mmmmm

CONCEPTE DE BAZĂ PENTRU UTILIZAREA CALCULATORULUI

CONCEPTE DE BAZĂ PENTRU UTILIZAREA CALCULATORULUI

SCURT ISTORICSCURT ISTORIC

• Generația zero: mașinile de calcul mecanice (1642-1945)

Înainte de 1500 se folosea abacul


Înainte de 1500 se folosea abacul Wilhelm Schickard (1592-1635) este considerat inventatorul primei mașini de calcul mecanice denumită Calculating Clock: operații de adunare și scădere cu numere de până la 6 cifre

Wilhelm Schickard (1592-1635) este considerat inventatorul primei mașini de calcul mecanice denumită Calculating Clock: operații de adunare și scădere cu numere de până la 6 cifre




În 1642, Blaise Pascal (1623–1662) dezvoltă mașina de calcul mecanică denumită La Pascaline: adunare şi scăderi

În 1642, Blaise Pascal (1623–1662) dezvoltă mașina de calcul mecanică denumită La Pascaline: adunare şi scăderi



• Generația zero: mașinile de calcul mecanice (1642-1945) Charles Babbage (1791–

1871) a construit dispozitivul Difference Engine în 1822

Ada (Contesă de Lovelace), fiica poetului Lord Byron, a sugerat ca Babbage să conceapă un plan pentru a defini cum mașinile vor efectua calcule matematice.Acest plan este privit ca primul program de calculator, iar Ada este considerată primul programator.

Charles Babbage (1791–1871) a construit dispozitivul Difference Engine în 1822

Ada (Contesă de Lovelace), fiica poetului Lord Byron, a sugerat ca Babbage să conceapă un plan pentru a defini cum mașinile vor efectua calcule matematice.Acest plan este privit ca primul program de calculator, iar Ada este considerată primul programator.



• Generația zero: mașinile de calcul mecanice (1642-1945) Babbage a mai proiectat o mașină de

uz general în 1833 numită Analytical Engine care a rămas neterminată

Aceasta include multe din componentele asociate cu calculatoarele moderne: o unitate de procesare aritmetică

pentru a face calcule (denumită de către Babbage moară – mill)

o memorie dispozitive de intrare şi ieșire folosea cartelă perforată pentru

intrările de date şi pentru programare

Babbage a mai proiectat o mașină de uz general în 1833 numită Analytical Engine care a rămas neterminată

Aceasta include multe din componentele asociate cu calculatoarele moderne: o unitate de procesare aritmetică

pentru a face calcule (denumită de către Babbage moară – mill)

o memorie dispozitive de intrare şi ieșire folosea cartelă perforată pentru

intrările de date şi pentru programare



• Generația zero: mașinile de calcul mecanice (1642-1945) Cartela perforată s-a dovedit la acel

moment a fi cea mai bună metodă pentru introducerea datelor

Astfel un număr de dispozitive au fost inventate pentru codificarea şi intabularea datelor de pe cartele perforate.

Cea mai importantă mașină de intabulat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea fost cea inventată de Herman Hollerith (1860-1929). Hollerith a fondat mai târziu compania care va deveni ulterior IBM

Cartela perforată s-a dovedit la acel moment a fi cea mai bună metodă pentru introducerea datelor

Astfel un număr de dispozitive au fost inventate pentru codificarea şi intabularea datelor de pe cartele perforate.

Cea mai importantă mașină de intabulat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea fost cea inventată de Herman Hollerith (1860-1929). Hollerith a fondat mai târziu compania care va deveni ulterior IBM


• Prima generaţie: calculatoare cu tuburi electronice (1945–1953)


Konrad Zuse (1910–1995) a preluat proiectul lui Babbage trecând la tehnologia electrică şi aducându-i unele îmbunătăţiri:

Z1 folosea relee electromecanice și rolă de film în locul cartelelor perforate

Z3 primul calculator electromecanic cu program stocat; folosit de armata germană

Konrad Zuse (1910–1995) a preluat proiectul lui Babbage trecând la tehnologia electrică şi aducându-i unele îmbunătăţiri:

Z1 folosea relee electromecanice și rolă de film în locul cartelelor perforate

Z3 primul calculator electromecanic cu program stocat; folosit de armata germană




John Atanasoff (1904–1995) construiește primul calculator complet electronic:

Mașina Atanasoff-Berry Computer (ABC) a fost construită din tuburi electronice.

A fost construit special pentru a rezolva sisteme de ecuații liniare.

John Atanasoff (1904–1995) construiește primul calculator complet electronic:

Mașina Atanasoff-Berry Computer (ABC) a fost construită din tuburi electronice.

A fost construit special pentru a rezolva sisteme de ecuații liniare.


• A doua generaţie: calculatoarele cu tranzistori (1954–1965)


În 1948, trei cercetători ai laboratoarelor Bell – John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley – au inventat tranzistorul:

Calculatoarele acestei generații erau de mari dimensiuni şi mai ales costisitoare.

Doar universitățile, instituțiile guvernamentale şi de afaceri puteau beneficia de calculatoare.

O multitudine de producători de calculatoare și-au făcut apariția: International Business Machines Corporation (IBM), Digital Equipment Corporation (DEC)

În 1948, trei cercetători ai laboratoarelor Bell – John Bardeen, Walter Brattain şi William Shockley – au inventat tranzistorul:

Calculatoarele acestei generații erau de mari dimensiuni şi mai ales costisitoare.

Doar universitățile, instituțiile guvernamentale şi de afaceri puteau beneficia de calculatoare.

O multitudine de producători de calculatoare și-au făcut apariția: International Business Machines Corporation (IBM), Digital Equipment Corporation (DEC)




DEC PDP-1 (1961)

DEC PDP-1 (1961)

IBM 7094 (1962)

IBM 7094 (1962)


• Generaţia a treia: calculatoarele cu circuite integrate (1965–1980)


Jack Kilby este inventatorul circuitului integrat (CI) sau microcip, pe bază de germaniu (1958)

Jack Kilby este inventatorul circuitului integrat (CI) sau microcip, pe bază de germaniu (1958)

Robert Noyce (care de asemenea lucra la proiectarea circuitului integrat) a creat un dispozitiv similar utilizând siliciu în loc de germaniu

Robert Noyce (care de asemenea lucra la proiectarea circuitului integrat) a creat un dispozitiv similar utilizând siliciu în loc de germaniu



• Generaţia a treia: calculatoarele cu circuite integrate (1965–1980) Familia de calculatoare IBM

System/360 (S/360) a fost printre primele sisteme comerciale disponibile compuse în întregime din componente solide.

Familia 360 a fost prima linie de produse care oferea compatibilitate între mașinile din familie, acest lucru fiind posibil deoarece acestea foloseau același limbaj de asamblare.

Utilizatorii de mașini mai slabe puteau trece la mașini mai puternice fără a fi nevoiți să rescrie toate programele. Acest concept era revoluționar pentru perioada respectivă.

Familia de calculatoare IBM System/360 (S/360) a fost printre primele sisteme comerciale disponibile compuse în întregime din componente solide.

Familia 360 a fost prima linie de produse care oferea compatibilitate între mașinile din familie, acest lucru fiind posibil deoarece acestea foloseau același limbaj de asamblare.

Utilizatorii de mașini mai slabe puteau trece la mașini mai puternice fără a fi nevoiți să rescrie toate programele. Acest concept era revoluționar pentru perioada respectivă.


• Generaţia a patra: calculatoarele VLSI (1980–????)• Generaţia a patra: calculatoarele VLSI (1980–????)

Nivelurile de integrare au fost împărțite în următoarele categorii: integrare la scară redusă SSI (small scale integration), integrate

ce cuprind între 10 și 100 componente; integrare la scară medie MSI (medium scale integration), între

100 și 1000 componente; integrare la scară largă LSI (large scale integration), între 1000

și 10.000 de componente; în sfârşit, integrare la scară foarte largă VLSI (very large scale

integration), în care integratele depășesc 10.000 de componente. Acest ultim nivel, VLSI, marchează începutul celei de-a patra generaţii de calculatoare.

Intel (1971) realizează primul microprocesor 4004 (pe 4 biți, frecvența de 108 kHz)

Intel a introdus, de asemenea, circuitul de memorie cu acces aleator RAM (random access memory), cu capacitatea de 4 kB de memorie pe un singur cip.

Nivelurile de integrare au fost împărțite în următoarele categorii: integrare la scară redusă SSI (small scale integration), integrate

ce cuprind între 10 și 100 componente; integrare la scară medie MSI (medium scale integration), între

100 și 1000 componente; integrare la scară largă LSI (large scale integration), între 1000

și 10.000 de componente; în sfârşit, integrare la scară foarte largă VLSI (very large scale

integration), în care integratele depășesc 10.000 de componente. Acest ultim nivel, VLSI, marchează începutul celei de-a patra generaţii de calculatoare.

Intel (1971) realizează primul microprocesor 4004 (pe 4 biți, frecvența de 108 kHz)

Intel a introdus, de asemenea, circuitul de memorie cu acces aleator RAM (random access memory), cu capacitatea de 4 kB de memorie pe un singur cip.


• Generaţia a patra: calculatoarele VLSI (1980–????)• Generaţia a patra: calculatoarele VLSI (1980–????)

În anul 1981, IBM a introdus primul calculator personal PC (Personal Computer).

Încă de la început, IBM PC a fost conceput ca o arhitectura „deschisă”

În anul 1981, IBM a introdus primul calculator personal PC (Personal Computer).

Încă de la început, IBM PC a fost conceput ca o arhitectura „deschisă”

1.1 TERMINOLOGIE DE BAZĂ PENTRU UTILIZATORII TEHNOLOGIILOR INFORMATICE

1.1 TERMINOLOGIE DE BAZĂ PENTRU UTILIZATORII TEHNOLOGIILOR INFORMATICE

• Ce se înţelege printr-un sistem informatic?• Ce se înţelege printr-un sistem informatic?

Sistemul informatic cuprinde date, sisteme de stocare şi transmitere a datelor, software (programe), metode, calculatoare implicate în prelucrarea datelor, etc.

Un sistem de calcul este compus din: subsistemul hardware (toate

echipamentele fizice din configurație)

subsistemul software (toate programele)

Sistemul informatic cuprinde date, sisteme de stocare şi transmitere a datelor, software (programe), metode, calculatoare implicate în prelucrarea datelor, etc.

Un sistem de calcul este compus din: subsistemul hardware (toate

echipamentele fizice din configurație)

subsistemul software (toate programele)

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR• Configurația fizică a unui calculator personal actual este

constituită din unitate centrală și dispozitive periferice.

• Configurația fizică a unui calculator personal actual este constituită din unitate centrală și dispozitive periferice.

Unitatea centrală poate fi montată într-o carcasă orizontală sau verticală (de tip tower: mini, midi, big) În carcasă se află:

Placa de bază• Microprocesorul• memoria RAM principală• memoria ROM

Dispozitivele de memorare externă • hard disk• unități de floppy disk• unități compact disc.

Sursa de alimentare

Unitatea centrală poate fi montată într-o carcasă orizontală sau verticală (de tip tower: mini, midi, big) În carcasă se află:

Placa de bază• Microprocesorul• memoria RAM principală• memoria ROM

Dispozitivele de memorare externă • hard disk• unități de floppy disk• unități compact disc.

Sursa de alimentare




În carcasă se află: Dispozitivele interne

suplimentare:• placa de sunet,• extensii de memorie,• modem intern

Porturile ce permit conectarea dispozitivelor externe de intrare/ieșire• porturi paralele,• seriale,• USB.

În carcasă se află: Dispozitivele interne

suplimentare:• placa de sunet,• extensii de memorie,• modem intern

Porturile ce permit conectarea dispozitivelor externe de intrare/ieșire• porturi paralele,• seriale,• USB.




Dispozitivele periferice externe (monitor, tastatură, mouse, imprimantă etc.) sunt conectate la unitatea centrală prin intermediul unor cabluri seriale sau paralele.Pentru a conecta la calculator un echipament periferic acesta trebuie conectat la placa lui specifică de extensie (exemplu: monitorul la placa grafică) care se amplasează într-un slot. Slot-urile sunt interfețe la care se pot conecta plăcile de extensie. Placa de extensie asigură funcționarea dispozitivului conectat la ea.

Dispozitivele periferice externe (monitor, tastatură, mouse, imprimantă etc.) sunt conectate la unitatea centrală prin intermediul unor cabluri seriale sau paralele.Pentru a conecta la calculator un echipament periferic acesta trebuie conectat la placa lui specifică de extensie (exemplu: monitorul la placa grafică) care se amplasează într-un slot. Slot-urile sunt interfețe la care se pot conecta plăcile de extensie. Placa de extensie asigură funcționarea dispozitivului conectat la ea.

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Unitatea centrală de prelucrare (UCP)1.2.1 Componentele hardware - Unitatea centrală de prelucrare (UCP)

UCP este implementată cu ajutorul unui microprocesor care interpretează și execută instrucțiunile dintr-un program.Microprocesorul cuprinde: Unitatea de comandă și

control (UCC) Unitatea aritmetică și logică

(UAL) Regiștrii Generatorul de tact

UCP este implementată cu ajutorul unui microprocesor care interpretează și execută instrucțiunile dintr-un program.Microprocesorul cuprinde: Unitatea de comandă și

control (UCC) Unitatea aritmetică și logică

(UAL) Regiștrii Generatorul de tact

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Unitatea de memorie1.2.1 Componentele hardware - Unitatea de memorie

Memoria reprezintă alături de microprocesor una dintre componentele cele mai importante ale unui calculator. Este utilizată pentru memorarea pe un timp mai scurt sau mai lung a datelor și programelor.Din punct de vedere logic, memoria poate fi privită ca o succesiune de celule binare, fiecare celulă fiind capabilă să rețină o cifră binară (0 sau 1).Cantitatea de informație ce poate fi înregistrată într-o celulă binară se numește bit (binary digit – cifră binară)

Memoria reprezintă alături de microprocesor una dintre componentele cele mai importante ale unui calculator. Este utilizată pentru memorarea pe un timp mai scurt sau mai lung a datelor și programelor.Din punct de vedere logic, memoria poate fi privită ca o succesiune de celule binare, fiecare celulă fiind capabilă să rețină o cifră binară (0 sau 1).Cantitatea de informație ce poate fi înregistrată într-o celulă binară se numește bit (binary digit – cifră binară)


Cea mai mică zonă de memorie adresabilă este locația de memorie, constituită din 8 celule binare consecutive.Cantitatea de informație stocată într-o succesiune de 8 celule binare se numește octet (byte).Ținând cont că unitatea elementară de informație este bit-ul și că trecerea de la o unitate de măsură la alta se face prin 2 la puterea 10, se observă că: • • 1 Byte (octet) = 8 biți • • 1 KB (KO) =1024 Bytes (adică 210

bytes) (octeți) • • 1 MB (MO) =1024 KB (adică 220

bytes)• • 1 GB (GO) = 1024 MB (adică 230

bytes)• • 1 TB (TO) = 1024 GB (adică 240

bytes)

Cea mai mică zonă de memorie adresabilă este locația de memorie, constituită din 8 celule binare consecutive.Cantitatea de informație stocată într-o succesiune de 8 celule binare se numește octet (byte).Ținând cont că unitatea elementară de informație este bit-ul și că trecerea de la o unitate de măsură la alta se face prin 2 la puterea 10, se observă că: • • 1 Byte (octet) = 8 biți • • 1 KB (KO) =1024 Bytes (adică 210

bytes) (octeți) • • 1 MB (MO) =1024 KB (adică 220

bytes)• • 1 GB (GO) = 1024 MB (adică 230

bytes)• • 1 TB (TO) = 1024 GB (adică 240

bytes)


Categorii de memorie: Memoria internă Memoria externă Memoria cache Un microcalculator utilizează două tipuri fundamentale de memorie internă și anume memoria ROM și memoria RAM. Memoria ROM (Read Only Memory): este

formată dintr-un singur chip, conectat pe placa de bază a calculatorului, permite acces numai la citire, este nevolatilă, conține BIOS-ul, testează componentele hardware și pornește încărcarea sistemului de operare.

Memoria RAM (Random Acces Memory): este constituită din mai multe circuite integrate, permite acces la citire și scriere, este volatilă.

Categorii de memorie: Memoria internă Memoria externă Memoria cache Un microcalculator utilizează două tipuri fundamentale de memorie internă și anume memoria ROM și memoria RAM. Memoria ROM (Read Only Memory): este

formată dintr-un singur chip, conectat pe placa de bază a calculatorului, permite acces numai la citire, este nevolatilă, conține BIOS-ul, testează componentele hardware și pornește încărcarea sistemului de operare.

Memoria RAM (Random Acces Memory): este constituită din mai multe circuite integrate, permite acces la citire și scriere, este volatilă.

Memoria de tip CACHE reține un număr de comenzi din cele mai recente. La o nouă solicitare a acelorași comenzi răspunsul va fi mai rapid, deoarece comanda solicitată se află în zona de memorie specială de tip CACHE, și nu va mai fi nevoie să fie căutată pe întreg hard disk-ul.

Memoria de tip CACHE reține un număr de comenzi din cele mai recente. La o nouă solicitare a acelorași comenzi răspunsul va fi mai rapid, deoarece comanda solicitată se află în zona de memorie specială de tip CACHE, și nu va mai fi nevoie să fie căutată pe întreg hard disk-ul.


Dispozitivele periferice de intrare sunt echipamente care au rolul de a permite introducerea datelor într-un calculator.

Dispozitivele periferice de intrare sunt echipamente care au rolul de a permite introducerea datelor într-un calculator.

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrare1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrare

Tastatura

Tastatura conține trei mari categorii de taste: Tastele alfanumerice (A…Z, 0…9) Tastele funcționale F1 , F2 , …,

F12 Tastele speciale: ESC, Tab, Ctrl,

Alt, Caps Lock, Backspace, Enter, Print Screen, Scroll Lock, Pause/Break, NumLock, Insert, Delete, Home și End, Page Up și Page Down

Tastatura

Tastatura conține trei mari categorii de taste: Tastele alfanumerice (A…Z, 0…9) Tastele funcționale F1 , F2 , …,

F12 Tastele speciale: ESC, Tab, Ctrl,

Alt, Caps Lock, Backspace, Enter, Print Screen, Scroll Lock, Pause/Break, NumLock, Insert, Delete, Home și End, Page Up și Page Down

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrare1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrare

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrare1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrareMouse-ul Este un dispozitiv care controlează mișcarea cursorului pe ecranul monitorului, precum și selectarea sau activarea unor obiecte de pe ecran prin acționarea unor butoane.Acțiunile ce pot fi făcute cu mouse-ul: Clic Dublu clic Drag and drop

Touchpad-ulEste o suprafață plană sensibilă la atingere, care se acționează prin mișcarea degetului, deplasând astfel cursorul mouse-ului; în general la laptop-uri.

Mouse-ul Este un dispozitiv care controlează mișcarea cursorului pe ecranul monitorului, precum și selectarea sau activarea unor obiecte de pe ecran prin acționarea unor butoane.Acțiunile ce pot fi făcute cu mouse-ul: Clic Dublu clic Drag and drop

Touchpad-ulEste o suprafață plană sensibilă la atingere, care se acționează prin mișcarea degetului, deplasând astfel cursorul mouse-ului; în general la laptop-uri.

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrare1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de intrareScanner-ul Este un dispozitiv de intrare care poate citi imaginile grafice dar și text de pe suport de tip hârtie, informații care sunt introduse în calculator și unde pot fi prelucrate.

Scanner-ul Este un dispozitiv de intrare care poate citi imaginile grafice dar și text de pe suport de tip hârtie, informații care sunt introduse în calculator și unde pot fi prelucrate.

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de ieșire1.2.1 Componentele hardware - Dispozitive periferice de ieșire

MonitorulEste cel mai important dispozitiv de ieșire. Pe ecranul monitorului sunt afișate datele sub formă de texte, desene, imagini, etc.

MonitorulEste cel mai important dispozitiv de ieșire. Pe ecranul monitorului sunt afișate datele sub formă de texte, desene, imagini, etc.

ImprimantaFace parte din categoria perifericelor de ieșire, aceasta fiind utilizată pentru transpunerea informației din calculator pe hârtie (un document, o poză sau orice altfel de fișier grafic, un e-mail, un articol etc.)

ImprimantaFace parte din categoria perifericelor de ieșire, aceasta fiind utilizată pentru transpunerea informației din calculator pe hârtie (un document, o poză sau orice altfel de fișier grafic, un e-mail, un articol etc.)

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Suporturi / Dispozitive de stocare1.2.1 Componentele hardware - Suporturi / Dispozitive de stocare

Hard disk-ul HDD (discul dur)Discul dur este format de obicei din: O placă electronică de control logic; Un număr de platane cu suprafață

magnetizabilă (de obicei 2 sau 3), împărțite în piste și sectoare;

capete magnetice de citire/scriere (read/write heads, R/W heads), de o parte și de alta a platanelor, legate printr-un braț metalic comandat electromagnetic numit în general actuator;

un sistem electromecanic de frânare și blocare a capetelor pe pista de stop (landing zone), atunci când discul e oprit;

un motor electric trifazic extraplat, care asigură rotirea cu viteză constantă a platanelor.

Hard disk-ul HDD (discul dur)Discul dur este format de obicei din: O placă electronică de control logic; Un număr de platane cu suprafață

magnetizabilă (de obicei 2 sau 3), împărțite în piste și sectoare;

capete magnetice de citire/scriere (read/write heads, R/W heads), de o parte și de alta a platanelor, legate printr-un braț metalic comandat electromagnetic numit în general actuator;

un sistem electromecanic de frânare și blocare a capetelor pe pista de stop (landing zone), atunci când discul e oprit;

un motor electric trifazic extraplat, care asigură rotirea cu viteză constantă a platanelor.


Solid-State Drive SSD (expresie engleză cu traducerea liberă ”unitate cu cipuri”)Este un dispozitiv de stocare a datelor care folosește memorii cu semiconductori. SSD-urile folosesc numai microcipuri care rețin datele în memorii nevolatile, fără să aibă părți mobile.

Solid-State Drive SSD (expresie engleză cu traducerea liberă ”unitate cu cipuri”)Este un dispozitiv de stocare a datelor care folosește memorii cu semiconductori. SSD-urile folosesc numai microcipuri care rețin datele în memorii nevolatile, fără să aibă părți mobile.


Memorii flashSunt memorii externe portabile de dimensiuni mici (cât un deget) și au o viteză remarcabilă de transfer a datelor. Se folosesc pentru stocarea datelor în vederea transferului acestora între calculatoare. Sunt variate ca formă și dimensiune. Se conectează la interfața USB printr-un dispozitiv ce se numește Flash Pen Drive.

Memorii flashSunt memorii externe portabile de dimensiuni mici (cât un deget) și au o viteză remarcabilă de transfer a datelor. Se folosesc pentru stocarea datelor în vederea transferului acestora între calculatoare. Sunt variate ca formă și dimensiune. Se conectează la interfața USB printr-un dispozitiv ce se numește Flash Pen Drive.

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.1 Componentele hardware - Suporturi / Dispozitive de stocare1.2.1 Componentele hardware - Suporturi / Dispozitive de stocareDispozitiv optic de stocare (numit și disc optic)Este un dispozitiv care stochează informația pe suprafața unui disc și citește această informație prin iluminarea suprafeței cu un laser și observarea reflexiei. Clasificarea discurilor optice după caracteristicile înregistrărilor: Discuri cu informații permanente,

produse în fabrică (read only media, ROM),

Discuri ce pot fi înregistrate la utilizator doar o singură dată (write once media, writeable),

Discuri ce pot fi înregistrate de mai multe ori (re-write media, re-writeable).

Dispozitiv optic de stocare (numit și disc optic)Este un dispozitiv care stochează informația pe suprafața unui disc și citește această informație prin iluminarea suprafeței cu un laser și observarea reflexiei. Clasificarea discurilor optice după caracteristicile înregistrărilor: Discuri cu informații permanente,

produse în fabrică (read only media, ROM),

Discuri ce pot fi înregistrate la utilizator doar o singură dată (write once media, writeable),

Discuri ce pot fi înregistrate de mai multe ori (re-write media, re-writeable).

1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2 COMPONENTELE UNUI CALCULATOR1.2.2 Componentele software1.2.2 Componentele software

Prin software desemnăm totalitatea programelor, procedurilor, rutinelor împreună cu datele folosite de acestea, care coordonează componentele hardware ale calculatorului, pentru a rezolva diferite probleme concrete. Tipuri de software: Software de bază

(Programe de sistem) = Sistem de operare SO

Software de aplicații (Programe de aplicație) = destinate rezolvării problemelor din diverse domenii.

Prin software desemnăm totalitatea programelor, procedurilor, rutinelor împreună cu datele folosite de acestea, care coordonează componentele hardware ale calculatorului, pentru a rezolva diferite probleme concrete. Tipuri de software: Software de bază

(Programe de sistem) = Sistem de operare SO

Software de aplicații (Programe de aplicație) = destinate rezolvării problemelor din diverse domenii.

1.3 UTILIZAREA UNUI PC1.3 UTILIZAREA UNUI PC1. Pornirea calculatorului:

Se apasă butonul de pornire (inscripționat de regulă Power sau On) aflat pe unitatea sistem;

Pentru monitor se apasă butonul de punere sub tensiune;

Se încărcă automat sistemul de operare și începe o nouă sesiune de lucru.

2. Se lansează în execuție programul folosind elementele interfeței grafice 3. Se utilizează programul (aplicația) 4. Se termină execuția programului 5. Pașii 2, 3 și 4 se pot repeta pentru diverse programe 6. Oprirea calculatorului:

Se închide sesiunea de lucru cu funcția specială a sistemului de operare (S.O.)

Dacă este necesar se deconectează de la alimentarea cu energie electrică.

1. Pornirea calculatorului: Se apasă butonul de pornire

(inscripționat de regulă Power sau On) aflat pe unitatea sistem;

Pentru monitor se apasă butonul de punere sub tensiune;

Se încărcă automat sistemul de operare și începe o nouă sesiune de lucru.

2. Se lansează în execuție programul folosind elementele interfeței grafice 3. Se utilizează programul (aplicația) 4. Se termină execuția programului 5. Pașii 2, 3 și 4 se pot repeta pentru diverse programe 6. Oprirea calculatorului:

Se închide sesiunea de lucru cu funcția specială a sistemului de operare (S.O.)

Dacă este necesar se deconectează de la alimentarea cu energie electrică.

1.4 REȚELE DE CALCULATOARE1.4 REȚELE DE CALCULATOARE

O rețea de calculatoarea este un ansamblu de calculatoare conectate între ele prin intermediul unui mediu de comunicare (cablu, wireless). Prin intermediul unui calculator din rețea se pot accesa resursele (hardware, software, fișiere) puse la dispoziție de un alt calculator din aceeași rețea.Clasificarea rețelelor: Din punctul de vedere al tehnologiei

de transmisie, rețelele se clasifică astfel: Rețele cu difuzare: au un singur

canal de comunicație, partajat de toate calculatoarele din rețea;

Rețele punct-la-punct: dispun de numeroase conexiuni între perechi de calculatoare.

O rețea de calculatoarea este un ansamblu de calculatoare conectate între ele prin intermediul unui mediu de comunicare (cablu, wireless). Prin intermediul unui calculator din rețea se pot accesa resursele (hardware, software, fișiere) puse la dispoziție de un alt calculator din aceeași rețea.Clasificarea rețelelor: Din punctul de vedere al tehnologiei

de transmisie, rețelele se clasifică astfel: Rețele cu difuzare: au un singur

canal de comunicație, partajat de toate calculatoarele din rețea;

Rețele punct-la-punct: dispun de numeroase conexiuni între perechi de calculatoare.

1.4 REȚELE DE CALCULATOARE1.4 REȚELE DE CALCULATOARE Din punctul de vedere al localizării

geografice, rețelele pot fi clasificate astfel: Rețele locale (LAN - Local Area

Network): conectarea unor calculatoare și dispozitive dintr-o zonă restrânsă geografic (casă, școală, firmă), permițând rate mari de transfer a datelor

Rețele metropolitane (MAN – Metropolitan Area Network): În mod normal ea acoperă aria unui oraș (zeci - sute de kilometri).

Rețele mari (WAN – Wide Area Network): . O rețea WAN interconectează o serie de rețele LAN despărțite de distanțe ce pot atinge zeci de mii de kilometri.

Modul cum sunt aranjate elementele unei rețele de calculatoare reprezintă topologia rețelei și poate avea diverse forme (linie, inel, stea, arbore, neregulată, etc.).

Din punctul de vedere al localizării geografice, rețelele pot fi clasificate astfel: Rețele locale (LAN - Local Area

Network): conectarea unor calculatoare și dispozitive dintr-o zonă restrânsă geografic (casă, școală, firmă), permițând rate mari de transfer a datelor

Rețele metropolitane (MAN – Metropolitan Area Network): În mod normal ea acoperă aria unui oraș (zeci - sute de kilometri).

Rețele mari (WAN – Wide Area Network): . O rețea WAN interconectează o serie de rețele LAN despărțite de distanțe ce pot atinge zeci de mii de kilometri.

Modul cum sunt aranjate elementele unei rețele de calculatoare reprezintă topologia rețelei și poate avea diverse forme (linie, inel, stea, arbore, neregulată, etc.).

1.4 REȚELE DE CALCULATOARE1.4 REȚELE DE CALCULATOAREFiecare stație de lucru și fiecare server (chiar și unele dispozitive periferice, cum ar fi unele tipuri de imprimante), trebuie să conțină cel puțin un dispozitiv (o placă de rețea sau un modem) prin care să se realizeze conectarea la rețea prin intermediul mediului de transmisie.Un server este un calculator care furnizează resurse și servicii în rețea pentru clienții (de ex. stații de lucru) care au acces la resurse sau solicită serviciile serverului. Server-ele pot asigura gestiunea resurselor și a serviciilor din rețea datorită sistemului de operare pe care-l rulează, numit sistem de operare în rețea.Un client este orice dispozitiv, de exemplu un calculator, o imprimantă sau un alt server, care cere resurse sau servicii de la server. Cei mai răspândiți clienți sunt stațiile de lucru.

Fiecare stație de lucru și fiecare server (chiar și unele dispozitive periferice, cum ar fi unele tipuri de imprimante), trebuie să conțină cel puțin un dispozitiv (o placă de rețea sau un modem) prin care să se realizeze conectarea la rețea prin intermediul mediului de transmisie.Un server este un calculator care furnizează resurse și servicii în rețea pentru clienții (de ex. stații de lucru) care au acces la resurse sau solicită serviciile serverului. Server-ele pot asigura gestiunea resurselor și a serviciilor din rețea datorită sistemului de operare pe care-l rulează, numit sistem de operare în rețea.Un client este orice dispozitiv, de exemplu un calculator, o imprimantă sau un alt server, care cere resurse sau servicii de la server. Cei mai răspândiți clienți sunt stațiile de lucru.

1.5 PROBLEME DE MEDIU ȘI RISCURI IMPLICATE DE UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR INFORMATICE


Desfășurarea activităților cu ajutorul sistemelor de calcul presupune: Poziționarea adecvată a monitorului la o distanță egală cu cel

puțin 2,5 ori diagonala acestuia; Folosirea unor scaune reglabile care să permită ajustarea

înălțimii acestuia, în scopul eliminării oricăror întinderi sau flexiuni inutile ale mâinilor și picioarelor;

Păstrarea unei poziții corecte a spatelui pe timpul lucrului; Asigurarea unei luminozități adecvate a spațiului de lucru; Aerisirea frecventă a spațiului în care se desfășoară activitatea; Respectarea unui regim de lucru care presupune mici pauze la

intervale de aproximativ 1 oră; Diversificarea activităților zilnice în scopul realizării și altor tipuri

de mișcări ale încheieturilor mâinilor; Luarea frecventă a unor pauze mici (sau schimbarea poziției

corpului-coloana vertebrală, articulații).

Desfășurarea activităților cu ajutorul sistemelor de calcul presupune: Poziționarea adecvată a monitorului la o distanță egală cu cel

puțin 2,5 ori diagonala acestuia; Folosirea unor scaune reglabile care să permită ajustarea

înălțimii acestuia, în scopul eliminării oricăror întinderi sau flexiuni inutile ale mâinilor și picioarelor;

Păstrarea unei poziții corecte a spatelui pe timpul lucrului; Asigurarea unei luminozități adecvate a spațiului de lucru; Aerisirea frecventă a spațiului în care se desfășoară activitatea; Respectarea unui regim de lucru care presupune mici pauze la

intervale de aproximativ 1 oră; Diversificarea activităților zilnice în scopul realizării și altor tipuri

de mișcări ale încheieturilor mâinilor; Luarea frecventă a unor pauze mici (sau schimbarea poziției

corpului-coloana vertebrală, articulații).

1.5.1 Mediul de lucru ergonomic1.5.1 Mediul de lucru ergonomic



Exemple de afecțiuni datorate utilizării îndelungate a calculatorului: Afecțiuni ale sistemului locomotor sau ale celui circulator,

datorate șederii prelungite a organismului în poziții incomode; Dureri de cap, de umeri, de coloana etc.; Probleme cu vederea, cu articulațiile membrelor etc.; Oboseală psihică; Ceva mai rar, pot apare și afecțiuni datorate lipsei aerisii

adecvată

Exemple de afecțiuni datorate utilizării îndelungate a calculatorului: Afecțiuni ale sistemului locomotor sau ale celui circulator,

datorate șederii prelungite a organismului în poziții incomode; Dureri de cap, de umeri, de coloana etc.; Probleme cu vederea, cu articulațiile membrelor etc.; Oboseală psihică; Ceva mai rar, pot apare și afecțiuni datorate lipsei aerisii

adecvată

1.5.2 Riscuri pentru sănătate1.5.2 Riscuri pentru sănătate



Studiile de specialitate arată faptul că mediul înconjurător este afectat de funcționarea unui calculator deoarece acesta utilizează energie electrică și emite radiații. Din acest motiv, este recomandabil să folosim monitoare și alte echipamente periferice care consumă cât mai puțină energie electrică. Din rațiuni ecologice, se recomandă, pe cât posibil, reciclarea hârtiei utilizată la tipărirea rezultatelor unor aplicații precum și reîncărcarea cartușelor folosite în procesul de printare. Din fericire, tendința de a utiliza pe scară tot mai largă documente în format electronic, contribuie în mod natural la protejarea mediului față de consumul abuziv de hârtie.

Studiile de specialitate arată faptul că mediul înconjurător este afectat de funcționarea unui calculator deoarece acesta utilizează energie electrică și emite radiații. Din acest motiv, este recomandabil să folosim monitoare și alte echipamente periferice care consumă cât mai puțină energie electrică. Din rațiuni ecologice, se recomandă, pe cât posibil, reciclarea hârtiei utilizată la tipărirea rezultatelor unor aplicații precum și reîncărcarea cartușelor folosite în procesul de printare. Din fericire, tendința de a utiliza pe scară tot mai largă documente în format electronic, contribuie în mod natural la protejarea mediului față de consumul abuziv de hârtie.

1.5.3 Efecte asupra mediului înconjurător1.5.3 Efecte asupra mediului înconjurător

1.6 NOȚIUNI GENERALE DESPRE VIRUȘII CALCULATOARELOR1.6 NOȚIUNI GENERALE DESPRE VIRUȘII CALCULATOARELOR

Virusul informatic este în general un program care se instalează singur, fără voia utilizatorului, și poate provoca pagube atât în sistemul de operare cât și în elementele hardware (fizice) ale computerului.Virușii se clasifica în: Viruși hardware: sunt cei care

afectează discul dur, discul flexibil și memoria.

Viruși software: afectează fișierele și programele aflate în memorie sau pe disc, inclusiv sistemul de operare sau componente ale acestuia.

Virusul informatic este în general un program care se instalează singur, fără voia utilizatorului, și poate provoca pagube atât în sistemul de operare cât și în elementele hardware (fizice) ale computerului.Virușii se clasifica în: Viruși hardware: sunt cei care

afectează discul dur, discul flexibil și memoria.

Viruși software: afectează fișierele și programele aflate în memorie sau pe disc, inclusiv sistemul de operare sau componente ale acestuia.


Câteva dintre efectele pe care le generează virușii software: Distrugerea unor fișiere; Modificarea dimensiunii fișierelor; Ștergerea totală a informaților de pe

disc, inclusiv formatarea acestuia; Distrugerea tabelei de alocare a

fișierelor, care duce la imposibilitatea citirii informației de pe disc;

Diverse efecte grafice/sonore, inofensive sau și dăunătoare;

Încetinirea vitezei de lucru (utilă) a calculatorului, până la blocarea acestuia;

Înmulțirea fișierelor până la umplerea memoriei;

Ascunderea fișierelor și blocarea anumitor spații.

Câteva dintre efectele pe care le generează virușii software: Distrugerea unor fișiere; Modificarea dimensiunii fișierelor; Ștergerea totală a informaților de pe

disc, inclusiv formatarea acestuia; Distrugerea tabelei de alocare a

fișierelor, care duce la imposibilitatea citirii informației de pe disc;

Diverse efecte grafice/sonore, inofensive sau și dăunătoare;

Încetinirea vitezei de lucru (utilă) a calculatorului, până la blocarea acestuia;

Înmulțirea fișierelor până la umplerea memoriei;

Ascunderea fișierelor și blocarea anumitor spații.


Modalități de infectare a calculatorului: De pe discuri optice (CD-uri, DVD-uri); De pe dispozitive de stocare; Aducerea programelor sau documentelor din Internet

în urma unei operații de descărcare (download);Pentru a evita anumiți viruși sau pentru a scăpa de aceștia se recomandă: Instalarea unui program antivirus eficient și cât mai

recent, cu ajutorul căruia se pot depista și elimina tentativele de virusare, accidentală sau premeditată;

• Procurarea sistematică a ultimei versiuni a programului antivirus pentru a avea speranța unei protecții cât mai bune împotriva virușilor;

• Scanarea sistematică utilizând programul antivirus, a fișierelor sistemului, a dischetelor cu proveniență dubioasă și a fișierelor primite prin e-mail, etc.

• Evitarea executării programelor necunoscute; pagubele pe care le pot provoca astfel de exerciții pot fi incalculabile.

Modalități de infectare a calculatorului: De pe discuri optice (CD-uri, DVD-uri); De pe dispozitive de stocare; Aducerea programelor sau documentelor din Internet

în urma unei operații de descărcare (download);Pentru a evita anumiți viruși sau pentru a scăpa de aceștia se recomandă: Instalarea unui program antivirus eficient și cât mai

recent, cu ajutorul căruia se pot depista și elimina tentativele de virusare, accidentală sau premeditată;

• Procurarea sistematică a ultimei versiuni a programului antivirus pentru a avea speranța unei protecții cât mai bune împotriva virușilor;

• Scanarea sistematică utilizând programul antivirus, a fișierelor sistemului, a dischetelor cu proveniență dubioasă și a fișierelor primite prin e-mail, etc.

• Evitarea executării programelor necunoscute; pagubele pe care le pot provoca astfel de exerciții pot fi incalculabile.

1.7 COPYRIGHT-UL (DREPTUL DE AUTOR)1.7 COPYRIGHT-UL (DREPTUL DE AUTOR)Drepturile de autor sau copyright reprezintă ansamblul prerogativelor de care se bucură autorii cu referire la operele create; instituția dreptului de autor este instrumentul de protecție a creatorilor și operelor lor.În lumea digitală se aplică aceleași legi ale proprietății intelectuale și drepturilor de autor ca și pentru toate celelalte creații originale.În prezent dreptul de autor în România este protejat prin Legea 8/1996. Aceasta a fost modificată și completată prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005.Legea prevede că protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele.

Drepturile de autor sau copyright reprezintă ansamblul prerogativelor de care se bucură autorii cu referire la operele create; instituția dreptului de autor este instrumentul de protecție a creatorilor și operelor lor.În lumea digitală se aplică aceleași legi ale proprietății intelectuale și drepturilor de autor ca și pentru toate celelalte creații originale.În prezent dreptul de autor în România este protejat prin Legea 8/1996. Aceasta a fost modificată și completată prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005.Legea prevede că protecția programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicație și sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepție pregătitor, precum și manualele.

1.7 COPYRIGHT-UL (DREPTUL DE AUTOR)1.7 COPYRIGHT-UL (DREPTUL DE AUTOR)Autorul unui program pentru calculator beneficiază îndeosebi de dreptul exclusiv de a realiza și de a autoriza: Reproducerea permanentă sau

temporară a unui program, integral sau parțial, prin orice mijloc și sub orice formă, inclusiv în cazul în care reproducerea este determinată de încărcarea, afișarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;

Traducerea, adaptarea, aranjarea și orice alte transformări aduse unui program pentru calculator, precum și reproducerea rezultatului acestor operațiuni, fără a prejudicia drepturile persoanei care transformă programul pentru calculator;

Difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice formă, inclusiv prin închiriere.

Autorul unui program pentru calculator beneficiază îndeosebi de dreptul exclusiv de a realiza și de a autoriza: Reproducerea permanentă sau

temporară a unui program, integral sau parțial, prin orice mijloc și sub orice formă, inclusiv în cazul în care reproducerea este determinată de încărcarea, afișarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;

Traducerea, adaptarea, aranjarea și orice alte transformări aduse unui program pentru calculator, precum și reproducerea rezultatului acestor operațiuni, fără a prejudicia drepturile persoanei care transformă programul pentru calculator;

Difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice formă, inclusiv prin închiriere.

1.7 COPYRIGHT-UL (DREPTUL DE AUTOR)1.7 COPYRIGHT-UL (DREPTUL DE AUTOR)Soluții moderne care sporesc, într-o oarecare măsură protejarea dreptului de autor: Livrarea softului pe CD-uri și la instalare se solicită

conectarea prin Internet la un centru de management al licențelor care verifică respectarea condițiilor din licență și permite sau nu continuarea instalării;

Furnizarea soft-ului împreună cu una sau mai multe chei fizice de protecție (ce se montează la o interfață paralelă sau USB, condiționând astfel lansarea în execuție a acelui soft de existența cheii fizice);

Înscrierea pe hard-disk-ul calculatorului pe care se face instalarea a unui cod care face dificilă (pentru nespecialiști) reinstalarea versiunilor cu perioadă limitată de utilizare;

La instalarea sau reinstalarea unui produs operatorului i se poate cere înregistrarea telefonică sau prin e-mail la un centru de management al licențelor care verifică dacă la acea instalare se respectă condițiile licenței (perioada de valabilitate, număr de instalări admise, număr de utilizatori, etc.).

Soluții moderne care sporesc, într-o oarecare măsură protejarea dreptului de autor: Livrarea softului pe CD-uri și la instalare se solicită

conectarea prin Internet la un centru de management al licențelor care verifică respectarea condițiilor din licență și permite sau nu continuarea instalării;

Furnizarea soft-ului împreună cu una sau mai multe chei fizice de protecție (ce se montează la o interfață paralelă sau USB, condiționând astfel lansarea în execuție a acelui soft de existența cheii fizice);

Înscrierea pe hard-disk-ul calculatorului pe care se face instalarea a unui cod care face dificilă (pentru nespecialiști) reinstalarea versiunilor cu perioadă limitată de utilizare;

La instalarea sau reinstalarea unui produs operatorului i se poate cere înregistrarea telefonică sau prin e-mail la un centru de management al licențelor care verifică dacă la acea instalare se respectă condițiile licenței (perioada de valabilitate, număr de instalări admise, număr de utilizatori, etc.).

mmmmm

Documents