iar modelele dezvoltate se

suprapun sau acoperă mai multe domenii de activitate sau de interes. Există totuşi elemente

distincte care pot face o diferenţă între unul sau altul dintre domeniile de acţiune, pot pune sau

propune o ordine documentată științific în formele variate de intervenție sau pot plasa un

anumit model de intervenție preponderent spre un domeniu sau altul al socialului.

3 ”Dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi” - Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005 (citat din Gro Harlem, Raportul Our common future - 1987)4 ”facilitarea comunitară, o expresie care nu a intrat în vocabularul social și care este destul de recentă din punct de vedere juridic” - Sandu, D. (Coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007.



Această distincție între domenii și arii specifice de acțiune mi se pare foarte

importantă în contextul în care putem vorbi de o modă a tipurilor de intervenție la nivelul

socialului rural, intervenții care pot avea impact pozitiv în transformarea comunității rurale

sau pot fi doar rezultatul și tendința unor oportunități financiare. În condițiile în care

intervenția în comunitate este finanțată din fonduri externe comunității și chiar planificată

extern, mi se pare foarte importantă delimitarea între domeniile de intervenție, delimitare

realizată la nivelul științei sociologiei, pentru că am văzut în ultima perioadă cum modele de

intervenție specific de dezvoltare comunitară erau descrise ca fiind modele de dezvoltare

durabilă sau proiecte de infrastructură (construcție comunitară) care ar intra mai degrabă sub

incidența dezvoltării rurale sau dezvoltării locale sunt descrise ca proiecte de dezvoltare

comunitară.

Toate aceste concepte formează la nivelul practicii un amalgam pe care doar o

analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un demers coerent, demers

pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera dezvoltare la nivelul

spațiului social în comunitățile rurale din România.



II – Perspectiva sociologică asupra

dezvoltării comunitare

Cuprinsul capitolului

- Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social

- Factorii acțiunii sociale

- Definirea dezvoltării comunitare

• Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară

• Teorii ale dezvoltării comunitare



Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social

Chiar dacă vom aloca acest capitol, în întregime, conceptului de dezvoltare

comunitară, capitol în care plecând de la diversele abordări teoretice legate de dezvoltarea

comunitară vom încerca să definim un domeniu specific și distinct al științei sociologice, am

considerat oportun să plec de la a integra cele două concepte cheie ale lucrării: dezvoltarea

comunitară și capitalul social – teoriei sociologice asupra realității sociale. Realitatea socială

este una complexă și greu de abordat holistic, chiar și atunci când plecăm de la întrebarea

firească „Ce scop are ceea ce întreprindem?”. Dacă ne propunem să descriem aprofundat și

sistematic un fenomen, aplicăm o strategie distinctă de cea impusă de atingerea scopului

explicației cauzale.5 Intenția acestui capitol este de a pleca de la o teorie sociologică generală

pentru a integra acesteia diferitele domenii și concepte despre care am amintit în introducere,

de a face legătura între teoria sociologică necesară să pună ordine în interiorul lor și modelele

sociologice analizate pe parcursul lucrării.

Chiar dacă, în momentul de față, la nivelul școlilor dezvoltate în spectrul

socialului (și aici vorbim în principal de școala americană) putem găsi domenii foarte

distincte, precum dezvoltarea rurală, domenii care au rangul de discipline, realitatea

românească impune încă o integrare a acestor domenii demersului sociologic, demers care are

destulă rigoare pentru a le sprijini să se dezvolte – eventual ca discipline distincte, care pe

lângă abordările teoretice, acumulează și o bază de modele aplicabile realității sociale.

În acest sens, lucrarea de față se raportează, în principal la câteva domenii principale

de acțiune – direct legate de specificul ariei abordate:

demersul sociologic

dezvoltarea spațiului rural

dezvoltarea comunitară

domenii pe care le abordează doar pentru a face distincția privind dezvoltarea comunitară ca

domeniu specific al științei socialului, domeniu ce are ca element central capitalul social.

5 Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licență în domeniul științelor socioumane, București, Comunicare.ro, 2007



Dezvoltarea comunitară este strâns corelată cu ideea de dezvoltare, idee care a rezultat în

primul rând dintr-o metaforă, identificând societatea cu un organism viu care se transformă

conform unui proces de maturizare progresivă, atingând treptat o stare de modernitate.6

Dezvoltarea comunitară a parcurs un istoric destul de interesant, odată plecând de la diversele

forme de dezvoltare bazate pe diferitele forme de capital (economică, socială, ecologică,

comunitară); aceste concepte sunt dezvoltate ulterior în conținutul lucrării; iar în al doilea

rând, de la conceptul de strategie operativă7 și ajungând la a fi domeniu de acțiune care

cunoaște o mare dezvoltare mai ales în Canada și SUA și în ultimii ani și în Europa.

Deci, pe parcursul tezei ne vom concentra pe următoarele aspecte specifice,

aspecte care devin obiectivele științifice ale tezei:

vom defini dezvoltarea comunitară ca un sub domeniu specific ce are situat central

conceptul de capital social și de a integra acest domeniu științei sociologice, care

poate oferi teoria, explicațiile și instrumentele necesare abordării realității sociale din

perspectivă comunitară.

vom identifica acele modele de intervenție care au fost implementate în mediul rural

din România, modele care au o componentă importantă privind creșterea capitalului

social. În cea mai mare parte dintre modele am avut o contribuție directă în

implementarea lor în diverse programe de dezvoltare comunitară;

vom face o analiză a acestor modele plecând de la teoria sociologică bazată pe

elementele realității și evoluției sociale; mai ales din această perspectivă a participării

lor la creșterea capitalului social al comunității, oferind o imagine sau chiar o

măsură a modului în care aceste modele generează dezvoltare comunitară sau sunt

doar modele care îmbunătățesc infrastructura, un anumit serviciu social specific sau

creează un alt tip de dezvoltare la nivelul comunității. Măsura modului în care

modelele participă la creșterea capitalului social va avea la bază analiza elementelor 6 Larouse, Dicționar de Sociologie, Universul Enciclopedic, București 1996 (p. 84)7 Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005 - Dezvoltarea comunitară (engl. community development). Strategie operativă menită să realizeze schimbarea constructivă la nivelul comunității și care are drept obiective: 1) creșterea sentimentului de coeziune socială; 2) sensibilizarea cetățenilor privind cele mai importante probleme ale comunității; 3) utilizarea competențelor profesioniștilor pentru a intensifica participarea civică, cooperarea voluntară și întrajutorarea; 4) stimularea capacității liderilor locali; 5) coordonarea dintre servicii, grupuri de opinie, grupuri sociale (Zani, Palmonari: 71-72)



principale ale realități sociale, plecând de la faptele sociale înseși și până la

fenomenele sociale complexe legate de implicarea actorilor sociali.

vom structura o explicație teoretică – bazată pe practica dezvoltării comunitare

prezentate, explicație care să justifice abordarea restrânsă a dezvoltării comunitare în

jurul conceptului de capital social în dauna unei abordări generale a dezvoltării

comunitare8, abordare care interferă cu alte domenii ale realității sociale mai mult sau

mai puțin îndepărtate de știința sociologică.

8 calitatea vieţii este conectată la multe arii de mare interes, cum ar fi cele ale bunăstării, dezvoltării umane, capital social, calitatea societăţii, excluziune/incluziune socială. Nu este vorba numai de rezultate, deoarece ele sunt afectate de diferitele opţiuni ale oamenilor, ci şi de capacitatea de a le obţine, de oportunităţile existente. Totuşi, tocmai aici este sesizată o dificultate majoră căreia cercetarea trebuie să îi facă faţă. Este vorba de conectarea resurselor la rezultate – Ioan Mărginean, Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației, http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf.



Factorii acțiunii sociale

Lucrarea va avea în vedere o succesiune de factori ai acțiunii sociale comunitare pe

care o sa-i avem în vedere în demersul viitor, aceștia vor fi:

- Organizațiile și instituțiile ca instrumente ale dezvoltării. Criza eficienței acțiunii

sociale a instituțiilor corelată cu creșterea amplorii altor tipuri de organizații

(organizațiile neguvernamentale și cele economice)9 necesită o atenție ridicată legată

de participarea lor la procesul dezvoltării comunitare atât ca inițiatoare de proces cât

și ca agenți ai schimbării sociale.

- Comunitatea abordată nu atât din perspectiva evoluției acesteia cât mai ales din

perspectiva implicării ei în procesul de schimbare socială analizând fenomene sociale

precum: informarea, consultarea, participarea şi implicarea membrilor comunităţii; și

din perspectiva simţului de proprietate asupra acţiunilor şi rezultatelor acestor

acțiuni măsurat la membrii comunității;

- Procesele sociale generate la nivelul comunității – aceste procese pot genera ele

însele schimbarea pozitivă și dezvoltarea socială; dezvoltare văzută ca orientare a unei

comunități spre realizarea unei stări dezirabile10. Importanța acestei abordări diferite

de abordarea tradițională este focusul pe soluționarea problemelor sociale ca obiective

ale dezvoltării sociale și având ca o caracteristică generală asocierea cu un plan

strategic de acțiune colectivă.

- Metodele și instrumentele specifice sociologiei și dezvoltării comunitare aplicate în

inițierea și derularea acestui proces comunitar. Pe lângă metodele și instrumentele

clasice utilizate în sociologie (care au central operaționalizarea conceptului supus

9 Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale, Bucuresti, MHO, 200710 Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale, Bucuresti, MHO, 2007



analizei sociologice) sunt integrate și metode moderne specifice acțiunii și intervenției

comunitare.

- Fenomenele sociale care pot fi asociate cu dezvoltarea sau cu frânarea acesteia – un

accent deosebit se pune pe reducerea disparităților atât între comunități și regiuni dar,

mai ales, în interiorul comunităților, între diferitele grupuri sociale. Aceste fenomene

sociale fac distincția între o comunitate care se dezvoltă și o comunitate ce stagnează

sau regresează: obiceiurile tradiționale care adună oamenii și îi fac să interacționeze

pot crea dezvoltare sau pot genera închiderea grupurilor; segregarea, marginalizarea,

discriminarea generează subgrupuri sociale deviante sau delincvente.

Toate aceste elemente ale realității sociale sunt raportate pe parcursul tezei la

spațiul comunitar și cu precădere la cel rural și din această interacțiune, teza își propune să

genereze o structură care să poată fi în același timp:

- Cadru de analiză a dezvoltării comunitare

- Generator de modele practice aplicabile și adaptabile comunităților rurale.



Definirea dezvoltării comunitare

Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară

Dezvoltarea comunitară este un concept relativ nou care tinde să se afirme din ce

în ce mai mult în spaţiul ştiinţelor socio-umane ridicând tot mai multe pretenţii la gradul de

disciplină de sine stătătoare care abordează un domeniu distinct al spaţiului socio-uman.

Dezvoltarea comunitară se remarcă odată cu trecerea de la comunitarismul

socialist la comunitarismul modern – bazat pe modernizare şi participare la nivel local.

Baza comunitarismului modern este cetăţeanul, sau după cum îl numeşte Ralf Dahrendorf,

unul din teoreticienii principali ai principiului societăţii civile: cetăţeanul public, individul

participant la treburile obşteşti. “Societatea civilă este societatea “citizen”-ilor (a cetăţenilor

publici), care au drepturi, care îşi asumă obligaţiile şi care se comportă în mod civic şi

civilizat unii cu alţii. Este o astfel de societate, care tinde la aceea ca nimeni să nu fie exclus şi

care asigură membrilor săi sentimentul de apartenenţă şi constituţia libertăţii.”

Cătălin Zamfir (2007) consideră că „preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a

apărut masiv în cazul ţărilor sever şi cronic subdezvoltate, în care fragilitatea sistemului

economic creează sistematic un deficit de oportunităţi unui segment majoritar al comunităţii

de a se integra într-un proces global de dezvoltare.” Programele de dezvoltare comunitară sunt

cele care au avantajul de a:

activa comunităţile marginalizate

reduce costurile pentru mobilizarea resurselor locale inclusiv a resursei umane

voluntare11

11 Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007.



Dezvoltarea comunitară îşi pune baza şi se construieşte ca demers ştiinţific pe cei

doi piloni principali care sunt valoarea comunităţii şi noţiunea dezvoltării12. Pentru prima

dată în istoria abordării dezvoltării, Ernst F. Schumacher (1966) susţine că “dezvoltarea nu

începe de la bunuri, ci de la oameni, de la educaţia, organizarea şi disciplina oamenilor. Fără

aceşti trei factori orice resursă rămâne doar o posibilitate goală, ascunsă, neutilizată.”

Această nouă abordare şi „apropiere” a dezvoltării de factorul uman duce la

schimbarea însăşi a accentului pe care cade conceptul de dezvoltare; când abordăm termenul

de dezvoltare în aria dezvoltării comunitare, avem în vedere dezvoltarea mai degrabă ca

generator al schimbărilor pozitive la nivelul comunităţii şi nu limitat, ca rezultat al acestor

schimbărilor introduse în comunitate.

Având în vedere că perspectiva abordării pe care o vom avea în cadrul acestui

material este una, mai degrabă, venită dinspre practica dezvoltării comunitare, dar cu o

necesitate destul de mare de restrângere a domeniului perceput ca dezvoltare comunitară în

demersurile aceste practici (mai ales din România), dezvoltarea va fi abordată mai degrabă un

proces planificat, derulat pe termen lung, proces care propune introducerea de schimbări

pozitive la nivelul comunităţii. Iată câteva idei care vin în sprijinul acestei abordări a

dezvoltării comunitare:

este în continuă evoluţie nevoia de schimbare la nivelul comunității,

schimbarea pozitivă are loc incremental, în interiorul procesului de schimbare a

comunităţii,

odată o schimbare pozitivă introdusă în interiorul unei comunităţi, ar fi neplăcut ca

aceasta să revină la starea inițială,

schimbarea pozitivă este un proces care necesită stimulare şi direcţionare - realizate cu

un efort susţinut şi conştient,

pe parcursul acestui efort conştient de direcționare, facem permanent apel la o

teorie/model al dezvoltării,

12 Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development Partnership Building în central and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea formatorilor”, februarie 2002



în fiecare etapă, comunitatea este în configurare şi fără o experienţă anterioară,

comunitatea operează permanent un proces de învăţare,

reuşita procesului poate fi evaluată doar în termeni de judecată a persoanelor din

interiorul comunităţii,

rezultatele se aşteaptă să fie mai degrabă pozitive decât negative şi sunt evaluate

inclusiv la nivel de costuri.

În acest sens, dezvoltarea, văzută din perspectiva introducerii unei schimbări pozitive la

nivelul comunităţii, poate comporta cel puțin 2 perspective:

Dezvoltarea comunitară ca rezultat – o comunitate evaluată ca nedezvoltată sau în

curs de dezvoltare ajunge să devină comunitate dezvoltată – aspect care interesează

mai puțin dezvoltarea comunitară ca domeniu de intervenţie şi analiză - şi doar în

măsura în care prin comunitate dezvoltată avem în vedere caracteristicile unei

comunități dezvoltate prezentate în pagina următoare;

Dezvoltarea comunitară ca proces – procesul planificat de intervenţie conştientă

asupra comunităţii, proces care urmăreşte introducerea de schimbări pozitive pentru

creşterea capitalului social al comunităţii (concept care va fi analizat ulterior în cadrul

lucrării, fiind elementul central al acesteia).

În concluzie, vom înţelege dezvoltarea comunitară ca proces care propune o

intervenţie conştientă şi planificată care are drept rezultate creşterea capitalului social al

comunității şi dezvoltarea comunităţii (comunitatea dezvoltată).

În acest moment al demersului mai avem de definit cel de-al doilea pilon al

conceptului de dezvoltare comunitară – comunitatea.

Dacă începem analiza evoluției comunități rurale de la primele comunităţi umane,

atunci putem vorbi despre clanuri, triburi sau hoardele primitive întemeiate pe structuri



familiale largi; grupuri de rudenie în care endogamia era garantul solidarităţii grupului.

Sociologul german F. Tönnies în Gemeinschaft und Gesellschaft: pornind de la cele trei tipuri

de relaţii familiale (adică de rudenie) – maternă, conjugală şi fraternă – conturează cele trei

tipuri de comunități umane: rudenia sau comunitatea de sânge, vecinătatea sau comunitatea

spaţială şi prietenia sau comunitatea spirituală. În viziunea lui Tönnies, sociologia „pură” este

sociologia formelor pure de socialitate iar demersul ei este de tip deductiv. Principalele „forme„ ale

acestei sociologii sunt «societatea» şi «comunitatea».

Primele teorii structurate legate de comunitatea rurală au apărut în SUA şi sunt destul

de recente relativ la accepţiunea actuală a dezvoltării comunitare. Una dintre definiţiile

comunităţii este dată de sociologul C.J.Galpin (1918) care, încercând să contureze o relaţie a

comunităţilor rurale le definește pe acestea ca fiind „arii comerciale şi de servicii construite

în jurul unui centru al satului.”13

După primele apariţii ale conceptului un important pas în dezvoltarea lui a fost preluarea în

discursul politic american ca un ideal de organizare sau ca „agendă comunitariană”.14

Comunitatea este un concept destul de generos, concept despre care Salaman (1974)

„consideră că absenţa unui acord sociologic cu privire la acest concept se datorează tocmai

importanţei sale”15.

Comunitatea este un concept care ne poate oferi anumite limite de înţelegere doar dacă îl

asociem cu alte concepte:

Comunitatea locala – propune și identitatea și unitatea administrativă (satul, comuna),

Comunitatea rurală – propune un anumit stil de viaţă și un mediu specific,

Comunitatea creştină – se raportează la o religie,

Comunitatea Yahoo – propune un mediu specific, virtual de acţiune,

şi exemplele pot continua

13 Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acţiune. Literatără de bază şi comentarii critice, New York: Association Press, 1959. 14 Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open University Press, 1994.15 Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007.



Comunitatea, în abordarea dezvoltării comunitare este una delimitata geografic

(comunitatea locală sau vecinătăţile) şi care îndeplinește cele cinci funcţii propuse de

sociologul american Roland L. Warren:

- Funcţia de socializare,

- Funcţia prosperităţii economice,

- Funcţia de participare socială,

- Funcţia de control social,

- Funcţia de sprijin reciproc.

Dacă acceptăm că dezvoltarea comunitară este un proces complex de intervenție

care are ca rezultat dezvoltarea comunităţi, următorul pas este acela de a defini caracteristicile

după care putem evalua o comunitate ca fiind dezvoltată sau nedezvoltată. O listă a acestor

caracteristici ar fi destul de largă; cele prezente cu cea mai mare frecvenţă în literatura de

specialitate sunt:

Conştientizarea identităţii comune,

Nivelul socializării pe baza valorilor proprii,

Gradul asigurării subzistenţei membrilor,

Nivelul utilizării şi dezvoltării resurselor proprii,

Participarea activă la formularea, implementarea şi respectarea regulilor comunităţii,

Existența controlului comunitar,

Comunitatea este solidară cu membri,

Funcţionarea “transferului activ” la nivelul comunităţii.

Comunitatea rurală, conceptul de bază – alături de dezvoltarea comunitară – pe

care îl abordează lucrarea este un compus al conceptului de comunitate și conceptului de

spațiu rural. Definirea spațiului rural face o referire la spațiul social în care relaționează

indivizii, unde își au locul de rezidență sau locul de muncă. Deși distincția nu este una stric

sociologică (I. Mihăiescu, 2003), ruralul se referă la comunități mici ca număr și densitate a

populației și la o complexitate funcțională redusă16.16 Bădescu, I., (coord), Cucu-Oancea, O., Dicționar de sociologie rurală, București, Mica Valahie, 2005.



Daca abordăm problema apropiind-o de specificul comunității rurale românești în

context european, putem constata că în România procesul de rurbanizare17 nu a avut succes în

perioada comunistă și că pentru perioada pe care noi o avem în vedere din perspectiva

demersurilor de dezvoltare comunitară, în România vorbim de aproximativ 50% populație

trăind intr-un rural aproape agrar, cu puține modernizării în ultimii ani.

Pe parcursul lucrării vom avea în vedere comunitatea rurală în cele mai multe

cazuri cu referire la sat – privit drept comunitate teritorială specifică spațiului rural și în foarte

puține cazuri conceptul de comună – ca spațiu administrativ teritorial. Am propus această

abordare în concordanță cu ceea ce R. Mucchielli consideră ca fiind principala caracteristică a

satului, pe care îl definește ca o unitate teritorială de dimensiuni mici care favorizează

intercunoașterea membrilor și valorilor și normelor grupurilor particulare. O altă caracteristică

a spațiului rural pe care o surprinde Mucchielli și pe care o considerăm specifică și spațului

rural românesc este mediul natural 18 în care oamenii trăiesc și strânsa legătură dintre mediu

și om, legătură care generează o relație aparte și un sentiment de apartenență la mediul

natural.

Dezvoltarea comunitară a început mai degrabă ca o practică în cadrul

programelor comunitare aplicate mediului rural, însă orice practică are nevoie:

de teoria care să-i furnizeze un ghid al comportamentelor specifice în situații cat mai

specifice,

de un set de modele fie ele şi de intervenţie.

Primele funcții ale dezvoltării comunitare ca teorie au fost acelea de a oferii practicienilor

norme şi prescripţii de acțiune şi modele de intervenţie la nivel comunitar.

James B. Cook consideră că dezvoltarea comunitară are următoarele caracteristici19:

elementul central, unitatea centrală de analiză este ceea ce numim “comunitate”;

17 „Creșterea urbanului nu se face exclusiv prin avsorțția ruralului către aglumerația urbană, ci si prin dezvoltarea ruralului pe orizontală prin extensiuni diseminate” - Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee, 1976, Paris, Edition du Seuil.18 Mucchielli, R., Psycho-sociologie d’une commune rurale, Paris, EME-LT, 197619 Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 1975



schimbările produse la nivelul comunităţii sunt ireversibile. Dacă comunitatea este

abordată ca sistem în care este introdusă o schimbare, nu mai avem posibilitatea de a

reveni la starea iniţială a sistemului;

foloseşte profesionişti plătiţi;

este iniţiată de organizaţii, instituţii sau agenţii exterioare comunităţii;

subliniază importanţa participării publice;

participarea are scopul creşterii capacităţii de auto-susţinere (self-help);

creşte ponderea democraţiei participative ca modalitate de luare a deciziei la nivelul

comunităţii;

foloseşte o abordare holistă;

Teoria dezvoltării comunitare – ca domeniu specific al sociologiei - nu se poate

compara cu teoriile disciplinelor de bază din domeniul soci-uman (sociologie și asistență

socială – discipline în care își are rădăcinile - ori psihologie, politologie, economie,

management etc. - discipline din care împrumută), aceasta fiind o teorie în dezvoltare care

împrumută permanent din teoriile disciplinelor de bază. Într-un sens real, cele mai teoretice

dezvoltări ale acestor discipline de bază formează un rezervor pentru teoria dezvoltării

comunitare care s-a dezvoltat mai degrabă ca o necesitate de intervenţie practică.20

Teoreticienii dezvoltării comunitare nu pot să reinventeze roata şi de aceea, spre

exemplu, sociologia și asistența socială au ajuns la stadii avansate privind cercetarea

intervenția în comunitate – ca realitate socială și dezvoltarea comunitară împrumută toate

metodele și tehnicile acestora; sau dacă pentru comunitatea rurală în dezvoltare principala

abordare este dezvoltarea economică locală, teoreticienii dezvoltării comunitare se vor duce la

cea mai potrivită teorie economică şi o vor adapta la realitatea comunităţii rurale.21

20 James B. Cook, Community development theory.21 Edwards, Clark. "The Political Economy of Rural Development: Theoretical Perspectives," American Journal of Agriculture Economics.



Funcţiile dezvoltării comunitare

• funcţia descriptivă – descrie fapte, fenomene şi procese la nivelul socialului

comunitar.

• funcţia analitic – explicativă – explica fenomenele şi procesele comunitare

• funcţia predictivă – poate face analize de tipul cauză – efect.

• funcţia euristică – oferă modele de învăţare

• dezvoltarea comunitară, fiind în perioada de construcţie teoretică încă nu şi-a

dezvoltat latura prescriptivă şi proiectivă.

În concluzie, abordarea pe care o propunem pentru conceptul de dezvoltare

comunitară este una care face distincția clară între:

dezvoltarea comunității – ca rezultat – care se poate face prin demersuri și intervenții

specifice şi altor domenii (proiecte de infrastructură și investiții – dezvoltare locală;

intervenții în agricultură – dezvoltare rurală; crearea de servicii sociale – dezvoltare

locală) și care până la urmă poate duce la acea comunitate dezvoltată tocmai din

perspectiva acelor aspecte amintite; şi

dezvoltarea comunitară – care este un proces planificat de intervenție la nivelul unei

comunități care vizează specific creșterea capitalului social al acesteia. Acest tip de

intervenție poate folosi drept instrumente proiectele de infrastructură sau poate avea

rezultate privind infrastructura, serviciile sociale locale sau agricultura dar scopul final

al intervenţiei este creșterea capitalului social al comunității (ori al unuia dintre

elementele capitalului social).

Vom aprecia intervențiile care au rezultate specifice în ceea ce privește

dezvoltarea unei comunități pentru că rezultatele sunt foarte importante în orice proces de

dezvoltare comunitară, dar vom considera ca fiind intervenții de dezvoltare comunitară

doar pe acelea care urmăresc creșterea capitalului social al comunității, acest demers putând

atrage numeroase critici mai ales din partea cercetătorilor socialului care abordează

dezvoltarea comunitară în sensul larg al oricărei intervenții cu rezultate pozitive în

comunitate.



Teorii ale dezvoltării comunitare

Teoria funcţionalistă asupra dezvoltării comunitare

Acceptând teoria funcţionalistă a sociologului american Roland L. Warren,22

considerăm comunitatea ca fiind o formaţiune socială, ce îndeplineşte cele cinci funcţii

prezentate mai jos:

Funcţia de socializare, prin care comunitatea transferă membrilor săi anumite valori,

principii şi standarde;

Funcţia prosperităţii economice, prin care comunitatea asigură membrilor săi

posibilitatea unei existenţe sigure;

Funcţia de participare socială, care satisface necesitatea generală a unei vieţi sociale în

cadrul comunităţii;

Funcţia de control social, care cere respectarea şi promovarea valorilor, principiilor şi

standardelor comunităţii impuse în cadrul normelor;

Funcţia de sprijin reciproc, membrii comunităţii realizează sarcini ce sunt prea mari

sau prea urgente pentru a fi îndeplinite de o singură persoană.

După Warren aceste cinci funcţii se regăsesc satisfăcute la orice comunitate de la cătun până

la metropole, fie în mod formal, fie în mod informal.

Dacă facem o analiză a comunităţii rurale românești, plecând de la teoria lui Warren,

vom constata că o comunitate are nevoie de intervenţie, de tip proces de dezvoltare

comunitară, oridecâteori una dintre aceste funcții este „subdimensionată” la nivelul

comunităţii.

22 Warren, Roland. The Community în America. 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978



Teoria sistemelor sociale

Comunitatea se comportă ca un sistem şi are caracteristicile unui sistem social.

Foarte multe teorii tratează comunitatea ca un organism natural care este un subiect de drept

natural.23 Teoriile dezvoltării comunitare fac analiza asupra comunităţii din perspectiva unui

sistem convenţional format din oameni care au angajamente şi interacţiuni regulate.

Comunitatea ca forma particulară a unui sistem social distinge următoarele caracteristici24:

Oamenii implicaţi în acest sistem – comunitatea – oferă un sens şi o recunoaştere a

relaţiilor şi ariei comune de interes împreună cu ceilalţi membrii ai comunităţii;

Comunitatea ca sistem are longevitate, continuitate şi durează în timp;

Operaţiile din cadrul comunității depind considerabil de cooperarea voluntară, cu un

minim de uz al sancţiunilor şi coerciţiei;

Comunitatea este un sistem multifuncţional. Sistemul produce multe lucruri pe

diversele dimensiuni ale interacţiunii;

Comunitatea este un sistem complex, dinamic şi suficient de larg pentru ca relaţiile

instrumentale să predomine;

Elementul geografic este cel mai adesea folosit pentru definirea graniţelor comunităţii

ca sistem.

Abordarea holistică a comunităţii

Dezvoltarea comunitară nu poate aborda comunitatea decât ca un întreg integrat la

rândul său în structuri societale extinse. Fiecare element al comunităţii şi al evoluţiei acesteia

este văzut permanent în contextul totalităţii.25

23 Plato. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald Cornford. New York: Oxford University Press, 194524 Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 197525 Ogilvy, J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979.



Teoria stadiilor dezvoltării bazate pe forme de capital - justificarea istorică a dezvoltării

comunitare 26

Istoric vorbind, fiecărui stadiu de dezvoltare a umanităţii îi putem asocia un model

de dezvoltare care are central o forma de capital pe care pune accentul.

a) Stadiul dezvoltării economice – centrat pe capitalul economic/financiar. În momentul

în care putem să vorbim de societatea modernă, nici o formă de dezvoltare umană nu poate

începe fără a pleca de la dezvoltarea economică centrată pe acumularea masivă şi haotică de

capital. Acest lucru poate fi observat ca urmare a schimbărilor sociale majore şi a revoluţiilor

– în România de după ’89 a început o goană masivă după acumularea de capital financiar,

societățile comerciale înregistrând profituri de 300% pe lună.

Odată cu satisfacerea nevoilor de bază şi acumularea de capital, creşte presiunea

socială a celor care nu reuşesc să intre pe acest trend al acumulărilor financiare, presiune care

ar putea fi definită ca presiune pentru servicii sociale, pentru grija faţă de semeni şi investiţia

în resursa umană – ducând evoluţia către o altă formă de dezvoltare umană – dezvoltarea

socială.

b) Stadiul dezvoltării sociale – bazat pe capitalul uman – pune accent pe dezvoltarea

resursei umane, şi pe grija faţă de semeni. Investițiile majore se regăsesc în serviciile sociale

şi în formarea – dezvoltarea personală a indivizilor.

c) Stadiul dezvoltării durabile – bazat pe capitalul natural – societăţile umane consumă o

mare parte din energia lor pentru a proteja mediul şi a-şi proteja resursele naturale disponibile

pentru a asigura şi generaţiile viitoare. Acest stadiu al dezvoltării umane, a adus ceea ce se

cheamă conceptul de globalizare. Protecţia naturii şi a mediului nu poate fi asigurată decât cu

presiuni globale, înţelegeri şi acorduri globale.

26 Clasificarea este preluată în prezentările realizate de Nicolae Cuta în cadrul cursurilor de Dezvoltare comunitară pe care le-a dezvoltat pentru diferite organizaţii şi instituţii din Romania şi Europa.



d) Stadiul dezvoltării comunitare – care are la bază capitalul social şi societatea civilă –

odată ce societăţile îşi asigură un minim de dezvoltare economică, au grijă de grupurile

dezavantajate prin servicii sociale, au pus bazele unei dezvoltări durabile care să asigure

existenţa generaţiilor viitoare – următoarea etapă este cea a transferului către nivelul local a

deciziei privind dezvoltarea, a dezvoltării relaţiilor locale şi structurilor sociale locale

generatoare de relaţii şi de asemenea generatoare de dezvoltare.

Comunitatea este cea care decide propria dezvoltare, pentru că această comunitate

şi-a descoperit o nouă formă de capital – capitalul social, practic singura formă de capital

care, pe măsură ce o consumi, îşi creşte valoarea. Odată cu această “descoperire” comunitatea

nu mai are nevoie de decizii globale precum cele direct legate de protecția mediului, ea devine

capabilă să ia propriile decizii şi sa-şi genereze propriile opţiuni privind dezvoltarea.

Societatea civilă puternică şi organizată devine singurul garant al unui capital

social constructiv, deschis şi nedirijat. “Ca să profite de oportunităţile vieţii în întregimea lor,

oamenii au nevoie de sentimentul de apartenenţă şi de posibilitatea alegerii… Aceste ataşări

necesită variantele societăţilor autonome, ceea ce de fapt numim societate civilă.”(Ralf

Dahendorf, 1997)



III. Capitalul social elementul central al dezvoltării comunitare


- Definirea capitalului social

- Capital uman / capital social

- Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social

- Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară

- Capitalul social al comunităţii rurale din România



1. Definirea capitalului social

În prima parte a capitolului vom încerca să analizăm unul dintre acele elemente care

pot face distincţia dintre diferitele teorii și modele de intervenţie, amintite în Introducere, ca

fiind parte a unuia sau altuia dintre diferitele domenii ale socialului; ne propunem să analizăm

capitalul social ca element ce face distincţia între dezvoltarea comunitară și celelalte tipuri de

intervenţie care pot fi identificate la nivelul unei comunități.

Precizez: analiza capitalului social are în vedere, în mod specific, metodele de

intervenţie la nivelul comunităţii rurale nu și rezultatele acestei intervenţii şi, de asemenea,

analiza capitalului social nu va merge în profunzime la analiza elementelor care îl definesc pe

acesta ci se va opri la o descriere generală și destul de simplă şi ”vizuală” a acestuia din

perspectiva distincţiei pe care conceptul de capital social o trasează între dezvoltare

comunitară şi celelalte domenii de intervenţie la nivelul unei comunităţi.

Conceptul de capital social comportă la nivelul teoriilor sociologice o multitudine de

definiții și abordări; el apare pentru prima dată în discursul lui Lyda Judson Hanifan cu privire

la centrele școlare din comunităţile rurale. Conceptul este folosit pentru a descrie - “toate

lucrurile tangibile care contează cel mai mult în viaţa de zi cu zi a oamenilor” (Lyda Judson

Hanifan 1916).

Destul de recent, conceptul de capital social a fost preluat şi dezvoltat prin

contribuţiile unor sociologi sau cercetători în domeniul socialului precum:

Jane Jacobs – 1961 – cu privire la analiza vieţii urbane şi a vecinătăţilor,

Pierre Bourdieu – 1983 – raportează capitalul social la teoria socială,

James S. Coleman – 1988 – în discursul său privind contextul social în educaţie,

În ultima perioadă, Banca Mondială este cea care are un aport important în

dezvoltarea conceptului de capital social fiind preluat drept concept central in organizarea



comunităţilor, concept care este legat de idea conform căreia coeziunea socială este

elementul principal (critic) care face ca societăţile să prospere economic şi să aibă o

dezvoltare durabilă, sustenabilă - (The World Bank 1999).27

Definiţii ale capitalului social:

În măsura în care capitalul fizic are in vedere obiectele fizice, capitalul uman are

in vedere caracteristicile individului uman, capitalul social se referă la conexiunile dintre

oameni – reţelele sociale, normele de reciprocitate şi încrederea generalizată între oameni.

Capitalul social se apropie foarte mult de „virtutea civică”, virtute care solicită relaţii sociale

reciproce. Indiferent de diferitele aspecte ale definirii sale, o tendință comună este păstrată

prin ”ideea de resursă disponibilă individului sau unei formațiuni sociale”28

Capitalul social se referă la instituţii, relaţii şi norme.

Capitalul social – este conceptul central al dezvoltării comunitare, concept pe

care F.Fukuyama îl defineşte ca fiind capacitatea oamenilor de a lucra împreună în grupuri

şi organizaţii pentru scopuri comune.

Conceptul a avut şi el o istorie proprie care a plecat de pe tărâmul psihologiei

sociale; de la a descrie capitalul de relaţii al unui individ şi a ajuns un concept destul de

utilizat în sociologia contemporană, concept care descrie reţeaua de relaţii şi forme de

organizare ale unei comunităţi; asupra aspectelor de istorie nu vom insista în aceste rânduri.

Plecând de la idei precum:

dezvoltarea nu este doar un rezultat creşterii productivităţii şi acumulării de capital, ci

ea este mai degrabă un produs al procesului de învățare în care sunt implicaţi

oamenii.

27 Smith, M. K. (2001) 'Social capital', the encyclopedia of informal education, www.infed.org/biblio/social_capital.htm28 Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale


http://www.infed.org/biblio/social_capital.htm


resursele de dezvoltare sunt limitate şi o soluţie pentru resursele limitate este

rezolvarea creativă a problemelor comunitare cu resurse minime existente la nivel

local;

teoria capitalului social pune accent pe procesul prin care indivizii participă împreună la

propria dezvoltare şi la dezvoltarea comunităţii învăţând să găsească împreună soluţii la

problemele comune pe care le au şi să dezvolte împreună planuri de acţiune. (F. Fukuyama,

2001 - „nu forţele economice determina cultura, ci cultura produce anumite forme de

comportament economic”). Cercetători precum R.Putnam (1993) sau F.Fucuyama (2001) au

propus regândirea unor aspecte ale dezvoltării societăţilor umane (inclusiv ale dezvoltării

economice) plecând de la această nouă formă de capital identificată – capitalul social.

Ca actor decizional sau cercetător, poţi avea diverse viziuni asupra dezvoltării şi

fiecare teorie sau model îţi propune o anume viziune; dezvoltarea comunitară - tema

centrală a acestei lucrări - propune inițierea dezvoltării cu creşterea capitalului social al

comunităţii creştere care să genereze prosperitatea, dezvoltarea economică, dezvoltarea

durabilă. În acest sens, acestea din urmă, dezvoltarea economică, socială, durabilă vor deveni

un rezultat al creşterii capitalului social al comunităţii. O astfel de abordare ar putea fi punctul

de plecare pentru o nouă formă de dezvoltare a comunităţii – formă propusă prin conceptul

sistemic de „dezvoltare organică” a comunităţi.29

John Guenther şi Ian Falk în „Măsurarea încrederii şi capacităţii comunitare” 30

consideră capitalul social ca bun comun care poate fi definit în termenii „procesului dinte

indivizi, grupuri, comunităţi şi organizaţii, proces care influenţează beneficiul social mutual

bun care este caracterizat prin:

normele şi valorile care formează identitatea socială bazală,

reţelele şi interacţiunile sociale care sunt vehiculele productivităţii,

încrederea şi cooperarea care sunt factorii coeziunii sociale,

29 RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro30 Falk, I. and Guenther, J. 1999. “Role of Situated Trust in Rural Sustainability - Profile of Community Trust” in Discussion Paper Series – Centre for Research and Learning in Regional Australia. Launceston, Tasmania.



Aceste trei componente ale capitalului social nu se manifestă independent ci în strânsă

legătură una cu cealaltă având în centru conceptele de reciprocitate și încredere generalizată;

aceasta influenţând sistemul de norme şi valori ale comunităţii dar şi densitatea reţelelor de

interacţiune socială, dar fiind la rândul lor influenţate de rețele și de interacțiunea socială.

Capitalul social este singura formă de capital a comunităţii care nu se consumă –

cu cât consumăm mai mult această resursă cu atât ea se dezvoltă şi mai mult. Woolcock

(1999) subliniază, în acest sens, diferenţa foarte mare între păstrarea capitalului social şi

construirea capitalului social.31

2. Capital uman / capital social

Capitalul uman - este baza capitalului social al unei comunităţi – capital uman

însemnând oameni formaţi, capabili să folosească în scop personal instrumente de creştere a

productivităţii propriei munci. Pentru a putea vorbi însă de capital social este necesar să

vorbim de formele de organizare a oamenilor în termeni de: fenomene sociale, procese

sociale, reţele sociale, norme sociale, încredere, coordonare, reciprocitate, beneficiu mutual.

Capitalul uman este o formă a prezentului şi arată nivelul de dezvoltare pe care

indivizii umani l-au atins; pe când capitalul social este o formă a viitorului – el răspunde o

abordare de genul: ce ofer eu azi comunităţii gândindu-mă că la un moment dat/viitor voi avea

şi eu nevoie de ceva de la comunitate.

31 Woolcock, M. “Social capital earns human interest”, The Australian. 1999



3. Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social de către

majoritatea sociologilor sunt:

încrederea generalizată

normele de reciprocitate

nivelul participării comunităţii

Încrederea generalizată – acest concept este unul care descrie o comunitate în care

oamenii au încredere unii în ceilalţi, se asociază spontan şi iniţiază spontan acţiuni comune,

participă frecvent la întâlnirii în care se dezbat probleme ale comunităţii, deleagă şi îşi asumă

responsabilităţi. Cei mai mulţi autori consideră încrederea generalizată drept elementul central

al capitalului social.

În 1996 Miztal prezintă încrederea ca fiind mai mult decât „o înţelegere cognitivă” şi

că acest comportament rezultat dintr-o relaţie de încredere este influenţat de aşteptarea creată

de comportamentul celorlalţi32; iar Cox descrie încrederea drept „măsură calităţii relaţiilor” în

cadrul unei comunităţi.33

Există o strânsă legătură între noţiunea de încredere şi relaţiile de dependenţă mutuală.

O relaţie de încredere are trei caracteristici esenţiale34:

■ comportamentul de încredere este un comportament cu un oarecare grad de

risc; el constă în acţiunea în comun care are drept caracteristică

vulnerabilitatea uneia dintre părţi faţă de cealaltă şi când partea vulnerabilă

ar putea pierde din această relaţie;

■ fiind o relaţie cu un grad mare de risc este necesară o a 2-a caracteristică a sa

pentru a o putea încadra în categoria numită încredere – posibilitatea de a rupe

această relaţie. Dacă această posibilitate lipseşte, relaţia nu poate fi considerată

una de încredere;

32 Misztal, B. 1996. Trust in Modern Societies. Cambridge: Blackwell Publishing.33 Cox, E. 1997. Measurement as Paradox. Radio Nation Transcript: Ockham’s Razor. http://www.abc.net.au/rn/science/ockham/stories/s364.htm34 Lorenz, Edward H. - Neither Friends nor Strangers: Informal Networks of Subcontracting in French Industry, 2000



■ cea de a treia caracteristică a unei relaţii de încredere ţine de asocierea riscului

cu comportamentul celeilalte părţi din relaţie. Dacă riscul ţine de contextul

general sau de alţi factori externi – relaţia nu poate fi considerată una de

încredere.

Normele de reciprocitate – „reciprocitatea generalizată presupune o relație

neechilibrată, nerăsplătită și continuă de schimb în care ambele părți implicate se așteaptă ca

favoarea oferită să fie întoarsă mai târziu” (Putnam, 2001). Când o comunitate este guvernată

de un astfel de set de norme oamenii se implică în activităţi nu pentru a urmării un bine

personal imediat ci, mai degrabă vizând binele comun. Acest bine comun derivă din conştiinţa

binelui comun care se întoarce mai devreme sau mai târziu. Reciprocitatea este rezultatul

conservării și amplificării relațiilor pozitive și încrederii la nivelul comunității.

Nivelul participării - un element foarte important în dezvoltarea capitalului

social al unei comunităţi, element care vine în susţinerea celor două elemente de bază amintite

mai sus este creşterea nivelului participării oamenilor la viaţa comunităţii sau ”rețelele

angajamentului civic”35. Nivelul participării comunităţii este cel care face distincţia

dimensiunea funcţională/constructivă şi cea disfuncţională/distructivă a capitalului social –

aceasta din urmă fiind o caracteristică a comunităţilor închise sau elitiste. Argumentele

principale pentru o intervenţie pentru creşterea participării sunt:

Interacţiunea frecventă – care cultivă normele reciprocităţii, actorii

comunitari au o grijă mai mare în a se sprijini unii pe alţi, în a-şi acorda

atenţie unii altora. Putnam, făcând o comparaţie între nivelul de dezvoltare

ridicat al nordului Italiei comparativ sudul spune ca acest nivel ridicat se

datorează faptului că în nord „există mai multe coruri bisericeşti” (Putnam,

1993); vrând de fapt să scoată în evidenţă interacţiunea crescută a

membrilor comunităţii şi capacitatea acestora de a se asocia spontan.

Coordonarea şi comunicarea îmbunătăţită facilitează schimbul de

informații și creşterea încrederii generalizate. Creşte pentru început

35 Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale



încrederea în structuri, organizaţii şi instituţii, ceea ce pe termen lung

influenţează pozitiv nivelul încrederii membrilor comunităţii.

Succesele avute în colaborare și conservarea acestora încurajează

cooperările viitoare și creșterea interacțiunii.

După Robert Putnam „premisa centrală a capitalului social este că reţelele sociale

au o valoare proprie”. Capitalul social se referă la valoarea colectivă a tuturor „reţelelor

sociale” (ceea ce ştiu oamenii) şi la tendința care apare în cadrul acestor reţele de a face ceva

pentru ceilalți (normele de reciprocitate).

Termenul de capital social accentuează nu doar aspectele plăcute ale unei

comunităţi (sentimentele calde şi binevoitoare), dar și o largă varietate de benefici specifice ce

pot decurge din încredere, reciprocitate, informare şi cooperare care asociate cu reţelele

sociale reprezintă baza conceptului de capital social. Capitalul social creează valori pentru

oamenii care sunt implicaţi, conectaţi la acţiune, dar nu în ultimul rând, şi pentru privitori,

pentru cei care stau pe margine.

Canalele pe care acţionează, lucrează capitalul social sunt:

circuitul informaţiilor (învăţarea privind propria carieră, căutarea unui loc de muncă,

schimbul de idei cu colegii, etc.)

normele de reciprocitate (sprijinul mutual) sunt dependente de reţelele sociale.

Rețelele închise compuse din “similari” susţin reciprocitatea particularizată (în

interiorul grupului) în timp ce legăturile dintre diferitele reţele compuse din indivizi

diferiţi susţin reciprocitatea generalizată.

acţiunea colectivă depinde de reţelele sociale, dar poate genera la rândul ei alte reţele

şi structuri sociale

“lărgirea identității” şi solidaritatea încurajează reţelele sociale să schimbe conceptul

şi mentalitatea de tip “EU” cu o mentalitate de tip “NOI”.

Capitalul social poate fi găsit în reţelele de prieteni, în cadrul vecinătăţilor, în biserici, în şcoli,

în cluburi de fotbal sau altfel de cluburi, în cadrul asociaţiilor civice şi chiar şi în baruri.



4.Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară

Practic, ideea centrală a lucrării, pe care am încercat să construiesc întreg

demersul de analiză a modelelor de intervenție specifice dezvoltării comunitare, este aceea

că dezvoltarea comunitară nu este un domeniu larg care include toate aspectele dezvoltării

unei comunități – ci este un domeniu specific care are în centrul său conceptul de capital

social.

La această idee vom reveni permanent pe parcursul lucrării în formă

argumentativă și demonstrativă – mai ales în capitolul următor dedicat analizei modelelor

implementate și în concluziile prezentei lucrări; în acest capitol vom continua cu a scoate în

evidență acele avantaje pe care le aduce un proces de dezvoltare comunitară care este

bazat pe creşterea capitalului social în cadrul unei comunităţi rurale. Aceste avantaje sunt:

Combaterea sărăciei – folosind abordarea comunitară a problemelor sociale.36

Construirea capacităţilor la nivel local – reţelele şi structurile iniţiate durează în

timp şi se reproduc la nivelul comunități, fiecare generând la rândul lor alte reţele şi

structuri.

Mutarea controlului de la nivel central la nivel local – comunitatea devine capabilă

să preia funcţii care erau asigurate de la nivel central.

Implementarea și adaptarea programelor de sus în jos (top-down) – comunitatea

nu aplică doar programe impuse de la nivel central ci preia activ programele impuse

de la acest nivel şi le adaptează propriilor nevoi.

Decizii de jos în sus – comunitatea devine capabilă să decidă propria dezvoltare şi îşi

reduce gradul de dependenţă de nivelul central. Ea iniţiază şi dezvoltă propriile

programe de dezvoltare bazate pe propriile resurse comunitare.

36 ”Dată fiind multitudinea de probleme cauzate de sărăcie, mecanismele standard ale statutului bunăstării (sistemul de asigurări sociale și sistemul de asistență socială) par a avea o eficiență foarte limitată. Resursele disponibile la nivel central sunt strict limitate. ... o abordare la nivel comunitar a sărăciei poate deveni o componentă crucială a strategiei naționale de combatere a sărăciei” - Zanfir, C., în Zanfir, E., (coord.) Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Expert, București, 2000.



Relații colaborative între organizațiile publice şi private şi grupuri comunitare –

se dezvoltă parteneriatul public–privat inclusiv în implementarea programelor

guvernamentale.

Rezolvarea creativă a problemelor în comunitate – oamenii găsesc soluţii locale, cu

resurse reduse la propriile probleme.

Învățarea comunitară participativă – structurile şi informaţiile acumulate se

reproduc la nivel local.

Lucrul împreuna pentru binele comun – creşte nivelul asociativităţii comunităţii şi

gradul de asociere al oamenilor pentru rezolvarea propriilor nevoi.

Capitalul social ridicat al unei comunități, atunci când nu este predominat de

spiritul civic poate dezvolta și aspecte negative acute sau poate rămâne la ceea ce am putea

numi puncte slabe ale unui capital social ridicat al unei comunități. Aceste puncte slabe s-ar

putea manifesta sub următoarele aspecte:

Capitalul social ridicat exclude outsiderii – este foarte dificil de pătruns în

comunitate şi să fi acceptat de aceasta – tocmai pentru ca legăturile sunt foarte

puternice între membrii comunității,

Presiunea comunităţi poate fi sufocantă pentru indivizii – presiunea comunităţii

devine atât de puternică şi controlul social atât de mare încât ele sunt resimţite

puternic la nivelul individului.

La nivelul analizei și importanței capitalului social în dezvoltarea și evoluția

comunităților s-a ajuns la ideea de „stoc de capital social al comunității”; la fel cum putem

vorbi de orice altă resursă a comunităţii. Mai mult decât atât, dacă facem referire la o

comunitate săracă, lipsită de resursele materiale – atunci stocul de capital social poate deveni

singura sursă de dezvoltare pentru comunitatea respectivă. Este dificil să te duci la o

asemenea comunitate – săracă și lipsită de resurse – să-i propui să se organizeze pentru a

obţine rezolvarea unor probleme de către factorii implicaţi sau responsabili (organizare

comunitară), de asemenea este la fel de greu să le propui un program de dezvoltare durabilă



cu componentă ecologică sau un program de dezvoltare economică locală – tocmai pentru că

lipsesc resursele. Dar devine mai facil să sprijini oamenii să se asocieze, să analizeze

problemele comunităţii şi propriile nevoi şi să găsească soluţii pentru unele dintre ele și

parteneri pentru rezolvarea lor.

Care ar putea fi rezultatele unei abordări de tip creșterea capitalului social al comunității?

Este o întrebare al cărui răspuns se găsește dacă avem în vedere următoarele

aspecte (rezultate) la nivel comunitar ale creșterii capitalului social:

Dezvoltarea de capacităţi la nivelul comunităţii,

Menţinerea infrastructurii comunitare,

Dezvoltarea reţelelor comunitare,

Dezvoltarea reţelelor între comunităţi,

Dezvoltarea legăturilor între nivelul local şi nivelul guvernamental/naţional,

Sentimentul de securitate şi încrederea,

Participarea civică şi schimbul de informații,

Participarea civică şi relaţia cu exteriorul,

Leadershipul local – formarea liderilor și asumarea rolurilor de lider,

Dezvoltarea mediului asociativ intern

Inițierea de relații asociative externe,

Posibilitatea de a Planifica și Previziona viitorul.

5.Capitalul social al comunităţii Rurale din România

Specifice comunităţii rurale româneşti sunt 2 forme de capital social:

Modelul formal al „partidului unic” - ca model poate fi întâlnit în comunităţile

de câmpie unde principiile societăţii comuniste s-au impus tradiţiei comunitare româneşti şi

aşa foarte slăbită de diversele influenţe străine. „Poiana lui Iocan” este înlocuită cu şedinţele

de partid ținute la diversele instituţii ale satului: CAP, Primărie, Scoală. Modelul familiei



lărgite este slăbit impunându-se tot mai mult modelul familiei nucleu. Rolul educativ al femeii

în familie este preluat treptat de instituții substitut ale sistemului de învățământ, fiind exagerat

rolul de tovarăș în câmpul muncii al femeii (imaginile care predomină viața socială comunistă

sunt - femeia tractorist, femeia sudor etc.). Instituţia biserici îşi pierde rolul coalizator şi

catalizator al comunităţii fiind mai degrabă interzisă mai ales în mediile intelectualimii rurale.

Formele de organizare ale comunităților rurale (composesoratul, vecinătățile, structurile de

consilieri parohiali) sunt desființate prin presiunea de partid.

Principalele caracteristici ale acestui model:

proprietatea comună asupra bunurilor – care pe termen lung duce la diluarea spiritului

de proprietate şi legitimarea unor fenomene sociale delincvente (ex.: furtul nu se

aplică la etichetarea acţiunilor de însușire de bunuri făcute de pe proprietatea comună),

promovarea pe linia valorilor de partid – care nu coincideau de cele mai multe ori cu o

calitate a valorii umane cerute – şi are ca efect deteriorarea calitativă a resursei umane

la nivelul decizional în sistem,

morala de partid – care promova chiar acțiuni criminale ca fiind morale, dacă serveau

cauzei.

sistemul de securitate bazat pe rețele de informatori chiar în rândul celor mai

importante instituții ale comunității.

Modelul informal al comunităţii tradiţionale – a rezistat influenţei modelului

comunist mai ales în comunităţile de munte în care colectivizarea nu s-a realizat sau a fost

doar parțială. Influențate de presiunea modelului comunist comunitățile tradiționale însă au

căpătat o tendinţă de comunităţi închise organizate în jurul bisericii ca principală instituţie

socială a comunităţii şi pe modelul reţelei de rudenie (familia lărgită şi relaţia extinsă de

rudenie) ca formă de interacţiune şi sprijin mutual la nivelul comunităţii.

În aceste comunități, modelul CAP nu a reușit să se impună decât ca existență

formală, autoritățile locale rămânând o formă secundară de organizare care nu a reușit să se

impună modelului tradițional care are ca principale forme de organizare a comunității



Consiliul de Curatori (Consiliul Parohial) sau forme de organizare economică

(Composesoratele) care organizează întreaga activitate a comunității.

Aceste două modele au creat diverși hibrizi prin apariția și dezvoltarea unor

forme de capital social post decembrist (1989), forme de capital specifice evoluției și

dezvoltării societății civile: grupuri de inițiativă, organizații neguvernamentale, cluburi, centre

comunitare etc.



III - Dezvoltarea comunitară proces planificat de intervenție în comunitate

Dezvoltarea comunitară – evoluţie şi intervenţie

Valori și principii ale dezvoltării comunitare

Etapele procesului de dezvoltare comunitară

Metode specifice fiecărei etape

Metode de intervenţie specifice dezvoltării comunitare

Metode de intervenție - prezentare

Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare

Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară



Dezvoltarea comunitară – evoluție și intervenție

Valori și principii ale dezvoltării comunitare

Dezvoltarea comunitara – este deci un proces de intervenţie complexă,

planificată, care are drept scop creşterea capitalului social al comunităţii, creşterea

capacităţii acesteia de a-şi planifica propria dezvoltare şi de a pune în practica propria

viziune de dezvoltare.

Fiind un proces de intervenţie la nivelul comunităţii, aceasta presupune

respectarea unor principii specifice, principii generale de acţiune din care derivă principiile

de acţiune şi intervenţie la nivelul comunităţii. Aceste principii au ca bază valorile pe care

dezvoltarea comunitară le promovează.

Valorile şi principiile generale de acţiune ale dezvoltării comunitare37

Valorile

dezvoltării comunitare

1. Echitate socială

2. Patrimoniul local

3. Încredere

4. Responsabilitate

5. Profesionalism

6. Civism

7. Deschidere

8. Voluntariat

9. Creativitate

Principiile dezvoltării comunitare

1. Participarea şi implicarea comunităţii pe tot parcursul

procesului de dezvoltare comunitara

2. Valorizarea resurselor locale

3. Abordarea strategică a nevoilor locale

4. Dezvoltare durabilă

5. Promovarea voluntariatului

6. Respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale

7. Neapartenenţa politică şi/sau religioasă

8. Responsabilitatea intervenţiei

9. Transparenţa procesului de dezvoltare comunitară

10. Respectarea diversităţii şi promovarea egalităţii şanselor

11. Promovarea parteneriatului

37 RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro



Principii de acţiune la nivel comunitar în dezvoltarea comunitară

Membrii comunităţii îşi cunosc întotdeauna cel mai bine propriile nevoi şi sunt

capabili să şi le identifice;

Membrii comunităţii pot identifica cele mai realist strategii şi modalităţi de rezolvare a

propriilor nevoi;

Membrii comunităţii pot pune cel mai bine în practică soluţiile pe care le-au identificat

ca rezolvare a propriilor nevoi.

Procesul dezvoltării comunitare – presupune că o comunitate parcurge planificat mai multe

etape pentru a ajunge la un nivel al capitalului social care să genereze la rândul său

dezvoltare.

Etapele procesului de dezvoltare comunitară38

I. Evaluarea receptivităţii comunităţii

II. Identificarea reţelei de relaţii în comunitate

III. Realizarea profilului comunităţii

IV. Planificarea comunitară

V. Acţiunea comunitară

VI. Planificarea strategică

VII. Implementarea planului strategic

VIII. Evaluarea:

procesului de dezvoltare comunitară

comunităţii

38 RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro




În această etapă de premergătoare a intrării în comunitate, practic vom evalua

capitalul social al comunităţii – capital care se regăseşte parţial în următoarele elemente:

asociativitate, voinţa de schimbare - existenţa unui grup care vrea să facă ceva în comunitate,

posibile conflicte, experienţe comune, relaţii şi procese sociale la nivelul comunităţii, etc.;

elemente în funcţie de care se poate decide începerea procesului de intervenţie în acea

comunitate. Elementele de evaluat pot diferi în funcţie de specificul şi interesul (profesional)

al organizaţiei care urmează să lucreze cu comunitate, dar punctul comun rămâne

disponibilitatea/receptivitatea comunităţii la o intervenţie din afară. Această etapă nu durează

foarte mult dar va fi realizată aplicând aceleaşi principii de participare a comunităţii la

evaluare pentru a face comunitatea să-şi conştientizeze propriile limite şi punctul iniţial al

procesului de dezvoltare comunitară. În această etapă dezvoltarea comunitară se intersectează

foarte mult cu sociologia fiind împrumutate tehnicile de cercetare specifice acesteia: interviul

individual sau de grup, focus -grupul, chestionarul, observaţia directă şi observaţia

participativă.


Această etapă, care se suprapune peste intrarea agentului de dezvoltare comunitară

în comunitate sau începerea intervenţiei (fie ea provocata din afara sau din interior) are ca

scop cunoaşterea reciprocă şi construirea de relaţii care să susţină apoi diversele acţiuni

comunitare. Acum începe tipul de intervenţie specifică în care prin tehnici participative este

identificată (construită) harta relaţiilor comunitare.

Tot în această etapă are loc:

informarea comunităţii despre prezenţa şi rolul intervenţiei,

identificarea actorilor cheie,

formarea şi consolidarea unui grup de lucru,

mobilizarea (scuturarea) comunităţii.

Este o etapă de durată şi în care agentul de dezvoltare comunitară trebuie să identifice

structura comunităţii pe grupuri, posibilele grupuri izolate şi să aibă grijă ca şi acestea să fie

luate în considerare şi implicate.




Este o etapă necesară înaintea continuării oricărei acţiuni / intervenţii de

dezvoltare sau rezolvare de probleme din comunitate. Respectând principiile dezvoltării

comunitare este important ca profilul comunităţii să fie făcut împreună cu membri comunităţii

şi rolul agentului de dezvoltare comunitară este să încerce să atragă atenţie atât asupra

nevoilor dar mai ales asupra resurselor locale. De asemenea poate fi luat în considerare un

context mai larg decât cel al comunităţii prin analiza oportunităţilor şi ameninţărilor externe.


Orice comunitate are în memoria şi conştiinţa colectivă exemple de bună practică

din trecutul acestei comunităţi şi folosind ca tehnică abordarea pozitivă putem să creăm

încrederea în propriile puteri de a rezolva nevoi comune sau probleme locale. Însă pentru o

comunitate care nu are experienţe recente sau încredere în lucru în comun pentru rezolvarea

unor astfel de nevoi ale comunităţii este important să treacă printr-un proces de planificare,

implementare şi evaluare a unei astfel de acţiuni care să fie foarte centrat pe rezultate

concrete, vizibile şi obţinute în termen scurt. Această etapă nu este una obligatorie pentru

orice tip de intervenţie, dacă există resursele necesare se poate trece direct la etapa VI.

Planificare strategică. Chiar şi în condiţiile concentrării pe o acţiune punctuală este însă

nevoie ca membrii comunităţii să fie provocaţi să îşi creioneze o viziune asupra comunităţii,

asupra rolului lor sau a altor factori interesaţi în atingerea acestei viziuni; ei au astfel

imaginea de ansamblu, de perspectiva asupra efortului lor curent şi pot să integreze acţiunea

lor în planuri mai mari. Pe baza profilului comunităţii pot apoi prioritiza şi identifica nevoi

comune sau probleme comunitare care pot fi rezolvate cu resursele existente sau resurse

posibil de atras intr-o perioadă de timp scurtă şi să planifice o acţiune comunitară de

rezolvare a acestora.


Această etapă, strâns legată de cea anterioară, presupune punerea în aplicare a

planului comunitar, ocazie cu care se construieşte echipa, se câştiga încrederea comunităţii,

se construiesc relaţii în şi în afara comunităţii, etc. Agentul de dezvoltare comunitară trebuie



să fie foarte atent la proces în această etapă de implementare pentru că ea constituie în sine o

sursă extraordinară de învăţare şi construire de capacităţi pentru comunitate. Ca orice proces

de învăţare are nevoie la sfârşit de o evaluare prin care se pot trage concluzii asupra modului

în care a fost iniţiată, planificată şi implementată acţiunea comunitară. Foarte importante sunt

rezultatele vizibile pe termen scurt şi dezvoltarea sentimentului de proprietate al acestor

rezultate.


Planificarea strategică presupune un proces mai elaborat de gândire asupra

viitorului comunităţii în care sunt identificate strategii de dezvoltare pe mai multe domenii sau

sectoare de activitate. În această etapă se poate lucra pentru identificarea şi dezvoltarea de

servicii comunitare necesare, pentru dezvoltarea de parteneriate cu alte comunităţi sau

organizaţii cheie, etc.

VII. Implementarea planului Strategic

Odată cu dezvoltarea unei strategii comunitare este planificată şi modalitatea de

implementare a acestei strategii, persoanele responsabile pentru fiecare domeniu în parte şi,

de asemenea, sunt construite parteneriate locale pentru implementarea strategiei de

dezvoltare. Planurile strategice sunt planuri pe termen lung, perioada de planificare crescând

proporţional cu experienţa în acest tip de planificare; ele necesită revizuiri periodice şi de

asemenea evaluări periodice.

Foarte important în cadrul ultimelor două etape este nivelul de participare al

comunităţii la planificarea strategică a dezvoltării şi la implementarea planului strategic.

Există multe comunităţi care planifică strategic şi implementează strategii – însă este foarte

greu să spunem că aceste comunități sunt într-un proces de dezvoltare comunitară. Caracterul

comunitar al oricărei intervenţii este dat de modul în care aceasta contribuie la creşterea

capitalului social al comunităţii.



VIII. Evaluarea procesului de dezvoltare comunitară

Necesitatea de evaluare este de la sine înţeleasă şi dată de faptul că odată

introduse schimbările la nivelul comunităţii, aceste sunt ireversibile şi doar o evaluare

periodică poate oferi o imagine a direcţiei către care se îndreaptă comunitatea, un semnal

privind evoluţia capitalului social al acesteia. Pe lângă evaluarea procesului de dezvoltare

comunitară este necesară şi evaluarea rezultatelor obţinute. Chiar dacă dezvoltarea comunitară

înseamnă introducerea unor “schimbări pozitive” la nivelul comunităţii, de multe ori

schimbările nu corelează cu rezultatele.

Metodele de intervenție specifice fiecărei etape

Fiecare din această fază a procesului de dezvoltare comunitară cere

preponderent o anumită metodă. Am încercat o ilustrare a acestei idei în tabelul următor,

tabel pe care o să-l denumesc de acum modelul intervenţiei în trepte.

Modelul intervenţiei în trepte

Nr Etapa procesului deDezvoltare comunitară

Metode adecvate

1 Evaluarea receptivităţii Ancheta, observaţia2 Identificarea reţelei de relaţii Facilitare3 Realizarea profilului comunităţii Facilitare Instruire4 Planificare comunitara Facilitare Instruire Mentorat5 Acţiunea comunitara Instruire Mentorat Consultanţă6 Planificarea strategica Mentorat Consultanţă7 Implementarea planului strategic Consultanţă8 Evaluarea Ancheta, Observaţia

Metodele, aşa cum le-am prezentat în acest model, pot naşte întrebări din

perspectiva sociologului/specialistului în dezvoltare comunitara care poate percepe o oarecare

forţare privind utilizarea lor doar în anumite etape.



Modelul nu îşi propune să facă delimitări ci doar să sugereze într-o logică destul

de simplă o succesiune a utilizării metodelor specifice în procesul dezvoltării comunitare şi o

ierarhizare a lor la nivelul fiecărei faze a procesului.

1. Evaluarea receptivităţii comunităţii – în această fază se foloseşte ancheta, fiind utilizate

tehnici specifice şi instrumente specifice: chestionarul, interviul individual, focus-grupul,

interviul de grup. Observaţia directă, observaţia participativă şi analiza datelor sunt de

asemenea metode utile în această etapă a procesului de dezvoltare comunitară.

Dar utilizarea anchetei nu se sfârşeşte în această etapă şi ea nici nu este o metodă

specifică dezvoltării comunitare ci una împrumutată din ştiinţele sociale. Şi în identificarea

reţelei de relaţii comunitare poate fi utilizată ancheta sociologică, numai că în această situaţie

consider că avem de a face cu o cercetare sociologică formală şi nu cu iniţierea unui proces de

dezvoltare comunitară bazat pe principii participative.

2. Identificarea reţelei de relaţii comunitare – este etapă coincide iniţierii procesului

propriu-zis de dezvoltare comunitară. De ce doar facilitare comunitară în această etapă? În

viziunea acestui înţeles al dezvoltării comunitare şi al modelului, comunitatea însăşi îşi va

trasa liniile propriei reţele de capital social – agentul dezvoltării comunitare fiind aici doar

pentru a sprijini acest proces şi mai ales pentru a sprijini iniţierea acestui proces –

conştientizarea necesităţii lui.

3. Realizarea profilului comunităţii – Specific acestei etape sunt facilitarea comunitară şi

instruirea liderilor comunitari şi ai membrilor comunităţii. În momentul în care împreună cu

comunitatea (sau un grup de iniţiativă) începi să analizezi nevoile şi resursele comunităţii deja

este necesar pasul către capacitarea grupului, către transferul de cunoştinţe şi abilităţi înspre

oamenii cu care lucrezi.

4. Planificarea comunitară – în această etapă facilitarea, instruirea şi mentoratul au ponderi

egale în implicarea şi rolul agentului de dezvoltare comunitară:



încă facilitează evoluţia grupului de iniţiativă care s-a cristalizat dar are nevoie să

rămână deschis pentru a atrage şi alte resurse umane din comunitate,

transferă cunoştinţe şi abilităţi privind planificarea comunitară; dar

devine şi mentor pentru grupul de iniţiativă care implică comunitatea în procesul de

planificare.

5. Acţiunea comunitara – facilitarea nu se mai face simţită în această fază. Agentul de

dezvoltare comunitară instruieşte membri grupului de iniţiativă pe teme precum:

managementul de proiect, lucrul în echipă, comunicare, coordonare etc.; şi este mentor pentru

aceştia în relaţia lor cu comunitatea. De asemenea el asigură consultanţă pe partea de

management de proiect.

6. Planificarea strategică. Mult timp mi-am pus întrebarea dacă în această etapă facilitarea

nu are cea mai importantă pondere. La prima vedere cea mai adecvată formulare este

facilitarea unui proces de planificare strategică. Cred totuşi că formularea nu este corectă. Poţi

facilita o întâlnire de realizarea unui plan strategic dar nu planificarea strategică. La startul

acestei etape grupul comunitar este suficient de bine închegat şi are expertiză pentru a derula

un proces de planificare strategică. El are nevoie de mentoring pentru mai multe alternative

privind planificarea şi de consultantul specializat pe acest domeniu al realizării de planuri

strategice.

7. Implementarea planului strategic – în această etapă consultantul este cel care sprijină

grupul în realizarea planului propus. Putem identifica diverse forme de consultanţă specifică

în funcţie de direcţiile de dezvoltare şi de proiectele specifice iniţiate.

8. Evaluarea – în această fază din nou intervine ancheta şi observaţia pentru evaluarea

procesului de dezvoltare comunitară şi a stadiului evoluţiei comunităţii.

În realitate nu vom găsi un astfel de proces liniar, simplu. El este unul ciclic cu

foarte multe scurtcircuitări. De asemenea, o comunitate (sau mai ales un agent de dezvoltare



comunitară) poate să considere că una din metode sau una din etape este mai importantă şi să

o dezvolte pe aceasta. În abordarea acestui model toate metodele au o importanţă egală iar

succesiunea lor contribuie la reuşita procesului de dezvoltare comunitară şi la rezultatul

acestui proces – dezvoltarea comunităţii.

Modele de intervenție specifice dezvoltării comunitare

Metode de intervenție - prezentare

Dezvoltarea comunitară, ca domeniu cu pretenţii din ce în ce mai mari de

disciplină îşi dezvoltă metode specifice împrumutând şi adaptând din metodele utilizate de

celelalte ştiinţe din spectrul socialului. Principalele metode folosite (împrumutate) de

dezvoltarea comunitară fac parte din categoria metodelor directe de intervenţie cum ar fi:

Ancheta cu formele ei cele mai utilizate:

„din aproape în aproape” - care creează un „dispozitiv ce se bazează, în principal, pe

mobilizarea relaţiilor sociale”39.

informatorii releu – acei informatori care sunt integraţi în inima unor reţele sociale şi

care pot oferii informaţi esenţiale despre comunitate şi pot facilita alte contacte în

comunitate pentru a obţine informaţiile necesare.

releurile instituţionale – au un mare avantaj în eficacitatea obţinerii informaţiilor

necesare dar au un minus în ceea ce priveşte neutralitatea şi obiectivitatea rezultatelor

obţinute.

Un alt aspect legat de folosirea anchetei în dezvoltarea comunitară este acela legat de

„efectul de lupă”40 pe care îl introduc de cele mai multe ori practicienii în dezvoltarea

comunitară care folosesc ancheta în primele etape a dezvoltării comunitare. Acest aspect este

legat de faptul că în dezvoltarea comunitară folosim ancheta pentru a obține acele informaţii

care să ne ghideze în dezvoltarea unui proces participativ în comunitate şi atunci ancheta va

39 Singly, Francois de, coord. Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 199240 Singly, Francois de, coord. Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992



accentua şi aprofunda acele aspecte ale comunităţii care sunt relevante pentru un proces

participativ de generare de capital social în comunitate.

Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare

Mentoratul pentru lideri comunitari – suportul acordat grupului de lideri pentru ca aceştia să

devină facilitatorii pentru un grup mai larg de acţiune sau în derularea acţiunilor comunitare

(faza V.).

Instruirea / Formarea (trainingul) – instruirea şi formarea cunoştinţelor şi abilităţilor

Consultanţă – suportul specializat acordat liderilor comunitari sau grupurilor de iniţiativă sau

de interes din comunitate în dezvoltarea diverselor proiecte de dezvoltare comunitară.

Facilitarea comunitară ca metodă fundamentală a dezvoltării comunitare

Materialul prezentat în are la bază rezultatele muncii membrilor RuralNet –

Reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară din România (www.ruralnet.ro) -

la elaborarea de standarde în dezvoltarea comunitară în România. O parte din ideile

prezentate şi din termenii folosiţi sunt pentru prima dată în afara rapoartelor interne ale

RuralNet, materialul fiind şi un prim test pentru aceşti termeni.

Definirea facilitării

Cea mai simplă definiţie a facilitării ar fi „a face să se întâmple”. Dacă dezvoltăm

puţin această definiţie am putea spune că facilitarea reprezintă acţiunea la nivelul proceselor

care au loc într-un grup pentru ca acesta (grupul) să-şi atingă scopul pentru care s-a constituit;

să-şi rezolve eficient sarcina.


http://www.ruralnet.ro/


Facilitarea comunitară şi dezvoltarea comunitară

Conform etapelor procesului de dezvoltare comunitară dezvoltat de membri

RuralNet, (prezentate mai sus) facilitarea comunitară, ca metodă de dezvoltare comunitară s-

ar regăsi preponderent în etapele a II-a, a III-a şi a IV-a unde reprezentanţii comunităţii

lucrează la identificarea propriilor resurse şi planificarea acţiunii comunitare. Facilitarea ca

metodă poate fi utilizată şi punctual în cadrul unui proces de dezvoltare comunitară

(facilitarea unei întâlniri de ex.) şi în celelalte etape care însă necesită preponderent alte

metode.

Nivelul la care este implicată comunitatea.

- comunitatea.

- grupul de lideri,

- grupuri de interese / grupuri de iniţiativă.

Un aspect foarte important de analizat este acela al nivelului la care se face

facilitarea privind implicarea comunităţii. Există sau existau abordări care susţin că

facilitarea comunitară este necesar a fi realizată la nivelul întregii comunităţii (Fondul Român

de Dezvoltare Socială, Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară).

Consider că este foarte dificil (chiar imposibil) să facilitezi o comunitate; de fapt,

aşa cum se prezintă procesul la cele două organizaţii amintite, este unul de identificare şi

facilitare a grupului de lideri (formali şi informali) ai comunităţii cu raportare la comunitate

prin procese de consultare a membrilor acesteia şi implicare a lor în faza de planificare şi

implementare a acţiunilor comunitare.

O altă abordare cu rezultate pozitive şi prezentă la aproape toate organizaţiile

RuralNet (inclusiv cele două amintite) este facilitarea grupurilor de interese (şi/sau grupurilor

de iniţiativă). Dacă ar fi să găsesc un argument în a susţine abordarea pe grupuri de interese

(în raport cu abordarea grupului de lideri), acest argument ar putea fi sintetizat în cuvintele



următoare – consider că mai uşor poate o persoană INTERESATĂ să ajungă LIDER (cu

puţină informaţie şi transfer de cunoştinţe şi abilităţi) decât un LIDER dezinteresat să se

implice în activitatea în folosul comunităţii, sau spus cu alte cuvinte e mai uşor să ajuţi

oamenii să devină lideri decât să motivezi liderii.

Aceste grupuri (cele de iniţiativă / interes) se pot constitui în jurul unui interes

comun/ o nevoie comună care poate acoperi un spectru foarte larg la nivelul unei comunităţi:

- înfiinţarea unei organizaţii comunitare,

- organizarea în jurul Căminului Cultural,

- activităţi de infrastructură,

- mici activităţi generatoare de venit / întreprinderi sociale,

- mici lucrări de amenajare,

- amenajarea unui parc,

- iniţierea unui centru comunitar,

- deschidere a şcolii către comunitate,

- derularea unei acţiuni cu voluntari,

- organizarea grup de teatru comunitar,

- organizarea unei festivităţi în comunitate,

- organizarea unor servicii sociale etc.

Facilitarea – între necesitate şi modă.

Unul dintre aspectele pozitive ale evoluţiei aplicării acestei metode în România

este că deja se înţelege utilitatea ei în procesul de învăţare la firul ierbii. Schimbarea aduce

cu sine o mulţime de necunoscute la acest nivel iar învăţarea prin formare (instruire) nu are

eficienţa necesară unui ritm atât de susţinut al schimbării. A fost necesar să fie derulate

proiecte de anvergură a căror rezultate s-au lăsat aşteptate pentru a ajunge la concluzia că nu e

suficient să formezi oameni la un curs pentru a avea rezultate cum de asemenea nu e suficient

să finanţezi proiecte; nici acestea nu au rezultatele aşteptate – la o analiza pe termen lung şi la



nivel general se regăseşte greu eficienţa investiţiei în aceste proiecte (la nivel de rezultate

privind creșterea capitalului social).

Facilitarea este o învăţare în propriul mediu, o experimentare îndrumată a acţiunii

într-un câmp familiar de relaţii sociale - spre deosebire de cursul de formare care te scoate din

mediu chiar şi prin simplul fapt că forţează crearea unui grup artificial în care oamenii se

cunosc mai mult sau mai puţin şi sunt puşi în situaţia unor experienţe cu totul noi pentru ei.

Chiar la nivel de programe ale Ministerului Educaţiei au început să apară posturi

de facilitatori – care (o concluzie proprie) cred că a început să devină obligatorie în toate

programele implementate. Vezi facilitatorul şcolar din Proiectul pentru Învăţământul

Rural al Ministerului Educaţiei, finanţat de Banca Mondială şi implementat cu Asistenţa

tehnică a Centrului Educaţia 2000+ sau Agentul Local de Implementare în programul

Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, proiect implementat de Ministerul

Educaţiei cu fonduri PHARE şi cu asistenţa tehnică a IMC Consulting Romania.

Însă ca orice lucru ce prinde, facilitarea tinde să devină o modă cu foarte multe

programe facilitate şi foarte multe categorii de facilitatori: facilitator comunitar, facilitator

educaţional, facilitator şcolar, facilitator cultural (etc.) sunt doar câţiva dintre termenii care

pot fi întâlniţi în spectrul intervențiilor comunitare. Dar era necesară şi perioada de modă până

să ajungem la normalitatea şi utilitatea facilitării fie ea de care o fi.



Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară în România

Instrumentele pe care le folosesc programele de dezvoltare comunitară pot fi:

Instrumente simple specifice cercetării sociologice

Instrumente complexe care generează (se transformă) în modele de intervenţie

Dintre aceste instrumente amintim câteva specifice dezvoltării comunitare:

Proiectele comunitare – abordarea participativă a rezolvării unor nevoi/probleme ale

comunității sub formă de proiecte (parcurgerea întregului ciclu al unui proiect: inițiere,

planificare, implementare, evaluare);

Finanțarea – instrument destul de larg folosit mai ales de finanţatori externi. În

perspectiva derulării unui proces de dezvoltare comunitară structurat, acest instrument

este folosit de FRDS, ARDC, Fundaţia PACT etc. şi devine un important instrument

in perspectiva curentului mai recent, încă incipient in România de Responsabilitate

Sociala a Corporațiilor (Corporate Social Responsability).

Grupul de iniţiativă – structură asociativă informală creată în nurul unei probleme sau

unui subiect de interes comun;

Organizaţia comunitară – structură asociativă formală generată la nivelul comunității

pentru a sprijini procesul de dezvoltare comunitară;

Centrul de resurse – o structură comunitară (instituționalizată) care oferă resurse sau

servicii membrilor comunității.



V. Modele de dezvoltare comunitară

implementate în comunitățile rurale din

România




Nevoia de modele

Modelul în dezvoltarea comunitară

Modele de dezvoltare comunitară implementate în România

1. Organizarea comunitară / Community Organisng

2. Programul FRDS – Grupul de Iniţiativă Locală

3. Şcoala Comunitară Activă

4. Teatru Comunitar/ Teatru Forum

5. Organizaţia Comunitară Locală

6. ADL - Agentul de Dezvoltare Locală

7. Modelul reţelelor comunitare

8. Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte

9. TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate.

10. Comitetul Filantropic

11. Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională,

12. Programul LEADR – Grupul de Acţiune Locală

13. Parteneriatul Public – Privat

14. Matricea comunitară

15. Catalyse

16. PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv

Alte modele de dezvoltare comunitară - care sunt în stadiu de iniţiere în Romania

sau care au avut rezultate în Europa şi America:

■ Întreprinderile sociale■ Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor■ Corporaţiile de dezvoltare comunitară

Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi.

Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară



Nevoia de modele

Modelul este un concept destul de larg, iar atunci când vorbim de modele în

dezvoltare comunitară putem acoperi un spectru foarte larg de intervenții - de la modele de

buna practică prezente în cadrul unei intervenţii comunitare, la diversele programe care, odată

ce au rezultate pozitive, se transformă în modele de bună practică. Apoi vom întâlni politici

publice care se dezvoltă ca un model complex; şi în final, modele structurate de intervenţie

care sunt testate şi care odată ce se aplică pot anticipa anumite rezultate şi au tendinţa de fi

generalizate sau chiar de a deveni politici publice. Acesta din urmă, va fi sensul modelelor pe

care îl vom folosi în cadrul prezentei abordări.

Practic vom realiza un scurt compendiu al modelelor implementate în Romania

şi ulterior vom încerca analiza acestor modele din perspectiva elementelor procesului de

dezvoltare comunitară şi analiză aplicativă bazată pe testarea ca practică a dezvoltării

comunitare a acestor modele şi pe exemplificare cu studii de caz a rezultatelor acestor modele

în situaţia concretă a implementării lor în comunităţi rurale din Romania.

Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de

documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei

practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în

dezvoltarea perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.

Printre modelele specifice dezvoltării rurale am putea aminti:

Modelul izomorfic al comunității – Model elaborat de Irving Louis – care desemnează

o modalitate tipificată de construire, integrare și funcționare a identității unei

comunități înțeleasă de membrii ei ca „adevărata comunitate”41

Modelul Putting People first – Sintagma lansată în studiile de sociologie rurală de

către Mihail M. Cernea, pentru a desemna schimbarea radicală a modului de

41 Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005



concepere și executare a programelor de dezvoltare, în general, a celor de dezvoltare

rurală, în special.42

Modelele, aşa cum se găsesc ele în abordările teoretice dar mai ales practica

sociologică legată de dezvoltarea comunitară în spaţiul rural acoperă, sau tind să acopere,

problemele majore ale întregului rural:

Migraţia spre urban, migrația interregională şi spre beneficiile oferite de țările

Uniunii Europene migrație care generează depopularea ruralului – modelele venind

cu soluţii aplicate cu rezultate pozitive în comunităţi sau zone rurale;

Educaţia – modele de educaţie alternativă, centrate pe implicare civică sau pe

participarea tinerilor la viaţa comunităţii;

Cooperarea şi reţelele comunitare rurale pe diverse teme – ca structuri de

interacțiune interumană;

Servicii sociale bazate pe participarea comunității – care vin să descentralizeze

furnizarea acestor servicii şi să introducă specificul și sprijinul comunităţii în

furnizarea lor;

Asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități (care nu au

eficiența necesară profitului cerut de domeniul economic) – prin dezvoltarea

întreprinderilor sociale43;

Dezvoltarea și evoluția economiei familiale – ca formă de salvare a comunităților

rurale din procesul de depopulare44;

Capacitatea redusă de acces la împrumuturi prin programe de microcreditare;

Educația adulţilor și educația pe parcursul întregii vieți;

Educaţia pentru oportunitățile de dezvoltare / educație pentru viitorii lideri ai

comunităţii;

Participare comunitară – implicarea membrilor comunităţii în viața acesteia;

42 Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 200543 Dabu, R., “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României” - contractat cu Ministerul Cercetării și Tehnologiei, responsabil coordonator de contract, 1993- 1995.44 Dabu, R., 2008 - colocviile și întâlnirile de mentoring (profesor coordonator – doctorand) pentru pregătirea tezei de doctorat. Ideea centrală prezentată este utilizarea și exploatarea la nivel economic modern a unei forme care este mai degrabă de acțiune socială – economia de tip familial.



Munca și structura ocupațională a comunității45 – dispariția unor ocupații

tradiționale și schimbarea ponderii ocupării cu transfer masiv dinspre agricultură spre

servicii.

Un model sociologic de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe

unul din factorii realității sociale care devine acţiune comunitară, factor care nu reprezintă

altceva decât factori ai capitalului social la nivel local. Modelul va oferii o abordare

structurată a intervenției la nivelul comunității.

45 Dabu, R., (coord.), “Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”, Institutul Social Român Banat-Crișana și Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 - 1998.



Modelul în dezvoltarea comunitară

Modelul în dezvoltarea comunitară este un concept care apare şi se dezvoltă odată

cu cristalizarea iniţiativelor de dezvoltare comunitară în America şi în Canada şi transferul lor

către Europa și celelalte zone ale lumii. Ideea de model, aşa cum se regăseşte în teoria încă

destul de săracă a dezvoltării comunitare este una destul de largă incluzând de la povești de

succes ceva mai structurate, proiecte model și până la teorii structurate aplicate unui domeniu

de dezvoltare.

Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de

documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei

practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară.

Modelul reprezintă o formă structurată de acţiune comunitară, acțiune care poate

fi analizată din perspectiva dezvoltării comunitare dacă îndeplinește un minim de criterii:

• are ca scop creşterea capitalului social al comunităţii,

• urmăreşte rezolvarea unei probleme (a unei nevoi) a oamenilor sau a întregii

comunităţi,

• implică oamenii în acţiune.

Un model de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe unul din factorii

acţiunii sociale la nivel comunitar care nu reprezintă altceva decât factori ai capitalului social

la nivel local și va oferii o abordare structurată a intervenției la nivelul comunității. Factorii

acțiunii sociale pe care o sa-i avem în vedere în demersul viitor vor fi:

- iniţiatorul procesului de dezvoltare comunitară. Orice proces de dezvoltare

comunitară are un inițiator care poate fi intern sau poate fi unul extern, poate fi un

finanțator de programe de dezvoltare comunitară care selectează o anumită comunitate



sau un actor local (o instituție, o organizație sau un lider local) care inițiază un proces

de dezvoltare.

- agenţii schimbării. Orice proces de dezvoltare comunitară este direcționat selectiv

doar către un factor/actor local care este transformat în agent al schimbării. Intervenția

difuză la nivelul mai multor factori poate dilua procesul și rezultatele la nivelul

comunității și implică resurse suplimentare.

- comunitatea / implicarea comunităţii. Este unul dintre cele mai importante aspecte

ale oricărui proces de dezvoltare comunitară. În lipsa implicării comunității nu putem

vorbi de creșterea capitalului social – care este elementul central al dezvoltării

comunitare. Două aspecte sunt de luat în considerare atunci când vorbim de implicarea

comunității în cadrul procesului de dezvoltare comunitară și aceste două aspecte sunt:

■ gradul implicării comunității - informarea, consultarea, participarea şi

implicarea membrilor comunităţii și

■ simţul de proprietate asupra acţiunilor şi rezultatelor acestor acțiuni;

- procesul derulat în comunitate. Nu este suficient să vorbim de implicarea

comunității, pentru a reuși acest lucru este necesar să planificăm un proces structurat

cu comunitatea un proces care poate comporta multe aspecte – poate pleca de la

abordarea comunității ca întreg sau de la abordarea diferitelor grupuri de interese la

nivelul comunității – poate fi abordată din perspectiva diferitelor domenii de

dezvoltare (economic, social, politic, cultural etc.) – poate fi abordată la un nivel redus

al implicării (informarea și consultarea comunității) sau la un nivel ridicat (participare

și implicare).

- metodele și instrumentele specifice dezvoltării comunitare aplicate în inițierea și

derularea acestui proces.



Fiecare model pe care l-am analizat și îl vom aborda în continuare este considerat

model de dezvoltare comunitară în măsura în care el satisface următoarele cerințe minime

impuse de abordarea conceptului de dezvoltare comunitară:

este aplicat unei entităţi comunitare (sau asimilate cu o comunitate)

participă la (are ca rezultat) creşterea capitalului social al acestei entităţi prin:

■ creşterea încrederii între membrii comunităţii, a reciprocității și mutualității,

■ dezvoltarea reţelelor comunitare şi creşterea gradului de organizare.

Această abordare poate aduce critici din partea altor cercetători și analiști ai

domeniului care asociază dezvoltării comunitare un spațiu mult mai larg legat de dezvoltarea

locală (infrastructura locală) sau dezvoltarea rurală (dacă vorbim de programe pentru

agricultură) însă voi stărui în demersul de a asocia dezvoltarea comunitară cu conceptul de

capital social și voi considera ca fiind modele de dezvoltare comunitară acele modele care în

principal urmăresc acest demers sau, oarecum la limită, pe acele demersuri care au ca rezultat

creșterea capitalului social (fără a-l urmării în mod explicit), asumându-mi riscul unei critici

de restrângere a înțelegerii domeniului dezvoltării comunitare.



Modelele de dezvoltare comunitară implementate în comunitățile rurale din Romania

Modelul RuralNet – standard în dezvoltarea comunitară

Modelul dezvoltat de reţeaua RuralNet va fi considerat în această lucrare un

model/standard în dezvoltarea comunitară. Îl voi considera model standard în dezvoltare

comunitară nu pentru motivul că ar fi calitativ peste celelalte modele prezentate sau că ar fi un

standard a ceea ce înseamnă dezvoltarea comunitară în România în acest moment. Acest

model, la dezvoltarea căruia am participat alături de alți reprezentanți ai organizațiilor

membre RuralNet, sau parteneri foarte apropiați ai RuralNet (ex: FRDS), este:

• mai degrabă un rezultat al analizei acestor modele punctuale specifice și se suprapune

cel mai adecvat pe ideea centrală de la care eu am plecat în dezvoltarea prezentei

lucrări și anume că: dezvoltarea comunitară are în centrul ei conceptul de capital

social, concept care este și rezultatul final al oricărui demers de dezvoltare

comunitară;

• un model teoretic pe care vom putea construi analiza modelelor practice concrete

aplicate în comunitățile rurale din România;

• un model care comportă o flexibilitate si o capacitate de restructurare în funcție de

realitatea și evoluția realității ruralului românesc.

Modelul RuralNet este centrat pe procesul de dezvoltare comunicară şi îl prezintă pe

acesta cu toate etapele prin care ar trebui să treacă o comunitate care derulează un proces

planificat de dezvoltare.

Etapele acestui proces aşa cum le-am prezentat şi în capitolul anterior sunt:









VII. Implementarea planului strategic

VIII. Evaluarea:

procesului de dezvoltare comunitară

evoluției comunităţii

Comunitatea nu trece singură print-un astfel de proces, ea este facilitată de un

facilitator care poate fi intern sau extern, facilitator care foloseşte instrumente specifice

pentru a genera schimbarea la nivelul comunităţi, schimbare care se produce pe un palier

principal de schimbare la nivelul capitalului social în primul rând, celelalte schimbări care ţin

de dezvoltarea comunităţii devin componente ale unui palier secundar de schimbare prin

faptul că sunt rezultate ale schimbări, ale creşterii capitalului social al comunităţii.

De asemenea, modelul RuralNet este centrat pe valorile şi principiile dezvoltării

comunitare şi din aceste motive, el este considerat un model situat la un nivel general, unul

de structurare a procesului de dezvoltare comunitară şi el poate fi regăsit la nivelul tuturor

modelelor aplicate în realitatea socială a dezvoltării comunitare în România; dar el este, în

acelaşi timp un model la care voi raporta toate celelalte modele din perspectiva:

urmăririi etapelor logice ale procesului de dezvoltare comunitară

accentului pe creşterea capitalului social şi nu pe palierul secund al rezultatelor

concrete de dezvoltare la nivelul comunităţii rurale.

Ca proces prin care Modelul RuralNet a trecut la rândul său în etapele de dezvoltare

ale acestuia, el este rezultatul aplicării chiar a modelelor pe care le voi prezenta mai jos în

lucrare şi de asemenea este rezultatul lucrului împreună a practicienilor care au implementat

aceste modele în cadrul organizaţiilor active în dezvoltarea comunitară în România,

organizații care sunt membre ale reţelei RuralNet sau partenere ale acesteia (ex.: Fondul

Român de Dezvoltare Comunitară) și ai cercetătorilor din Universitățile cu care am derulat

proiecte comunie (Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj).



1. Organizarea comunitară / Community Organisng

Este un model consacrat în America, dar destul de recent intrat în Europa ca

formă de aplicare la nivelul comunităţilor (mai ales urbane - dar este aplicabil şi comunităţilor

rurale mari sau regiunilor rurale). Istoricul lui în România este legat de Fundaţia Friederich

Ebert Stiftung şi de organizatorul comunitar american Paul Cromwel, care au iniţiat in 2006

un program de instruire în care au invitat reprezentanţi ai unor instituţii (Case de cultură) și ai

unor ONG-uri din Romania.

Organizarea comunitară este mai degrabă un proces care are la bază conceptul de

„advocacy” ca formă de implicare a comunităţii pentru soluționarea unor nevoi-probleme. Are

însă un plus faţă de conceptul de „advocacy”, plus regăsit în ideea de parteneriat cu Instituțiile

publice responsabile în identificarea soluțiilor la nevoile cetățenilor și ale comunității.

Modelul pleacă de la ideea de bază, conform căreia în spațiul social – la nivelul

unei comunități, acționează trei categorii mari de actori: Instituțiile publice (diferitele forme

de guvernare); Organizațiile economice (firmele și alte structuri economice) și Societatea

civilă (cetățenii și diferitele structuri ale acestora). Primele două categorii de structuri sunt

foarte bine organizate și de cele mai multe ori lucrează împreună pentru propriile interese în

timp ce societatea civilă este, de obicei, slab organizată și nu are o suficientă putere de a-și

impune propriile decizii. Organizarea comunitară își propune crearea și instituționalizarea

unui sistem de organizare care să aducă societatea civilă la nivel de parteneriat în decizii cu

celelalte două structuri.

Principiile de bază de la care pleacă organizarea comunitară sunt:

În cadrul fiecărei comunităţi există autorităţi locale plătite din bani publici care au

atribuții de a rezolva problemele comunităţii.

Oamenii organizați sunt puternici.



Acțiunile principale derulate întru-un proces de organizare comunitară sunt cele

de influență asupra autorităţi în scopul realizării propriilor atribuții pe de o parte iar pe de altă

parte cetățeni organizându-se își demonstrează puterea în relaţia cu Autorităţile influenţând

deciziile acestora şi având ca rezultat rezolvarea unor nevoi/probleme ale comunităţii.

Organizarea comunitară pune oamenii împreună echilibrând balanţa puterii cetăţean –

autoritate publică.

Agenţii schimbării implicaţi în procesul de organizare comunitară sunt:

- organizatorul comunitar

- echipa locală de voluntari

- echipa de lideri

- persoanele afectate de nevoie / problemă

- cetăţenii susţinători ai rezolvării nevoii / problemei

Organizarea comunitară este un model centrat mai degrabă pe procesul de organizare al

oamenilor pe modul în care ei pot să-și pună în valoare puterea în principal datorită numărului

lor şi capacităţii de a se organiza.

Pașii pe care îi presupune modelul:

Formarea echipei de voluntari – este responsabilitatea organizatorului comunitar. El

derulează interviuri nestructurate cu lideri locali, specialişti, persoane recunoscute de

comunitate. Dintre aceştia va identifica/selecta membrii echipe de voluntari.

Formarea echipei de Lideri – este mai degrabă o acţiune legată de finanţarea procesului de

organizare comunitară; sunt identificați acei actori care pot mobiliza fondurile necesare

procesului de organizare comunitară.

Procesul de „ascultare” (listening process) – constă în derularea de interviuri nestructurate

unu la unu și reprezintă cel mai important instrument în organizarea comunitară (exceptând



adunarea comunitară) fiind în acelaşi timp un interviu „public” şi „privat46. Voluntarii

derulează interviuri nestructurate timp de 4 – 7 săptămâni cu membrii comunităţii având ca

obiective:

• crearea încrederii în capacitatea comunităţii de a rezolva propriile probleme;

• evaluarea structurii motivaţionale a persoanelor intervievate – pentru a identifica ce

anume i-ar face să participe la adunarea comunitară, cum ar putea fi mobilizată fiecare

persoană în parte;

• identificarea nevoilor comunităţii – nevoilor pe care oamenii le resimt, pentru a

construi lista de nevoi/probleme comunitare care vor fi abordate;

• identificarea persoanelor afectate și a susţinătorilor. În această etapă a interviurilor

sunt identificate persoanele care vor participa la întâlnirea comunitară pentru fiecare

nevoie în parte şi de asemenea persoanele care au capacitatea de a comunica modul în

care o nevoie/problemă îi afectează în mod personal.

Fiecare voluntar va „asculta” - derula interviuri nestructurate cu un număr de 10 -12 membrii

ai comunităţii (1 sau 2 pe săptămână). Interviul va avea loc acasă la membrul comunităţii sau

la biroul acestuia (dacă este intervievat în calitate de persoană publică/specialist).

Ierarhizarea nevoilor şi Selectarea nevoi care va fi abordată - este o activitate derulată de

grupul de voluntari care nu reprezintă altceva decât o echipă locală de facilitatori. Ei expun

rezultatele interviurilor derulate şi folosind tehnici specifice de ierarhizare şi selectare decid

ce problemă a comunităţii vor aborda pentru început și care este ordinea propusă pentru

abordarea celorlalte probleme ale comunității în procesul de organizare comunitară.

Cercetarea – studiul tehnic privind nevoia abordată – dezvoltarea comunitară nu este doar

o metodă de influenţare („advocacy”) - ceea ce aduce în plus este soluţia viabilă privind

rezolvarea problemei identificate. Cercetarea problemei reprezintă un studiu al acesteia

centrat pe identificarea diferitelor soluții şi selectarea soluției mai eficiente. Această etapă este

una care implică pe lângă voluntarii deja prezenți la nivelul acțiunii şi specialiştii/tehnicienii

necesari planificării soluţiei. Cercetarea are de asemenea în vedere şi autoritatea publică

46 Aaron Schutz, The Parable of the River & What Organizing Is Not



responsabilă – soluţiile propuse de aceasta fiind luate în calcul, fiind testate și alte soluții

pentru a afla punctul de vedere al autorităţii publice faţă de aceste soluţii. De asemenea,

consultarea cetăţenilor sau chiar implicarea lor in identificarea soluţiei este foarte importantă

– pentru a obţine susţinerea lor în faţa Autorităţii Publice responsabile.

Întâlnirea publică – este cea mai importantă etapă a procesului de Organizare Comunitară.

Această etapă demonstrează „puterea” oamenilor organizaţi. Structura întâlnirii şi respectarea

programului şi regulilor acesteia sunt elemente foarte importante pentru ca un proces de

organizare comunitară să fie eficient. Adunarea publică presupune următoarele elemente

esenţiale în derularea ei:

PREŞEDINTELE adunării publice – coordonatorul grupului de voluntari sau o altă

persoană din comunitate.

PERSOANE AFECTATE DE PROBLEMA avută în vedere care să vorbească de

modul şi gradul în care ei personal sunt afectați.

PUBLICUL – organizat care respectă strict regulile agreate cu echipa de voluntari și

organizatorul comunitar.

AUTORITATEA PUBLICĂ – prezenţa persoanei responsabile direct de rezolvarea

problemei este foarte importantă. Reprezentarea nu va fi acceptată.

PRESA – este cea care poate asigura atât prezenţa Autorităţii Publice dar şi succesul

demersului comunitar.

Scopul adunării este acela de a face Autoritatea Publică să-şi asume rezolvarea problemei

folosind soluţia propusă şi de a dezvolta un plan concret cu termene pe care Autoritatea să şi-l

asume în public şi să fie publicat în presă.

Monitorizarea implementării (rezolvării nevoii) – Chiar dacă rolul echipei de voluntari se

reduce după Adunarea Publică – este necesară totuşi o monitorizare a îndeplinirii planului de

către Autoritatea Publică. În cazul în care Planul nu este realizat – acțiunea de organizare

comunitară poate continua pe linia propusă de conceptul de ”advocacy” cu acţiuni de

„nesupunere civică” sau alte forme creative de presiune asupra Autorităţii Publice.



Selectarea unei noi nevoii - procesul este unul în spirală care se reia cu selectarea unei alte

nevoi din listă şi organizarea pentru rezolvarea acestei nevoi.

Procesul de organizare comunitară este unul riguros și structurat care, în condițiile respectării

pașilor propuși, garantează rezultate vizibile la nivelul comunității.

Analiza modelului

Organizarea comunitară este unul din modelele care implică aproape toţi factorii

specifici dezvoltării comunitare: este iniţiată la nivel local - o organizaţie/structură locală

decide să iniţieze procesul de organizare comunitară; are implicat un specialist extern –

organizatorul comunitar – care derulează un proces de facilitare/organizare (ca principală

metodă folosită); se bazează pe acţiunea unui grup de iniţiativă (mai degrabă structură de

lideri) – grupul de voluntari; implică membrii comunităţii în identificarea problemelor şi

planificarea soluţiilor; este generatoare de capital social la nivelul comunităţii – creşte

încrederea între membrii şi gradul de participare implicare al acestora – un proces derulat pe

termen lung duce la înființarea de organizații specifice;

Puncte slabe:

nu implică membrii comunităţii în rezolvarea directă a problemelor – ceea ce scade

sentimentul de proprietate asupra rezultatelor propriilor acţiuni, dar poate crea un

sentiment de proprietate asupra procesului și acţiunilor care au generat rezultatele.

este dificil de aplicat cu toţii paşii în comunităţile rurale mici, unde oamenii se cunosc

între ei şi unde presa are o influenţă redusă – modelele de comunicare locale fiind mai

degrabă informale. În astfel de comunități unele etape se scurtcircuitează (sunt

eliminate) iar altele capătă o importanță mult mai mare.

Anexă - Roșia Montană – studiu de caz



2.Modelul FRDS – Modelul Grupului de Iniţiativă Locală – GIL

Modelul promovat de Fondul Român de Dezvoltare Socială este și el unul din

modelele care au stat la baza modelului RuralNet, majoritatea celor implicați în dezvoltarea

acestuia din urmă, trecând pe la școala FRDS de dezvoltare comunitară. El, ca model, este

centrat pe procesul prin care se coagulează un grup de iniţiativă (grup de lideri informali) la

nivel local, grup care va identifica, prioritiza şi rezolva o nevoie a comunităţii. Comunitatea

este şi ea implicată la nivel de consultare privind deciziile luate şi mai ales în procesul de

rezolvare a problemei/nevoii comunitare unde ea are un rol activ investind resurse umane şi

materiale.

Modelul FRDS presupune următoarele aspecte:

Facilitatorul extern care petrece un număr de zile de facilitare în comunitate;

Grupul de iniţiativa – care este format din liderii informali ai comunității – are rolul

important în derularea procesului în comunitate;

Facilitarea comunitară – este procesul derulat în comunitate de facilitator care sprijină

formarea grupului de iniţiativă, identificarea şi prioritizarea nevoilor comunităţii,

planificarea rezolvării unei nevoi adaptate la specificul proiectelor finanțate de FRDS,

realizarea aplicaţiei pentru obţinerea finanţării.

Proiectul comunitar – Grupul de iniţiativă planifică un proiect comunitar pentru

nevoia prioritară identificată în procesul de facilitare. Odată cu finalizarea aplicaţiei,

rolul facilitatorului în comunitate se termină.

Selecție de Proiecte – evaluarea şi selecţia proiectului depus are o etapă de birou şi una

de teren în urma cărora un proiect este admis spre finanţare sau respins.

Supervizarea pentru implementare - după obţinerea finanţării FRDS, comunitatea va

implementa un proiect comunitar. Pe parcursul implementării proiectului, comunitatea

beneficiază de serviciul de supervizare și sprijin din partea FRDS.



Rezultatele proiectului sunt preluate de Autoritatea Publică Locală în cazul proiectelor de

infrastructură sau de persoana juridică (firmă) în cadrul proiectelor de Activităţi Generatoare

de Venit (AGV).

Analiza modelului

Modelul FRDS are la bază ”un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu” 47 este structurat și oferă argumente substanțiale pentru fiecare etapă metodologică pe

care o propune.

Modelul FRDS este unul care urmărește pașii unui proces durabil în comunitate,

parcurgând o logică simplă și clară a etapelor intervenției în comunitate.

Fiecare proiect este centrat pe identificarea liderilor informali și dezvoltarea

legăturilor dintre ei, pe de o parte și dintre ei și comunitate, pe de altă parte creând

premisele dezvoltării capitalului social al comunității.

Facilitarea se presupune a fi centrată pe procesul generat în comunitate dar în realitate

este centrata pe rezultatul în sine (proiect eligibil) şi de multe ori pierde din vedere

esenţa procesului de dezvoltare comunitară – facilitatorii FRDS sunt evaluaţi după

proiectele depuse de comunităţile facilitate şi evaluarea procesului creat în comunitate

aproape lipseşte aspect făcut explicit chiar de FRDS - „Funcţia esenţială a facilitării a

fost, de-a lungul timpului, creşterea accesului comunităţilor sărace la proiectele

FRDS”48.

Pentru că urmăreşte rezultatul – proiectul comunitar – acest model poate produce

segregare şi dezbinare la nivelul comunităţii, ideea are la bază principiul concurenței

pentru obținerea de resurse.

Deşi Modelul este unul dintre cele mai apropiate de standardul RuralNet el se

limitează la etapele planificării comunitare şi implementării unui proiect comunitar,

fără a avea în vedere întreg procesul de dezvoltare comunitară (capacitatea comunităţii

de a planifica strategic acţiuni şi de a implementa planuri) şi chiar pierde din vedere

evaluarea impactului asupra capitalului social al comunităţii la finalul proiectului,

evaluarea proiectului fiind din nou una centrată pe rezultate.

47 Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 200748 Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007



Modelul are rezultate foarte bune în comunităţile cu grupuri de iniţiativă cristalizate și

a fost preluat de foarte multe organizații din România care ulterior au participat la

dezvoltarea modelului RuralNet: Centrul de Asistență Rurală, Asociația Română de

Dezvoltare Comunitară, Fundația PACT, Centrul Euroregional pentru Diversitate

Etnoculturală, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi etc.



3.Şcoala Comunitară Activă

Şcoala Comunitară Activă este un model propus şi aplicat în România de

Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară. Ulterior modelul a fost preluat de multe

instituţii şcolare în cadrul proiectelor şcolare - Proiectului pentru Învăţământul Rural derulat

de Centrul Educaţia 2000+ sau în cadrul programelor de şcolarizare a grupurilor

dezavantajate.

Modelul propune transformarea unei instituţii - destul de inerte din perspectiva

participării la dezvoltarea capitalului social - în agent al schimbării la nivel local şi are ca

instrumente:

curriculumul de dezvoltare comunitară – adaptat la nivelul de vârstă 13 – 15 ani

(clasele a VII-a şi a VIII-a). Curriculumul este unul aplicat, activitatea instructiv

educativă depăşeşte granițele clasei de învăţământ, abordând probleme ale comunităţii

şi identificând soluții pentru aceste probleme.

cercul de dezvoltare comunitară/clubul de dezvoltare comunitară – care pot fi

dezvoltate de şcolile din mediul rural.

Principiile de bază ale modelului sunt:

folosirea comunităţii ca o resursă didactică pentru instruirea noilor generaţii.

Fiecare Instituţie Școlară dispune de un instrument specific de adaptare la nevoile

comunităţii – Curriculumul la Decizia Şcolii (CDŞ) instrument pe care îl poate folosi

pentru mobilizarea comunităţii şi creşterea capitalului social al acesteia.

transformarea şcolii într-o structură adaptată la nevoile comunităţii – în Şcoala

Comunitară Activă, generatoare de capital social în comunitatea în care funcţionează.

Ca model de dezvoltare comunitară este centrat pe agentul schimbării în comunitate – acesta

fiind şcoala – care redescoperă comunitatea şi propriul său rol comunitar. Iniţiatorul

procesului este din nou unul extern – facilitatorul care sprijină şcoala în procesul ei de

deschidere către comunitate.



Conţinutul tematic al programei Şcoala Comunitară Activă

adaptare după modelul Asociaţiei Română de Dezvoltare Comunitară49

Comunităţi umaneI.1. Comunitatea umană (definiţie, istoric, tipuri)I.2. Comunitatea locală - cunoaşterea vecinătăţiiI.3. Satul – cadrul de existenţă a comunităţii rurale

Puterea publicăII.1. Puterea publică, puterea localăII.2. Votul şi votareaIII.3. Administraţia locală

primarul consiliul local

Capitalul socialIII.1. Ce este capitalul social?III.2. Evaluarea capitalului socialIII.3. Creşterea capitalului social

Dezvoltarea localăIV.1. Creşterea economică şi dezvoltarea umană IV.2. Dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea comunitară

ComunicareaV.1.Stiluri personale de comunicare şi blocajeV.2. Organizarea întâlnirilor publiceV.3. Interviul şi abordarea pozitivă

Planificarea şi evaluarea activităţilorVI.1. Probleme şi interese strategiceVI.2. Elemente de planificare strategicăVI.3. Evaluarea activităţilor

Rezolvarea conflictelorVII.1.Conflictele

cauze tipuri

VII.2. Principii de abordare a conflictelorVII.3. Paşi şi etape în rezolvarea unui conflictVII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor

49 Asociația Română de Dezvoltare Comunitară – Programul Școala Comuniară Activă – www.ardc.ro



Metode didactice specifice

Întâlniri cu bătrânii satului pentru cunoașterea istoricului comunității Vizite în sat pentru întocmirea fișelor de observație a vecinătăților

Culegerea de date despre sat de la instituțiile locale

Alegerea consiliului clasei – pe baze participative

Vizite la Consiliul Local

Culegerea de povești de succes din comunitate

Reprezentarea mediului comunicațional individual

Întreprinderea unor acțiuni constituite în mesaje/exemple pozitive către comunitate

Observarea și analizarea unei ședințe publice (cu părinții)

Realizarea de interviuri în comunitate

Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei probleme/nevoi

locale) de către un juriu format din oficialități locale

Cercetarea evoluției unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasă.

Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasă/scoală.



Analiza modelului

Școala Comunitară Activă – este un model care abordează central un agent al

dezvoltării comunitare – școala – ca resursă comunitară cu un imens potențial de

dezvoltare.

Modelul este generator de evenimente pozitive în comunitate și de asemenea crește

capitalul social al comunității în jurul școlii.

Din perspectiva procesului de dezvoltare comunitară – reprezintă o bună pregătire, o

fază de inițiere a unui proces susținut de dezvoltare comunitară și chiar atinge primele

etape ale procesului de dezvoltare comunitară ajungând până la planificarea și

implementarea de acțiuni.

Ceea ce nu oferă explicit acest model este transferul acțiunii comunitare către actorii

principali ai comunității, actori care pot genera capital social real.

Chiar dacă acest model produce pe termen lung schimbări inclusiv de structură

mentală (privind participarea comunitară, mutualitatea, încrederea) el nu poate fi

continuat cu un proces de planificare strategică – și chiar dacă ar putea probabil că va

genera un ”orășel al copiilor” departe de intenția de a fi pus în practică de structurile

care pot general dezvoltare comunitară la nivel local.

Acest model ilustrează cel mai bine legătura strânsă dintre creșterea capitalului social

și rezultatele concrete privind dezvoltarea comunității. Capitalul social ridicat cu un

scop educativ necontestat, dar cu rezultate reduse în planul dezvoltării comunității

rămâne doar un act educativ.

În condițiile în care demersul Școală Comunitară Activă este însoțit sau este

premergător și susținător al unui demers de dezvoltare comunitară în cadrul

comunității el poate genera o serie de avantaje și facilități pentru implementarea unui

proces de succes de dezvoltare comunitară.

Modelul poate avea rezultate bune și în comunități urbane - în 2005 – 2006 am aplicat

modelul pe o clasă de liceu pedagogic după ce am constat că elevii clasei a XII – a,

care aveau drept de vot, nu erau în stare să facă distincția între diferitele instituții

politice pentru care își exprimau votul: Primar, Consiliul Local, Consiliul Județean,

Prefectură. Anexă – Școala Stâlpu – studiu de caz



4.Teatru Comunitar/Teatru Forum

Modelul Teatru Forum are o bogată experiență internaţională şi în Romania este

prezent mai ales în surprinderea unor fenomene sociale la limita alienării precum violenţa în

familie, discriminarea, sărăcia, consumul de alcool sau alte stupefiante.

Ca model de dezvoltare comunitară este preluat și aplicat în România de ARDC

ca modalitate de a identifica în mod participativ soluţii la problemele comunităţii; şi dezvoltat

ulterior şi aplicat şi de alte organizaţii.

Teatrul Comunitar poate fi aplicat specific următoarelor probleme ale comunităţii50:

- analizează / satirizează un fenomen social deviant din comunitate;

- prezintă tipologii sociale pozitive / deviante / sau delincvente;

- scoate în evidenţă probleme sociale ale comunităţii;

- este modalitatea prin care o comunitate poate fi activata și implicata;

- poate fi folosit pentru problematizare, analiza problemelor comunitare și identificarea

de soluții pentru problemele comunitare;

- este o metoda educaționala – aplicată unui grup/comunităţi ajuta la asimilarea de

informații greu de asimilat prin metodele tradiționale;

- poate iniția participarea intr-o comunitate care nu are experiența lucrului in comun;

- sensibilizează comunitatea la probleme specifice (discriminare, violenta in familie

etc.).

50 Lista este rezultat al grupului de lucru pe metoda teatru comunitar (transcriere din Raportul Conferinţei) – Conferinţa Naţională de Dezvoltare Comunitară,organizată de RuralNet la Căciulata, Octombrie 2007.



Analiza modelului.

Dacă ne raportăm la standardul de proces – Teatrul comunitar este un model

adecvat de inițiere a unui proces de dezvoltare comunitară și de analiză a problemelor

comunitare. Modelul în sine, prin organizarea în jurul unei echipe care analizează problemele

comunității și pregătesc o piesă de teatru, este unul care crește capacitatea comunității de a se

asocia, un element important al capitalului social;

Un alt aspect important la care participă modelul în procesul de dezvoltare

comunitară este participarea la dezvoltarea profilului comunități prin scoaterea din stare de

latență a anumitor probleme comunitare și prin punerea lor în dezbatere publică.

Modelul nu dă însă siguranța generării etapei de planificare și acțiune comunitară.

Pe parcursul unui proces susținut de dezvoltare comunitară, un model teatru

comunitar poate fi o utilă soluție pentru evaluarea creativă a procesului; oferind o oglindă a

reflectării în comunitate a procesului de dezvoltare comunitară și rezultatelor acestuia.

Metodele principale specifice dezvoltării comunitare utilizate în cadrul acestui

model sunt: facilitatea și instruirea; fiind folosite, de asemenea, și celelalte metode în

diferitele etape ale implementării modelului.



5.Organizaţia comunitară locală

Ca model a fost aplicat în România de Asociaţia Română de Dezvoltare

Comunitară şi dezvoltat ulterior de Fundaţia Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi

Transformare. Modelul este unul centrat pe proces şi presupune dezvoltarea de capacităţi la

nivel local („capacity building”) prin dezvoltarea organizaţională a unui grup de iniţiativă.

Modelul a fost aplicat ca nevoie de continuare a intervenţiei în comunităţile în

care au fost iniţiate grupuri de iniţiativă în cadrul altor intervenţii precum CCIAC-urile

(Comitetele Consultative pentru Implementarea de Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul

Programul de Dezvoltare Rurală - PDR sau Grupurile de Iniţiativă Locală dezvoltate în

programul FRDS; unde odată finalizat un proiect a apărut o tendință naturală a grupului de

inițiativă de a trece la o nouă etapă de dezvoltare.

Paşi în dezvoltarea modelului sunt următorii:

identificarea unui grup de iniţiativă local

formarea membrilor grupului de iniţiativă

sprijin/consultanţă pentru dezvoltarea grupului de iniţiativă ca structură

organizaţională formală,

finanţarea unui proiect comunitar – care să fie planificat participativ şi să rezolve o

problemă/nevoie a comunităţii - proiect care să fie implementat de noua structură

organizaţională creată,

consultanţă privind planificarea strategică sau/şi operaţională pentru noua structură.

În perioada 2001 - 2005 am participat la implementarea mai multor proiecte în

șase comunități rurale, proiecte care au avut și componentă de dezvoltare de organizații

comunitare și a unor proiecte care au sprijinit dezvoltarea de organizații în mediul urban –

organizațiile fiind instrumente necesare dezvoltării comunitare și continuării procesului de

dezvoltare comunitară și obținerii fondurilor necesare dezvoltării proiectelor locale.



Analiza modelului

Modelul organizaţiei comunitare este unul centrat pe procesul de dezvoltare

comunitară. Comunitatea este în centrul modelului, agentul schimbării fiind o structură

organizată dezvoltată în cadrul comunităţii.

Modelul acţionează asupra capitalului social al comunităţii mai ales la nivelul

reţelelor de interacţiune socială crescând capacitatea de asociere la nivel local sau sprijinind

instituţionalizarea acesteia acolo unde există experienţa asocierii. De asemenea simţul de

proprietate atât asupra acţiunilor (procesului derulat) cât şi asupra rezultatelor acestor acţiuni

sunt specifice acestui model de intervenţie.

Ca model de dezvoltare comunitară acoperă specific primele etape ale procesului

și este centrat pe etapele de planificare comunitară şi acţiune comunitară şi în unele situaţii

când grupul de iniţiativă este deja avansat privind acţiunile în comunitate pot fi atinse chiar

elementele de planificare strategică a dezvoltării comunităţii.

El asigură continuitatea și sustenabilitatea procesului de dezvoltare comunitară,

având în vedere că generează de asemenea o structură locală care va continua derularea

procesului și care poate genera, la rândul ei ca model alte structuri de asociere la nivelul

comunității.



6.Agenrul de Dezvoltare Locală – ADL51

Modelul ADL reprezintă o contopire a două modele dezvoltate aproape în paralel pe de o

parte de Centrul de Asistenţă Rurală şi ADETIM – modelul Promotorului local şi pe de altă

parte Fundația CIVITAS – modelul Facilitatorul comunitar. Modelele au fost reunite în

cadrul programului Agentul de Dezvoltare Locală – care, bazându-se pe similitudinea celor

două modele dezvoltă un program naţional finalizat printr-o propunere de politică publică

naţională – Agentul de Dezvoltare Locală.

ADL – este un expert angajat în cadrul Administraţiei Publice Locale – în comunităţile rurale

sau orașele mici – expert care are drept sarcini: dezvoltarea grupurilor de iniţiativă locală,

planificarea de acţiuni comunitare, planificarea strategică la nivel local etc.

Programul ADL a avut următoarele etape:

Dimensiunea națională a modelului.

formarea a peste 300 specialişti care au fost angajaţi de Administraţia Publică Locală

pe posturi de ADL (funcţionari publici sau personal contractual). Domeniile în care au

fost formaţi ADL sunt: politici publice, dezvoltare comunitară, management de

proiect, planificare strategică, comunicare, dezvoltarea unei echipe.

dezvoltarea a șapte (7) centre de resurse regionale pentru ADL (Centrul Bucureşti

acoperind 2 regiuni),

dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru rețeaua de specialiști:

Editarea unui ghid de instruire pentru ADL

Revista RoADL

Un yahoogroup – pentru comunicarea şi schimbul de experienţă între ADL

dezvoltarea şi promovarea unei propuneri de politică publică națională şi promovarea

ei în cadrul unor conferinţe regionale şi naţionale. Politica publică propunea:

instituţionalizarea ADL şi recunoaşterea/prevederea funcției în Legea

Administraţiei Publice51 Agent de dezvoltare locală – suporturi de curs – CAR și CIVITAS, Timișoara, Artpress, 2006



iniţierea Fondului Naţional de Dezvoltare Locală.

ADL ca model de acțiune la nivel local – presupune inițierea și implementarea

unui proces de dezvoltare comunitară plecând de la Autoritatea Publică Locală prin

intermediul specialistului angajat în cadrul acestuia. Rolul ADL la nivel local este:

identificarea și prioritizarea nevoilor locale

identificarea și sprijinirea potențialelor grupuri de inițiativă locală

planificarea și implementarea de proiecte locale de dezvoltare

inițierea unui proces de planificare strategică

În perioada 2004 – 2006 am coordonat centrul de resurse pentru ADL Oltenia – unde am

inițiat programul ADL în peste 20 comunități rurale și orașe mici din Oltenia.

Analiza modelului

Ca model de dezvoltare comunitară – este un model centrat pe agentul schimbării

– Agentul de Dezvoltare Locală. Iniţiatorul procesului este un consorţiu naţional care dezvoltă

un parteneriat cu Autoritatea Publică Locală (Consiliul Local şi Primăria). Comunitatea este

implicată mai ales prin grupurile de iniţiativă identificate și sprijinite la nivel local de ADL, și

în procesul participativ de planificare strategică. Procesul derulat este unul în principal intern,

ADL devine facilitator al unui proces intern de dezvoltare comunitară, componenta externă

fiind aceea de dezvoltare a resursei umane şi de informare şi consultare în dezvoltarea

comunităţii.



Puncte tari ale modelului

Dezvoltă resursele umane interne şi creşte capacitatea administraţiei publice de a

implica comunitatea în dezvoltarea locală.

Primele proiecte iniţiate de Administraţie şi derulate în parteneriat cu comunitatea.

Comunitatea atrage resurse externe importante cu costuri interne minime (mult mai

mici decât cele de consultanţă pe planificarea de proiecte sau planificarea strategică)

Modelul generează premisele inițierii și implementării unui proces de dezvoltare

comunitară prin pregătirea acestei resurse interne.

Puncte slabe

Cultura organizațională a instituției publice în care intră ADL nu este propice aplicării

principiilor dezvoltării comunitare la nivel local – în foarte puține situații a progresat

semnificativ un proces de dezvoltare comunitară, în cele mai multe situații, dorința

inițială a Agentului a fost înecată și s-a transformat repede într-un set de sarcini și

atribuții care nu au de a face cu dezvoltarea comunitară.

Stabilitatea ADL pe posturi - susţinerea procesului la nivelul politicilor publice este

foarte importantă. În lipsa unei recunoaşteri a statutului ADL în Legea Administraţiei

Publice – Poziţia de ADL a devenit o bună rampă de lansare pentru specialiștii care au

ocupat postul de ADL, care au plecat către birourile judeţene sau chiar naţionale ale

Administrației sau chiar în domeniul consultanţei.

Continuarea programului ADL la nivel naţional.

Modelul nu este unul direct centrat de dezvoltarea capitalului social – ci este mai

degrabă unul de dezvoltare a resursei umane specializate (facilitatorul comunitar) care

poate iniţia procese de dezvoltare comunitară la nivel local.



7.Modelul Reţelelor Comunitare

Este un model care este prezent la nivelul majorității proiectelor care implică mai

multe comunități sau mai multe organizații din aceeași comunitate sau din comunități diferite

– prin componenta de dezvoltare de rețele ”networking”. Centrul Regional pentru

Organizațiile Nonprofit din Oltenia a derulat un astfel de proiect specific dezvoltării

comunitare prin înființarea Rețelei de Organizații Comunitare din Oltenia. Proiectul CRONO

a fost centrat pe dezvoltarea CCIAC-urilor (Comitetele Consultative pentru Implementarea de

Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală - PDR finanțat de

Banca Mondială.

PDR a inițiat structuri comunitare pentru consultarea în cadrul programelor de

dezvoltare rurală dar, ca orice proiect guvernamental, nu a găsit resursele pentru dezvoltarea

ulterioară a acestor structuri create.

CRONO Craiova (Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia) a inițiat un

proiect finanțat din fonduri PHARE în care urmărea:

− dezvoltarea organizațională a structurilor CCIAC și înființarea de organizații comunitare

în comunitățile în care CCIAC-urile au avut activitate și după finalizarea PDR –

implementând modelul prezentat anterior – Organizația comunitară,

− dezvoltarea unei rețele regionale în care organizațiile nou înființate să facă schimb de

experiență și să se sprijine reciproc în demersul de dezvoltare comunitară inițiat.

Modelul rețelelor comunitare comportă două dimensiuni diferite:

dimensiunea comunitară – în condițiile în care vorbim de comunități mari în care se

dezvoltă diferite grupuri de inițiativă (organizate pe domenii de interes sau spațial) iar

aceste grupuri de inițiativă se organizează și se formalizează la un nivel avansat. În

astfel de situații modelul vine să propună o structurare de tip rețea a acestor organizații

(Instituții, ONG-uri etc.). Ca model poate fi regăsit mai ales la nivelul comunităților

urbane dar apare frecvent și la nivelul comunităților rurale mari. În această categorie



de modele putem integra diversele comitete consultative create chiar prin cadre

legislative (Comitetul local pentru îmbunătățirea situației romilor, Comitetul local de

sprijin creat pe legislația protecției sociale, Grupul local de sprijin creat în cadrul

instituțiilor de învățământ etc.). Toate aceste structuri, creează tendința de rețea

specifică pentru o anumită problematică la nivel social local.

O a doua dimensiune – care presupune depășirea nivelului comunitar al dezvoltării și

creșterea capacității de asociere, organizare și sprijin reciproc a structurilor de

dezvoltare comunitară inițiate. Rolul acestei structuri de tip rețea este acela de a

sprijini structurile comunitare implicate în procesul de dezvoltare comunitară prin:

schimburi de experiență și modele de dezvoltare,

schimbul sau împrumutul de expertiză,

facilitarea accesului la resurse (fonduri de finanțare),

gândirea strategică a dezvoltării la nivel regional.

Abordarea de tip rețea facilitează și trecerea de la planificarea și acțiunea comunitară la

gândirea de tip strategic, acesta fiind primul pas spre etapa planificării strategice.

Analiza modelului

Chiar dacă este un model care nu urmărește specific etapele procesului de dezvoltare

comunitară – modelul Rețele Comunitare vine să sprijine derularea unui astfel de proces

având în vedere următoarele aspecte:

• participă la creșterea interacțiunii dintre membrii comunității și a asociativității la

nivel local, generând diverse structuri comunitare de tip rețea unde oamenii se

întâlnesc frecvent pentru analiza diferitelor situații sociale locale,

• participă la întărirea capacității de organizare a comunității prin dezvoltarea de

structurii și rețele regionale,



• generează capital social la nivel regional și la nivel local prin creșterea încrederii

membrilor comunității în capacitatea de organizare și acțiune a structurilor comunitare

locale,

• face trecerea de la etapa de acțiune comunitară la etapa de planificare strategică.

Așa cum a fost aplicat până acum în România, el este însă un model limitat la

această etapă a acțiunii comunitare și la primul pas al abordării regionale a dezvoltării,

abordare care impune trecerea la o gândire și planificare de tip strategic.

Din perspectiva abordării la nivel local și a diferitelor structuri formale inițiate,

chiar dacă aduce un plus de interacțiune între membrii comunității, formalizarea impusă legal

are de cele mai multe ori efecte negative care nu duc la interiorizarea comportamentelor pe

termen lung.

Modelul rețelelor comunitare va căpăta amploare ca utilitate în procesul de

dezvoltare comunitară la finalul unui ciclu al procesului de dezvoltare comunitară, când

putem vorbi de evaluarea unui plan strategic implementat.



8.Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte

Modelul Forumurilor comunitare a fost aplicat ca model de dezvoltare comunitară

structurat în județul Dolj de către Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din

Oltenia – CRONO în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Dolj.

Modelul Forumurilor comunitare poate avea un inițiator intern sau unul extern și acest

inițiator poate fi instituție, ONG sau un lider local. El presupune următoarele activități:

- realizarea unui forum cu membrii interesați de o anumită temă din comunitate

(grupurile marginalizate, acțiuni culturale, atragerea fondurilor structurale etc.). În

cadrul acestui forum sunt identificate ideile care reprezintă posibilități de dezvoltare și

formare de grupuri de lucru în jurul fiecărei idei;

- grupurile de lucru transformă ideea inițială în jurul căreia s-au unit în plan de acțiune

cu responsabilități și termene;

- procesul de consultare a comunității – se realizează tot sub forma forumurilor pentru

fiecare acțiune în parte;

- rezultatul implementării forumurilor comunitare este un proiect / sau mai multe

proiecte care pot fi derulate în comunitate; și unul sau mai multe grupuri de inițiativă

organizate în jurul unei idei de proiect.

Analiza modelului

Modelul este unul centrat pe etapa de planificare a acțiunilor concrete. El

scurtcircuitează foarte mult primele etape ale procesului de dezvoltare comunitară în baza

implicării actorilor locali interesați și cunoscători ai problematicii comunitare locale.

Un alt aspect important este acela că modelul generează grupuri de lucru care pot

fi considerate grupuri de inițiativă locale.



Forumul comunitar transformă actorii interesați într-o structură de tip rețea

comunitară alcătuită din grupuri de lucru și creând legături între acești actori și, deci,

generând capital social.

Ca aspect negativ al implementării acestui model (așa cum a fost el implementat

până în acest moment) putem sublinia capacitatea redusă de a urmări aplicabilitatea

proiectelor. Modelul răspunde bine cerințelor etapelor de inițiere și planificare ale unui proiect

comunitar. Atunci când vine vorba de resurse – acest proiect inițiat, se transformă într-o

cerere de finanțare pentru care durata de evaluare (până la finanțarea proiectului) poate dura

mai mult decât existența grupului de inițiativă; sau – o altă posibilă situație - este aceea în

care proiectul se blochează la nivelul identificării resurselor pentru implementarea lui.

În situația în care forumul comunitar devine o practică frecventă în comunitate –

el aduce un plus în creșterea capitalului social al acestei comunități prin generarea de

încredere și de asocieri.



9.TeleCentrul52 – Centrul de resurse pentru comunitate.

Telecentrul – Centrul de resurse comunitare – reprezintă un centru de servicii comunitare

organizat să ofere un minim de servicii care să răspundă nevoilor locale. ”Centrul de resurse

(TeleCentrul) reprezintă un spaţiu confortabil, primitor, cu un personal propriu care îl

informează şi îl ajută pe vizitator în problemele sale din viaţa de zi cu zi. În funcţie de nevoile

locale, Centrele de resurse (TeleCentrele) pot oferi servicii în următoarele domenii:

infrastructură, resurse umane, economie, turism, dezvoltare comunitară, cooperare

transfrontalieră, cultură, sectorul civil, mediul înconjurător.” 53

Primordial, Telecentrul este un centru de furnizare de servicii la nivel local – însă el fiind

aplicat în România de organizații active în domeniul dezvoltării comunitare (CREST, CAR,

CIVITAS etc.) a împrumutat atribuții de inițiator al procesului dezvoltării comunitare la nivel

local.

Principiile de funcţionare ce stau la baza unei structuri de tip Centru de resurse (TeleCentru)

sunt următoarele54:

1. are utilitate publică, oferta de servicii care se adresează tuturor membrilor comunităţii,

fără discriminări de orice natură;

2. profilul său este multifuncţional, cu servicii de calitate, permanent adaptate

necesităţilor comunităţii;

3. reprezintă un forum şi catalizator al comunităţii, acţionând în mod responsabil;

4. asigură promovarea şi utilizarea unor tehnologii moderne de comunicare şi instruire.

Caracteristicile tehnice minime ale unui structuri de tip Centru de resurse

(TeleCentru) sunt următoarele55:

52 Misaroș, G.(coord.), - Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediul TeleCentrului, Timișoara, Waldpress, 200353 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre54 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre55 CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre



Organizaţia care găzduieşte Centrul de resurse (TeleCentru) va avea personalitate

juridică;

Existenţa unei persoane responsabile de activitatea Centrului de resurse

(TeleCentrului), persoana care are un contract de muncă, civil sau de voluntariat cu

organizația care găzduiește Centrul de resurse (TeleCentru);

Existența unui spaţiu adecvat de funcţionare pus la dispoziţia Centrului de resurse

(TeleCentrului);

Oferă minimum 5 servicii permanente comunităţii;

Respectă standardele de calitate pentru serviciile oferite;

Existenţa a minim unei resurse informaţionale permanente – legătură INTERNET;

Existenţa unei dotări tehnice minime (2 calculatore şi o imprimantă);

Existenţa unui orar de funcţionare de minim 2 ore pe zi, timp de cinci zile pe

săptămână;

Din 2002 am fost implicat în dezvoltarea unui centru de resurse pentru

organizațiile comunitare locale și am participat la programele de instruire ale Centrului de

Asistență Rurală pentru TeleCentrele proprii.

Analiza modelului

Modelul este o continuare sinergică a modelului Organizația comunitară – pentru

că presupune existența unei organizații locale care să inițieze o structură de tip centru de

resurse. El este un model centrat pe un agent al schimbării – organizația comunitară – care

folosește un nou instrument pentru a facilita procesul de dezvoltare comunitară la nivel local.

Practic nu putem vorbi de un model de proces de dezvoltare comunitară ci doar de un

instrument care are ca scop atragerea / implicarea comunității în procesul în sine.

Centrul de resurse generează interacțiune comunitară și răspunde nevoii comunității de

servicii – devenind un foarte util instrument pe tot parcursul procesului de dezvoltare

comunitară.



10.Comitetul Filantropic

Modelul Comitetului Filantropic – CF a fost unul iniţiat de Mitropolia Craiovei şi

preluat de Episcopia Severinului şi Strehaiei la înființarea acesteia. El a fost preluat şi

dezvoltat la nivel naţional de către Asociaţia Internaţională pentru Caritatea Creştină (IOCC)

în cadrul proiectului „Consolidare a iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi a

violenţei în familie”, proiect derulat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română.

Modelul răspunde la două solicitări importante ale comunităţii:

existenţa unei resurse comunitare puternice de capital uman dar mai ale capital social

– instituţia bisericii. În comunităţile din Maramureş, Consiliul parohial (curatorii) ca

forma de organizare în jurul biserici a fost cea mai importantă structură organizatorică

a comunității inclusiv în timpul perioadei comuniste.

nevoia de a completa structura bisericii locale care avea ca principale forme de

organizare prevăzute în statutul de funcţionare: Consiliul parohial (format exclusiv din

bărbaţi şi cu principal rol decizional la nivelul parohiei) şi comitetul parohial (format

în principal din femei, coordonat de preoteasă şi cu rol de acţiune în domeniul social-

filantropic în comunitate)

Răspunzând acestor două solicitări CF (deşi denumirea poate sugera altă direcţie) a fost iniţiat

ca principală formă de organizare a comunităţii în jurul bisericii.

Modelul dezvoltat în cadrul proiectelor amintite presupune următorii paşi:

formarea preoţilor privind dezvoltarea comunitară şi privind diverse teme de

interes local (prevenirea violenţei în familie, prevenirea infectării cu HIV etc.),

iniţierea unui grup de sprijin al preotului la nivel local, grup organizat în jurul

bisericii (denumit Comitetul Filantropic)

dezvoltare organizaţională pentru CF – facilitarea privind identificarea și

rezolvarea unei nevoi comunitare, iniţierea unui centru local de servici sociale,

implicarea comunităţii în organizarea de activităţi la şcoală sau la biserică etc.



Analiza modelului

Modelul ”Comitetul filantropic” este, de asemenea, un model complet care poate derula un

proces standard de dezvoltare comunitară. Are în centru o structură comunitară cu importante

rădăcini în procesul de dezvoltare a comunității – biserica; și de asemenea propune

dezvoltarea unei structuri comunitare în jurul acesteia, structură care devine capabilă să

genereze capital social la nivelul comunității.

Comitetul filantropic este în același timp un grup de interes – pentru că se organizează în jurul

Bisericii – dar și un grup de inițiativă pentru că adună actori interesați din comunitate.

Aspectul negativ legat de modelul ”Comitetul Filantropic” ține mai degrabă de practica

acestui model – de cele mai multe ori în practica implementării programelor de tip comitete

filantropice, activitatea acestora s-a limitat la aspecte de sprijin pentru persoanele nevoiașe din

comunitate (comitet de strângere de fonduri) sau la organizare a unor servicii specifice

punctuale limitate la o problemă a comunității (violența domestică – campanii de

conștientizare), fără a reuși să genereze un proces la nivelul comunității.



11.Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională

Acest model a început ca formă de organizare pentru unele comunități cu specific

apropiat în scopul creșterii capacității de organizare a acestora și abordării dezvoltării la un

nivel superior / lărgit comunității. Primele microregiuni au apărut în zona Ardealului – în

județul Alba și în zona maghiarimii (judeţele Harghita şi Covasna) fiind înregistrate primele

astfel de forme de organizare și dezvoltare. Modelul de organizare al microregiunilor a fost în

principal asocierea Consiliilor locale / Primăriilor care au dezvoltat o asociație

microregională.

Ulterior a apărut și o legislație specifică, legislație ce definește Intercomunalitatea

ca formă de organizare la nivel microregional, formă care are ca principale responsabilități:

eficientizarea asigurării infrastructurii de apă și canal – colectarea și filtrarea apelor reziduale

și dezvoltarea altor obiective de infrastructură specifice microregiunii.

Elementele principale ale modelului sunt:

O Primărie sau un ONG – care sunt motorul inițierii abordării microregionale a

dezvoltării,

Asociația de Consilii locale/Primării – ca principală formă de organizare a

microregiunii,

O strategie (un plan) de dezvoltare al microregiunii – conținând direcțiile și elementele

principale ale dezvoltării,

O structură executivă care pune în aplicație acest plan – structură care, de cele mai

multe ori, se suprapune personalului Primăriei sau ONG-ului iniţiator al dezvoltării

microregionale.

Ca rezultate principale pe care le-a adus dezvoltarea microregională putem aminti:

rezolvarea în comun a proiectelor de infrastructură – drumuri, poduri, gropi de gunoi,



abordarea strategică a principalului domeniu economic la nivel microregional:

agricultura – înfiinţarea asociaţiilor de producători, sisteme de preluare şi desfacere a

produselor agricole etc.; turismul – promovarea la nivel regional a ofertelor turistice.

Analiza modelului

Ca model de dezvoltare comunitară – modelul centrat pe dezvoltarea

microregională îndeplineşte următoarele caracteristici:

Procesul are un iniţiator al dezvoltării – o Primărie sau un ONG – şi de multe ori a

avut şi un facilitator de proces. Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională –

SZEKE, Albamont sau CRONO – au iniţiat şi facilitat astfel de procese de dezvoltare

microregională în Harghita, Alba şi Dolj.

Chiar dacă nu are o etapă specifică de planificare operaţională şi una de implementare

de proiecte, etape care să preceadă planificarea strategică – modelul cumulează

activităţile şi proiectele anterioare din regiune în care au fost planificare şi

implementate proiecte concrete de dezvoltare. El vine să transfere dezvoltarea către

nivelul microregional acolo unde au loc iniţiative frecvente la nivel local.

Modelul este centrat pe planificarea strategică şi pe implementarea de planuri gândite

la nivel regional.

Modelul generează o structură asociativă şi creşte interacţiunea la nivel regional şi

implicit şi la nivel local şi de asemenea creşte capitalul de încredere la nivelul

structurilor APL şi în rândul comunităţilor din regiune – ca elemente de capital social.

Ca minus al modelului putem aminti – abordarea microregională diluează aspectul comunitar

al dezvoltării şi controlul comunităţii asupra dezvoltării.



12.Modelul Leader - Grupul de Acţiune Locală – GAL56

Model inițiat la nivel European ca alternativă a structura rigidă a implementării

Fondurilor structurale, structură care nu permitea aplicarea unor idei creative la nivel local,

mai ales în comunitățile rurale mici. Modelul a intrat în structura Programelor Europene

finanțate prin Fondurile Structurale și în acest fel a fost preluat de Ministerul Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale – MADR - prin programul Leader, axa IV a PNDR. Este un model specific

de dezvoltare microregională – specific prin condiţiile impuse de Programul Naţional de

Dezvoltare Rurală - PNDR – Axa IV Leader. Spre deosebire de celelalte Axe ale PNDR, Axe

tematice - care precizează ce tipuri de proiecte vor fi finanţate, Axa Leader este o Axă

metodologică – ea precizează procesul prin care trebuie să treacă un ”teritoriu Leader” pentru

a putea obţine finanţarea în cadrul programului.

Acest proces este dat de câteva condiţii care trebuiesc îndeplinite:

Caracteristicile teritoriului: zonă rurală, o anumită suprafaţă, un anumit număr de

locuitori, o densitate maximă în teritoriu,

Existenţa unei caracteristici specifice a teritoriului respectiv – caracteristica trebuie să

ofere o unitate în dezvoltarea acestui teritoriu (ex.: o formă de relief specifică –

comunităţi situate pe malul Dunării în sudul judeţului Mehedinţi, o cultură agricolă

predominantă – regiune unde este specifică cultura viţei de vie etc.),

Va fi iniţiat o structură asociativă mixtă (mai mult de 50% privat – firme şi ONG – şi

mai puţin de 50% public – Primării, Instituţii publice), structură care să realizeze o

strategie de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici specifice

teritoriului.

Realizarea Strategiei de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici

specifice teritoriului şi depunerea unei aplicaţii în cadrul PNDR – Axa IV Leader.

Selectarea dosarului de candidatură pentru finanţare.

Dacă toate aceste condiţii sunt îndeplinite, structura asociativă creată la nivelul

teritoriului (ONG) este recunoscută ca GAL – Grup de Acţiune Locală. Această structură va

avea un birou operaţional care se va comporta ca un finanţator care:56 www.madr.ro – informaţii despre programul Leader


http://www.madr.ro/


va propune runde de finanţare pe diversele teme de dezvoltare prevăzute în strategie,

va sprijini dezvoltarea de proiecte în teritoriu,

va organiza sesiuni de informare şi formare pentru entităţile interesate de proiecte de

dezvoltare a specificului teritoriului,

va primi proiecte şi le va evalua pentru încadrarea în strategia dezvoltată,

va trimite proiectele pentru evaluare şi finanţare la Unitatea responsabilă din MADR,

va organiza schimburi de experienţă cu alte LAG-uri din UE.

Modelul Leader oferă:

creşterea importanţei privatului în planificarea strategică a specificului teritoriului – în

cadrul structurii asociative generate (structură care devine GAL) o firma respectiv un

ONG sunt abordaţi ca parteneri egali cu un Consiliu local / Primărie sau o altă

Instituţie publică.

Păstrarea specificului local – spre deosebire de celelalte Axe tematice, Axa Leader

păstrează o bună ancorare în specificul local prin transferul evaluării componentei

strategice a proiectelor la nivel local – membrii GAL-ului sunt cei care decid dacă un

proiect este specific strategiei de dezvoltare sau nu se încadrează în aceasta.

Posibilitatea dezvoltării proiectelor creative – proiectele Leader vin să acopere un

domeniu pe care celelalte Axe îl fac dificil – acela de a crea ceva nou și original. Aici

nu se pune accentul pe eficienţă, fiind foarte important specificul local şi creativitatea

în dezvoltarea acestui specific.

Mai multe organizaţii din România au iniţiat implementarea de modele de tip

Leader – ex: CEDER Constanţa – însă fiind un program guvernamental el are ca cerinţă

principală respectarea programului impus de MADR. În momentul de faţă (a doua jumătate a

anului 2008) programul presupune următoarele etape de dezvoltare:

informarea la nivelul posibililor beneficiari,

formare persoanelor implicate direct în dezvoltarea de structuri GAL,



prima licitaţie pentru proiecte Leader – care va avea loc probabil la sfârșitul anului

2009/ începutul anului 2010.

Analiza modelului

Modelul este, de asemenea, unul care diluează noţiunea de comunitate având o

abordare microregională în care specificul comunitar se integrează în specificul regional iar

comunitatea îşi extinde limitele la nivelul unei regiuni cu mai multe comunităţi teritoriale

(teritoriul Leader este construit ca o microregiune chiar dacă este focusat pe elementele de

specific local).

Ca model, Leader este centrat pe etapa planificării strategice şi a implementării

proiectelor specifice strategiei dezvoltate la nivelul teritoriului. Şi acest model pleacă de la

premisa experienţei dezvoltării comunitare la nivelul comunităţilor locale din teritoriu,

experienţă care a dus la dezvoltarea structurii parteneriale cu pondere mai mare privată – ca

agent de dezvoltare a teritoriului.

Modelul generează această structură asociativă locală şi posibilitatea proiectelor

creative care sunt elemente generatoare de capital social la nivel local şi microregional.

Un alt aspect pozitiv este programul de schimburi de experienţă cu alte GAL-uri

din UE, program care este generator de relaţii deschise şi stă la baza dezvoltării reţelelor.



13.Parteneriatul Public – Privat

Modelul Parteneriatului Public – Privat este un model care pune accent pe agentul dezvoltării

care în această situaţie este o structură formală sau informală generată prin asocierea dintre o

instituţie publică şi un partener privat (firmă sau ONG).

În general parteneriatele public – privat sunt dezvoltate la nivel local pentru probleme

specifice:

inițierea şi derularea unui proiect – programele PHARE pentru îmbunătăţirea situaţiei

romilor necesită iniţierea şi implementarea proiectului în cadrul unui parteneriat al

Administrației Publice Locale cu comunitatea de romi;

administrarea unui serviciu public – pentru eficientizarea serviciilor publice locale

sunt generate astfel de structuri parteneriale;

dezvoltarea de afaceri comunitare în care Autoritatea Publică Locală devine partener

prin investiţia pe care o face. Modelul poate reprezenta o sursă de venit propriu pentru

Autoritatea Publică.

Exemplu – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi.

Consiliul Judeţean Mehedinţi a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC

IT SA pentru informatizarea Administraţiei Publice din Judeţul Mehedinţi. Forma de

organizare sub care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are

administratori din partea ambelor structuri care au intrat în asociere.

Scopul Parteneriatului este realizarea unei platforme de comunicare și furnizare de

servicii pentru cetăţeni pentru fiecare structură a APL la nivel local.

Fiecare Primărie a fost conectată la Reţeaua Internet şi a fost instruită să lucreze

pe Sistemul Electronic Judeţean pentru a oferii date atât pentru cetăţeni cât şi pentru transferul



acestora la nivel judeţean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de

a gestiona eficient date lucrând cu baze de date complexe dar uşor de administrat şi exploatat.

Proiectul este unul dintre puţinele proiecte care beneficiază de un studiu de impact

pe întreaga perioadă de dezvoltare a lui.

Analiza modelului

Modelul este specific procesului de dezvoltare comunitară - etapelor de

planificare operaţională şi implementare de proiecte comunitare. El propune agentul care să

iniţieze dezvoltarea comunitară – acest agent fiind o structură (asociaţie sau firmă) generată

prin asocierea Administraţiei publice cu un partener privat – în funcţie de specificul

proiectului implementat.

Modelul este limitat – pentru că nu urmăreşte întreg procesul de dezvoltare

comunitară ci se limitează doar la implementarea unor proiecte punctuale de dezvoltare.

Ca model generează asociere şi structuri locale şi dacă proiectele implementate

sunt de succes el generează încredere socială – ca elemente specifice creşterii capitalului

social al comunităţii.



14.Matricea comunitară

Modelul este dezvoltat în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj și prezentat

în cadrul lucrării Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în spațiul

contemporan (Mihai Pascaru, 2003).

Modelul presupune analiza unei comunități din perspectiva următoarelor aspecte:

1. raporturile de cunoaștere, comunicare și acțiune comună la nivelul comunității –

raporturi care generează matricea comunitară;

2. participarea la nivel comunitar – participare care se regăsește în dinamica faptului

social și în dinamica faptului comunitar;

3. nivelul de informare și comunicare interpersonală la nivelul comunității.

Ca model el se concentrează efectiv pe o analiză (anchetă) sociologică la nivelul

comunității privind corelațiile semnificative dintre cele trei aspecte ale spațiului comunitar, pe

capacitatea anchetatorilor de a ”știi să obțină cooperarea locuitorilor și să facă acceptată

ancheta încă de la început”57 și pe capacitatea acestora de a restitui concluziile către

colectivitatea în care s-a efectuat ancheta.

Restituirea concluziilor face posibilă implicarea liderilor formali și informali ai

comunității de a ”reinjecta” rezultatele cercetării în comunitate pentru a produce schimbarea

dorită la nivelul comunității. O importantă caracteristică a modelului este aceea a instruirii

liderilor cu privire la aplicarea concluziilor cercetării.

Modelul presupune, de asemenea, existența animatorilor rurali în cadrul echipei

de sociologi, animatori care58:

57 Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003.58 Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2003.



să identifice și să anuleze eventualele blocaje la nivelul acțiunii comunitare – blocaje

care pot fi introduse de prejudecăți, pasivitate, suspiciune sau frică de anumite interese

locale;

să identifice și să folosească sistemul motivațional al comunității – adaptarea

acțiunilor propuse la caracteristicile comunității și la sistemul motivațional al fiecăror

grupuri;

să identifice resursele disponibile la nivelul comunității, resursele neexploatate.

Analiza modelului.

Modelul Matricea comunitară este un model complex care are în vedere aproape toate

etapele procesului de dezvoltare comunitară cu accent pe anumite aspecte și etape în cadrul

procesului:

amplifică foarte mult etapele de analiză și cunoaștere a comunității și realizarea

acestor etape cu sociologi specializați care să ofere soluții la problemele comunității.

Soluțiile fiind dezvoltate de specialiști fac dificilă însă punerea lor în practică la

nivelul acțiunii comune;

are în vedere transferul experienței către liderii comunității, care au principalul rol în

implementarea măsurilor la nivelul comunității,

are în vedere facilitarea comunitară (animarea) în procesul de implementare a

soluțiilor de dezvoltare create – animare însă care nu mai este concepută la același

nivel de expertiză precum componenta de cercetare;

modelul se oprește la etapa planificării strategice, etapă pe care nu o are în vedere,

precum nici pe cea a implementării unei strategii;

modelul nu are în vedere o evaluare de impact a soluțiilor propuse pentru dezvoltarea

comunității, însă perspectiva specializată a etapei de cercetare pare a avea în vedere o

analiza post-ante a impactului măsurilor la nivelul comunității – fără a fi specificat în

mod explicit acest tip de analiză.



15.Catalyse

Modelul – metodologia Catalyse – este centrat pe restituirea rezultatelor cercetării ca

metodă de identificare și descriere a problemelor comunitare în spațiul regional.

”Observațiile, anchetele, analizele diagnostic sunt doar elemente pregătitoare pentru restituire,

contribuind la construirea unui fond de informații care să suscite dezbateri în comunitate și să

facă posibilă identificarea problemelor reale ale comunității ca și a resurselor pe baza cărora

problemele reale se pot soluționa.”59

Elementul principal al modelului este cercetarea-acțiune, care presupune două tipuri de

ipoteze: ipoteze de cercetare și ipoteze de acțiune (Verspieren, 1990)60.

Ca proces, modelul presupune următoarele etape (Huizer, 1997)61:

conștientizarea adecvată a problemelor și situațiilor adecvate de către cei implicați

planificarea și implementarea unor proiecte în vederea soluționării problemelor locale

mobilizarea membrilor comunității în vederea alocării de resurse comunitare în

propriul beneficiu

În cadrul unei astfel de cercetări-acțiune este urmărită de asemenea, abordarea

participativă a comunități, abordare care aduce câteva avantaje, legat de adaptarea rezultatelor

participării la nevoile specifice ale comunității: cercetătorii devin mai conștienți de

”problematizarea” problemelor comunități, mai expliciți în delimitarea acestora, mai riguroși

privind colectarea datelor, mai sistematici în a înregistra ideile oamenilor, mult mai deschiși

în a-și schimba propriile acțiuni și a le adapta la solicitările venite din comunitate.62

59 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-Napoca, 200560 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-Napoca, 200561 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-Napoca, 200562 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-Napoca, 2005



Analiza modelului

La fel ca și modelul Matricea comunitară și Catalyse este un model complex care

presupune aproape toate etapele procesului de dezvoltare comunitară până la etapa planificării

strategice și a implementării unui plan strategic. Totuși în cadrul acestui model ar putea

rezulta și elemente strategice de dezvoltare, care însă nu sunt explicite ci ar putea fi rezultatul

etapei de ”cercetare-acțiune strategic” - așa cum o numește autorul.

Toate sentințele de analiza propuse pentru modelul Matricei comunitare sunt

valabile și pentru Catalyse, cu specificația că acest model dezvoltat ulterior din punct de

vedere cronologic încearcă să se apropie mai mult de o abordare participativă a dezvoltării

comunității, lucrul care se regăsește în limitele metodologice pe care autorul le recunoaște

pentru modelul său: ”o vulgarizare a metodologiei de cercetare pentru actor și o vulgarizare a

practicii curente pentru cercetător”63, aspecte care pun în discuție limitele metodologice ale

cercetării sociologice.

63 Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-Napoca, 2005



16.PACA – Abordarea participativă a avantajului competitiv

(Participatory Apprisal of Competitive Advantage)

PACA este un model dezvoltat de Mesopartner Ltd din Germania şi aplicat în

România de Centrul de Asistenţă Rurală cu sprijinul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert

Stiftung. El este la bază un model de Dezvoltare Economică Locală cu rezultate în implicarea

şi dezvoltarea comunităţii. Însă procesul propus, modul în care el a fost aplicat în România şi

rezultatele la nivelul comunităţii m-au făcut să-l consider mai degrabă unul de dezvoltare

comunitară cu rezultate la nivel economic în comunitate.

Istoric și prezentare generală

PACA – reprezintă inițialele în limba engleză ale sintagmei Participatory Apprisal

of Competitive Advantage – care poate fi tradusă în limba română ca Abordarea

Participativă a Avantajului Competitiv. Pentru că inițiatorul modelului folosește prescurtarea

PACA, deși această prescurtare nu corespunde inițialelor sintagmei în limba română, vom

folosi și noi prescurtarea PACA în prezentul material.

Scurtă descriere a modelului

PACA presupune un exercițiu susținut de contact al echipei de facilitatori cu

comunitatea, exercițiu în cadrul căruia sunt identificate resursele comunități.

Un rol important în cadrul modelului PACA îl are Organizaţia gazdă – organizaţia

care solicită o intervenţie de tip PACA şi/sau acceptă să găzduiască activitatea echipei PACA

de facilitatori. Aceasta este practic iniţiatorul procesului de dezvoltare comunitară şi în acelaşi

timp legătura dintre echipa externă de experţi şi comunitatea locală.

PACA este o abordare pe termen lung care însă are dezvoltată o concentrare

maximă de intervenţie în comunitate într-un termen foarte scurt în cadrul etapei specifice



care poartă numele de Exerciţiul PACA – etapă care se constituie în elementul principal al

modelului. Exercițiul PACA este o intervenţie concentrată care se întinde pe 3 săptămâni,

perioadă în care comunitatea este “învolburată” şi sunt puse bazele dezvoltării acesteia,

dezvoltare care, chiar dacă are obiective economice, este mai ales centrată pe implicarea

diverșilor actori locali în planificarea și dezvoltarea de acțiuni la nivelul comunității.

Un alt element foarte important al modelului, care m-a făcut să-l consider un

model de dezvoltare comunitară și să inițiez o analiză asupra lui, îl reprezintă abordarea

participativă, experţii având rolul facilitării unui proces în care oamenii îşi identifică

împreună avantajul competitiv al comunităţii / regiunii şi planifică activităţi concrete cu

rezultate pe termen scurt. În cadrul aceluiaşi aspect al abordării participative se înscrie şi

formarea resursei umane la nivel local. Expertul sau echipa de experţi sprijină dezvoltarea

unei echipe locale care să poată continua activitatea de facilitare în comunitate.

În altă ordine de idei, PACA reprezintă un set de instrumente şi reguli foarte bine

organizate, puse împreună în cadrul unui proces intens şi complex în care oamenii (actorii

economici la nivel local) sunt cei care evaluează propriile resurse şi propriile oportunităţi de

dezvoltare şi planifică împreună acţiuni economice locale. PACA îmbină şi aduce la un nivel

ridicat de compatibilitate teoria cercetării şi dezvoltării sociale, cu limitele cunoaşterii comune

ale implicării beneficiarilor şi abordării participative a dezvoltării, prin simplificarea unor

instrumente sociologice sau împrumutate din domeniul economiei destul de pretenţioase,

simplificare care face posibilă intervenția participativă a actorului social implicat în

dezvoltare; dar aceste instrumente îşi păstrează în acelaşi timp acurateţea ştiinţifică prin

intervenţia expertului (cercetător sau agent al dezvoltării).

Filosofia PACA este una foarte simpla: Dezvoltarea Economică Locală este un

proces continuu de învăţare, proces în care avem în vedere punctele tari şi potenţialul

comunității sau regiunii şi nu punctele slabe şi problemele acesteia. De asemenea, un

proces de dezvoltare economică locală va începe cu proiecte simple care au rezultate



rapide şi vizibile la nivelul comunității și ulterior va continua cu probleme complexe sau de

natură strategică.

Procesul și metodologia PACA

Metodologia PACA

Metodologia PACA este una destul de simplă care are la bază principiul abordării

participative a comunității / regiunii și este alcătuită din câteva elemente metodologice:

Exercițiul PACA – ca un diagnostic al dezvoltării economice locale abordate

participativ împreună cu actorii economici locali,

Echipa PACA este o echipă formată din Consultanți PACA și/sau Facilitatori PACA –

consultanții PACA sunt specialiști care nu sunt din comunitate, în timp ce echipa de

facilitatori este o echipă locală.

Proiectul PACA – este o consecință a diagnosticului, o etapă de dezvoltare a

proiectelor de dezvoltare economică locală, planificate în timpul exercițiului PACA,

Documentarea PACA – este o etapă a exercițiului PACA ce are ca scop diagnosticarea

situației locale. Această etapă este compusă din miniateliere sectoriale pentru

principalele sectoare economice dezvoltate la nivel local și din interviuri cu actorii

economici locali reprezentativi pentru comunitate / regiune.

Criteriile pentru prioritizarea propunerilor – pentru că PACA este un exercițiu al

planificării concrete de acțiuni, cu rezultate pe termen scurt, pentru a putea lua decizii

în mod eficient, sunt folosite 3 criterii pentru prioritizarea propunerilor de acțiuni:

să poată fi dezvoltată folosind resursele locale disponibile,

implementarea acțiunii să poată începe imediat (după finalizarea

exercițiului PACA),

să ofere rezultate vizibile în termen de 3 luni.

Atelierele de lucru – activitățile specifice de diagnostic, identificare de oportunități și

soluții, planificare de acțiuni concrete fiind derulate cu membrii comunității (actorii

locali interesați) sub forma unor ateliere de lucru:



Atelier pentru formularea ipotezelor

Atelier de inițiere

Miniatelierele sectoriale

Atelier de elaborare a rezultatelor

Atelier de planificare de acțiuni concrete

Evenimentul de prezentare a rezultatelor exercițiului – este evenimentul care se

derulează cu toți membrii comunității care au participat la exercițiul PACA și cu alți

membrii interesați din comunitate.

Evaluarea intermediară – PACA este o aplicație care se întinde pe o perioadă mare de

timp și presupune periodic activități de evaluare intermediară (exerciții de 2 – 4 zile) și

planificare activități de dezvoltare. Una dintre etapele importante ale evaluării

intermediare este organizarea Atelierului Compas – care are caracteristicile unei

abordări strategice a planificării acțiunilor comunității.

Alte tehnici specifice de lucru

Cinci forțe

Scopul acestei etape / metode este determinarea poziţiei competitive a companiilor locale.

Cele 5 forţe sunt:

− Competiţia dintre companiile existente în cadrul sectorului. Întrebări: Care vă sunt

principalii concurenţi şi care sunt avantajele şi dezavantajele concurenţiale ale

companiei dvs.?

− Puterea de negociere a furnizorilor. Întrebări: Care sunt furnizorii pentru compania

dvs., numărul lor, este uşor să găsiţi furnizori, care este puterea dvs. de negociere în

raport cu cea a furnizorilor dvs.?

− Puterea de negociere a clienţilor. Întrebări: Care sunt clienţii dvs., câţi sunt, este uşor

să găsiţi clienţi, care este puterea dvs. de negociere în raport cu cea a clienţilor dvs.?

− Posibili noi concurenţi. Întrebări: Care este probabilitatea ca noi concurenţi să intre pe

piaţă, cine sunt ei şi care ar fi posibilele lor avantaje?



− Produse sau servicii de substituţie. Întrebări: Există produse de substituţie datorită

unor inovări tehnologice sau unei schimbări radicale în comportamentul

consumatorului?

Analiza SWOT – presupune o analiză a mediului intern al comunității din perspectiva

punctelor tari (Strengths) și punctelor slabe (Weakness) care pot genera dezvoltarea la

nivelul comunități și a mediului extern al comunității din perspectiva oportunităților

(Opportunities) și amenințărilor (Treats) care ar putea afecta dezvoltarea comunității.


Ameninţarea produselor sau serviciilor de

substituţie

ConcurenţiCine sunt

concurenţii?Avantaj competitiv?

Putere de negociere a furnizorilor

Puterea de negociere a clienţilor

Noi firme concurente ce pot apărea în sector?

Cât de probabil? CineCare e avantajul lor competitiv?


Diamantul competitivității locale / Diamantul lui Porter

Diamantul competitivității locale / sau Diamantul lui Porter presupune o analiză a

fiecărui domeniu/sector economic local important folosind cele 4 elemente considerate colțuri

ale unui diamant:

Avantajul competitiv al sectorului;

Condițiile cererii;

Instituțiile de suport (factori de producție) și

Instituții de suport (furnizori).

De asemenea, este analizată și relația sectorului respectiv cu Guvernarea mai ales

din perspectiva posibilități de a influența deciziile la nivel local în folosul sectorului. În cadrul


Avantajul şi dezavantajul competitiv al sectorului

Care sunt punctele tari şi slabe?

Instituţii de suport /Factori de producţie:* formare, tehnologie,

finanţe, utilităţi publice, infrastructură* locaţie, teren

Puncte tari şi slabe

Condiţiile cererii:* Cerere sofisticată

* Cerere rar întâlnită* Cerere inovativăPuncte tari şi slabe

Industrii de suport(furnizori, subcontrac-

tori, furnizori de servicii):

Puncte tari şi slabe

Guvernare


influențării Guvernării intră și organizarea la nivel sectorial și lucrul cu instituțiile suport,

organizare care depășește limitele comunității. Ex: O asociaţie de afaceri sau cameră de

comerţ care are două tipuri de activităţi: 1. Lobby pentru reprezentarea intereselor membrilor

săi 2. Servicii: oferă suport pentru companiile membre prin oferirea de consultanţă, formare şi

diverse informaţii, cum ar fi informaţii legislative, de evaluare a creditelor bancare, de piaţă.

Rezultatele campaniei de lobby poate avea beneficii şi pentru companiile care nu aparţin de

asociaţia respectivă şi nu reprezintă o motivare de includere în asociaţie.

Harta relaţiilor comunitare – (poate fi comparată cu harta capitalului social prezentă la

nivelul altor modele de dezvoltare comunitară) – reprezintă o hartă de relații din comunitate,

hartă care are în vedere nu doar sectoarele și actorii economici, ci întreaga activitate la nivelul

comunității.



Regula lui Pareto - ca modalitate de selecţie şi ierarhizare a ideilor locale. Atunci când

numărul opțiunilor este prea mare pentru a putea fi dezvoltate toate, se calculează 20%

din numărul acestor opțiuni și se împarte un număr de buline egal cu rezultatul pentru

fiecare membru al echipei PACA (inclusiv pentru consultant) care au posibilitatea de a

atribui buline după preferințe.

Matricea interacţiunilor dintre sectoarele economice locale – este o analiză care se

face la nivelul fiecărui sector pentru a analiza interacțiunea lui cu celelalte sectoare

dezvoltate la nivelul comunității.

Instrumente de lucru

Mesocardul – este principalul instrument de lucru al exercițiului PACA – este un

carton (1/3 din A4) pe care sunt notate toate ideile. Placând de la principiile simple că

nu toți oamenii se pot exprima ușor în public și că discuțiile sunt ușor de scăpat de sub

control și manipulat (mai ales că vorbim de comunități care nu au o experiență a

întâlnirilor comune sau a întâlnirilor publice) se solicită participanților la exercițiu

(chiar și în cadrul activităților cu echipa PACA) să noteze ideile pe mesocard. Regulile

pentru completarea unui mesocard sunt: nu mai mult de 3 rânduri pe card; nu mai mult

de 3 cuvinte pe rând; scrisul lizibil.

Ghidul de interviu – interviurile se derulează pe baza unui ghid de interviu și utilizând

anumite tehnici specifice metodologiei PACA,

Manualul PACA – este instrumentul de bază al echipei de experți / facilitatori.



Procesul PACA - Etape în cadrul derulării unui exerciţiu PACA

Pregătirea exerciţiului PACA – reprezintă componenta administrativă specifică organizării

unui eveniment, componentă care implică: contactarea organizației gazdă, identificarea

membrilor echipei locale, realizarea materialelor de promovare ale exercițiului, planificarea

evenimentelor și promovarea exercițiului în comunitate. Cel mai important element al acestei

etape este identificarea și selectarea membrilor echipei locale de facilitatori. Echipa locală de

facilitatori este cea care va asigura legătura strânsă cu comunitatea.

Exerciţiul PACA

1. Atelierul de formare a echipei locale – reprezintă un element important de formare a

resursei locale – a echipei care să continue procesul de facilitare a comunității după

finalizarea exercițiului PACA.

2. Atelierul de formulare a ipotezelor – este atelierul în care se lucrează cu echipa locală

pentru emiterea ipotezelor diagnostic și ipotezelor de dezvoltare a comunității.

3. Atelierul de iniţiere

4. Miniatelierele sectoriale

5. Interviuri

6. Atelierul de elaborare a rezultatelor

7. Evenimentul de prezentare a rezultatelor

8. Atelierele de planificare a acţiunilor concrete - după stabilirea și prioritizarea unor

acțiuni concrete care pot fi implementate în comunitate, în cadrul unui atelier de lucru

este planificată implementarea fiecărei acțiuni decise.

Vizitele de evaluare a evoluţiei comunităţii și planificare de acțiuni de dezvoltare

- Evaluarea intermediară a procesului – la 6 luni și la 1 an,

- Atelierul Compas – se situează la nivelul planificării strategice a dezvoltării

comunităţii.

Studiul de caz PACA – va fi tratat în capitolele următoare ale lucrării



Alte modele de dezvoltare comunitară - care sunt în stadiu de iniţiere în Romania sau care

au avut rezultate în Europa şi America:

■ Întreprinderile sociale■ Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor■ Corporaţiile de dezvoltare comunitară

În mod sigur nu am epuiza portofoliul modelelor de dezvoltare comunitară implementate deja în România – dar la fel de sigur consider că le-am prezentat pe cele mai importante dintre aceste.

O altă categorie de modele, care pe termen lung se pot dovedi ca fiind modele care generează capital social la nivelul comunităţilor din România şi-au arătat deja rezultatele în ţări din Europa sau america şi au început să fie implementate şi în România.

■ Întreprinderile sociale – funcţionează şi au avut rezultate pozitive în integrarea persoanelor cu dizabilităţi. În ultima perioadă s-a încercat transferul acestui model la nivelul dezvoltării comunitare – ca generator de dezvoltare – fiind generate întreprinderi sociale pentru a sprijini grupuri defavorizate din comunitate sau pentru a promova acțiuni de dezvoltare durabilă precum producerea energiei regenerabile la nivelul comunității.

■ Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor (Corporate Social Responsability) – şi acest model a prins un real trend de dezvoltare în ultimii anii. Concerne mari care investesc în programe sociale sau programe de dezvoltare comunitară – mai ale la nivelul comunităţilor afectate de propriile decizii de dezvoltare economică.

■ Corporaţiile de dezvoltare comunitară – în România dezvoltarea comunitară este încă la nivelul creării şi creşterii unor reţele de dezvoltare comunitară precum: RuralNet, Reţeaua comunităţilor FRDS, Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală - MADR şi diferite alte reţele de beneficiari. În următorii ani vor apărea structuri formale sau informale puternice care vor promova dezvoltarea comunitară şi vor susţine programe (inclusiv la nivel naţional) care să transfere puterea de decizie la nivelul comunităţii şi care vor fi centrate pe creşterea capitalului social al acestor comunităţi.



Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi.

Dacă avem în vedere analiza asupra modelelor de prezentate, analiză raportată la

modelul RuralNet – ca proces de dezvoltare comunitară, o primă concluzie pertinentă pe care

o putem trage este următoarea: din lipsa experienţei de a derula procese planificate la nivel

local, comunităţile nu sunt capabile să planifice un proces complet de dezvoltare

comunitară chiar atunci când sunt sprijinite din exterior.

Dacă avem în vedere această perspectivă vom observa că puţine din modelele

implementate au avut o abordare de proces asupra dezvoltării comunităţii şi, cu excepţia

modelelor Matricea comunitară, Catalyse, PACA şi FRDS nici unul nu are în vedere mai mult

de două etape ale procesului de dezvoltare comunitară aşa cum îl prezintă modelul RuralNet.

În această situaţie, o soluţie viabilă pentru a genera dezvoltare comunitară şi a

derula un proces planificat amplu la nivelul unei comunităţi ar putea fi dată de implementarea

mai multor modele la nivelul aceleiaşi comunităţi, modele care fiind planificare în faza de

implementare a lor devin complementare şi completează procesul de dezvoltare comunitară la

nivelul fiecărei comunităţi.

Această complementaritate este chiar solicitată de nevoia de dezvoltare a comunităţilor:

După implementarea cu succes a modelului FRDS în foarte multe comunităţi au luat

fiinţă organizaţii comunitare sau au fost dezvoltate proiecte de tipul reţele comunitare;

Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară a iniţiat proiecte bazate pe grupuri de

iniţiativă şi a continuat abordarea comunităţii privind înfiinţarea de organizații

comunitare;

Fundaţia PACT a preferat în cadrul proiectelor de planificare strategică la nivel local

acele comunităţi care aveau iniţiate structuri asociative şi care au derulat proiecte

comunitare;



Asociaţia CRONO s-a implicat în dezvoltarea unei Intercomunalităţi şi a unei structuri

GAL într-o regiune unde au fost implementate atât proiecte FRDS cât și proiecte în

cadrul PDR – Programul de dezvoltare Rurală

Fundaţia Civitas a sprijinit înfiinţarea de GAL-uri în comunităţile în care Agenţii de

dezvoltare locală au avut implicare activă în implementarea de proiecte comunitare

Fundaţia Centrul de Asistenţă Rurală a iniţiat proiecte complementare bazate pe

grupuri de iniţiativă diferite la nivelul aceleiaşi comunități (ADL, dezvoltarea

serviciilor culturale, Centru de resurse comunitare)

Un alt aspect al complementarităţii, aspect care a fost iniţiat în interiorul reţelei

RuralNet, este acela al intervenţiei cu modele diferite de către organizaţii diferite. Una dintre

comunităţile în care au intervenit mai multe organizaţii în perioada 2001 – 2004 este Giera –

judeţul Timiş:

Au fost implementate două proiecte de infrastructură FRDS

Centrul regional pentru Diversitate Etnoculturală a sprijinit dezvoltarea unui grup de

iniţiativă local (care s-a înregistrat ca organizație comunitară) şi a finanţat un proiect

local

CAR a implementat modelul ADL şi, de asemenea, a finanţat proiecte locale bazate pe

grupuri de iniţiativă şi pe parteneriatul public privat.

O astfel de abordare complementară a modelelor combinată cu intervenţia

diferiţilor agenţi de dezvoltare interni şi externi poate asigura succesul unui proces de

dezvoltare comunitară cu rezultate vizibile privind dezvoltarea comunităţii şi cu o creştere

sănătoasă a capitalului social al comunităţii.



Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară

Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară este unul dintre cele

mai fierbinți aspecte ale unui proces de dezvoltare comunitară bazat pe modele specifice. În

momentul de faţă sunt foarte puţine organizaţii (chiar şi la nivelul instituţiilor publice care

dezvoltă politici publice) care evaluează impactul propriilor programe la nivelul beneficiarilor

acestora. Acest aspect se datorează pe de o parte costurilor ridicate necesare măsurării

impactului programelor de dezvoltare, iar pe altă parte lipsei resursei umane în termeni de

expertiză şi experienţă privind realizarea studiilor de impact pentru programele de dezvoltare

comunitară.

Dacă la nivelul diferitelor evaluări de proiecte (finalizate prin rapoartele finale de

evaluare) putem vorbi de un oarecare nivel al evaluării impactului la sfârşitul proiectului (ex-

post) – evaluare care are în vedere mai ales indicatorii propuşi în proiect şi nu urmăreşte

întotdeauna impactul real asupra beneficiarilor; sau dacă mai există proiecte multianuale care

urmăresc periodic impactul pe care îl au în rândul beneficiarilor (ex.: proiectul EuDiS);

personal încă nu am citit nici un studiu de impact ex-ante pentru un program sau proiect de

dezvoltare comunitară – un studiu care să analizeze impactul pe care îl va avea un proiect

înainte de iniţierea implementării acestuia.

Următoarea etapă în evoluţia dezvoltării comunitare dar şi sub alte aspecte ale

dezvoltării cred că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acţiunile

noastre la nivelul comunităţilor. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste

creşterea capitalului social al comunităţilor în care sunt implementate programe / proiecte de

dezvoltare comunitară riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluţii

tehnice şi care abordează oamenii şi comunităţile ca simple instrumente.

Dacă ar fi să dau doar câteva argumente ale necesităţii evaluării la nivelul beneficiarului final

a impactului programelor şi proiectelor de dezvoltare comunitară, aceste argumente ar fi:



dacă privim proiectele din perspectiva unor rezultate directe imediate – ele pot fi

considerate de dezvoltare comunitară – dar dacă ne uităm la capitalul social al

comunităţii şi modalitatea în care acesta a evoluat – putem constata ca acelaşi proiect

cu rezultate la nivelul infrastructurii comunitare este mai degrabă unul de „degradare

comunitară” în sensul în care erodează capitalul social al comunităţii.

necesitatea evaluării impactului se impune pentru a trage concluzii prind modelul

implementat şi a face modificări periodice privind modelul

evaluarea schimbărilor pe care le produce în comunitate pe termen lung orice tip de

intervenţie – schimbări care sunt ireversibile.

nevoia de intervenţie suplimentară şi complementară pentru a creşte capitalul social al

comunităţii.

Pentru exemplificare voi oferi în capitolul de aplicații practice câteva din

elementele studiului de impact EuDiS, studiu pe care l-am realizat în perioada 2006 – 2009 (și

va continua până în 2011) pentru proiectul European District System – proiect implementat în

județul Mehedinți. Acest proiect nu este unul specific de dezvoltare comunitară – el, fiind

centrat pe dezvoltarea serviciilor administraţiei locale oferă avantajele unor schimbări majore

la nivelul cetăţenilor şi a relaţiei acestora cu Administraţia Publică. Proiectul EuDiS a fost

nominalizat în cadrul lucrării Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre

Europe de către Comisia Europeană cu ocazia conferinței cu același nume Interconnecting

Europe – Semantic Interoperability Centre Europe.64

64 Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre Europe, IDABC, Belgium, 2008



VI. Un model integrat

de dezvoltare comunitară bazat pe creșterea

capitalului social

• Analiza critică a modelului standard

• O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe conceptul central al capitalului social

• Un model în sinteză



Analiza critică a modelului standard

Întorcându-ne la modelul de bază de la care am plecat și pe care l-am considerat

standard putem observa, în urma comparării și poziționării față de diferitele modele practice

aplicate în comunitățile rurale din România, avem anumite aspecte pe care acest model-

standard nu le are în vedere cum ar fi: rigoarea și cerințele cercetării metodologice care vin

uneori în contradicție cu nevoia abordării participative impuse de dezvoltarea comunitară sau

propunerile concrete de instrumente și tehnici de abordare specifice fiecărui model particular,

propuneri care pot să îmbunătățească calitatea procesului propus de modelul RuralNet.

Având în vedere că „ne aflăm la începutul procesului de dezvoltare a capacităților

de formulare de strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a

sistemelor de acțiune colectivă orientate de promovarea strategiilor adoptate”, când sunt

dezvoltate o varietate de programe și proiecte la toate nivelurile: internațional, național,

regional, local și sectorial65 – avem nevoie de modele structurate de intervenție de lungă

durată care să îmbine avantajele demersului științific cu cele ale abordării participative.

Aceste modele vor ține seama de anumite etape de parcurs în cadrul oricărui proces

participativ de dezvoltare comunitară respectiv „proces de dezvoltare comunitară

participativă”66:

• Mobilizarea comunității

• Planificarea acțiunilor

• Implementarea și experimentarea

• Monitorizarea și evaluarea

De asemenea, un model util atât la nivelul înțelegerii teoretice dar mai ales la

nivelul aplicabilității practice nu poate exclude ceea ce prof. Dumitru Sandu numește

65 Zanfin, C., Stoica, L.G., Stănculescu, M.S.(coord.), Proiectarea dezvoltării sociale. Ghid metodologic, MHO, București, 200766 Adrian Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007



„reflexivitatea practicii comunitare67 , capacitatea modelului de a se adapta permanent la

realitățile locale, dincolo de principiile și teoriile care stau la baza lui. Aceste realități locale

sunt într-o continuă mișcare și evoluție și acoperă o diversitate de pliere ale socialului.

O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe conceptul central al

capitalului social

Dezvoltarea comunitară a pornit la drum în România din mediul rural, din

nevoia de a sprijini grupurile defavorizate și marginalizate foarte frecvent întâlnite în

acest mediu – ruralul românesc însușii este un mediu defavorizat și marginalizat - și de

asemenea, a pornit de la aplicațiile și proiectele practice în legătură directă acest mediu

defavorizat. În intenția de a acoperi toate fațetele care puteau genera dezvoltarea comunității –

dezvoltarea comunitară, așa cum este descrisă ea la nivelul lucrărilor de specialitate, tinde să

acopere tot spectrul intervenției și evoluției în ceea ce privește dezvoltarea unei comunități.

Încercarea de reconceptualizare pe care o propun în acest capitol al lucrării,

readuce în prim plan idea prezentă frecvent pe parcursul lucrării, dezvoltarea comunitară ca

domeniu restrâns al intervenției directe și planificate asupra capitalului social al

comunității sau asupra unora dintre elementele acestui tip de capital.

Comunitatea rurală, dacă ne referim la ea – dar putem duce demersul și către alte tipuri de

comunități – a pierdut multe din formele de capital:

• a pierdut inclusiv startul în acumularea masiva de capital economic de după ^89

(nivelul capitalului economic),

67 „ reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor factorilor implicați în preoces: facilitatori, evaluatori, supervizori,manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați în acțiune etc.” – Sandu, D. (coord.), Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007



• resursa naturală – mediul – este și ea în degradare datorită lipsei investițiilor pe de o

parte, dar mai ales a culturii și educației ecologice pe de altă parte (capitalul natural –

ecologic)

• nu a reușit să dezvolte un sistem social care să asigure subzistența propriilor membrii

și să creeze protecție socială pentru proprii membrii – legea 416 a venitului minim

garantat, este foarte criticată și are mai mult efecte negative. De asemenea, școala este

mai degrabă o barieră în dezvoltarea resursei umane locale – în lipsa unor politici

coerente de sprijinire a evoluției educaționale a tinerilor din mediul rural care să ofere

acestora posibilitatea de a finaliza studii superioare și de a se întoarce ulterior în

mediul rural și a unor politic de atragere a potențialului intelectual către mediul rural

(nivelul capitalului uman)

În această situație – singura resursă regenerabilă, care dacă o folosești crește, care

poate genera dezvoltare la nivelul ruralului – devine capitalul social. El poate genera

dezvoltare dacă ne centrăm atenția asupra lui - și urmărim creșterea lui în procese planificate

de dezvoltare comunitară, creând și adaptând modele specifice care să genereze capital social

la nivel local și dezvoltând politici naționale care să sprijine aplicarea acestor modele în

condițiile realității sociale românești.

Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o

demonstrez pe parcursul tezei, are următoarele caracteristici:

Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat

• folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în

sensul experiențelor memoriei colective a comunității),

• creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara

derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în

strânsă legătură cu aceste rezultate)



Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia:

• încrederea

• reciprocitatea generalizată

• structurile și rețelele comunitare

De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente care

generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:

Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele

comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele

Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii

comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare

și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică

Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între

membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în

derularea lui68: Mobilizarea comunității, Planificarea acțiunilor, Implementarea și

experimentarea, Monitorizarea și evaluarea.

Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important

în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:

Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează o

evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse de

schimbarea socială;

68 Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007



Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe

evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări

pozitive la nivelul comunității.

Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care

generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul

comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum

reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și

în ceilalți.

Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un cadru

benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.

Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în cercetarea

sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către comunitate, în

dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de proprietate către

membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este necesar un proces

de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane locale, care își

asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.

Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local,

specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social.

Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în

România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci

sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un

anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în

termeni de elemente ale capitalului social.

Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera

creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,



totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de

dezvoltare comunitară sau nu?

Un model care are pretenția de a fi aplicat la o realitate socială, va trebui să-l

raportăm (orice model dezvoltat) la o structură a capitalului social autohton și să avem în

vedere modul în care acest capital a evoluat la nivelul comunității rurale românești odată cu o

serie de fenomene cotidiene care a afectat profund structura capitalului social al comunității

rurale.

Aceste fenomene sunt:

fenomenul migrației interne – care a cunoscut valuri masive din est către vest și

către polii mari de dezvoltare, mai ales în perioada comunistă; în valuri care sunt

destul de recente și încă nu au permis o asimilare completă a populației imigrante în

structurile băștinașe și au dat „fluctuații” și evoluții diferite la nivelul capitalului

social;

fenomenul migrației externe – care a avut după ^89 o amploare pe care autoritățile

locale și naționale românești nu o cunosc foarte bine la acest moment. Acest fenomen

a afectat foarte mult structurile locale, fie că vorbim de forme de asociere tradiționale

pe structuri de proprietate (ex.: composesorate), fie că vorbim de instituții locale (ex.

afectarea școlii prin plecarea copiilor majoritatea de vârsta grădiniței din țară). Acest

fenomen cunoaște în această perioadă un revers – însă destul de slab față de așteptările

autorităților,

fenomenul invers de circulație a banilor din extern către satul românesc și

acumularea de capital la nivelul comunității rurale. Acest fenomen generează la rândul

lui modificări masive în structura de relații a comunității. Schimbarea valorilor la nivel

local69 este în legătură strânsă cu schimbarea formei de capital și are o influență foarte

mare asupra structurilor care generează capitalul social; dispar forme de organizare și

69 pământul nu mai reprezintă o valoare decât pentru bătrânii satului care nu mai sunt capabili însă să-l muncească – acest lucru se poate observa după suprafața de pământ care rămâne în afara circuitului agricol; suprafață care crește anual.



apar alte forme de organizare, crește ponderea structurilor formale (înregistrate legal)

care gestionează bani și scade ponderea structurilor bazate pe încredere.

îmbătrânirea și depopularea satelor – de acest fenomen sunt afectate tot mai multe

din satele românești, mai ales cele de munte care aveau și o bogată tradiție, relații de

încredere și structuri de relații care indicau un nivel crescut al capitalului social,

situația impusă de Politica Agricolă Comună Europeană care nu lasă nici o șansă

agriculturii în fermele familiale mici – aspect care va duce la creșterea populației

neocupate în mediul rural – populație care obișnuia să se ocupe cu agricultura de

subzistență,

mirajul fondurilor structurale – care fac comunitățile – mai ales la nivelul

instituțiilor publice să aștepte infuzia de proiecte Europene

criza mondială care va fi resimțită și la nivelul comunității rurale românești.



VII. Aplicații și cercetări practice care susțin

propunerea de model

Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul comunităţii

rurale româneşti

EuDiS - Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat.



Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul

comunităţii rurale româneşti

Proiect PACA - Mănăstirea Humorului, Suceava

Exercițiul PACA

Prima întâlnire de evaluare

A doua întâlnire de evaluare

A treia vizită de evaluare - Atelierul Compas

Proiectul PACA – Sucevița, Suceava

Exercițiul PACA

Prima întâlnire de evaluare

Proiect PACA - Mănăstirea Humorului, Suceava

Introducere - Prezentarea comunității Mănăstirea Humorului

Localitatea Mănăstirea Humorului este așezată la 6 km de Gura Hmorului și este alcătuită din

satele Mănăstirea Humorului, Pleșa și Poiana Micului.

Localitatea se întinde pe 9600 ha și se învecinează cu Sucevița, Gura Humorului, Cacica,

Marginea, orașul Solca, Frasin, Frumosu și Vama.

Comuna este cunoscută prin Mănăstirea care a dat și numele comunei și paleta de obiceiuri

tradițional și meșteșuguri: încondeiatul ouălor de paște, sculptatul în lemn, dogăritul etc.

De ce exercițiu PACA la Mănăstirea Humorului.

Întreaga regiune Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a

modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:



potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a

exploatării lemnului din pădurile bucovinene

rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști

dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare

Inițierea proiectului PACA la Mănăstirea Humorului continuă rezultatele bune ale Proiectului

PACA derulat la Sucevița – prezentat ca al doilea studiu de caz.



Exercițiul PACA - 18.02-03.03.200770

Echipa PACA

Echipa Locală

CM

TL

BC

OS

VM

CS

Consultanţi:

Vasile Deac, sociolog – coordonator echipă

Diana Asoltanei, jurnalist

Alexandru Pavel, economist

Derularea Exerciţiului PACA - Toate activităţile exerciţiului PACA s-au derulat conform

metodologiei PACA prezentată pe scurt la începutul materialului.

Planificarea atelierelor PACA și evidența numărului de participanți.

Data Atelier Nr participanți19 februarie 2007 Atelier de formularea ipotezelor 7+3 consultanţi20 februarie 2007 Atelier de formularea ipotezelor 4+3 consultanţi21 februarie 2007 Atelier de iniţiere 32+3 consultanţi22 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Prelucrarea lemnului 8+3 consultanţi23 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Artizanat 11+3 consultanţi26 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Creșterea animalelor 16+4 consultanţi27 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: TURISM 32+4 consultanţi28 februarie 2007 Atelier de elaborare a rezultatelor 7+4 consultanţi

1 martie 2007Eveniment de prezentare a rezultatelor

Atelier de planificare pentru acţiuni concrete35+4 consultanţi

Interviuri

Data Instituţia/Compania Tip instituţie Persoana

22 februarie 2007

SC Antimi SRL Pensiune *** ABSC Nevis Com SRL Constructor case LNCasa Rodica Pensiune ** RBSC Mario SRL Gater MM

23 februarie 2007

sculptor BIPF GR Pictor bisericesc GR

Încondeiere oua BG70Raport Exercițiu PACA, Vasile Deac (Coordonator), Centrul de Asistență Rurală - 2007



PF AI Dogar - butoaie AIPF AC Dogar - butoaie ACPF AJ Dogar - butoaie AJPf LT Pensiune ** LT

26 februarie 2007

Mănăstirea Humorului Mănăstire PS

Crescător animale MNCrescător animale BDCrescător animale BG

27 februarie 2007

SC Intermezzo SRL Pensiune **** CCPF Macovei Cristiana Pensiune ** MCOcolul Silvic Gura Humorului Instituţie suport NT

SC Helgar SRL Market VMDispensarul veterinar Instituţie suport CMȘcoala I-VIII Instituţie suport LB

Diagnosticul local

Stabilirea ipotezelor de lucru – care reprezintă principalele puncte ale diagnosticului local.

Acestea rezultă în urma atelierului de formulare a ipotezelor, atelier derulat împreună cu

întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți.

Ipotezele de lucru / principalele puncte ale diagnosticului

1. Avantajul competitiv local al localității Mănăstirea Humorului este dat de:

Meșteșuguri (artizanatul) - păstrarea tehnicilor in rândul localnicilor

Mănăstirea Humorului - monumentele istorice – mănăstirile, patrimoniu UNESCO

Strat de ozon pur (grosimea stratului de ozon)

2. Puncte tari şi puncte slabe ale zonei sunt:

Punctele tari Bucovina și

mănăstirile Monumentul istoric –

Puncte slabe1. reticența oamenilor la schimbare2. problema deșeurilor (a rumegușului in special)3. lipsa unei mașini de stingere a incendiilor



Mănăstirea Ospitalitatea oamenilor Bucătăria bucovineana Produsele de artizanat Aerul nepoluat –

stratul de ozon

4. lipsa programelor de împădurire 5. lipsa îndiguirii albiei râului in zona fabricilor de

debitare 6. lipsa unui punct de informare turistica legat de

agroturismul din localitate7. lipsa informațiilor – slaba informare a oamenilor8. slaba comunicare și relaționare cu cei ce derulează

activități similare9. lipsa unei baze de date cu agenții economici din

comuna (proprietari de pensiuni, persoane fizice autorizate etc.)

Diagnoza locală rezultă în urma analizei la nivelul sectoarelor de activitate economică –

analiză realizată în urma miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai

fiecărui sector.

Ca urmare a acelorași etape parcurse cu membrii comunității a rezultat și o planificare de

activități concrete la nivelul fiecărui sector de activitate și o listă de posibile idei de afaceri la

nivelul comunității.

Sectorul prelucrarea lemnului

Puncte tari5. Conştientizarea nevoii de

perfecţionare a personalului6. Existenţa lemnului de

calitate7. Există o cantitate mare de

lemn

Puncte slabe Legăturile slabe cu celelalte domenii Neimplicarea (celor care defrişează, autorităţi

locale, proprietari) în vederea reîmpăduririi prin plantare de puieţi

Lipsa de viziune pe termen lung Desconsiderarea problemelor de mediu

Sectorul Artizanat

Puncte tari- Există tradiţie - Gamă diversificată de

Puncte slabe Lipsa producţiei şi desfacerii organizate Lipsa unui atelier de artizanat



produse- Numărul mare de clienţi- Produsele de artizanat încă

se mai cumpără- Exista mulţi

producători/artizani locali- Autenticitatea produselor- Materiile prime se găsesc

cu uşurinţă

Aspectul inestetic al locurilor de vânzare Produsele nu sunt personalizate, lipseşte brandul

(eticheta) Monopolizarea spaţiilor de vânzare a produselor Majoritatea sunt revânzători = prețuri mari Au invadat piaţa produsele chinezești, cele de

plastic și chiciurile Produsele de artizanat sunt prea scumpe Produsele sunt prea încărcate Promovarea produselor este slabă

Sectorul creşterea animalelor

Puncte tari Păşuni nepoluate Produse naturale Numărul mare și

diversitatea animalelor (domestice) din comuna

Puncte slabe Nici un producător nu e autorizat Laptele nu este măsurat corect - la grade Producătorii actuali sunt în vârstă Nici un producător local nu cunoaşte legislaţia în

domeniu Nu sunt eficienţi (muncesc mult câştigă puţin)

Sectorul Turism

Puncte tari Mănăstirile din zonă Bucătăria Bucovineană Zona Bucovinei Capacitatea mare de cazare Ospitalitatea pensiunilor locale Cadrul natural nepoluat Diversitatea facilităților de

cazare Pensiuni amenajate la

standarde calitative Tradiţia locală

Puncte slabe Drumul Judeţean Gura Humorului – Suceviţa Lipsa unui birou de informare turistică Puţine locuri autorizate de luare a mesei Lipsa unor programe complete pentru turişti Lipsa posibilităţii de petrecere a timpului

liber Lipsa traseelor turistice marcate Slaba colaborare între pensiuni Lipsa unei pagini web de promovare a zonei Slaba implicare a Administraţiei Publice în

promovarea Mănăstirii Humorului Invidia dintre cei care oferă cazare



Instituţii de suport

Puncte tari Există

transport local bine dezvoltat (+)

Există mijloace de transport în comun de toate categoriile (+)

Retrocedarea pădurilor (+)

Controlul medical (+)

Puncte slabe Neimplicarea primăriei in diverse acțiuni acţiuni în special in

organizarea unor evenimente de promovare a localităţii Canalizarea inutilizabila – 7 carduri Taxa hotelieră impusă de Primărie Neimplicarea Autorităţilor locale în activitatea de turism și in

sprijinirea pensiunilor Prea multe hârtii, birocraţia Lipsa unui program bine stabilit al mijloacelor de transport în

comun - 3 carduri Colectarea deficitara a deşeurilor menajere Lipsa unei mașini de stingere a incendiilor Lipsa unui bazin cu apă pentru incendii Neimplicarea Salvamontului, deși este plătit Ineficienţa poliţiei Lipsa unui cabinet stomatologic – 2 carduri Lipsa unei farmacii cu program prelungit – 2 carduri Insuficienţa cadrelor medicale şi a celor veterinare – 2 carduri Inexistenta unor programe de formare şi iniţiere în meseriile

tradiționale în şcoală

Oportunităţi de afaceri identificate în timpul miniatelierelor și interviurilor.

Un restaurant local – pentru a acoperi nevoia de servire a mesei

Zona de agrement cu posibilitate de a închiria diverse echipamente

Spaţii pentru închiriat (comercializare produse artizanat)

Firmă specializată pe prelucrarea lemnului – produs finit

Brichetarea rumeguşului - pentru reducerea poluării

Amenajarea unui Muzeu etnografic

Planificarea propunerilor de dezvoltare

Sector Turism

Asocierea pensiunilor

Un festival local

Mediatizare mai bună a zonei



Realizarea unei zone de agrement

Birou de informare turistică în centrul G.H.

Realizarea unui studiu de piaţă privind preferinţele turiştilor

Atelier meşteşugăresc şi expoziţie cu vânzare

Organizarea unor programe de agrement complete

O bază de date cu toate locurile de cazare şi paturile

Asocierea pensiunilor

CUM SE POATE REALIZA?

Planificarea de activităţi practice pentru anul 2007 pentru a identifica oportunităţi

pentru îmbunătăţirea experienţei Pensiunilor

O întâlnire pentru stabilirea unor reguli de funcționare

Centrarea pe activităţile planificate nu pe statut.

CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?

Pensiunea Passiflora

Casa Lucia

Casa Crăciun

Oricare pensiune din G.H.

CE REZULTATE OBŢINEM?

Servicii turistice de calitate

Turişti mai mulţi

O mai bună promovare a zonei şi a pensiunilor din Asociaţie (pagină web, hartă a

zonei şi pensiunilor, promovare în media)

Instruirea personalului de la Pensiuni

Sprijinirea intrării în legalitate a pensiunilor



Realizarea unui festival local


Stabilirea unui grup de iniţiativă local care să coordoneze activitatea de realizare a

festivalului

Stabilirea datei şi denumirii festivalului

Implicarea Administraţiei Publice în susţinerea festivalului


Asociaţia

Pensiunile locale

Administraţia Publică


1. Publicitate

2. Turişti

3. Profit

4. Parteneriate cu alte comunităţi care au astfel de festivaluri

5. Întărirea relaţiilor între localnici

Mediatizarea zonei şi a pensiunilor


1. Web Site de prezentare cu informaţii despre zonă şi pagină de prezentare a fiecărei

pensiuni

2. Broşură de prezentare

3. Contactul cu agenţii de turism din ţară şi străinătate


Un responsabil din cadrul Asociaţiei Pensiunilor




- Creşterea numărului de turişti

- Colaborare între pensiuni

- Creşterea profitului din turism

- Broşură de prezentate

- Pagina web

Realizarea unei zone de agreement


- Investiţie a consiliului local – identificarea unei finanţări

- Oferirea unui spaţiu şi scoaterea la licitaţie a afacerii

- Afacere privată


Firmă privată cu sprijinul APL


- Posibilitate mare de câştig

- Creşterea numărului de turişti

- Pachet diversificat pentru turişti

- Creşterea timpului petrecut de turişti în localitate

- Profit



Planul de activități realizat.Nr crt Propunere Activităţi Termene Responsabil Colaboratori

1 Asocierea pensiunilor

1 întâlnire: 10.03.2007, 11h 3 luni TL

Pensiunea Casa LuciaToți membri care vor sa facă parte din asociație

2 Festival local

1 întâlnire: 10.03.2007, 11h 5 luni TC (L) și CE DC

3.

Mediatizarea mai buna a zonei

Site web – internet româno-englez 3 luni TL MV

Broșura/pliant publicitar 8 luni CE

Realizarea unei baze de date complete cu toate pensiunile turistice din Mănăstirea Humorului

2 luni GM ZA

Realizarea unui punct de informare in Mănăstirea Humorului

1 an (februarie 2007)

CS

MB(d-na MB pune la dispoziție o camera/spațiu (cu acces la strada princip.) pt. constituirea punctului de informare)

Colaborarea cu Centrul de Informare din Voroneț 1 luna MB

Harta locului

1 săptămână pt. întâlnire cu primarul

GM

4.Amenajarea unor locuri de agrement

Parc de joaca pentru copii Max. 1 an LT Primăria și Consiliul Local (CL)

Marcat trasee turistice pentru locuri deja existente

5 luni – 2 trasee DC

Propunere către directorul scolii locale: amenajarea terenului de sport al scolii și folosirea acestuia, după ore, de către clienții pensiunilor

1 săpt.1 an

GMDC Oricine dorește sa ajute

Organizarea unor programe complete/ complexe de agrement

7 luni DC

5.

Realizarea unui studiu de piață/ de identificare a nevoilor clienților

- luna martie 2007 pentru realizarea și multiplicarea chestionarului - realizarea studiului

1 luna

aprilie - sept.2007

(oct.)

CS Vasile Deac (sprijin în realizarea chestionarului)

6.

Înființarea unui atelier meșteșugăresc cu punct de vânzare

Podul casei 5 luni CS Artizanii locali



Sectorul Prelucrarea Lemnului

Propuneri identificate

Asocierea procesatorilor din industria lemnului de la Mănăstirea Humorului

Prezentarea atractivă (design, aspect comercial) a produselor finite

Cumpărarea unei instalaţii de brichetare

Prelucrarea lemnului brut în vederea creşterii profitului

Asocierea în vederea accesării programelor de împădurire

Eficientizarea muncii

Asocierea procesatorilor locali pentru derularea de activităţi


- Lucru în comun pentru dezvoltarea unor activităţi cu interes pentru toată lumea


SC Kama SRL împreună cu alţi procesatori interesaţi din Mănăstirea Humorului


- Studiu de piaţă (unde se mai poate vinde, ce preţ ar avea brichetele, ce cantitate de

lemn mai este disponibilă, ce produse finit ar putea fi dezvoltate)

- Acces la fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene

- Promovare internă şi externă

- Afaceri de mare anvergură

- Reprezentare în faţa autorităţilor locale

- Accesarea fondurilor destinate programelor de împădurire

- Creşterea profitului



Prelucrarea lemnului în vederea obţinerii de produse finite


- Prin investiţii în tehnologie

- Prin investiţii în calificarea angajaţilor

- Ca afacere privată


- Asociaţia procesatorilor de lemn din Mănăstirea Humorului


- Profit mare la muncă mai puţină-eficientizarea muncii

- Clienţi numeroşi

- Piaţă de desfacere diversificată

- Protejarea resurselor naturale pe termen lung

Să cumpere o instalaţie de brichetare


Prin asociere

Obţinerea unei finanţări nerambursabile

Împrumut bancar


- Una dintre firmele care au gater


- Un produs-combustibil solid ieftin

- Noi locuri de muncă



- Profit

- Reducerea amenzilor

- Rezolvarea problemei depozitării rumeguşului

- Reducerea poluării

Planul de activități realizat.Nr. crt.

Propunere Activităţi Termene Responsabil Colaboratori

1

Asocierea procesatorilor de lemn din Mănăstirea Humorului

1 întâlnire: 15.03.2007 3 luni BCaToți membri care vor sa facă parte din asociație(HC,HV, CG, BD, BD )

2

Achiziționarea unei instalații pentru brichetat rumeguș

Se încearcă scrierea unei cereri de finanțare in vederea obținerii unei finanțări nerambursabile

4 luni Sc KAMA SRL Oricine e interesat

3.

Asocierea in vederea accesării programelor de împădurire

In cursul anului 2007

HV

Sectorul – Creșterea animalelor


Îmbunătăţirea sistemului de colectare a laptelui şi a relaţiei cu procesatorii

Conservarea şi prezervarea păşunilor nepoluate

Asocierea producătorilor şi crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului

Autorizarea imediată şi intrarea în legalitate a producătorilor şi crescătorilor de

animale

Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol,

FEADR (fostul SAPARD), reprezentanţii firmei La Dorna etc.)

Certificare de produs ecologic



Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol,

FEADR (fostul SAPARD), reprezentanţii firmei La Dorna etc.)


Organizarea imediată a unei campanii de informare

Întâlnire între producătorii locali şi procesatori


Un crescător de animale care să organizeze întâlnirea şi să invite următoarele instituţii:

- Primăria

- Direcţia Agricolă de Dezvoltare Rurală

- Fosta agenţie SAPARD din Suceava


- Informarea cu privire la criteriile Uniunii Europene vis-a-vis de avizele ce trebuiesc

obţinute

- Obţinerea tuturor autorizaţiilor de funcţionare

- Cunoaşterea oportunităţilor cu privire la obţinerea de finanţări nerambursabile în

vederea realizării unor micro-ferme la Mănăstirea Humorului

Asocierea producătorilor-crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului


- Printr-o întâlnire finalizată cu decizia de asociere a crescătorilor locali




- Medicul veterinar

- Crescătorii şi producătorii locali dintre care unul să devină liderul lor


- O asociaţie funcţională

- Un acces mai uşor la informaţii foarte importante pentru crescători

- Negocierea în comun a preţului produselor animaliere faţă de procesatori

- Profit prin vânzarea unei cantităţi mari de produse naturale

- Acces la fondurile Uniunii Europene şi la bănci (credite)

- Iniţierea certificării produselor ECO

Îmbunătăţirea sistemului de colectare a laptelui şi a relaţiei cu procesatorii


- Printr-o întâlnire între crescătorii de animale şi procesatori

- Asocierea în vederea achiziţionării unei linii de distribuţie.


- Unul dintre producători care să organizeze o întâlnire pentru identificarea unei soluţii

şi să invite Primăria, Medicul veterinar, pe cei care preiau laptele, producătorii.


- Preţuri mai mari pentru produsele ce vor fi comercializate

- Desfacerea mai rapidă şi pe o arie mai mare a produselor

- Măsurarea corectă a laptelui

- Profit (în urma realizării de cantităţi mai mari de produse)



Planul de activităţi

Nr. crt. Propunere Activităţi Termene Responsabil Colaboratori

1 Întâlnire cu primarul Pregătirea unei informări publice Sf. aprilie JG

UFUVTC

2 Invitarea dl. Juravlea de la Direcția Agricola Suceava

Activitatea va fi planificata la întâlnirea cu Primarul

Sectorul Artizanat


Vânzarea produselor prin intermediul pensiunilor - în spaţii amenajate la pensiuni

Organizarea spaţiilor de vânzare

Deschiderea unui muzeu în sat

Înfiinţarea unui atelier de artizanat în cadrul Şcolii din G.H.

VÂNZAREA produselor prin intermediul pensiunilor


- Încheierea unui parteneriat între artizani şi pensiuni

- Înfiinţarea Asociaţiei artizanilor (sau pensiunilor) din G.H.

- Amenajarea unui spaţiu special de vânzare în fiecare pensiune


- Asociaţia artizanilor locali (sau pensiunilor)


Creşterea profitului pensiunilor şi artizanilor



Facilitarea personalizării produselor şi creării brandului “M.H.”

O promovare mai bună, mai organizată

Creşterea profitabilităţii produsului

Atragerea turiştilor

Creşterea calităţii produselor de artizanat

ORGANIZAREA spaţiilor de vânzare


Implicarea producătorilor, vânzătorilor şi autorităţilor locale în amenajarea unor spaţii

adecvate pentru vânzarea produselor


- Primăria şi persoanele interesate din jurul Mănăstirii


- Creşterea calităţii produselor

- O mai bună prezentare, mai estetică

- Creșterea vânzărilor

- Creşterea numărului de puncte de desfacere

- Revitalizarea sectorului

- Profit pentru artizani

DESCHIDEREA unui muzeu în comună


- Încheierea unui parteneriat cu proprietarul unei case tradiţionale

- Ca afacere




- Proprietarii unor astfel case


Un nou pol de atracție pentru turişti

Diversificarea ofertei turistice

Vânzarea produselor

Conservarea tradiţiei

O mai bună promovare şi mediatizare

INFIINTAREA unui Atelier de Artizanat în Şcoală


Obţinerea unei finanţări pentru amenajarea şi dotarea atelierului

Organizarea atelierului sub forma unui cerc sau discipline opționale în programul

Şcolii


- Directorul Şcolii în parteneriat cu artizanii locali


− Învăţarea tradiţiei de către copii şi perpetuarea acesteia

− Stârnirea interesului copiilor

− Diversificarea ofertei turistice

− Schimburi de experiență în străinătate pentru copii

− O mai buna promovare

− Bani



Plan de Acţiune


Vânzarea produselor prin intermediul pensiunilor, in spatii amenajate la pensiuni

Întâlnire intre artizani și proprietarii de pensiuni la Casa Crăciun. Fiecare participant aduce un platou cu mâncare. Fiecare artizan aduce o lista cu produsele pe care le face sau le poate face. Scopul întâlnirii este de a vedea cum, ce produse și prin ce pensiuni se pot vinde aceste produse și de a lua o decizie in acest sens. Amenajarea unui spațiu de expoziție in fiecare pensiuneVom ști ca am demarat când vor exista parteneriate/contracte concrete intre pensiuni și artizani și când primele produse vor fi vândute prin intermediul pensiunilor

18 martie, ora 16 - întâlnirea

DDGBMC

Pensiunile și artizanii

Organizarea spatiilor de vânzare pentru produse de artizanat locale

Întâlnire intre artizani/producători și autoritățile localeHotărâre de consiliu in sensul concesionarii unor spatii pentru amenajare (intre mănăstire și parcare)Obținerea autorizațiilor de către cei interesațiConstruirea spatiilor și amenajarea lor

25 martie, ora 16:00 întâlnirea

Pana in septembrie - obținerea autorizațiilor și începerea construirii spatiilor

D-na ME de întâlnireArtizanii și primăria - de hotărârea de consiliu, autorizații și construirea spatiilor

Artizanii, consiliul local, respective primăria și eventual cei ce prelucrează lemnul (gaterele)

Deschiderea unui muzeu in sat

Întâlnire la domnul NP acasă in data de 11 martie, ora 15:00Angajarea unei persoane de către dl. Nelu pentru supravegherea și administrarea casei/ muzeului viuAmenajarea unui spațiu de desfacere in sura și in spatele caseiBorderou de achiziții pentru produseVom ști ca s-a realizat in momentul inaugurării muzeului viu (se poate organiza un eveniment de inaugurare)

15 martie, ora 15:00 întâlnirea artizanilor cu Nelu PopaAngajarea unei persoane, amenajarea spațiului de desfacere, borderou de achiziții și deschiderea muzeului viu pana la începutul lunii iunie

NP

Artizanii cu dl NP dar și pensiunile pentru ca sunt direct interesate

Înființarea unui atelier de artizanat in cadrul scolii

1. Elaborarea unui proiect de înființare a unui astfel de proiect și depunerea lui spre finanțare ( a se vedea finanțările puse la dispoziție de Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Învățământului și cele ale Uniunii Europene și alți finanțatori).

2. Amenajarea și dotarea atelierului cu scule și materiale (lâna, ață, vopsele, lemn etc.).

3. Munca/practica efectiva in cadrul atelierului.

4. Schimburi de experiență în străinătateVom ști ca am demarat in momentul finanțării proiectului.

Termen mediu

Directorul scolii, MCCS

Școala, artizanii



Alte activităţi PACA

Cu ocazia întâlnirii de Evaluare de la Suceviţa am organizat un schimb de experienţă prin

participarea a 2 membrii din echipa locală G.H. la activitatea de la Suceviţa: Carmen Sava şi

Mihaela Crăciun

Observaţii generale legate de derularea şi metodologia exerciţiului PACA

• Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare

economice relevante pentru exerciţiul PACA

• O planificare şi o documentare mult mai concretă înainte de începerea exerciţiului

• Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exerciţiului

• Stabilirea unui forum de discuţie cu ceilalți consultanţi PACA pentru discutarea unor

idei legate de exerciţiul PACA

Vizitele de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA

Evaluarea exerciţiului PACA

Pentru evaluarea exercițiului PACA a fost planificată o vizită în termen de 6 luni de la

finalizarea exerciţiului pentru a sprijini echipa locala PACA şi cei care şi-au asumat

realizarea unor sarcini.



Prima întâlnire de evaluare – 23 august 200771

Realizări în urma exercițiului PACA

Înființarea Asociației Pensiunilor din Mănăstirea Humorului – pentru înființarea acesteia au

avut loc 5 întâlniri ale membrilor pensiunilor. Încă mai sunt câteva probleme de rezolvat

privind înființarea Asociației:

rezervarea denumirii a fost obținută

este necesară stabilirea unui sediu pentru Asociație

sunt căutate soluții pentru activitatea de contabilitate a Asociației

mai sunt membrii care nu au completat listele cu toate datele necesare

Realizarea Paginii web de promovare a pensiunilor locale –

www.pensiunimanastireahumorului.ro

Punctul de informare turistică – a fost realizat în Parcarea Mănăstirii de către un vânzător

privat de produse artizanale.

Baza de date cu pensiunile locale – a fost realizată o bază de date și de asemenea un

instrument (chestionar) care va fi completat anual de proprietarii de pensiuni.

În celelalte domenii (Industria lemnului, Creșterea animalelor și Artizanat) nu a existat

suficient interes pentru a dezvolta ceva organizat.

71 Raport vizită de evaluare, Vasile Deac, Centrul de Asistență Rurală, 2007



Planificarea Activităților pentru perioada următoare – a ținut cont de interesul actorilor

locali implicați dar și de nevoia de dezvoltare la nivel local. La acest al doilea exercițiu de

planificare vom putea observa mult mai mult realism in planificarea activităților locale.

Activități planificate:

Realizarea unui festival local de Crăciun în asociere cu Primăria și cu ajutorul d-lui

senator Flutur.

Realizarea unei broșuri de prezentare a tuturor pensiunilor din Mănăstirea Humorului

(chiar dacă nu fac parte din Asociație) - Mihaela Crăciun se ocupa cu organizarea

pentru realizarea de pliante.

Participarea la un târgul turismului Bucovinean cu un stand oferit de către d-na Moțoc

– membră a Asociației

Realizarea unei baze de date cu privire la serviciile care pot fi oferite la nivelul

comunității ( ATV, plimbări cu trăsura, cu sania, poneiul, vizite la dogari, atelier de

țesut, drumeții peste munte) până la data de 10 septembrie. Responsabilitate asumata

de către dl. D.C.

Realizarea unei hărți a localității de către Primărie. Asociația va discuta să aducă

suplimentări financiare prin contracte de promovare turistică.

Realizarea unui parc de joacă pentru copii – există în acest sens o Hotărâre a

Consiliului Local în vederea înființării unui parc de joacă pentru copii.

Alte probleme/aspecte care vor fi avute în vedere:

− turismul la negru și racolarea turiștilor din fața mănăstirii

− colaborarea cu sectorul artizanat

− lipsa marcajelor și traseelor turistice - există tineri care pot oferi servicii de ghizi turistici



Studiu de caz

Proiect PACA - Sucevița, Suceava

Introducere

Prezentarea comunității Sucevița

Sucevița este situată în Nordul Bucovinei, învecinându-se cu Marginea, Mănăstirea

Humorului, Orașul Solca, Putna, Moldovița.

Este recunoscută prin Mănăstirea Sucevița, tradițiile locale și vestita ceramică neagră produsă

la Marginea.

De ce exercițiu PACA la Sucevița.

Situarea ei în regiunea Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a

modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:

potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a

exploatării lemnului din pădurile bucovinene

rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști

dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare

Inițierea proiectului PACA la Sucevița se datorează și unei inițiative locale – a grupului

coordonat de doamna P.C., pensionară vrea să realizeze ceva pentru comunitatea sa.



Exercițiul PACA - 05 – 15 decembrie 200572

Echipa PACA

Echipa Locală

CP

MS

LV

FL

Consultanţi:

Ioana Popescu

Cristina Gaşpar

Cristina Cristodorescu

Derularea Exerciţiului PACA - toate activităţile exerciţiului PACA s-au derulat conform

metodologiei PACA.

Ateliere

Data Atelier Nr participanți5 decembrie 2005 Atelier de formularea ipotezelor 4+3 consultanţi7 decembrie 2005 Atelier de iniţiere 41+3 consultanţi8 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: TURISM 23+3 consultanţi

9 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA ALIMENTARĂ 5+3 consultanţi

12 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA PRELUCRARE A LEMNULUI 4+3 consultanţi

13 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: CONSTRUCŢII 3+3 consultanţi14 decembrie 2005 Atelier de elaborare a rezultatelor 5+4 consultanţi

15 decembrie 2005 Eveniment de prezentare a rezultatelorAtelier de planificare pentru acţiuni concrete 40+4 consultanţi

72Raport exercițiu PACA, Ioana Popescu (coordonator), Centrul de Asistență Rurală, 2005



Interviuri

Data Instituţia/Compania Tip instituţie Persoana

8 decembrie 2005

Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Rădăuți Instituţie de suport CI

Pensiunea Poiana de Vis Pensiune *** SC

Pensiunea Venera Pensiune ** NCVC

Hotel Plai de Dor Hotel **** CV

9 decembrie 2005

SC Killer SRL Firmă procesare carne DS

SC Zada Prodcom SRL Firmă procesare lapte

CDFD

Asociaţia de Turism Bucovina Instituţie de suport CC

12 decembrie 2005

Ocol Silvic Marginea Instituţie de suport BASC Gridoma SRL Gatere GGl

13 decembrie 2005

SC Marelvi Impex SRL Firmă Construcţii şi electrocasnice CD

SC Comtranscom SA Firmă Construcţii BD

SC Alexiana Grup SA Firma Jaluzele VA

Diagnosticul local - Principalele puncte ale diagnosticului

Stabilirea ipotezelor de lucru – în urma atelierului de formulare a ipotezelor împreună cu

întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți.

În urma atelierului au rezultat următoarele ipoteze privind dezvoltarea locală:

I1.Avantajul competitiv local este dat de:

Ceramica Neagra de Marginea

Băutura alcoolică – SABAR Afinată produsă la Distileria Rădăuţi

Mănăstiri cu frescă exterioară



I2.Puncte tari şi puncte slabe ale zonei au fost identificate ca fiind:

Puncte tari existenţa brandului Bucovina –

ţara mănăstirilor turismul ceramica de Marginea mănăstirile cu pictură exterioară

Puncte slabe- lipsa de comunicare între agenţi

economici- lipsa de publicitate şi promovare a zonei- lipsa de asociere a actorilor locali- lipsa de informaţii în turism- lipsa bazei de date cu agenţi economici

Analiza la nivelul sectoarelor de activitate economică – analiză realizată în urma

miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai fiecărui sector.

Sectorul turism

Puncte tari dorinţa de asociere colaborare între pensiuni puternica motivaţie a

proprietarilor de pensiuni dorinţa de dezvoltare ospitalitatea deosebită promovare şi recomandare

reciprocă există persoane care să

preia iniţiativa sprijin din partea

autorităţii locale

Puncte slabe lipsa unui punct de informare turistic în zonă număr mic de posibilităţi de agrement în zonă nefructificarea condiţiilor naturale de agrement servicii slab dezvoltate nevalorificarea ceramicii Marginea (neincluderea

în pachete turistice) neantrenarea turiștilor în activităţi de artizanat slaba promovare a zonei la nivel naţional lipsa de informare şi publicitate inexistenţa unei asociaţii a pensiunilor inexistenţa unor contracte negociate cu furnizori slaba colaborare cu agenţii mari de turism

Sectorul industria alimentară

Puncte tari zonă cu potenţial de

materii prime ecologice

nevoia şi intenţia de asociere

interes pentru colaborare cu sectorul turistic (pensiuni)

Puncte slabe lipsa de colaborare cu potenţialii clienţi permanenţi

din zonă slaba colaborare a producătorilor locali cu sectorul

turistic slaba diversificare a ofertei de produse alimentare slaba promovare a ofertei producătorilor locali inexistenţa unei baze de date cu agenţii economici inexistenţa unei asocieri a procesatorilor locali cursuri de formare neadaptate la nevoile existente



Sectorul de prelucrare a lemnului

Puncte tari experienţă şi expertiză în administrarea

fondului forestier al ocolului silvic material de construcţii sănătos şi călduros plantarea de puieţi în pădurile particulare

Puncte slabe existenţa unor materiale de

substituţie mai ieftine din import tăieri masive din păduri private

Sectorul de construcţii

Puncte tari dezvoltarea turismului a condus la

dezvoltarea construcţiilor în zonă arhitectură modernă cu accente

tradiţionale putere financiară ridicată

Puncte slabe relaţia cu Camera de Comerţ Rădăuţi

este foarte slabă piaţa neagră nu există construcţii la cheie


Puncte tari- Primăria Suceviţa- Centrul de educaţie şi cercetare în

turism- Hotel Popas Turistic Bucovina- Asociaţia de Turism Bucovina prin

consolidarea brand-ului Bucovina

Puncte slabe cursuri de perfecţionare pentru

industria alimentară inexistente slaba promovare a firmelor mici de

către Camera de Comerţ Rădăuţi legislaţie neclară raporturi slabe cu instituţiile bancare

Oportunităţi de afaceri

− crearea unei agenţii de turism locale

− crearea unei oferte de „catering” pentru echipele din domeniul construcțiilor care lucrează

în locaţii mobile

− crearea de servicii de leasing pentru construcţii (în special pentru tineri)

− creare de mobilier pentru spaţii de joacă



Planificarea propunerilor (prezentare parțială a rezultatelor exercițiului PACA)


I. Crearea unui centru de informare turistică în Suceviţa

cum se poate realiza?

implicarea celor două părţi în pregătirea documentaţiei şi operaţionalizarea centrului

identificarea locaţiei permanente pentru construirea centrului

înfiinţarea centrului într-o locaţie temporară până la construcţia propriu-zisă a sediului

permanent

cine poate să fie responsabil?

primăria Sucevița

asociaţia pensiunilor

agenţii economici din turism

ce rezultate obţinem?

− turism bine organizat

− informare eficientă a turiştilor




Crearea unui centru de informare turistică în Sucevița, prin parteneriat public – privat (primăria Sucevița – asociaţia de pensiuni)

Pentru locaţia permanentă Identificarea unei locaţii potrivite pentru

construirea clădirii Identificarea resurselor financiare şi materiale

- bugetul local, sponsori, gatere, cărămidă, ciment

Operaţionalizarea centrului

Primăria Suceviţa

Asociaţia pensiunilor

Pentru locaţia temporară Identificarea unei locaţii temporare potrivite: căminul cultural (bibliotecă) şcoala

Primăria Suceviţa


2. Stabilirea unui program comun pentru funcţionarea centrului de informare(persoana care va fi în centrul de informare turistică - se va face pe bază de voluntariat prin rotaţie, astfel încât fiecare pensiune să –i vină rândul atunci când este posibil)

15 aprilie

Pensiunea “Poiana Mărului”


3.Promovarea pensiunilor – baza de date cu pensiuni a se vedea propunerea unde e descrisă această activ

4.Promovarea pachetului turistic (informaţii cu oferte de agrement)

a se vedea propunerea unde e descrisă această activ

5.Realizarea unei expoziţii permanente cu produse tradiţionale locale (elaborarea unei liste cu produse ce pot fi expuse)

15 aprilie

Pensiunea – d-na MR Asociaţia

pensiunilor

6.Promovarea evenimentelor culturale organizate in Rădăuți (lista cu evenimentele culturale organizate în Rădăuţi de la Primăria Rădăuţi)

a se vedea propunerea unde e descrisă această activitate

II. Elaborarea unei baze de date cu agenţi economici locali

cum se poate realiza?

cu sprijinul camerei de comerţ din Rădăuți

obţinerea listei cu agenţi economici locali de la primării

crearea unei structuri a bazei de date şi a unui soft care să permită căutarea în funcţie

de diverse caracteristici

publicarea bazei de date online cu acces gratuit

menținerea şi actualizarea permanentă a bazei de date

cine poate să fie responsabil?

camera de comerţ Rădăuți

primăriile



ce rezultate obţinem?

informare corectă

creşterea competiţiei între agenţii economici

îmbunătăţirea colaborării între actorii locali

identificarea rapidă a actorilor locali

Observaţii generale legate de derularea şi metodologia exerciţiului PACA

Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare

economice relevante pentru exerciţiul PACA

O planificare şi o documentare mult mai concretă înainte de începerea exerciţiului

Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exerciţiului

Stabilirea unui forum de discuţie cu ceilalți consultanţi PACA pentru discutarea unor

idei legate de exerciţiul PACA

Alte activități PACA

În timpul exerciţiului PACA am fost contactaţi de reprezentanţi ai Ministerului

Turismului care au manifestat interes în realizarea unui exerciţiu PACA în Sighet

(Maramureş) şi Sibiu.



Evaluarea rezultatelor obținute în urma Exercițiului PACA

Planificarea evaluării

În urma discuţiilor cu dl. Jorg Stamer – expert PACA - planificăm realizarea a trei vizite în

termen de 6 luni de la finalizarea exerciţiului PACA pentru a sprijini echipa locala PACA şi

cei care şi-au asumat realizarea unor sarcini.

Prima vizită de evaluare – 25 – 28 Februarie 200673

Echipa Locală PACA

CP

MS

LV

Facilitator:

Ioana Popescu

Activitatea de evaluare a constat în interviuri nestructurate cu membrii echipei locale și cu

membrii ai Asociației pentru Turism și Dezvoltare Locală Sucevița (asociație formată ca

urmare a Exercițiului PACA)

De asemenea, tot pentru evaluarea exercițiului PACA a fost organizat un focus grup cu

membrii Asociației

CP

RP

MS

CS

LV

DC

ZC

VB

73Raport vizită evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006



Activitățile derulate în cadrul proiectului PACA (ca urmare a Exercițiului PACA) în perioada

decembrie 2005 – februarie 2006.

Înființarea Asociației pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală cu 32 membrii;

care are ca misiune – promovarea și dezvoltarea unui turism tradițional de calitate.

Organizarea unei petreceri locale pentru celebrarea înființării Asociației – fiecare

membru al Asociației a adus specialități culinare cu care s-a organizat o expoziție

culinară

Stabilirea unei colaborări cu Green Network

Activitate de Crăciun – Asociația a oferit dulciuri elevilor din Sucevița

Colaborare bună cu TVR Iași, Radio România Actualități pentru promovarea zonei

Îmbunătățirea relației cu Consiliul Județean și Prefectura

Inițierea unei colaborări cu Centrul de Formare Bucovina

Colaborarea cu Agenția Națională de Turism – realizarea unui schimb de experiență cu

pensiuni din Maramureș

Întâlniri periodice între membrii Asociației pentru rezolvarea problemelor apărute și

pentru schimbul de idei

Colaborarea cu școala pentru realizarea de obiecte artizanale și a unui grup de dans

Baza de date cu capacitatea de cazare din Sucevița (paturi disponibile)

Identificarea locației pentru un punct de informare turistică (în parcarea mănăstirii)

Pregătirea pentru participarea la Festivalul de la Ciocănești (cu ouă încondeiate – 5

martie)



Replanificarea activităților stabilite în urma Exercițiului PACA

Dezvoltarea imaginii Asociației

Nr Propuneri Activități Termen Responsabil Colaboratori

1 Pagina web Stabilirea structurii standard a paginii

27.02.06 Popas BucovinaFL

Obținerea informațiilor despre pensiuni: număr camere, băi, poze etc.

11.03.06 C C și B

Organizarea informației și crearea unui pachet turistic unitar

15.03.06 C Primăria SucevițaLV.

Publicarea informațiilor pe web 20.03.06 Popas BucovinaFL

Actualizarea permanentă a informațiilor

La 6 luni Popas BucovinaFL

2 Editarea unui pliant de promovare

Pregătirea informațiilor culese pentru web pentru realizarea pliantului

30.03.06 Popas BucovinaFL

Contractarea editurii și tipărirea 15.04.06 Asociația

3 Sigla Asociației

Propuneri de siglă făcute de elevii Școlii de Arte

24.03.06 RP

Stabilirea siglei finale 26.03.06 Asociația

4 Promovarea Organizarea unei baze de date cu informații despre Asociație, diverse evenimente locale și regionale și turiștii

CP

Cooperarea cu mass-media locală și națională

CP



2. Elaborarea unui pachet turistic

Activități Termen Responsabil Colaboratori

Formarea a 6 operatori (ghizi) turistici – persoane fără un loc de muncă din Sucevița

30.03.06 Asociația B&B Ci.

C. S.Primarul comunei

Amenajarea unui spațiu de recreere în pădure – la Casa Motrescu

Mai - Iunie S Administrația Publică Locală

Organizarea de seri culturala la Hanul Mărioarei, Hanul Sucevița și Popas Bucovina. Școala va participa cu ansamblul de dansuri și muzică folk

Datele vor fi stabilite ulterior

C Primăria Rădăuți

Ofertă de Stană turistică pentru operatorii de turism(5% vor reveni Asociației)

Iulie - August

Comitetul director

Ofertă de vizite la muzeul etnografic Sucevița 30 Martie Ci. Directorul Școlii

Ofertă de baby sitter pentru copiii turiștilor – furnizată de cadre didactice locale

30 Martie Comitetul director

LI

Ofertă de vizitare a caselor tradiționale 30 Martie Ci. va vorbi cu S.C

Ofertă de vizită deasupra zonei cu avionul (necesită asigurare) – 5% să revină asociației

30 Martie Comitetul director

Acțiunea bicicleta – expediție pe bicicletă 30 Martie CR Asociația Primăria

Dezvoltarea unei oferte comune de recreere pentru turiști- teren de sport (Pi.), teren de tenis (Lă.), terenul de sport al școlii, masă de ping-pong (Căminul Cultural), tras cu arcul (Popas Bucovina), camping (Popas Bucovina)

30 Martie CI CS.

Orașul copiilor Mai CP Primăria Rădăuți

Agenda Evenimentelor locale și regionale (Rădăuți) 5 Martie LV

Centralizarea evenimentelor culturale regionale organizate de Asociația B&B

5 Martie LV

3. Alte sarcini asumate

Nr Propuneri Activități Termen Responsabil

1 Reducerea pieței negre a turismului

Scrisoare către Primărie – pentru acționarea asupra turismului la negru

15 Martie Si.

Primăria va soma toate pensiunile să intre în legalitate

30 Martie Primăria

2 Extinderea Asociației

Includerea în Asociație a proprietarului Magazinului de ceramică din Marginea

Primarul



3 Organizarea Sărbătorilor Movileștilor

Atragerea Turiștilor 1-3 Mai / 26-30 Iunie / 14 Sept / 20-22 Dec

Expoziție de pictură făcută de elevii Școlii de Arte

1-3 Mai

Organizarea unei competiții cu premii pentru turiști

Pentru fiecare eveniment organizat

Organizarea unui festival al mâncării tradiționale și fructelor

După 17 august

4 Îmbunătățirea relației cu școala

Comunicarea între părinți și profesori despre activitatea Asociației

permanent Membrii asociației

Comunicarea cu Directorul școlii pentru a organiza evenimente împreună cu Asociația

Permanent CP

5 Întâlniri între membrii Asociației

Pentru rezolvarea problemelor și idei noi.Fiecare întâlnire va fi organizată de alt membru al Asociației

15 Martie întâlnirea următoare

Concluziile activității de evaluare

Activitatea echipei locale derulată de la exercițiul PACA oferă premisele unei dezvoltări

economice abordate participativ la nivelul comunității Sucevița.

Activitățile dezvoltate până acum, precum și implicarea în procesul de planificare sunt

indicatori ai evoluției pozitive a capitalului social la nivelul comunității

Activitatea de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA și-a atins obiectivele în sensul

implicării membrilor Asociației în planificarea următoarelor activități și motivarea lor pentru a

continua activitățile în cadrul proiectului PACA, de ași reconsidera și replanifica activitățile

care nu au fost realizate și de a-și asuma responsabilități în cadrul Asociației.

Următoarele activități de evaluare sunt necesar a fi direcționate către dezvoltarea

competențelor manageriale ale membrilor Asociației și a competențelor de a atrage fonduri

pentru activitatea viitoare a Asociației.

A doua vizită de evaluare – septembrie 200674

74Raport vizită de evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006



Echipa Locală PACA

CP(Președintă a Asociației)

rap (membru al Asociației)

MS (Vice-președintă a Asociației)

D-na și Dl CH (Proprietari Popas Bucovina)

SC (Secretarul Asociației)

IO (Primarul Suceviței)

Facilitator:

Ioana Popescu

Activitatea de evaluare a fost realizată printr-un focus-grup cu membrii Asociației în care au

fost notate realizările Asociației și planificate activitățile viitoare.

1. Dezvoltarea imaginii Asociației

A fost dezvoltat un concept de marketing – Verde de Sucevița -

A fost realizată pagina web a Asociației – www.sucevitaverde.ro

A fost tipărit un catalog de buzunar (16 pagini + copertă)

Au fost apariții și interviuri pe posturile locale și naționale TV (TVR1, TV Național,

TV Iași, TV Rădăuți, Cromtel TV), pe posturile de radio ( România Actualități, Iași,

As), în ziare locale (Obiectiv, Jurnal Rădăuțean, Crai Nou)

La inițiativa unui membru la Consiliului Local pentru fiecare stradă au fost realizate

indicatoare și o poveste specifică fiecărei străzi din localitate.

Ca urmare a sărbătoririi înființării Asociației unde a fost invitată TV Iași a crescut

numărul de turiști în localitate

Primăria a inițiat un proiect de cooperare transfrontalieră cu Ucraina în care va realiza

un punct de informare turistică și va edita materiale de promovare a localității.

2. Schimburi de experiență – au fost organizate 2 schimburi de experiență pentru

proprietarii de pensiuni din comunitate în Maramureș și Dorna (la târgul turismului)cu

sprijinul Asociației B&B. Din schimbul de experiență proprietarii de pensiuni au


http://www.sucevitaverde.ro/


învățat noi modalități de întâmpinare a turiștilor și au constatat faptul că exagerează

cu cantitatea de mâncare servită turiștilor (de multe ori în detrimentul calității). Al 3-

lea lucru învățat a fost importanța asocierii pensiunilor - Sucevița fiind un exemplu

pentru regiunile vizitate. În urma vizitei în Maramureș a fost planificată și o vizită a

proprietarilor Maramureșeni la Sucevița.

3. Festivalurile locale (mai - septembrie)

Movileștii la 400 ani – partea I-a (muzică populară organizată de seminarul teologic)

Movileștii la 400 ani – partea a II-a (parada hainelor de epocă, sărbătorirea tinerilor

care treceau majoratul și a cuplurilor cu peste 50 ani de căsătorie)

Festivalul fructelor de pădure (expoziție cu fructe de pădure)

În Octombrie este planificat Balul Pensiunilor din Asociația B&B unde va fi analizată

și dezvoltare turismului în toată regiunea Bucovina.

4. Relațiile locale

colaborarea cu Asociația Bucovina s-a îmbunătățit. Aceasta intenționează să doneze

calculatoare Asociației locale și să o sprijine să-și dezvolte materiale promoționale.

De asemenea a invitat Asociația locală la târgul de turism organizat de aceasta.

Atragerea a 2 membrii noi în Asociație

Comunicarea cu Primarul este încă dificilă și tensionată

5. Alte activități derulate

Organizarea a 2 cursuri de formare pentru 20 șomeri pentru administrarea pensiunilor

în care au fost implicați membrii Asociației

Școala a inițiat un grup de dansuri și muzică populară



Impactul Exercițiului PACA la nivelul comunității

Organizarea unei întâlniri comunitare unde membrii comunității au putut să-și exprime

propriile probleme și idei.

Primarul a înțeles importanța pentru comunitate a organizării evenimentelor locale

(încă nu dorește să implice și comunitatea în organizarea evenimentelor)

Membrii organizației au înțeles importanța organizării și planificării rezervărilor și

importanța produselor turistice oferite (pachetelor turistice complexe). De asemenea,

au înțeles nevoia de a-și dezvolta anumite competențe pe domeniul strângerii de

fonduri, a planificării strategice și managementului organizațional.

A treia vizită de evaluare - Atelierul Compas - 25 februarie – Sucevița75

Atelierul Compas este un element specific al Proiectului PACA. La Suceviţa el s-a derulat sub

forma unui focus grup la Popasul Turistic Bucovina, la care au participat 20 membrii ai

Asociației și alți proprietari de pensiuni din Sucevița. Focus grupul a fost facilitat de Vasile

Deac.

Etapele Atelierului compas:

1. Realizări în urma exercițiului PACA

2. Viziunea Comunităţii

3. Factorii critici ai succesului în realizarea viziuni.

4. Pentru fiecare factor identificat sunt stabilite:

■ ţinte

■ indicatori

■ activităţi

5. Activităţi care vor fi iniţiate în 3 luni şi asumate de cei din sală.

75 Raportul privind Atelierul Compas, Vasile Deac, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.



Aceste etape au fost transformate în momente ale focus grupului şi au dus la următoarele

rezultate.

1.Realizări în urma exerciţiului PACA

Număr maxim de turişti de sărbătorile de iarnă

Colaborare mai bună între pensiuni

Apartenenţă la un grup

Realizări privind amenajare pensiuni lor – la toţi cei prezenţi

Dotarea terenului de sport

Reclama pe Internet

Dezvoltare relaţiilor interumane

Asociaţia Suceviţa

Colaborarea în cadrul Asociaţiei pentru trimiterea de turişti

Promovarea pensiunii şi a zonei

Publicitate

2.Viziunea

Idei privind viziunea

1. Infrastructura locală

2. Păstrarea tradiţiei şi arhitecturii locale

3. Trasee turistice marcate

4. Stână turistică

5. Centru de Informare

6. Multiplicarea publicităţii

7. Relaţie îmbunătăţită cu mass-media

8. Perfecţionare profesională



Formularea viziunii Asociaţiei

Tradiţie bucovineană, confort, profesionalism – turism de calitate pentru clienţii noştri.

3.Factoii Critici ai succesului identificaţi

Publicitate – promovarea zonei

Dezvoltarea resurselor umane

Colaborarea cu Autorităţile (locale, regionale şi naţionale) şi ONG din zonă

Creşterea calităţii serviciilor oferit clienţilor

4. Ţinte, Indicatori, Activităţi

F1.Publicitate – promovarea zonei

Principiul de bază: Multă publicitate = mulţi turişti

■ Ţinte

Promovarea zonei Suceviţa - ca prioritate în publicitate

Diversificarea modalităţilor de a face publicitate

■ Indicatori

Prezenţa pe INTERNET de 50 ori mai mult ca acum

Publicitate pe pagina de Internet – multiplicarea reclamei pe INTERNET

Prezentare pe mai multe site-uri

Când se va vorbi de zonă în mod frecvent în mass media

Când zona va fi cunoscută în fiecare colţişor din ţară

Fiecare pensiune va avea calculator şi acces la internet şi va putea îmbunătăţi (up-data)

informaţiile de pe site



Cel puţin 50% din clienţi vor veni cu programare

Prezenţa săptămânală în 5 ziare centrale

Vânzare pe INTERNET

Reclamă zilnică pe 3 posturi mari TV

Suficient număr de clienţi – non stop

Turişti vor proveni din toate regiunile ţării şi minim alte 3 ţări

■ Activităţi

Organizarea de târguri, baluri şi festivaluri cu tematică – pentru a face promovare zonei şi

produsului turistic

Participarea la târguri de turism din ţară şi străinătate

Parteneriat cu pensiuni şi asociaţii de pensiuni din Maramureş

Stabilirea de contacte la ziarele locale din zonele învecinate (Iaşi, Botoşani, Bacău)

Organizarea de cursuri de INTERNET

Simpozionul “Suceviţa” – alte simpozioane inter(naţionale) pe turism

Contact cu persoană (firmă) specializată IT pentru prezenţă pe mai multe site-uri

F2.Dezvoltarea resurselor umane

■ Ţinte

Formare resurselor umane ale organizaţiei în funcţie de nevoi

Îmbunătăţirea organizării activităţii şi comunicării în asociaţie

■ Indicatori

Distribuire sarcini şi termene specifice

Contacte frecvente între membrii organizaţiei şi spunerea problemelor şi criticilor “faţă în

faţă” fără menajamente

Responsabilităţile vor fi asumate de toţi membrii

Conştientizarea muncii în echipă



Pensiunile din Asociaţie vor fi prezentate ca alternativă clienţilor

Stimularea iniţiativei personale şi recompense la nivelul asociaţiei

Respectul faţă de fiecare membru – analizarea propunerilor fiecărui membru

Asumarea erorilor şi eşecului

Climat de încredere reciprocă

O mai mare seriozitate

■ Activităţi

Telefon şi abonament pe asociaţie

Curs de design culinar

Angajarea unei persoane part time pentru organizarea activităţilor în asociaţie

Organizarea de cursuri de limbă străină în cadrul asociaţiei

Munca în echipă la planificarea şi realizarea activităţilor

Activităţi practice care să presupună munca în echipă (strângerea de fonduri pentru baza

materială)

F3.Colaborarea cu Autorităţile (locale, regionale şi naţionale) şi ONG din zonă

■ Ţinte

Dezvoltarea de parteneriate

Înfrumuseţarea zonei

■ Indicatori

Să nu se taie pădurile

Să se dezvolte specificul local

Colaborare cu Info Tur – Prefectura Suceava

Solicitările noastre către APL vor fi rezolvate afirmativ

Propunerile noastre către APL vor fi materializate în fapte

Finanţări în parteneriat cu APL sau ONG-uri



■ Activităţi

Contacte cu organizaţii de turism din ţară din zona de şes pentru schimburi de experienţă şi

turişti

Contacte cu asociaţii ale studenţilor din România

Contacte cu asociaţii de mediu din România – pentru a valorifica calitatea stratului de ozon

din zonă

Lobby printre senatori şi deputaţi

Colaborare cu Camera de Comerţ

F4.Creşterea calităţii serviciilor oferit clienţilor

■ Ţinte

Creşterea calităţii serviciilor

Îmbunătăţirea comportamentului profesional

■ Indicatori

Să asigurăm agrementul

Când ne dezvoltăm la standardele cerute de clienţi şi ţinem cont de cerinţele clienţilor

Când vom susţine şi proteja tradiţia locală

Managementul calităţii

Investiţii în îmbunătăţirea condiţiilor din pensiune

Popularizarea atitudinilor profesionale pozitive

Receptivitatea pentru a învăţa

Clienţii revin la pensiune cât mai des şi aduc şi prietenii

Comportamentul faţă de turişti

■ Activităţi

Schimb de experienţă ca alte asociaţii din alte zone



Curs de comportament profesional

Realizarea unui Cod etic al proprietarilor de pensiuni

Carte de vizită – Album cu sugestiile clienţilor în fiecare pensiune

Servicii de calitate - care să umple timpul liber (drumeţii, sporturi)

Achiziţionarea de calculatoare

5. Activităţi care vor fi iniţiate în 3 luni şi asumate de cei din sală.

• Marcaje turistice şi hărţi turistice cu traseele din zonă

• Simpozionul de turism “Suceviţa”

• Parteneriat cu Primăria şi Şcoala

• Contact cu ADR, Prefectură şi alte organizaţii locale

• Promovarea pe Internet

• Curs de design culinar

• Curs de limba franceză

• Schimb de experienţă excursie în alt judeţ

Concluzii finale legate de modelul PACA

Chiar dacă nu este un model specific de dezvoltare comunitară, Modelul PACA este cel care

urmăreşte cel mai fidel paşii necesari unui proces de dezvoltare comunitară aşa cum îl descriu

etapele modelului RuralNet:

− cunoaştere a comunităţii implicând comunitatea

− identificarea nevoilor comunităţii (diagnoza)

− planificarea comunitară de acţiuni concrete

− derularea de proiecte comunitare abordate participativ

− planificarea participativă la nivel strategic în cadrul Atelierului compas



− implementarea unui plan Strategic.

PACA este de asemenea un model care generează rezultate specifice dezvoltării comunitare,

pe lângă rezultatele specifice dezvoltării economice locale: creşterea profitului participanţilor,

dezvoltarea domeniilor economice specifice comunităţii etc. Aceste rezultate specifice

dezvoltării comunitare, adică rezultate/indicatori de capital social sunt:

creşterea interacţiunilor la nivelul comunităţii,

generarea de structuri asociative

inițierea de evenimente locale care tind să devină obiceiuri

intensificarea legăturilor cu exteriorul

folosirea resurselor locale pentru a genera dezvoltare

creşterea încrederii între oameni şi a capitalului de încredere al comunităţii

dezvoltarea de lideri

dezvoltarea mutualităţi şi a reciprocităţi la nivelul comunităţii.

Toate aceste elemente, fac din modelul PACA un model care urmăreşte dezvoltarea

economică a comunităţii dar şi un model specific de dezvoltare comunitară, de intervenţie

asupra capitalului social al comunităţii.



2. Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat EuDiS.

Metodologia cercetării

Metodele şi tehnicile utilizate:

ancheta pe bază de chestionar – pentru cetățeni, angajaţii APL şi agenţii economici

focus grupul – cu participanţi din toate grupurile ţintă

interviul nestructurat – cu reprezentanţi ai beneficiarului, angajaţi ai APL, agenţi

economici

analiza documentelor – oferite de beneficiar, articole apărute în presa, alte cercetări

Populația studiului a fost una multiplă la nivelul judeţului Mehedinţi incluzând următoarele

categorii:

cetăţenii

angajaţii APL

agenţi economici

Eşantionarea – în cercetare am lucrat cu un eșantion multiplu pentru a măsura impactul pe

cele 3 direcţii avute în vedere de beneficiar.

Pentru angajaţii APL. Am utilizat un eşantion Panel realizat în 2 etape:

• prin selecţie raţională în trepte – am selectat Instituţiile APL în care am aplicat

instrumentele cercetării

• în etapa a doua am aplicat eşantionarea proporţională, în funcţie de tipul de muncă

(specificul postului) prestată de angajații APL. Tipologizarea şi proporţiile le-am

stabilit de comun acord cu beneficiarul, în urma analizei datelor statistice privind

specializările existente şi a organigramelor APL.

Am păstrat elementele eşantionului de la o etapa a cercetării la alta.



Pentru cetăţeni. Pentru dezvoltarea eşantionului am realizat o primă discriminare prin

introducerea termenului de utilizator relevant al serviciilor APL – definit ca persoana care

apelează cel puțin de o dată la două luni la serviciile APL.

Dezvoltarea eşantionului a avut doua etape:

• prima etapă a fost aceeaşi cu cea de la eșantionul pentru angajaţii APL, intrând în

eşantion aceleaşi instituţii selectate – raţiunea deciziei de a avea acelaşi eşantion de

instituţii a fost legata de pregătirea angajaţilor Primăriei privind derularea cercetării –

in scopul reducerii intervenţiei şi influenţei acestora în activitatea operatorilor.

• selectarea cetăţenilor care vor fi chestionaţi a fost realizată aleator folosind pasul de

eşantionare (care a fost calculat după analiza fluxului mediu al cetăţenilor în cadrul

unei Primării, pe diferite perioade de timp – zile ale săptămânii, luni). Acest procedeu

a fost combinat cu cel al selecției proporționale – fiind luat in calcul tipul de serviciu

solicitat.

Pentru agenți economici locali. Am realizat un eşantion Panel şi au fost livrate instrumente

autoaplicate. Modalitatea de livrare a fost livrarea personală.

Focus grupurile – au avut rol de verificare a rezultatelor cercetării bazate pe Panel. Am

realizat focus grupuri în fiecare etapă a cercetării.

Concluzii generale ale studiului

1. Pe fondul:

unei percepţii cel puţin rezervate (neutră spre negativă) a cetăţenilor faţă de

Administraţie,

al reducerii mulţumirii acestora faţă de serviciile Administraţiei şi

al reducerii contactului dintre cetăţeni şi Administraţie



aprecierea faţă de dotarea Administraţiei cu echipamente electronice şi a rolului acestora

în îmbunătăţirea lucrului cu cetăţeanul este una pozitivă.

Observăm o creştere semnificativă (15%) de la începutul proiectului a celor care consideră că

există o oarecare îmbunătățire privind utilizarea echipamentelor electronice în relaţia cu

cetăţeanul. De asemenea, procentul celor care consideră că nu există nici o schimbare în acest

sens a scăzut cu mai mult de 10% în aceeași perioadă.

2. Schimbările legate de folosirea echipamentelor electronice sunt mult mai accelerate la

Administrația publica din Mehedinți fata de schimbările din societate (agenți economici,

cetățeni) – raportat la același teritoriu. Putem observa o creștere substanțiala și constanta a

satisfacției angajaților privind dotarea cu echipamente electronice la locul de munca – creștere

cu peste 22% (de la 50% la 72%) de la începutul proiectului EuDiS.

3. Există o diferenţă a aprecierilor în luna martie comparativ cu luna octombrie – în octombrie

respondenţii cetăţeni sau agenţi economici tind să aibă aprecieri mai bune a situaţiilor

măsurate decât în luna martie. Situaţia este inversă în cadrul angajaţilor şi conducătorilor

instituţiilor Administraţiei.

4.Presupoziţia iniţială a studiului de impact - »Totodată, actul de administrație publică

devine mult mai rapid prin e-administrație, reducându-se considerabil timpii de

aşteptare, precum şi costurile de deplasare ale cetăţenilor către localităţile mai mari din

zonă, în vederea obţinerii documentelor, a formularelor sau a certificatelor necesare »

începe să capete contur.

Putem observa o tendinţă de creştere a ponderii cetăţenilor care consideră că timpul petrecut

de ei la ghişeu este unul optim (de la 48% în martie 2005 la 57% în octombrie 2007).

De asemenea, putem observa o scădere a ponderii cetăţenilor care consideră că timpul

petrecut la ghişeu este foarte lung (de la 34% în martie 2005 la 25% în octombrie 2007).



Timpul petrecut de cetăţean la ghişeu pentru rezolvarea unei probleme se îmbunătăţeşte foarte

mult în aprecierea cetăţenilor dar şi angajaţii percep o oarecare îmbunătăţire – cele două

aprecieri apropiindu-se foarte mult în urma

implementării sistemului EuDiS.

Dacă angajaţii au apreciat constant acest timp în

ultimi 3 ani într-o medie de 15 minute, în ceea

ce îi priveşte pe cetăţeni – aceştia apreciază o

scădere semnificativă a timpului petrecut la

ghişeu ajungând sub 22 minute cu o diferenţă

de peste 30 minute înregistrată faţă de

octombrie 2005.

5. Numărul angajaţilor care utilizează zilnic calculatorul la serviciu este în creştere constantă

depășind cu peste 25% ponderea celor care utilizau calculatorul zilnic la începutul proiectului.

De asemenea, numărul celor care folosesc calculatorul mai rar de o dată pe lună a coborât la

2% din angajaţii administraţiei faţă de 22% la începutul proiectului EuDiS.

6. Numărul angajaţilor care declară că

folosesc calculatorul pentru a dezvolta

aplicaţii specifice muncii prestate (1)

este în creştere (cu peste 11% de la

începutul proiectului) ajungând la 85%

din totalul angajaţilor.

De asemenea, numărul angajaţilor care caută furnizează informaţii pentru cetăţeni (2) sau

folosesc poşta electronică (3) a crescut cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului iar 40%

dintre angajaţii Administraţiei declară că furnizează informaţii cetăţenilor folosindu-se de

echipamentele electronice – mai mult cu 12% decât în martie 2005.


mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 20070

102030405060708090

1 2 3

mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 20070

10

20

30

40

50

60

Angajati Cetateni


7. Nu există o corelaţie directă între dotarea administraţiei cu echipamente electronice şi

atitudinea cetăţenilor (sau percepţia acestei atitudini în rândul angajaţilor) faţă de serviciile

oferite de Administraţia publică. Există variaţii şi fluctuaţii foarte mari de la o etapa la alta –

variaţii legate mai degrabă de evenimente punctuale de natură politică.

8. Marea majoritate a consilierilor locali (aproape 65%) descriu drept pozitivă relaţia

Administraţiei cu cetăţenii şi agenţii economici – ponderea acestora fiind cu 10% mai mare

decât în martie 2005.

9. În octombrie 2007 peste 70% dintre coordonatorii instituțiilor Administraţiei Publice sunt

satisfăcuţi de dotarea cu echipamente electronice din propria instituţie faţă de numai 50%

dintre aceştia în martie 2005.

10. Numărul consilierilor locali care au auzit de existenţa Sistemului EuDiS s-a dublat - a

crescut de la 45% în martie 2005 la 90% în octombrie 2007 la nivelul judeţului Mehedinţi.

11,2% dintre aceştia îl descriu mai degrabă ca un sistem de conectare la Internet,

9,6% îl descriu mai degrabă ca un sistem rapid şi eficient, care creşte viteza de

rezolvare a problemelor în relaţia cu cetăţenii

11. Folosirea semnăturii digitale este încă redusă ca pondere (sub 10%) la nivelul

Administraţiei publice dar şi în rândul cetăţenilor – având mai degrabă o cauză legată de lipsa

legislaţiei (sau slaba cunoaştere a acesteia) privind legitimarea/oficializarea acesteia.

12. Populația tânără se raportează mai critic la serviciile administraţiei. Etapa octombrie 2006

este una în care populația vârstnică (peste 60 ani) a fost prezentă în mai mică măsură – şi in

acelaşi timp această etapă este caracterizată de o analiză mai critică a serviciilor oferite de

administraţie.

Alte rezultate ale studiului sunt prezentate în Anexe.



Concluzii.



La nivelul practicii dezvoltării comunitare putem constata existența unui amalgam de

concepte pe care doar o analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un

demers coerent, demers pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera

dezvoltare la nivelul spațiului social în comunitățile rurale din România.

Dezvoltarea comunitară, așa cum se regăsește ea la nivelul practicii comunitare, este un

domeniu foarte larg care acoperă destul de multe arii de intervenție: dezvoltare rurală,

dezvoltare locală, dezvoltare durabilă etc.; domeniu care necesită o restructurare și

reconceptualizare a lui în sensul restrângerii suprapunerii cu celelalte domenii.

Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de documentare

(în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei practice de

dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în dezvoltarea

perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.

Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o demonstrez pe

parcursul tezei, are următoarele caracteristici:

Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat

• folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în

sensul experiențelor memoriei colective a comunității),

• creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara

derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în

strânsă legătură cu aceste rezultate)

Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia:

• încrederea

• reciprocitatea generalizată

• structurile și rețelele comunitare



De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente

care generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:

Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele

comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele

Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii

comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare

și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică

Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între

membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în

derularea lui76:

• Mobilizarea comunității

• Planificarea acțiunilor

• Implementarea și experimentarea

• Monitorizarea și evaluarea

Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important

în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:

Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează

o evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse

de schimbarea socială;

76 Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007



Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe

evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări

pozitive la nivelul comunității.

Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care

generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul

comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum

reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și

în ceilalți.

Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un

cadru benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.

Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în

cercetarea sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către

comunitate, în dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de

proprietate către membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este

necesar un proces de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane

locale, care își asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.

Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local,

specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social.

Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în

România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci

sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un

anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în

termeni de elemente ale capitalului social.

Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera

creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,



totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de

dezvoltare comunitară sau nu?

Următoarea etapă în evoluţia dezvoltării comunitare dar şi sub alte aspecte ale dezvoltării cred

că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acţiunile noastre la nivelul

comunităţilor. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste creşterea capitalului social

al comunităţilor în care sunt implementate programe / proiecte de dezvoltare comunitară

riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluţii tehnice şi care abordează

oamenii şi comunităţile ca simple instrumente.

Pentru mine, dacă un model are rezultate vizibile la nivelul comunității și participă la

dezvoltarea acesteia nu este un argument suficient de a-l considera model de dezvoltare

comunitară. Mai mult poate fi unul de degradare comunitară – dacă în mod vizibil

generează reducerea sau afectarea elementelor de bază ale capitalului social.



Bibliografie

1. Abrams, E., Lyle S. Wetland Activities: Food chain, Food Web, Energy Flow. Lake Charles,

La.: Louisiana Dept. of Wildlife and Fisheries, 1992.

2. Alber, J., Fahey, T., Perception of Living Conditions in an enlarged Europe, Louxembourg,

2004

3. Alexiu, T. M., Anastasoaei, T., – Dezvoltare comunitară – Waldpress, 2001

4. Apolzan, L., Carpați – tezaur de istorie, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987

5. Arrow, K. The Limits of Organization. New York: Norton, 1974.

6. Augustine, St, The City of God, trans. Marcus Dods, 2 vols. Edinburgh: T. and T. Clark,

1884.

7. Axelrod, R., The Evolution of Co-operation. New York: Basic Books, 1984.

8. Banca Mondială - Analize și studii publicate de Banca Mondiala referitoare la creșterea

capitalului social și dezvoltare rurala.

9. Bădescu. I., Istoria sociologiei, Bucureşti, Porto Franco, 1994;

10. Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Iași, Institutul European, 1998.

11. Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee, 1976, Paris, Edition du Seuil.

12. Bauman, Z., Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, Buceurești, Antet, 2002

13. Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. - Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005

14. Bădescu, I., Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto Franco, 1994

15. Bădescu, I., Radu, N., De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, București, Editura

Științifică și Enclopedică, 1980.

16. Bădina, O., Cercetarea sociologică concretă. Tradiții românești, București, Ed. Politică, 1966.

17. Bârliba, M.C., Paradigmele comunicării, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987



18. Benveniste, E., Le Vocabulaire des institutions indo-européennes. Paris: Editions de Minuit,

1969.

19. Berger, P.L., Nenhaus, R.J., To Empower People: From State to Civil Society. Washington,

D.C.: American Enterprise Institute Press, 1996.

20. Bidilean, V., Uniunea Europeană. Instituții, politici, activități, Timișoara, Agroprint, 2001.

21. Boudon, R.(coord.), Tratat de sociologie, București, Humanitas, 1997.

22. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuier, B-P.(coord.), Dicționar de sociologie,

București, Univers Enciclopedic, 1996

23. Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of

Housing and Urban Development, May 1996.

24. Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of

Housing and Urban Development, 2;2, 161-176, May 1996.

25. Buciman, E., Dezvoltarea durabilă a agriculturii, Alba Iulia, Școala Superioară de Afaceri,

2001

26. Centrul de Asistență Rurală și Civitas, Agent de dezvoltare locală, Suporturi de curs,

Timișoara Artpress, 2006

27. Centrul de Asistență Rurală, Cum să încep propria afacere, Timișoara, Artpress, 2005.

28. Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licenţă, teză de doctorat, un articol ştiinţific în

domeniul ştiinţelor socioumane, Bucureşti, Comunicare.ro, 2007

29. Chelcea, S., Metodele cercetarii socilogice: metode cantitative și calitative, Bucuresti; Editura

Economica, 2001

30. Chișu, Ș.(coord)., Etnologie generală, Timișoara, Eurobit, 2000

31. Chișu, Ș., Sub cunună, Timișoara, Eurostampa, 2002

32. Cisneros, H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington,

DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996.

33. Cisneros,H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington,

DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996.

34. Cohen,E., Ooms,T., Hutchings,J., Comprehensive Community-Building Initiatives:A Strategy

to Strengthen Family Capital. Background Briefing Report. Washington, D.C.: Family Impact

Seminar, 1996.



35. Coleman, J., "Social Capital in the Creation of Human Capital." American Journal of

Sociology (Supplement) 94, S95-S210, 1988, and The Foundations of Social Theory,

Cambridge: Harvard University Press, 1990.

36. Connel, J.P., Kubisch,A.E., Schorr, L.B. Weiss, C.H., New Approaches to Evaluating

Community Initiatives: Concepts, Methods, and Contexts, Washington, DC: The Aspen

Institute, 1995;

37. Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development

Society, Fall 1975

38. Coulton,C.J., Chow,J., Pandey, S., Analysis of Poverty and Related Conditions in Cleveland

Area Neighborhoods. Cleveland: Center for Urban Poverty and Social Change, Mandel

School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve University, 1990.

39. Craia, S. Teoria comunicării, București, România de Mâine, 2000

40. Crews, K. A., Patricia C., editors. Connections: Linking Population and the Environment. 2v.

Washington, D. C.: Population Reference Bureau, 1991.

41. Dabu, R. Ielics, B., Sociologie industrială, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara,

1993.

42. Dabu, R., (Coordonator cercetare) ,,Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”,

Institutul Social Român Banat-Crișana si Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 - 1998.

43. Dabu, R., (Coordonator cercetare) “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României”

- Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1993-1995.

44. Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Dacia,

1999.

45. De Souza Briggs X., Miller, A., Shapiro, J., "Planning for Community Building: CCRP in the

South Bronx," Planners' Casebook, Chicago IL: American Institute of Certified Planners,

Winter 1996;

46. Deac, V. (Coord.), Raport Exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2007

47. Deac, V. Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2007

48. Deac, V., Modele de dezvoltare comunitară implementate în comunități rurale din România,

Craiova, MJM, 2008

49. Deac, V., Raportul privind Atelierul Compas, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.



50. Deac, V., Servicii de consiliere a carierei adaptate nevoilor comunității, Craiova, MJM, 2008.

51. Denniston, M. "Caring about the Kennebunks." Teaching Pre K - 8 24 (Nov-Dec 1993)

52. Deutsch, M., The Resolution of Conflict: constructive and destructive processes. New Haven:

Yale University Press, 1973.

53. Downs, A., An Economic Theory of Democracy. New York: Harper and Row, 1957.

54. Dragomir, M.G., Introducere în sociologia educației, Timișoara, Eurobi, 2002.

55. Drier,P., "Community Empowerment Strategies: The Limits and Potentials of Community

Organizing in Urban Neighborhoods", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban

Development, May 1996.

56. Duck, S., Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa, Iași, Polirom, 2000.

57. Durkheim, E., Regulile metodei sociologice, București, Editura Științifică, 1974.

58. Edelman, P.B., "Dealing With Race and Ethnicity in Urban Change Strategies." In American

Writing Corporation, ea., Building Strong Communities: Strategies for Change ( Conference

Report) Cleveland, OH: Annie E. Casey, Ford, and Rockefeller Foundations, 1992.

59. Fahey, T., Monitoring quality of Life in Europe, Louxembourg, 2003

60. Farkas, S., Johnson,J., The Values We Live By: WhatAmericans Want from Welfare Reform

(Washington, DC: The Public Agenda, 1996.

61. FORDOC și ALMA-RO, Satul Călărășean un sat European, București, 2005

62. Fukuyama, F, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity, New York: Free

Press, 1995;

63. Fukuyama, F., Harta lumii redesenata - Fre Press Paperback, New York, 1998

64. Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.1, martie 2005

65. Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.2, iulie 2005

66. Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.3, noiembrie 2005

67. Furstenberg, F.F., Jr., "How Families Manage Risk and Opportunity in Dangerous

Neighborhoods." In William J. Wilson, ea., Sociology and the Public Agenda. (Newbury

Park: Sage Publications, 1993.

68. G. D. Suttles, M. N. Zald, The Challenge of Social Control, Norwood, NJ: Ablex Publishing

Company, 1985

69. Gambetta, D,Trust: Making and Breaking Co-operative Relations, Basil Blackwell, 1998.



70. Geraud, Marie-Odile; Leservoisier, Olivier; Pottier, Richard. Notiunile-cheie ale etnologiei:

analize și texte, Iasi; Ed. Polirom, 2001

71. Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acţiune. Literatără de bază şi

comentarii critice, New York: Association Press, 1959.

72. Herseni, T., Sociologie, Bucureşti, Editura Șttiințifică şi Enciclopedică, 1982;

73. Heinrichs, W., ed. The Canadian Environmental Education Catalogue: A Guide to Selected

Resources and Materials. Drayton Valley, Alberta: The Pembina Institute For Appropriate

Development, 1991.

74. Hirschman, A., Rival interpretations of market society: civilizing, destructive, or feeble?

Journal of Economic Literature, 1973

75. Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development

Partnership Building în central and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea

formatorilor”, februarie 2002

76. Ilut, Petru. Abordarea Calitativa a socioumanului: concepte și metode, Iasi; Ed. Polirom, 1997

77. Iulian, G., Agricultura românească între comunism și capitalismul sălbatic, în România

Socială nr. 1, septembrie 2001.

78. Johnson, A. K., "Linking Professionalism and Community Organization: A Scholar/Advocate

Approach", Journal of Community Practice, Binghamton, NY: Hayworth Press, 1994,

79. Johnson,C., "Renewing Community", Special Section, Governin$ July 1995.

80. Klein, B., Crawford, R. A., Alchian, A. A., Vertical integration, appropriable rents, and the

competitive contracting process. Journal of Law and Economics, 1978.

81. Klein, B., Leffler, K. B., The role of market forces in assuring contractual performance.

Journal of Political Economy, 1981.

82. Kretzmann, J.P., McKnight, J.L., Building Communities from the Inside Out: A Path Toward

Finding and Mobilizing CommunityAssets (Evanston, IL: Center for Urban Affairs and

Policy Research, Northwestern University, 1993).

83. Kretzmann,J.P., McKnight,J.L., Building Communitiesirom the Inside Out: A Path Toward

Finding and Mobilizing Community Assets.

84. KretzmannJ.P., McKnight,J.L., Building Communitiesfrom the Inside Out: A Path Toward

Finding and Mobilizing Community Assets.



85. Kroeber, A.L., Anthropology, New York, 1963.

86. Kuhn, T., Structura revoluțiilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică,

1974.

87. Leiterman, M., Stillman,J., Building Community, New York, NY: Local Initiatives Support

Corporation, 1993.

88. Lewis,D.A., "Crime and Community: Continuities, Contradictions, and Complexities",

Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, May 1996.

89. Liiceanu, A., Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc, București, Nemira, 2000.

90. Loomis, C.P., Tapping Human, Power Lines, în Community development, Washiton, NTL,

1961.

91. Luhmann, N., Trust and Power, ed. T. Burns and G. Poggi. New York: Wiley, 1979.

92. Maddux, R.B. - Team Building - Crisp publication inc., 2000

93. Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Polirom, Iași, 2000

94. Mărginean, I., (coord), Bălașa, A., (coord), Calitatea vieții în România, Expert, București,

2002

95. Mărginean, I., Politica socială. Studii 1990-2004, Expert, București, 2004

96. Mărginean, I., Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației,

http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf

97. Marris,P., Jackson,M., Strategy and Context: Reflections on the Community Planning and

Action Program, New York, NY: The Rockefeller Foundation, March 1991.

98. Mayer-Stamer, J., Participatory Appraisal of Competitive Advantage (PACA): Launching

Local Economic Development Initiatives. mesopartner working paper, 1 –

www.mesopartner.com/paca

99. Mayer-Stamer, J., Waltring, F., Stimulating Participatory, Pragmatic Local Economic

Development in South East Europe: Experiences with PACA. Paper prepared for OECD

Conference in Trento, June 2005

100.Meade, J. E., The Controlled Economy. London: George Allen and Unwin, 1971.

101.Mezirow, J.D., Community development as an educational process, în Forces in Community

Development, National Training Laboratories and, National Education Association,

Washington, 1961.


http://www.mesopartner.com/paca


102.Miege, B., Gândirea comunicațională, București, Cartea Românească, 1998.

103.Miftode, V., Elemente de Sociologie rurală, Editura Științiică și Enciclopedică, București,

1984.

104.Mihăiescu, I., Sociologie, București, Ed. Universității București, 2000.

105.Mincy, R.B., Weiner, S.J., "The Underclass in the 1980s: Changing Concept, Constant

Reality" (Research Paper, Washington, D.C.: The Urban Institute, July 1993).

106.Mirela Miresan, Ioan Hosu, Alexandru Savulescu - Elaborarea strategiilor de dezvoltare

durabila la nivel local – Fundatia CIVITAS, 2002

107.Miroiu, A., Instituții în tranziție, București, Punct, 2002.

108.Misaroș, G.(coord.), Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediu TeleCentrului,

Timișoara, Waldpress, 2003

109.Moore,J., "Gifts to Community Funds Top $1 Billion Last Year," Chronicle of Philanthropy,

September, 1995.

110.Moscovici, S., Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Iași, Polirom, 1998.

111.Mucchielli, R., Psycho-sociologie d'une commune rurale, Les Edition ESF, Paris, 1976

112.Muchielli, Alex., (coord.), Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane și sociale. Iasi;

Ed. Polirom, 2002

113.Mungiu, A., Românii dup 89, București, Humanitas, 1995.

114.Mungiu-Pipidi, A., & Althabe, G., Secera și buldozerul. Scornicesti și Nucusoara. Mecanisme

de aservire a taranului roman, Iasi; Ed. Polirom, 2002

115.Naparstek,A., Dooley,D., Smith,R., Community Building in Public Housing: The Key to

Sustainable Independence, Washington, DC: Aspen Systems Corporation and the Urban

Institute,

116.Necula, A. (coord.) - Reprezentările Sociale, Polirom, Iasi, 1997.

117.O'Brain, D., Entrepreneurial adaptation of rural households: production, sales and incomes,

London, JHUP, 2002.

118.O'Donnell S., Schumer E. - Community Building and Community Organizing, Chicago, 2007

119.Ogilvy, J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979.

120.Olson, M., The Logic of Collective Action. Cambridge, Mass.: Harvard University Press,

1965.



121.Osborne, D., Gaebler, T., Reinventing Government, NewYork: Plume, 1992

122.Osterman, P., survey documented in Boston Persistent Poverty Project, In the Midst of Plenty:

A Profile of Boston and Its Poor (Boston, MA: The Boston Foundation, December, 1989).

123.PACA news, No 15, Aprilie 2008 – www.mesopartner.com/paca

124.Pascaru, M., Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Cluj-

Napoca, Argonaut, 2005

125.Pascaru, M., Identificarea liderilor comunitari. Pentru o abordare comparativă a perspectivelor

metodologice, în Anales Universitatis, Apulensis, Seria Sociologie, nr. 2/ 2002.

126.Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul

contemporan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003

127.Pascaru, M., Sociologie rurală și regională, Alba Iulia, Star Soft, 2001

128.Pierce, N.R., Steinbach, C.F., Corrective Capitalism: The Rise of America's Community

Development Corporations, New York, NY: Ford Foundation, 1987,

129.Piore, S., Sabel, C., The Second Industrial Divide. New York: Basic Books, 1984.

130.Plato. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald

Cornford. New York: Oxford University Press, 1945

131.Popescu, I.(coord), Raport exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2005

132.Popescu, I., Raport a doua vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006

133.Popescu, I., Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006

134.Popple, S.P.R., Leighninger, L.H., Social Work, Social Welfare, and American Society

(Boston, MA: Allyn and Bacon, 1990),

135.Putnam, R. 2000. Bowling alone: the collapse and revival of American community. New

York: Simon and Schuster.

136.Putnam, R.D., "Bowling Alone: America's Declining Social Capital," in Journal of

Democracy, Vol. 6, No. 1, 1993,65-78.

137.Putnam, Robert D, "The Prosperous Community: Social Capital and Public Life", The

American Prospect no. 13 (Spring, 1993) ( http://epn.org/prospect/13/13putn.html).

138.Rapoport, A., Two-Person Game Theory. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1970.


http://www.mesopartner.com/paca


139.Rasmussen, F.A. Coastal Awareness: A Resource Guide For Teachers in Junior High

Science. Washington, D.C.: U.S. Dept. of Commerce, National Oceanic and Atmospheric

Administration, Office of Ocean and Coastal Resources Management, 1978.

140.Rotariu, T., Iluț, P., Sociologie, Cluj-Napoca, Mesagerul, 1996.

141.Roth, A., Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom, 2002.

142.Rowland, P., Carol R.A. Developing Environmental Decision-making in Middle School

Classes. Paper presented at the Meeting of the World Congress for Education and

Communication on Environment and Development, Toronto, Ontario, Canada, 18 October

1992, Dialog, ERIC, ED 361 168.

143.RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro

144.RuralNet, Ghidul dezvoltării comunitare, Cluj-Napoca, AMM Design, 2007

145.Sandu, D.(coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007

146.Sandu, D., Dezvoltare comunitară, Iași, Polirom, 2005.

147.Sandu, D., Socialbilitatea în spatiul dezvolatarii, Iasi; Ed.Plirom, 2003.

148.Sandu, D., Spațiul social al Tranziției, Iași Polirom, 1999.

149.Schelling, T. C. Micromotives and Macrobehaviour. New York: Norton, 1978.

150.Schelling, T. C., Strategic analysis and social problems. In Choice and Consequence,

Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1984.

151.Schifirneț, C., Cultură, tineret, mass-media, educație, București, Centrul de Studii și Cercetări

petnru Problemele Tineretului, 1986.

152.Schorr, L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage New York, NY:

Anchor Press Doubleday, 1988.

153.Schorr, L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage, xvii.

154.Schorr,L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage.

155.See, for example, Adele V. Harrell and George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social

Isolation: Barriers to Urban Opportunity, Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.

156.Sen, A. K., Choice, orderings and morality. In S. Körner (ed.), Practical Reason, Oxford:

Basil Blackwell, 1974

157.Sen, A. K., Choice, Welfare and Measurement, Oxford: Basil Blackwell, 1982.


http://www.ruralnet.ro/


158.Sen, A. K., The End of History and the Last Man. New York: Free Press, 1992; Avon Books,

1993.

159.Sen, A. K., The Great Disruption: Human Nature and the Reconsitution of Social Order.

New York:Free Press, 1999; Touchstone, 2000

160.Sexton,J., "Child Welfare Chief Provides a Glimpse at Decentralization", New York Times,

September 8, 1996.

161.Shklar, J. N., Ordinary Vices. Harvard: The Belknap Press, 1984.

162.Shubik, M., Strategy and Market Structure. New York: Wiley, 1959.

163.Silver, A., ‘Trust’ in social and political theory, NJ: Ablex Publishing Company, 1985.

164.Silver, A., Friendship and trust as moral ideals: a historical approach, American Sociological

Association meeting, Washington DC, 26-30 August, 1985.

165.Singly, F., coord., Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992

166.Smith, |R., "Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for

Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building,

March 1996.

167.Smith, A. The Theory of Moral Sentiments. Oxford: Clarendon Press, [1759] 1976.

168.Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open

University Press, 1994

169.Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open

University Press, 1994.

170.Smith,R.,"Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for Development

Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, March 1996.

171.Stahl, P.H., Triburi și sate în sud-estul Europei, București, Paideia, 2000

172.Steinbach, C.,"Community Based Development Organizations: A New Industry Emerges"

(draft paper prepared for Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on

community building, October 1995).

173. Svirdoff, M., "The Seeds of Urban Revival." The Public Interest, Winter 1994.

174.Sviridoff, M., Ryan, W., "Investing in Community: Lessons and Implications of the

Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.



175.Sviridoff,M., Ryan,W.,, "Investing in Community: Lessons and Implications of the

Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.

176.Swain, N., The rural transition in post-central Europe and the Balkans, Halle, Max Planck

Institute for Anthropology Working Press, 2000.

177.Șișeștean, G., Autarhizarea agriculturii, în România socială, nr. 1, septembrie 2001.

178.Telser, L., A theory of self-enforcing agreements. Journal of Business, 1980.

179.Toffler, A., Al treilea val, București Editura Politică, 1983.

180.Tönnies, F., Communauté et Societé, Paris, PUF, 1944;

181.Țăran, C., Modernizare și reconstrucție în satul românesc, Augusta, Timișoara 2000.

182.Ungureanu, I., Paradigme ale cunoașterii societății, București, Humanitas, 1990.

183.Vedinaș, T., Introducere în sociologia rurală, Iași, Polirom, 2001.

184.Velez-1bancz, G., Bonds of Mutual Trust. New Brunswick: Rutgers University Press, 1985

185.Veyne, P., Le pain et le cirque. Paris: Editions du Seuil, 1976.

186.Vidal, A.C., Rebuilding Communities: A National Study of Urban Community Development

Corporations, New York, NY: Graduate School of Management and Urban Policy, New

School for Social Research, 1992,

187.Vincze, M., Dezvoltare regională și rurală. Idei și practici, Cluj-Napoca, Presa Universitară

Clujeană, 2000.

188. Walker, C., The Status and Prospects of the Nonprof t Housing Sector, Report prepared for

the U.S. Department of Housing and Urban Development. Washington, D.C.: The Urban

Institute, April 1995.

189. Wallis, A.D., "The Third Wave: Current Trends in Regional Governance, National Civic

Review, Summer-FaD 1994.

190.Walsh,J., "Urban Strategies Council", draft paper prepared for Development Training

Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, 1995.

191.Warren, R.L., The Community in America. 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978

192.Warren, R.L., Toward a reformulation of community theory, în Development Community,

Washington, National Training Laboratories, 1961

193.Weber, M., Sociologia religiei, București, Teora, 1998.

194.Weil, F. D., The stranger, prudence, and trust in Hobbes’s theory. Theory and Society, 1986.



195. Weissbourd, B., "A Brief History of Family Support Programs", S. L. Kagan, D. R. Powell,

B. Weissbourd, and E. F. Zigler, eds., American Family Support Programs Perspectives and

Prospects, New Haven, CT: Yale University Press, 1987.

196.Wiener, N., Cibernetica sau știința comunicării și comenzii la ființe și mașini, București,

Editura Științifică, 1966.

197.Williams, B. A., Deciding to believe. In Problems of the Self. Cambridge: Cambridge

University Press, 1973.sal

198.Wilson,V.J., The Truly Disadvantaged: The Inner City, the Underclass, and Public Policy,

Chicago: University of Chicago Press, 1987. For amplification, see Adele V. Harrell and

George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social Isolatzon: Barriers to Urban Opportunity,

Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.

199.Wolf, E.R., Țăranii, Chișinău, Editura Tehnică, 1988.

200.Zamfir, C. (coord.), Stoica, L.G., Stănescu, M.S., (coord.) - Proiectarea dezvoltării sociale –

MHO, București, 2007

201.Zamfir, C., Stanescu S. (coord.)- Enciclopedia Dezvoltării Sociale, Polirom, Iasi, 2007

202.Zamfir, C., Stoica, L.G., (coord.) - O nouă provocare: Dezvoltarea socială, Polirom, Iași, 2007

203.Zamfir, C., Vlăsceanu, L.(coord.), Dicționar de sociologie, București, Babel, 1993.

204.Zamfir, E. (coord.); Badescu, I. (coord.); Zamfir, C. (coord.) - Starea societatii romanesti

dupa 10 ani de tranzitie. Congresul National de Sociologie și Asistenta Sociala din Romania,

Bucuresti, 14-16 decembrie 2000, Bucuresti , Expert, 2000

205.Zamfir, E., Preda, M., – Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară - Editura Expert,

București, 2000.

206.*** Boston Persistent Poverty Project, To Make Our City Whole: A Report on the Work of

the Strategy Development Group of the Boston Persistent Poverty Project, Boston: The

Boston Foundation, February 1994.

207.*** The President's Community Enterprise Board, Building Communities Together:

Guideboolfor Community-Based Strategic Planningfor Empowerment Zones and Enterprise

Communities. Washington, D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development,

January 1994,



208.*** Pratt Institute Center for Community and Environmental Development, CDC Profiles,

Community Development Corporation Oral Histor. y Project, New York, NY: Pratt Institute

Center for Community and Environmental Development, June 1995.

209.****Interconnectig Europe. Semantic Interoperabilitu Centre Europe, IDABC, Bruxeless,

2008

210.****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul II, Nr.1,

Primăvara 2004

211.****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul III, Nr.1,

Primăvara 2005

212.****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, amrtie 2002.

213.***American Institute of Architects, Vision/Reality: The Consolidated Plan, Washington,

D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development, March 1994.

214.***Aspen Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community

Initiatives. Washington, DC: The Aspen Institute, 1996.

215.***Aspen Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community

Initiatives (Draft). Washington, D.C.: The Aspen Institute, 1996.

216.***Baltimore Citizens Planning and Housing Association Training Manual (Baltimore:

Citizens Planning and Housing Association, 1995).

217.***Cleveland Foundation Commission on Poverty, The ClevelAnd CommunityBuilding

Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on

Poverty, Cleveland, OH: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve

University, 1992.

218.***Cleveland Foundation Commission on Poverty, The Cleveland CommunityBuilding

Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on

Poverty, Cleveland: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve

University, 1992.

219.***Minneapolis Neighborhood Revitalization Program, Building Community by Building

Partnerships: The Minneapolis Neighborhood Revitalization Program Progress Report,

Minneapolis, MN: City of Minneapolis, 1995.



220.***National Community Building Network, NCBN Overview (Oakland, CA: National

Community Building Network, October 1996.

221.***National Congress for Community Economic Development, Against All Odds: The

Achievements of Community Based Development Organizations, Washington, DC: National

Congress for Community Economic Development, 1989.

222.***OMG, Inc., Second Annual Assessment Report: Comprehensive Community

Revitalization Program in the South Bronx, New York, NY: Comprehensive Community

Revitalization Program, June 1995;

223.***Texas IAF Network, Texas IAF Network. Vision, Values, Action, Austin, TX Texas IAF

Network, 1990.



Anexe


Anexă - Studiu de caz – Școala Stâlpu – Buzău

Anexă - Parteneriatul Public – Privat. Studiu de caz – Sistemul Electronic

Judeţean – EuDiS Mehedinţi.




Organizarea comunitară a fost aplicată ca model structurat la Roșia Montană, personal fiind

invitat în calitate de organizator comunitar extern pentru a derula acest proces.

Paşii pe care i-am derulat la Roşia Montana au fost:

1. Formarea echipei de voluntari – împreună cu Preşedintele Asociației „Alburnus

Maior” am format o grupă de 8 voluntari cu care am avut o sesiune de instruire de o

jumătate de zi.

2. Interviurile nestructurate – după o planificare amănunţită și o zonare a localității cu

repartizare a zonelor pentru fiecare voluntar, aceștia au avut interviuri cu majoritatea

membrilor comunităţii.

3. Întâlnirea de analiză şi selectare a problemelor comunităţii – în urma căruia s-a decis

că problema principală a comunităţii este „imposibilitatea de a dezvolta orice formă

aducătoare de venit pe teritoriul comunităţii datorită Planului de Urbanism

General – PUG și Planurilor de Urbanism Zonal - PUZ care prevedeau exclusiv

activităţi de minerit”

4. Cercetarea problemei – Problema este una care tine de competenţa Consiliului Local

Roşia Montana, care a aprobat PUG-ul şi PUZ-urile și care poate începe demersurile

pentru dezvoltarea unui Plan de Urbanism Zonal care să scoată proprietăţile celor care

doresc să dezvolte alte investiţii din zona exclusiv minieră. O echipă de experți (juriști

și ingineri) au pregătit o justificare pentru o nouă propunere de Hotărâre de Consiliu

Local prin care era solicitată modificarea PUG prin alocarea de fonduri pentru

dezvoltarea unui nou PUZ care să permită pe suprafețele solicitate și alte activități

decât mineritul.

5. Adunarea Publică – a avut o parte pregătitoare – depunerea a 60 de petiţii (ce către 60

proprietari din Roşia Montana) privind scoaterea proprietăţilor personale din zona

exclusiv minieră. De asemenea, partea de Adunare publică s-a desfăşurat cu ocazia

Şedinţei Consiliului Local.

6. Rezultatul – Consiliul Local a aprobat realizarea unui nou PUZ și fondurile necesare

pentru acesta.



Anexă - Studiu de caz – Școala Stâlpu - Buzău77

Una din școlile în care se desfășoară acest program este Școala cu cl. I-VIII Stâlpu, din

județul Buzău, școală cu 341 elevi la clasele I-VIII (137 la ciclul primar și 204 la ciclul

gimnazial) și personal didactic este format din 8 învățători și 16 profesori.

Activitățile programului Școala Comunitară Activă derulate la Școala Stâlpu în parteneriat cu

Asociația Română de Dezvoltare Comunitară

1. Inițierea și promovarea disciplinei de studiu “Dezvoltare comunitară”

Programul constă în introducerea în curriculumul la dispoziția școlii – CDS - a disciplinei

opționale ”Dezvoltare comunitară”, care folosește comunitatea locală atât ca obiect de studiu

cât și ca resursă didactică.

Programa a fost proiectată pentru o oră pe săptămână și este însoțită de un ghid didactic și de

o bibliografie ce le va permite profesorilor să adapteze programa pentru orice clasă

Argumente privind introducerea opționalului:

• Opționalul propus vine să sprijine procesul de dezvoltare și facilitare comunitară,

proces inițiat în comunitatea Stâlpu. Acolo unde ființează un proces structurat de tip

școală comunitară activă, procesul de dezvoltare comunitară (facilitare) este mult

mai bine înțeles de comunitate, putând implica membrii comunității în acțiuni

comunitare cu impact pozitiv mult mai ușor;

• Implicarea cadrelor didactice în procesul facilitării comunitare va duce la mobilizarea

resurselor existente în orice comunitate;

• Opționalul pune accent pe metode participative de implicare a elevilor, multe acțiuni

se desfășoară în afara școlii - în comunitate – având un puternic impact comunitar

(ex. implicarea elevilor în acțiuni de ajutorare a persoanelor în vârstă etc.).

77 Material prelucrat după un material dezvoltat de Ina Rizoaica – Asociația Română de Dezvoltare comunitară



• Crearea unor rețele la nivel județean de Școli Comunitare Active generează pentru

copii posibilitatea să comunice și să cunoască realitatea și evenimentele din alte

sate;

Disciplina opționala vine în întâmpinarea ofertei educaționale de adaptare în funcție

de specificul local al fiecărei școli.

Rezultatele

Rezultate directe ale activității elevilor

- Copiilor le pasă de ce se întâmplă în jurul lor (cu banii obținuți din vânzarea revistei

pe care o editează, copiii susțin un coleg care este în pericolul de a abandona școala);

- Copiii vor să-și păstreze tradițiile locale. Ei își fac costume populare personale, vor să-

și amenajeze o tabără comunitară;

- Copiii realizează reviste școlare;

- Au inițiat activități creative de strângere de fonduri prin care și-au dotat școala cu un

computer sau au plătit efectuarea igienizării curente;

- S-au organizat pentru prima dată acțiuni de genul Ziua porților deschise, în parteneriat

cu Comitetul de părinți, Autoritățile locale, patronii din comună;

- Copii au creat și inițiat amenajarea Clubului de Dezvoltare Comunitară care sprijină

procesul ce se derulează în școală prin predarea opționalului. Copiii sunt cei care

coordonează și organizează activitatea clubului.

- S-a realizat un mini studio de radio, care contribuie la o mai bună comunicare între

elevi și profesori, o mai bună cunoaștere a realităților școlii și localității, stimulează

inițiativa și creativitatea fiecărui elev;

Un alt rezultat este implicarea școlii în Proiectul “Să învăţăm de la copii”. Acesta a urmărit

să formeze atitudini civice pozitive la nivel de comunitate, în scopul dezvoltării acesteia. În

finalul proiectului copiii au prezentat pe scena căminului cultural spectacole de teatru

comunitar concepute de ei sub îndrumarea unor actori profesionişti. Pentru că spectacolele



prezentau viața satului prin ochii copiilor și într-o realitate al copiilor, adulţii au înțeles că

trebuie să-i asculte pe copii, să le audă visele, că au multe să le spună şi că trebuie să-i

sprijine. Au realizat că problemele satului trebuie rezolvate şi că ei adulții ar trebui să fie

prezenţi la tot ce se întâmplă în jurul lor. Cert este faptul că oamenii din sat şi-au «deschis

ochii», au înţeles ce au vrut copiii să le transmită şi au ajuns la concluzia că trebuie să-i

susţină, după posibilităţi, cu tot ceea ce vor să realizeze pentru comunitatea lor.

Impact

Proiectul a schimbat modul de gândire și de percepție al profesorilor care s-au implicat în

program; lângă profesorii implicați efectiv din prima fază a proiectului au venit și alți colegi

din școală, grupul crescând constant.

A crescut conștiința faptului că școala este a comunității și că este pusă în slujba ei - o

instituție adaptată nevoilor și cerințelor comunității;

Calitatea relațiilor dintre cei implicați în actul educațional s-a îmbunătățit atât la nivel intern

(în interiorul școlii) cât și extern (în afara scolii - mai ales relația școală-părinți/comunitate,

școală-instituții publice);

Copiii au căpătat din ce în ce mai mult curajul de a lua atitudine față de unele aspecte din

școală și comunitate; Ei au conștiința că trebuie să facă ceva pentru satul în care trăiesc și

învață, au devenit mândri că trăiesc acolo și că pot face ceva pentru locul, școala unde învață;

Copiii au căpătat încredere în ei, au devenit importanți în școală și în comunitate - lucru

posibil ca urmare a organizării unor activități unde au fost văzuți de membrii comunității, și-

au asumat responsabilități pe care le-au îndeplinit foarte conștiincios și bine, au participat la

conferințe de presă, au dat interviuri la posturile de radio și TV locale - au devenit cunoscuți,

și-au reprezentat propria comunitate; A început să se contureze ideea și dorința pentru unii

dintre copii de a fi lideri;



Copiii au devenit modele pentru adulții din comunitate: sunt mult mai organizați și

responsabili în ceea ce fac, pot să analizeze, să evalueze, și chiar monitorizează la un moment

dat activitățile ce se desfășoară în școală;

CONCLUZII

“Este necesar sa facem dezvoltare comunitara deoarece comuna noastră in viitor va arata

mai bine și va fi mai curata. Noi, de când facem acest opțional, ne respectam mai mult intre

noi și suntem mai buni unii cu alții. Am făcut grupe de cate doi copii și mergem sa ii ajutam

pe bătrânii neputincioși din comuna.” (Angelica, cl. VI)

“Dezvoltarea comunitara presupune participarea tuturor membrilor unei comunități la

desfășurarea unor activități care au la baza proiecte propuse de către elevii scolii noastre.

Aceste proiecte sunt sprijinite de către profesorii scolii, de autoritățile locale, părinții

elevilor. Proiectele propuse sunt pe diferite probleme : culturale, de protecția mediului, de

cultura civica, de educație rutiera etc. Proiectul “Să învățăm de la copii” desfășurat de elevii

cl. V-VIII a cuprins multe activități care au condus la cunoașterea altor elevi de la școlile

Blajani și Aliceni. Piesele de teatru puse in scena de colegii noștri ajutați de un actor

profesionist au arătat părinților, adulților, comunității nevoile comunei, problemele cu care

ne confruntam zilnic. In viitor este necesar ca aceste proiecte de dezvoltare comunitara să fie

susținute mai mult de părinți, autorități locale pentru ca părerile elevilor sa fie cunoscute de

adulți.” (Roxana, cl. VII)

“Opționalul Dezvoltarea comunitara ne place pentru că nu memoram lecții, pentru că

învățăm să cunoaștem oamenii, să ne cunoșteam pe noi, să fim mai buni, mai îngăduitori cu

cei de lângă noi. Ne învață să comunicam, să înlăturam barierele din comunicare, să ne

spunem părerea, să știm să ne apreciem și chiar sa înțelegem că nu întotdeauna avem

dreptate. Ne învață să rezolvam un conflict, atunci când el apare și mai ales ne-a învățat că

orice părere contează.”(Alin, cl. VII)



Anexă - Parteneriatul Public – Privat

Studiu de caz – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi.

Consiliul Judeţean Mehedinţi a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC IT SA

pentru informatizarea Administraţiei Publice din Judeţul Mehedinţi. Forma de organizare sub

care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are administratori din

partea ambelor structuri care au intrat în asociere. Scopul Parteneriatului este realizarea unei

platforme de comunicare și furnizare de servicii pentru cetăţeni pentru fiecare structură a APL

la nivel local.

Fiecare Primărie a fost conectată la Reţeaua Internet şi a fost instruită să lucreze pe Sistemul

Electronic Judeţean pentru a oferii date atât pentru cetăţeni cât şi pentru transferul acestora la

nivel judeţean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de a gestiona

eficient date lucrând cu baze de date complexe dar uşor de administrat şi exploatat. Proiectul

este unul dintre puţinele proiecte care beneficiază de un studiu de impact pe întreaga perioadă

de dezvoltare a lui.

Studiul de impact EuDiSa) Impactul implementării sistemului EuDiS asupra cetățenilor

Întrebările de la Q1 – Q3 – sunt întrebări pentru verificarea eșantionului cercetării.In urma analizei acestora erorile introduse prin aplicarea instrumentelor la eșantionul stabilit păstrează eroarea cercetării in limita stabilita cu beneficiarul.

Q4. Cat de des folosiți echipamente electronice?

1 In fiecare zi 4 O dată la 2 luni2 De 2 ori pe lună 5 Mai rar3 O dată pe lună

Din răspunsurile celor chestionați – putem surprinde o tendința in privința folosirii echipamentelor electronice in rândul cetățenilor - numărul celor care apelează la serviciile primăriei și folosesc zilnic echipamentele electronice este in scădere.

Nu putem identifica o corelație directa cu sistemul EuDiS ci mai degrabă cu o tendința de creștere a vârstei respondenților.


0 1 2 3 4 50

10

20

30

40

50

60

70



Q5. Cum vă ridicaţi salariul? 1 În numerar 2 Pe card

Numărul cetățenilor care își ridica salariul pe card are o tendința ușoara dar continua de creștere - 5 % de la începutul studiului. Numărul mare al nonraspunsurilor la aceasta întrebare se datorează deciziei de a introduce obligativitatea cardului pentru ridicarea salariului începând cu ianuarie 2008, când probabil va exista o creștere substanțială a procentului cetățenilor care își ridica salariul pe card – informație obținută in cadrul focus grupurilor de control realizate.

Q6. Folosiţi mijloace şi echipamente electronice pentru plata serviciilor? 1 DA2 NU

Numărul cetățenilor care plătesc cu ajutorul mijloacelor electronice este încă foarte redus – și se păstrează in limita a 10 %

Q7. Cele mai frecvente plăti făcute cu ajutorul mijloacelor electronice sunt: plata ratelor bancare, plata facturilor de mobil și a altor facturi, plata unor taxe, plata cumpărăturilor.


0 1 20

10

20

30

40

50

60

70

80

90

mar.2005oct. 2005mar.2006oct. 2006mar.2007oct. 2007

0 1 20

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100



Q8. Care din următoarele propoziţii descriu cel mai bine comportamentul angajaţilor Administrației Publice din orașul/comuna Dvs.?

1 Sunt aroganţi şi dezinteresaţi2 Te poartă de la un ghişeu la altul3 Devin cooperanţi când li se oferă mici atenţii4 Se implică atunci când intervine interesul personal5 Îşi fac datoria atât cât îi obligă legea6 Sunt cooperanţi cu cetăţenii7 Se implică să rezolve problema cetăţeanului

Marea majoritate a cetățenilor (70%) apreciază drept pozitiv comportamentul angajaților Administrației publice. Totuși se observa o tendința descrescătoare a acestora concomitent cu tendința descrescătoare a cetățenilor care au aprecieri mai puțin favorabile legate de comportamentul angajaților administrației.

Ponderea cetățenilor care au aprecieri neutre comporta o tendința crescătoare – pe fondul reducerii comunicării dintre cetățeni și Administrația publica.

Q9. Cum apreciaţi evoluţia Administraţiei Publice în ultimele 6 luni din perspectiva utilizării echipamentelor electronice în relaţia cu cetăţeanul?

1 S-a îmbunătățit foarte mult2 Exista o oarecare îmbunătățire3 Nu se observa nici o schimbare

Schimbarea privind utilizarea echipamentelor electronice și a modului de lucru in administrație se reflecta, chiar daca încă in măsura scăzuta, la nivelul cetățeanului. Se poate observa o creștere semnificativa (15%) de la începutul proiectului a celor care considera ca exista o oarecare îmbunătățire privind utilizarea echipamentelor electronice in relația cu cetățeanul. De asemenea procentul celor care considera ca nu exista nici o schimbare a scăzut cu mai mult de 10% . Procentul celor care apreciază o schimbare semnificativa se păstrează constant de la începutul cercetări – cu o destul de mare scădere in ultimul an.



0

10

20

30

40

50

60

70

0123


0

10

20

30

40

50

60

70

80

1+2_345+6+7


Q10. Sunteţi mulțumit(ă) de serviciile oferite de Administraţia Publică.

1 Foarte mulţumit2 Mulţumit3 În oarecare măsură mulţumit4 Nemulţumit5 Foarte nemulţumit

Putem identifica un fond al scăderii mulțumirii fata de serviciile oferite de administrația Publica. Daca procentul celor nemulțumiți și foarte nemulțumiți rămâne constant scade foarte tare procentul celor mulțumiți și foarte mulțumiți (17% de la începutul proiectului și 30% in ultimi 2 ani) pe fondul creșterii procentului celor mulțumiți in oarecare măsura. Se poate observa o evoluție in oglinda a celor 2 categorii.

Q11. Cum apreciaţi timpul consumat de Dvs. pentru rezolvarea unei solicitări către Administrația publică?

1 Foarte lung2 Optim 3 Foarte scurt

Putem observa o tendința de creștere a ponderii cetățenilor care considera ca timpul petrecut de ei la ghișeu este unul optim (de la 48% in martie 2005 la 57% in octombrie 2007). De asemenea putem observa o scădere a ponderii cetățenilor care considera ca timpul petrecut la ghișeu este foarte lung(de la 34% in martie 2005 la 25% in octombrie 2007).

Aceste date corelează cu aprecierea acestui timp in medie de către cetățeni. Q12. Media timpului petrecut la ghișeu fiind in octombrie 2007 de 21,34 minute fata de 53 minute in octombrie 2007.



0

10

20

30

40

50

60

70

1+234+5


10

20

30

40

50

60

Foarte lung Optim Foarte scurt


Q13. Care din următoarele propoziţii ar descrie cel mai bine punctul Dvs. de vedere legat de folosirea echipamentelor electronice de către angajaţii Administraţiei Publice?

1 Majoritatea angajaților primăriei nu au habar ce este un calculator2 Angajații folosesc calculatorul doar pentru jocuri3 Sunt conservatori in folosirea echipamentelor electronice4 Calculatorul se folosește doar la biroul contabilitate5 Ar fi necesara o îmbunătățire a folosirii calculatorului in administrație6 Numărul celor care lucrează pe calculator este in creștere7 Angajații folosind frecvent calculatorul pentru a oferi informații

Putem observa o deplasare spre mijlocul scalei. Creste numărul celor care percep o oarecare îmbunătățire a situației folosirii echipamentelor electronice și a celor care considera ca încă angajații Administrației sunt conservatori in folosirea echipamentelor electronice. Cu toate acestea se păstrează o constanta a celor mulțumiți și nemulțumiți care, de asemenea evoluează in oglinda.

In ultimul an putem observa revenirea la trendul crescător al persoanelor mulțumite de evoluția administrației din perspectiva lucrului cu echipamente electronice in relația cu cetățeanul.


5 6 70

5

10

15

20

25

30

35

40

45


1 2 30

1

2

3

4

5

6

7

8



0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

1+2+345+6+7


Întrebările de control privind eșantionul se păstrează in limita marjei de eroare planificare și arata variații nesemnificative a răspunsurilor și fidelitatea aplicări instrumentelor de cercetare.


Nu au raspuns

DA NU0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Q 15. Au citit un raport al CL - ultimele 6 luni

mar. 2005oct. 2005mar. 2006oct. 2006mar. 2007oct. 2007

Nu au raspuns

DA NU0

20

40

60

80

100

120

Q 16. Activeaza in organizatii


Nu au raspuns

DA NU0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100Q 14. Participarea la sedinte publice - ultimele 6 luni


Nu au raspuns

DA NU0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Q 17. Au oferit atentii Angajatilor APL - ultimele 6 luni



Q18. Cum apreciaţi accesul cetăţenilor la informaţia de interes general în cadrul Administraţiei Publice?

1 Foarte bun2 Bun3 Adecvat4 Slab5 Foarte slab

Chiar daca procentul cetățenilor care considera ca cetățenii au acces la informații de ordin public este încă destul de ridicat putem percepe o creștere a cetățenilor care considera ca accesul este slab și foarte slab paralel cu creșterea celor care îl considera adecvat in detrimentul scăderii cetățenilor care îl considera bun și foarte bun (in scădere cu 10 % de la începutul proiectului și cu aproape 30% in ultimul an după o perioada de creștere).

B) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Angajaților Administrației.

Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetăţenii din oraş/comună de serviciile oferite de angajaţii Administraţiei Publice?

Incercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură alegere

1 Foarte mulțumiți2 Mulțumiți3 In oarecare măsura mulțumiți4 Nemulțumiți5 Foarte nemulțumiți

In opinia angajaților administrației cetățenii sunt in general mulțumiți de activitatea acestora – numărul celor mulțumiți fiind in creștere și a celor foarte mulțumiți și in oarecare măsura mulțumiți fiind in ușoara scădere.



0

10

20

30

40

50

60

70

1+234+5

0 1 2 3 4 50

10

20

30

40

50

60

70

mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007


DA NUQ2. Sunteți satisfăcut (a) de condițiile in care va desfășurați activitatea ? 1 2Q3. Considerați ca aveți libertate in procesul de luare a deciziilor la nivelul locului de munca ?

1 2

Marea majoritate a angajaților administrației se declara satisfăcuți de condițiile in care își desfășoară activitatea (peste 70%). A scăzut cu 8% raportat la momentul începerii proiectului ponderea angajaților nemulțumiți de condițiile de munca.

Si la capitolul libertate privind luarea deciziilor angajații administrației se declara mulțumiți numărul celor care considera ca nu au liberate fiind in scădere – 10% de la inițierea proiectului.


Nu a raspuns DA NU 0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Q.2mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007


10

20

30

40

50

60

70

80

90

Q.3mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007


DA NUQ4. Furnizați prin intermediul mijloacelor electronice informații pentru cetățeni ? 1 2Q5. Folosiți semnătura digitala ? 1 2Q6. Folosiți frecvent calculatorul in activitatea dumneavoastră profesionala ? 1 2Q7. Sunteți satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice la locul de munca ? 1 2

Numărul angajaților care declara ca furnizează informații prin intermediul echipamentelor electronice este in creștere crescând cu mai mult de 12% de la începutul proiectului și ajungând la 40% din angajații Administrației Publice din Mehedinți.

Ponderea angajaților care folosesc semnătura digitala încă foarte mica dar in creștere cu 4 – 5 % de la începutul proiectului EuDiS, in ultimul an ridicându-se la 7,5% din totalul angajaților.

Ponderea angajaților care considera ca folosesc frecvent calculatorul in activitatea profesionala a crescut substanțial de la începutul proiectului EuDiS cu peste 22% de la 65% la peste 87% dintre angajații administrației.



10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Q. 6mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007


102030405060708090

100



10

20

30

40

50

60

70

80



Putem observa o creștere substanțiala și constanta a satisfacției angajaților privind dotarea cu echipamente electronice la locul de munca – creștere cu peste 22% (de la 50% la 72%) de la începutul proiectului EuDiS.

Acest procent corelează cu procentul angajaților care folosesc zilnic calculatorul in activitatea profesionala – Q8.

Q8. Cât de des utilizați calculatorul în activitatea dumneavoastră la serviciu?

Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură alegere

1 Zilnic2 De doua ori pe săptămână 3 O dată pe săptămână 4 O dată pe lună 5 Mai rar

Numărul angajaților care utilizează zilnic calculatorul la serviciu este in creștere constanta depășind cu peste 25% procentul celor care utilizau calculatorul zilnic la începutul proiectului.

De asemenea numărul celor care folosesc calculatorul mai rar de odată pe luna a coborât la limita a 2% din angajații administrației fata de 22% la începutul proiectului EuDiS.


0 1 2 3 4 50

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100



10

20

30

40

50

60

70

80



Q9. Care sunt principalele operaţii pentru care folosiţi calculatorul?

Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător maxim 2 alegeri

1 Dezvolt aplicaţii specifice muncii prestate2 Caut / furnizez informaţii pentru cetăţeni3 Poşta electronică (e-mail)4 Jocuri de destindere5 Altele. Specificaţi:__________________

Numărul angajaților care declara ca folosesc calculatorul pentru a dezvolta aplicații specifice muncii prestate este in creștere (cu peste 11% de la începutul proiectului) ajungând la 85% din totalul angajaților.

De asemenea numărul angajaților care caută furnizează informații pentru cetățeni sau folosesc posta electronica a crescut constant și cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului.



10

20

30

40

50

60

70

80

90

1 2 3 4 5


C) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Agenților Economici

Ponderea agenților economici care au acordat sponsorizări pentru acțiuni ale administrației in ultimele 6 luni este in continua scădere – ceea ce poate fi un semnal al întăriri capacitații Administrației dar și al scăderii comunicării dintre Administrație și Agenții economici.

Ponderea angajaților economici care participa la ședințele Consiliului local este in scădere.

Procentul agenților economici care citesc rapoarte ale Consilierilor locali este, de asemenea, in scădere.

Procentul agenților care declara ca au oferit atenții in ultimele 6 luni angajaților administrației se păstrează la limita a 10% dintre aceștia.



10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Oferirea de atentii - ultimele 6 luni

mar.2005 oct. 2005 mar.2006oct. 2006 mar.2007 oct. 2007


10

20

30

40

50

60

70

80

90

Citirea rapoartelor CL - ultimele 6 luni



20

40

60

80

100

120

Sponsorizari - ultimele 6 luni

Nu a raspuns DA NU


10

20

30

40

50

60

70

80

90

Participare la sedintele CP - ultimele 6 luni



Folosirea semnăturii digitale de către agenții economici este de asemenea constanta sub limita de 10% dintre aceștia. Ca informație suplimentara in cadrul focus grupurilor de control – cauza acestei ponderi reduse și in cadrul angajaților dar și al cetățenilor este slaba utilizare a ei in cadrul serviciilor și de asemenea lipsa etichetei „oficial” atașata acestei semnături.

Q8. Aţi primit, în ultimele 6 luni informaţii de utilitate publica prin intermediul echipamentelor electronice? 1 DA 2 NU

Numărul Agenților economici care au primit informații prin intermediul echipamentelor electronice se păstrează constant sub limita a 10%


0 1 20

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100



20

40

60

80

100

120

Semnatura digitala



D) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra consilierilor locali.

Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetăţenii din oraş / comună de serviciile oferite de angajaţii Administraţiei?

Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură alegere

1 Foarte mulţumiţi2 Mulţumiţi3 În oarecare măsură mulţumiţi4 Nemulţumiţi5 Foarte nemulţumiţi

Marea majoritate a consilierilor locali considera ca cetățenii sunt mulțumiți de serviciile oferite de angajații Administrației. Putem observa o tendința crescătoare a celor neutri și una ușor descrescătoare a celor nemulțumiți.

Q2. Cum apreciaţi evoluţia Administraţiei în ultimele 6 luni din perspectiva utilizării echipamentelor electronice în relaţia cu cetăţeanul?

1 S-a îmbunătăţit foarte mult2 Există o oarecare îmbunătăţire3 Nu se observă nici o schimbare

Marea majoritate a consilierilor considera ca Administrația si-a îmbunătățit situația privind utilizarea echipamentelor electronice – o tendința ușor crescătoare daca avem in vedere diferențele de percepție din lunile martie și octombrie.De asemenea, putem observa o tendința ușor descrescătoare a celor

care nu percep nici o schimbare in acest sens la nivelul Administrației.


Multumiti Neutri Nemultumiti0

10

20

30

40

50

60

70



0

10

20

30

40

50

60

70

80

0 1 2 3


Q3. Sunteţi mulțumit(ă) de serviciile oferite de Administraţie către cetăţeni şi agenţi economici.

1 Foarte mulţumiţi2 Mulţumiţi3 În oarecare măsură mulţumiţi4 Nemulţumiţi5 Foarte nemulţumiţi

Putem observa o tendința clara crescătoare a consilierilor neutri pe fondul unei ușoare descreșteri atât a consilierilor mulțumiți (1+2) cat și a celor nemulțumiți (4+5)

Q4. Care din următoarele propoziţii descrie cel mai bine relaţia dintre Administrație şi cetăţenii sau agenţii economici?

1 Sunt nemulţumiţi de activitatea Administraţiei şi au un comportament agresiv2 Relaţia este una de neîncredere şi destul de tensionată 3 Cetăţenii / agenţii ec. au tendinţa de a oferi atenţii pentru serviciile oferite de angajaţi4 Relaţia este una neutră, centrată doar pe rezolvarea nevoilor5 Aşteaptă ca Administraţia să le rezolve toate nevoile6 Sunt conștienți de formalităţile ce trebuiesc îndeplinite şi sunt înţelegători7 Şi cetăţenii şi agenţii economici sunt mulţumiţi de activitatea Administraţiei

Marea majoritate a consilierilor sunt mulțumiți de relația Administrației cu cetățenii și agenții economici (1+2+3), tendința in creștere cu aproape 10% fata de martie 2005 procent echivalent cu descreșterea celor nemulțumiți (5+6+7)



10

20

30

40

50

60

70

Nemultumiti Neutri Multumiti

Multumiti Neutri Nemultumiti0

10

20

30

40

50

60

70



Q5. Aţi auzit despre implementarea sistemului electronic judeţean EuDiS? DA 1 NU 2

Numărul consilierilor locali care au auzit de existenta Sistemului EuDiS a crescut de la 45% in martie 2005 la 90% in octombrie 2007 la nivelul județului Mehedinți.

11,2% au auzit ca EuDiS este un sistem de conectare la internet.9,6% au auzit ca este rapid și eficient, creste viteza de rezolvare a sarcinilor angajaților APL6,4% au auzit ca se refera la informatizarea serviciilor APL.4,8% din consilierii respondenți au auzit despre program dar nu cunosc amănunte.3,2% au auzit ca este costisitor.1,6% au auzit ca este neeficient.



10

20

30

40

50

60

70

80

90

nr da nu


E) Impactul asupra Coordonatorilor Instituțiilor Administrației Publice.

DA NUQ7. Sunteţi satisfăcut (ă) de condiţiile de muncă din Instituţia pe care o conduceţi ?

1 2

Satisfacția conducătorilor instituțiilor Administrației rămâne constanta, marea majoritate a acestora fiind satisfăcuți de condițiile de munca din instituțiile pe care le conduc.

DA NUQ8. Consideraţi că aveţi libertate în procesul de luare a deciziilor ? 1 2

Cea mai mare parte a conducătorilor instituției (peste 80%) considera ca au libertate in procesul de decizie – neexistând schimbări majore de la inițierea sistemului EuDiS.



10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

nr da nu

nr da nu0

10

20

30

40

50

60

70

80

90



DA NUQ9. Instituţia Dvs. furnizează prin intermediul mijloacelor electronice informaţii pentru cetățeni ?

1 2

Se păstrează tendința de creștere a procentului conducătorilor instituțiilor Administrației care declara ca instituția pe care o conduc furnizează informații prin intermediul echipamentelor electronice – tendința este clara daca avem in vedere diferențele de percepție martie/octombrie.

DA NUQ10. Folosiţi semnătura digitală ? 1 2

Se poate observa continuarea tendinței de creștere a conducătorilor instituțiilor administrației care folosesc semnătura digitala.

Aceasta tendința este proporționala cu evoluția sistemului EuDiS la nivel județean.

DA NUQ11. Folosiţi frecvent calculatorul în activitatea dumneavoastră profesională ? 1 2

Nu putem observa o tendința privind folosirea calculatorului de către conducătorii instituțiilor publice.

Acest lucru se datorează faptului ca la studiu au participat atât conducători ai instituțiilor cat și reprezentanți ai acestora – eșantionul nefiind constant.

DA NU


nr da nu0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100



10

20

30

40

50

60

70

80

nr da nu

nr da nu0

10

20

30

40

50

60

70

80



Q12. Sunteţi satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice a Instituţiei ? 1 2

Fata de martie 2005 putem observa o creștere cu aproape 20% (de la 54% la 73%) ponderea Conducătorilor instituțiilor Administrației satisfăcuți de dotarea cu echipamente electronice in cadrul propriei instituții.

Evoluția populației după gen și vârsta in perioada studiului.

Se poate observa o constanta a populației care apelează la serviciile Administrației publice după caracteristica « gen », cu o foarte ușoara tendința de masculinizare a acesteia.

Legat de distribuția populației pe variabila « vârsta » nu putem observa tendințe constante. Putem observa o pondere a populației tinere ridicate in etapa oct. 2006 care asociază cu o evaluare mai critica asupra serviciilor administrației.


nr da nu0

10

20

30

40

50

60

70

80


Fem Masc0

10

20

30

40

50

60

Mar 2005Oct 2005Mar 2006Oct 2006Mar 2007Oct 2007

Sub 29ani 30-39 40-49 50-59 peste 600

5

10

15

20

25

30

35

Mar 2005 Oct 2005 Mar 2006 Oct 2006 Mar 2007 Oct 2007


Tabla de abrevieri folosite

ADI – Asociatie de Dezvoltare Intercomunala – Intercomunalitatea

ADL – Agentul de Dezvoltare Locală

APL – Administrația Publica Locala

ARCS – Asociația Română de Consiliere și Sprijin

ARDC – Asociația Romana de Dezvoltare Comunitara

CAR – Centrul de Asistență Rurală

CCIAC – Comitete Consultative pentru Implementarea de Acținuni Comunitare

EuDiS – European District System

FES – Fundația Friedrich Ebert Stiftung

FRDS – Fondul Român de Dezvoltare Socială

PACA – Participatory Apprizal of Competitive Advantaje

PACT – Fundația Parteneriat pentru Acțiune comunitară și Transformare

PDR – Programul de Dezvoltare Rurala

PPP – Parteneriat Public-Privat

SCA – Scoala Comunitara Activa

TC – Tele-Centru


modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor...

Documents