Parohia Orodoxă Română – Chiuzbaia

A. Istoricul comunităţii parohiale:

Hramul: „Pogorârea Duhului Sfânt” Protopopiatul: Baia Mare

Satul Chiuzbaia, orașul Baia Sprie, judeţul Maramureş, este aşezat la o distanţă de 14 km în partea de Nord-Est a Municipiului Baia Mare, respectiv la o distanță de 7 km Nord față de orașul Baia Sprie, fiind străbătut de Valea Sfântului Ioan. Chiuzbaia are o vechime istorică apropiată celei atestate pe seama orașului Baia Sprie, respectiv anul 1329. Monografia satului regăsită la oficiul parohial avansează că „Între anii 1237-1239, înainte de invazia tătară, în Chiuzbaia exista o populație omogenă cu parohie proprie”.1 La anul 1921 comunitatea este identificată sub numele de Chiuzbaia2, care înseamnă în accepțiunea colectivă „Baia de sub Chiuz (Mina Herja)”. Totuși, precizăm faptul că numele proprii Kizbanya și Kisbanya regăsite în documente din timpul stăpânirii austro-ungare, înseamnă „Baia cu apă murdară/chizoasă”, respectiv „Baia mică”. Conform unei inscripții regăsite pe zidul actualei școli din sat, precum și a unui document oficial regăsit în arhiva unității de învățământ din localitate, prima atestare documentară a Școlii Chiuzbaia este în anul 1827. Localnicii s-au îndeletnicit de-a lungul timpului cu creşterea animalelor, dar mai ales a oilor şi exploatarea lemnului. Având în vedere apropierea de cele două orașe învecinate chiuzbăienii au găsit locuri de muncă aici, dar şi oportunitatea de a-și comercializa produsele lor din lâna oilor: cergi, gube și alte produse tradiționale și artizanale.

Istoricul bisericii parohiale:

Putem presupune că prima biserică a comunității va fi fost contruită înainte de invazia tătară din secolul al XIII-lea. A doua biserică, edificată pe la 1620 din lemn de stejar, 3 a fost așezată pe locul numit „Pujna”, iar în jurul ei se mai găsesc până în prezent urme care să-i ateste existența istorică. A treia biserică a comunității, un monument de arhitectură populară la acel timp, a fost construită tot din lemn pe la anul 1752 în Cimitirul de Jos, în locul numit „La Pandoru”, de către meșterul Chendrea a Petri Brudului, originar din Sălaj.4 Aceasta a fost vândută comunei Mănășturel de pe Someș.5 Sfântul Prestol din piatră al acestui lăcaș se păstrează până în prezent putând fi observat în Cimitirul mai sus amintit. La anul 1800, apare menționată o nouă biserică situată pe locul actualei biserici parohiale și construită pe cheltuiala lui Vasile Cherecheș, care a rămas întipărit în conștiința locului ca și ctitor al bisericii.6 În anul 1931 încep lucrările la actuala biserică parohială.

Nava și absidele laterale ale bisericii parohiale au fost ridicate între anii 1931-1939, sub păstorirea preotului paroh Nicolae Lupan (????). Ulterior, între anii 1939-1959 s-au edificat cele două

1 Conform lui Teofil Rădulescu-Cherecheș, Monografia satului Chiuzbaia, Vol. I, Fascicul 1, pag. 4.2 Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, A-N, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1967-1968, pag. 144.3 Teofil Rădulescu, op. Cit., Fascicul II, pag. 109.4 Ibidem, pag. 112. 5 Bidem, pag. 111.6 Ibidem, pag. 115.

turnuri-clopotniță. Astfel, biserica este zidită după un plan triconc, cu absidele laterale rectangulare, cu dimensiunile 33m x 13m. Absida altarului este poligonală decroşată. Naosul este acoperit cu o boltă semicirculară. Pe latura vestică a edificiului sunt situate două turnuri-clopotniță adosate navei cu şarpante în formă piramidală. Pictura a fost efectuată de către pictorul bisericesc Muste Valentin, din Baia Mare, între anii 1987 – 1988, în tehnica „encaustică”, în timpul păstoririi preotului paroh Mada Viorel-Vasile (1977-prezent). Ansamblul arhitectural al bisericii mai cuprinde trei troițe renovate în marmură și o troiță în piatră, precum și un Altar de vară, din lemn, după un plan hexagonal, edificat în anul 2014, de către același paroh. Construcția Casei parohiale a început în 1975 la inițiativa preotului Panga Iacob (19??-1977), din cărămidă și beton armat, lucrările finale de mansardare și finisaje interioare și exterioare, precum și anexele, fiind efectuate de actualul paroh.

În patrimoniul parohiei se află: un Potir de argint de 25 cm înălțime și un Potir filigramat nedatate, dar cu valoare de patrimoniu evidentă. Cărţi vechi: Mineiul lunei lui Ianuarie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1898; Mineiul lunei Ianuarie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1909; Mineiul lunei lui Fevruarie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1898; Mineiul lunei lui Fevruarie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1909; Octoihul, ediție cu caractere slavone; Mineiul lunei lui Martie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1898; Mineiul lunei lui Martie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1909; Mineiul lunei lui Aprilie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1898; Mineiul lui lui Maiu, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1910; Mineiul lunei lui Iunie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1894; Mineiul lunei lui Iunie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1910; Mineiul lunei lui Iulie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1894; Mineiul lunei lui Iulie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1910; Mineiul lunei lui August, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1894; Mineiul lunei lui August, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1910; Mineiul lunei lui Septembrie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1891; Mineiul lunei lui Septemvrie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1908; Mineiul lunei lui Octomvrie Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1892; Mineiul lunei lui Octomvrie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1908; Mineiul lunei lui Noemvrie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1892; Mineiul lunei lui Noemvrie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1908; Mineiul lunei lui Decemvrie, Tipografia „Cărților bisericesci”, București, 1892; Mineiul lunei lui Decemvrie, Ediția a II-a, Tipografia cărților bisericești, București, 1909; Apostol, EIBMO, București, 1960;

Comunitatea satului Chiuzbaia a fost păstorită, de-a lungul anilor, de preoţii: pr. Nicolae Lupan (????); pr. Augustin Butean (??????); pr. Adrian Costin (??????); pr. Ioan Știru (1952-1960); pr. Vasile Șimon (1960-1965); pr. Petru Pop (1965-1971); pr. Iacob Panga (1971-1977); pr. Viorel-Vasile Mada (1977-prezent).

Cântăreţii remarcați de comunitate sunt Ioan Grigor, Vasile Breban, Ioan Libotean și Firicel Gavril Grigor (2012-prezent). Epitropii care au rămas în memoria parohiei sunt Ananie Cânța, Ioan Avram, Nuțu Babici, Gavril Grigor, Pavel Roman, Oancea Gheorghe și Bele Dumitru.

C. Cimitirele, în număr de 3, poartă denumiri consacrate în comunitate astfel: „Cimitirul de pe Pujna”, situat la 300 m de biserică înspre Muntele Igniș, datând din secolul al XVI-lea după cum reiese din inscripțiile unor cruci funerare, „Cimitirul la Pandoru”, aflat la o distanţă de 250 m de biserică sub dealul Pujna; „Cimitirul de pe Ulița Satului”, aflat la o distanţă de 150 m de biserica parohială, pe ulița mai sus-menționată;

D. Biblioteca parohială este situată în cafasul bisericii şi conţine peste 800 de titluriE. Profilul actual al parohiei

În prezent parohia are un număr de 611 credincioşi.7 Activităţile pastoral-misionare, catehetice şi culturale cuprind pelerinaje în preajma sărbătorilor închinate Maicii Domnului, precum și a altor praznice împărătești la Mânăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de lăngă localitate, mănăstire ctitorită de preotul Viorel-Vasile Mada împreună cu credincioșii între anii 1995-1998, cercuri catehetice pentru copii în cadrul programelor naţionale „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege şcoala”. La inițiativa preotului paroh, s-au organizat periodic în parteneriat educațional cu Școala cu clasele I-VIII Chiuzbaia în Postul Adormirii Maicii Domnului, în Postul Nașterii Domnului și cu ocazia hramului, diferite activități religios-culturale concretizate în serbări cu copiii și împărtășirea lor înaintea începerii anului școlar. Acţiunile filantropice s-au concretizat în răspunsul binevoitor şi prompt al comunităţii chiuzbăiene la cererile celor aflaţi în nevoi, atât din comunitate, cât și din afara ei, precum și la circularele formulate instituțional de către Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului.

Surse bibliografice:1. Coriolan Suciu, Dicţionar istoric al localităţilor din Transilvania, vol. I, A-N, Editura

Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1967-19682. Teofil Rădulescu-Cherecheș, Monografia satului Chiuzbaia, Vol. I.3. www.protopopiatul-baia-mare.ro

Loc. Chiuzbaia, str. Principală, nr. 35, orașul Baia Sprie cod poștal 435101, Jud. MaramureşPogorârea Duhului SfântTel. 0262260380

7 Cf. www.episcopiammsm.ro