metodologia_cdi

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTICERCETARI FUNDAMENTALE DE MARKETING

PORTOFOLIU DE CERCETAREMETODOLOGIA CERCETARII-DEZVOLTARII-INOVARII

STUDENT: Catunianu AndreeaAN: IGRUPA: 1

Portofoliu de cercetare

Tema de cercetare este Publicitatea in marketing.Intrebari de cercetare:1. Cum influenteaza publicitatea perceptia consumatorului astfel incat sa creeze o diferentiere a produsului fata de celelalte produse din aceeasi categorie?2. Cum influenteaza publicitatea pozitionarea unui produs pe piata?3. Care sunt efectele implementarii unei strategii de publicitate adecvate?Ipotezele cercetarii:1. Exista o legatura intre publicitatea unui produs si perceptia consumatorului asupra acestuia.2. Exista o legatura intre publicitate si locul pe care il ocupa un produs pe piata.3. Impactul implementarii strategiei de publicitate asupra vanzarilor depinde de cat de bine este transmis mesajul catre consumatori si de cat de bine satisface cerintele acestora.Titlul articolului stiintific este Rolul publicitatii in diferentierea produsului si pozitionarea acestuia pe piata.Cuvinte cheie: publicitate, consumator, produs, piata, comportamentul consumatorului.

Bibliografie:

Nr. Crt.Baza de date utilizataAutorLucrareIndicatori scientometrici

1.Sciencedirect Sheena, G. Naresh

Do Brand Personalities Make a Difference to Consumers?Fi:1,342H:1

2.JstorJohnA.BarghLosing Consciousness: Automatic Influences on Consumer Judgment, Behavior, and MotivationFiH

3.JstorSanjay Putrevu, Kenneth R. LordComparative and Noncomparative Advertising: Attitudinal Effects under Cognitive and Affective Involvement ConditionsFiH

4.Sciencedirect Bernd Schmitt

The consumer psychology of brandsFi:0,980H:2

5.JstorSusanFournierConsumers and Their Brands: Developing Relationship Theory in Consumer ResearchFiH

6.JstorWendell R. SmithProduct Differentiation and Market Segmentation as Alternative Marketing StrategiesFiH

7.JstorNils-Henrik M. von der Fehr and Kristin StevikPersuasive Advertising and Product DifferentiationFiH

8.JstorPeter R. Dickson and James L. GinterMarket Segmentation, Product Differentiation, and Marketing StrategyFiH

9.Sciencedirect Michael J. Barone Robert D. JewellHow category advertising norms and consumer counter-conformity influence comparative advertising effectivenessFi:0,548H:2

10.Sciencedirect Simon P. Anderson, Hans Jarle Kind, Martin PeitzMedia market concentration, advertising levels, and ad pricesFi:2,182H:4

11.Sciencedirect Winand Emons, Claude FluetNon-comparative versus comparative advertising of qualityFi:0,237H:1

12.JstorStefanArpingGyngyiLrnthCorporate Leverage and Product Differentiation StrategyFiH

13.Sciencedirect Peter G.P. Walters, Paul Whitla, Howard Davies

Global strategy in the international advertising industryFi:0,782H:2

14.Sciencedirect Sanjeev Swami, Arindam DuttaAdvertising strategies for new product diffusion in emerging markets: Propositions and analysisFi:1,195H:4

15.Sciencedirect Jian Huang, Mingming Leng, Liping LiangRecent developments in dynamic advertising researchFi:1,558H:2

16.Sciencedirect Jayani Jayawardhana

Direct-to-consumer advertising and consumer welfareFi:0,478H:1

17.E-booksSica StanciuProdusul i rolul su n strategia complex a ntreprinderii

FiH

18.JstorJ. Clyde MarquisAdvertising as an Aid to Direct SellingFiH

19.JstorL. D. H. WeldMarket DistributionFiH

20.Sciencedirect Takeo NakaoProfitability, market share, product quality, and advertising in oligopolyFi:0,873H:1

Bibliografie in sistemul APA:1. J. Clyde Marquis US. (1913). Advertising as an Aid to Direct Selling. Annals of the American Academy of Political and Social Science, 50. 197-202.2. L.D.H. Weld US. (1915). Market Distribution. The American Economic Review, 5. 125-139.3. Sheena & G. Naresh, I. (2012). Do Brand Personalities Make a Difference to Consumers. Procedia - Social and Behavioral Sciences, 37, 31-37. Retrieved from http://dx.doi.org/10.1016/j.sbspro.2012.03.2724. SusanFournier, IL. (1998). Consumers and Their Brands: Developing Relationship Theory in Consumer Research. Journal of Consumer Research, 24. 343-353. Doi: 10.1086/2095155. JohnA.Bargh, IL (2002). Losing Consciousness: Automatic Influences on Consumer Judgment, Behavior and Motivation. Journal of Consumer Research, 29. Doi: 10.1086/3415776. Sanjay Putrevu & Kenneth R. Lord (1994). Comparative and Noncomparative Advertising: Attitudinal Effects under Cognitive and Affective Involvement Conditions. Journal of Advertising, 23. 77-91. Retrieved from: http://www.jstor.org/stable/41889297. Bernd Schmitt, NY. (2012). The consumer psychology of brands. Journal of Consumer Psychology, 22. 7-17. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.jcps.2011.09.0058. Wendell R. Smith, NY. (1956). Product Differentiation and Market Segmentation as Alternative Marketing Strategies. Journal of Marketing, 21. 3-8. Retrieved from: http://www.jstor.org/stable/12476959. Nils-Henrik M. von der Fehr & Kristin Stevik (1998). Persuasive Advertising and Product Differentiation. Southern Economic Journal, 65. 113-126. Retrieved from: http://www.jstor.org/stable/106135510. Peter R. Dickson & James L. Ginter NY. (1987). Market Segmentation, Product Differentiation, and Marketing Strategy. Journal of Marketing, 51. 1-10. Retrieved from: http://www.jstor.org/stable/125112511. Michael J. Barone & Robert D. Jewell OH (2012). How category advertising norms and consumer counter-conformity influence comparative advertising effectiveness. Journal of consumer psychology, 22. 496506. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.jcps.2012.07.00112. Simon P. Anderson, Hans Jarle Kind & Martin Peitz VA. (2012). Media market concentration, advertising levels, and ad prices. International Journal of Industrial Organization, 30. 321-325. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.ijindorg.2011.11.00313. Winand Emons & Claude Fluet CN (2012). Non-comparative versus comparative advertising of quality. . International Journal of Industrial Organization, 30. 352360. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.ijindorg.2012.01.00414. GyngyiLrnth & StefanArping CH. (2006). Corporate Leverage and Product Differentiation Strategy. The Journal of Business, 79. Retrieved from: http://www.jstor.org/stable/10.1086/50525315. Peter G.P. Walters, Paul Whitla & Howard Davies (2008). Global strategy in the international advertising industry. International Business Review, 17. 235-249. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.ibusrev.2008.01.00516. Sanjeev Swami & Arindam Dutta I. (2010). Advertising strategies for new product diffusion in emerging markets: Propositions and analysis. European Journal of Operational Research, 204. 648-661. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.ejor.2009.11.00917. Jian Huang, Mingming Leng & Liping Liang (2012). Recent developments in dynamic advertising research. European Journal of Operational Research, 220. 591-609. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.ejor.2012.02.03118. Jayani Jayawardhana US. (2013). Direct-to-consumer advertising and consumer welfare. International Journal of Industrial Orgaization, 31. 164-180. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/j.ijindorg.2012.09.00119. Takeo Nakao J. (1983). Profitability, market share, product quality, and advertising in oligopoly. Journal of Economic Dynamics and Control, 6. 153-171. Retrieved from: http://dx.doi.org/10.1016/0165-1889(83)90047-720. Sica Stanciu B. (2002). Produsul i rolul su n strategia complex a ntreprinderii. Bazele generale ale marketingului, 1.

Fise de recenzie:

DATE DE IDENTIFICARE DOCUMENT

Titlu in limba romanaFac personalitatea brandurilor o diferenta pentru consumatori?

Titlu originalDo brand personalities make a difference to consumers?

Anul2012

Autori Sheena, G. Naresh

InstitutieSchool of Management, Pondicherry University, Puducherry, India

EdituraElsevier

Adresa webhttp://dx.doi.org/10.1016/j.sbspro.2012.03.272

CONTINUTUL DOCUMENTULUI

Cuvinte cheie: Personalitatea marcii, succesul marcii, strategia de marca, perceptia consumatorilor, imaginea firmei

Principalele probleme abordate in cadrul acestui articol sunt: Numeroase branduri doresc sa se identifice complet cu categoria de produs in asa fel incat s-l controleze. Astzi, exist o proliferare de branduri pe toate pietele existente. Marci de forme diferite, dimensiuni, apartinand diferitor industrii i multe alte caracteristici distinctive sunt disponibile n funcie de alegerea noastr si de gusturile noastre. Aceste branduri trezesc interesul din consumatori pe baza de personalitilor pe care le dein. Fiecare brand, astfel, are propria sa personalitate distinct, care ne atrage atentia ntr-un mod diferit n situaii distincte. Prin urmare, se consider c este imperativ un studiu pentru a investiga semnificaia personalitatii brandului, fiind crucial pentru marketing n luarea deciziilor i pentru succesul pe piata.

Principalele concluzii: Brandul nseamn mult mai mult dect a da doar un nume de marca i de semnalizare la lumea exterioar c un astfel de produs sau serviciu a fost tampilat cu marca i amprenta unei organizaii. Brandurile sunt un rezultat direct al strategiei de segmentare a pieei i de difereniere a produselor. Un brand nu doar pur i simplu acioneaz pe pia, dar, de asemenea, se organizeaz pe pia, este condus de o viziune, o chemare i un design diferit si unic.

Relatiile cu alte lucrari/contributii din aceeasi arie tematica (comentarii generale):

Lucrare, autorComentarii privind asemanari/deosebiri


DATE DE IDENTIFICARE DOCUMENT

Titlu in limba romanaCum influenteaza categoriile de norme de publicitate si protectia consumatorului eficienta in publicitatea comparativa

Titlu originalHow category advertising norms and consumer counter-conformity influence comparative advertising effectiveness

Anul2012

Autori Michael J. Barone, Robert D. Jewell

InstitutieUniversity of Louisville, College of Business, Kent State University, College of Business

EdituraElsevier

Adresa webhttp://dx.doi.org/10.1016/j.jcps.2012.07.001

CONTINUTUL DOCUMENTULUI

Cuvinte cheie: Categorii de norme, publicitate comparativa, necesitatea de unicitate

Principalele probleme abordate in cadrul acestui articol sunt: Cercetarea analizeaz dac i cum categoriile de norme de publicitate influena eficiena publicitii comparative. Pentru a atinge acest scop, studiul investigheaz dac persuasiunea unui anumite publicitati comparative depinde dac este vazuta sau nu ca o tactic tipica, care este conform cu normele categoriei de publicitate.

Principalele concluzii: Rezultatele din experimentele 1 i 2 indic faptul c o publicitate comparativ utilizata cu nclcarea normelor duce la o penalizare care este evideniat printr-o reducere a impactului anunului pe piata. Aceste norme sunt folosite pentru folosirea unei publicitati adecvate si corecte fata de produsele si categoriile concurente.

Relatiile cu alte lucrari/contributii din aceeasi arie tematica (comentarii generale):



Stadiul cunoasterii:Conceptul actual de marketing pleaca de la premisa c orice activitate economic trebuie s tinteasca spre satisfacerea cu cea mai mare eficien a cerinelor consumatorilor. Att publicitatea ct i relaiile publice au un rol tot mai insemnat n viaa social, fiind inseparabil legate de comunicarea de mas, al crei impact att asupra individului ct i a societii n ansamblu sunt binecunoscute. Generic, n viziunea de marketing, produsul, ca rezultant a activitii unui productor, este rspunsul acestuia la cerintele consumatorului. El trebuie privit ca un sistem al elementelor ce declaneaz cererea pe pia. Publicitatea se ocup cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor i ideilor, de cele mai multe ori prin mesaje pltite. Scopul direct ale acestor mesaje este impulsionarea doleantelor consumatorilor poteniali, i formarea perceptiilor pozitive n legtur cu produsul, scop care este atins prin utilizarea metodelor de manipulare psihologic mai mult sau mai puin subtile. Vnztorii vd reclama ca o parte constituent a strategiei generice de promovare a produselor. Alte elemente ale promovrii sunt mrcile, relaiile publice, vnzrile personale i promovarea de vnzri. Considerat un constituent cheie n definirea politicii de produs, marca cu toate implicaiile ei a reprezentat o preocupare a specialitilor din domeniul marketingului, deoarece ea difereniaz produsul de produsele concurentei ndeplinete criterii de baz, adaug valoarea produsului satisfcnd i nevoile psihologice ale consumatorilor, (Ph.Kotler, op.cit. p.662) determinnd ncrederea acestora cu privire la nivelul calitativ al produsului.Strategia de marketing este tehnica care vizeaza formarea unei imagini de marca fiecarui produs aferent firmei, prin atribuirea unor trasaturi diferite favorabile, menite sa le faca usor de identificat si de diferentiat comparativ cu produsele concurente. Atuurile marcii, avantajele oferite cumparatorului trebuie scoase in evidenta si semnalizate eficient pietei tinta; imaginea distinctiva a marcii devine astfel, pe de o parte, mai usor de recunoscut si de retinut, iar pe de alta parte, mai usor de diferentiat fata de produsele care apartin firmelor concurente. Contient i incontient consumatorul urmareste zilnic reclame, prin afiaj public, reclame n publicaii, la radio sau televiziune sau prin pot. Printr-un proces continuu de cunoatere, fiecare consumator i formeaz propriile convingeri sau opinii despre produsele existente pe pia. Prin propria experien cu produsul, clientul se afla ntr-o continu schimbare n raport cu piaa. El i pastreaza sau modific convingerile i nva s se raporteze mai bine la fiecare produs sau serviciu. Consumatorul dezvolt un set de ateptri de la fiecare produs de pe pia.Pozitionarea produsului stabilita la lansare poate ramane neschimbata pe durata ciclului de viata a marcii, in timp ce, pentru a indrepta la un moment dat perceptia nefavorabila a clientelei fata de produs sau pentru a imbunatati imaginea marcii, se utilizeaza repozitionarea. Importanta alegerii voluntare a unei pozitionari corecte pentru un produs, pozitie care trebuie sa fie compatibila cu segmentul de piata vizat, reiese din faptul ca, daca nu este stabilita, de la bun inceput, marca va trebui sa suporte pozitionarea spontana a pietei. In conditiile unei oferte abundente si diversificate, consumatorul asociaza mental fiecarui produs de pe piata, o "eticheta" proprie, care poate fi nefavorabila in cazul produselor pozitionate confuz, indoielnic sau subpozitionate, cand cumparatorii au doar o idee vaga despre marca respectiva. In concluzie publicitatea joaca un rol esential in pozitionarea produsului pe piata si in crearea unei imagini asupra marcii a consumatorilor.

Proiectarea cercetarii Studiu de caz

Publicitatea si politica de marketing a firmei OriflamePrin analiza politicii de marketing a firmei Oriflame, se urmareste modul n care compania concepe dezvoltarea activitatii sale, directiile de perspectiva si actiunile practice, concrete, viznd valorificarea potentialului n concordanta cu cerintele pietei. Analiznd strategiile si tacticile aferente politicii de marketing, se poate desemna un anumit stil propriu firmei, o anumita maniera specifica de abordare si rezolvare a problemelor sale.Oriflame este o companie de produse cosmetice care ofera mai ales femeilor, dar si barbatilor, o gama diversificata de produse care sa acopere si sa satisfaca corespunzator nevoile de frumusete si ngrijire a corpului. Aceasta gama sortimentala se doreste a fi una complexa si completa, continnd 4 linii principale: produse pentru machiaj, produse pentru ngrijirea tenului, parfumuri, produse pentru ngrijirea corpului.Optiunile companiei privitor la dimensiunile, structura si dinamica gamei de produse pe care le fabrica si comercializeaza se reflecta n strategia de produs. Obiectivele pentru atingerea carora Oriflame a adoptat diferite alternative strategice n politica de produs sunt urmatoarele: cresterea numarului de reprezentanti activi, mentinerea unui nivel ridicat de consum, mbunatatirea satisfacerii cerintelor clientilor clientilor, cresterea nivelului vnzarilor, cstigarea de clienti noi si ncntarea actualilor clienti, crearea de "brand awareness".Politica de pret detine un loc aparte n cadrul celor patru politici de marketing, ca urmare detine un loc aparte si n cadrul actiunilor ntreprinse de firma. Compania trebuie sa acorde importanta cuvenita rolului pretului, care este efectiv folosit ca instrument de marketing, acesta dovedindu-se un element cu implicatii directe asupra tuturor activitatilor si actiunilor de marketing ale ntreprinderii. Analiza preturilor practicate de companie se poate face avnd n vedere trei aspecte principale: nivelul preturilor, gradul de diversificare a preturilor si gradul de mobilitate a preturilor. Nivelul preturilor este influentat de criteriul care a stat la baza stabilirii respectivului nivel de pret, si anume; costurile, cererea si concurenta.In functie de obiect, Oriflame a desfasurat o publicitate institutionala, avnd ca principal obiectiv instaurarea n rndul publicului a unei atitudini favorabile si de atasament fata de firma si fata de oferta sa. Oriflame a desfasurat o publicitate institutionala de informare.Oriflame a transmis mesajele publicitare prin intermediul urmatoarelor medii majore:Presa - mesaje cu caracter publicitar au fost difuzate n principalele reviste dedicate femeilor;Televiziunea - posturile de televiziune au difuzat reclamele la ore de maxima audienta si nu numai;Publicitatea exterioara - a fost utilizata de compania Oriflame prin intermediul tipariturilor, mai exact prin folosirea de cataloage (produsele cosmetice Oriflame sunt prezentate potentialilor cumparatori cu ajutorul cataloagelor n care sunt vizualizate toate produsele oferite spre vnzare; de asemenea, catalogul contine caracterizari ale produselor, enumerari ale principalelor proprietati ale acestora, precum si paletele de culori disponibile si listele cu preturile practicate);Oriflame a utilizat urmatoarele tehnici de promovare a vnzarilor prin publicitate: Reducerea preturilor - n fiecare campanie de vnzari, Oriflame ofera spre vnzare produse la preturi reduse. In brosura fiecarei campanii exista anumite sectiuni care si propun sa determine o crestere a cererii pentru produsele respective prin reducerea pretului. Concursuri promotionale - sunt folosite de Oriflame cu scopul de a determina cresterea consumului, de a atenua sezonalitatea vnzarilor, de a stimula reprezentantii, de a contracara actiuni promotionale ale concurentilor care organizeaza concursuri. Concursurile promotionale organizate de Oriflame s-au canalizat pe doua directii: concursuri promotionale destinate sa impulsioneze consumatorii si concursuri promotionale destinate sa impulsioneze reprezentantii.

Tabel 1 - Masuri de promovare a vnzarilor orientate spre consumatorMetodaObiectiveAvantajeDezavantaje

CupoaneStimularea cereriiImplica vnzatoriiAmnarea comenzii

PremiiCrearea unei imagini favorabileAtragerea consumatorilorClientii cumpara pt.premiu nu pt.produs

ConcursuriStimularea cumpararii si crearii de stocuriImplicarea consumatorilor n evolutia produsuluiNecesita gndire creatoare, dar si analitica

MostreIncercarea produselor noiRisc scazut pentru consumator la ncercarea produsuluiCosturi mari pentru companie

Reduceri de pretIncurajarea clientilor sa cumpere; stoparea declinului vnzarilorStimuleaza efectiv cerereaUsor de imitat; reduce vnzarile viitoare; scade valoarea perceputa a produsului

Vitrine cu produse pentru ncercatSuport pentru alte metode de promovare; ncurajeaza ncercarea produselorOfera o vizibilitate buna a produselorEste dificil pentru vnzator sa aloce spatiu pentru asa ceva.

TomboleIncurajarea clientilor sa cumpere mai mult; scaderea tendintei de schimbare a marciiStimuleaza clientii sa cumpere mai multVnzarile scad la ncheierea perioadei

Intre instrumentele promotionale utilizate de Oriflame, se nscriu si participarile cu caracter expozitional si sponsorizarea. Participarea la manifestari cu caracter expozitional de catre firma Oriflame s-a realizat cu ocazia organizarii de catre companie a unor actiuni ce aveau drept scop crearea pentru consumatori a unor oportunitati de a vedea produsele si n realitate nu numai n catalog, precum si de a ncerca produsele respective. De remarcat ca aceasta actiune a oferit firmei posibilitatea de a comunica att cu publicul intern ct si cu publicul extern, posibilitatea punerii n miscare a unor variante de actiuni promotionale, ntre care distribuirea de cataloage si brosuri, organizarea de demonstratii ale utilizarii produselor, conferinte, proiectii de filme publicitare, oferirea de cadouri publicitare etc.In baza analizei politicii de marketing a firmei Oriflame voi arata strategiile pe care compania le are pentru a realiza atingerea obiectivelor propuse. In acest sens, un rol important l prezinta strategia de piata a firmei Oriflame, n jurul careia graviteaza elementele mixului de marketing, respectiv politica de produs, politica de pret, politica de distributie si politica de promovare. Adoptnd variantele strategice cele mai potrivite, ntreprinderea si poate ndeplini misiunea, si poate realiza obiectivele si si poate asigura o evolutie ascendenta, ncununata de succese n domeniu.Elaborarea strategiei promotionale n ansamblu si a optiunilor strategice derivate constituie un proces complex, dificil de realizat, dar pe deplin posibil. El implica o cunoastere n detaliu a mediului economico-social, a celui concurential, a pietei si a mecanismelor acesteia, a comportamentelor de consum, a modalitatilor de actiune a ntreprinderilor concurente ca si a specificului si a efectelor pe care le poate avea utilizarea diferitelor instrumente promotionale. Criteriile care determina alegerea diferitelor variante strategice sunt: obiectivele activitatii promotionale, natura si conditiile concrete ale pietei n care actioneaza, pozitia ocupata de ntreprindere n cadrul pietei, sediul organizarii activitatii promotionale. In functie de criteriile enumerate mai sus, propunerile privind politica de promovare a firmei Oriflame sunt urmatoarele: promovarea imaginii globale - strategia de extindere a imaginii, desfasurarea unei activitati promotionale permanente, strategia promotionala ofensiva, strategia nediferentiata, organizarea activitatii promotionale apelnd la institutii specializate.Strategia de extindere a imaginii ar putea fi adoptata de firma Oriflame, deoarece nu mai poate fi cazul doar de promovare a imaginii companiei, consumatorii fiind deja informati de existenta acesteia din actiunile promotionale desfasurate anterior. Strategia promotionala ofensiva ar putea fi benefica pentru Oriflame, deoarece compania beneficiaza de resursele necesare desfasurarii unei astfel de actiuni, care ar dubla siguranta obtinerii unei cote de piata ridicate. Strategia nediferentiata poate servi companiei Oriflame, prin care sa se adreseze ntregii piete, tuturor consumatorilor potentiali n scopul atragerii lor.Organizarea activitatii promotionale prin intermediul institutiilor specializate prezinta avantajul ca profesionalismul n cadrul acestor institutii garanteaza elaborearea unor solutii de cel mai nalt nivel. Reprezentantii sunt cei prin intermediul carora se propaga cantitatea cea mai mare de informatii referitoare la companie si la produsele pe care aceasta le ofera, reprezentantii sunt cei care mentin relatia cu actualii consumatori si realizeaza contactul cu potentialii consumatorii, reprezentantii sunt cei care realizeaza activitatea cea mai sustinuta de publicitate n favoarea companiei; dar munca reprezentantilor ar trebui dublata de eforturile companiei n vederea formarii pe piata a unei imagini reale si pozitive cu privire la activitatea si produsele firmei. In baza analizei politicii de marketing a firmei Oriflame, un rol important l prezinta strategia de piata a firmei, n jurul careia graviteaza elementele mixului de marketing, respectiv politica de produs, politica de pret, politica de distributie si politica de promovare. Adoptnd variantele strategice cele mai potrivite, compania si poate ndeplini misiunea, si poate realiza obiectivele si si poate asigura o evolutie ascendenta, ncununata de succese n domeniu. Pozitia ntreprinderii fata de schimbarile pietei determina adoptarea strategiei active de catre compania Oriflame, care este considera o ntreprindere moderna, puternica, preocupata permanent de nnoire si perfectionare. Ca si n cazul celorlalte variabile ale mixului de marketing (produs, pret, distributie), elaborarea strategiei promotionale n ansamblu si a optiunilor strategice derivate constituie un proces complex, dificil de realizat, dar pe deplin posibil. El implica o cunoastere n detaliu a mediului economico-social, a celui concurential, a pietei si a mecanismelor acesteia, a comportamentelor de consum, a modalitatilor de actiune a companiilor concurente ca si a specificului si a efectelor pe care le poate avea utilizarea diferitelor instrumente promotionale. Oriflame ar trebui ca pe viitor sa declanseze o campanie publicitara mai agresiva, care sa presupuna, n primul rnd, difuzarea de clipuri publicitare pe posturile de televiziune cu acoperire nationala la ore cu audienta ridicata si cu o frecventa care sa atraga curiozitatea si interesul publicului astfel incat sa existe o diferentiere a produselor Oriflame fata de cele concurent si o pozitionare mai buna pe piata.

metodologia_cdi

Documents