modelarea conceptuala a datelor

22

Universitatea “ Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Științe Economice

Specializarea: B8

Categoria Studiilor: Master, Zi

Utilizarea sistemelor

informatice-economice

Masterand: Dobrițan Cătălina

Prof.coord: Marian Cristescu

2

Cuprins

Introducere……………………………………………………………1

1. Aspecte generale privind creditul…………………………………….4

2. Modelarea conceptuală a datelor……………………………………..5

Concepte de bază……………………………………………………..5

Modelul EA………………………………………………………….12

Restricții de integritate………...…………………………………….13

Dependențe funcționale……………………………………………...19

3. Modelarea conceptuală a prelucrărilor………..……………………..22

4. Modelarea Logică a datelor………………………………………….28

Concluzii…………………………………………………………….30

3

Introducere

În conținutul acestui proiect îmi propun să realizez modelul conceptual al

activității de creditare. Voi porni de la detalierea activității de creditare, cu

precădere, creditarea persoanelor fizice, voi determina entitățile care iau parte

la procesul de modelare a fenomenului, respectiv relaționarea ce se realizează

la nivelul înregistrărilor dintre tabele; drept urmare voi construi modelul

entitate-asociere la nivelul modelării conceptuale a datelor.

La nivelul modelării conceptuale a prelucrărilor voi realiza succesiunea

operațiilor executate ca urmare a apariției evenimentelor declanșatoare și

generatoare la rândul lor de evenimente rezultate , obținând în cele din urmă

modelul conceptual al prelucrărilor.

Voi realiza de asemenea modelul relațional la nivelul modelarii logice a

datelor.

Toate aceste modele au scop documentativ pentru partea de implementare a

activității analizate.

4

Activitatea de creditarea

1. Aspecte generale privind creditul

Esența operațiunii de creditare constă în aceea că o parte numită creditor ( investitor

sau împrumutător) transmite o valoare actuală unei alte părți numită debitor

( împrumutat) care se angajează la un anumit termen și în anumite condiții specifice în

cadrul acordului să ramburseze valoarea împrumutată și de asemenea să plătească o

anumită dobandă pentru a-l remunera pe creditor.

Tipuri de credite acordate personelor fizice

- Credit de nevoi personale

- Credit imobiliar

- Credit ipotecar

Creditul de nevoi personale

Această categorie de credit este printre cele mai utilizate categorii de credit datorită

gradului de accesibilitate ridicat.

Acest tip de credit nu necesită garanții iar destinația banilor nu este specificată,

sumele împrumutate nu sunt foarte mari, de regulă nu depășesc 20.000€, durata de

creditare în general este între 12-120 luni, nivelul dobânzii respectiv al comisioanelor

este specific fiecărui creditor.

Creditul imobiliar

Creditul imobiliar presupune existența unei garanți, particularitatea garanției vine

din factul că aceasta poate fi orcare alt imobil, depozit bancar decât cel pentru care se

solicită creditul dar care acoperă valoare creditului solicitat. Durata de creditare este

în general mai surtă decât la creditul ipotecar și pot exista restricții din punct de

vedere al valutei.

Gradul de accesibilitate al acestui tip de credit este mai restrâns, însă sumele care pot

fi obținute sunt mai ridicate.

Creditul ipotecar

Creditul ipotecar presupune existența unei garanți care se identifică cu bunul

achizționat cu ajutorul creditării. Durata de creditare este relativ mare, în cele mai

multe cazuri până la 30 ani și ajunge la o valoare creditata de până la 250000€. Aceste

particularități țin de politica bancii creditoare cu privire la acest tip de credit. Exeple

de credite ipotecare: Prima Casă, creditul pentru mașină etc.

5

Tip de entitate

Atribute

2. Modelul Entitate – Asociere (EA)

Modelul EA urmăreşte obţinerea unei reprezentări fidele, utilizând concepte

specifice, a realităţii (problemei de rezolvat ce urmează a fi informatizată). Această

reprezentare a lumii reale se va realiza făcându-se abstracţie de orice restricţie fie ea

informatică sau organizatorică. Pornind de la semantica obiectelor lumii reale şi a

legăturilor stabilite între acestea modelul EA serveşte în egală măsură ca un mijloc de

comunicare între modelator (informatician) şi viitorul utilizator al sistemului

(beneficiarul sistemului informatic), care descrie realitatea supusă modelării în

conformitate cu propria lui percepţie.

Concepte de bază ENTITATEA reprezintă un obiect al realităţii modelate caracterizat printr-o existenţă proprie, cu o identitate proprie (care-l face identificabil în raport cu celelalte obiecte de acelaşi tip) şi o mulţime de caracteristici care exprimă proprietăţile acestuia

Exemplificare: Voi lua tipul de entitate client

Entitati

Fig.1 Entitati apartinand aceluiasi tip

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Strada

Nr.

Localitatea

Judetul

Angajat al

Salariu de

incadrare

Alte venituri C001

Andreescu

Mihai

1901202324865

M.Viteazu

18

Talmaciu

Sibiu

SC.Romanofir.Sa

1100

200

C0125

Popescu

Raluca

2880530325493

V.Milea

15

Sibiu

Sibiu

SC.Ambient.SA

1500

300

Realizari ale atributelor

6

Tip entitate

Caracteristici multivaloare (

la aceiasi adresa pot locuii

mai multi clienti)

ATRIBUTUL defineşte o proprietate distinctă a unei entităţi. Fiecare atribut

prezintă un domeniu, adică o mulţime de valori admise. Într-o entitate se regăsesc

realizări corespunzătoare caracteristicilor definitorii pentru tipul de entitate.

Atributele pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii:

a) După complexitate atributele sunt:

• elementare (simple) ale căror realizări nu pot fi descompuse (exemplu: unitate

monetară, preţ unitar, număr matricol al studentului, marca angajatului, etc).

• decompozabile (complexe) ale căror realizări sunt decompozabile (ex: data

calendaristică – se poate descompune în zi, lună, an; adresa - se poate

descompune în stradă, număr,).

b) După realizările pe care le pot prezenta atributele pot fi:

• obligatorii (trebuie să prezinte obligatoriu o realizare, ceea ce corespunde

sintagmei NOT NULL – orice realizare).Ex: angajator, salar de incadrere, nume

prenume , CNP etc.

• opţionale ( sunt atribute care pot să nu prezinte nici o valoare (realizare) în

cadrul unei entităţi (de exemplu atributele: telefon, fax, e-mail - nu toate

persoanele au telefon, fax, adresă e-mail).

• monovaloare: atribute care prezintă o singură valoare în cadrul unei entităţi

(exemplu: nume client, cnp, data naşterii, etc).

• multivaloare: atribute care prezintă mai multe realizări în cadrul aceleiaşi

entităţi (spre exemplu clientul Xulescu poate contracta mai multe tipuri de

credite).

Exemplificare atribute complexe

Fig.2 Reprezentarea obiectelor compozite sub formă de tipuri de entități

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Cod_adresa

Strada

Nr.

Localitatea

Judetul

Angajat al

Salariu de

incadrare

Alte venituri

Adresa Cod_adresa

Strada

Nr.

Localitatea

Judetul

Obiect compozit

7

Identificator

Fig.3 Reprezentarea obiectelor compuse sub formă de tipuri de entități și menționarea identificatorilor

Tipul de entitate contract de credit - definit prin atributele: număr contract, data

contract, client,

valoare contract, garanţii – corespunde unui obiect compus al realităţii de modelat.

Creditul şi garanţia sunt două obiecte distincte ale problemei de modelat, fiecăruia

trebuind să-i corespundă în MCD un tip de entitate distinct.

Ca urmare, se vor include în MCD tipurile de entităţi:

Clientul definit prin: Cod_client, Nume, Prenume, CNP

Garanție care poate fi definite prin: Cod_gar, denumire, valoare, data emiterii

Contract de credit definit prin: Nr. Contract, Data contract, Valoare contract,

Moneda.

Fiecare tip de entitate prezintă un IDENTIFICATOR reprezentat de un atribut sau

un grup minimal de atribute al cărui rol este de a permite identificarea în mod unic,

fără echivoc, a entităţilor.

De multe ori identificatorul este reprezentat de un atribut de tip “număr contract”

(incrementat cu 1 pentru fiecare nouă valoare atribuită) sau de un cod (construcţie

artificială având o anumită semnificaţie).

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data Nașterii

Contract de credit Nr.contract

Data

Client

Valoare contract

Garantii

Garantie Cod_gar

Denumire

Valoare

Data emiterii

Obiect compus

Tipuri

Entitați

8

Asocierea

ASOCIEREA dintre entităţi exprimă legătura stabilită dintre acestea şi rolul pe care

îl joacă fiecare entitate participantă la legătură. Exprimând o legătură dintre entităţi ea

nu are o existenţă de sine stătătoare.

TIPUL DE ASOCIERE se defineşte ca ansamblul legăturilor, prezentănd aceeaşi

semnificaţie, dintre entităţile aparţinând la două sau mai multe tipuri de entităţi. CARDINALITATEA cuplului entitate-asociere reprezintă cuplul de valori întregi (x,y) astfel încât:

• x (cardinalitate minimală) exprimă numărul minim de realizări ale legăturii (asocierii) existând pentru o entitate.

• y (cardinalitate maximală) reprezintă numărul maxim de apariţii ale corespondenţei putând exista pentru o entitate.

Cardinalitatea minimală “0” indică faptul că pot exista entităţi care să nu participe la nici o asociere: Asfel există client potențiali care nu au incheiat nici un contract de credit la polul opus poate exista un client care încheie mai multe contracte de creditare.

semnează

Fig.4 Cardilalitate 0/tipul de asociere Semnat

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data nașterii


Data

Client

Valoare contract

Garantii

0,n 1,1

semnează Este semnat

Roluri

9

Cardinalitatea minimală “1” indică faptul că toate realizările tipului de entitate trebuie să participe la o realizare a tipului de asociere. De exemplu, unui credit i se stabilește o rată de rambursare respectiv rata ii corespunde doar acelui tip de credit.

include

Fig.5 Cardinalitatea 1

Cardinalitatea maximal ” n” indică faptul că mai multe entităţi de un anumit tip participă la o asociere. Exemplu: Banca acordă cel puțin un credit, iar creditul este acordat de cel puțin o bancă.

Acordă

Fig.6 Cardinalitatea “n”

Rata

Cod_rata

Valoare

Data scadentei

Credit Cod_credit

Denumirea

Dobanda

Comisioane

Valoare

Garanții

Credit Cod_credit

Denumirea

Dobanda

Comisioane

Valoare

Garanții

Credit

Cod_credit Denumirea Dobândă Comisioane Valoare Garanții

Banca

Cod_bancă Denumirea CIF Adresa

1,1 1,1

include Este inclusă

1,n 1,n

acordă Este acordat

10

După numărul de tipuri de entități participante asocierea poate fi:

Unară

Binară

Complexă

Asocierea unară : se caracterizează prin faptul că exprimă legăturile stabilite între

entităţi aparţinând aceluiaşi tip. Exemplu: Creditul solicită un tip de garanție spre exemplu o garanție imobiliară, în

lipsa acestui tip , garanția se poate înlocuii cu un depozit bancar.

Fig.7 Asocierea reflexivă

Asocierea binară: reprezintă legături (corespondenţe) stabilite între realizările

aparţinând la două tipuri de entităţi diferite. Exemplu: Banca acordă credite, creditele

sunt acordate de către bancă(Fig.6), Creditul include rata, rata este inclusă în credit.(fig.5) Asocierea complex: exprimă legături stabilite între realizările mai multor tipuri de entităţi. Spre exemplu, o entitate ternară se poate stabili între tipurile de entităţi: Client, Credit, Contract de creditare.

Garanție

Cod_gar Denumire Valoare Data emiterii

Substituie

0,n 0,n

Este Substituit Substituie

11

Fig.8 Asociere ternară

Se recomandă descompunerea asocierilor ternare în asocieri binare , astfel voi

descompune asocierea ternară prezentată în figura 8 in asociere binară.

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data nașterii

Credit

Cod_credit Denumirea Dobândă Comisioane Valoare Garanții Monedă


Data

Client

Valoare contract

Garantii


Data

Client

Valoare contract

Garantii

Credit


Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data nașterii

……..

Solicită

Solicitant

acordat

emis

0,n 1,n

1,1

încheie prevede

solicită

0,n 1,n

0,n

12

Fig.9 Reducerea asocierii ternate la asocieri binare

Modelul Entitate - asociere

Fig.10 Modelul EA

Client Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Stare civilă

Date

contact

Angajat al

Salariu

Alte

venituri

Credit

Cod_credit Denumirea Dobândă Comisioane Valoare_cr Garanții Rată Monedă

Rata

Cod_rata

Valoare_rat

Data

scadentei

Banca

Cod_bancă

Denumirea

CIF

Credit

Garanție

Cod_gar Denumire Valoare Data emiterii Date

contact Cod_date

Str.

Nr.

Bloc.

Scara

Ap.

Telefon

e-mail

Contract de

credit Nr.contract

Data

Client

Banca

Credit

Valoare contract

Garantii

Solicită

încheie întocmește

achită

depune

are

include

necesită acordă

0,n 1,n

0,n 0,n 1,1 1,1

0,n

1,n 1,n

0,n

1,n

1,n

0,n

1,1

1,1

1,1

1,n

1,n

13

Pe modelul prezentat mai sus o să specific restricțiile care apar.

Restricţiile de integritate definesc cerinţele pe care datele trebuie să le respecte

pentru a fi corecte şi coerente în raport cu realitatea pe care o reflectă.

Restricţiile de integritate reprezintă o modalitate de integrare a semanticii datelor în

mod indirect în modelul entitate asociere pe care astfel îl îmbogăţesc.

Restricţiile de integritate privesc:

• valorile pe care le pot lua atributele entităţilor şi asocierilor;

• valorile identificatorilor entităţilor;

• rolurile jucate de entităţi în asocierile la care participă;

• asocierile stabilite între entităţi.

Pentru modelul EA prezentat în Figura 10 pot fi definite următoarele restricţii de

integritate privitoare la realizările atributelor: data contractului de credit să fie egală

cu data curentă, salariul de încadrare să fie mai mare de 1200 , dobânda poate fi între

9-15, modeda poate fi Ron, Eur, Dolar., rata mai mica sau egală cu 40% veniturile

totale etc

Restricţiile de integritate pot fi:

• statice (se verifică permanent)ex: restricțiile referitoare la monedă, data

contractului.

• dinamice (privesc evoluţia întimp a datelor)ex: restricțiile referitoare la

dobândă, salar de încadrare , rata

1. Restricţii de domeniu

Domeniul, ca mulţime de valori pe care le poate lua un atribut, poate fi definit

printr-o proprietate (o condiţie privind un atribut sau un grup de atribute), prin

precizarea unui interval de valori sau prin enumerarea mulţimii de valori admise.

Restricţiile de domeniu reprezintă condiţii (reguli) care privesc ansamblul de valori

admise pentru un atribut în cadrul tipului sau domeniului său. Restricţiile pot viza

realizările unui/unor atribute aparţinând unei aceleiaşi entităţi sau asocieri, caz în

care se numesc restricţii intraentitate, sau a unui/unor atribute aparţinând unor

entităţi şi/sau asocieri diferite, caz în care se numesc restricţii interentităţi.

Restricţiile pe domeniu se pot exprima cu privire la:

• Conținutul unui singur atribut al unei entități sau asocieri

Entitate Atribut Restricție

Client Data nașterii ≥ 31.12.1994

Salar ≥1200 Ron

Credit dobânda Between 9% and 15%

monedă Ron, Eur, Dolar

Contract Data contract = data curentă

14

• Corelaţiile ce trebuie să se respecte între valorile mai multor atribute sau

asocieri aparţinând aceleiaşi entităţi sau asocieri


Credit

Dobânda = 9% monedă =

Eur or dolar

Valoare ≤ 10000€, durata ≤

60 luni

Valoare ≥10000€ - garanția =

valoare + costuri

• Corelaţiile care trebuie să existe între atributele aparţinând mai multor entităţi

sau asocieri diferite respectiv corelaţii realizate pe baza unor valori obţinute

prin operaţii de sintetizare (însumare, calculul mediei, valorii minime

/maxime etc.) a unui ansamblu de entităţi:


Garanție

Valoare Valoare credit >10000€ - valoare

garanție = 30%*Valoare credit

Rata Valoare Max 40% din veniturile totale ale

clientului

Garanție Valoare Valoare credit ≤ 10000€, valoare

garanție = 0

Garanție

Data emiterii Data emiterii garanției ≤ data

semnării contractului

Restricţii structurale - Identificarea entităţilor

Fiecare entitate va trebui să poată fi identificată fără echivoc. Acest lucru impune ca

identificatorul entităţii să ia valori unice diferite de NULL (NULL înseamnă că nu s-a

atribuit nici o valoare, deci valoarea NULL este diferită de zero sau spaţiu).

15

Restricţii de integritate de roluri În definirea asocierii am subliniat faptul că aceasta exprimă legătura stabilită între entităţi diferite, fiecare dintre acestea jucând un anumit rol. Plecând de la rolurile jucate de entităţi în cadrul asocierilor putem defini o serie de restricţii de integritate şi anume de : egalitate, incluziune şi excluziune de roluri. Restricţia de incluziune de roluri Restricţia de incluziune de roluri statuează faptul că, dacă o entitate E1 care joacă rolul r1 în asocierea A1 va trebui să joace şi rolul r2 în asocierea A2. Rezultă că rolul r1 include (implică prin incluziune) rolul r2 . Pentru reprezentarea restricţiei de incluziune de roluri se va utiliza următoarea reprezentare grafică

Fig.11 Incluziune de roluri

Astfel încheierea contractului de către client include acordarea creditului. Un alt exempu

îl reprezintă valorificarea garanției, atfel neachitarea ratei de către client include

valorificarea granției.

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data nașterii

……..


Data

Client

Valoare contract

Garantii

Credit


încheie

încheie

încheiat

I

acordat

16

Restricţia de egalitate de roluri : egalitatea de roluri presupune ca restricţia de incluziune între roluri să fie reciprocă

Fig.12 Egalitate de roluri

Astfel dacă Banca acordă creditul, acesta are dreptul de a încasa rata de rambursare.

Restricția de excluziune de roluri : excluziunea de roluri specifică faptul că un rol r1 jucat de o entitate E1 în asocierea A1 exclude existenţa rolului r2 jucat în asocierea A2. Respectiv un client nu poate fi în același timp titularul contractului de credit și reprezentantul băncii care întocmește contractul. Respectiv faptul că rata este plătită , exclude valorificarea garanției.

Dar aceste restricţii legate de participarea entităţilor la asocieri nu pot fi judecate

doar la nivel de roluri ci este necesară uneori precizarea unor restricţii de integritate la

nivelul tipului de asociere, deci a ansamblului de asocieri prezentând aceeaşi

semantică.

Banca


Credit


Rata

Cod_rată

Valoare

Data scadentei

încasează acordă

=

încasează acordat

17

Resticțile de integritate de asocieri

Restricţiile analizate vizează asocierea însăşi împreună cu entităţile participante.

Altfel spus restricţiile se referă la mulţimea tuturor rolurilor aparţinând asocierii Restricţia de incluziune de asocieri

Restricţia de incluziune exprimă faptul că asocierea A1 stabilită între două entităţi va

determina existenţa unei alte asocieri A2 în cadrul modelului EA.

Fig.13 Incluziune de asocieri

Opținerea creditului de către client, include depunerea garanției de acesta.

Restricții de excluziune de asocieri

Restricţia de excluziune de asocieri exprimă faptul că asocierile aparţinând tipului de

asociere A1 exclud asocierile aparţinând tipului A2.

Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data nașterii

……..

Credit


Garanție


obține

depune

prevede I

18

Fig.14 Excluziune de asocieri

Restricții de egalitate de asocieri

Restricţia de egalitate de asocieri exprimă faptul că asocierile aparţinând tipului A1

determină existenţa asocierilor aparţinând tipului A2 şi invers

Fig.15 Egalitate de asocieri

Banca


Rata

Cod_credit

Valoare

Data scadentei

Garanție


Client

Cod_client

Nume

Prenume

CNP

Data nașterii

……..

Contract de

credit Nr.contract

Data

Client

Valoare contract

Garantii

Rata

Cod_rata

Valoare

Data

scadentei

Încasează

La scadență

Valorifică

#

încheie

plătește

=

19

Dependențele funcționale

O dependenta functionala evidentiaza raporturile de determinare stabilite intre

atributele unei entitati

Dependențe complete (dacă Y este dependent funcţional de X fără să fie

dependent funcţional de nici una din componentele lui X)

Ex: cod_client Numele

Dependență parțială ( dacă Y este dependent funcţional atât de X cât şi de o

parte a lui X.)

Dependență multivaloatre (se manifestă atunci când valorii unui atribut/grup de

atribute îi corepund mai multe valori ale unui alt atribut

Cod_bancă Cod_credit

Matricea dependenţelor funcţionale

Matricea dependenţelor funcţionale poate fi realizată în două variante:

matricea simplificată

matricea completă

Matricea simplificată reprezintă un tablou în care coloanele cuprind determinanţii

dependenţelor funcţionale iar fiecare linie un atribut aparţinând mulţimii atributelor

supuse modelării.

Matricea completă reprezintă un tablou asemănător matricii simplificate cu singura

deosebire că numărul de coloane este egal cu numărul liniilor, cu alte cuvinte antet de

coloană va fi orice atribut (regăsit şi ca antet de linie) şi nu doar atributele (grupurile

de atribute) cu rol de determinant într-o dependenţă funcţională.

Să elaborăm matricea simplificată a dependenţelor funcţionale pentru atributele

necesare elaborării MCD privind consumul normat de materii prime stabilit pentru

produsele din nomenclatorul de fabricaţie al firmei.

20

Matricea simplificată a dependențelor funcționale

Nr.crt Determinanți 1 6 8 14 17 20 22 17+22 8+17 8+14 1+8 14+222

1 Cod_client 1 1

2 Nume 1

3 Stare civilă 1

4 Date contact 1

5 Venit

6 Cnp 1

7 Str.,nr 1

8 Cod_credit 1 1

9 Denumire 1

10 Dobândă 1

11 Comisioane 1

12 Val_cr 1

13 Monedă 1

14 Cod_rată 1

15 Valoare_rat 1

16 Data_sc 1

17 Cod_gar 1

18 Valoare 1 1

19 Data emiterii 1 1

20 Cod_banca 1

21 Denumire 1

22 Nr.contr 1 1

23 Data 1

21

Matricea completă a dependențelor funcționale

Atribute

Atribute

Co

d_

clie

nt

Nu

me

Sta

re c

ivil

ă

Dat

e co

nta

ct

Ven

it

Co

d_d

ate

Str

.nr.

Co

d_

cred

it

Den

um

ire

Do

bân

dă

Co

mis

ioan

e

Val

oar

e cr

Mo

ned

ă

Co

d_

rată

Val

oar

e _

rt

Dat

a _

scad

Co

d_g

ar

Val

oar

e

Dat

a_em

Co

d_b

ancă

Den

um

irea

Nr.

con

trac

t

Dat

a

Cod_client 1

Nume 1 1

Stare civilă 1 1

Date contact 1 1

Venit 1 1

Cod_date 1

Str.nr. 1 1

Cod_credit 1 1

Denumire 1 1

Dobândă 1 1 1

Comisioane 1 1

Valoare cr 1 1 1 1

Monedă 1 1

Cod_rată 1

Valoare _rt 1 1 1 1

Data _scad 1 1

Cod_gar 1 1 1 1

Valoare 1

Data_em 1 1

Cod_bancă 1

Denumirea 1

Nr_ctr 1 1

Data 1 1

Din analiza matricei complete a DF constatăm:

• diagonala de valori 1 rezultată (aşa cum am precizat şi în cadrul matricei simplificate) este consecinţa

proprietăţii de reflexivitate a df;

• existenţa dependenţelor elementare (prezentând un determinant elementar, format dintr-un atribut);

• existenţa dependenţelor neelementare al căror determinant este format dintr-un grup de atribute în

cazul nostru (dobânda, commission, valoare credit)

22

• existenţa unor dependenţe multivaloare între atributele cod care conduc la apariţia

mai multor valori 1 în cadrul liniilor matricei.

III. Modelarea conceptuală a prelucrărilor

Modelul conceptual al prelucrărilor(MCP)

este o reprezentare schematică a activităţii specifice unui domeniu din cadrul

întreprinderii

independentă de particularităţile organizatorice şi mijloacele concrete de

realizare

răspunde la întrebarea “Ce prelucrări se realizează ?”

permite reprezentarea înlănţuirii operaţiilor cu precizarea condiţiilor necesare

pentru declanşarea acestora si consecinţele derulării operaţiilor respective.

În cadrul MCP se impune respectarea cerinţelor determinate de regulile de gestiune,

impunând următoarele aspecte:

• dacă unele operaţii s-au realizat, înseamnă ca alte activităţi urmează să se

execute

• unele operaţii trebuie executate înaintea altora

• unele operaţii nu pot fi executate decât dacă alte operaţii au fost deja

realizate;

• unele operaţii pot fi declanşate în timp ce altele sunt în curs de desfăşurare;

• un obiect al realităţii supus unei operaţii (transformări) îşi schimbă starea.

Tipul de operaţie

- reprezintă o categorie de operaţii prezentând aceleaşi caracteristici;se

caracterizează prin:

o conţinutul acţiunilor elementare ce formează operaţia;

o durată;

o evenimentele produse şi condiţiile de emisie a acestora.

Exemplu

Operația Analiza cererii

Acțiunea Analiza cererii și a documentației

Regulă de

emisiune

Valoare credit ≥10000€

OK NOT OK

Credit acordat

fară garanții

Credit acordat

cu garanții

23

Evenimentul reprezintă o circumstanţă (un semnal) adusă la cunoştinţa sistemului la

care acesta trebuie să răspundă

• grafic tipul de eveniment se reprezintă printr-o elipsă

Condiţii pentru ca un semnal să poată fi considerat eveniment:

• trebuie să se producă CEVA în interiorul sau exteriorul sistemului studiat

• acest “CEVA” produs trebuie să fie perceput de către sistem;

• acest fapt produs interesează sistemul în măsura în care el poate fi

declanşatorul posibil al unei operaţii.

Clasificarea evenimentelor declanşatoare ale operaţiilor:

Evenimente externe: provin din exteriorul organismului studiat (banca) sau al

domeniului investigat şi nu sunt controlabile de către sistem (exemplu:

modificarea ROBOR)

Evenimente interne: sunt generate de desfăşurarea unei operaţii şi se clasifică

în:

• Evenimente rezultate: reprezentate de ieşiri (rezultate) ale unei operaţii

destinate mediului exterior sistemului (ex. Cererea de credit aprobată)

• Evenimente interne intermediare: sunt generate în urma executării unor

operaţii şi au rolul de a declanşa alte operaţii în cadrul sistemului (ex. Cerere

de credit înregistrată)

Sincronizarea

• reprezintă un ansamblu de condiţii, exprimate prin evenimente contributive şi

care determină declanşarea unei operaţii;

• este expresia condiţiilor ce trebuie să se realizeze pentru ca o operaţie să se

poată declanşa.

Sincronizarea se exprimă printr-o propoziţie logică ce trebuie să respecte două

cerinţe:

• condiţiile exprimate trebuie să privească evenimentele declanşatoare ale

operaţiei;

• trebuie să existe situaţii care să permită declanşarea acestor evenimente.

Regulile de construire a modelului conceptual al prelucrărilor

Regula 1

• O operaţie este o succesiune neîntreruptă de prelucrări.

• Orice intervenţie a unui actor extern care conduce la o întrerupere determină

o decupare a operaţiei.

Regula 2

• În interiorul unei operaţii nu se admite producerea unui rezultat intermediar

care să condiţioneze derularea operaţiilor procesului (operaţia trebuie să fie

omogenă în raport cu evenimentele pe care le generează).

24

Modelul conceptual al prelucrărilor

OP1 Analiza cererii

A1 Analiza cererii și a documentelor

R1 R1+R2

Op.2 Depunerea garanțiilor

A2 Depunerea documentelor

privind garanția

R3 Valoare garanție≥ Valoare

credit+costuri

OK NOT OK

Op.3 Acordarea creditului

A3 Întocmirea și semnarea

contractului de credit

E1

E2

E3

E4 E5

E4 și E5

E6 E7

E3 sau E6

25

Op.4 Plata ratelor

A4 Încasarea ratelor

R4 Data scadenței≤ Data

Plății

Ok Not Ok

Op.5 Cumularea ratelor restante

A5 Însumarea debitelor

R5 Data plății nu depășește 3

luni de la data scadenței

Adevărat Fals

Op.6 Recuperare debite

A6 Recuperarea creanțelor de la

clienți

R2 Valoare credit≥ 10000€

Fals Adevărat

E8

E10

E12

26

Prezentarea evenimentelor

Numar

eveniment

Denumire

E1 Cerere de creditare

E2 Cerere respinsă

E3 Cerere aprobată

E4 Credit aprobat cu garanții

E5 Prezentarea garanțiilor

E6 Acceptarea garanției

E7 Respingerea garanției

E8 Datorare rată

E9 Achitarea ratelor

E10 Plăți restante

E11 Rate restante achitate

E12 Rate restante neachitate

E13 Executare client

E14 Valorificare garantii

E15 Contract de credit finalizat

Op.7 Încheierea contractului

A7 Rambursatrea totală a creditului

E9 E11 E13 E14

E9 sau E11 sau

E13sau E14

E15

27

Prezentarea regulilor de validare:

Număr regulă Denumirea

R1 Venituri >1200 ron

R2 Credit≥10000€

R3 Valoare garanție ≥ Valoare

credit+costuri

R4 Data scadenței≤ data plății

R5 Data plății nu depășește 3 luni

de la data scadenței

Operațiile respective acțiunile sunt descries integral în cadrul modelului.

Prinipalii actori care apar sunt banca respective clientul. Derularea proceselor are

loc în felul următor:

Clientul solicită creditul la bancă

Banca verifică cererea și și solicită garanții dacă este cazul

Depune garanția solicitată

Se primește- se acordă creditul

Datorează rata

Achită creditul

Se încheie contractul

28

Tabloul evenimentelor

Eveniment Acțiune Evenimente rezultate

E1 Analiză cerere E2, E3, E4

E4, E5 Depunere garanție E6,E7

E6 sau E3 Acordare credit E8

E8 Plata ratelor E9, E10

E10 Însumarea debitelor E11, E12

E12 Recuperarea debitelor E13,E14

E9 sau E11sau E13 sau

E14

Încheierea contractului de

credit

E15

IV Modelarea Logica a datelor

- Modelul relațional

Relaţia

• este o submulţime a produsului cartezian de N domenii

• se prezintă sub formă bidimensională (tabelară) pe linii şi coloane

• este formată din linii (rânduri) şi coloane mai este numită şi tabelă

Tuplul

• reprezintă o linie în cadrul tabelului

• se mai numeşte înregistrare (în engleză “record”)

Domeniul

• reprezintă un set de valori pe care le poate lua o dată (un atribut).

Exemplu

Moneda = {Eur, Ron, Dolar }

Atributul

• reprezintă o caracteristică care poate lua valori într-un domeniu, fiecărei

caracteristici fiindu-I rezervată o coloană în cadrul relaţiei.

Cheia primară reprezintă un atribut sau un grup minimal de atribute ale cărui

realizări pot permite identificarea unică a unui tuplu într-o tabelă.

Cheia candidat reprezintă un atribut sau grup de atribute care pot prin realizările

lor să identifice un tuplu; dintre cheile candidate se alege atributul sau grupul de

atribute care va juca rol de cheie primară.

Cheia externă este un atribut din schema unei tabele care joacă rol de cheie primară

într-o altă tabelă; atributul cu rol de cheie externă trebuie să respecte cerinţele de

integritate referenţială.

29

Modelul logică a datelor

Clienți(Cod_client, Nume, Prenume,Data nasterii, CNP…, Cod_credit)

Credit(Cod_credit, denumire, dobanda…, cod_banca,cod_garanție)

Date Contact(CNP, strada, nr…)

Banca( Cod_Banca, Denumirea, Strada, Nr…)

Garanția(Cod_garanție, Denumirea)

Cheie primară Cheie externă.

30

Concluzii

În concluzie pot spune că mi-am atins țelurile stabilite în startul proiectului și anume

am conceput modelarea procesului de creditare. Am realizat Modelarea conceptuală a

datelor, respective Modelul EA, Modelarea conceptuală a prelucrărilor și modelarea

logica a datelor. Implementarea se realizează in SGBD-ul Microsoft Acces

modelarea conceptuala a datelor

Documents