MICROBIOLOGIECurs 6/21.05.2012

Examinarea condiţiilor de cultivare şi alcaracterelor culturale

Examinarea condiţiilor de cultivare-se apreciază mediile de cultură folosite, temperatura şi durata de

incubare, atmosfera de incubare, pH mediilor.

Examinarea caracterelor culturale-se execută pe perechi de medii, întâi examinăm mediul lichid , apoi

cel solid;-caracterele culturale sunt determinate genetic şi constituie criterii de

identificare a speciilor.Examinarea caracterelor culturale în mediul lichidSe apreciază:1) turbiditatea;2) fenomenele de suprafaţă;3) sedimentul sau depozitul.

1) Turbiditatea – poate fi absentă sau prezentă, iar în cazul prezenţei poate fi discretă, accelerată, moderată.

2) Fenomenele de suprafaţă pot fi prezente sau absente; în cazul prezenţei se apreciază inelul, membrana sau pelicula.

3) Sedimentul sau depozitul poate fi prezent sau absent, iar în cazul prezenţei se apreciază forma, aspectul înainte şi după agitare. Astfel întâlnim sediment sub formă de filament, fuior (Pasteurella muttacida), flocoane (Bacillus anthracis).

Examinarea caracterelor culturale la suprafaţa mediilor solideLa suprafaţa mediilor solide celulele bacteriene se pot dezvolta sub

formă de colonii izolate sau sub formă de gazon.Gazonul este un strat uniform continuu care se dezvoltă pe întreaga

suprafaţă a mediului de cultura, apare în principal la speciile care prezintă aparat ciliar foarte activ (Proteus vulgaris).

Coloniile izolate sunt aglomerări de bacterii care rezultă în urma multiplicării unei singure celule bacteriene. In cazul coloniilor izolate se apreciază mai multe caractere: forma – în majoritatea cazurilor forma circularî, punctiformă, filamentoasă, dentritică, lenticulară.

Marimea coloniilor este influenţată de densitatea celulelor pe unitatea de suprafaţă; -colonii mici cu diametrul sub 1 mm (Listeria monocytogenus); -colonii medii cu diametrul se 1 mm şi peste (Escherichia Coli, Salmonella);-coloni mari cu diametrul peste 2 mm (Bacillus cereus).

Culoarea - din acest punct de vedere există colonii pigmentate şi colonii nepigmentate; uneori pigmentul este difuzibil în masa mediului. Coloniile pot fi pigmentate în roşu, portocaliu, roz, negre, etc.

Gradul de emulsionaritate sau aderenţa la mediu – din acest punct de vedere există colonii care se raclează uşor de pe suprafaţa mediul şi colonii care se raclează mai greu atunci când se doreşte realizarea frotiurilor.

Aspectul marginilor – există colonii cu margini netede, regulate sau neregulate, zimţate.

Aspectul suprafeţelor – există colonii cu suprafata netedă, lucioasă sau aspră, rugoasă.

Consistenţa – există colonii untuase, mucoase, păstoase. In urma examinării caracterelor culturale pe medii solide coloniile

bacteriene se împart în 3 categorii:1. colonii de tip S – netede, lucioase, cu margini netede;2. colonii de tip R – aspre, rugoase, cu margini neregulate;3. colonii de tip M – mucoase, care creează impresia de alunecare pe

suprafaţa mediului de cultură.In urma transplantărilor regulate, coloniile de tip S se pot transforma

în colonii de tip R, fenomen cunoscut sub denumirea de rofizare. La unele specii bacteriene se poate aprecia şi mirosul (Pseudomonas aeruginosa – miros de iasomie, E. coli – miros de amoniac, Clostridium - ……ars).

Particularităţi privind examinarea caracterelor culturale ale bacteriilor anaerobe

In mediul lichid nu se constată fenomene deosebite – prezenţa unui guler de spumă la suprafaţa meidului.

Pe medii solide: colonii pufoase (Clostridium tetani) sau lenticulare (Clostridium perfringens).