model redactare liceta usamv
DESCRIPTION
Acest model poate sa va ofere multe lucruri interesante.TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SZILAGYI ADRIAN IOAN
PROIECT DE DIPLOMĂ
Îndrumător ştiinţific:
Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA
Cluj – Napoca 2013
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
5
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
DEPARTAMENTUL I HTICULTURĂ ŞI PEISAGITICĂ DISCIPLINA VITICULTURĂ
SZILAGYI Adrian Ioan
PROIECT DE DIPLOMĂ
PRODUCTIVITATEA ŞI CALITATEA SOIURILOR
ALBE DE CALITATE SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL
VITICOL CIUMBRUD
Îndrumători ştiinţifici:
Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA
Cluj – Napoca
2013
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
6
PRODUCTIVITATEA ŞI CALITATEA SOIURILOR ALBE DE CALITATE
SUPERIOARĂ ÎN CENTRUL VITICOL CIUMBRUD
Autor: Adrian Ioan SZILAGYI
Îndrumători: Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA
Universitatea de Ştiinţe Agricole Şi Medicină Veterinară, Facultatea de Horticultură
Calea Mănăţtur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania
REZUMAT
În această lucrare sunt prezentate date despre comportamnetul a trei soiuri albe de
calitate superioară pentru vin ( Fetească albă, Traminer, Sauvignon blanc) în condiţiile din
Centrul viticol Ciumbrud.
S-au efectuat observaţii în câmp în privinţa desfăşurarării principalelor fenofaze şi prin
calcule şi cântărire s-a determinat cantitatea şi calitatea producţiei la cele trei soiuri în condiţiile
din anul 2012. În privinţa producţiei de struguri, rezultatele care au fost obţinute au dus la
concluzia că soiul cu cea mai mare producţie a fost Fetească albă, iar soiul cu cea mai scăzută
producţie a fost Sauvignon blanc. Datele obţinute pentru calitatea producţiei, au urmărit
cantitatea de zahăr şi aciditate din struguri, astfel soiul care a prezentat cea mai bună calitate a
fost Traminer, care a acumulat cea mai mare cantitate de zahăr şi a prezentat un nivel de aciditate
încadrat în limitele normale. Soiul Fetească albă a acumulat cea mai scăzută cantitate de zahăr şi
prezintă o cea mai mare valoare a acidităţii în comparaţie cu soiurile testate. Soiul Sauvignon
blanc, a prezentat valori inetrmediare a calităţii în privinţa zahărului dar si al acidităţii. Producţia
la soiul Fetească albă a fost cuprinsa în limitele normale ale soiului, dar soiurile Traminer şi
Sauvignon blanc, nu au reuşit sa îşi atingă potenţialul de soi.
Anul 2012 a fost un an nefavorabil soiurilor Sauvignon blanc şi Traminer, doar din
punct de vedere a producţiei.
Datele rezultate în urma analizei vinurilor obţinute din soiurile testate, s-a constatat că
vinurile obţinute s-au încadrat la cele de calitate superioară, iar vinul care a prezentat cea mai
ridicată calitate a fost obţinut din soiul Traminer, urmat de Sauvignon blanc şi Fetească albă.
Cuvinte cheie: vin, fenofaze, producţie, calitate, Sauvignon blanc, Fetească albă, Traminer.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
7
THE PRODUCTIVITY AND QUALITY OF WHITE SUPERIOR QUALITY
GRAPES FROM THE VITICULTURAL CENTER CIUMBRUD
Author: Adrian Ioan SZILAGYI
Scientific coordinator: Şef lucr. dr. Claudiu BUNEA
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, Faculty of Horticulture
Mănăș tur Street no. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, Romania
ABSTRACT
This paper presents data on the behavior of three varieties of high quality white wine
greapes (‘Fetească albă’, ‘Traminer’, ‘Sauvignon blanc’) in terms of viticultural center
Ciumbrud.
Field observations were conducted on the progress of the main phenological phases,
weighing calculations and determined quantity and quality under the three varieties in 2012.
Regarding the production of grapes, the results that were obtained led to the conclusion that the
variety with the highest production was ‘Fetească albă’ and the variety with the lowest
production was‘Sauvignon blanc‘. The data for quality production followed the amount of sugar
and acidity in grapes, such variety that presented the best quality was ‘Traminer’, which
accumulated the highest amount of sugar and introduced a level of acidity within normal limits.
‘Fetească albă’ accumulated the least amount of sugar and has the highest value of acidity
compared to the varieties tested. ‘Sauvignon blanc’, presented medium values for quality on
sugar and acidity. The production of ‘Fetească albă’ ranged within normal variety, but
‘Traminer ’and ‘Sauvignon blanc’, failed to reach its potential variety.
2012 was a bad year for the varieties ‘Sauvignon blanc’ and ‘Traminer’, just in terms of
production.
Data obtained from analysis of the wine of the tested varieties, it was found that the
wines obtained were classified in the high quality and the wine of the highest quality was
obtained from ‘Traminer’, followed by ‘Sauvignon blanc’ and ‘Fetească albă’.
KEYWORDS: wine,phenophases, production, quality, Sauvignon blanc, white Fetească,
Traminer.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
8
CUPRINS
CAP. 1 SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB ŞI ÎN ROMÂNIA ...................................................11
1. 1. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB ..................................................................................11
1. 2. PATRIMONIUL VITICOL NAŢIONAL ................................................................................13
1. 3. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA ...........................................................................15
CAP. 2 INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA VIŢEI DE VIE .................................17
2. 1. INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI ............................................................................17
2. 1. 1. Temperatura ................................................................................................................17
2. 1. 2. Lumina ........................................................................................................................18
2. 1. 3. Umiditatea ...................................................................................................................19
2. 1. 4. Vântul .........................................................................................................................19
2. 1. 5. Factorii ecoclimatici critici ..........................................................................................20
2. 2. INLUENŢA FACTORILOR EDAFICI ASUPRA VIŢEI DE VIE ..........................................21
2. 2. 1. Orografia .....................................................................................................................21
2. 2. 2. Ifluenţa particularităţilor fizice. ....................................................................................22
2. 2. 3. Influenţa particularităţilor chimice. ..............................................................................22
2. 2. 4. Influenţa macroelementelor. ........................................................................................23
2. 2. 5. Influenţa microelementelor ..........................................................................................25
2. 2. 6. Influenţa sărurilor nocive. ............................................................................................26
2. 2. 7. Influenţa substanţelor organice ....................................................................................27
CAP. 3 CONDIŢIILE NATURALE ALE ZONEI DE EXPERIMENTARE. ...................................28
3. 1. STUDIUL CLIMATIC ...........................................................................................................28
3. 1. 1. Caracterizarea generală a zonei de experimentare. ........................................................28
3. 1. 2. Temperatura ................................................................................................................29
3. 1. 3. Lumina ........................................................................................................................31
3. 1. 4. Regimul hidric .............................................................................................................31
3. 1. 5. Umiditatea atmosferică ................................................................................................32
3. 1. 6. Accidente climatice .....................................................................................................33
3. 2. STUDIUL PEDOLOGIC ........................................................................................................33
3. 2. 1. Soluirile din judeţul Alba .............................................................................................33
3. 2. 2. Solul din Podgoria Aiud...............................................................................................34
3. 3. VEGETAŢIA .........................................................................................................................34
CAP. 4 MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE ............................................36
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
9
4. 1. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ..................................................................................36
4. 1. 1. Fetaescă albă. ..............................................................................................................36
4. 1. 2. Sauvignon blanc. .........................................................................................................38
4. 1. 3. Traminer......................................................................................................................40
4. 1. 4. Berlandieri x Riparia Teleky 8 B ..................................................................................41
4. 1. 5. Berlandieri x Riparia Selecţia Oppenheim 4 .................................................................42
4. 2. METODE DE CERCETARE ..................................................................................................43
CAP. 5 DESCRIEREA PRINCIPALELOR FENOFAZE DIN PERIOADA DE VEGETAŢIE ......44
5. 1. Plânsul ....................................................................................................................................44
5. 2. Înmuguritul .............................................................................................................................45
5. 3. Dezmuguritul ..........................................................................................................................45
5. 4. Creşterea lăstarilor ..................................................................................................................46
5. 5. Înfloritul .................................................................................................................................46
5. 6. Creşterea boabelor ..................................................................................................................46
5. 7. Maturarea Boabelor ................................................................................................................47
5. 8. Maturarea lemnului .................................................................................................................47
5. 9. Căderea frunzelor ...................................................................................................................48
CAP. 6 PRODUCŢIA ŞI CALITATEA ..............................................................................................49
6. 1. PRODUCŢIA ŞI CALITATEA STRUGURILOR. ..................................................................49
6. 2. CALITATEA PRODUCŢIEI ..................................................................................................51
6. 3. VINURI OBŢINUTE .............................................................................................................55
CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRILOR ÎNTERPRINSE ..............................56
BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................57
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
10
INTRODUCERE
Se cunoaşte că din cele mai vechi timpuri că strugrii şi mustul au loc important în
alimentaţie. Pentru o alimentaţie sănătoasă şi echilibrată este nevoie ca produsele vegetale să
intre în raţia zilnică într-o proporţie de cel puţin 50%. Produsele vini-vinicole intră printre aceste
produse, acestea având o valoare alimentară deosebit de ridicată.
Vinul este considerat băutura preferată a omului, datorită complexului de senzaţii
gustative şi olfactive pe care acesta le oferă. Vinul conţine substanţe uşor asimilabile precum:
alcool etilic, glicerină, zaharuri, acizi organici, esteri, tanini, proteine, vitamine, aminoacizi,
aldehide şi săruri minerale. Este considerat ca medicament, consumat responsabil, acesta ajută la
menţinerea activităţii cardiace slabe, încetinirea îmbătrânirii celulelor organismului, intensifică
activitatea centrelor respiratorii, vinurile seci sunt recomandate la tratarea diabetului zaharat. Pe
langă acţiunile sale terapeutice, vinul are si acţiune bactericidă.
Consumul de vin pe persoană a crescut în ţara noastră de la 27 l/an/persoană, în 2004, la
35 l/an/persoană în anul 2010 şi totuşi consumul de vin din România rămâne scăzut faţă de ţările
mari producătoare ca Franţa. Piaţa romănească este dominată de vinurile albe, deşi în străinătate,
vinurile româneşti încep sa recâştige pieţele.
Viticultura în ţara noastră a cunoscut din anul 1989 pierderi treptate de suprafaţă, în
anul 2010 se constată o suprafaţă totala de 176.000 ha. În zilele noastre, a ajus într-o situaţie
dificilă din cauza intrării în vigoare a legislaţiei impuse de Uniunea Europeană, care este foarte
dificil de respectat şi de aplicat.
Scopul acestei lucrări este de a cunoaşte mai bine comportamentul a soiurilor de calitate
superioară albe pentru vin în condiţiile din centrul viticol Ciumbrud, mai exact în plantaţiile care
aparţin de SC.Domeniile Boieru SRL, pentru a afla care soiuri se pretează pentru această zonă cu
condiţiile sale ecologice, pedologice şi climatice pentru obţinerea de producţie de cantitate şi
calitate superioară
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
11
Capitolul I
CAP. 1SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB ŞI ÎN ROMÂNIA
1. 1. SITUAŢIA VITICULTURII PE GLOB
Viţa de vie este o plantă cu o plasticitate ecologică foarte mare, ea fiind cultivată pe
toate cele cinci continente. Prezintă o cultură economică în climatul temperat (cu varietatele
sale– oceanic şi continental), subtropical şi tropical. În ultimele decentii, viţa de vie s-a răspândit
spre ecuator, situându-se între 10° - 50° latitudine nordică (Brazilia, Columbia, Venezuela) şi 10°
- 40° latitudine sudică (Peru)– în cadrul arealelor în care viţa de vie nu trece prin perioada de
repaus sau aceasta fiind pe termen foarte scurt (BRANAS, 1971).
Datorită condiţiilor ecoclimatice şi a tradiţiei, în ţările europene, americane şi africane
predomină cultura soiurilor destinate pentru vin, iar in ţările din Asia predomină soiurile pentru
masă şi stafide.
În scopuri economice, viţa de vie se cultivă în aproximativ 50 de ţări ale lumii, cu o
suprafaţă de 7.585.000 ha în anul 2011, dintre care cca. Aproape 60% în Europa, urmată de Asia,
America de Sud, America de Nord, Africa, Oceania şi Noua Zeelandă. Suprafaţa cultivată cu viţă
de vie a avut o creştere continuă pe glob, până în anul 1976, atingând suprafaţa maximă de 10,3
milioane hectare (Tabel: 1.1.)
Tabelul 1. 1
Suprafaţa ocupata de viţă de vie in perioada 2003-2011
Anul Miloane hectare
2003 7.844.000
2004 7.829.000
2005 7.801.000
2006 7.793.000
2007 7.766.000
2008 7.735.000
2009 7.666.000
2010 7.628.000
2011 7.585.000
(Sursa: http://www.oiv.int/oiv/info/ enstatistiquessecteurvitivinicole#bilan)
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
12
Prezenţa culturii viţei de vie este în diferite proporţii pe plan continental, astfel
menţionăm: Europa - 58,4%, Asia - 21,1%, America - 12,8%, Africa - 5%, Oceania - 2,7%.
Cultura viţei de vie se desfăşoara pe teritouriul a circa 50 de ţări, dintre care cele mai mari
cultivatoare sunt: Spania, Franţa şi Italia. S-a observat în ultimii ani că tot mai multe ţări ca
Australia, Noua Zeelandă, Argentina, Africa de sud, Chille au câştigat tot mai mult teren în acest
domeniu (Tabel 1.2.).
Producţia mondială de struguri în anul 2011, a fost de 69,2 milioane de tone.
Tabelul 1. 2
Repartizarea pe continente a suprafeţei viticole
Continentul
Suprafaţa mii/ha
1991- 1995 1996-2000 2001-2005 2006 2007 2008
Total mondial 7.616 7.270 7.406 7.389 7.350 7.408
Europa 4.886 4.429 4.254 4.074 4.029 4.068
UE 4.195 3.931 3.813 3.667 3.629 3.665
Asia 1.587 1.626 1.768 1.770 1.754 1.761
America de Sud 409 419 475 503 510 511
Africa 311 302 324 441 443 455
America de Nord 314 359 389 390 389 389
Oceania+Australia +
Noua Zeelandă 64 92 160 181 194 196
(Sursă: Anuarul F.A.O. 2009)
Suprafeţele cultivate cu viţă de vie au cunoscut o descreştere în ultimii ani datorită unor
măsuri economice de conjunctură, care au dus la defrişarea unor mari extinderi de vii în ţările din
Uniunea Europeană (Spania, Franţa, Italia), dar şi unor măsuri de natură socială în ţările din estul
Europei (România, Ungaria ), Asia (Afganistan, Siria, Cipru), Africa (Algeria), America de Sud
(Argentina, Peru), America de Nord (Canada).
În Europa, statele mari cultivatoare sunt: Spania, Franţa, Italia, Portugalia, România
(NSTASIA POP, 2010).
Evoluţia producţiei mondiale de vin este prezentată în tabelul 1.3. Maximul de 368,5
milioane de hectolitri a fost atins în anul 1979, iar dupa această perioada producţia a cunoscut o
uşoară scădere cu circa 70 de milioane hectolitri care a durat până în anii 90. În decursul
ultimilor 20 de ani, s-a evidenţia o uşoară creştere cu mici fluctuaţii a producţiei de vin. Mrile
ţări producătoare de vin sunt: Franţa (58.462.900 hl.), Italia (45.800.000 hl.), Spania (36.100.000
hl.), SUA (22.113.000 hl.), China (16.575.000 hl.), Argentina (16.250.800 hl.), Australia
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
13
(11.338.600 hl.). Producţia mondială de vin este asigurată de Europa, cu 65,5%, urmată de
continentul american care asigură aproximativ 19%, Asia 7%, Oceania 4,8% şi Africa 3,7%.
Tabelul 1. 3 Producţia mondiala de vin în perioada 2003-2011
(Sursa: http://faostat.fao.org/site/636/ DesktopDef ault.aspx?PageID= 636#ancor)
Consumul de vin/locuitor este influenţat de continent şi ţară, consumul fiind mai ridicat
în ţările mari producătoare, dar există locuri unde consumul este foarte scăzut din considerente
religioase, în Asia.
Ţările se împart dupa consum în trei categorii:
Ţări mari consumatoare: peste 40 l vin/an/locuitor în Luxemburg 52,46 l, Franţa
45,7 l, Italia 42,15 l, Portugalia 41,81 l.
Ţări cu consumul mediu: între 10-40 l vin/an/locuitor: Elveţia 38,20 l, Austria
29,23 l, Grecia 27,52 l, Spania 26,16 l, Australia 24,93 l, Germania 24,54 l, Argentina 23,74 l,
Romania 22,94 l , Anglia 21,60 l, Chile 18,78 l, Bulgaria 11,10 l, Canada 10,03 l.
Ţări cu consum redus de vin: sub 10 l vin/an/locuitor: SUA 9,42 l, Africa de Sud
7,05 l, Ucraina 4,49 l, Polonia 2,05 l, Japonia 1,88 l, Qatar 1,69 l, Israel 0,97 l, Turcia 0,29 l, iar
Iran, Pakistan şi Yemen au consum zero de vin.
1. 2. PATRIMONIUL VITICOL NAŢIONAL
Viticultura se practica pe teritoriu ţării noastre încă de pe vremea daciilor, care cultivau
viţa de vie şi faceau vin. Arealul viticol din România se împarte în 8 regiuni viticole (figura 1.1.),
37 de podgorii şi mai multe centre viticole (Oşlobeanu M. Şi colab 1991).
Anul Miloane hl
2003 268.644.180
2004 307.401.580
2005 285.095.140
2006 285.842.480
2007 266.301.760
2008 274.151.370
2009 283.681.230
2010 280.599.970
2011 286.743.610
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
14
Figura 1. 1. Regiunile viticole din România (după Oşlobeanu M. şi colab.,1991):
I – a Podişului Transilvaniei; II – a Dealurilor Moldovei; III – a Dealurilor Munteniei şi Olteniei;
IV – a Dealurilor Banatului; V – a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului; VI – a Colinelor
Dobrogei; VII – a Teraselor Dunării; VIII – a nisipurilor şi altor terenuri favorabile din sudul
ţării.
În 1979 se atinge apogeul cultivării viţei de vie pe o suprafaţă de aproximativ 318.000
ha. În anul 1989 se produce o scădere treptată a suprafeţei cultivate cu viţă de vie, în anul 2010
suprafeţele cultivate ajungând la 176.000 ha după statisticile FAOSTAT (Tabel 1.4.)
Tabelul 1. 4
Suprafeţele ocupate de viţa de vie, producţia de struguri şi vin în România(2006-2011)
Crt. 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Suprafaţa viticolă (ha) 190.294 174.323 187.038 183.814 175.953 176.170
Prod. de struguri (t) 912.383 873.224 996.023 990.232 740.118 879.487
Prod. de vin (mil.hl) 5,014 5,355 5,542 4,957 3,287 -
(Sursa: http://faostat.fao.org)
Dezvoltarea viticulturii în ţara noastră va putea avea loc doar prin aplicarea
următoarelor măsuri:
reînnoirea treptată a patrimoniului viticol prin replantarea pe terenuri din areale
delimitate pentru cultura viţei de vie;
Folosirea de material săditor sănătos, cu o valoare biologică ridicată;
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
15
Sporirea suprafeţelor ocupate cu soiuri destinate pentru a se obţine vinuri cu
denumire de origine controlată (DOC), precum şi soiuri de struguri pentru masă;
Extinderea de soiuri noi şi clone valoroase;
Diminuarea sau interzicerea plantării de hibrizi direct producători. ( Liviu C.
Dejeu, 2010).
1. 3. SITUAŢIA VITICULTURII ÎN ROMÂNIA
După efectuarea reformei agrare din martie 1945, s-au înfiinţat primele unităţi agricole
de stat cu profil viticol (Valea Călugărească, Odobeşti, Drăgăşani etc.)
Suprafaţa ocupată cu viţă de vie a crescut considerabil, aceasta ajungând la aproximavit
318.000 ha in anul 1979. S-au efectuat plantaţii în podgoriile tradiţionale, dar şi în zone noi, care
au permis o valorificare mai bună a terenurilor în pantă din judeţele Constanţa, Galaţi, Argeş, a
nisipurilor din Dolj sau a unei vocaţii tradiţionale naturale din Mehedinţi (pentru vinurile roşii).
În perioada 1962 – 1965, a avut loc acţiunea de a îmbogăţi sortimentul de struguri
pentru masă, cu soiuri valoroase din sortimentul mondial, precum şi soiuri create la noi în ţară,
ceea ce a continuat până azi. Tot în timpul acestei perioade, s-au obţinut selecţii clonale
valoroase de viţă roditoare şi de portaltoi.
Datorită diferenţelor de condiţii ecopedoclimatice la care se pretează anumite soiuri de
viţă de vie, s-a căutat o specializare a cultivării acesteia, în funcţie de soi şi condiţiile de mediu
(ex. Podgoria Târnave, pentru soiuri pentru vinuri albe superioare şi şampanizare; în vest, în
judeţele Bihor şi Satu– Mare, soiuri pentru distilate; în Banat– Miniş, Recaş, soiuri de vinuri
roşii şi albe curente; la Cotnari, soiuri pentru vinuri dulci naturale etc.)
S-au dezvoltat şcoli superioare: Facultăţile de Horticultură de la Cluj-Napoca, Iaşi,
Bucureşti, Timişoara şi Craiova.
Din suprafaţa totală plantată, cea mai mare parte este reprezentată de plantaţiile de viţă
altoită şi soiurile indigene ( peste 65%), restul reprezentat de hibrizi direct producători (Nastasia
Pop, 2010).
Prof. Dr. Nastasia Pop, 2010, susţine că în anul 1989, cea mai mare parte a suprafeţelor
a fost organizată în unităţi de stat şi cooperative sau asociaţii viticole, unde 98% din plantaţii
erau înfiinţate cu viţe altoite. Majoritatea suprafeţelor erau cultivate cu soiuri pentru vin (albe de
patru ori mai mult decât roşii; s-au înmulţit soiurile valoroase din sortimentul tradiţional (soiuri
vechi şi nou create) şi cel internaţional. Plantaţiile din sectorul de stat şi cooperatist au fost
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
16
amplasate în zona colinară (mai mult de 33% din suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie se situa
pe terenuri în pantă de 12%, amenajate în terase).
Cea mai mare parte a plantaţiilor era neprotejată sau semiprotejată, doar 7-8 % fiind vii
protejate (în partea nordică), iar mijlocul de susţinere cel mai des folosit era spalierul, pe araci
fiind doar 4-5% din plantaţii, care se regăseau în grădinile populaţiei).
Tendinţele de perspectivă – pentru viţa de vie, conform legii Viei şi Vinului nr.
67/1997– erau de a reface suprafeţele defrişate sau înlocuirea celor îmbătrânite cu material
săditor care să facă parte din categoria materialelor biologice superioare, din soiuri de
perspectivă; creşterea nivelului cantitativ şi calitativ al recoltei; extinderea suprafeţelor cu soiuri
de masă; reducerea consumului de energie şi forţă de muncă; sporirea consumului de produse
viti – vinicole, cca. 33 kg/an/locuitor struguri,în stare proaspată şi 38 l/an/locuitor vin şi alte
produse derivate din must şi vin, diversificarea produselor în funcţie de un raport de cerinţe şi
sporirea calităţii, intensificarea schimbului internaţional etc. Toate aceaste tendinţe s-au dovedit
a nu fi în totalitateîndeplinite, din cauza unor situaţii neconcordante cu realitatea la nivel
naţional. Suprafeţele au continuat să scadă, iar prin proiecte de reconversie făcute de către
societăţile mari viticole, unele suprafeţe au fost refăcute, privatizate şi mai timid s-au facut
plantaţii mici de către cetăţenii particulari, care au accesat astfel de proiecte la risc. A continuat
să scadă şi consumul de struguri proaspeţi şi de vin, din cauza scăderii puterii de cumpărare a
populaţiei, preţul de cumpărare fiind şi el foarte rdicat, o mare parte a produselor provenind din
import.(Nastasia Pop, 2010).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
17
Capitolul II
CAP. 2INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA VIŢEI DE VIE
2. 1. INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI
2. 1. 1. Temperatura
În funcţie de acest factor se determină aria de răspândire a culturii, parcurgerea fazelor
vegetative şi declanşarea lor, sistemul de cultură, calitatea producţiei şi calitatea care sunt
determinate în mod hotărâtor de acest factor, fiind considerat unul limitativ pentru această
cultură.
Viţa de vie este considerată o plantă relativ pretenţioasă faţă de căldură, aceasta fiind
cultivată doar în zone unde temperatura medie anualăsa fie mai mare de 9°C,temperatura la care
se declanşează şi se desfăşoară fenofazele din perioada de vegetaţie, dacă aceasta depăşeşte 10°C
se pot obţine produse de calitate.
Dacă există o temperatură medie a lunii mai călduroase (iulie-august), care înregistrează
valori mai ridicare de 18°C, acest fapt indică existenţa unor condiţii optime pentru vinurile albe
de masă şi pentru maturarea soiurilor timpurii. Existenţa unor valori mai mari de 20°C pot
influenţa reuşita siurilor cu maturare mijlocie şi a celor pentru vinuri de calitate superioară, iar
temperaturile de peste 22°C, favorizează maturarea soiurilor târzii şi pentru obţinerea de vinuri
cu denumire de origine controlată (Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
Evaluarea resurselor termice se realizează prin suma gradelor de temperatură globală
(bilanţ termic global - ∑t°g), suma gradelor de temperatură activă (bilanţ termic activ - ∑t°a) şi
suma gradelor de temperatură utilă (bilanţul termic util - ∑t°u).
Bilanţul termic global (∑t°g) este reprezentat de suma temperaturilor medii zilnice din
timpul perioadei de vegetaţie.
Bilanţul termic activ (∑t°a) reprezintă suma temperaturilor medii zilnice mai mari de
10°C.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
18
Bilanţul termic util (∑t°u) este reprezentat de suma diferenţelor dintre temperatura
medie zilnică mai mare de 10°C şi pragul de pornire biologic în vegetaţie (10°C).
În ţara noastră se înregistreză bilanţul termic global cuprins între 2700°C şi 3600°C, cel
activ între 2600°C şi 3500°C şi cel util situat între 1000°C şi 1700°C.
(Oşlobeanu M. şi colab., 1991).
2. 1. 2. Lumina
Radiaţia solară influenţeazăfuncţiile vitale şi procesele fiziologice de bază ale viţei de
vie cum ar fi respiraţia, asimilarea clorofileană, creşterea şi fructificarea, transpiraţia, ritmul de
desfăşurare a unor fenofaze şi durata perioadei de vegetaţie.
Viţa de vie este considerată o plantă heliofilă, este pretenţioasă faţă de lumină, în sensul
că reuşeşte în cultură numai pe locuri însorite, bine expuse la soare, această ideea (premisă) a dus
la ideea că viţa de vie işi suportă doar propria umbră. Lumina influenţează creşterea şi
fructificarea viţei de vie prin durata de strălucire a Soarelui, intensitatea luminii şi categoria
radiaţiilor (Ştefan Oprea, 1995).
Pentru aprecierea favorabilităţii luminii, se foloseşte suma orelor de insolaţie potenţială
şi relativă.
Suma orelor de insolaţie potenţială (∑ip) reprezintă suma numărului orelor de răsărire
la apusul soarelui din toate zilele, începând de la dezmugurit, până la căderea frunzelor.
Suma orelor de insolaţie reală (∑ir)este egală cu numărul orelor de strălucire efective a
soarelui stabilit cu ajutorul heliografului.
În centrele unde numărul orelor de insolaţie efective este peste 1300 ore până la 1450-
1500 ore există vocaţie pentru vinurile albe, vinurile aromate din soiuri cu combustie accentuată
a acizilor, vinuri spumante şi distilate de vin.
Centrele cu peste 1500 ire insolaţie efectivă sunt indicate pentru soiurile de vinuri roşii
şi vinuri aromate din soiuri cu combustie lentă a acizilor, iar peste 1600 ore sunt bune pentru
obţinerea de struguri de masă (Ion Cristian Dumitriu, 2008).
Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de iluminare directă în viticultură se folosesc o serie de
tehnici de cultură:
-folosirea expoziţiilor favorabile: S, E, V mai puţin N;
- orientarea rândurilor pe direcţia N-S în zone de terasare;
- conducerea răsfirată a coardelor, tip evantai;
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
19
- efectuarea operaţiunilor în verde: legatul, plivit, copilit;
- alegerea distanţelor corespunzătoare dintre rânduri pentru a nu se umbri, minim
doi metri (Nastasia Pop, 2010).
2. 1. 3. Umiditatea
Viţa de vie este o specie cu necesitate moderată de apă. Un singur butuc de viţă de vie
consumă zlnic între 0,2 – 1,5 l de apă, rezultând un consum de circa 8000 l/zi/ha. Necesarul de
apă în perioada de vegetaţie al unei plantaţii cu o desime de 4500 butuci/ha variază între 200-
1920 mii l/ha, această cantitate echivalează cu un volum al precipitaţiilor din perioada aprilie-
octombrie de 200 mm.
Pentru o cultură economică a viţei de vie, este necesar ca volumul precipitaţiilor anuale
să se încadreze între 500 şi 700 mm. Această cantitate de precipitaţii este înregistrată în
majoritatea regiunilor viticole din România, cu excepţia podgoriilor de pe Terasele Dunării şi din
podgoriile din Dobrogea.
Umiditatea trebuie să fie prezentă într-un echilibru bun, pentru că atât deficitul sau
excesul de umiditate influenţează negativ creşterea, rezistenţa la boli şi temperaturi scăzute,
diferenţierea mugurilor de rod, cantitatea şi calitatea producţiei la viţa de vie.
Un nivel optim de higroscopicitate a aerului pentru viţa de vie este de 70-80% în
perioada creşterii boabelor, 60-70% în perioada creşterii lăstarilor şi 50% la înflorit.
La un nivel de 40-50%, procesul de fotosinteză descreşte, iar la 20% încetează
fotosinteza, iar organele vegetative ale butucului mor.
(Liviu Mihai Irimia, 2012)
2. 1. 4. Vântul
Este mişcarea a aerului care provoacă modificări asupra evapotranspiraţiei, în
desfăşurarea proceselor de natură biologică, infuenţează frecvenţa atacurilor de dăunători şi boli,
favorizează acţiuni mecanice asupra plantei, eroziunea eoliană a nisipurilor etc.
Vântul are influenţă prin: frecvenţă, intensitate şi durată. Vânturile sunt calde, reci,
uscate şi umede. Vânturile care sunt favorite pentru cultură, sunt cele moderate, nu prea reci,
care contribuie la împrospătarea aerului.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
20
Vânturile puternice, reci, cu ploi sau cele prea uscate împiedică procesul de polenizare,
fecundare, favorizează atacul de boli, la ruperea lăstarilor, spalierului, provoacă denivelarea
terenului prin eroziune eoliană şi deprecierea recoltei.
Vantul se masoară în m/s sau km/h. Astfel, după scara lui Beaufort, în funcţie de
următoarele valori, vânturile pot fi :
<20km/h – fără influenţă;
20-50 km/h – influenţă favorabilă
>50 km/influenţă nefavorabilă.
(Nastasia Pop, 2010).
2. 1. 5. Factorii ecoclimatici critici
Prezenţa acestor factori favorizează în mod negativ creşterea, fructificarea, cantitatea şi
calitatea recoltelor. Prezenţa acestor factori nu este necesară, dar când ei sunt prezenţi, au
denumirea de accidente climatice.
Aceşti factori sunt reprezentaţi de grindină, brume şi îngheţuri târzii de primăvară şi
timpurii de toamnă, valuri de căldură excesivă, nebulozitate accentuată, ceaţa, chiciura şi poleiul,
zăpada viscolită etc.
Grindina produce pagube prin acţiuni mecanice de rănire şi rupere a coardelor,
lăstarilor, frunzelor, inflorescenţelor sau ciorchinilor, în urma cărora sunt lăsate puncte deschise
pentru infecţii şi atacul de boli criptogamice, de diminuarea procesului de fotosinteză când este
vorba de frunze.
Brumele şi îngheţurile târzii de primăvară şi timpurii de toamnă, care apar înaintea şi
după încheirea perioadei de vegetatie, pot afecta integritatea organelor verzi ale viţei de
vie în mod diferenţiat, în funcţie de fenofaza la care survenit şi nivelul de scădere a
temperaturilor sub limita lui zero fizic.
Valurile de căldură excesivă pot stânjeni desfăşurarea unor procese fiziologice,
provocarea arsurilor pe frunze şi pe struguri, veştejirea prelungită a frunzelor, căderea boabelor
şi, în final, uscarea şi moartea butucilor. Asemenea manifestări au loc atunci când temperatura
depăşeşte 45°C şi umiditate scazută sub pragul minim.
Nebulozitatea şi ceaţa sunt nefavorabile pentru că determină reducerea duratei de
strălucire a soarelui şi intensitatea radiaţiilor solare. Ca urmare, va scădea randamentul
procesului de fotosinteză şi creşterea favorabilităţii apariţiei bolilor criptogamice.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
21
Chiciura şi poleiul pot determina acţiuni mecanice, de vătămare şi ruperea
coardelor anuale şi celor de schelet. Aceste fenomele apar la sistemele de cultură neprotejate şi
se manifestă prin formarea unui strat de gheţă mai gros care asfixează mugurii.
Zăpada viscolită formează troiene în plantaţiile viticole cu sistem de cultură
neprotejată. Pentru prevenirea formării troienelor, se recomandă orientarea corespunzătoare a
rândurilor, amplasarea corectă a perdelelor de protecţie şi amplasarea de parazăpezi (Ştefan
Oprea, 1995).
2. 2. INLUENŢA FACTORILOR EDAFICI ASUPRA VIŢEI DE VIE
Aceşti factori se referă la sol, cu particularităţile sale fizice, chimice cât şi biologice. Ca
urmare a lucrărilor pentru pregătirea solului înainte de plantare (defrişatul, nivelatul, terasarea,
desfundare) şi datorită faptului ca o plantaţie va ocupa terenul pentru o perioadă de 25-30 de ani,
solurile viticole sunt puternic modificate sub raportul inversării orizonturilor şi al imbunătăţirii
regimului de aer, apă, căldură şi hrană.
(Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
2. 2. 1. Orografia
Aceasta are influenţă prin pantă, expoziţia terenului, altitudinea, întinderi de apă,
masive păduroase.
Limita superioară de înclinare a versanţiilor la care viţa de vie poate fi cultivată
economic este de 25%, terasarea făcându-se de la o pantă de 12%. Terenurile cele mai optime
pentru viţa de vie sunt cele plane, sub aspectul cantităţii producţiei, dar cu toate aceastea viţa de
vie este valorificată pe terenuri în pantă, care au o expoziţie mai bună la soare, condiţii mai bune
de lumină, temperatură, aer rezultând o calitate mai bună a recoltei (Constantinescu, 1971).
Expoziţia cea mai favorabilă pentru viţa de vie este cea sudică, care asigură resurse
bune heliotermice cu valori maxime, apoi sunt expoziţiile de trecere: sud-estică, sud-vestică;
expoziţia vestică, estică şi mai puţin cea nordică.
Altitudinea influenţează condiţiile de mediu, intesitatea radiaţiei solare scade, durata de
strălucire a soarelui se diminuează cât şi temperatura, odată cu creşterea altitudinii.
Întinderile de apă au rolul termo-regulator, menţin umiditatea relativă mai ridicată,
imprimă caracterul de moderaţie a temperaturii şi temperează unele accidente climatice.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
22
Masivele muntoase-păduroase, facilitează la cerşterea umidităţii relative, diminuează
actiunile eoliene, dar influenţează pozitiv unele accidente climatice şi atacul de dăunători şi boli
(Nastasia Pop, 2010).
2. 2. 2. Ifluenţa particularităţilor fizice.
Textura solului sau alcătuirea granulometrică a solului este reprezentată de pe care o
deţin fracţiunile granulometrice care alcătuiesc solul (argilă, praf, nisip). După dimensiunile
fracţiunilor granulometrice ale solului se determina: nisipul Ø = 2.0-0.02 mm; praf Ø = 0.02-
0.002 mm; argilă Ø < 0.002 mm. Există şase clase texturale: nisipoasă ( argilă ≤ 5 %), nisipo-
lutoasă (argilă 6-12%), luto-nisipoasă (argilă 13-20%), lutoasă ( argilă 21-32%), luto-argiloasă
(argilă 33-45%), argiloasă (argilă ≥ 46%). Viţa de vie se dezvoltă normal pe o textură cu un
conţinut de 13-32 % argilă.
Structurasolului este reprezentatăde asocierea fracţiunilor granulometrice ale solului în
agregate complexe care au suprafaţa mare de reţinere a apei şi elementelor nutritive (3-30 mil.
m2
suprafaţă reţinere/m3 sol). Viţa de vie preferă o structură granulară, reprezentată prin
glomerule friabile, sferice, cu diametru de 2-4 mm(Liviu Mihai Irimia, 2012).
Porozitatea optimă pentru viţa de vie este situată în jurul valorii de 50% din volumul
total al solului, acest fapt se realizează prin desfundare. Sub nivelul la care s-a realizat
desfundarea, valorile se menţin mai scăzute fapt ce limiteazăcreşterea sistemului radicular.
2. 2. 3. Influenţa particularităţilor chimice.
Între compozitţia chimică a solului şi calitatea strugurilor există o strânsă corelaţie.
Compozoţia chimică a solului se analizează prin conţinutul solului în elemente nutritive,
dinamica şi accesibilitatea lor pentru plantă. Dintre cele aproximativ 116 elemente chimice
determinate în sol, 17-18 sunt indispensabile.
Substanţele care se regăsesc în sol se împart, după cantitatea lor, în :
Macroelemente: 0,1-10%; N, P, K,Ca;
Macro-microelementele: 0,01-0,1%; Fe, S, Al, Mg, Cl etc;
Microelemente: 0,001-0,01%; B, Zn, Mn, Cu, Mo;
Ultramicroelemente: <0,0001%: As, Co, I, Pb, Hg, Au, Ag.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
23
2. 2. 4. Influenţa macroelementelor.
Azotul favorizează cerşterea şi potenţialul productiv al plantei. Există o corelaţie
pozitivă între azotul din sol şi cel din coarde, fără ca acesta să se acumuleze şi în must.
Excesul de azot influenţează creşterea vegetativă puternic, însă nu şi producţia, în
schimb favorizează atacul de Botrytis cinerea (Müller, 1986).
Deficitul de azot determină vigoarea slabă de creştere, un potenţial scăzut de producţie,
ceea ce se poate observa cu uşurinţă.
Fosforul reprezintă elementul care favorizează absorţia azotului, fecundarea şi
maturarea boabelor şi a lemnului, sporeşte rezistenţa la intemperii şi boli, stimulează ramificarea
rădăcinilor şi reglează metabolismul hidranţilor de carbon.
Potasiul este elementul chimic care se găseşte în ţesuturile şi organele plantei, intervine
în procesul de fotosinteză, în metabolismul glucidelor şi ale proteinelor şi reglarea transpiraţiei.
Înfluenţează calitatea strugurilor, favorizează acumularea zahărului. Utilizat corespunzător,
influenţează pozitiv calitatea, sporeşte rezistenţa la ger şi secetă.
Excesul de potasiu slăbeşte rezistenţa plantei la bacterii, creşte aciditatea şi conţinutul
de malaţi în must, scade cantitatea de Mg din sol.
Deficitul de potasiu provoaca diminuarea creşterii lăstarilor, scade diferenţierea
mugurilor, potenţialul productiv şi rezistenţa la dăunatori, boli, temperaturi scăzute, scade
calitatea.
Calciul este elementul care intră în compoziţia membranei celulare şi a ţesuturilor
mecanice. Efectele pozitive sunt: intervine în reglarea pH–uli sucului celular, intesifică
transpiraţia, intervine în sinteza hidrocarbonatelor, substanţelor aromate, neutralizează aciditatea,
regleazăstarea structurală(Tabel 2.1.).
Tabelul 2. 1
Cerinţele viţei de vie faţă de substanţele minerale din sol – macroelementele.
Elem
entul Rolul fiecărui element
Consum
anual,
date
medii
mg/ha
Conţinut
optim în
sol
Efectele
carenţei
Efectele
excesului
Azot
element de edificare a
tuturor organelor viţei
de vie.
50-150 0,10-0,20
N g/100g
sol.
-scăderea
potenţialului de
creştere;
scuturarea flori-
creşterea nevoii
de apă,
întârzierea
maturării
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
24
lor şi boabelor,
acumularea
redusă a
zahărului,
aciditatea totală
mai ridicată.
boabelor; usca-
rea ciorchinilor;
coloraţia
întârziată şi
neu- niformă a
boabelor;
scăderea
rezistenţei
biologice.
Fosfor
- ajută la o mai bună
folosire a N; stimulează
fecundarea florilor;
ajută la maturarea
boabelor şi a lemnului;
favorizează ramificarea
rădăcinilor; contribuie
la fineţea.
20-40 10-20 P2O5
mg/100 g
sol.
încetinirea
creşterii; întâr-
zierea maturării
boabelor;
prelungirea
vegetaţiei.
dereglări ale
creşterii;
meierea
strugurilor;
blocarea fierului
în sol sau în
ţesuturi.
Potasiu
- favorizează absorbţia
Fe; determină
extractivitatea, corpul,
gustul, armonia şi
durabilitatea vinului;
intensifică pigmentarea
boabelor la soiurile
roşii; amplifică
rezistenţa la boli şi
temperaturi scăzute.
70-150 30-50 K2O
mg/100 g
sol.
- boabe de
dimensiuni
mici; reducerea
sistemului radi-
cular şi foliar;
scăderea
fertilităţii
mugurilor.
perturbări în
creştere;
reducerea
numărului de
boabe din stru-
gure, antrenează
carenţa de Mg.
Calciu
- favorizează absorbţia
azotului, sinteza
zaharurilor şi a
substanţelor aromatice;
element al calităţii
vinului.
70-100 - -nu se
manifestă.
- restrânge până
la blocare
absorbţia unor
microcle- mente
(Fe, Mn, i Zn.
Sursa (Nastasia Pop, 2005).
Tabelul 2. 2
Consumul anual la principalele elemente la via pe rod după diferiţi autori
Nr.
crt
Autorii Producţia pe
ha
N kg/ha P2O5 kg/ha K2O kg/ha
1. Martinotti 10t struguri 7,14 16,9 31,28
2. Lafton 280 hl vin 92,66 6,84 82,9
3. Wagner/Dalmasso - 120,3 40,3 142,4
4. CONDEI 15 t struguri 126,1 919, 92,9
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
25
(Drâgăşani)
Valoarea medie - 40-90 11-160 40-190
Sursă: (Nastasia Pop, 2010).
2. 2. 5. Influenţa microelementelor
Au o importanţă majoră asupra plantaţiilor de viţă de vie şi acestea sunt: Fe, Mg, Cu,
Mn, Mo, Cl. Micro-elementele au rolul catalizator în stimularea metabolismului prin care rezultă
sporirea potenţialului productiv şi calitativ, rezistenţa la dăunători şi boli, stimulează înflorirea,
legarea şi maturarea(Nastasia Pop, 2010). (Tabel 2.3)
Tabel2.3.
Cerinţele viţei de vie faţă de substanţele minerale din sol– microelementele.
Elementul Rolul fiecărui
element
Consumul
anual, date
medii mg/ha
Conţinutul
optim în sol
Efectele
carenţei
Efectele
excesului
Fier
Element
indispensabil
pentru buna
desfăşurare a
asimilaţiei
clorofiliene;
participă la
alcătuirea unor
enzime ale
respiraţiei.
595
10.000-
50.000 ppm
apare pe
soluri
calcaroase,
sub forma
clorozei
ferice.
-
Mangan
Stimulează
activitatea mai
multor enzime
privind respiraţia
celulară; sporeşte
rezistenţa la ger şi
secetă;
micşorează
sensibilitatea la
săruri nocive.
80-100
200-1.000
ppm
se manifestă
în contextul
excesului de
fier.
apare pe solurile
acide
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
26
Bor
Este implicat în
activitatea unor
enzime
respiratorii,
metabolismul
glucidelor şi
sinteza
clorofiliană.
80-150
0,8-1,2 ppm -produce
scăderi de
producţie;
măreşte
sensibilitatea
la boli.
-favorizează
blocarea fierului
in sol.
Zinc
Este implicat în
sinteza şi
descompunerea
esteţilor şi
dipeptidelor, în
procesele de
oxidare a
glucozei, în
sinteza auxinelor.
100-300
10-100 ppm - -
Cupru
Are acţiune
stimulatoare
asupra vegetaţiei;
intră în
compoziţia unor
enzime cu funcţie
oxidazică .
225 - -apare foarte
rar, deoarece
se
incorporează
anual prin
tratamente.
- în condiţii de
pH scăzut este
toxic; poate
bloca Fe din sol.
Sursă: (Nastasia Pop, 2005).
2. 2. 6. Influenţa sărurilor nocive.
În sol mai există pe langă macro şi micro-elemente şi alte substanţe de natură toxică
pentru viţa de vie. Printre pricipalele substanţe sunt Al3+
şi Mn2+
sau diferite săruri solubile:
carbomaţi Na2CO3sau NaHCO3; cloruri NaCl, sulfaţi H2SO4. Dintre anioni,cei mai toxici sunt:
cei de Cl decât cei de SO42-
, iar la cationi toxicitatea creşte de la Mg2+
la Na+ şi Ca
2+.
La solurile podzolice pseudogleice se observă acţiunea toxică a Al şi Mn, unde se
constată creşterea insuficienţă a rădăcinilor, debilitatea butucilor şi o necrozare a frunzelor, iar
indirect este stânjenită nutriţia plantei cu microelemente şi fosfor.
Viţa de vie are limita de rezistenţă la 0,2-0,5 g/l NaCl, unii portaltoi au rezistenţă la mai
mult de 0,5 cum ar fi Rupestris du Lot la 0,7 g/l NaCl. Reglarea compoziţiei chimice din sol se
poate realiza prin spălare-levigare a sărurilor sau prin tratamente cu fosfogips (OŞLOBEANU şi
colab., 1980).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
27
2. 2. 7. Influenţa substanţelor organice
Humusul reprezintă componenta organică specifică solului, aceasta luând naştere
în urma procesului de humificare, proces suferit de esturile organice, condiţoinează potenţialul
productiv al solului.
Fertilitatea solului se apreciază pe baza cantităţii de humus gasită în acesta, constituie o
resursă de substanţe nutritive; o componentă a complexului colloidal cu rolul de a reţine cationii
lor în structurarea solului, în reţinerea apei, este un bun stimulator al activităţii
microorganismelor.
DELAS şi MALOT (1968), citaţi de OŞLOBEANU (1980), au de demonstrat că în
plantaţiile viticole, conţinutul de humus scade anual cu o rată de 2% din rezerva totală de
aproximativ 140 t/ha, apărând pericolul epuizării totale în timp de 50 de ani. Din aceste cauze se
recomandă fertilizări periodice a plantaţiilor de viţă de vie îngraşăminte organice, mai ales pe
terenuri nisipoase, puternic erodate şi a celor terasate. Pentru viţa de vie, conţinutul optim de
humus în sol este de 4-6% pentru soiurile de masă, 2-3% soiurilor destinate pentru vin curent de
masă şi 1-2% pentru soiuri de vin de calitate superioară (Nastasia Pop, 2005).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
28
PARTEA A- II-A
MATERIALUL ŞI METODA
Capitolul III
CAP. 3CONDIŢIILE NATURALE ALE ZONEI DE EXPERIMENTARE.
3. 1. STUDIUL CLIMATIC
3. 1. 1. Caracterizarea generală a zonei de experimentare.
Centrul viticol Ciumbrud face parte din Podgoria Aiud, care este situată la nord de
Pdogori Alba, se întinde pe o arie colinară-deluroasă de o parte şi de alta a Culuarului Mureşului
mijlociu şi Culuarul Arieşului inferior. Podgoria are poziţia în vestul Podişului Transilvaniei,
situattă între paralele 46°16’ şi 46°19’, condiţiile bio-pedo-climatice sunt foarte asemănătoare cu
a celorlalte podgorii situate central-vestic din Transilvania(Sebeş-Apold, Alba şi Târnave).
Relieful prezintă doua tipuri distincte morfogenetice şi anume, dealurile cu coame şi
versanţii lor, ca forme predominante scultate, culuare depresionare ale Mureşului şi Arieşului ca
forme predominante de acumulare. Formele dominante în aria podgoriei sunt dealurile si colinele
ca: Dealurile piemontale ale trascăului, Dealurile Aiudului şi în N-E Dealurile Măhăceni-
Călăraşi, aceastea coboară lent de la 600 – 500 m la 300 m în culuar.
Aecastă zonă prezintă un climat de tip moderat continental cu o nuanţă foehnică. Iernile
se prezintă temporar geroase, iar verile sunt călduroase şi primăveri timpurii cu toamne lungi
care permit buna dezvoltare vegetativă şi o maturare completă.
Regimul termic a zonei înregisterază o medie anuală pe văi de 9,3°C, iar temperatura
medie anuală indică o amplitudine în jur de 24°C. Ca specific al zonei este apariţia zilelor cu
ceaţă la sfărşitul verii şi pe aproape o treime din zilele de toamnă, acest fapt rezultănd un proces
lent de maturare al strugrilor. Temperatura medie a zilelor variază în jur de 23°C, ăar media din
timpul nopţii în jur de 12°C.
Regimul de umiditate a zonei înscrie o medie de 600-700 mm/an, mai exact 615 mm în
Culuarul Mureşului, maximul fiind în lunile mai-august, iar minima prelungită toamna-iarna,
precipitaţiile fiind sub formă de ninsoare(25-30 zile), iar stratul de zăpadă durează 35-50 zile
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
29
(Sursă:http://www.onvpv.ro/documente/admin/CAIET%20DE%20SARCINI%20DOC%20AIU
D_250ro.pdf).
3. 1. 2. Temperatura Temperatura medie pe zona Ciumbrud, a oscilat în perioada 2008-2012 între 10°C în
anul 2011 şi 11,1°C în anul 2012. S-a determinat că, lunile cu valorile cele mai ridicate au fost
iulie si august cu temperaturile de 22,3°C în luna iulie şi 22,1°C în luna august(Tabel 3.1.). În
urma rezultatelor, reiese faptul că în acastă zonă, viţa de vie are temeraturile necesare pentru
desfăşurarea fenofazelor princpale cu intensitate maximă.
Temperaturile maxime absolute lunare au fost cuprinse între 8°C şi 40,5°C(Tabel 3.2.).
Temeraturile maxime absolute înregistrate în perioada 2011-2012, au provocat valuri de caldură
în plantaţii.
Temperaturile minime absolute, au fost situate între 13,5°C şi -19°C(Tabel 3.3.),
constatându-se faătul că în aceasta periadă, temperaturile nu au scăzut sub pragul critic de
temperatură a viţei de vie. În perioada de vegetaţie, blanţul termic global a avut valoare de circa
3200°C.
Tabelul 3. 1
Temperatura medie (°C) lunară şi anuală în perioada 2008-2012
Luna Anul Media pe 5
ani 2008 2009 2010 2011 2012
Inuarie -1,3 -1,9 -1,6 -2,7 -1 -1,1
Februarie 2,4 0,3 2,5 -1,9 -5,3 -0,4
Martie 6,5 5,1 5,6 5,7 5,8 5,7
Aprilie 11,5 13,5 11,1 11,6 12,7 12,1
Mai 16,3 16,9 16,3 16 16,9 16,5
Iunie 20,5 19,8 19,9 19,6 22,1 20,4
Iulie 21 21,7 21,8 21,4 25,5 22,3
August 21,9 21,5 22 21,7 23,2 22,1
Septembrie 14,8 17,9 15,5 19 18,8 17,2
Octombrie 10,9 10,6 7,9 8,7 11,5 9,9
Noiembrie 4,2 6,3 7,6 -0,1 4,8 4,6
Decembrie 1,7 1,2 -1,1 1,1 -1,7 0,24
Media
anuală 10,9 11,1 10,6 10 11,1 10,7
(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
Tabelul 3. 2 Temperatura maximă absoluta (°C) lunară şi anuală pe eprioada 2008-2012
Luna Anul Maxima pe
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
30
2008 2009 2010 2011 2012 5 ani
Inuarie 14,5 12 12,2 11,5 9 14,5
Februarie 20,5 16,5 16 11,5 8,3 20,5
Martie 18,5 25,5 22,8 21,5 22,7 25,5
Aprilie 24 24,5 25,2 23,5 30,7 30,7
Mai 32 31 28,6 29 32 32
Iunie 33,6 33,5 34,5 34,5 36,2 36,2
Iulie 35,7 33,6 34 35,5 39 39
August 36 34 34,5 37,2 40,5 40,5
Septembrie 35 32,5 28 34 34 35
Octombrie 25,7 27,7 20,2 27,5 32,6 32,6
Noiembrie 20,3 19 21,5 17,5 17,5 21,5
Decembrie 15,5 14 14,5 15,7 8 15,7
Maxima pe
an
36 34 34,5 37,2 40,5 40,5
(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
Tabelul 3. 3
Temperatura minimă absolută (°C) lunară şi anuală în perioada 2008-2012
Luna Anul Minima pe
5 ani 2008 2009 2010 2011 2012
Inuarie -15,5 -14,5 -18,7 -18 -16,5 -18,7
Februarie -15,6 -12,4 -9,5 -16,4 -19 -19
Martie -4,5 -5,5 -10 -8,5 -8,6 -10
Aprilie 1,2 1,8 0,3 -2 -3 -3
Mai 4,5 3,2 6,2 0 7,5 0
Iunie 9,7 6,9 6,6 8,5 9,3 6,6
Iulie 10,8 11 12,8 9,4 12.1 9,4
August 7 13,5 10 9,6 8,5 7
Septembrie 2,4 6,8 6 7,2 5,2 5,2
Octombrie -1,5 -3,5 -4 -6,9 -3 -6,9
Noiembrie -9,5 -3,2 -4 -9,4 -2,2 -9,5
Decembrie -12,5 -15,4 -15 -10,5 -16,2 -16,2
Minima pe
an -15,6 -15,4 -18,7 -18 -19 -19
(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
31
3. 1. 3. Lumina
Unul din factorii care influenţează direct viţa de vie este lumina. În urma fotositezei,
viţa de vie sintetizează substanţele organice. Asimilaţia clorofiliană este mult mai intensă sub
influenţa directă a luminii decât la umbră, astfel că strugurii acumulează mai multe zaharuri. Prin
urmare, suma orelor de strălucire a soarelui în perioada de vegetaţie, dar şi intensitatea
luminoasă a acestuia pot îndeplini cerinţele viţei de vie în ceea ce priveşte lumina, atunci când se
în cadrează în anumiţi parametri. Dacă suma orelor de strălucire a soarelui este cuprinsă între
2200 şi 2500, atunci sunt îndeplinite cerinţele viţei de vie faţă de lumină.
Lipsa de lumină încetineşte creşterea plantelor şi diminuează capacitatea lor de
rezistenţă la dăunători. Desele înnorari şi, implicit, scăderea zilor însorite, sunt factori
favorizanţă în acest sens. În zona Ciumbrudului, s-a înregistrat in perioada 2007-2011(Tabel3.4.)
o medie a orelor de strălucire a soarelui de 2.181.
Tabelul 3. 4
Durata de strălucire a soarelui (h) în perioada 2007 - 2011
Luna
Anul
2007 2008 2009 2010 2011
Ianuarie 79,1 103 78,6 45,7 45,2
Februarie 92,9 137 93,2 73,2 75,7
Martie 196,1 148 118 239,4 177,1
Aprilie 279,2 148 270 178,1 221,1
Mai 322,7 264 269 204,8 248,6
Iunie 305,8 271 273 233,7 273,5
Iulie 322,7 298 299 277 287,9
August 225,3 310 263 283,6 303,6
Septembrie 190,3 149 225 184,7 273,9
Octombrie 109,5 149 129 156,6 194,6
Noiembrie 72,7 101 68,5 128,6 114,7
Decembrie 45,3 98,4 54,8 62,7 66,3
Insolaţia în
perioada
bioactivă
2.241 2.176 2.141 2.068 2.282
(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
3. 1. 4. Regimul hidric
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
32
În perioada 2008-2012, în Ciumbrud s-a înregistrat o medie de 515,42 l/m2 (Tabel3.5.).
Lunile care au prezentat cel mai ridicat nivel de precipitaţii au fost mai, iunie şi iulie, iar lunile
cu cele mai puţine precipitaţii au fost septembrie, octombrie, ianuarie şi februarie.
În zona experimentală, prezenţa precipitaţiilor a fost în momentele optime, la
desfăşutrarea fenofazelor principale de creştere şi dezvoltare (aprilie, mai, iunie), şi scăderea lor
treptată spre perioada de maturare a strugurilor.
Tabelul 3. 5
Precipitaţii medii anuale (l/m2) în perioada 2008-2012
Luna Anul Media pe
5 ani 2008 2009 2010 2011 2012
Ianuarie 3,9 12 36,4 26,7 40,4 23,88
Februarie 14,1 30,5 16,4 26,2 28,8 23,2
Martie 70 33,4 27,2 25,5 4 32,02
Aprilie 52,7 10,7 52,1 42,8 50,2 41,7
Mai 53,7 20,9 73,3 45,5 102,6 59,2
Iunie 62,7 68,3 179,2 76,4 39,9 85,3
Iulie 125 81,8 67,9 81,7 7,6 72,8
August 59,8 71,9 70,4 11,6 33,1 49,36
Septembrie 48,8 0,5 22,7 8,9 20,3 20,24
Octombrie 55,4 65.5 22,2 15,6 35,6 38,86
Noiembrie 38,7 26,8 43 0,1 22 26.12
Decembrie 44,1 62,4 52,5 26,1 28.6 42,74
Suma anuală 628,9 484,7 663,3 387,1 413,1 515,42
(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
3. 1. 5. Umiditatea atmosferică
Higroscopicitatea sau umiditatea relativă a aerului, influenţează intensitatea proceselor
fiziologice. Procentajul optim al higroscopicităţii pentru viţa de vie este de 70-80% în perioada
creşterii boabelor, în perioada creşterii lăstarilor este necesar 60-70%, iar pentru înflorit 55%.
Procesul de fotosinteză scade la un procentaj de 40-50% şi încetează la 20%, astfel survenind
moartea organelor vegetative ale butuculuiI(Liviu Mihai Irimia, 2012).
În zona Ciumbrud s-a înregistrat media umidităţii aerului de 75,3%(Tabel 3.6.), în
perioada 2008-2012. Această valoare care se încadrează în optimul necesar viţei de vie, situat
între 55-80%. Cea mai secetoasă lună din ultimii 5 ani a fost august cu valoarea medie a
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
33
umidităţii aerului de 68,2%, iar lunile cu umiditatea cea mai ridicată, au fost decembrie şi
ianuarie, cu media multianuală în proporţie de 86,8%.
Tabelul 3. 6
Umiditatea atmosferică(%) lunară medie în perioada 2008-2012
Luna Anul Media pe
5 ani 2008 2009 2010 2011 2012
Ianuarie 86 90 85 91 82 86,8
Februarie 75 84 80 85 79 80,6
Martie 72 76 70 69 62 69,8
Aprilie 74 61 72 64 67 67,6
Mai 73 61 75 70 71 70
Iunie 74 69 73 71 64 70,2
Iulie 68 71 74 72 59 68,8
August 66 73 72 69 61 68,2
Septembrie 73 67 77 67 69 70,6
Octombrie 83 82 77 71 80 78,6
Noiembrie 85 89 80 83 91 85,6
Decembrie 85 85 89 87 88 86,8
Suma anuală 76,16 75,66 77 74,91 72,75 75,3
(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
3. 1. 6. Accidente climatice
În perioada experimentală din 2012, în zona Ciumbrud, s-au înregistrat în zilele 12-13 mai, un
val de aer rece, care a scăzut temperatura in mai putin de 24 de ore de la 32 °C la 7,5°C,
provocând astfel un şoc termic asupra lăstarilor şi inflorescenţelor, care au dus la obţinerea unor
producţii mai scăzute decât a celor din anii precedenţi(Sursă: Statia de meteorologie Alba).
3. 2. STUDIUL PEDOLOGIC
3. 2. 1. Soluirile din judeţul Alba
Formarea şi evoluţia numeroaselor tipuri de soluri care se regăsesc pe zona judeţului
Alba, se explică prin variabilitatea spaţială şi cea temporală a factorilor pedogenetici naturali
(factorul litologic, climatic, biologic, relieful, apa, timpul).
Principalele tipuri de sol din judeţul Alba sunt :
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
34
În zona montană predomină solurile brune , luvisoluri albice, soluri brune acide,
humisilicatice, litosoluri. Toate tipurile de sol din zonă, sunt mai mult sau mai puţin degradate
din cauza fenomenului de eroziune de adâncime sau suprafaţă, excesul de umiditate, alunecări de
teren, terasări, terenuri acide, etc.
În zona colinară a judeţului Alba (Podişul Târnavelor), tipurile de sol caracteristice sunt
cernoziomurile tipice, regosoluri, argiloiluviale, eumezobazice şi soluri brune argiloiluviale,
soluri brune argiloiluviale. Degradarea solurilor din zonă este cauzată de fenomenele de
eroziune, terenuri acide cât şi surpărilor, alunecări de teren, tasărilor, ori soluri slab evoluate.
Zona de luncă a principalelor râuri care străbat judeţul cuprinde soluri slab evoluate
respectiv soluri aluviale tipice, gleizate sau molice, protosoluri aluviale, soluri gleice
(Sursa:http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2011/06/Planul-de-analiza-si-
acoperire-riscuri-Alba.pdf).
3. 2. 2. Solul din Podgoria Aiud
Solul din Podgoria Aiud aparţine la două clase: molisoluri cernoziomice şi
argiluvisoluri, acestea fiind mai mult sau ma puţin etajate. Astfel solurile dominante în etajul
deluros al padurilor de foaioase sunt argiluvisolurile, acestea se află si de o parte şi de cealaltă
Culuarului Mureşului, ele fiind reprezentate de diverse tipuri de soluri brune, respectiv
argiloiluviale brune, brune eumozobazice, brune luvice. Pe terasele mijlocii se întalnesc
molisolurile cernoziomice.
Solurile din această zonă prezintă o textura predominant mijlocie, iar conţinutul în
humus este de 2,5-4%, prezintă o reacţie slab acidă cu un pH=6,3-6,8, gradul de saturaţie în baze
prezintă valoarea de V=70-85% şi prezenţa elementelor cu strictă necesitate în nutriţie (NPK), ca
urmare caracterele solului sunt corespunzătoare cerinţelor viticole (Sursă:
http://www.onvpv.ro/documente/admin/CAIET%20DE%20SARCINI%20DOC%20AIUD_250r
o.pdf ).
3. 3. VEGETAŢIA
În urma observaţiilor făcute asupra zonei, Centrul viticol Ciumbrud prezintă tipuri
diferite de vegetaţie, şi anume de pajişti si de vegetaţie lemnoasă (păduri, arborete, tufărişuri).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
35
Astfel vegetaţia lemnoasă este reprezentată de stejar(Quercus robur), gorun(Quercus
petreae), fag(Fagus sylvatica). Arboretul este format din măceş(Rosa Canina), corn(Cornus
sanguinea), păducel(Crategus monogyna), alun(Corylus avellana), soc(Sambucus nigra).
Vegetaţia ierboasă este reprezentată de trifoi alb(Trifolium repens), Lucernă(Medicago
sativa), păiuş(Festuca pratensis), traista ciobanului(Capsella bursa-pastoris), trifoi
roşu(Trifolium pratense), trifoi mărunt(Medicago lupuliana).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
36
Capitolul IV
CAP. 4MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODA DE CERCETARE
4. 1. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT
4. 1. 1. Fetaescă albă.
(Sursă: http://www.info-delta.ro/viticultura-in-tulcea-24/feteasca-alba-39.html)
Este considerat un soi autohton, cultivat de foarte multă vreme în toate podgoriile si
centrele viticole din ţara noastră, cultivat cu precădere in Transilvania şi Moldova, unde se obţin
vinuri de cea mai bună calitate.
Caractere ampelografice: La dezmmugurire prezintă o rozetă uşor scămoasă de
culoare verde – arămie. Frunzele tinere sunt glabre pe partea superioară, fin scămoase pe partea
inferioară şi glabre.
Frunzele adulte prezintă o mărime mijlocie, o formă rotundă uşor lăţită, pentalobată cu
loul terminal evident. Limbul este glabru pe ambele feţe, neted de culoare verde – deschis, cu o
dinţătură neuniformă ca mărime, rară şi ascuţită cu marginile drepte. Sinusurile laterale
superioare sunt foarte adâncite, fiecare prezentând un lumen mare sub formă elipsoidală, iar cele
inferioare, mai puţin adânci sunt deschise în formă de U sau V. Sinusul peţiolar prezintă forma
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
37
caracteristică de recunoastere a soiului sub forma de acoladă larg deschisă. Peţiolul este scurt,
subţire de culoare verde – roşiatică.
Lăstarul este glabru şi lucios, are culoarea verde – roşiatică şi la noduri este intens
colorat, cu vigioare mare de creştere. Inflorescenţa este uniaxială, de formă cilindrică, ca
marime, mijlocie cu o lungime de circa 10 cm. Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5, cu
polen fertil, în cantitate mică. Este un soi autofertil.
Strugurii sunt mici, cu forma cilundrică sau cilindro-conică uneori având primele dou
ramificaţii mai dezvoltate, semicompact, cu boabele dispuse des, neomogene. Bobul este mic,
sferic, cu punctul pistilar evident şi cu pieliţa subţire, de culoare galben – verzui şi ruginie pe
partea însorită, acoperită cu un strat gros de pruină. Prezintă un miez zemos, nearomat.
Coarda este de vigoare mare, de culoare cafeniu – gălbuie mai intensă la noduri cu
striaţii pronunţate şi punctate. Scoarţa se exfoliază în placi.(Anca Babeş, 2006).
Însuşuri biologice: Soiul Fetească albă este foarte viguros, are perioadă scurtă de
vegetaţie care toamna îşi maturează foarte bine lemnul coardelor, motiv pentru care merge foarte
bine cultivat în arealele viticole mai nordice a ţării noastre. Soiul se caracterizează printr-o
toleranţă mijlocie la temperaturile scăzute din timpul iernii şi prezintă o sensibilitate ridicată la
păianjenul roşu, putregaiul cenuşiu şi mană.
Fertilitatea soiului este mijlocie, formează circa 50% lăstari fertili, iar valorile
coeficienţilor de fertilitate se înscriu în limitele 0,6-0,7 pentru cel relativ şi de 1,37-1,4 pentru
coeficientul de fertilitate absolut. În condiţiile din Ciumbrud, strgurii încep sa se matureze in
ultima decadă a lunii iulie.
Particularităţi agrotehnice
Pentru că este un soi cu o vigoare mare de creştere, se va evita cultivarea acestuia pe
terenurile foarte fertile, prea umede, profunde şi altoirea pe portaltoi viguroşi, care i-ar amplifica
vigoarea de creştere. Astfel, se recomandă altoirea pe portaltoii So4-4, Riparia gloire, SC -25,
care reuşesc să îi tempereze vigoarea de creştere. Pentru favorizarea diferenţierii mugurilor şi a
fructificării în dauna creşterii vegetative, se va lăsa la tăiere o cantitate mai mare de lemn
multianual şi se atribuie o încărcătură mai mare de ochi ce poate varia între 20-22 şi chiar 32
ochi/m2, iar ca tip de tăiere se recomandă Guyot cu braţe înlocuite periodic şi Guyot pe
semitulpină. Dintre lucrările şi operaţiile în verde aplicate pentru încetinirea creşterii luxuriante
se practică plivitul lăstarilor sterili şi se recomandă ca, alegerea momentului cârnitului să se facă
la momentul optim pentru a nu se produce o răbufnire necontrolată a copililor.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
38
Caractere tehnologice
Este un soi de calitate, oriunde ar fi cultivat. Greutatea medie a unui strugure este de 90
grame, iar greutatea a 100 de boabe în jur de 200 grame. Acest soi este un bun acumulator de
zaharuri (200-240 g/l), iar aciditatea în arealele nordice este bună, în jurul valorii de 5,6 ‰ ,
observându-se o scădere a acesteia în arealele sudice (datorită combustiei acizilor).
Producţia obţinută este mică, de 5-7 t/ha, rar se obţin recolte mai mari (10-11 t/ha).
Motivele producţiei mici fiind faptul că au apărut în cadrul populaţiei biotipuri cu diferite
anomalii florale.
Vinul obţinut din soiul Fetească albă este un vin sec sau demi-sec, colorat galben-
verzui, bogat în reflexe, cu discrete arome florale, amintind de mirosul florilor de viţă-de-
vie(Mrinela Stroe, 2012).
4. 1. 2. Sauvignon blanc.
(Sursă: http://www.thedrinksbusiness.com/2013/01/aussie-wine-trends-6-semillonsauvignon)
Origine - Necunoscută. Se cultivă în Franţa de secole. Face parte din Proles occidentalis.
Sinonime - Sauvignon jaune, Sauvignon mic, Petit Sauvignon.
Caractere morfologice
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
39
Rozeta este pufoasă, de culoare verde-albicioasă cu marginile de culoare
roşietică.Vârful lăstarului este alb-verzui, pufos. Lăstarul este verde cu scame rare spre vârf.
Inflorescenţa este cilindro-conică. Floarea este hermafrodită normală, cu 5-6 stamine şi ovar bi-
sau triocular, alungit, cu stil gros şi lung. Cârceii sunt verzui şi glabri. Frunza adultă are forma
rotunjită, mărime mijlocie, prezintă cinci lobi, colorată verde închis, ondulată puternic şi
scămoasă. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul elipsoidal, iar sinusul peţiolar
este deschis în formă de liră perfectă. Dinţii sunt mărunţi cu baza lăţită şi laturi rotunjite.
Nervurile sunt verzi. Peţiolul este verde-roşietic, scămos, mai scurt decât nervura mediană.
Strugurele este cilindric, mic, uneori aripat, foarte compact. Bobul este sferic, mic, cu
pieliţa groasă de culoare gălbuie şi miezul zemo.
Însuşiri biologice
Soiul Sauvignon blanc este un soi destul de viguros, cu un aparat foliar bogat. Atunci
când soiul suferă din cauza temperaturilor scăzute din timpul iernii (- 22°C), mugurii secundari
pornesc în vegetaţie, iar lăstarii secundari asigură refacerea rapidă a butucilor. În ceea ce priveşte
rezistenţa biologică ale acestui soi, s-a remarcat că soiul are rezistenţă mijlocie la mană şi mai
slabă la oidium şi că prezintă sensibilitate ridicată la atacul de putregai cenuşiu, datorită
compactităţii strugurelui.
Fertilitatea soiului este bună, formează un procent de 60-70 % lăstari fertili, cu valori
destul de ridicate ale coeficienţilor de fertilitate. În condiţiile de la Ciumbrud, acest soi îşi începe
maturarea strugurilor in prima decadă a lunii august.
Particularităţi agrotehnice
În plantaţie, soiul Sauvignon blanc, ca şi Gros Sauvignon preferă o încărcătură de ochi
relativ mică, fiind influenţată în principal de condiţiile ecopedoclimatice ale arealului de cultură,
astfel: 14 ochi/m2 la Murfatlar, 16 ochi/m2 în podgoriile din Transilvania, 18 ochi/m2 la
Drăgăşani şi Ştefăneşti şi de cele mai multe ori, această încărcătură este repartizată pe cepi sau
cordiţe, iar forma de conducere este cea semiînaltă.
Nu este un soi pretenţios în ceea ce priveşte solul, iar din punct de vedere a portaltoilor
utilizaţi, aceştia se aleg atent, astfel încât să îi tempereze vigoarea de creştere.
Caractere tehnologice
Se maturează în general în ultimele decade ale lunii septembrie. Strugurii au în medie
110-120 grame, iar greutatea a 100 de boabe este de 130 grame. Acumulează zaharuri mult mai
multe comparativ cu soiul Gros Sauvignon - 200 g/l zaharuri, iar la supramaturare poate ajunge
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
40
la 240 g/l, cu o aciditate bună, de peste 5,0 g/l H2SO4, chiar în arealele sudice. Producţia medie
este de 6-8 t/ha, mai ridicată pe terenurile bogate din zonele cu resurse hidrice bogate. Vinul
tînăr are culoarea fânului, cu gust foarte fin şi o aromă specifică(Mrinela Stroe, 2012).
4. 1. 3. Traminer
(Sursă: http://www.alcoholicscience.com/2010/12/wine-grape-varieties-and-their-wines.html)
Origine - Se pare că este un soi de origine germană. După unii autori ar proveni din
oraşul Tramin din Tirolul italian, face parte din Proles occidentalis.
Sinonime - Savagnin roz, Kleiner Traminer, Piros Traminer.
Caractere morfologice
Rozeta este pufoasă, alb-verzuie. Vârful lăstarului este pufos, alb-verzui. Lăstarul este
verde cu striuri cafenii, scămos. Inflorescenţa este cilindro-conică, uniaxială. Floarea este
hermafrodită normală cu 5-6 stamine scurte şi ovar conic, bi- sau triocular, cu stil scurt şi gros.
Polenul este fertil şi puţin abundent. Cârceii sunt glabri, de culoare verde-gălbuie.
Frunza adultă este mijlocie-mică, rotundă, puternic gofrată, cu lobie variabilă, mai des
cu cinci lobi, prezentă fenomenul de heterofilie, lobul terminal scurt şi rotunjit la vârf, scămoasă.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
41
Sinusurile laterale superioare sunt închise sub formă ovoidală sau deschise sub forma unei lire cu
baza rotunjită, iar cele inferioare au formă de U. Sinusul peţiolar are formă de V sau liră.
Nervurile spre bază au culoare roşie. Dinţii sunt mărunţi cu laturi convexe. Peţiolul este de
culoare roşietică, mai scurt decât lungimea nervurii mediane.
Strugurele este mic spre mijlociu, cilindro-conic, cu boabe aşezate dens şi peduncul
scurt, semilemnificat. Bobul este rotund, mic, sferic, cu pieliţa groasă, colorată roz, miezul este
zemos şi mustul necolorat. Sămânţa este bombată, mijlocie, cu şalază bine evidenţiată, rotundă şi
rostru scurt şi gros.
Însuşiri biologice
Aclimatizat într-o zonă nordică de cultură a viţei-de-vie a Europei (Germania), la noi se
comportă ca un soi cu perioadă scurtă de vegetaţie, necesitând 170 zile de vegetaţie. Este un soi
cu vigoare mijlocie de creştere, influenţată atât de portaltoi, cât şi de zona de cultură. Manifestă
toleranţă mijlocie la ger (-22ºC) şi secetă, tolerant la putregaiul cenuşiu, mană şi la atacul
moliilor strugurilor.
Fertilitatea este bună, formează 50-60% lăstari fertili şi valorile coeficienţilor de
fertilitate ating mediile de 0,9 cel relativ, respectiv 1,6 cel absolut. În condiţiile de la Ciumbrud,
soiul îşi începe maturarea strugurilor la sfârşitul ultimei decade din iulie şi începutul primei
decade din august.
Particularităţi agrotehnice
Se comportă foarte bine în condiţiile podgoriilor din Transilvania, unde strugurii capătă
o aromă discretă. Pe Târnave se recomandă conducerea butucilor în cordon bilateral cu o
încărcătură de rod de numai 16 ochi/m2. Reacţionează foarte bine la aplicarea irigării şi
fertilizării.
Caractere tehnologice
Strugurii acumulează 200-220 g/l zaharuri cu posibilităţi de a ajunge prin supramaturare
la aproximativ 250 g/l. Aciditatea strugurilor variază între 4-5‰. Strugurele are greutatea medie
de 60-70 grame, iar 100 de boabe doar 130 grame. Producţiile de struguri sunt relativ scăzute,
care variază cu arealul de cultură – de la 6 t/ha la Blaj, la 10 t/ha la Valea Călugărească.
Vinul obţinut este sec, demi-sec şi dulce, auriu-roşcat, cu aromă florală, aciditate
moderată(Mrinela Stroe, 2012).
4. 1. 4. Berlandieri x Riparia Teleky 8 B
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
42
Sinonime: Teleky 8 B, 8 B.
Origine: Acest portaltoi hibrid a fost obţinut din seminţe de Vitis berlandieri în Ungaria,
care la rândul lor au fost obţinute prin hibridare liberă. Seria 8 B prezintă caractere din soiul
matern, având frunze asemănatoare cu acesta şi lăstari pubescenţi.
Cest portaltoi se cultivă în Ungaria, Italia, Franţa, Germania, iar în şara noastră, în
Transilvania.
Caractere ampelografice: Prezintă o rozetă scămoasă la dezmugurire, de culoare verde –
albicioasă cu marginile colorate violaceu. Vârful lăstarului este prezentat ca fiind uşor pliat, iar
frunzele tinere au culoarea verde arămie şi sunt lucioase.
Frunza adultă este foarte mare, întregă, de formă cuneiformă, prezintă un limb gros, de
culoare verde închis, iar marginile acestuia sunt orientate spre faţa inferioară. Frunzele de la baza
sunt de cele mai multe ori trilobate. Frunza prezintă dinţi mici, cu baza lăţită şi neuniformi, cu
margini rotunjite. Nervurile au culoare verde deschis, având perişori scurţi şi deşi. Sinusul
peţiolar are forma literei V sau de liră larg deschisă. Are un peţiol de lungime mijlocie, dar
acesta este mai scurt decât nervura principală, are culoarea cafeniu-roşiatică, prezentând perişori
deşi şi scurţi.
Acest portaltoi are lăstari de vigoare mare, cu internoduri lungi, au culoarea verde-
cafenie şi violaceu la noduri. Lăstarii prezintă o suprafaţă muchiată, care este o caracteristică a
portaltoilor de tip Berlandieri. Cârceii sunt lungi, prezintă bi- sau trifurcaţie şi sunt roşiatici.
Florile acestui portaltoi sunt hermafrodite funcţional mascule, ginosterile.
Coardele acestui portaltoi sunt groase, scoarţa are o culoare cafeniu-cenuşie, canelată, se
exfoliază în fâşii. La internoduri, coarda prezintă perişori deşi, iar la noduri muguri mari şi
rotunjiţi(Anca Babeş, 2006).
4. 1. 5. Berlandieri x Riparia Selecţia Oppenheim 4
Sinonime: SO-4
Origine: Acest portaltoi s-a obţinut printr-o selecşie clonală din portaltoil Berlandieri x
Riparia Teleky 4 A, în Germania la o şcoală de viticultură din Oppenheim.
Este un portaltoi valoros, acesta s-a extins in cultura pe suprafeţe mari în europa si
Africa de Sud, iar la noi în ţară este recomandat în toate zonele viticole.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
43
Caractere ampelografice: Prezintă o rozetă de culoare verde - albcioasă la dezmugurire,
scămoasă şi marginile colorate roz. Varful lăstarului este semideschis, frunzele tinere sunt
scămoase, de culoare verde – arămiu.
Frunza adultă este mare, dar este mai mică decât la Kober 5 BB şi Teleky 8 B. Limbul
este cuneiform, derde deschis, întreg, prezintă margini orientată spre marginea superioară.
Limbul este cu dinţi mici, ascuţiţi, glabru pe partea superioară şi cu perişori scurţi doar pe partea
inferioară a nervurilor. Sinusul peţiolar prezintă forma literei U larg deschis. Are un peţiol lung,
de culoare verde-roşiatică şi uşor pubescent.
Lăstarii sunt netezi, prezintă internoduri lungi, de culoare verde-violaceu pe partea
însorită, iar nodurile sunt uşor pubescente. Are cârcei lungi, trigurcaţi şi au culoarea verde-
roşiatici. Acest portaltoi are flori hermafrodite, funcţional mascule, cu polen fertil.
Coardele sunt cu noduri proeminente, de culoare brun-roşiatică, prevăzute cu perişori
scurţi, iar mugurii sunt mici şi ascuţiţi. În secţiune transversală, coarda prezintă o formă eliptică,
muchiată, iar raportul lemn/măduvă în favoarea lemnului, iar scoarţa se exfoliază în plăci (Anca
Babeş, 2006).
4. 2. METODE DE CERCETARE
Pe durata experienţei s-au efectiat determinări şi observaţii în legătură cu desfăşurarea
principalelor fenofaze. Acestea s-au efectuat prin observaţii în câmp; cantitatea şi calitatea
producţiri prin cântărire şi calcule.
Metode de lucur:
Analiza cantitativă şi calitativă a producţiei de struguri şi a vinurilor s-a făcut pe baza
următoarelor determinări:
Determinarea greutăţii medii a ciorchinirlor (g);
Calcularea producţiei medii (t/ha);
Conţinutul în zahăr şi nivelul acidităţii din must la fiecăre soi.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
44
PARTEA A III-A
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Capitolul V
CAP. 5DESCRIEREA PRINCIPALELOR FENOFAZE DIN PERIOADA
DE VEGETAŢIE
În perioada de creştere şi fructificare, procesele se desfăşoară cu o intensitate maximă,
şi se pot observa cu ochiul liber. Procesele nu se desfăşoară într-un mod uniform şi cu o
succesiune strictă (la toţi butucii se potoate observa începutul şi sfârşitul diferitelor etape).
Aceste procese sunt determinate morfologic prin apariţia primelor picături de sevă şi
căderea frunzelor şi calendaristic.
În funţie de temperatura mediului, umiditatea solului, durata zilei de lumină, specie şi
soi, este determinată lungimea perioadei de viaţă. După climat, perioada durata perioadei de
viaţă este diferită, astfel în climatul temperat durata va fi de minimum 175 zile, medie 220 – 240
zile; în climatul subtropical şi mediteranean 250 – 270 de zile; în climat tropical 300 zile, iar
aproape de ecuator 335 zile.
Această perioadă se împarte in mai multe fenofaze:
Fenofaze de trecere – de la repaus la vegetaţie – plânsul, şi de la vegetaţie la repaus -
căderea frunzelor şi maturarea lemnului;
Fenofaze de creştere – înmuguritul, dezmuguritul, creşterea lăstarilor;
Fenofaze de fructificare – diferenţierea mugurilor de rod, creşterea boabelor, maturarea
boabelor. (Nastasia Pop, 2010).
5. 1. Plânsul
Are manifestaţie sub forma unor scurgeri de sevă din rănile cauzate de taiere. Această
fenofază are loc cu 15 – 30 zile înaintea dezmuguritului, ca urmare a creşterii rapide a ritmului
de absorbţie a sistemului radicular. Odată cu cesterea temperaturii solului la începutul
primăverii, are loc activarea respiraţiei celulare, reluarea absorbţiei a apei şi substranţelor
minerale, intensificarea creşterii sistemului radicular şi mobilizarea rezervelor.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
45
Conţinutul sevei in substanţă uscată deste de 1 – 3g/l, este bogata în substanţe minerale
( Ca, K, P, N) şi organice (tartraţi, acizi, substanţe azotoase, citochinine etc.), dar şi zaharuri 1-
2% , provenite din hidroliza amidonului depozitat în rădăcini. Cantitatea de sevă care se pierde la
un butuc este de 0,2-0,3l şi 5-8l(Liviu Coriolan Dejeu, 2010).
La soiurile urmărite, aceasta fenofază se desfăaseara cel mai devreme la soiul Fetească albă, în
perioada 24.03-29.03, iar cel mai târziu la soiul Sauvignon blanc în perioada 27.03-30.03
(Tabelul 5.1.).
5. 2. Înmuguritul
Reprezintă prima fenofază de creştere, în decursul căreia, mugurii îşi schimba culoarea
de la maro la verde, se umflă, iar solzii se despart. Ca urmare a creşterii intramugurale în care
celulele din conul de creştere se divid şi cele existente cresc în dimensiune, diametrul mare a
mugurelui suferă o mişcare de translaţie de la baza lui spre mijloc, având tendinţa de a se
desprinde uşor de pe coardă (se vor evita lucrarile de tăieri, legat, întreţinerea mijloacelor de
susţinere). Dacă temperatura de dezvoltare este în jur de 10°C, o parte a mugurilor nu mai
pornesc în vegetaţie, şi are loc o autoreglare în funcţie de fenomenul polarităţii (Nastasia Pop,
2010).
La toate soiurile urmărite, această fenofază are loc în aceeaşi perioadă 21.04-30.04
(Tabel 5.1.).
5. 3. Dezmuguritul
Este faza în timpul căreia are loc umflarea mugurilor, îndepărtarea catafilelor şi apariţia
treptată a primelor rudimente de frunzuliţe, respectiv apariţia lăstarului sub presiunea sevei în
ascensiune. Dezmuguritul se produce într-o perioadă de timp relativ scurtă, de aproximativ 2-3
săptămâni.
Declanşarea dezmuguritului are loc la mijlocul lunii aprilie, atunci când temperatura
medie zilnică depăşeşte în mod contant 10º C. Dat fiind faptul că în această perioadă mugurii
sunt foarte sensibili, este necesară o atenţie deosebită în cadul lucrărilor de primăvară în
plantaţiile viticole. (Bucur Georgeta Mihaela, 2011). La soiurile urmărite, fenofaza dezuguritului
a avut loc apropae în aceaşi perioada cu fenofaza înmuguritului, şi anume din 21.04 pana în
30.04.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
46
5. 4. Creşterea lăstarilor
Această fenofază începe atunci cand din mugurele principal de iarnă, axul principal
începe să se alungească şi să se ingroaşe şi apoi să continue prin etalarea frunzelor,
inflorescenţelor şi cârceilor până la stadiul adult. Astfel după dezmugurire, lăstarul îşi realizează
creşterea prin alungirea internodurilor preformate în faza de mugure. Ulterior, alungirea
lăstarului se accentuează, datorită activării celulelor meristematice intercalate din internoduri, şi
apoi formarea noilor internoduri de către celulele meristematice apicale.
Fenofaza va lua sfârşit odatî cu distrugerea prin îngheţ şi căderea vârfurilor de creştere,
având o durată cuprinsă între 120-150 de zile (Liviu Mihai Irimia, 2012). Dintre soiuri, creşterea
lăstarilor a început cel mai devreme la Fetească albă 28.04-03.05, iar cel mai tarziu la Sauvignon
blanc 30.04-06.05.
5. 5. Înfloritul
Această fenofază este marcată fenologic de la deschiderea primei flori , iar sfârşitu este marcat
de deschiderea ultimei flori. Înfloritul are loc concomitent cu creşterea lăstarilor. Înfloritul se
desfăşoară în mai multe etape: începutul înfloritului, când sunt deschise 10-15% din flori, iar
maximul înfloritului este când 75% din flori nu prezintă caciuliţă, marcând sfârşitul înfloritului.
Fenofaza de înflorit este influenţată de umiditatea, agrotehnica aplicată şi temperatura.
Temperatura optimă acestei fenofaze este de 20-25°, iar umiditatea optimă de 55-65%.
Nefavorabile sunt ploile reci şi îndelungate care influenţează negativ provocând avortarea
florilor şi meierea boabelor
(Sursă:http://vineco.ro/admin/content_files/files/d_4.1_raport__descriptiv_sumar_a_fenologiei_
vitei_de_vie.pdf). Această fenofază are loc cel mai devreme la soiul Traminer 29.05-02.06, iar
cel mai târziu la Sauvignon blanc 31.05-04.06.
5. 6. Creşterea boabelor
Fenofază care începe în acealţi timp când cad ultimele corole ale florilor şi aceasta
durează până la intrarea în pârgă a strugurilor. Durata de desfăşurarea a acestei fenofaze este
între 5 şi 6 saptamani, acest fapt ţinând cont de condiţiile climatice a zonei şi de soi. Este
important ca temperatura sa aibă valaorea de minim 20°C pentru această fenofază, aceasta
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
47
favorizând multiplicarea celulelor (durează 2-3 săptămâni), apoi se instalează elognaţia celulelor
(Sursă: http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/CICLUL-BIOLOGIC-AL-
PLANTELOR-H98.php).
Creşterea boabelor a început cel mai devreme la soiul Fetească albă (16.06 - 22.07), la
Traminer (15.06 - 18.07), iar cel mai tarziu la Sauvignon blanc (16.06 - 22.07). Intrarea în pârgă
s-a realizat în aceeaşi perioada la soiurile Fetească albă şi Traminer (30.07 - 09.08), iar la soil
Sauvignon Blanc (30.07 - 09.08)
5. 7. Maturarea Boabelor
Această fenofază începe de la intrarea în pârgă a boabelor şi se încheie la maturitatea
deplină. Durata fenofazei este de obicei cuprinsa înrtre 30 şi 90 de zile în functie de condiţiile
climatice. Procesele ce au loc in această fenofază sunt: creştrea boabelor, se modifică consistenţa
ţesuturilor, apariţia pruinei, acumularea zaharurilor, diminuarea acidităţii, acumularea
compuşilor fenolici, activarea enzimatică, modificare în conşinutul mineralelor şi sporirea
conţinutului în vitamine(Liviu Coriolan Dejeu, 2010).
Datorită condiţiilor climatice din anul 2012, maturarea s-a realizat mai devreme decât în
alţi ani. Soiul Fetească albă se maturează cel mai devreme (28.08 - 06.09), în aceeşi perioadă
maturându-se şi soiul Traminer, iar cel mai târziu soil Sauvignon blanc(01.09 - 09.09).
5. 8. Maturarea lemnului
Această fenofaza începe odată cu sfârşitul creşterii lăstarilor şi până la caderea
frunzelor, desfăşurându-se în acelşi timp cu maturarea strugurilor. Maturarea începe de la baza
lăstarului, observându-se prin schimbarea culorii scoarţei, care trece de la verde la cafeniu
deschis sau închis în funcşie de soi. În timpul acestei fenofaze, ţesuturile acumulează substanţele
de rezervă(azot în special) în razele medulare şi în parenchimul lemnos, iar conţinutul în apa
scade, de la 80-90% la 40-50%. Datorită acestor procese, se diferenţiază scoarţa, creşte duritatea
lăstarului şi se impregnează cu lignină, celuloză şi hemiceluloză(Bucur Georgeta Mihaela, 2011).
Lemnul atinge maturitatea cel mai devreme la soiurile Fetaescă albă şi Traminer (25.09
– 07.10), iar cel mai tărziu la Sauvignon blanc (29.09 – 12.10).
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
48
5. 9. Căderea frunzelor
Marchează sfârşitul perioadei de vegetaţie şi intrarea în repaus fiziologic. Această
fenofază începe normal în jurul datei de 10-15 octombrie şi poate dura până în 15 noiembrie. În
această perioadă, substanţele de rezervă migreză spre coarde, braţe. Moartea frunzelor are loc
datorită distrugerii cloroplastelor care nu mai sintetizează amidon, creşte conţinutul de acid
abscisic care grăbeşte îmbătrânirea ţesuturilor, formând suber care provoacând căderea frunzelor
(Sursă:http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/CICLUL-BIOLOGIC-AL-
PLANTELOR-H98.php).
Căderea frunzelor a avut loc în aceşi perioadă la toate soiurile(30.10-03.11).
Tabelul 5. 1
Desfăşurarea principalelor fenofaze
Soiul
Fenofaza Feteasca alba Traminer Sauvignon blanc
Plânsul 24.03 - 29.03 25.03 - 29.03 27.03 - 30.03
Înmuguritul - dezmuguritul 21.04 - 29.04 22.04 - 29.04 21.04 - 30.04
Începutul creşterii lăstarilor 28.04 - 03.05 29.04 - 04.05 30.04 - 06.05
Începutul înfloritului 30.05 - 02. 06 29.05 - 02.06 31.05 - 04.06
Sfârşitul înfloritului 30.05 - 02.06 29.05 - 02.06 31.05 - 04.06
Începutul creşterii boabelor 12.06- 19.07 15.06 - 18.07 16.06 - 22.07
Pârga 30.07 - 09.08 30.07 - 09.08 02.08 - 12.08
Maturarea deplină a
boabelor 28.08 - 06.09 01.09 - 07.09 01.09 - 09.09
Maturarea lemnului 25.09 - 5.10 25.09-7.10 29.09-12.10
Căderea frunzelor 30.10 - 03.11 30.10 - 03.11 30.10 - 03.11
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
49
Capitolul VI
CAP. 6PRODUCŢIA ŞI CALITATEA
6. 1. PRODUCŢIA ŞI CALITATEA STRUGURILOR.
Producţia de struguri stă la baza stabilirii rentabilităţii si a economiei, în aplicare
masurilor agrotehnice pentru . Cantitatea de recoltă este influenţată direct de mărimea
strugurilor, numărul lor pe butuc şi vigoarea de creştere butucilor.
În tabelul 6.1 este prezentată producţia de struguri în kg/butuc.
Tabelul 6. 1
Producţia struguri kg/butuc
Nr.
crt. Soiul (Varianta)
Numărul
kg/but.
Valoare
relativă(%)
± Diferenţa
Semnificaţia
diferenţei
Coef.
Variab.
(s%)
1 Traminer 1,7 93 -0,1 - 6,6
2 Sauvignon blanc 1,6 87,2 -0,2 - 7,7
3 Fetească albă 2,1 119,8 +0,4 ** 7,2
Media experienţei (Mt.) 1,8 100 7,2
DL 5% = 0,1
DL 1% = 0,2
DL 0,1% = 0,5
Cantitatea medie de corchini pe butuc la soiurile studiate în experienţă au avut valori
diferite în cadrul variantelor studiate, obervându-se faptul că valorile varianţei este cuprinsă între
1,6 şi 2,1. Media experienţei a celor trei variante, a avut valoare de 1,8.
În comparaţie cu media experienţei care este considerată varianta martor, cele trei
variante au prezentat diferenţe, asigurate statistic.
Astfel soiul Feteasca albă a avut o cantitate medie de 2,1 kg/butuc, înregistrând cea mai
ridicată valoare, având o semnificaţie distinct semnificativă faţa de martor, soiul Traminer
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
50
prezintă o productie cu valoarea de 1,7 kg/butuc, prezentând o valoare nesemnificativă faţă de
martor, iar soiul Sauvignon blanc cu valoare de 1,6 înregistrând tot o valoare nesemnificativă
faţă de martor (media experienţei).
Coeficienţii de variabilitate calculati pentru producţia de struguri pe butuc, la variantele
urmărite au avut valori cuprinse între 6.6% la soiul Traminer şi 7.7% la Sauvignon blanc,
rezultând o variabilitate mica faţă de media caracterului analizat ( cantitatea kg/butuc) care are o
valoare de 7.2%.
În urma acestor statistici, în legătura cu cantitatea de struguri pe butuc, rezultă ca soiul
cu cea mai mare cantitate este Fetească albă, în timp ce la Sauvignon blanc se înregistrează cea
mai scăzută producţie dintre soiurile analizate, iar soiul Traminer se încadrează ca soi
intermediar în această experientă.
Tabelul 6. 2
Producţia de struguri în t/ha
Nr.
crt. Soiul (Varianta) t/ha
Valoare
relativă(%)
± Diferenţa
Semnificaţia
diferenţei
Coef.
Variab.
(s%)
1 Traminer 6,8 94,9 -0,4 - 4,5
2 Sauvignon blanc 6,3 87,9 -0,9 - 3,3
3 Fetească albă 8,4 117,3 +1,2 - 2,5
Media experienţei (Mt.) 7,1 100 3,4
DL 5% = 0,2
DL 1% = 0,3
DL 0,1% = 0,6
În tabelul 6.1.2. este prezentată producţia de struguri măsurată în t/ha a variantelor
studiate.
Numărul mediu de t/ha la soiurile de viţă de vie studiate în experienţă nu au avut valori
diferite în cadrul variantelor studiate, obţinânduse valori ale varianţei cuprinsă între 6,3 şi 8,4,
media experienşei pentru această caracetristică analizată în rândul a celor trei soiuri având
valoarea de 7,1.
În comparaţie cu media experienţei, considerată martor, s-au înregistrat diferenţe
asigurate statistic.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
51
Toate soiurile studiate au înregistrat faţă de martor o valoare nesemnificativă, soil
Fetească albă cu producţia cea mai ridicată de 8,4 t/ha, înregistrând totuşi o diferenţa pozitivă
faţa de martor, urmat de soiul Traminer cu o valoare de 6,8 t/ha, iar Sauvignon blanc
înregistrează cea mai scăzuta valoare de 6,3 t/ha.
Coeficientul de variabilitate calculat pentru producţia de tone la un hectar, a înregistrat
la soiurile studiate valori cuprinse între 2,5% la Fetească albă şi 4,5% la soiul Traminer, iar la
soiul Sauvignon blanc 3,3%, media coeficientului de variabilitate fiind de 3,4%.
În urma rezultatelor obtinute penreu determinarea producţiei de struguri în t/ha, s-a
observat ce mai mare producţie la soiul Fetească albă, urmat de soiul Traminer, iar cu valoare şi
cu o producţia cea mai scăzută, dar apropiat de Traminer, soiul Sauvignon blanc.
6. 2. CALITATEA PRODUCŢIEI
Determinarea calităţii strugurilor pentru vin se realizează prin criterii biochimice. Dintre
cele mai inportante substranţe care intra în compoziţia boabelor, menţionăm acizii organici şi
zaharurile, care imprimă valoare gustativă, nutritivă şi potenţialul alcoolic a soiului.
Cantitatea de zahăr pe care o conţine un soi este influenţată de mediul de dezvoltare,
clima, si particularităţile soiului.
Greutatea medie a strugurilor din soiurile studiate este prezentată în tabelul 6.2.
Tabelul 6. 3
Greutatea medie a unui strugre (g)
Nr.
crt. Soiul (Varianta)
Greutate
medie a
stugurelui
(g)
Valoare
relativă(%)
± Diferenţa
Semnificaţia
diferenţei
Coef.
Variab.
(s%)
1 Traminer 90 105,1 +4,3 * 2,2
2 Sauvignon blanc 81 94,6 -4,7 - 1,2
3 Fetească albă 86 100,4 +0,3 - 4,2
Media experienţei (Mt.) 85,7 100 2,5
DL 5% = 3,8
DL 1% = 6,3
DL 0,1% = 11,8
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
52
Greutatea medie a ciorchinilor la soiurile de viţa de vie studiate în experienţă au avut
valori diferite în cadrul variantelor studiate, obţinându-se valori cuprinse între 81 şi 90.
Media experienţei pentru caracteristica analizată a celor trei variante a avut valoare de
de 85,7 (g). S-au făcut comparaţie cu media experienţei care este considerată martor, şi au fost
înregistrate diferenţe asigurate statistic.
În urma comparţiilor soiul Traminer cu greutatea medie a ciorchinilor de 90 g a
înregistrat o valoare semnificativ pozitivă faţa de martor, iar soiurile Fetescă albă cu greutatea
media a chiorchinelui de 86 g şi Sauvignon blanc 81 g, au înregistrat valori nesemnificative faţă
de martor.
Coeficientul de variabilitate calculat pentru greutatea medie a ciorchinilor la soiurile
testate, a cuprins valori de 1,2% la soiul Sauvignon blanc şi 4,2 la soiul Fetească albă ceea ce
determină o variabilitate mica spre mijlocie a caracterului analizat, care a avut o valoare medie
de 2,5%.
Astfel rezulă, că soiul la care ciorchinii au prezentat o greutate mai mare a fost la soiul
Traminer, iar cea mai scazută la Sauvignon blanc, soiul Fetească albă prezentând o valoare
medie.
Tabel 6.2.1
Conţinutul în zaharuri (g/l)
Nr.
crt. Soiul (Varianta)
Conţinut
în
zaharuri
(g)
Valoare
relativă(%)
± Diferenţa
Semnificaţia
diferenţei
Coef.
Variab.
(s%)
1 Traminer 250 110,2 +23,2 *** 0,8
2 Sauvignon blanc 220 97,2 -6,4 - 0,7
3 Fetească albă 210 92,6 -16,8 - 1,4
Media experienţei (Mt.) 226.2 100 1,0
DL 5% = 5,0
DL 1% = 8,2
DL 0,1% = 15,4
Cantitatea de zaharuri din mustul obţinut din fiecare soi studiat în experienţăa prezentat
valori cuprinse între 210 şi 250 g/l.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
53
Media experienţei pentru caracterul analizat la musturile celor trei soiuri a avut valoare
de 226,2 g/l.
În comparaţie cu media obţinută a zaharurilor (considerată varanta martor), au fost
înregistrate diferenţe asigurate statistic. Astfel soiul Traminer cu o cantitate de 250 g/l zaharuri în
must, înregistrează cea mai mare valoare foarte semnificativ pozitivă, urmată de soiul Sauvignon
blanc cu o cantitate de 220 g/l zaharuri în must, prezentând faţa de varianta martor o valoare
nesemnificativă şi soiul Fetească albă cu, cantitatea cea mai scăzută de 210 g/l zaharuri în must,
înregistrănd de asemenea o valoare nesemnificativă faţă de varianta martor.
Calculul coeficienţiilor de variabilitate pentru cantitatea de zaharuri in must la soiurile
testate, au avut valori cuprinse între 0,7% la soiul Sauvignon blanc şi 1,4% la soiul Fetească
albă, ceea ce denotă o variabilitate mică spre medie a caracterului analizat, a cărui valoare medie
s% pe experientă este de 1,0%.
Rezultă ca mustul cu cea mai mare concetraţie în zahar dintre cele trei soiuri s-a
înregistrat la soiul Traminer , în timp ce la soiul Fetească albă s-a înregistrat ce mai scăzută
cantitate, iar mustul obtinut din soiul Sauvignon blanc prezintă cantitatea intermediară de zahăr
în must dintre soiurile testate.
Tabelul 6. 4
pH-ul total din must
Nr.
crt. Soiul (Varianta)
Valoare
absolută
Valoare
relativă(%)
± Diferenţa
Semnificaţia
diferenţei
Coef.
Variab.
(s%)
1 Traminer 5,7 97,7 -0,1 - 1,8
2 Sauvignon blanc 5,8 99,4 0,0 - 1,7
3 Fetească albă 6 92,6 +0,2 - 1,7
Media experienţei (Mt.) 5,8 100 1,7
DL 5% = 0,3
DL 1% = 0,4
DL 0,1% = 0,8
În urma analizelor efectuate asupra mustului din fiecare variantă, nu s-a determinat nici
o diferenţă semnificativă în comparaţie cu martorul care este considerat a fi media experienţei de
5,8. Totuşi variantele au prezentat următoarele valori: Soiul Fetească albă prezintă cea mai
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
54
ridicată valoare a pH-ului, de 6, urmat de soiul Sauvignon blanc cu o valoare de 5,8, iar cea mai
mică valoare aparţine soiului Traminer avănd un pH de 5,7.
Coeficienţii de variabilitate calculaţi pentru valoarea pH-ului a prezentat valori de 1,7%
la soiurile Fetească albă şi Sauvignon blanc şi 1,8% la soiul Traminer. Astfel se determină o
variabilitate medie spre mare a caracterului analizat.
Tabelul 6. 5
Aciditatea totala a mustului exprimată în g/l H2SO4
Nr.
crt. Soiul (Varianta)
Absolută
g/l H2SO4
Valoare
relativă(%)
± Diferenţa
Semnificaţia
diferenţei
Coef.
Variab.
(s%)
1 Traminer 4,5 85,5 -0,8 - 3,4
2 Sauvignon blanc 5,4 103,4 +0,2 - 5,6
3 Fetească albă 5,8 111,1 +0,6 * 4,6
Media experienţei (Mt.) 5,2 100 4,5
DL 5% = 0,4
DL 1% = 0,7
DL 0,1% = 1,3
Cantitatea de acid sulfuric din mustul soiurilor studiate în experienţă a prezentat valori
diferite în cadrul variantelor studiate, aceste valori se încadrează între 4,5 şi 5,8, iar media
experienţei luată ca martor a avut valoare de 5,2.
În comparaţie cu media experienţei (varianta martor), soiul Fetească albă prezintă o
valaorea cea mai ridicată a acidităţii, de 5,8 fiind semnificativ pozitivă faţă de martor. Soiul
Sauvignon blanc prezintă o valaore intermediară între variante, fiind nesemnificativă ca, şi la
Traminer cu valoare de 4,5.
Coeficienţii de variabilitate calculaţi pentru cantitatea de acid sulfuric din must la
variantele testate, au prezentat valori cuprinse între 3,4% la soiul Traminer şi 5,6% la soiul
Sauvignon blanc, fapt ce denotă o variabilitate mica spre media a caracterului analizat (cantitatea
de acid sulfuric din must) care prezintă valoarea medie de s% pe experienţă de 4,5%. În urma
datelor obţinute în privinţa acidităţii mustului, se poate preciza că, mustul cu cel mai mult acid
sulfuric este cel din soiul Fetească albă, urmat de Sauvignon blanc, ca variantă intermediară, şi
soiul Traminer cu cea mai scăzută cantitate de acid sulfuric.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
55
6. 3. VINURI OBŢINUTE
Tabelul 6. 6 Analiza vinurilor obţinute
Paramentrul determinat
Sortimentul
Fetească albă Traminer Sauvignon balnc
Concentraţia alcoolica(%vol) 12,1 14,5 12,7
Aciditatea totală(g/l acid tartric) 6,1 5,8 6
Aciditate volatilă(g/l acid acetic) 0,14 0,13 0,11
Doxid de sulf total(mg/l) 88 90 89
Dioxid de sulf liber(mg/l) 31 33 32
Zaharuri nereducătoare(g/l) 2,9 3,4 3,1
În urma analizelor efectuate asupra vinurilor obţinute din cele trei soiuri testate, s-a
remarcat faptul că toate se încadrează în categoria vinurilor de calitate superioare şi cu, caracter
D.O.C. (Denumire de origine controlată).
S-au obţinut vinuri seci, toate vinurile prezintă o cantitate de zahăr rezidual cuprins între
2,9 şi 3,4 g/l, astfel vinul obţinut din soiul Traminer, prezintă cel mai ridicat nivel de zahăr dintre
sortimentele obţinute, urmat de Sauvignon blanc cu 3,1 g/l, iar Feteasca albă cu 2,9 g/l.
Aciditatea vinurilor obţinute se încadrează între 5,8 şi 6,1 g/l acid tartric, cel mai acid
fiind vinul obţinut din soiul Fetească albă, cu aciditatea de 6,1 g/l acid tartric, urmat de vinul
obţinut din soiul Sauvignon blanc cu aciditatea de 6 g/l acid tartric, iar cel mai scăzut nivel al
acidităţii în comparaţie cu vinurile obţinute, prezintă vinul obţinut din traminer cu 5,8 g/l acid
tartric.
Aciditatea volatilă exprimată în g/l acid acetic, este cuprinsă între valorile de 0,11 şi
0,14. Vinul din soil Fetească albă prezintă cel mai ridicat nivel de acid volatil în comparaţie cu
vinurile obţinute din soiurile testate. Astfel vinul din Fetească albă prezintă 0,14 g/l acid acetic,
vinul obţinut din Traminer 0,13 g/l, iar cel mai scăzut nivel prezintă vinul din soiul Sauvignon
blanc cu 0,11 g/l acid acetic.
Tăria alcoolică a vinurilor, se încadrează la cele de calitate superioară, datorită
condiţiilor climatice din vara anului 2012, soiurile au reuşit sa acumuleze zaharuri în cantităţi
destul de ridicate. Astfel vinul obţinut din Traminer are cea mai ridicată concentraţie alcoolică de
14,5% vol. alcool. Vinul obţinut din soiul Sauvignon blanc prezintă o tărie alcoolică de 12,7%
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
56
vol. alcool, iar vinul obţinut din soiul Fetească albă, prezintă în comparaţie cu vinurile obţinute,
cea mai scăzută concentraţie alcoolică de 12,1%vol. alcool.
CONCLUZII PRIVIND REZULTATELE CERCETĂRILOR
ÎNTERPRINSE
Prin studiile realizate asupra soiurilor Fetescă albă, Sauvignon blanc şi Traminer, s-a
urmărit comportamentul soiurilor în condiţiile din centrul viticol Ciumbrud, rentabilitatea
cultivării acestor soiuri în zona respectivă, obţinerea de informaţii privind producţia soiurilor şi
calitatatea lor, cât şi calitatea vinurilor obţinute din acestea.
Soiurile studiate îşi efectueză activitatea în aceaşi ordine în care au intrat în vegetaţie,
ele prezentand diferenţe foarte mici înte ele, mai ales Soiul Fetească albă şi Traminre care au
perioade foarte apropiate între ele, daca ne referim la fenofazele principale. Cel mai timpuriu soi
este Fetească albă, urmat in deaproape de soiul Traminer, iar cel mai târziu este soiul sauvignon
blanc.
În privinţa producţiei de struguri, soiul cel mai productiv a foist Fetească albă, cu o
producţie de 8,4 t/ha , urmat de soiul Traminer cu o cantitate de 6,8 t/ha, iar cea mai mică
producţie a avuto Sauvignon blanc cu o cantitate de 6,3 t/ha.
În ceea ce priveşte calitate producţiei, soiul Traminer a avut cea mai mare greutate
medie a strugurelui şi nivelul cel mai ridicat in zaharuri faţă de celelalte soiuri, dar faţa de
aicitate înregistrează o diferenţă negativ semnificativă faţă de varianta martor (media
experienţei).
Dintre soiurile studiate, cel mai defavorizat la cantitate a fost soiul sauvignon blanc, iar
la calitate înregistrează valor intermediare, iar la calitate cel mai defavorizat a fost soiul Fetească
albă.
În ceea ce priveşte calitatea vinurilor, cel mai de calitate vin obţinut a fost din soiul
Traminer, care are ca mai ridicată tarie alcoolică, si zaharuri în limite optime pentru vinuri de
calitate superioară, iar din vinuri, cele mai mici valori le prezintă vinul din Fetească albă cu
concentraţia alcoolica si zahar rezidual scăzute faţa de vinurile obţinute.
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
57
BIBLIOGRAFIE
1. BABEŞ Anca, 2006, Ampelografie – lucrări practice, Editura AcademicPress, Cluj-
Napoca.
2. BRANAS, J., 1974, Viticulture, imprimérie Déhan Montpellier.
3. BUCUR Georgeta Mihaela, 2011, Viticultură, Editură necunoscută, Bucureşti.
4. CONSTANTINESCU, Gh., 1971, Viticultură generală, EDP, Bucureşti.
5. DUMITRIU, I.C, 2008, Viticultură, Editura Ceres, Bucureşti.
6. DEJEU Liviu, C., 2010, Viticultură, Editura Ceres, Bucureşti.
7. IRIMIA Liviu, M.,, 2012, Biologia, ecologia şi fiziologia viţei de vie, Editura Ion
Ionescu de la Brad, Iaşi.
8. MÜLLER, K., 1986, „Einflub der Bewirtschaftung, Wasservensorgung und Dungung
von Weinbergsboden auf den Fraubenertrang und die Mostqualitat Mitteilungen
Klosterneuburg”. Rebe und vein, Obstbau und Fruchteverwertung.
9. OPREA Şt., 1995, Cultura viţei de vie, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
10. OŞLOBEANU M. şi colab., 1980, Viticultură generală şi specială, Editura Didactică şi
Pedologică, Bucureşti.
11. OŞLOBEANU M. şi colab., 1991, Zonarea soiurilor de viţă de vie în România. Editura
Ceres, Bucureşti.
12. POP Nastasia, 2005, Ecologia viticolă, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.
13. POP Nastasia, 2010, Viticultură generală, Editura EIKON, Cluj-Napoca.
14. STROE Marinela, 2012, Ampelografie,Editură necunoscută, Bucureşti.
15. http://www.oiv.int/oiv/info/ enstatistiquessecteurvitivinicole#bilan
16. http://faostat.fao.org/site/636/ DesktopDef ault.aspx?PageID= 636#ancor
17. http://faostat.fao.org
18. http://www.onvpv.ro/documente/admin/CAIET%20DE%20SARCINI%20DOC%20AIU
D_250ro.pdf
19. http://www.cjalba.ro/wp-content/uploads/2011/06/Planul-de-analiza-si-acoperire-riscuri-
Alba.pdf
20. http://www.info-delta.ro/viticultura-in-tulcea-24/feteasca-alba-39.html
21. http://www.thedrinksbusiness.com/2013/01/aussie-wine-trends-6-semillonsauvignon
22. http://www.alcoholicscience.com/2010/12/wine-grape-varieties-and-their-wines.html
SZILAGYI Adrian Ioan Productivitatea şi calitatea soiurilor albe de calitate superioară în centrul viticol Ciumbrud
58
23. http://vineco.ro/admin/content_files/files/d_4.1_raport__descriptiv_sumar_a_fenologiei_
vitei_de_vie.pdf
24. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomicultura/CICLUL-BIOLOGIC-AL-
PLANTELOR-H98.php