barbu ramona cornelia mtipi gr.50 db.harta conceptuala proiect lectie

CURSANT: BARBU RAMONA CORNELIA

DISCIPLINA: METODE ŞI TEHNICI INTERACTIVE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE

HARTĂ CONCEPTUALĂ IERARHICĂ

METODE ȘI TEHNICI DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CRITICE

METODA SINELG

ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT

TEHNICA CIORCHINELUI

GHIDUL DE ANTICIPAȚIE

ETAPE:*Prezentarea temei*Inventarierea cunoștințelor*Notarea ideilor*Lectura textului*Realizarea tabelului sintetic*Înțelegerea*Reflecția*Discuții finale

AVANTAJE:*Implicarea activă*Dezvoltarea creativității*Formarea capacității reflective*Restructurarea cunoștințelorLIMITE: *Lipsa de concentrarea*Apariția unor confuzii

ETAPE:*Reactualizarea cunoștințelor și stabilirea scopurilor*Prezentarea termenilor cheie*Gruparea elevilor în perechi*Anticiparea*Lectura textului și controlul

AVANTAJE:*Dezvoltarea gândirii*Valorificarea cunoștințelor anterioare*Valorificarea experienței anterioare*Consolidarea capacităților de comunicareLIMITE:*Necesită experiență*Dificultăți în stabilirea relațiilor între termenii cheie

ETAPE:*Prezentarea temei*Împărțirea colectivului*Distribuirea fișelor*Completarea primelor coloane*Lectura individuală*Completarea ultimei coloane*Compararea cunoștințelor*Discuții finale

AVANTAJE:*Exersarea capacității de categorizare*Creșterea motivației *Stimularea creativității*Retenție bună a cunoștințelorLIMITE:*Dificultăți în formularea unor întrebări*Obositoare și solicitantă

ETAPE:*Prezentarea cuvântului cheie*Explicarea regulilor*Realizarea ciorchinelui*Reflecția asupra ideilor emise

AVANTAJE:*Structurarea informațiilor*înțelegerea ideilor*Consolidarea cunoștințelorLIMITE:*Necesită mult timp*Posibila implicare inegală a elevilor

BIBLIOGRAFIE: Valentin Dogaru-Ulieru, Luminița Drăghicescu, Educație și dezvoltare profesională, Scrisul Românesc Fundația – Editura, Craiova 2011.

3

ARIA CURRICULARĂ: Consiliere si orientare5

CLASA: a VII-a BPROFESOR: Barbu Ramona CorneliaDATA: 3.12.2010MODUL TEMATIC: Comunicare şi abilităţi socialeSUBCOMPONENTA: ComunicareTEMA LECŢIE: Comportament agresiv, pasiv, asertiv

SCOPUL LECŢIEIFormarea şi dezvoltarea competenţelor comportamentale

COMPETENTE:C.1. definirea conceptelor de comportament agresiv, pasiv şi asertiv;C.2. înţelegerea şi aprofundarea cunoştinţelor despre caracteristicile fiecărui tip de comportament;C.3. cunoaşterea de sine prin raportare la ceilalţi;C.4. crearea unor contexte propice luării unei decizii din perspectiva partenerului: părinte, profesor, prieten.

CONCEPTE CHEIE: comportament asertiv, comportament pasiv, comportament agresiv

RESURSEResurse materiale: fişe, postere, markere, video-proiector, calculator Resurse procedurale/metode: conversaţia, lectura, explicaţia, ciorchinele, expunerea, reflecţie individuală, exerciţiul, autoanaliza, studiu de caz, argumentarea

BIBLIOGRAFIE STUDIATĂ DE PROFESOR ŞI ELEVI:SALAGEAN, D. s.a. –„Ora educativă”, Ed. „Eurodidact”, Cluj Napoca, 2004BĂBAN, A. – „Consiliere educaţională”, Editura PSINET, Cluj, 2001

FORME DE ORGANIZARE: Frontal, pe grupe.

6

Scenariul didactic

Evenimentedidactice

Activitatea dirigintelui Activitatea elevilor Timp Metode Resurse Evaluare

Organizarea clasei

Analiza activităţii desfăşurate de elevi pe

parcursul unei săptămâni

Starea disciplinară şi situaţia la învăţătură

(raportul responsabililor)

2’ Conversaţia CatalogulCarnetul de elev

Analiza comparativă a situaţiei şcolare:

note, prezenţă, ţinută, comportament

Captarea atenţiei

„Casa celor 1000 de oglinzi”

(folclor japonez)

- Un elev citeşte textul „Casa celor 1000 de

oglinzi”3’

Lectura expresivă

Prezentare Power–PointCalculatorProiector

Înţelegerea mesajului, în vederea receptării

noilor concepte

Anunţarea temei şi a

obiectivelor

Dirigintele anunţă tema propusă spre dezbatere, apoi

obiectivele şi clarifică, împreună cu elevii, conceptele cheie.

- Elevii ascultă cu atenţie obiectivele şi participă la clarificarea conceptelor

2’ConversaţiaExplicaţia


Răspunsurile date de elevi referitoare la

conţinutul aspectelor vizate

Desfăşurarea activităţii

Activitatea 1Prezentarea grupelor şi

identificarea comportamentelor

Activitatea 2Realizarea posterului

fiecărei grupe

Activitatea 3Concretizări din clasă pe

baza auto-observaţiei sistematice desfăşurate de-a

lungul a 2 săptămâni

- Raportorul fiecărei grupe defineşte

comportamentul ales şi prezintă componenţa

grupei.

- Membrii fiecărei grupe lipesc pe posterul grupei minim 5 dominante ale

comportamentului.

- Elevii prezintă situaţiile concrete care corespund

tipurilor de comportamente, precum şi manifestările lor în aceste

situaţii

3’

15’

10’

CiorchineExpunereaExplicaţiaReflecţia

individualăConversaţia

ConversaţiaArgumentareaAutoanaliza

Prezentare power–point

CalculatorProiector

PortofoliuMarker

Foi coloratePoster

Fişa: „Radiografia”

comportamentului

Capacitatea de analiză din

perspectiva cerinţelor formulate

Aprecierea elevilor care au dat răspunsuri

corecte dovedind însuşirea noţiunilor

Autoevaluarea propriului

comportament în contexte diferite şi sub influenţa unor

stimuli diferiţi

7

- Analiza reacţiilor proprii şi încadrarea fiecăruia în

una dintre categorii.Asigurarea

feedback-uluiI se cere fiecărei grupe să participe la un exerciţiu de imaginaţie pentru a găsi o rezolvare adecvată unei situaţii-limită care pe ei,

acum, îi deranjează, dar din perspectiva adultului şi să-şi

motiveze reacţiile, în funcţie de cele trei tipuri de

comportament.

- Împreună, membrii echipajului analizează

contextul creat, compară situaţia imaginară cu cele

reale, după care îşi argumentează atitudinea.

9’ Studiu de cazExerciţiul

Fişa de lucru Analiza situaţiei create, corectitudinea poziţiei adoptate, prin

raportare la caracteristicile fiecărui tip de comportament

analizat, şi modalitatea de

susţinere a acestei atitudini cu

argumente viabile.Asigurarea transferului

Se prezintă Power Point-ul:„Biscuiţii”

- Copiii urmăresc materialul prezentat,

raportează comportamentul protagoniştilor la

cunoştinţele dobândite şi-i încadrează într-unul dintre cele trei tipuri de

comportament.

3’ LecturaConversaţiaExerciţiul

Argumentarea


Demonstrarea încorporării noilor

cunoştinţe propriului sistem de valori şi a dezvoltării spiritului

critic

Încheierea activităţii

Dirigintele le cere elevilor să aprecieze eficienţa activităţii prin completarea fişei de evaluare. Dirigintele apreciază contribuţia membrilor celor 3 grupe la pregătirea şi desfăşurarea activităţii Anunţă tema pentru săptămâna viitoare: „Calităţi şi valori personale”

- Elevii completează fişa de evaluare.

3’ Fişă de evaluare Verificarea gradului de implicare a

elevilor în propria formare

8

GRUPA I

Exerciţiu de imaginaţie

Imaginează-ţi că eşti în locul mamei care vine de la o şedinţă cu părinţii unde a aflat că fetiţa ei a luat o notă de 4 la istorie. Cum ai reacţiona?

Comportament asertiv:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Comportament agresiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Comportament pasiv:……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

9

http://www.sevensheaven.nl/images/producten/illustration-illustratie_smiley-emoticon_02.jpg

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

GRUPA II


Imaginează-ţi că eşti profesor. Un elev întârzie în mod repetat la oră. Cum ai reacţiona?


Comportament agresiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

10


Comportament pasiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

GRUPA III


Imaginează-ţi că eşti deja mare. Împreună cu prietenii mergi la discotecă. Un necunoscut aflat probabil sub influenţa băuturilor alcoolice, trece pe lângă grupul vostru şi, fără veste, îţi loveşte prietenul. Cum ai reacţiona?


Comportament agresiv:

11


…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Comportament pasiv:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

CHESTIONAR DE EVALUARE

Exprimă-ţi părerea asupra eficienţei activităţii educative

desfăşurate, acordând note de la 1 la 10.

1. Cunoştinţele dobândite îmi sunt utile. Nota: .........

2. Timpul rezervat activităţilor în grup şi discuţiilor a fost suficient. Nota: .........

3. Profesorul a avut un comportament ……………………. Nota: .........

Sugestii pentru activităţile viitoare:.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

12

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................................

STUDIU DE CAZ

A. DATE DE IDENTIFICARE1. Nume şi prenume: R.M.

2. Vârsta: 11 ani

3. Sex: bărbăresc

4. Naţionalitatea: romană

5. Integrat la: Sc. I-VIII Capsuna, Cobia

Clasa a-V-a A

B. DATE FAMILIALE

13

1. Numele şi prenumele părinţilor :

tata: Marian

mama: Anna

2. Ocupaţia părinţilor:

tata: muncitor sector privat (gardian)

mama:muncitor sector privat ( vanzatoare)

3. Vârsta părinţilor :

tata: 39 ani

mama: 35 ani

4. Bugetul familiei: mediu

5. Condiţii de locuit: casa cu trei camere,bucatarie,baie

6. Structura familiei: omogenă,

7. Componenţa familiei: un frate de 10 ani, o sora de 14 ani.

8. Relaţii familiale: normale, bazate pe afectivitate, responsabilitate, inţelegere între

copii şi părinţi.

9. Atitudinea familiei faţă de copil : de înţelegere, acceptare, iubire, ocrotire.

10. Starea de sănătate a familiei şi a copilului : părinţii declară că nu figurează în

evidenţele medicale cu boli cronice.

C. ANAMNEZA

După 1 septembrie, mama se prezintă la scoala pentru a înscrie un copil de 10,11

ani şi face menţiune că acesta are unele probleme de sănătate. Nu precizează care sunt

acestea. Pe 15 septembrie, mama vine cu copilul la scoala şi atunci am constatat că

problemele copilului sunt mai grave decât ne informase mama.

Copilul nu se putea deplasa decat cu ajutor , vorbea foarte greu şi îşi folosea foarte

greu mâinile. Am rugat mama să mai rămână pentru a discuta cu ea . In urma

discuţiilor purtate am aflat că diagnosticul copilului era următorul : ,,Parapareză

14

spastică formă medie/ uşoară ’’.Am discutat despre antecedentele bolii copilului şi am

aflat următoarele : boala a fost provocată la naştere. Copilul s-a născut la 9 luni, cu o

grautate de 2200 grame, cu APGAR 1, asfixie severă, cu o adapate neonatală foarte

dificilă, se ţine sub observaţie, la incubator, 14 zile. S-a externat la cererea mamei.La

externare copilul avea greutatea de 2500 grame . La o luna a fost diagnosticat

cu ,,parapareză spastică’’.

Pentu a cunoaşte mai multe despre evoluţia bolii copilului până la sosirea la scoala,

am solicitat mamei amănunte, precum şi acte medicale care să confirme aceste

informaţii. Am aflat următoarele : diagnosticul se confirmă prin examinarea copilului

la Spiralul clinic ,,Dr. Grigore Alexandrescu’’ Bucureşti . In foaia de observaţie sunt

consemnate urmatoarele aspecte : copilul ţine capul la 8 luni ; merge singur la 2 ani ;

vorbeşte primele cuvinte la 11 luni, apoi fără vibraţii ; face un examen cerebral la 13

luni şi acum i se pune diagnosticul final de ,,Parapareză spastică’( infirmitate motorie

cerebrală, retard motor, H.S. P., hipermetropie, strabism).

D. DESCRIEREA CAZULUI

Aceste date medicale spuneau multe despre acest copil. Sosirea lui în clasa a fost o

surpriză pentru copii, care nu ştiau nimic despre el şi despre suferinţa lui. Citeam în ochii

lor mirarea, curiozitatea. S-a impus ca mai întâi să-l prezint pe R.M.colegilor din clasa.

Copiii au putut vedea că acest copil este foarte sensibil, emotiv plângea foarte repede şi nu

se putea despărţi de mama lui.Copiii au fost ajutaţi să-l accepte, să îi ofere prietenia lor, să

îl coopteze în unele jocurile lor, care nu necesitau un efort mare din partea lui, dat fiind

faptul că se mişca foarte greu, cădea foarte uşor, nu îşi putea folosi mâinile. In perioada de

acomodare, am incercat să fac o evaluare iniţială a copilului, in colaborare cu un psiholog.

Am putut constata următoarele:

In dezvoltarea senzorial- perceptivă a copilului:

întârziere mentală uşoară;

15

anomalii în dezvoltarea limbajului expresiv;

psihomotricitate deficitară, motricitate fină deficitară;

gândirea se afla la stadiul gândirii simbolice, cu lentoare ideatică ;

memoria prezenta usoare tulburări de fixare ;

atenţia prezenta tulburări de concentrare pe termen lung.

In ceea ce priveşte nivelul de cunoaştere :

o imaginaţie săracă ;

limbaj verbal slab dezvoltat, cu anomalii în dezvoltare, înţelegerea bună

amesajului ;

afectivitatea se caracteriza prin dispoziţie ostentativ-depresivă, cu crize de

afectivitate ;

eforturile de voinţă satisfăcătoare ;

configuraţie motivaţionaţă logică ;

comportament cooperant,orientat în situaţii simple ;

aptitudinile practice au un fond redus de complexitate.

Copilul foloseşte mai mult măna stângă, prinde cu dificultate obiectele cu mâna

dreaptă, merge cu teamă şi preferă să fie sprijinit, manifestă tendiţa de a merge pe vârfuri,

cade foarte uşor.

E. STABILIREA UNOR ACTIUNI DE RECUPERARE

Datorită complexităţii cazului, activitatea de recuperare s-a impus a fi proiectată pe

mai multe direcţii :

Psihică

Intelectuală

Fizică

Emoţională

16

Pentru început, am încercat să mă apropii de copil, să mi-l fac prieten, să-l determin

să nu mai plângă atunci când mama vrea să plece acasă. Mama mi-a spus că teama lui este

să nu fie culcat la scoala. Atunci am înţeles de ce el ducea o mână spre cap, imitând gestul

de a fi culcat şi însoţindu-l cu un plâns agitat.

Pentru a-i învinge teama aceasta, l-am luat de mână şi împreună cu mama l-am

plimbat prin toate sălile de clasă existente în scoala pentru a vedea că nu există paturi

pentru copii.

Simţind nevoia de a fi protejat, copilul stătea mai tot timpul lângă scunul meu,

refuzând invitaţiile copiilor de a se juca sau lucra impreună. Pentru a depăşi acest prag

psihologic al acomodării cu copiii, îl luam de mână şi intram împreună în jocurile copiilor.

Insă joaca lui era mai mult statică deoarece el mergea foarte greu, se temea să nu cadă, să

nu fie împins de copii. I-am învăţat pe copii să-l ia încet, să nu-l împingă, să-l coopteze în

activităţile lor.

Permanent am urmărit recuperarea lui fizică, practicând exerciţii fizice pentru

membrele inferioare( mersul pe loc, ridicare pe vârfuri pentru atingerea unor obiecte),

plimbări scurte, exerciţii ale braţelor (imitarea spălatului pe mâini, a aplaudatului),

gimnastica degetelor.

De asemenea, am desfăşurat cu copilul o terapie logopedică, în cadrul căreia am

făcut gimnastica aparatului fono-articulator, urmărind dezvoltarea şi educarea mişcărilor

necesare articulării corecte a sunetelor si pronunţiei cuvintelor. Am realizat exerciţii de

gimnastică pentru buze, limbă, pentru educarea respiraţiei. Am urmărit corectarea

pronunţiei, pornind de la artidcularea corectă a sunetelor, utilizând imagini vizuale şi

motorii, administrate sub formă de joc. De câte ori se impune, acord minute bune

pronunţiei izolate a sunetelor. Treptat am introdus diferite combinaţii consonantice,

mărind gradul de dificultate. Pe parcursul acestor activităţi, copilul este permanent

încurajat, stimulat, recompensat. Copilul se află în faza corectării active a vorbirii,

exerciţiile pentru educarea auzului fonematic ocupând un loc aparte în terapia de

17

recuperare. El este stimulat să-şi folosească mâinile in activităţi de desen, modelaj, abilităţi

practice, in activităţi de autoservire.

Educarea comportamentului emoţional se face mai greu, copilul fiind practic

dependent de adult. De apreciat este atitudinea părinţilor copiilor din clasa şi nu numai,

care îl ajută, îl ocrotesc, îl sprijină.

In paralel cu activitatea de recuperare pe care o desfăşor eu cu copilul, am apelat şi la

ajutorul unui logoped care vine o dată pe săptămâna la scoala şi se ocupă de acest copil

iar mama merge cu el la logoped în fiecare zi de joi, intre orele 11-13.

Tinând cont de recomandările specialiştilor de la Clinica ,,Marie Curie’’ din Bucureşti,

familia continuă programul de recuperare psiho-motorie prin kinetoterapie si recuperarea

logopedică prin tratament recuperator intensiv. Toate aceste activităţi se desfăşoară şi in

prezent,

F. REZULTATE

In plan cognitiv :

copilul a reuşit acumularea unui volum de cunoştinţe ;

şi-a exersat memoria, gândirea,

reţine cu uşurinţă, dar mai întâmpina mari dificultăţi în ceea ce priveşte

comunicarea ;

pe plan afectiv copilul s-a integrat bine în regimul scolii , s-a acomodat cu copiii, nu

se mai simte demotivat. Mama mi-a comunicat că se trezeşte dimineaţa din proprie

iniţiativă şi doreşte să vină mai repede la scoala.

18

a rămas totuşi un sensibil, cu o accentuată inteligenţă emoţională ( are momente

când vine lângă mine, se uită atent şi doreşte un gest de tandreţe, o mângâiere, chiar

de numai o secundă).

dă dovadă de multă voinţă, dorind să facă ce fac şi ceilalţi copii dar factorii de

sănătate dau lentoare acţiunilor lui.

Din punct de vedere fizic, activitatea de recuperare este de lungă durată, necesită

implicarea mai multor persoane( părinţi, specialişti kinetoterapeuţi), care să-l ajute să se

poată deplasa pe distanţe mai lungi, pentru a căpăta curaj şi încredere în forţele proprii.

G. PROGNOSTIC

Evoluţie lentă pe toate palierele limbajului ;

O scăzută sensibilitate kinestezică.

19

barbu ramona cornelia mtipi gr.50 db.harta conceptuala proiect lectie

Documents