misterul fetet dtn zapeoa - cdn4.libris.ro fetei in zapada - danya kukafka.pdf · cand i-au spus...
TRANSCRIPT
DANYA KUKAFKA
MISTERUL
FETET DtN zApeoA
I
tfr
Pun*V
Miercuri,16 februarie 2005
CAnd i-au spus
gandit la omoplafii
plimAni nemigcafi.
ci Lucinda Hayes era
ei gi la cum ii incadrau
moarti, Cameron s-a
spinarea goall, ca doi
Au convocat o adunare.
Profesorii se foiau pe langi peretele cel mai indepirtat al silii de
sport, uitandu-se la ceasuri gi intinzAndu-gi giturile. Cameron stitea
lingi Ronnie, in colful de sus al tribunei. igi muEca unghiile gi privea
cum toat[ lumea se invirtea incoace gi-ncolo. Degetul lui mic de la
mana stAng[, deja cripat gi uscat, tncepu si sAngereze ln jurul cuticulei'
- De ce crezi cd ne-au chemat? intrebd Ronnie.
Acesta nu se spdla niciodati pe dinli dimineafa' Avea coguri injurul colprilor gurii, albe gi umflate la margini. Cameron se inde-
pirti pulin de el.
Directorul Barnes stltea pe podiumul de pe linia de la jumita-
tea terenului, aranjindu-gi sacoul. Elevii din clasa a noua spirgeau
baloane de gumi qi r6deau ln grupuri mici, ridicAndu-q'i ghiozdanele
10 DANYA KUKAFKA
de forma unor rucsacuri micule in timp ce pantofii lor colorali
scArfiiau pe podeaua sllii de sport.
-M[audetoatilumea?intrebidirectorulBarnes,cumAinilepeambele pdrli ale PuPitrului'
iEi gterse o picituri de sudoare de pe frunte cu mAneca' apoi igi
inchise ochii stringAndu-i gi continudL:
- Liceul |efferson a fost lovit de o tragedie' Azi-noapte am fost
nevoifi s6 ne luim adio de la una dintre cele mai talentate eleve
ale noastre. Vi informe z cu tegret despre decesul domniqoarei
Lucinda Hayes.
Microfonul scoase un sunet asculit 9i pirii'in urmi'toarele zile, Cameron avea si-gi aminteascl scena asta
ca momentul in care o pierduse pe Lucinda. BAziitul becurilor flu-
orescente de deasupra capului lui se sincroniza cu ritmul goaptelor
care izbucnir[ din fiecare direclie. ,,Daci momentul acesta ar fi un
cdntec, se gAndi Cameron, ar fi un cintec lin - genul de cAntec care
te cufundi in tristefea inimii tale." Era niucitor 9i bland. cidea, se
sfbrAma, iar el sim[ea greutatea acelei melodii, a acelui cAntec ce
pirea atAt zdrobitor, cat $i delicat.
- La naiba! goPti Ronnie.
Cintecul se tot in[\a, se tot indLlla, se tot in[l!a' un fream[t
constant.
Lui cameron ii trebuir[ inca gase secunde ca si observe c[ ni-
meni nu mai avea fa
Misterul fetei din ziPadh 11
piei derrpede pe cer, ca un cear$afcenugiu scuturat deasupra
cirioar[ vopsite in culoarea miezului nopfii.
- Asistenta mi-a zis c[ ai vomitat, spuse mama lui cdnd il lulrui tflr7iu, tot in acea dupi-amiazi.
Cameron didu la o parte biscuifii zdrobili qi scamele de pe
cor-orul minivanului, impingandu-le in grhmezi mici cu botul ciz-
ador. Mama sorbi cafeaua din cana ei de c[lltorie.
Dupi ce drama inifiali se mai atenuase, tofi se adunari ln fafa
silii de sport ca si-gi dea cu pirerea. Biiefii din echipa de baseball
ryuneau ci fusese violat6. Fetele ratate ziceatcd se sinucisese. Ronnie
fr de acord.
- Probabil s-a sinucis, ns ctezi? Tot timpul scria in jurnalul ila'
kn pariu c6 a l[sat un bilet de adio. Frate, voma ta scArboasd e pe
prntofirl meu!
- Cameron, incerc[ mama lui din nou, dup[ ce trecuri de trei
stizi, folosi ndu- gi vocea miloasd.
Mama avea genul de voce miloasi pe care-l ura Cameron - iiiT€a din gAt intr-un fel mieros. Nu suporta s[-9i imagineze cum o
fua triste(ea lui. Mama lui nu merita a$a ceva.
- $tiu ci e greu. Aqa ceva n-ar trebui si se intimple oamenilor
de virsta ta - mai ales fetelor ca Lucinda.
- Mam[, taci!
Cameron igi rezemd' fruntea de geamul inghefat. Se intrebi daci
amprenta unei frun[i era ca amprenta unui deget. Probabil era mai
greu de identificat, pentru ci frunfile nu erau neapiLrat diferite de la
o persoani la alta. Sau o puteai face daci examinai amprenta la mi-
croscop, dar cdt de des igi fbceau timp oamenii pentru aqa ceva?
se intrebi cum s-ar simfi daci ar siruta pe cineva prin sticli. vi-anse cindva un film despre un tip care-9i sirutase solia printr-un
unei
12 DANYA KUKAFKA
geam din camera de viziti a unei inchisori gi se intrebase daci-l
simlise ca pe un s[rut adev6.rat. Credea cd sirutul insemna mai mult
intenlia decdt actul, aga ci nu prea conta daci saliva intAlnea sticla
sau mai mult[ salivi.
Dar cind se gAndea la buze, se gindea la Lucinda Hayes 9i se ura
fiindci Lucinda Hayes era moarti.
Cind ajunseri acasi, mama il agezi pe canapea 9i porni
televizorul.
- Se-fl mai iei gindul de la anumite lucruri, il anun{6 ea, pe urmi
turni supa de pui cu tii(ei din conservi intr-o farfurie, insi, peste
zgomotul cuptorului cu microunde, se auzea strigitul prezenta-
torului de la gtiri.
- Tragedia a lovit Colorado de Nord in aceasti dimineafi, cind
corpul unei fete de cincispre zece ania fost descoperit pe terenul de
joacl al unei gcoli primare. Victima a fost identificat[ ca Lucinda
Hayes, elevl in clasa a noua la Liceul ]efferson. Persoana care a flcut
ingrozitoarea descoperire n-a dat nicio explicalie' Investigalia va
continua sub indrumarea locotenentului Timothy Gonzalez de la
Seclia de Polilie Broomsville. Cetifenii sunt rugafi s[ raporteze
orice comportament suspect.
Din poza de album din clasa a opta, Lucinda zdmbea in colplde jos al ecranului televizorului, cu fafa plati 9i pixelati. Teleco-
manda cizu din mina lui Cameron pe misufa de cafea: partea din
spate siri gi trei baterii Varta AAA se rostogoliriL cu zgomot pe
masi gi pe coYor.
- Cameron? il strig[ mama din bucitirie.Cunogtea parcul acela Ei Ecoala primari de pe strada lor' Era in
spatele funditurii, la jumitatea drumului dintre casa lui 9i a Lucindei.
inainte ca m.una si ajung[ la el, Cameron merse poticnindu-se
pe coridor qi deschise uga dormitorului lui. Nu se sinchisi si aprindd
becul, ci sfAgie ceargafurile de pe pat, dupi aceea igi scoase caietul
Misterul fetei din zdpadi 13
:e desen, cirbunii gi guma de gters frlmintati din ascunzltoarea
--rr de sub saltea.
Rupse paginile caietului de desen una cAte una gi le imprlqtie
-: tormi de cerc pe podeaua dormitorului. ii trebui o clipi ca si i se
a;omodeze ochii cu intunericul din cameri, dar cdnd reuqi, fu in--oniurat de imaginile Lucindei Hayes.
in majoritatea desenelor era fericit[, luminati de soare gi otr:-rte a felei ei era mai luminoasi decdt cealaltd. StAnga, intot-:rauna stdnga. in majoritatea desenelor, zdmbea sincer, nu ca ini5um, cdnd fotograful imortalizase o alti trisituri a personali-
:i.:ri fetei.
Fala Lucindei era ugor de desenat din memorie. Pomefii ii erau
:rr-reminenli qi luminogi. Liniile din jurul gurii o fbceau si pari feri-:::.i thri niciun efort. Genele ii erau groase gi arcuite spre exterior,
e.-ra ca, daci ii gregea forma ochilor sau ii desena prea jos sub linia;trancenelor, tot i1i dldeai seama ci era Lucinda. in majoritatea
:,+enelor, gura ei era deschisi de la rAs; ii vedeai strungireafa dintre::: doi dinfi din fa
14 DANYA KUKAFKA
N-o putea privi pe Lucinda aga, pentru ci era moarti, iar el avea
doar nigte lucruri inutile - un iris mAnjit de c[rbune gi un deget mic
desenat in grabi, pulin cam sublire.
- Of, Doamne, Cam! qopti mama lui din pragul ugii. Of, Doamne!
Mama lui stitea cu mAinile pe cadrul uEii, observdnd coleclia lui
de desene qi aritind de parci avea si se prlbugeasci: Puloverul ei
cu dungi roz pdrea fals qi trist, iar el iqi dori s-o topeasci 9i s-o as-
cund[ in inima lui ca s[ nu mai arate atat de bitrini. Felul in care
mAinile mamei strAngeau cadrul ugii ii amintea de propria copil[-
rie, cind mama ftcea balet in pivnifi. Folosea pervazul murdar al
ferestrei pe post de barl gi-gi punea casetele cu Mozart incasetofon.
- $i unu, gi doi, gi trei, gi patru. Jetd, jet6t, pas de bourr,lez,goptea
ea pentru sine.
Cameron privea printre zibrelele balustradei de pe sciri. Spatele
ei gArbovit nu se mai indreptase, nici degetele ei bitrAne de la pi-
cioare, gi arita ca o pasire cu oasele rupte. Se intrista cAnd o privea
dansind, deoarece pirea foarte fragil[, expresivi, fericiti gi sfAgiatl
in acelaqi timp. Mama arita cu totul altfel atunci cdnd dansa; intot-
deauna i se piruse aga.
Voia si-i spuni mamei c[-i pirea riu pentru toate astea. insi nu
putea, din cauza felului ingrozit in care se uita ea la colecfia lui cu
Lucinda.
igi puse capul inapoi pe genunchi gi-l flnu acolo pAni cind fu
sigur ci mama lui plecase.
Lucruri la care Cameron nu se putea gandi:
I Sdriturl lungi Ei spectaculoasi in gpagat, in balet (n.red.)2 Plutire ugoari deasupra podelei, in balet (n.red.)
Misterul fetei din zdpadit
1. Pistolul de calibru .22 din seiful de sub patul mamei.
Ghandi fusese asasinat cu un pistol semiautomat Beretta
M1934 - trei gloante in piept. Lincoln incasase un glonf de
Ia un pistol de buzunar de calibrul 4i. O pugc[ de vtnltoare30-06 il ucisese pe Martin Luther King Ir., iar |ohn Lennon
fusese asasinat cu un pistol de calibrul 38. Singura persoani
faimoasl impugcati cu un pistol de calibrul 22 fusese Ronald
Reagan, care a supravieluit. Asta il ficea pe Cameron s[ se
simtl un pic mai bine, ca qi cum daci el sau mama lui ar fifolosit pistolul, qansele de a omori pe cineva erau mai mici
dec1t daci mama lui ar fi a'n'ut, de exemplu, un pistol de cali-
brul9 mm.
2. Doctorul Duncan MacDougal
Doctorul Duncan MacDougal susfinuse in 1907 c[ sufletul
omului cAntirea doulzeci qi unu de grame. Cameron citise
acea statisticl in urmS' cu cAliva ani, dupi ce murise bunica
Mary. Calculase cu exactitate unde fusese in momentul in
care ea se stinsese: in bucltlrie, splldnd macaroanele uscate
de pe o farfurie. Fusese un corp funcfional pe pimint gi,
dintr-odati, nu mai era - nu trebuia si fie scizut cumva din
masa Pimintului? Dupi ce murise bunica Mary, Plmintulcdntlrise cu douizeci gi unu de grame mai pulin, dar Cameron
continuase si spele. Nimic nu i se plruse mai uEor.
lncerci si calculeze exact unde fusese cu o noapte inainte,
cAnd Lucinda murise pe terenul de joaci. Nu putea inlelege -era ca atunci cdnd incercai si-!i amintegti ce ai mdncat la
micul dejun gi, in procesul clutirii adevirului, il indepirtaitot mai mult, pAn[ cind ai fi putut minca clitite sau pizza,
sau o masl cu cinci feluri, insl te-ai fi gindit atit de mult la
asta, c[ n-ai fi aflat niciodatdL. ':
15
L6 DANYA KUKAFKA
3. Tirdmul ZlcrrrrzebJrult Lucinda, probabil, era acolo, stAnd
in fala unei ugi vopsite in albastru Ei intrebindu-se cum
putea exista un loc atAt de linigtit.
4. Firele de pIr semitransparente de pe gambele Lucindei
atunci cdnd uita si se epileze.
inainte ca mama si-l ia de la gcoali in acea dupi-amiazi,
Cameron gi Ronnie merseseri impreuni la ora de istorie. Ronnie
purta aceleagi haine ca joia trecutd: niqte pantaloni de trening verzi
ca pl'durea gi un tricou simplu, alb, lngilbenit la subsuori. igi lineacapul in echilibru ca o cutie de carton balansAndu-se pe vdrful unuicreion cu min[ de grafit.
- Frate, spuse Ronnie. Asta e o chestie de-a dreptul nebuneasc5.
Poliligtii se invArteau la capltul holului. De la distan[i, aritauprecum furnicile.
Cameron implinise cincisprezece ani luna trecuti, dar nu voia
sd faci gcoala de goferi. Nu voia sl invele sd conduci niciodati.Nu voia si rigte si fie tras pe dreapta qi si priveasci un polipst
drept in ochi.
- Hei, i-ar fi zis polilistul. Nu egti fiul lui Lee Whitley?
Nu-l ajuta faptul cd seminau. Cameron gi tatil lui erau amAndoi
foarte slabi gi cu brafele lungi care se leginau cAnd mergeau. Aveau
acelagi plr gaten-deschis. (Cameron il lisase si creasci, pentru cdL
tatdl il avusese tuns foarte scurt.) AmAndoi ayeau nasuri asculite,
1 Hum, in engl., in orig. O sursi a acestui zgomot a fost descoperitl pe
Insula Mare din Hawaii si el este, de obicei, legat de acliunea vulcaniciqi e auzit in locuri aflate la zeci de kilometri distan|I. Hum este cel maiadesea descris ca seminind oarecum cu sunetul unui motor diesel aflat la
distanli qi care merge in gol (n.red.)
Misterul fetei din zdpadi 17
piele palidi, ochi ciprui-verzui, umeri ingugti pe care Cameron iiascundea in diferite versiuni ale aceluiaqi hanorac cu glugi, ge-
nunchi care se indoiau in forml de V indreptali in mod natural
spre interior, qi picioare subliri.Oamenii spuneau ci tatil lui gi Cameron rddeau la fel, dar lui
Ca.meron nu-i plIcea si-gi aminteasci asta.
Ronnie vorbise tot timpul in drumul lor spre clasi, insi Cameron
il ignorase. Ronnie era cel mai bun prieten al lui - de fapt, singurul -,pentru ci niciunul dintre ei nu qtia ce s[ spuni sau cind sI spuni
ceva. Ronnie era insuportabil, in timp ce Cameron era liniqtit, dar
nimeni nu vorbea cu niciunul din ei.
Beth DeCasio, cea mai buni prieteni a Lucindei, afirmase inurmd cu mult timp ci Ronnie mirosea urit gi Cameron era ciudat.
Oamenii avea tendinfa s-o creadi pe Beth DeCasio. Odati, Beth iizisese domnului O. - profesorul preferat al lui Cameron - ci el era
genul de copil care ar aduce o armi la gcoall. in afari de faptul citrebuise si suporte incurc[tura administrativi care urmase - inter-
riurile cu psihologul gcolii, telefoanele date acasi mamei, intAlnirea
cu personalul gcolii -, Cameron a\usese acelagi co$mar timp de
patru luni la rAnd. in vis, aducea o arml la gcoali qi impugca pe
toatd lumea fbrl sl vrea. ins[ asta nu era cea mai rea parte. Tot inris trebuia si tr[iasci intreaga viafi gtiind ci familiile acelea erau
undeva, ducAnd dorul copiilor 1or. Mama lui mersese la multe intil-niri cu consilierii gcolii gi, dupi aceste intrevederi, venea acasi agi-
tati gi furioasI.
- Nemotivafi gi neprofesionigti, sPunea ea.
ii pregitea ceaiul lui Cameron qi-l asigura c[ nu va impugca pe
nimeni niciodati; pe lAng[ asta, era imposibil din punct de vedere
hzic si impuqti din gregeali toli oamenii dintr-o gcoali.
El se mai gAndea la asta citeodatl. Nu intr-un fel care si-l facisi-si doreascl si impuqte pe cineva - totuqi simfea ci avea ceva
toxic in sAnge. ;r:
18 DANYA KUKAFKA
Beth De"Casio mergea in fafa lui Cameron, findndu-se de bralcu Kaylee Walker gi Ana Sanchez. Era imbricatiln violet, culoarea
preferatd a Lucindei. Asta il fhcu pe Cameron si se gindeasci lajurnalul Lucindei - coperta era din piele intoarsi liliachie, cu obandi elasticl alb[ care-l linea inchis. Fetele plingeau, cu umeriicocogafi gi cu Eervelelele strAnse in palme.
De obicei, Lucinda pleca de-acasi intre 7.07 gi 7.18 dimineafa.
IJneori, tatil ei igi lua o dimineafi liberi de la firma lui de avoca-
turi Ei mergeau s[ ia micul dejun la Golden Egg. in general, asta se
intAmpla mai rar de o dati pe lun5, dar Cameron intotdeauna luain calcul toate posibilitnflle. in timp ce prietenele Lucindei pldn-
geau in fafa vitrinelor cu trofee, lui Cameron ii trecu prin minte cidimineata aceea fusese diferiti, iar el nici mdcar nu-qi diduseseama - Lucinda nu mersese pe stradi, in urma sau in fap lui. Nuse spllase pe din{i deasupra chiuvetei din baie, nu mincase croa-
sant, nu fipase la mama ei gi nu se chinuise si-gi bage miinile ingeaca lungi qi galbeni.
Lui Cameron ii pirea sincer riu pentru Beth, Kaylee gi Ana,
chiar daci nu credea c[ cineva ar avea dreptul si fie mai trist decAt
ceilalli. O fat[ era moart[, o fati frumoasi, iar asta era ceva tragic.
$i oricum, unele feluri de iubire erau mai ticute decit altele.
- Pun pariu ci a fost o chestie perversi care a omorit-o, spuse
Ronnie cand igi ocupari locurile la ora de istorie. Cum ar fi stran-
gularea sau ceva de genul ista. Toati lumea vorbeqte despre fostul ei
prieten, fotbalistul ila - Zap. Cred cl nesimfitului ii plac chestiiie astea
lngrozitoare, ad[ugd el gi fhcu o migcare imitAnd strangularea.
Domnul Evans porni un film despre Rizboiul de 100 de ani gi
stinse becurile.
Cameron se temea de intuneric. Era vorba despre gindire giriz-gAndire - odati ce-gi imagina toate posibilitilile care inso{eau intu-nericul absolut, se convingea ci tot felul de lucruri ingrozitoare se
puteau intAmpla: un atac cerebral in somn gi o paralizie dupi aceea,
Misterul fetei din ziPadd 19
si meargl ln somn pane la sertarul cu cufite pentru fripturi din
Propriul corp il putea rlni in moduri ingrozitoare. Aceste
i se invirteau prin creierul boloav pdne cdnd era extemrat 9i
sau ridica plasa de la fereastra dormitorului qi fugea.
dintre op(iuni nuJ ajutaprea mult.
- Scuzafi-mi, se auzi o v:Qce riguqit[ din cadrul uqii. .
Mirosul acela - tat6l lui mirosise la fel A tutun, cafea qi lan{uri
- Putem si vorbim cu unul dintre elevii dumneavoastri?
- Bineinfeles, fu de adord domnul Evans.
- Cameron {hitley, va trebui si vii cu noi, zise poli}istul, in-de lumina fluorescenti care se revirsa de pe hol.