minim i ium munch si iusi i! hi soc:iai...

MINIM I IUM MUNCH

si iusi i ! H i SOC:IAI i

Agentia Na^ionala pentru Platf si inspectie SocialaNr. 25196/20.11.2017

APROBAT,

CORCHE^

RAPORT TEMATIC NATIONAL

CAMPANIA ..CONTROLUL PRIVIND RESPECTAREA STANDARDELOR MINIME DE CALITATE

DE CATRE FURNIZORII PRIVATI DE SERVICII SOCIALE

IN CENTRELE REZIDENJIALE DESTINATE

PERSOANELOR VARSTNICE"

Elaborat DIS

Bd. Gen. Ghe. Magheru nr.7, sect.l.Bucure^tiTeL: 021 3136047; Fax: 021 3136098E-mail; [email protected]: http://www.mmanpis.roOperator de date cu caracter personal nr. 12173

CUPRINS

Capitolul 1. Context general 3

Capitolul 2. Obiectivele campaniei 7

Capitolul 3. Constituirea esantionului si desfasurarea controlutui 7

Capitolul 4. Constatari cu privire la entitatile controlate 9

4.1. Organizare si functionare 10

4.2. Resurse umane 12

4.3. Admiterea beneficiarilor 13

4.4. Activitati oferite in cadrul centrelor 16

4.5. Amenajarea spatiilor 18

4.6. Prevenirea abuzurilor si a incidentelor deosebite 19

4.7. Gradul de satisfactie a beneficiarilor 20

Capitolul 5. Rezultatele misiunilor de inspectie 21

5.1. Masuri de remediere 21

5.2. Sanctiuni contravenfionale 22

5.3. Sesizarea altor institutii 22

5.4. Impactul campaniei in cresterea calita ii serviciilor sociale 22

Capitotul 6. Concluzii generate 25

Capitolul 7. Propuneri pentru imbunatatirea cadrului legislativ 26

Capitoiul 1. Context general

Carta Sociala Europeana (art. 23 din Legea nr. 74 din 3 mai 1999 pentru ratificarea Cartel socialeeuropene revizuite, adoptata la Strasbourg la 3 mai 1996) recunoas,te dreptul oricarei persoanevarstnice la protecîe sociala, iar statul asigura fie direct, fie in cooperare cu organizaîile publicesau private, masuri adecvate destinate persoanelor varstnice, astfel incat acestia:

• so ramana membri deplini ai sodetaî cat mai mult timp posibil, prin intermediul:

a. unor resurse sufidente care so le permita so duca o existence decenta si so partidpeactiv ta w'afa publica, sodata s/ culturala;

b. difuzarii informaîilor privind serviciile si /ac///tdf//e disponibile pentru persoanelevarstnice si posibilitaîte tor de a recurge la acestea;

• so aleasa liber propriut stil de w'afd si so duca o existence independenta in mediut torobi$nuit atata timp cat doresc si cat acest iucru este posibil, prin:

a. punerea (a c/ispoz/pe a unor locuinfe corespunzatoare nevoilor acestora s/ starii tor desanotate sau sprijin adecvat in vederea amenajarii /ocu/nfei;

b. ingrijirea sanata$ii $i servidi pe care starea acestora te impune;

• sa primeasca asistenfa corespunzatoare fn inst/tuf//.

Persoanele varstnice reprezinta o categorie de populate vulnerabila cu nevoi particulare, datoritalimitarilor fiziologice si fragilitaîi caracteristice fenomenului de imbatranire si beneficiaza demasuri de asistenâ sociala, in completarea prestatiilor de asigurari sociale pentru acoperireariscurilor de batranefe si de sanatate, in functie de situatiile personale de natura socio-economica,medicala si fiziologica1. Conform tnstitutului de statistic^, la inceputul anului 2017, in Romaniaerau 3.494.176 persoane varstnice, reprezentand 17,79% din totalul poputatiei.

Grija pentru persoanele varstnice trebuie sa devina un obiectiv constant in Romania, avand Tnvedere, Tn principal:

Cresterea soerantei de viata

In Europa3 speranta de viata la nastere, a fost estimate la 80,9 ani in 2014, ajungand la 83,6 anipentru femei si 78,1 ani pentru barbaî. Analiza datelor, intre 2002 (primul an pentru care suntdisponibile date pentru toate statele membre ale UE) s.i 2014, arata o crestere a sperantei deviata cu 3,2 ani, de la 77,7 la 80,9 ani. Cresterea a fost de 3,8 ani pentru femei si de 2,7 anipentru barbaî.

Romania are o speranta de viata la nastere de 75 ani, depasind Bulgaria (74,5 ani), Letonia(74,5 ani) si Lituania (74,7 ani), fiind cu peste 8 ani mai redusa decat in Olanda sj Spania (83,3ani) sau Italia (83,2 ani}. Pentru a face pasi in recuperarea acestui deficit, Romania (aflata laniveiul Germaniei si Finlandei din anul 1990 sau Greciei si Spaniei anului 1980) trebuie sa-siorienteze politicile sociale in vederea imbunatatirii vietii persoanelor varstnice, pentru a ofericonditii necesare unui trai independent, decent, cu respectarea identitatii, integritatii sidemnitatii persoanei varstnice.

'Art. 92 din Legea 292/2011 legea asistenêi sociale, cu modificarite 5! completarile ulterioare2http://statistici.in5s_e._rQJ Sursa: hue:;//ec.europai.eu/eurgstatV statistics-explained /index. php/^rtalitymand_hfe_expectancyjstatistics

Grafic nr.1 Speranta de viaâ in Europa. conform http: / /ec.europa.eu/eurostat/^^^^^^HH| ^^^^^^^^^^^^H

Speranta de vialSpania; 83,3 ltaii«; 83,2

Franta; 82,3Luxem&urs; K.3 MfttM. m ,

Norveria; 81,8Luxemburg; 82.3 M , g, , Suedia; 82,3 Liechtenstein; 82,1 Norvefia: 82.2

Austria; at,/ ™«»«f w*i •

8el«i*;8).4German1a;81,2

Danemarca; 80,7

: 81,3 An,ba;81,4

Turci»:78,l Albania; 78.3

Muntenef ru; 76,5

Serbia; 75,4 Macedonia; 75,5

Lttu.nl.: 74,7 Letonl,.7,5

Schimbdrile sodale si inftuenta tor in familia traditional

Migrarea populatiei active catre alte tari europene sau din afara spatiului european, amodificat structure familiei traditionale, a rolurilor asumate sau desemnate si a crescutnumarul gospodariilor persoanelor varstnice, singure. Persoanele varstnice ramase in tara,uneori fara sa-si vada copiii sau nepo ii ani la rand, resimt pe de o parte lipsa suportuluimembrilor familiei si pe de alta parte imposibilitatea pastrarii rolurilor de bunici activi iningrijirea nepotilor.

Disparitia obiceiuriior satesti (sezatorile, hora) si a indeletnicirilor tradiîonale, mutareapopulatiei din casele traditionale, lipsa activitatilor sociale, neimplicarea varstnicilor in viaâcomunitara, reducerea grupului de prieteni etc. au impins, de multe on, persoanele varstnicecatre izolare, insingurare sau sentimentul inutilita ii.

Profiiul epidemiolowc at persoanelor varstnice

Tabloul sumbru al persoanei varstnice trebuie completat cu efectele datorate industrializariimasive din perioada de comunism si aparitia bolilor profesionale, corelate cu perioada post-comunism cand au disparut majoritatea combinatelor si, implicit, grija pentru anumitegrupuri/zone cu rise de imbolnavire, screening-ul populatiei si trasarea masurilor de profilaxiesau de actiune. Persoanele varstnice nu se declara cu o stare de sanatate buna, in peste 70%,conform raportului national "Stared de sanatate perceputa in anut 2014 de poputatia dinRomania" http://www.insse.ro/cms/ro/content/starea-de-sanatate-romaniei

Grafic nr.2 Starea de sanatate a populate*

P*rso»r»* dupa st«r*« d* sartaltat* de-clarat

120.0

1.2 O.4 0.2 O.I O.S O.9 1.3 2.8 S.7

Fo»rt«re*Re*

Satisfi-C&toare

BunS

ro»rtebunft

Astfel, se impune deplasarea accentului pus pe impactul financier al schimbarilor demografice spregasirea masuritor active de crestere a calitaîi vietii persoanelor varstnice. Mediul profesionaltrebuie sa-si orienteze studiul pentru a facilita intelegerea problematicii persoanei varstnice, de asensibiliza si informa populatia pentru a identifica si proteja corespunzator o persoana vulnerabila,atat prin editarea materiatelor informative utile prof esionisti lor si persoanelor care traiesc alaturide o persoana varstnica, de a invata cum sa se confrunte cu modificarile emoîonale (depresiavarstnicului, starile de apatie, lipsa de interes etc.) sau cele fizice si de sanatate (ingrijirea infuncîe de gradul de dependenta, igiena escarelor etc.), cat si prin crearea dispozitivelor medicatepentru continuarea activitatilor in mod independent sau care sa solicite cat mai putin efort fizic dinpartea persoanei varstnice sau a persoanelor care ii ingrijesc.

Reteaua sociala a varstnicitor

Pentru a putea infiinâ servicii sociale pe teritoriul Romaniei, furnizorii de servicii sociale,indiferent de forma lor juridica, trebuie sa fie acreditafi, iar serviciile sociale pot func iona numaidaca sunt licentiate in conditiile legii*. Procesul prin care se realizeaza evaluarea, certificarea,monitorizarea si controlul serviciilor sociale a fost reglementat prin /egea asisurarii ca//£afn indomeniul serviaitor soo'a/e5 si a normetor de apiicare*.

Situaîa naîonala a serviciilor sociale care au primit licenâ de functionare sau licenâ defunctionare provizorie, conform Registrul electronic al serviciilor sociale, actualizat la data10.10.2017, se prezinta astfel:

> 109 Centre de zi (centre de zi de asistenta si recuperare, centre de zi de socializare sipetrecere a timpului liber-tip club) destinate persoanelor varstnice cu un anumit grad deindependent, avand ca scop menînerea in mediul propriu de viafa si prevenirea situajiilor dedificultate si dependence* si asigura in principal informare, consiliere, sprijin emotional si socialin scopul reabilitarii si reintegrarii sociale.

Cele 109 centre de zi, au o capacitate de peste 4225 persoane, din care 2792 in 62 centrepublice si 1428 in 47 centre dezvoltate de furnizori privaî.

> 213 Servicii de tngrijire la domiciiiu pentru persoane varstnice, persoane aflate in situate dedependent^ si care asigura, dupa caz, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale sisprijinirea pentru reintegrare sociala, consilierea juridica si administrativa, sprijin pentru plataunor servicii si obligaîi curente, ingrijirea locuinêi si gospodariei, ajutor pentru menaj,prepararea hranei, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitaîlorfizice si psihice, adaptarea tocuinêi la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activita ieconomice, sociale si culturale.

Ingrijirea la domiciiiu a fost dezvoltata cu precadere de catre furnizorii privati - 177 serviciisociale cu o capacitate de aproximativ 5759, in timp ce furnizorii publici au dezvoltat 36servicii sociale cu o capacitate de 1026 persoane.

* 343 Servicii rezidentiale. Conform Nomenclatorului de servicii sociale7, serviciile socialerezidentiale pentru varstnici (Camine pentru persoane varstnice, cod 8730 CRIA - V I ; Centrede tip respiro/ centre de criza, cod 8730 CRIA -V II; Locuin{e protejate, cod 8730 CRIA -V -III), ofera eel putin urmatoarele activitati: ingrijire personala; supraveghere; mgrijiri medieale

4Art. 38 din Legea nr. 292/2011 Legea asisten;ei sociale. cu modifkarUe 51 completarile ulterioare\egea nr. 197/2012 privind asigurarea caiitaîi m domenlul serviciilor sociale, cu modificarile si compietarile utterioare6Hotararea de Guvern nr.118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederitor Legea nr.197/2012 privind asigurarea calitatii tn domeniul serviciilor sociate7Hotararea de Guvern nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociate, precum si a regulamentelor-cadru de organizare si funcfionare a serviciilor sociate, cu modificarile si comptetarile ulterioare

curente asigurate de asistente medicale; cazare pe perioada nedeterminata; masa (inclusivpreparare hrana calda, dupa caz); curatenie; socializare si activita^ culturale.

Serviciile sociale rezidentiate destinate persoanelor varstnice au fost dezvoltate de catrefunizorii publici -123 centre cu o capacitate de 6545 si aproape dublu de catre furnizorii privati

220 centre, cu o capacitate de 8178,

Ingrijirea persoanelor varstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala ceea ceinseamna ca aceasta activitate se poate desfasura doar sub forma serviciilor sociale si poate fidispusa cu titlu de exceptie8 pentru persoanele varstnice.

Pentru siguranta persoanelor varstnice, ingrijirea acestora trebuie sa se realizeze in caminelicentiate, fiind astfel atestata indeplinirea de catre furnizorii publici si privati a standardelorminime de calitate9, ce prevad un set de criterii cu privire la: accesarea, evaluarea si planificareaserviciilor, activita ile necesare mgrijirii personale, asistenêi medicale, recuperarii, socializarii siintegrarii/reintegrarii, conditiile de viata, drepturile beneficiarilor, management si resurse umane.

Cele 665 servicii sociale destinate persoanelor varstnice, sunt reprezentate grafic:

Grafic nr.3 DistibutJa serviciilor sociale cu si fara cazare, in func^te de jude^, in 10.10.2017

Centre

Centre de

Servfcti de tngrljtre la domtdUu

Desi autoritatile administrate* publice locale au responsabilitaî »n ceea ce priveste identificarea,evaluarea nevoilor persoanelor varstnice si infiinârea pe raza lor teritoriala a serviciilor socialeadecvate si adaptate nevoilor acestora, a organizarii, planificarii si asigurarii finantarii saucofinanârii serviciilor sociale10, se observa mari discrepante, atat intre regiuni (cele mai multeservicii sociale destinate varstnicilor fiind infiintate in Regiunea de Dezvoltare Centru, 167 serviciisociale si Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, 166 servicii sociale, urmate de Regiunea de DezvoltareVest, 76 servicii sociale, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, 71 servicii sociale, Regiunea deDezvoltare Sud-Est, 63 servicii sociale, Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-llfov, 52 servicii sociale,Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, 42 servicii sociale si Regiunea de Dezvottare Sud-Vest, 42servicii sociale), cat si in implicarea locala in dezvoltarea serviciilor sociale de tip rezidential,prioritar celor fara cazare (de exemplu in judetul llfov sunt 13 centre rezidentiale, fara sa existecentre de zi sau pentru ingrijire la domiciliu a persoanei varstnice). Analiza nap'onala a serviciilor

8Art. 16 din Legea nr. 17 /2000, Republicata, privind asisten(a sociala a persoanelor varstnice'Ordinul Ministerului Muncii, Familiei, Protecfiei Sociale si Persoanelor Varstnice nr. 2126/2014 privind aprobareaStandardelor minime de calitate pentru acredttarea serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice, persoanelor faraadapost, tinerilor care au parasit sistemut de protecîe a copilutui si altor categorii de persoane adulte aflate indificuEtate, precum si pentru serviciile acordate in comunitate, serviciilor acordate in sistem integral si cantinelor sociale10Art 58 si art. 96 din Legea nr. 292/2011 Legea asisten(ei sociale, cu modificarile si completarile ulterioare

destinate varstnicului, arata ca furnizorii privaî au infiintat de doua on" mai multe servicii socialerezidentiale si de aproape 5 on mai multe servicii de ingrijire la domiciliu, comparativ cu semciilesociale mfiintate de catre furnizorii publici.

Tabet nr. 1. Situafo serviciilor sociale care deîn ticen(a de functionare/ licenta de functionare provizorie, in 10.10.2017

Numarul centrelor care

au primit licenta

iLFP/LFj, din care:

Avand in vedere numarul mic de locuri din centrele rezidentiale care detin licenta de functionare/licenta de functionare provizorie (343 servicii sociale, cu o capacitate de 14.723 locuri,reprezentand 0,42% din totalul populate! varstnice) si analizand informatiile din mass-media,sesizarile, bazele de date ale attor instituîi, se estimeaza ca, la nivel national, exista mai multecentre de tip rezidential destinate ingrijirii persoanelor varstnice, dar care isi desfasoara activitateafara sa respecte regtementarile legislative din domeniul serviciilor sociale.

Prin Campania ,,Controlut privind respectarea standardeior minime de catitate de catrefurnizorii privafi de servicii sociale in centrete rezidenfiate destinate persoanetor varstnice",Ministerial Muncii si Justitiei Sociale, prin autoritatea din subordinea sa, Agentia Nationals pentruPlati si Inspectie Sociala, a dorit sa identifice caminele care functioneaza fara licenta defunctionare si sa ven'fice modut in care sunt respectate standardele minime de calitate in acestecentrele rezidenr.iale.

Capitolul 2. Obiectivele campaniei

Obiectiv general: cresterea calitaîi serviciilor sociale private organizate ca centre rezidentialedestinate persoanelor varstnice.

Obiective specifice:

1. Verificarea respectarii standardeior minime de calitate in centrele reziden iale privatedestinate persoanelor varstnice

2. Prevenirea, identificarea si interventia in cazurile de abuz asupra persoanelor varstnice.

Capitolul 3. Constituirea esantionului si desfasurarea controlului

Campania ,tControlul privind respectarea standardeior minime de calitate de catre furnizoriiprivati de servicii sociate in centrete rezidentiale destinate persoanelor varstnice", a vizatidentificarea si verificarea centrelor Tnfiintate de persoane fizice sau juridice si care funcôneazafara a detine licenta de functionare sau licenta de functionare provizorie11 si s-a desfasurat inperioada iunie 2017- octombrie 2017, conform deciziilor Directorului General al Agentiei Nationalepentru Plaî si Inspectie Sociala, nr. 174/09.06.2017 privind aprobarea cadrutui metodologic si adeciziei nr. 429/20.09.2017, prin care s-a prelungit perioada necesara verificarii in teren simonitorizarii masurilor de remediere a deficienjelor constatate, pana in 13.10.2017. Controtul s-adesfasurat in toata t.ara, fiind implicati 188 inspectori sociali din cele 42 agentii teritoriale.

"Registrul electronic unic al serviciilor socialefamiiiaie-inciuziune-si-asistenta-soc iala/48488

coordonati de catre Directia de Inspectfe Sociala, din cadrul Agentiei Naîonale pentru Plaî siInspecîe Sociala.

Pentru identificarea centrelor care au ca scop asistenta. mgrijirea sau sustinerea persoanelorvarstnice. Tn regim rezidentiai. au fost folosite urmatoarele surse de informare:

s Oficiul National al Registrului Comertului a transmis tista societatHor comerciale care au cascop principal sau secundar ingrijirea persoanelor varstnice cod CAEN 8730/8790 {adresa nr.8874/06.04.2017);

• Registrul National ONG - Ministerul Justiêi, http://www.iust.ro/registrul-national-ong/, aufost selectate asociatiile si fundatiile care au ca obiectiv asistenta, ingrijirea sau protectiapersoanelor varstnice;

^ Serviciile publice locale (SPAS/ DAS), au transmis date cu privire la persoanele juridice saufizice care gazduiesc persoane varstnice si primesc bani pentru ingrijirea si asistarea acestora,in regim de serviciu rezidentiai;

^ Bazele de date AJPIS/APISMB si ANPIS (petitii/controale anterioare etc.);

</ Mediul virtual si/sau audio-vizual cu privire la servicii rezidentiale pentru persoane varstnice.

Datele furnizate din cele 5 surse au fost Tncrucisate cu datele detinute in Reqistrul electronicunic al serviciifor sociale din data de 10.05.2017. rezultand o Hsta de 1487 entitati ceprezentau riscul desfasurarii de activitati specifice serviciilor sociale rezidentiate destinatepersoanelor varstnice. fara a detine Mcenta de functionare:

^ 620 Societati comerciale;

^ 602 Asociatii si fundaîi;

^ 79 Entitati comunicate de catre SPAS/DAS;

• 186 Alte surse (sesizari, autosesizari, controale anterioare realizate de inspector^ sociali).

Inspectorii sociali au tntreprlns verificari de birou $i deptasari tn teren pentru toate cele 1487centre, identificand:

^ 1209 entitati care nu defasoara activitati specifice centrelor rezidentiale pentru varstnici.Inspectorii sociali fie au luat declaraîi de la furnizori, angajati, vecini, proprietari de imobileetc., cu privire la inexistenâ serviciilor sociale rezidentiale pentru varstnici, fie au facut onota de constatare cu privire la invalidarea adresei etc. Majoritatea societatitor comerciale aumai multe domenii de activitate si desfasoara alte activitati, declarand ca si-au ales si codutCAEN 8730-Activitati ale caminelor de batrani si ate cominelor pentru persoane aftate ?nincapacitate de a se ingriji singure, intentionand sa se implice in aceste activitati, in viitor.De asemenea, asociatiile si fundatiile au declarat ca si-au propus sa demareze in viitor siactivitati de ingrijire a varstnicului, astfel incat sa-si atinga obiectivele, Tnsa nu dorescinfiinârea unui centru rezidentiai.

^ 32 entitati aflate in proces de infiintare sau evaluare. Aceste centre nu au fost verificate intimpul campaniei, ramanand in evidenta inspectorilor sociali pentru a intreprinde misiuni deinspectie in momentul finalizarii lucraritor de constructie sau reamenajare a spatiilor etc.

y 246 entitati functionau ca servicii rezidentiale pentru mgrijirea persoanelor varstnice.Inspectorii sociali au verificat: documentele de infiintare si organizare a serviciului social(hotararide infiintare, registre, proceduri de Eucru, autorizatii etc.); spatiile centrului;dosarele personatului; dosarele beneficiarilor pentru a identifica orice abatere sau situatie deabuz si neglijenta in momentul admiterii sau pe perioada cat persoana varstnica a fost mgrijita

(acte de identitate si eventuate acte notariale sau hotarari judecatoresti; cererea de admiteresi Hotararea de admitere; Contractul pentru acordarea de servicii sociale; Grila na$ionota deevatuare a nevoilor persoanetor vdrsfm'ce12 si ancheta sociala13; evaluare initiala/complexa,plan de interventie, monitorizare etc.'").

Echipele de inspectori sociali au intervievat 727 beneficiari aflati intr-o situatie medicala sauemotionala corespunzatoare, pentru a masura gradul de satisfactie a beneficiarilor ingrijiti inaceste centre.

La finalizarea misiunii de control, inspectorii sociali au incheiat un Proces verbal de control(PVC) si, dupa caz, un Proces-verbal de constatare a contraventfitor si aplicare asancfiunitor contravenfionate privind nerespectarea dispozifiilor legate din domeniulasistenfei sociale, pentru fiecare entitate verificata.

Entitatfle in care inspectorii sociali au desfasurat misiuni de inspectie, sunt repartizate pejudeê, astfel:

Grafic nr.4 Distibu ia centreior vehficate, comparativ cu serviciile sociale reziden;iate licentiate, in funcîe de j

sociale reziflentjale pentruvarstnid, 'Sr3 llcenU, verificate

sociale reziOenpalevantnid, lic*ntfate

=2 2 ft -3 £ "§ Sa -a P s * «i *

••••w»»»•*»•<o > 3 K . S ' ^ ' ^ 1 2 -D^ - * 3 -illll^flfîi0 £ £ 3 I f s - l a

^ "? 5 « i

Identificarea yi verificarea acestor servicii sociate a creat dificultafi cuprivire la sj$uranfa inspectohtor sociali. Astfel, in doua entitatf furnizorii auayesat 4 inspectors sociali, iar in 6 judefe s-a solicitat sprijinul InstitufieiPrefectutui in vederea constituirii echipelor mixte de control si impticareaautoritafitor judefene, pentru evaluarea nevoilor medicate si sociate sitransferut beneficiaritor catre institufii corespunzatoare.

In timpul misiunilor de inspectie au fost verificate 246 entitati care desfasoara activitati deingrijire a varstnicutui in centre rezidentiale, urmarindu-se modut in care serviciile sociale respectaobiectivele impuse de reglementarile legislative15:

12Art. 6 alin (2) din Legea nr. 17/2000 Republicata privind asistenâ sociala a persoanelor varstnice, cu modificarite sicompletarile utterioare"Art, 28 alin (1) din Legea nr. 17/2000 Republicata privind asistenâ sociala a persoanetor varstnice, cu modificarile sicompletarile ulterioare"Art. 46 din Legea nr. 292/2011 legea asistentei sociale, cu modificarile si completarile ulterioare15Art 19 din Legea nr. 17/2000 Republicata privind asistenâ sociala a persoanelor varstnice, cu modificarile sicompletarile ulterioare

s sa asigure persoanelor varstnice ingrijite maximum posibil de autonomie si siguranâ;s sa ofere condiîi de ingrijire care sa respecte identitatea si demnitatea persoanei varstnice;^ sa permita mentinerea/ameliorarea capacitaîlor fizice si intelectuale ale persoanei varstnice;^ sa stimuleze participarea persoanelor varstnice la viaâ sociaia;^ sa faciliteze si sa incurajeze legaturile interumane, inclusiv cu familiHe persoanelor varstnice;^ sa asigure supravegherea si ingrijirea medicala necesara, potrivit reglementarilor privind

asigurarile sociale de sanatate;• sa previna si sa trateze consecinêle legate de procesul de imbatranire.

4.1. Organizare si func ionare

La data inceperii controlului, niciun serviciu social nu detinea licenta de funcîonare.Inspectorii sociali au verificat documentele necesare organizarii si functionarii celor 246 serviciisociale, mfiintate de catre 226 furnizori (4 persoane fizice/9 centre si 222 persoane juridiceprivate/237 centre):

^ Certificatul de acreditare al furnizorului serviciului social.

?n momentul controlului, 140 furnizori nu detineau certificate de acreditare pentru a puteainfiinta 152 centre (61,79%) si 86 furnizori de servicii sociale erau acreditaî de catreMinisterul Muncii si Justitiei Sociale (94 servicii sociale, 38,21% dintre centrele verificate).

^ Documentul care atesta dreptul de administrare. de concesiune sau de folosinta asupraspatiutui in care functioneaza central.

La data controlului, 10 entitati (2 societati comerciale, 2 asociatii, o intreprindere individual^si 5 asezaminte ale diferitetor culte religioase) nu au prezentat documente cu privire laimobilul in care se desfasurau activitati specifice de ingrijire a persoanei varstnice,

s Actul/documentui legal privind decizia de infiintare a serviciutui.

Pentru 78 centre (31,71%) nu s-a prezentat documentul de infiintare a serviciului social.

s Protocoale de colaborare/Colaborarea cu serviciul public de asistenta sociala.

In 132 centre (53,66%), furnizorii nu asigurau comunicarea si colaborarea permanenta cuserviciul public de asistenâ sociala de la nivelul primariei si de la nivel judefean, cu alteinstitutii publice locale si organizatii ale societati civile active in comunitate, pentrusoluîonarea situatiilor de dificultate in care se afla beneficiarul, precum si pentru a facecunoscuta activitatea desfasurata de acestia.

s Regulamentul de organizare si functionare.

In cazul unui numar de 81 servicii sociale (32,93%) nu a fost prezentat Regutamentul deorganizare si functionare sau acesta nu era actualizat, conform Hotararii nr. 867/2015 pentruaprobarea Nomenclatoruiui servitiilor sociale, precum si a re$ulamentelor-cadru de organizare$i funcîonare a servidilor sociafe, cu modiftear He s» completarite uiterioare. Regulamentul deorganizare si functionare a serviciului social cu cazare este documentul propriu serviciuluisocial, care confine eel pufin: identificarea serviciului social, potrivit Nomenclatorului, scopulacestuia, cadrul legal de infiintare, organizare si functionare, principiile care stau la bazaacordarii serviciilor, funcfiile si activitaîle principale, condi'tiile de accesare, drepturile siobliga iile persoanelor beneficiare, structure organizatorica, numarul de posturi si categoriilede personal.

S Autorizatia sanitara de functionare.

10

La data controLului, 66 entitaî (26,83%) nu detineau autorizatie de functionare (2 auprezentat autorizatii pentru alt obiect de activitate), punand in situatii de rise un numar de1551 beneficiari, intrucat autorizarea sanitara a obiectivelor economice si sociat-culturale cuimpact asupra sanatatii publice reprezinta intreprinderea anumitor analize si investigatesanitare care conditioneaza din punct de vedere tehnic si juridic amplasarea, constructia,amenajarea, punerea in funcjiune si desfasurarea activitaîlor pentru care au fost autorizate.

Autorizatia sanitar-veterinara. pentru serviciile care asigura activitati de preparare sidistribuire a hranei

107 servicii sociale (1 serviciu social a prezentat autorizatie pentru alt obiect de activitate),reprezentand 43,50% dintre centrele verificate, nu se supuneau legisla iei de autorizaresanitara veterinara a unita$ilor care produc, proceseaza, depoziteaza, transports si/saudistribuie produse de origine animala, punand in pericol sanatatea unui numar de 2841beneficiari, ingrijiti in momentul controlului.

Pentru un numar de 3 servicii sociale, hrana beneficiarHor era asigurata in regim de catering sinu se impunea obtinerea autorizatiei.

Autorizatia de securitate la incendiu sau. dupa caz. documentul care atesta faptul ca nu sesupune autorizarii la incendiu.

Pentru 2 servicii sociale nu se impune autorizarea ctadirii, avand o arie desfasurata mai mica de150 mp16, iar 195 centre pentru persoane varstnice (79,27%), nu detineau autorizatia privindsecuritatea la incendiu (1 serviciu social a prezentat autorizatie pentru alt obiect deactivitate), punand in pericol 5719 beneficiari, avand in vedere vulnerabilitatea acestorpersoane si a situa iei fizice si de sanatate care ingreuneaza evacuarea rapida a acestora insituatii de incendiu/dezastre naturale etc.

Varstnidj nu $tiau ca servidul social nu detine //cenfa, m propose de 96,14%dintre benefidarii chestionatf.

Avand in vedere datele prezentate, rezulta un numar de 39 centre (15,85%) care detineau toateautorizatiile prevazute de legislate, msa dintre acestea doar 17 centre (6,91%) aveau si certificatde acreditare a furnizorului de servicii sociale.

Grafic nr.5 Situa ia documentelor necesare licen ierii centrelor pentru persoane varstnice

Fumizofi acreditati decitre MMJS. 94 servicii

sociale

Autorizaîasanitar-

veterinara,139 servicii

sociale

a de<e ta

iu, 51sociale

17 serviciisociale

care de(indocumentele necesare

Au ton zap asanitara defuncîonare,(BO servicii

sociale

l6Hotararea nr. 571 /2016 pentru aprobarea categoriilor de construe^ $i amenajari care se supun avtzarii $i/sau autorizariiprivind securitatea ta incendiu

I t

Accesarea serviciului social

Centrul rezidenjial trebuie sa informeze corect potential!! beneficiari/reprezentanî legali cuprivire la scopul sau si serviciile oferite.

Materialele informative trebuie sa cuprinda, eel putin: o scurta descriere a centrului si a serviciitoroferite, o prezentare a spaîilor de cazare individuale si spa{iile comune, numarul de locuri dincentru, adaptari pentru nevoi speciale daca este cazul, alte servicii si facilitStf oferite, modalitateade incheiere a contractului de furnizare servicii si, dupa caz, modut de calcui a contribute!beneficiarului.

Niciun centru nu avertiza cu privire la inexistenfa Licentei de functionare saulipsa/suspendarea Autorizatiei sanitare de functionare, Autorizatiei sanitar-veterinare, Autorizatiei de secuntate la incendiu, nici la sediu 31 nicipe site.

4.2. Resurse umane

Personal angajat si voluntari

Serviciile sociale pentru ingrijirea varstnicilor trebuie sa dispuna de personal de specialitateasistenta si ingrijire, capabil sa asigure activita^He si serviciile corespunzatoare nevoilorbeneficiarilor, iar personalul de specialitate trebuie sa reprezinte minimum 60% din totalulpersonalului. Raportul angajat/beneficiar trebuie sa fie asigurat in functfe de gradul dedependenta: pentru persoane independente, maximum 1/5, dar nu mai pu in de 1/10; pentrupersoane varstnice dependente, raportul angajat/beneficiar trebuie sa fie de 1/2, in funcfie decapacitatea centrului si de ponderea persoanelor cu grad de dependent IIIA si 1MB17.Ponderea personalutui in cete 246 centre care fngri/esc 689? persoane varstnice. vuinerabile:

^ Pentru un centru nu au fost prezentate dosarele celor 37 beneficiari si dosarele de personal,entitatea fiind amendata contraventional.

v' In 25 centre nu exista personal de Jngriiire si asistenta. dintre care: in 15 centre in care eraugazdui i 192 persoane varstnice, nu au fost identificate persoane angajate, 9 centre (135beneficiari) dintre ele fiind infiintate de catre persoane fizice, iar pentru 6 centre (57beneficiari) infiintate de persoane juridice au fost prezentate 11 contracte de voluntariat; in10 centre, 166 beneficiari erau supraveghea i de 29 angajati (personal administrativ) si 5voluntari.

^ Tn 26 centre ponderea personalului era de peste 1 angajat/10 faeneficiari, cei 1009 beneficiarierau ingriji i de 63 persoane de ingrijire si 55 voluntari.

^ In 64 centre ponderea personalului era de 1 angaiat/5-10 beneficiari, cei 2075 beneficiari erauingrijiti de 347 persoane de ingrijire si 121 voluntari.

s Tn 130 centre ponderea personalului era de sub 1 angaiat/5 beneficiari. cei 3449 beneficiarifiind ingrijiti de 1482 persoane de ingrijire si 190 voluntari.

In 9 centre in care exista personal de ingrijire suficient, inspectorii sociali au depistat lipsaasistentului social, persoana responsabila pentru imptementarea si monitorizarea planutuiindividualizat de asistenfa $i m$rijire18.

Alte deficiente cu privire la personalui angajat:

17Hotararea nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum 5! a regulamentelor-cadru deorganizare ?i functionare a serviciilor sociale, cu modificarile s.i completahle ultehoare18Art 18 din Ordonanâ nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificarile si completarile ulterioare

12

Lipsa instruirii personalului cu privire la ingrijirea persoanei varstnice, proceduri de lucru,regtstre si instrumente utilizate, in 76 centre (30,89%).

Lipsa sau completarea sumara a fiselor de post, in 48 centre (19,51%).

De asemenea, in 35 centre (14,23%), punand in situatii de rise 1097 beneficiari, inspectoriisociali au identificat deficient cu privire la realizarea controalelor medicale periodice decatre personalul centrului, conform normelor legate in vigoare19.

Grafic nr.6 Situaîa centrelor, m funcjie de raportul beneftciar/personal de ingrijire s,i asistenâ

Raport persona t/benefieiari fn centrele verificate

258;

1009; 15H

beneficiari aflatf ITcentre fara personal deIngrijire

benefidari ingrijitf 1ncentre care asigurS 1angajat/ 1 -5 benefdan

beneficiari Ingrijitf Incentre care asiguri 1angajat/5-iO benefidari

beneficiari ingrijitf incentre cu personalfnsufidgnt (' angsjat lapeste 10 benefidari)

Centrele verificate nu erau or$anizate pe secîi pentru persoane dependente,sectii pentru persoane semidependente ft sect// pentru persoane care nu suntdependente, conform art. 18 atin (3) din Le%ea nr. 17/2000, Repubticata,privind asisten£a sociala a persoanelor varstnice, cu modificarite sicomptetarile uttehoare si nu se poate catcula modul in care aceste centreasigura asistarea permanenta a beneficiarifor, in functie de $radut dedependents.

Conducerea centrului

Centrul rezidential pentru varstnici trebuie sa fie condus de catre un director, pentru serviciilesociale cu personalitate juridica sau de catre un sef de centru, in cazul celor fara personalitatejuridica, iar acesta trebuie sa fie absolvent de invaâmant superior, cu diploma de licenâ sauechivatenta.

In urma verificarii documentelor, inspectorii sociali au identificat nereguli in 71 servicii sociale(28,86%) constituite de persoane juridice, in ceea ce priveste numirea directorului/sefului decentru si pregatirea profesionala a acestora, precum si lipsa unei pregatiri corespunzatoare apersoanelor fizice care au infiintat 9 centre.

4.3. Admiterea beneficiaritor

In timpul controlului, in cele 246 centre, au fost identificaî 6891 beneficiari.

"Anexa 1, Modulul VI S1.7 din Ordinui 2126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calttate pentru acreditareaserviciilor sociaie destinate persoanelor varstnice, persoanetor fara adapost, tinerilor care au parasit sistemul de protecêa copilului si altor categorii de persoane adulte aflate m dificultate, precum si pentru serviciile acordate in comunitate,serviciilor acordate in sistem integral y cantinelor sociale

13

Centrele rezidenîale trebuie sa realizeze admiterea beneficiarilor in condiîile legii si numai dacapot acorda serviciile minim necesare pentru a raspunde nevoilor persoanelor varstnice.

Varsta

Admiterea beneficiarilor in cadrul Caminelor pentru persoane varstnice, trebuie sa tina cont decategoria de benefician pentru care este organizat sa func ioneze, iar persoanele varstnice suntpersoanele care au implinit varsta de 65 de ani;o.

Verificarea dosarelor beneficiarilor identificati in centre, a evidential un numar de 705 beneficiari(10,23%) cu varste cuprinse intre 20-64 ani, persoane cu diferite tipuri si grade de handicap sau cuboli cronice si care au anumite nevoi particulare de ingrijire, recuperare si asistare a starii desanatate, activitati si servicii care nu se desfasoara in servicii sociale destinate persoanei varstnice.Cei 705 beneficiari au fost identifica i in centrele infiintate de catre operatorii economici, furnizoride servicii sociale ce nu pot infiinâ servicii sociale adresate persoanelor cu dizabilitati sau serviciisociale destinate prevenirii si combaterii violentei in familie21.

Motivafia principala a beneficiarilor chestionafi de a accesa un serviciurezidenfiat a fost starea de sanatate si lipsa suportutui famitial/comunitar,atat la beneficiarii cu varste sub 65, cot f i pentru persoanele varstnice.

Acte de identitate

Dosarul beneficiarilor trebuie sa contina pe langa cartea de identitate si certificatul de nastere atbeneficiarului, in copie si cartea de identitate a soûlui/sotiei si/sau a copilului/copiilor adulfi oncartea de identitate a membrului/membrilor de famiLie supus/supusi obligaîei de intreînereconform Codului civil, in copie.

In 40 servicii sociale, pentru 236 benefician (3,42%) nu au fost prezentate acte de identitatate.

Unit furnizori au ascuns identitatea anumitor beneficiari, probabilprivile$iati, strpuland diverse clauze de confidentfalitate, iar in lipsareslementarilor referitoare la obli$ativitatea declararii /or, imediat dupaadmitere si realizarea unui re$istru unic at beneficiarilor de servicii sociale,nu putem vorbi de un procent real al persoanelor fara documente deidentitate.

Cererea de admitere in centru

In 1150 cazuri (16,69%) nu au fost identificate cereri pentru admiterea in centru, in 4696 cazuri(68,15%) cererea a fost formulata de rude/afini/alte persoane si doar in 1045 cazuri (15,16%)cererea a fost formulata de catre beneficiari.

Proportia redusa a beneficiarilor care au formulat cererea intrarii in centru si lipsa documentelorde desemnare a unui reprezentant legal, exprima vulnerabilitatea persoanei varstnice in a decidecu privire la bunurile personale si modul in care doreste sa-si petreaca ultima perioada a vietii.

Conform reglementarilor legislative, persoanele varstnice trebuie sa fie consiliate de catreconsilierii juridici angajaî ai consiliului local in vederea incheierii actelor juridice de vanzare-cumparare, donate sau imprumuturi cu garanti imobitiare care au drept obiect bunurile mobile sauimobile ale persoanei varstnice respective si sa fie asistate de un reprezentant al autoritatiitutelare a consiliului local in vederea incheierii unui act juridic de instrainare, cu titiu oneros origratuit, a bunurilor ce ii aparîn, in scopul intretinerii si ingrijirii sale22.

:°Art. 6 tit bb) din Legea asistentei sociale nr.292/2011, cu modificarile y completarile ulterioareJ1Art. 37 (3) lit e) din Legea asistentei sociale nr.292/2011, cu modificarile si completarile ulterioare"Legea nr.270/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/20CX) privind asistenâ sociala a persoanelor varstnice

14

Grafic nr.7 Situa^ia soLicitarUor de ingrijire intr-un centru rezidential, in cele 246 centre

Cererea de admitere in centru

beneficiari pentru carealte persoane auformulat cererea

10*5; 15

beneficiari care auformulat solidtareaintrarii in centru

beneficiari f3ri cerere

Decizia de admitere in centru

Beneficiarii nu au hotarare de admitere In centru, in 59,11% dintre cazuri, Cei 4073 beneficiarifara decizii de admitere sunt gazduiti in 150 de servicii sociale, reprezentand 60,98% dintrecentrele verificate, fiind cazuri izolate in unele centre, iar in altete lipsesc in totalitateprocedurile, registrele, documentele de inregistrare si de arhivare a dosarelor.

Inspectorii sociati au analizat toate documenteie, iar pentru 139 beneficiari (2,02%) nu au gasitdate, notificari, inregistrari pentru a calcula perioada de sedere in centru. Media de sedere incentre a celor 6752 beneficiari este de un an si 7 luni, dupa cum urmeaza: aproape jumatate auintrat in centru in ultimul an 3345 (48,54%); un sfert dintre persoanele varstnice sunt ingrijite incentre de eel muit doi ani; 1702 beneficiari (24,70%), sub 3 ani, 790 beneficiari (11,46%), sub 4 ani,421 (6,11%), sub 5 ani 183 (2,66%) si in intervalul 5-22 ani sunt 311 beneficiari (4,51%).

Grafic nr.8 Perioada de $edere a celor 6891, in cele 246 centre

Perioada de sedere a benefictarilor in cele 246 centre

183;

421; 6%

Contractul pentru acordarea de servicii sociale.

Contractul pentru acordarea serviciilor sociale se incheie intre furnizorul de servicii sociale sibeneficiar sau, dupa caz, reprezentantui legal al acestuia. In func^ie de condifiile contractuale, seincheie angajamente de plata. Angajamentele de plata fac parte integranta din contract.

15

Formatul si con inutul contractului de furnizare servicii este stabilit de centru/furnizorul acestuia,in baza modelului reglementat23 si cuprinde, in mod obiigatoriu, eel pu in drepturile si obligatiilefurnizorutui/beneficiarului, serviciile oferite in centru si costul lunar.

1075 beneficiari (15,60%) nu au incheiat contracte pentru acordarea serviciilor sociale s.i nu s-aputut formula cu precizie modalitatea de incasare a contributfei beneficiarilor, iar pentru 5816beneficiari (84,40%) existau contracte si angajamente de plata.

In timpul intervievarii beneficiarilor t inspectors sociati au consitiatpersoanele varstnice in vederea solicitarii chitantelor, cu sumele prevazute incontracte si neacceptarea altor modalitafi de ptata propose de furnizorul deservjcii (donatfi, sponsorizah tunare etc.).

Evaluated socio-medicala la admiterea in centru

Dreptul la asistenâ sociala a persoanelor varstnice se stabileste pe baza anchetei sociale, curespectarea criteriilor prevazute in gri/o nafiona/d de evaluare a nevoitor persoanelor varstnice. Pebaza analizei situate* sociate, economice si medicale a persoanei varstnice, prin ancheta sociala sepropune masura de asistenja sociala justificata de situafia de fapt constatata24.

Inspectorii sociali au analizat modul in care beneficiarii au fost evaluati la intrarea in centru si audescoperit 3542 beneficiari (51,40%) carora nu li s-a realizat o ancheta sociala cu privire la situaîasocio-economica si familiala, iar pentru 4012 beneficiari (58,22%) nu s-a intocmit grila de evaluare anevoilor persoanelor varstnice" si, implicit, incadrarea in grade de dependent, insa cumuland celedoua documente, reiese ca admiterea persoanei varstnice s-a realizat in 63,00% cazuri (4341beneficiari), fara sa fie identificate nevoile acestora si fara respectarea criteriilor de prioritate,prevazute de lege26:

a) necesita ingrijire medicala permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu;b) nu se poate gospodari singura;c) este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca obligafiile datorita stariide sanatate sau situaîei economice si a sarcinilor familiale;d) nu are locuinâ si nu realizeaza venituri proprii.

in tipsa evatuarii situatiei socio-economice fi medicate a beneficiaritor,centrele nu asigura e$alitate de $anse pentru toate persoanele varstnice si nuse estimeaza corect nevoia de tngrijire in regim residential a celor 4341beneficiari. De asemenea, autoritatea publica tocala nu poate realize untablou de ansamblu at situatiei persoanei varstnice, nevoia acestora sirefeauo de servicii sociale disponibite, atat timp cat adresabititatea se facedirect ta furnizori, iar acestia nu colaboreaza cu serviciile publice deasistenta sociala.

4.4. Activitaî oferite in cadrul centrelor

Ingrijirea si asistarea beneficiari lor in centrul rezidentfal se realizeaza in baza evaluarii nevoilorindividuate si situaîei personate a fiecarui beneficiar. Beneficiarul admis in centru trebuie sa fieevaluat din punct de vedere al statusului functional fizic si psihic, starii de sanatate si gradului deautonomie pastrata, capacitatii de comunicare, rela iilor familiale si sociale, nivelului de educate,situatiei socio-economice, indicator medicale si terapeutice, nevoilor educaîonate, culturale si

:50rdin nr. 73 /2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizoriide servicit sociale, acreditaî conform legii, cu beneficiarii de servicii socialeI4Art 28 din Lege nr. 17 /2000, Republicata, privind asistenâ sociala a persoanelor varstnice"Hotararea nr. 886/2000 pentru aprobarea Grttei na ionate de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice26 Art. 16 din din Lege nr, 17 /2000, Republicata, privind asistenâ sociata a persoanelor varstnice

16

spirituale, riscurilor posibile, eventuaielor dependence (droguri, alcool, tutun, etc.), astfel incat saprimeasca o intervenîe specializata.

Ingriiire personala

In 84 servicii sociaie (34,15%), implicand 2043 beneficiari, au fost identificate deficienê iningrijirea personala a beneficiaritor, in ceea ce priveste ajutorul pentru realizarea activitaîlor debaza ale viejii, men inerea igienei personale a beneficianior aflafi in situate de dependence,acordarea ajutorului beneficiarilor care nu se pot ingriji singuri (spalat partial sau total, barbierit,pieptanat, imbracat/dezbracat, mcal£at/descaltat, transfer in fotoliu, deplasare in interiorulcamerei, etc.), prevenirea ulcerului de decubit (escarelor) sau menp'nerea igienei beneficiarilor cuincontinenâ urinara, de fecale, mixta si/sau asigurarea obiectelor de igiena personala si/saudotarile necesare reatizarii acestei activitaî.

Monitorizarea starii de sanatate

In 113 centre (45,93%), au fost identificate deficiente privind asigurarea supravegherii starii desanatate, administrarea medicap'ei si evidenta medicamentelor, efectuarea ingrijirilor medicale debaza, acordate de asistenî medicali si infirmieri, respectarea regimului dietetic recomandat,colaborarea cu medicii de familie sau specialist, punand in situal;ii de rise 2925 beneficiari.

Recuperare/reabilitare functional^

148 servicii sociaie (60,16%) nu asigura personal, materiale si echipamente pentru realizareaprogramelor de recuperare/reabilitare funcônala (psihoterapie, kinetoterapie, masaj, terapiispeciale pentru diverse deficient motorii si senzoriale etc.) sau terapii ocupaîonale, afectandprocesul de menînere sau ameliorare a autonomiei funcîonale a 4239 beneficiari.

Activitati de petrecere a timputui liber

In 101 servicii sociaie (41,06%) nu exista un efort sustinut in vederea implicarii celor 2801beneficiari in activitaî cotidiene, activitati care necesita un minim efort fizic, mental saustimulare cognitiva (gimnastica, dans, jocuri de sah, table, lectura, audi ii muzicale, pictura, etc.),amenajarea spaîilor pentru intalniri de grup si primirea vizitatorilor sau desfasurarea unoractivitati in aer liber.

Asistenta Tn stare terminala

Inspectorii sociali au identificat deficiente in 85 centre (34,55%), cu privire la supraveghereapermanenta a beneficiarului aftat in stare terminala, asigurarea serviciilor medicale si tratamentcorespunzator, inclusiv medicare pentru terapia durerii, amplasarea paravanelor desparîtoarepentru protejarea imaginii beneficiarului, precum si in ceea ce priveste procedure de informare aapartinatorilor, in situatia deteriorarii starii de sanatate sau, chiar, deces.

Grafic nr.9 Situaâ centrelor care nu ofera activitati de ingrijire, asistenâ y recuperare

Activitati of»rft* m cadrul c»ntr*lor

In stareterminai.5

sociatlzare sipebecerea timpulul...

recuperare/reabfli tarefuncbonala

monitorfzarea starii desanatate

ingrijire personala

centrete care nuofera sau oferadefectuosactivitatile

M centre care oferaserviciicorespunzatoare

17

4.5. Amenajarea spaîilor

Inspectorii sociali au vizitat spatiite serviciilor sociale si au sesizat urmatoarele deficiente in 170centre {69,11%) care gazduiesc 4963 beneficiari, dupa cum urmeaza:

/ 51 servicii sociale (20,73%) nu asigura spatii comune si mobilier care sa prevada elementeleunui design universal, estetic, usor de utilizat si fara bariere pentru activitaîle intreprinse de1360 beneficiari, inclusiv a celor aftaî in scaune cu rotile.

^ In 50 servicii sociale (20,33%), pentru cei 1289 beneficiari, nu se asigura spatii comune deodihna/socializare pe timp de zi (dotate cu fotolii, canapea, tv, radio, etc.) sau spatii specialamenajate pentru primirea vizitatorilor sau acestea nu detin mijloace de Uuminat natural siartificial, ventilate naturala sau echipament pentru confortul termic.

^ 66 centre (26,83%) nu detin spatii special amenajate, cu destinaîa de cabinetmedical/cabinet de consultant, avand eel pu$in dotarile minime necesare (mobilier, pat deconsultafii, aparat de urgenfa, stetoscop, tensiometru, glucometru, termometre, seringi deunica folosinfa, cantar, etc.) sau un punct farmaceutic unde sa fie depozitate medicamentetesi materialele necesare tratamenteior medicale.

v' 46 centre (18,70%) nu respecta normele legate privind izolarea persoanei cu boli contagioase,punand in pericol alti 1214 beneficiari.

^ 120 centre (48,78%) nu dispun de toate spatfile necesare pentru realizarea diverselorservicii/terapiide recuperare/reabilitare funcîonala (cabinete/sali de gimnastica, dans etc.)sau de ergoterapie (sali de croitorie, crosetat, ateliere etc.), pentru 3505 beneficiari.

^ 23 centre (9,35%) nu deîn spatii exterioare sau imobilul nu este prevazut cu terase saubalcoane care sa permita repausul in aer liber al unui numar de 560 beneficiari.

^ In 65 servicii sociale (26,42%), pentru 1911 beneficiari nu sunt asigurate dormitoarecorespunzatoare, astfel incat fiecarui beneficiar sa i se aloce minim 6 mp, mobilier necesar,accesut facil al beneficiarilor si al personalului de ingrijire/recuperare, echipamente siinstala ii electrice securizate sau pardoseala sigura.

^ In 23 centre (9,35%), 580 beneficiari au fost gasiî fara cazarmament adecvat (lenjerie depat, paturi etc.) curat, neuzat, astfel incat sa se asigure un minim de confort $i condifii deigiena.

^ In 64 centre (26,02%), pentru un numar de 1680 beneficiari nu sunt suficiente grupurisanitare (un grup sanitar la eel mult 6 beneficiari) si bai (o baie/un du$ la eel mult 6 beneficiarisau o baie adaptata la eel mutt 4 beneficiari cu patologie neurologica sau locomotorie carenecesita ajutor total sau partial pentru deplasare si efectuarea toaletei personale,functfonale), asigurate cu apa catda, materiale de igiena si pardoseala aderenta sau covoraseantiderapante.

^ In 35 de centre (14,23%), avand 831 beneficiari, nu se aplica un program propriu decuratenie (igienizare si dezinfecîe) a tuturor spaîilor, materialelor si/sau echipamenteloraflate in dotare.

^ 47 centre (19,11%) nu detin spatii corespunzatoare prepararii si pastrarii alimentelor sau nuofera sali de mese amenajate si dotate cu materiale usor de igienizat, vesela si tacamuri,mobilier suficient, functional si confortabil sau nu asigura alimentatie dietetica pentrubeneficiarii care au anumite indicatii medicale, pentru 1234 beneficiari.

18

Grafic nr.10 Situaîa centrelor care nu ofera spa ii corespunzatoare

Numarul centrelor cu deficiete m amenajarea spatiilor

140

120

100

80

60

40

20

Cabinets derecuperare/ergoterapie:

120

Camerelebenefieiarilor;

65Cabinete medicate;

66

Spatii comune de r

relaxare/vizite;50

Grupurl sanltare;64

Izolator sipentru prevenlrea

Infe editor;46

In proporfie de peste 92% dintre beneficiarii intervievafi sunt multumiî $ifoarte mu/fumff; de spafiile oferite de catre serviciul social, incluzanddotarite, echipamentele si mobilierul de care dispun.

4.6. Prevenirea abuzurilor si a incidentelor deosebite

Centrele pentru persoane varstnice trebuie sa previna si sa actioneze impotriva oricarei acjiuni sauinac iuni care poate periclita integritatea fizica, psihica si chiar financiara a beneficiarilor, de catrepersonalul centrului, al£i beneficiari, eventual membri de familie/reprezentanti legali, precum si depersoane straine centrului.

In timpul controlului, in 182 servicii sociale, reprezentand 73,98% dintre centrele verificate(5101 beneficiari) au fost gasite deficiente cu privire la modul in care e gestionata problematic aabuzului si neglijarii, realizarea procedurii privind identificarea, semnalarea si soluîonareacazurilor de abuz si neglijenâ in randurile propriilor beneficiari, monitorizarea activitatilorintreprinse de beneficiari pe perioada cand nu se afla in incinta sa. De asemenea, cei 5101beneficiari ingrijiti in aceste centre, nu au fost incurajaî si, eventual, indrumaî in vedereaformularii petitiilor sau exprimarii opiniei. Conducatorii serviciilor sociale au fost consiliati invederea amplasarii unui recipient sau cutie postala in care beneficiarii sa-si poata depunereclamaîile sau multumirile sau propunerile privind imbunatatirea activitatii centrului.

In 130 centre (52,85%) care gazduiau 3687 beneficiari, nu se tinea un registru de evidenâ aincidentelor deosebite, cu rise in pastrarea integritatii fizice, psihice sau a starii de sanatate abeneficiarului (imbolnaviri, accidente, agresiuni, etc.) sau alte incidente in care acestia au fostimplicaî (plecare neautorizata din centru, furt, comportament imoral, etc.) si modul in carecentrul a actionat (solicitarea ambulantei, sesizarea poli iei, anunârea familie etc).

Dintre cete 57 servicii sociale care defineau procedurife si materiateleinformative de promovare a drepturitor beneficiarifor si prevenire asituafiitor de rise, 70% dintre furnizoh au fost verificaî anterior sauconsiliati de catre inspector;; sociali pentru constituirea respectivutui serviciusocial sau pentru alt serviciu social infiinât de acelasi furnizor, iar acestia aureplicat modeluft eviden$iindu-$e rolut misiunilor de mspecffe sociala invederea imbunatafirii catitafii serviciitor sociale.

19

4.7. Gradul de satisfacfle a beneficiarilor

In timpul misiunilor de inspectie sociala, au fost selectaji 10% dintre beneficiarii centrelor, fiindintervievaî 727 beneficiari (65 cu varsta pana in 65 ani si 662 persoane varstnice) care nuprezentau patologii neuro-psihice (dementa, alzheimer etc) sau o stare emotionala sau de sanatatecare sa le afecteze capacitatea de comunicare. Chestionarul a vizat aspecte despre admiterea incentru, situatia familiala si materiala, serviciile primite in centru {gazduire, hrana), spatii s.irela$iile cu personaiul centrului sau cu ceilal i beneficiari, iar dupa centraiizarea acestora au fostreliefate urmatoarele date:ConditUte de admitere. Beneficiarii au fost tndrumati in vederea accesarii unui centru, de catre unspecialist din spital/primarie/alte institutii, in proportie de 7,29% (53 beneficiari). In majoritateacazurilor, persoanele varstnice au fost sprijinite in cautarea unui serviciu residential de catrerude/reprezentant legal/ persoana care are obligatii de mtretfnere (47,32%, 344 beneficiari) sauprieteni/cunoscuti/vecini/alîi (34,94%, 254 beneficiari). In proportie de 7,70 % (56 beneficiari) audeclarat ca au intreprins singuri cautari pe diferite canaie media/net, iar 2,75% (20 beneficiari) nusi-au amintit circumstantele internarii.Beneficiarii au avut nevoie de un serviciu rezidenjial din cauza starii de sanatate. in 50,89%, 370beneficiari (337 persoane varstnice) sau deteriorarea sanata ii, asociata cu singuratatea sineputinâ realizarii activitatilor zilnice si ingrijirii corespunzatoare in 34,80%, 253 beneficiari (241persoane varstnice), iar doar in 14,31% beneficiarii au accesat un centru din motive socio-economtce si de locuit.

Situatia socio-economica a beneficiarilor. Cele 727 persoane chestionate au declarat ca dispunde urmatoarea situatie financiara si de iocuit:

^ 83.22% dintre beneficiarii chestionati au definut o tocuinta, iar in prezent imobHul este: in2,98% (18 beneficiari) dintre cazuri a fost instrainata cu clauza de intretinere si in 25,12% (152beneficiari) fara obligatii de ingrijire; 29,92% (181 beneficiari) detin in continuare locuinta sieste nelocuita; in 35,54% (215 beneficiari) dintre cazuri, locuinta se afla in propietateabeneficiarului, fiind locuita de alte persoane pe perioada cat aceasta se afla in centru; 6,45% -altele situa ii prin care beneficiarul a ramas fara locuinta (litigii, conflicte, incendii etc).In 16,78% cazuri (122 beneficiari) nu au si nu au detinut o locuinta propietate personala.

^ 96,84% (704 beneficiari) au venituri proprii si 3,16% (23 beneficiari) au declarat ca nu aupensii/beneficii sociaLe etc. Dintre cei 704 varstnici cu venituri proprii 173 beneficiari (24,57%)isi primesc si dispun de propriile venituri; in 133 cazuri (18,89%) pensia/alte beneficii suntridicate de catre reprezentantul legal; in 344 cazuri (48,86%) banii sunt ridicati de catre oruda/afin; 55 cazuri (7,81%) beneficiarii au declarant ca banii sunt ridicati de personalul dincentru; in 5 cazuri (0,99%) pensia este ridicata de catre atte persoane fata de care persoanavarstnica nu are o relatie formata.

Se poate constata ca majoritatea beneficiaritor chestionati au venituri propriisau focuinâ proprie, tnsa in lipsa unei interven^H ferme a autoritaÛor localein asistarea acestor persoane vulnerable, nu se poate verifica daca a fostrespectat dreptut de autodeterminare a persoanelor varstnice in alegerile saudeciziite luate.

Satisfactia benefJciaritor. Desi, 96,15% (699 beneficiari) nu aveau cunostinta de faptut ca serviciulsocial nu detine ticen$a de func$Jonare, in proportie de 93.53% dintre beneficiarii chestionati s-audeclarat multumiti si foarte multumiti in cadrul centrului.

In timpul intervievarii, beneficiarii si-au exprimat myijorarea cu privire to oeventuala inchidere a centrului, avand in vedere lipsa alternativelor deinghjire dispuse de mediul public sau privat.

20

Capitotul 5. Rezultatete misiunilor de inspectie

In cadrut misiunilor de inspectie, inspectorii sociali verifica modul in care serviciile sociale respectastandardele minime de calitate si dispun masuri de remediere a deficienêlor si respectare aprevederilor legale prin Procesul verbal de control, stabilesc si sanctioneaza contraven iile"prevazute prin legile, ordonanjete si hotararile Guvernului, din domeniul protectiei sociale s.isesizeaza atte institutii atunci cand se confrunta cu situatii din afara ariei lor de competenta.

5.1. Masuri de remediere

In cadrul campaniei de control inspectorii sociali au dispus in Procesele verbale de control (PVC) unnumar de 1931 masuri de remediere a deficienfelor constatate, in 230 centre (16 centre nu auprimit masuri).

In funcîe de neregulile identificate, masurile dispuse de inspectorii sociali se impart astfel:

^ 278 masuri privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale si licentierea serviciilor sociale.^ 223 masuri de remediere privind organizarea si functionarea centrelor: documentele de

infiintare si functionare, autorizatiite sanitare/sanitar-veterinare/de securitate la incendiu;asigurarea monitorizarii externe a serviciilor sociale; colaborari, parteneriate in vedereaindeplinirii obiectivelor propuse.

J 166 masuri prind resursa umana: angajarea personalului de ingrijire; numirea sefului/directorului de centru; constituirea dosarelor de personal etc.

• 379 masuri de remediere privind admiterea beneficiarilor: revizuirea/realizarea procedurilor,instrumentelor de lucru, registrelor si completarea dosarelor beneficiariEor (documentele deidentitate, decizii de admitere, incheierea contractelor de acordare a serviciilor sociale etc.).

^ 365 masuri privind imbunatatirea serviciilor de ingrilire, monitorizarea starii de sanatate,recuperare. integrare etc,.

• 252 masuri privind amenajarea spatiului si oferirea unui mediu de viata corespunzator.^ 244 masuri privind prevenirea abuzului si negtijarii si interventia specializata m cazuri de

accidente sau incidente deosebite.^ 24 de masuri privind suspendarea activitatii sau sistarea admiterii beneficiaritor. in 11 servicii

sociale.

Grafic nr. 11 Distribuîa masurilor dispuse in misiuntle de inspecê

Masuri dispuse in timpul controtului

24; IS

acr«drt»re jl ticendere

rcsurse umane

admtterea beneficiarilor

acti -rtJti oferite beneficiarilor

amenajarea spati^lor

P'tf.-en'rea abuzunlor

inchidere/suspendare

"Ordonanfa nr. 2/2001 privind regimut juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare

21

Pana la momentul realizarii prezentului raport, au fost indeplinite 699 masuri (36,20%).

Avand jn vedere ca persoanete varstnice din centre sunt persoane vulnerablesf nu au beneficial, ia intrarea m centra, de o evatuare a nevoilor medicatesocio-familiale, inspecfia sociala a analizat factorii sodo-economici sipotenfialul de remediere a deficienêtor identificate in centre, astfet incat sadispuna masuri in vederea jmbunatafirii calitaîi serviciitor sociate destinatepersoanelor varstnice s; so evite, pe cat posibit, schimbari bru$te in via$abeneficiarilor, in urma jnchiderii centrelor.

5.2. Sanctum contraventionale

Inspector^ sociali au dispus in Procesele-verbaie de constatare a contravenîitor si apiicare asancfiunitorcontravenfionale privind nerespectarea dispozifiHor legate din domeniulasistenfei sociale 135 sanctiuni contraventionale principale. dupa cum urmeaza:

^ 52 avertismente. constand in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asuprapen'colului social al faptei savarsite, inso ita de recomandarea de a respecta dispozipile legale;

^ 83 amenzi contraventionale, in cuantum total de 621.150 lei> apiicate pentru Infiintarea sifunctionarea serviciilor sociale, fara sa detina certificatul de acreditare furnizor social saulicenâ de functtonare a serviciului social, conform Le$ii nr. 197/2012 privind asigurareacalitafii in domeniut serviciilor sociale, cu modificarite s; comptetahfe uiterioare sau pentruac iunile furnizorului de obstructionare a controlul sau neindeplinirea masurilor dispuse,conform prevederilor Ordonantei de L/rgerifa nr. 113/2011 privind or$anizarea s» functionareaA$entiei Nationale pentru Pta$i si Inspectfe Sociata, cu modificarile s; completante utterioare.

5.3. Sesizarea altor institu ii

Inspectorii sociali au sesizat faptele furnizorilor care prin ac iunile sau inac iunile sale potpericlita siguranta beneficiarilor din 42 centre, urmatoarelor institu ii:

^ Institutia Prefectului in vederea emiterii ordinului de constitute a echipelor mixte, in 17entitaî din 6 judete (Alba, Bihor, Brasov, Buzau, Tulcea, Valcea).

^ Direcp'ile sanitar-veterinare pentru 13 centre din 5 judete (Alba, Brasov, Neamt, Bucuresti,Timis).

• Directiile de sanatate publica pentru 10 centre din 3 judete (Alba, Bucuresti, Timis).

^ Inspectoratele pentru situatii de urgenta pentru 14 centre din 2 judete (Brasov si Timis).

^ Organele de cercetare penala pentru 8 centre din 3 judete (Alba, Buzau, Brasov, Cluj, Timis).

s Serviciile publice de asistenâ sociala pentru evaluarea nevoilor baneficiarilor din 18 centre sitransferarea acestora in servicii corespunzatoare, din 5 judete {Alba, Bihor, Buzau Harghita,Timis).

5.4. Impactul campaniei Tn cresterea calita ii serviciitor sociale

fn timpul Campaniei ,,Contro(ul privind respectarea standardelor minime de calitate de catrefurnizorii privati de servidi sociale in centrele rezidentiale destinate persoanelor varstnice", aufost desfasurate activitaîle prevazute in cadrul metodologic, avand rezultate in imbunatatireacalitatii serviciitor sociale destinate persoanelor varstnice, dupa cum urrneaza:

22

^ indrumarea tuturor celor 1487 furnizori, astfel incat sa cunoasca sistemul de servicii sociate,in momentul in care demareza o astfel de activitate.

^ responsabilizarea furnizoriior privati in vederea respectarii standardelor minime de calitate,eel putin in cele 237 centre care continua sa-si desfasoare activitatea.

s eel putin cei 727 beneficiari chestionati au fost informati cu privire la modatitaîle de sesizarea cazurilor de abuz, neglijare.

^ responsabilizarea autoritatilor locale in vederea identificarii serviciilor sociale infiinâte peraza localitatii, fara a define licenta de funcîonare. Inspectorii sociaii au solicitat datetuturor celor 3182 primarii cu privire la situatia serviciilor sociale de pe raza localita ii,primind raspuns in mai putin de jumatate dintre cazuri (34,92%), fiind insa un prim pas inimplicarea activa a autoritatilor locale in cresterea catitatii serviciilor sociale destinatepersoanelor varstnice.

In urma indeplinirii unui numar de 699 masuri dispuse de catre inspectorii sociaii. centrele si-aumodificat say Jmbunatatit conditiile cu privire la:

^ Organizarea si functionarea centrelor

67 furnizori de servicii sociale au primit Certificatul de acreditare si alti 18 au depusdocumented de acreditare la Ministerul Muncii si Justitfei Sociale.

28 centre au depus dosarele pentru licentiere si 8 servicii sociale au primit Licenta defunctionare provizorie.

14 centre au depus/obtinut una sau toate autorizatiile sanitare de funcîonare (6 centre),autorizatiile sanitar-veterinare (7 centre) si autorizatia de securitate la incendiu sau, dupacaz, documentul care atesta faptul ca nu se supune autorizarii la incendiu (8 centre).

27 servicii sociale si-au elaborat sau revizuit documented de organizare si functionare(hotarari de mfiintare, Regulamentul de organizare si functionare, protocoale decolaborare, materiale informative etc.).

9 centre au fost inchise (8 ca urmare a masurilor dispuse de catre inspectorii sociaii $i 1datorita deciziei Consiliului Director al asociatiei).

^ Resursa umana

- In 3 centre a fost desemnat/angajat un sef/director centru.

17 centre au angajat personal de specialitate asistenta sociala, ingrijire saurecuperare/reabilitare functional!.

In 3 centre personalui $i-a efectuat controalele medicale periodice.

In 18 centre personalul angajat a fost evaluat si instruit cu privire la procedurile siinstrumentele aplicate intr-un serviciu social rezidential destinat persoanelor varstnice.

^ Admiterea beneficiarilor

In 26 servicii au fost realizate/revizuite contractele pentru acordarea de servicii sociale,conform Ordin nr. 73 /2005 privind aprobarea modelului Contractului pentru acordarea deservicii sociale, incheiat de furnizorii de servicii sociale, acreditati conform legii, cubeneficiarii de servicii sociale.

In 58 servicii sociale au fost realizate sau revizuite procedurile de admitere, eligibilitate abeneficiarilor si arhivarea documentelor beneficiarilor care parasesc centrut, precum si

23

actiuni concrete de completare sau intocmirea dosarelor beneficiarilor si respectareacategories de beneficiari.

Activitati oferite in cadrul centrelor

In 21 servicii sociale au fost evaluate nevoite beneficiarilor si s-a realizat/revizuit planuluiindividualizat de asistenta si ingrijire/plan de intervenîe.

In 19 servicii sociale au fost realizate proceduri de lucru si/sau au fost procurateechipamente sau materiale necesare serviciilor de ingrijire personala, asistenta pentrusanatate, integrare/reintegrare sociala, recuperare/reabilitare functionala.

Amenajarea spatiilor

In 6 centre au fost realizate lucrari astfel meat spaîile comune sa permita accesul tuturorbeneficiarilor, montarea mainilor curente la scara, securizarea usilor cu sisteme deinchidere accesibile beneficiarilor, dar si personalului, in caz de urgenâ.

In 3 centre au fost amenajate camere de odihna/socializare pe timp de zi.

Un centru a amenajat un cabinet medical si un centru si-a reorganizat spa iul pentru aoferii conditii corespunzatoare pentru pastrarea medicamentelor si materialelor necesaretratamentelor medicale.

In 2 centre s-au amenajat izolatoare pentru persoanele cu boli contagioase.

fn 4 servicii sociale au fost amenajate spafii destinate activita ilor/terapiilor derecuperare/reabilitare functionala/reintegrare sociala.

In 6 centre au fost recompartimentate sau reamenajate astfel meat fiecarui beneficiar sa-ifie alocat un spaîu de 6 mp in dormitor.

In 3 centre au fost amenajate spa£ii speciale pentru pastrarea obiectelor de valoare siactelor personale.

- In 11 centre au fost amenajate grupuri sanitare sau adaptate pentru toti benefidarii,inctusiv cei aflati in fotoliu rulant.

In 2 centre s-au realizat lucrari de imbunatatire a spa iilor destinate prepararii, pastrariialimentelor si pentru servirea mesetor, iar un centru a contractat o firma de catering.

In 3 centre au fost realizate programe de curaênie a tuturor spatiilor centrului si s-auasigurat, materiale si echipamente corespunzatoare.

Abuz si negliienta

In 27 centre au fost realizate proceduri si instrumente de Lucru cu privire la prevenireacazurilor de abuz si semnalarea evenimentelor deosebite.

Avand in vedere ca in timpui companies au fost identificate cu 26 centre maimulte deceit erau licentiate (220 servicii sociale private), dupa indeplinirea intotalitate a masurifor dispose de catre inspector// sociali, se va dubta numarulserviciilor sociate rezidentfale private, largindu-se paleta oportunitafilor demgryi're a persoaneior care nu pot ft ingijite fe domiciliu.

24

Capitotul 6. Conctuzii generate

s Modalitati de identificare a practicilor ilegale

Dupa verificarea celor 1487 entita i ce prezentau riscui desfasurarii de activitati specifice serviciilorsociale rezidentiate destinate persoanelor varstnice, s-a constatat ca in 16,54% (246 centre) dintreele sunt ingrijiti varstnici, cea mai buna sursa de informare fiind autoritatea publica iocala 75.95%(60 de centre dintre cele 79 comunicate de catre SPA5/DAS)t 44.09% (82 centre) din alte surse(mass-media, internet, peti ii etc.), 9.68% dintre societatile comerciale care au ca scop principalsau secundar mgrijirea persoanelor varstnice cod CAEN 8730/8790 si 7.31% (44 cazuri) dintre,asociatiite si fundatiile care au ca obiectiv asistenta, ingrijirea sau protec ia persoanelor varstnice,conform Registrului National ONG - Ministerul Justices, http://www.1ust.ro/registrul-national-ong/

Pentru viitoarele activitati ale inspectiei, ar fi utila existence unui flux informational direct de labeneficiari sau de la apartinaton si cresterea responsabilizarii populatiei pentru a face sesizari inmomentul in care vine in contact cu un centru fara licenta de functionare sau cu un varstnic aflatintr-o situate de rise.

^ Consecinte ale gradului scazut de informare a populate!

In timpul campaniei, inspectorii sociali au constatat diferente clare intre informatiile prezentate defurnizori pe paginile web de prezentare si situatia reala, precum si omisiuni ale unor informatii ceîn de siguranta persoanei varstnice.

Slaba documentare a apartinatorilor sau neinêlegerea consecintelor a dus la internarea celor 6891in camine fara licenta de functionare si, implicit, fara atestarea respectarii standardelor minimeobtigatorii.

84,15% dintre centre nu detineau toate autorizatiile care atesta siguranta beneficiarilor (Autorizaîasanitara de functionare, Autorizajia sanitar-veterinara, Autoriza ia de securitate la incendiu).

20,73% dintre centre nu ofereau personal de ingrijire, asistenta si servicii de recuperare

s Consecinte ate slabei informari a furnizorilor de servicii

Dintre cei 226 furnizori care au infiintat cele 246 centre verificate, la inceputul campaniei inpropose de 61,95% dintre furnizori (140 furnizori, avand 152 centre) nu deîneau certificate deacreditare. in timpul misiunile de inspecîe, acestia au fost consiliati de catre inspectorii sociali, iarpana la terminarea campaniei, analizand masurile mdeplinite si situatia centretor suspendate sauinchise rezulta ca au ramas aproximativ 30,09% furnizori neacreditati (68 furnizori, avand 78centre).

89,84% dintre serviciile sociale nu indeplineau in totalitate standardele minime de calitate, insa auprimit masuri de remediere a acestor deficiente.

^ Consecinte ale neimplicarii autoritatilor locale

Din analiza chestionarelor persoanelor varstnice reiese ca aparitia acestor centre private a fost oconsecinâ a slabei dezvoltari a reêlei de servicii sociale de catre autorita ile publice locale:

In 97,74% dintre cele 3182 comunitaî locale nu exista centre de zi pentru varstnici, astfel meatacestia sa fie implicati in diverse activitati si sa se previna aparitia sentimentului de inutilitate saumsingurare.

In 95,54% dintre cele 3182 comunitati locale nu exista unita i de ingrijire la domiliciu, pentruprevenirea institutionalizarii persoanelor care nu se pot ingriji singure.

25

Capitolul 7. Propuneri pentru fmbunatatirea cadrului legislatiy.

In urma desfasurarii Campaniei ,,Controlul privind respectarea standardelor minime de calitatede catre furnizorii pnVofi de servicii sodaie in centrele rezidenfiale destinate persoanetorvarstnice", inspectorii sociali au propus urmatoarele modificari sau completari a cadrului legislativ:

^ Modificarea standardutui 5.1, Modul 3, Anexa 1 din Ordinut nr.2126/2014 privind aprobareaStandardelor minime de catitate pentru acreditarea servidilor sodaie destinate persoaneiorvdrstnice, persoaneior fara adapost, tinehlor care au parasit sistemut de protecfie a copiiutuisi aitor categorii de persoane aduite aflate in dificuitate, precum $/ pentru servidiie acordatein comunitate, servidilor acordate in sistem integrat si cantinelor sodaie, neaplicabil incentrele rezidentiale pentru persoane varstnice, tncadrate in diferite grade de dependenta siaflate la varsta pensionarii:

"Centrui asigura activitaî de fadlitare a integrahi/reintegrarii in famitie, in comunitate,pe piata mundi $i in sodetate in general, in baza unui program de integrare/reintegraresod aid"

J Modificarea standardului 2.5, Modul 3 din Anexa 1 Ordinul nr.2126/2014 privind aprobareaStandardelor minime de catitate pentru acreditarea serviditor sodaie destinate persoanetorvarstnice, persoanetor fara adapost, tineritor care au parasit sistemul de protecfie a copiiutuisi altor categorii de persoane aduite aftate in dificuitate, precum si pentru servidiie acordatein comunitate, serviditor acordate in sistem integrat $i cantinelor sodaie, pentru o evatuareunitara a acestor servicii sociale:

"Centrui poate dispune de un spafiu special amenajat, cu destinafia de cabinetmedical/cabinet de consultant, ce define dotarile minime necesare (mobilier, pat deconsultant, aparat de urgenâ, stetoscop, tensiometru, glucometru, termometre, seringi deunica folosinta, cantor, etc.)".

^ Corelarea standardului 4.4, Modul 4 din Anexa 1 Ordinul nr.2126/2014 privind aprobareaStandardetor minime de calitate pentru acreditarea servidilor sodaie destinate persoaneiorvarstnice, persoaneior fara adapost, tinerilor care au parasit sistemul de protecfie a copiiutui$i attor categorii de persoane aduite aflate in dificuitate, precum si pentru servidiie acordatein comunitate, serviciilor acordate in sistem integrat si cantinelor sodaie, cu reglementarilesanitare:

"Centrui poate so infiinêze gospodarii anexa cu profil aqro-alimentar si zootehnic: gradinade legume, livada de pomi fructiferi, crescatorie de pasari si animale, etc., produseleacestora fiind utilizate in folosul benefidarilor.

Benefidarii sunt incurajaî sa partidpe activ la octivitdtfle derulate in gospodariile anexa,in /uncfie de preferin{e.

Gospodariile anexa sunt deservite de personalul centrului, de benefidah si, dupa caz, debeneficiari de venit minim garantat care desfasoara activitdti in interesul comun/tdf//,precum si de voiuntari".

s Modificarea art. 29 din Legea nr. 17 12000, Republicata, privind asistenâ sodala a persoaneiorvarstnice, cu modificarile $i completarile ulterioare si includerea tuturor furnizorilor careinfiinteaza servicii sociale, astfel incat sa existe o coerenta in monitorizarea beneficiarilor:

"Aprobarea, respingerea, suspendarea sau incetarea dreptului la servidi de os/stenfdsodala pentru persoanele varstnice, prevozute de prezenta lege, se face de catre:

a) primar, pentru servidiie de asisten£a sodala organizate pe plan local, pentruingrijirea in caminele aflate in administrare si pentru ingrijirea la domidliu;

26

b) directorul general at direcfiei de munca, sotidaritate sodala $i famitie judeêne $/ amunidpiului Bucuresti, pentru asistenta sociaia acordata de asociatiile s/ fundaîile romanes/ de unitafite de cult recunoscute in Romania, care au primit transferuri din fonduriteqestionate de Ministerut Mundi, Solidaritatii Sociate si Familiei. "

Modificarea Le$ii nr. 17 (2000, Repubiicata, privind asistenta sodala a persoanetor varstnice,cu modificarite $i comptetarite utterioare, astfel incat sa nu existe reglementari cu un caracterdiscriminatoriu intre furnizorii pubtici si cei privati.Completarea Legii nr. 17 12000, Republicata, pnvind asistenfa sodala a persoanetor varstnice,cu modificarile ?i completdrile ulterioare cu sanctiuni pentru nemdeplinirea obliga iileautoritatilor administraîei publice locale in vederea identificarii si evaluarii nevoilorpersoanelor varstnice, a organizarii, planificarii si asigurarii finantarii sau cofinanâriiserviciilor sociale.

Director DIS

Mihaela DLHCULESCU

Prenume $i nume

Mihaela Vaszil

Functfa

Inspector social

SemnSturaflJh

; MData

27

minim i ium munch si iusi i! hi soc:iai...

Documents