COSMIN BUDEANCA

IMAGINEA ETNICILOR GERMANILA RoMArurr DtN TRANSTLVANTA DUpA rgrs.

studiu'" ::;:::,1T:1H::[Tra'

Arba' sibiu

f\ tffnrrn\af ue SCAUN

Cuprins

ARGUMENT ................I. REPERE TEORETICE $I METODOLOGICE .........r3

r. Repere teoretice .........r5Ce este istoria orali? .......r5Subiectivitatea, sau,,ce face istoria orali diferiti?,' ........................................ rgMemoria personal5/colectivi si trecutul istoric.......... ...............23Imagologia si imaginarul colectiv..... ......................2jImaginea celuilalt....... .........................2g

z. Repere metodologice.............. .....3oAncheta pe bazi de interviu.. .:................................3oGhidul de interviu ...........3rEgantionul .......................34Identificarea si contactarea martorilor ..................36Realizarea interviurilor .......................36Prelucrarea informaqiilor................... ......................37

3. Stadiul cercetirilor in domeniu................ ..... 3gII. CADRUT GENERAL.. ........................4r

r. Repere privind istoria etnicilor germani din Rominia .............. ........ 43z. Situalia etnicilor germani din Transilvania dupi r9rg........................4g3. Date generale despre etnicii germani, in memoria colectivi a

romAnilor. ......... j23.a. CAnd au venit germanii in localitate ................ j23.b. De unde au venit........... ...............55

3.c. Unde stlteau in localitate ............56

3.d. Care era ponderea lor in localitate ..................6oIII. SPATIUL PUBLIC. IMPACTUL MARII ISTORII ASUPRA ETNICILOR

GERMANT in VIZruNsa RoMANrroR................ ........ 63r. Perioada interbelici .....................65

r.a. Efectele reformei agrare asupra comunitifilor.........................................65r.b. Pozigia socio-economici in cadrul comunitd;ilor................ ....................65r.c. Ocupa9ii1e.................. .....................7o

Agricultura. .................7oCrqterea animalelor.. ......................7rViticultura ...................72Meseriile..... .................72Comerpl .....................73Fabricile gi munca in industrie ......75

Cosmin Budeanci

r.d. RomAnii angajali la nemfi...... ......76

Zilierii ..,.......................8o

Ucenicii .......................82

Angajalii ......................84

r.e. Percepgia asupra participirii etnicilor germani la viafa politice dinRomAnia..... ........85

Impactul nafional-socialismului... ......................88

z. Al Doilea Rizboi Mondial.... ........93

z.a. Cum au privit etnicii germani r5zboiul...... ..........................93

z.b. Viafa cotidiani in comunitifile romAno-germane in perioada rizboiului

Imaginea armatei / soldafllor germani .............1o2

Rolul femeilor in viafa privati gi a comunitSlii in timpul rizboiului ......1o3

Situalii conflictuale .....,.................1o4

z.c. Efectele rizboiului... ................... ro6

Pierderile de viefi omenegti, prizonierii qi situagia celor rSmagi acasd... ro6

RetragereaimpreunicutrupeleinGermania ......................1o9

Reintregirea familiilor..... ................ 111

z.d. Imaginea armatei sovietice,,eliberatoare" gi relaliile acesteia cu etniciigermani...................:. ............. 112

3. Deportarea in Uniunea Sovietici .................. n6

3.a. Cadrul istoric general ....... ........... u6

3.b Starea de spirit a membrilor comunitilii inaintea deportirilor............. n8

3.c. CAnd gi in ce condilii se gtie c5 s-a aflat despre deport5ri......................n9

3.d. Cine gi cum a fXcut listele de deportare.... .....t2o

3.e. Motivele deportdrii... ...................r22

3.f. CA;i au fost deportali ...................t24

3.g. Cine a fost deportat................ .....t26

3.h. Pireri gi supozifii despre destinafia cSlStoriei .................*r27

3.i. Ce au putut lua de acas5........... ........................r29

3.j. Strategii de supraviefuire (sustragerea de la deportare, cisitorii, alte

forme de ajutor) ....................r2g

3.k. Momentele importante ale deportirii in viziunea romAnilor ...............136

Momentul plecirii........ ..................r37

3.1. Situafia celor rdmagi acasi............ ....................139

3.m. intoarcerea deportafilor.............. ................... r4r

EliberSri anticipate... ...................... r41

Durata deportirii... .........................r42

Cine s-a intors / Cine a murit........ .....................L43

Momentul revenirii...... .................L44

Copiii,,din flori".... .....r4-2

Din U.R.S.S. in Germania ..............r45

lmaginea etnicilor germani la rom6nii din Transilvania dupi 191g

Cisdtorii in timpul deportirii ......1463.n. Efectele deportirii; reinserlia sociali gi profesionale................. ............r47

Efectele depofterii... .......................r47Reinserfia sociali gi profesionaH................. ......147

3.o. Poveqti despre deportare ...........14g4. Perioada comunisti. ................... r54

4.a. Impactul exproprierilor gi nafionalizirilor asupra etnicilor germani...r54Impactul exproprierilor ................ ......................r55Abuzuri ale autorite!ilor gi ale localnicilor. ......r59Modific5ri ale situagiei locative dupi 1945... ....:162Experienfe personale ale romAnilor in casele germaniIor.........................163Distrugeri gi situagii conflictuale intre germani gi colonigti......................165Impactul nafionaliz5rilor............... .................... 16gconsecinfele nafionalizirilor gi exproprierilor asupra comunitigilor.... 169

4.c. Migrafia spre oraF..... ...................176

4.d. Meserii practicate in perioada comunistd .....r7g

4.e. Alte activit5fi aducitoare de profit...... .......... tgo4.f. Emigrarea in Germania ............... .....................rg3

Motivele emigririi in perioada comunisti .......1g5Statulcomunistgiemigrareaetnicilorgermani...... .............1g9Politica duplicitiqii. ........................r97Problema propriet5gilor................... ..................2ooPlecirile ilegale......... .....................2o2Integrarea in Germania inainte de Revolufie .......................2o5

5. Perioada de dupi 1989 ........... .....2ro5.a Exodul... ....................2ro

Motivele emigririi..... .....................2L2Problema proprietS$1or................... ...................2r3

5.b. Efectele emigrafiei asupra comunitdgilor .................. .........2L5Opiniile romAnilor despre emigrare..... .............2rg

5.c. Integrarea in noua patrie.......... .......................219

5.d. Perceplia asupra celor care nu au emigrat................. .......2265.e. Mentinerea legiturilor cu cei rimaqi in fard. .....................23r

rv. SPATIUL PROXIMITATIr.IMAGOLOGIE............... ...........241r. Imaginea romAnilor despre sirbitorile etnicilor germani.... ............24],

r.a. Sirbitorile religioase ..................24jCriciunul.... ,..............243CArnilegiile. ...............246Chirvaiul (Kirchweih) ...................24gSlrbitorile de Pagti ........................251Rusaliile .....................252Alte sdrbitori ................. ................253

.................. 3r3

4.a. Simful proprietSlii. .....................,3r3

4.b. Atitudinea fa$ de curigenie ......314

4.c. Atitudinea fagi de locuinfi. ........317

Locuinfa .....................3r7Mobila qi amenajarea interiorului................... ...,...................321

5. Caracteristicile comunitililor gi indivizilor......... ...........323

5.a. Percepgia asupra rolului bisericii gi al preotului................. ....................323

5.b. VecinitS!1e............. ....................32q,

5.c. Disponibilitatea de a ajuta un membru al comunititii ................ .........333

lmaginea etnicilor germani la rom6nii din Transilvania dupd 191g

I. RnpBnn TEoRETICE SI METoDoLoGICE

r. RXPERE TEORETICE

A sa cum am mentionat gi in argument, lucrarea de fap a fost realizati,{ L din perspectiva istoriei orale, motiv pentru care, in cele ce urmeazr, vom

oferi cAteva repere utile celor mai pulin familiarizafi cu acest domeniu. potrivitcercetltoarei Valerie Raleigh Yow, istoriei orale i s-a acordat mult mai multi energiein incercarea de a i se da o definilie, fa$ de alte discipline.' in aceste conditii, apreciemcd a cduta o definilie general acceptati, sau a uneia care si primeascl acceptul majo-ritafii, ar fi un demers sortit egecului, motiv pentru care ne vom rezuma la a menfionadoar cAteva lucriri, pe baza cirora cei interesafi ar putea si g5seascS, dacl nu o for-muli acceptabilS, cel pufin elementele esenfiale care ar putea-o caracteriza.'

Ce este istoria orali?

Chiar daci nu prezentdm o definilie sau alta, vom oferi in cele ce urmeazi cAtevacaracteristici generale ale acestei discipline. ,,in condiqiile in care ritmul istoric s-aaccelerat, astizi devenind mai curAnd ieri decAt altidat5, cum remarcaArthur Schlesingerjr., reconstituirea faptelor istorice contemporane sau chiar imediate impun apelul la odiversitate de surse, unele nonclasice sau, pur gi simplu, nonscrise."3 in aceste condigii, inultimele decenii, sursele orale s-au impus in mod decisiv in istoria recent[, ftri insi a

exclude alte moduri de documentare. Altfel spus, in discursul istoriografic din ultimaperioadS, existd ,,o refondare sau o reamplasare prin memorie a istoriei, o elongatie aistoriei inspre memorie"4 in formulSri de genul ,,de la istorie parte a memoriei, la memorieca obiect al istoriei"5.

Dar, aga cum remarcaAlmira Jentea, ,,istoria oral5 nu inseamni numai o alternativila un tip de documentafie gi documentare istoricS, ci este, in primul rAnd, un nou mod de

'Valerie Raleigh Yow, Recording OraI History. Apractical guidefor social scienfisfs, Thousand Oaks, SagePublications, 1994, p. 3." Ibidem; Llmn Abrams, OraI History Theory, London & New York, Routledge, zoro; Robert Perks, AlistarThompson, The OraI History Reader, London, Routledge, 1998; Alessandro Portelli, The Death of LuigiTrastulliandOther Stories: FormandMeaning inOraIHistory, Albany, State University of Newyork press,

r99r; Thomas L. Charlton, Lois E. Myers, Rebecca Sharpless, History of OraI History. Foundations andMethodology, l,anham-New York-Toronto-Plyrnouth, UK, AltaMira, zooT; Donald A. Ritchie, Doing OrolHrstory, NewYorlE Twayne Publishers, zoo5; Ian R. Taylor, Karen Evans, Penny Fraser,ATale ofTwo Cities,London, Routledge, 1996; Paul Richard Thompson, Thevoice of thepost, Oxford, Oxford University press,

zooo; James Hoopes, OraI History: An Introductionfor Students, University of North Carolina Press, 1979;David ICng Dunaway, Willa K. Baum, Oral History: An Interdisciplinary Anthology, Walnut Cree\AltaMira Press, 1996; Barbara w. sommer, Mary Kay euinlan, The oral History Manual, lanham,AltaMira Press, zoog; Jan Van sina, Oral Tradition as History, Madison, University of Wisconsin press, 1985.3 Pompiliu Teodor, Ctwinthainte,in,*UO - Anuarul Institutului de Istorie OraH", I, Cluj-Napoca, preJaUniversitari Clujeani, ryg9, p.7.a Doru Radosav, Holocaustul tntre istorie gi memorie. Cdteva considera;ii,in ,,AIO - Anuarul Institutului deIstorie Ora15", MI, Cluj-Napoca, Presa Universitari Clujeani, zoo6,p.5.5 Krzysztof Pomian, sur lhistoire, Paris, Gallimard, rytgg, p ze3,

"pud Doru Radosav, Holocaustultntre

istorie gi memorie..., p. 5.

L6 Cosmin BudeancS

raportare la istorie: nu mai intereseazi doar determindrile istorice, sistemele integratoare

care si explice mersul general al unor societili gi epoci, motivafia socialS, politicS,

nagionalS, sau de altd naturi care a stat la baza unui eveniment sau fenomen istoric, ci

faptul ci perceperea acestor momente devine fapt istoric qi principalii mirturisitori sunt,

deopotrivS, actanlii principali."6

TotodatS, istoria oralS se inscrie in linia ,,curentelor globalizante, care inspiri toate

gtiinfele umaniste. Degi se adreseazS, in principal, celor mici, nu procedeazi la o excludere

in sens invers, ci aspirX la o acomodare generali in peisajul l5rgit al unei istorii in care orice

individ si se regiseasci (oricAt de neinsemnati i-ar pirea propria participarel)" gi ,,i;idoregte o democrqtizcre a elementelor pe care le folosegte in incercarea de a clSdi o

imagine coerentS a prezentului. Intereseazi fenomenele sociale (qomajul, emanciparea

femeii, comunitSlile marginale) dar gi cele strict politice, etnice etc. igi cauti sursele cu o

mai mare asiduitate, poate, in rAndul celor mici, datoriti restanfelor istorice fali de acegtia

gi a rolului mereu crescAnd pe care il au in societatea de astizi, dar nu uiti nici posturile

de decizie politici, personalitilile din domeniile cu impact public, intr-un cuvAnt, elitele.

A.ga-zisa democrqtizare a istoriei nu devine, la rAndul sdu, exclusivistS."T

A"gadar, ,,istoria oralS este mai pufin o istorie a faptelor, cAt a omului. Aceasti istorie

individualizatS, care se na$te din reprezentdrile istoriei orale, are un caracter plurivalent.

Ea poate sd convingl cd este o istorie adevdrstd a unui anume destin, intrucAt relateazd

despre fapte reale petrecute in trecutul acestui om, despre o dinamici a vielii sale care se

inscrie pe linia unei istorii personale veridice."s Nu in ultimul rAnd, ea este o istorie

,profund subiectivi, prin felul in care evenimentele care traverseazi - sau sunt traversate

de aceasti viatj - ajung si fie spuse, si-gi faci loc in discursul istoriei mai largi. Dar este gi

o istorie a omului in sens generic, a unui tip uman socio-istoric, determinat de locul gi

timpul istoric in care se plaseaz5, determinare nuanfatS, firegte, de foarte multe elemente,

de la grupul etnic sau na;ionalitate, la inscrierea socio-profesionald, la apartenenfa

religioas5, politic5, g.a.m.d. in funcgie de necesitilile istoricului, dar ;i de puterea de

cuprindere a celui care este martor-povestitor, un interviu de istorie orali se construiegte

intr-o direclie concentrici, de la imaginea generaii (care poate fi cuprinzdtoare qi exactiin datele oferite, foarte folositoare unui istoric de tip clasic), citre experienta personali ;itriirea intimi a celui care se expune prin spunere."e

Datodtl tehnicilor speciale pe care le presupune, gi mai ales implicSrii pe care o

cer din partea istoricului, sursele orale modificd destul de mult problematicile clasicegi distanfa dintre cercetitor gi obiectul cercetirii sale, fapt ce a atras gi atrage incinumeroase critici din partea istoricilor tradiflonaligti. in urma unor indelungatedispute, rezultatul a fost aparilia unor discipline de flontierS, a unor stiinfe (auxiliare

pentru istorie), cu tendingi de autonomizare gi individualizare, precum psiho-istoria,

6 Almira Jente a, Discursul public aI istoriei qi sursele orale,in ,*A,IO - Anuarul Institutului de Istorie Oral5",V, Cluj-Napoca, Presa Universitari Clujeani, 2oo4,p.67.7 lbidem, pp. 67-68.

'Ibid." ,p.7o.e lbidem.

lmaginea etnicilor germani la rom6nii din Transilvania dupd 191g 17

sociologia istorici, antropologia istorici, unele din ele cu un instrumentar metodo-logic foarte bine pus la punct, cu metode bine structurate, care gi-au dovedit validita-tea prin rezultatele concrete pe care le-au oferit istoriei.'o

insi sursele orale nu sunt folosite doar de istorici, ci gi de etnolog, sociologi, psihologi.Iar in ceea ce privegte aceste domenii, ,,culegerea lor a fost mai sistematici gi mai bine orga-nizati, existAnd repertorii riguros intocmite (in domeniul etnografiei gi folclorului suntremarcabile), dar, cu toate ci finalitatea converge, scopul gi modul de folosire particulari-zeazd cercetirile de istorie orald fa15 de cele din domeniile mai sus mentionate. Interdiscipli-naritatea apropie, unific5, pistrAnd, ins5, metodologii gi maniere de abordare specifice.""

Evolulia spre pluralism a istoriografiei din secolul )o(, de altfel, depSgegte limitelediscursului pozitivist, iar cAgtigurile in plan teoretic vizeazl in primul rAnd recuperareacomponentei umane. Aceasta a fost cAgtigati in planul istoriei prin acceptarea de cltresociologie a exigenfei dimensiunii istorice a anchetelor sale; ca gi contribufiile celorlaltediscipline antropologice despre condi$a omului."

Un argument pentru utilizarea istoriei orale este gi existenqa unei ,presiu ne eticevenite dinspre memorie in reconstituirea istorici a marilor drame gi tragedii colective ceau marcat secolul XX; fascismul, holocaustul, gulagul. Controversele istoriograficeinstalate in jurul unor astfel de tragedii colective sunt asistate, monitorizate ;i controlatede memorie, care devine, in cele din urm5, miza disputei. Memoria provoacl istoria.Istoricizarea sau eticiza.rec unor astfel de tragedii colective frri precedent semnificd dinnou retrantarea istoriei gi memoriei unui trecut care nLt trece"'3.

Nu in ultimul rAnd trebuie mentionat gi faptul ci ,,resurgenta memoriei vine gi

dinspre o pragmaticd. a memoriei sau a uzajului memoriei". Acesta din urmd, prinachizi$ile tehnologice ale secolului XX (inregistririle audio qi video) ,,este legat deelaborarea unui nou tip de memorie, gi anume cea fixat5, conservati cu maximi fidelitate",qi care ,poate determina o largi accesibilitate". Iar acest fapt,,provoac5 schimbdri in planulraportului istorie-memorie sau mai exact in datele confruntirii dintre memorie si istorieprin multiplicarea gi colationarea memoriilor individuale".'a

A,qadaa istoria oral5 are o serie de elemente de avangardi in cercetarea istoricS, atAtprin tematicile investigate, dar;i prin metodologia de cercetare uzitatS. Prin imbinareaunor metode tradilionale de cercetare cu unele specifice sociologiei (ancheta orali,interviul structurat, interviul semi-structurat g.a.), sau altor discipline (antropologie,psihologie), se creeazi cadrul propice unei deschideri interdisciplinare, ceea ce oincadreazi fbrl echivoc in tendinfele istoriografiei moderne.

'" Toader Nicoari, Sub semnul interdisciplinaritdfii. Istoria qi gtiin;ele sociale tn secolul al W-Iea, in,,Identitate gi alteritate 3. Studii de istorie politici gi culturalt', Cluj-Napoca, Presa Universitari Clujean5,2oo2,p.45."AlmiraJentea, op. cir., p.68.

ll el Zub, Discurs rstoric g i tranzifie,lagi, Institutul European, r99g, pp. rz-r3.'r Doru Radosav, Editorial, i" ,"AIo - Anuarul Institutului de Isiorie orali", IV, cluj-Napoca, presaUniversitari Clujeani, zoo3, p.8.'a lbidem,p.ro.