PROMOVÁRE, promovări, s. f. Acțiunea de a promova și rezultatul ei. – V. promova. 

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMOVÁRE, promovări, s. f. Acțiunea de a promova și rezultatul ei. – V. promova. 

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

promováre s. f., g.-d. art. promovắrii; pl. promovắri 

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMOVÁRE s. 1. trecere. (~ clasei.) 2. avansare, înaintare, înălțare, ridicare, (înv.) provivasire, (fig.)

ascensiune. (~ în grad, în funcție.) 

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMOVÁRE s.f. Acțiunea de a promova și rezultatul ei; ridicare în grad, susținere. [< promova]. 

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

promováre s. f., g.-d. art. promovării; pl. promovări 

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PROMOVÁ, promovez, vb. I. Tranz. 1. A ridica, a înainta pe cineva în funcție, în grad, într-o demnitate etc.; a

avansa. ♦ A declara pe cineva absolvent al unui an de învățământ, permițându-i trecerea în anul următor. ♦ A

termina cu succes o clasă sau un an de învățământ. 2. A susține, a sprijini făcând să progreseze, să se dezvolte. A

promova o idee. – Din lat. promovere. 

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink