1

Ministerul Educaţiei Naţionale - MEN - Metodologie din 20 ianuarie 2017 Metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor

cu tulbur ri de înv ţare din 20.01.2017

În vigoare de la 10 februarie 2017 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 117 din 10 februarie 2017. Nu există

modificări până la 13 februarie 2017.

CAPITOLUL I Dispozi ii generale

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementeaz procedurile de evaluare adecvate pentru depistarea tulbur rilor de înv are (dislexie, disgrafie şi discalculie) ale elevilor, precum şi tipul de interven ie pentru asigurarea înv rii individualizate şi personalizate în cazul acestora. (2) Prezenta metodologie nu se refer la categoria copiilor/elevilor cu dificult i de înv are, care este reglementat de legisla ia actual în vigoare. Art. 2. - Principiile care stau la baza interven iei sunt cele prev zute în art. 3 din Legea educa iei na ionale nr. 1/2011, cu modific rile şi complet rile ulterioare. Art. 3. - Scopul prezentelor norme metodologice şi obiectivele acestora sunt: a) garantarea dreptului la educa ie al tuturor elevilor identifica i cu tulbur ri de înv are; b) favorizarea succesului şcolar al elevilor prin m suri didactice de sus inere, garantarea unei form ri adecvate şi promovarea dezvolt rii poten ialului fiec rui elev; c) reducerea dificult ilor rela ionale şi emo ionale, secundare tulbur rilor de înv are; d) adoptarea unor forme de verificare şi de evaluare adecvate necesit ii formative a elevilor; e) preg tirea cadrelor didactice, profesorilor de sprijin, profesorilor psihologi, logopezilor, profesorilor consilieri şcolari, precum şi responsabilizarea şi sensibilizarea p rin ilor în confruntarea cu problemele legate de tulbur rile de înv are; f) favorizarea diagnostic rii precoce a elevilor şi stabilirea parcursurilor didactice reabilitative; g) creşterea comunic rii şi colabor rii între familie, şcoal , centrele jude ene de resurse şi asisten educa ional /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten Educa ional (CJRAE/CMBRAE) şi medicii de familie, pe parcursul instruirii şi form rii;

2

h) asigurarea oportunit ilor egale de dezvoltare a tuturor capacit ilor elevilor, necesare în mediul social şi profesional. Art. 4. - (1) Beneficiarii prezentei reglement ri sunt elevii înscrişi în sistemul de înv mânt preuniversitar, depista i cu tulbur ri de înv are. (2) Evaluarea capacit ii de înv are în vederea depist rii tulbur rilor de înv are este realizat de c tre specialişti. Art. 5. - În în elesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos au urm toarele semnifica ii: a) tulbur ri de înv are, denumite în continuare tulbur ri specifice de înv are (TSI) - desemneaz un grup eterogen de tulbur ri ce afecteaz procesul tipic de achizi ie a abilit ilor şcolare (de citire, exprimare în scris şi matematice): dislexie, disgrafie (inclusiv disortografia), discalculie. Aceasta nu este o consecin a lipsei oportunit ilor de înv are sau a lipsei motiva iei pentru înv are, nu este rezultatul unei dizabilit i intelectuale, a unui intelect liminar, deficit senzorial (de exemplu, auditiv, vizual, motor), a tulbur rilor afective şi emo ionale de natur psihiatric , a altor tulbur ri de (neuro) dezvoltare (de exemplu, TSA - tulbur ri de spectru autist, ADHD - tulburarea de deficit de aten ie şi hiperactivitate) şi nu este cauzat de nicio form de traum cerebral sau maladie de achizi ie. Dislexia, disgrafia şi discalculia pot ap rea izolat sau se pot asocia. Acestea reprezint o tulburare de origine biologic , nefiind o consecin a absen ei oportunit ilor de înv are, a existen ei unor condi ii incapacitante sau a unor condi ii defavorabile înv rii; b) dislexia este o tulburare specific a abilit ilor de citire (în privin a corectitudinii, fluen ei, comprehensiunii), care nu sunt dezvoltate la nivelul aşteptat prin raportare la nivelul de dezvoltare intelectual , nivelul de şcolarizare şi vârsta persoanei; c) disgrafia cuprinde toate formele de perturb ri ale procesului tipic de achizi ie a exprim rii în scris (erori la nivelul literelor, erori sintactice şi erori de punctua ie, organizarea grafic a paragrafelor); d) discalculia este o tulburare specific de înv are care se exprim prin perturb ri ale procesului tipic de achizi ie a abilit ilor matematice (sim numeric, memorarea tablei adun rii şi înmul irii, calcul corect sau fluent, ra ionament matematic acurat); e) risc de dezvoltare a tulbur rilor specifice de înv are - prezen a unor semne, în preşcolaritate şi debutul micii şcolarit i, care s indice posibilitatea dezvolt rii unor tulbur ri specifice de înv are. Indicatorii sunt reprezenta i de anumite deficite/disfunc ii la nivelul unor abilit i considerate preachizi ii ale citit-scrisului, numera iei şi calculului matematic. Indicatorii riscului de dezvoltare a acestor tulbur ri pot fi observabili în diferite domenii: limbaj (expresiv, la nivel de vocabular, complexitate morfosintactic , pragmatic , articulare; receptiv, sub aspectul percep iei sau în elegerii vorbirii, inclusiv al proces rilor fonologice; dislalia prelungit , persistent ), motor (coordonare, mişc ri grosiere şi fine, echilibru, coordonare oculomotorie, grafomotorie), psihomotor (ritm, schem corporal , orientare spa iotemporal , inclusiv lateralitate), cognitiv (aten ie, percep ie, memorie vizual sau auditiv ,

3

memorie de lucru sau de lung durat , înv are intermodal , opera ii cognitive); f) dificult ile de înv are desemneaz o categorie de cerin e educa ionale speciale (CES) ca urmare a interven iei unor factori extrinseci (şcolari, familiali, sociali), dar şi a unor factori intrinseci psihoafectivi. Dificult ile de înv are pot fi remediate şi, de cele mai multe ori, se exprim sub forma unor întârzieri şi nu a unor perturb ri ale procesului tipic de achizi ie. Dificult i de înv are pot ap rea şi secundar unui nivel intelectual liminar, prezen ei deficien elor senzoriale, prezen ei ADHD, tulbur rilor emo ionale severe, bilingvism; g) adaptarea curricular - orice m sur prin care se accesibilizeaz curriculumul na ional în raport cu nevoile speciale/cerin ele educa ionale speciale ale elevilor. În acest context se pot stabili mai multe niveluri de adaptare, de la adaptarea contextului fizic, a metodelor de predare şi pân la adaptarea con inuturilor şi a cerin elor curriculare; h) augmentarea curricular - presupune îmbog irea standardelor curriculare cu strategii de procesare executiv care faciliteaz achizi ia şi generalizarea informa iei. Metodele de augmentare a curriculumului includ: strategii de înv are sau cognitive, strategii de înv are orientate pe elev, strategii de stimulare a autodetermin rii. Modificarea curriculumului presupune ca echipa implicat în elaborarea planului educa ional personalizat (PEP) s adauge în con inutul formal al curriculumului elevului ceea ce nu se afl în curriculumul general; i) grad de severitate - un specificator al TSI care cuprinde trei grade (uşor, moderat şi sever) şi care indic nivelul de extindere a tulbur rii de înv are în raport cu abilit ile şcolare afectate şi cu nivelul de intensitate a sprijinului necesar; j) evaluare adaptat - diferen iere care se realizeaz la nivelul practicilor de evaluare pedagogic a elevilor, pentru a r spunde cerin elor educa ionale speciale ale acestora. Evaluarea pedagogic adaptat comport mai multe niveluri, de la flexibilitatea pedagogic la acomodarea şi modificarea de substan a con inutului evalu rii, niveluri care se vor stabili în urma unei evalu ri a nevoilor educa ionale speciale ale elevului. Adaptarea evalu rii, în raport cu nivelul la care se produce, poate fi realizat de c tre cadrul didactic de la clas (dac este vorba de flexibilitate pedagogic sau adaptare) sau de c tre echipa multidisciplinar care se ocup de caz (prin intermediul unui plan educa ional personalizat). Evaluarea adaptat se face în raport cu gradul de severitate al TSI, cu gradul de afectare a unei abilit i sau a mai multor abilit i şcolare; k) terapii specifice - demersuri prin care abilit ile şcolare afectate, fie direct, fie prin prisma caracteristicilor psihologice care sus in înv area sunt reabilitate. Acestea includ, dar nu se limiteaz la: terapie logopedic , terapie psihomotorie, terapie psihologic , terapie educa ional de stimulare cognitiv , terapie ocupa ional ; l) m suri compensatorii - strategii de adaptare curricular instruc ional care îi vor permite elevului s compenseze, din punct de vedere func ional,

4

caren ele determinate de prezen a tulbur rii specifice de înv are. Cuprind m suri, materiale adaptate, tehnologii asistive. Aceste m suri şi instrumente de adaptare instruc ional respect principiul egalit ii de şanse, astfel încât elevul cu TSI s participe autonom la activitatea instructiv-educativ ; m) instrumente compensatorii - instrumente didactice şi tehnologice care substituie sau faciliteaz performan a în condi iile existen ei unei abilit i deficitare. Instrumentele compensatorii absolv elevul cu TSI de o presta ie care devine dificil din cauza tulbur rii, f r s îi faciliteze, din punct de vedere cognitiv, sarcina de lucru. Utilizarea unor asemenea instrumente nu se realizeaz la nivelul întregii clase. Cadrele didactice, pe baza indica iilor psihologului clinician/profesorului de sprijin/profesorului psihopedagog/logopedului/profesorului consilier şcolar, permit utilizarea acestor instrumente doar elevilor cu TSI; n) m surile de dispensare sunt interven ii care permit elevului s nu realizeze anumite activit i care, din cauza tulbur rii specifice de înv are, devin extrem de dificile şi care nu îmbun t esc procesul de înv are.

CAPITOLUL II Procedurile de evaluare pentru identificarea tulbur rilor de înv are

Art. 6. - Elevii afecta i de tulbur rile de înv are pot dobândi competen ele generale şi specifice prev zute de curriculumul na ional. Art. 7. - În vederea diagnostic rii elevilor cu tulbur ri de înv are sunt parcurse urm toarele etape: a) Evaluarea psihopedagogic este obligatorie şi se refer la stabilirea nivelului de cunoştin e la care se situeaz elevul, în raport cu nivelul de şcolarizare; stabilirea nivelului de intensitate a sprijinului necesar pentru a face fa cerin elor curriculumului na ional; stabilirea impactului pe care deficitul func ional, în ariile citire, scriere sau calcul matematic îl are asupra performan ei lui şcolare în ansamblu; identificarea strategiilor de înv are pe care elevul le aplic ; identificarea înaltei abilit ri în dezvoltare (de performan înalt ); b) Evaluarea complex este efectuat de c tre specialişti (psihologi/profesori consilieri şcolari, logopezi, medici etc.) acredita i conform legii, în vederea stabilirea diagnosticului. Art. 8. - (1) Evaluarea psihopedagogic în vederea depist rii precoce a tulbur rilor de înv are se realizeaz de c tre cadrul didactic de la clas pe baza instrumentelor metodologice pentru identificarea elevilor cu risc de a fi diagnostica i cu tulbur ri specifice de înv are, conform anexei nr. 1. (2) Instrumentele metodologice sunt completate de c tre cadrul didactic numai pentru elevii care prezint dificult i de înv are şi demonstreaz întârzieri în achizi ia abilit ilor şcolare. (3) Cadrul didactic semnaleaz p rintelui/tutorelui/reprezentantului legal, profesorului psiholog, profesorului de sprijin, logopedului, profesorului consilier

5

şcolar întârzierile în achizi ia abilit ilor şcolare ale elevului împreun cu recomandarea efectu rii unei evalu ri complexe, dac este cazul. Art. 9. - (1) Pentru completarea corect a formularului prev zut în anexa nr. 1 sunt utilizate metode, precum: observarea la clas , observarea performan elor atipice ale elevilor, observarea stilurilor de înv are. (2) Observarea la clas , de c tre cadrul didactic, are rolul de a recunoaşte poten ialele tulbur ri specifice de înv are, cum ar fi întârzieri şi/sau atipii ale procesului dezvolt rii individuale a elevului. (3) Observarea performan elor atipice se poate face, în prima faz , observând presta iile şcolare ale elevului în diferite arii de înv are care pot fi afectate de tulburare: citirea, scrierea, calculul şi ra ionamentul matematic. Când un cadru didactic observ asemenea caracteristici, trebuie s întreprind activit i specifice de recuperare şi dezvoltare. Dac , chiar şi dup asemenea interven ii, dificult ile r mân, cadrul didactic comunic familiei cele constatate şi recomand consultarea unui specialist care poate certifica prezen a a cel pu in unei tulbur ri specifice de înv are. (4) Observarea stilurilor de înv are se recomand în mod special în cazul elevilor cu TSI, în scopul adapt rii strategiilor didactice, în faza formativ , la stilul de înv are al fiec rui elev. Art. 10. - Evaluarea complex se realizeaz utilizând metode variate şi instrumente psihometrice (teste, probe, chestionare, scale etc.) standardizate şi validate conform legisla iei în vigoare. Procesul de evaluare complex a elevilor în vederea depist rii TSI cuprinde: a) Evaluare psihologic - presupune evaluarea profilului de func ionare neurocognitiv (coeficient de inteligen verbal, nonverbal, total), profilului comportamental, emo ional şi motiva ional-afectiv, precum şi a abilit ilor de func ionare adaptativ . În vederea stabilirii psihodiagnosticului diferen ial pot fi efectuate probe specifice de evaluare a aten iei, memoriei, func iilor senzoriomotorii şi vizuospa iale, limbajului, abilit ilor de procesare fonologic şi a altor func ii cognitive implicate în procesul de înv are. b) Evaluare logopedic - presupune evaluarea limbajului oral, printr-o abordare componen ial (latura fonologic , lexical-semantic , morfosintatic şi pragmatic ), limbajului scris: citire (corectitudinea exprimat prin num rul şi tipul de erori, fluen a în citire şi în elegerea textului citit), scrierii (componenta grafomotorie, vizuospa ial a scrisului, ortografia, punctua ia, tipuri de erori în scris şi frecven a lor), numera iei şi calculului (citirea şi scrierea numerelor, coresponden a dintre num r şi cantitate, sim numeric - compara ii cantitative nonsimbolice, corectitudinii şi fluen ei în opera iile de calcul, atât în realizarea algoritmilor, cât şi în reactualizarea rezultatelor automatizate, utiliz rii şi în elegerii limbajului matematic, ra ionamentului matematic). c) Evaluare medical - se realizeaz , dup caz, pentru diagnosticul diferen ial: evaluare psihiatric şi neurologic , evaluare oftalmologic , evaluare otorinolaringologie (ORL). Art. 11. - (1) Evaluarea complex se realizeaz în conformitate cu prevederile manualelor de diagnostic ICD10 şi DSM5 şi stabileşte tipul de

6

tulburare specific de înv are, precum şi nivelul/gradul de severitate (uşor, moderat, sever). (2) În urma evalu rii complexe se elibereaz certificatul de diagnostic, cu specificarea nivelului/gradului de severitate. Art. 12. - Diagnosticul de dislexie, respectiv diagnosticul de disgrafie se stabilesc, de regul , în clasa a II-a, dup ce elevul a parcurs înv area tuturor literelor. Diagnosticul de discalculie se stabileşte, de regul , în clasa a III-a. Art. 13. - Diagnosticul de tulburare de înv are se exclude în urm toarele cazuri: a) coeficientul de inteligen al elevului (IQ) mai mic de 85 (prezen a unei dizabilit i intelectuale sau a unui intelect liminar); b) deficite senzoriale auditive şi vizuale necorectate; c) tulbur ri psihiatrice sau neurologice organice sau func ionale de achizi ie; d) absen a oportunit ilor de înv are (absenteism, spitalizare prelungit , apartenen a la grupuri defavorizate, nefrecventarea înv mântului preşcolar, lipsa exers rii, educa ie precar sau insuficient ); e) dezavantaje psihosociale; f) alte influen e externe cu relevan pentru procesul de achizi ie. Art. 14. - Anual se efectueaz reevalu ri pentru restabilirea gradului de severitate al TSI, în vederea adapt rii interven iei, precum şi pentru a evita situa iile de acordare a m surilor de dispensare şi instrumentelor compensatorii copiilor diagnostica i greşit.

CAPITOLUL III Interven ia în cazul elevilor cu TSI

Art. 15. - Elevii cu TSI sunt integra i în înv mântul de mas . Art. 16. - (1) Dup eliberarea documentului prev zut la art. 11 alin. (2), p rintele/tutorele/reprezentantul legal al elevului cu TSI se adreseaz CJRAE/CMBRAE, în vederea orient rii şcolare şi profesionale a elevului. (2) Evaluarea elevilor cu TSI prin CJRAE/CMBRAE se realizeaz conform prevederilor legale în vigoare. Art. 17. - (1) P rintele/Tutorele/Reprezentantul legal al elevului cu TSI, dup ob inerea certificatului de orientare şcolar şi profesional , se adreseaz unit ii de înv mânt, în vederea întocmirii Planului educa ional personalizat (PEP). (2) PEP, la care va avea acces elevul în şcoal şi obiectivele specifice de interven ie psihopedagogic în cadrul şi în afara şcolii, cuprinde: a) datele personale ale elevului; b) tipologia tulbur rii (conform diagnosticului); c) recomand ri cu privire la interven ia individualizat şi personalizat ; d) instrumente compensatorii utilizate; e) m suri de dispensare adoptate; f) forme de evaluare/verificare personalizate pe parcursul semestrelor şi la evalu rile na ionale/bacalaureat.

7

Art. 18. - Obliga ia de a adapta procesul educativ-formativ la nevoile elevului cu TSI revine unit ii de înv mânt, doar pentru elevii pentru care a fost depus certificatul de orientare şcolar şi profesional . Art. 19. - Cu acordul prealabil al consiliului de administra ie al unit ii de înv mânt şi la recomandarea specialistului, pentru fiecare caz în parte, elevii cu tulbur ri specifice de înv are pot folosi materiale sau instrumente compensatorii, inclusiv tehnologii asistive şi de acces, şi vor beneficia de evaluare adaptat pe parcursul semestrelor. Art. 20. - M surile compensatorii care se pot asigura elevilor cu TSI sunt: a) computer/tablet cu sofware - sintetizator vocal, care transform tema de citire într-o tem de ascultare; b) aparat de înregistrare care permite elevului s îşi completeze noti ele în timpul lec iei (tablet , reportofon etc.), cu respectarea prevederilor legale în vigoare; c) h r i mentale, mape conceptuale ale unit ii de studiu; d) manuale şi c r i în format digital (audio-book); e) dic ionare, vocabulare digitale; f) tabele cu: lunile anului, anotimpurile, zilele s pt mânii, alfabetul, formule, defini ii etc.; g) texte cu imagini, sinteze, scheme; h) prezen a cadrului didactic care s citeasc itemii textului din manual, sarcinile de rezolvat, chestionarele cu r spunsuri multiple; i) computer cu program de scriere video, cu corector ortografic, care permite realizarea unor texte suficient de corecte f r un efort suplimentar de recitire şi de corectare a eventualelor greşeli; j) sofware pentru realizarea h r ilor mentale, mape conceptuale; k) fotocopii adecvate ale unit ii de studiu; l) dic ionar digital (sub form de tablet sau pe computer); m) calculator care s faciliteze opera iile de calcul; n) alte instrumente tehnologice mai pu in evoluate, cum ar fi tabela pitagoreic , de m suri, tabel cu formule matematice, scheme conceptuale etc.; o) altele, la decizia cadrului didactic. Art. 21. - M surile de dispensare care se pot asigura elevilor cu TSI sunt: a) dispensarea cititului cu voce tare în fa a clasei; b) dispensarea citirii autonome a unor texte a c ror lungime şi complexitate nu sunt compatibile cu nivelul de abilitate al copilului; c) cantitatea excesiv de teme pentru acas ; d) memorarea poeziilor, formulelor, tabelelor, defini iilor; e) dispensarea studierii limbilor str ine în forma scris sau citit ; f) efectuarea mai multor teste/evalu ri la pu in vreme unele dup altele; g) dispensarea scrierii rapide dup dictare; h) dispensarea lu rii de noti e scrise; i) dispensarea copierii de pe tabl , recopierea textelor;

8

j) dispensarea respect rii timpilor pentru realizarea sarcinilor de lucru în scris; k) scrierea de mân a temelor pentru acas pentru cazurile severe de disgrafie (se accept scrierea pe calculator sau transcriere de c tre p rinte.); l) dispensarea memor rii tablei înmul irii; m) dispensarea copierii textelor (de exemplu, probleme matematice) de pe tabl sau manuale - compensare cu texte preg tite anticipat, printate şi lipite pe caiete (sau lucru direct pe fişe); n) altele, la decizia cadrului didactic. Art. 22. - (1) Evaluarea elevilor cu TSI se adapteaz în func ie de evolu ia particular a acestora. (2) Recomand ri de evaluare adaptat în raport cu gradul de severitate al TSI: a) TSI uşoar - abordare prin prisma flexibilit ii pedagogice, adapt ri minimale ale instrumentelor şi modalit ilor de evaluare; b) TSI moderat - adapt ri care sunt concordante cu adapt rile curriculare pe care le reclam nevoile educa ionale ale elevului şi care sunt specifice tipului/tipurilor de abilitate şcolar perturbat /perturbate; c) TSI sever - adapt ri şi modific ri ample, care reclam un proces decizional complex cu mai mul i factori de decizie. Decizia este luat în echip multidisciplinar cu un profesor psihopedagog/de sprijin care s realizeze managementul cazului, împreun cu profesorul de la clas . (3) Recomandarea pentru un anumit tip de evaluare nu va exclude punerea în lucru de c tre cadrul didactic de la clas şi a altor tipuri de evaluare adaptat . Art. 23. - Evaluarea adaptat este asigurat pe parcursul semestrelor astfel: a) testele şi verific rile se anun cu cel pu in 24 de ore înainte; b) se asigur timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execu ia probelor sau se asigur verific ri cu mai pu ine cerin e; c) se introduc probe informatizate; d) se asigur citirea cu voce tare de c tre profesor a sarcinilor de efectuat în timpul verific rilor. Subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaboreaz lucrarea; e) se asigur folosirea instrumentelor compensatorii atât la probele scrise, cât şi la cele orale; f) se vor prevedea verific ri orale ca alternativ la cele scrise (mai cu seam la limbile str ine); g) în notarea la probele orale se va ine cont de capacit ile lexicale şi expresive ale elevului; h) în func ie de situa ie, evalu rile vor fi concepute astfel încât s limiteze scrisul (de exemplu, exerci ii cu spa iu de completat, exerci ii de bifat, unit etc.); i) la notarea/evaluarea testelor scrise se va ine cont de con inut, nu de form ;

9

j) se asigur folosirea calculatorului de buzunar/birou, tabl pitagoreic sau tabele cu formule. Art. 24. - Recomandarea pentru alegerea şi asigurarea instrumentelor compensatorii, m surilor de dispensare şi evaluarea adaptat , conform tipului de TSI (dislexie, disgrafie, discalculie), se reg seşte în îndrum torul prev zut în anexa nr. 2. Art. 25. - Activit ile de recuperare individualizat , modalit ile didactice personalizate şi, în aceeaşi m sur , şi instrumentele compensatorii şi de dispensare sunt comunicate de c tre cadrul didactic familiei elevului, cu scopul de a asigura un instrument util continuit ii didactice şi stabilirii de comun acord cu familia a m surilor întreprinse. Art. 26. - (1) PEP se elaboreaz , de regul , în primul semestru al anului şcolar şi con ine informa iile prev zute la art. 17 alin. (2), pentru fiecare dintre disciplinele care sunt implicate în tulburarea specific . (2) Pe baza Planului educa ional personalizat, în limitele legisla iei în vigoare, se stabilesc modalit ile de evaluare şi verificare pe parcursul anului şcolar sau la finele ciclurilor de înv mânt. Art. 27. - Adaptarea procedurilor de examinare la evaluarea na ional pentru absolven ii clasei a VIII-a şi examenul na ional de bacalaureat, în cazul elevilor cu TSI orienta i şcolar şi profesional, se face prin: a) asigurarea unui timp suplimentar din timpul alocat ini ial pentru elaborarea lucr rii; b) în cazul elevilor cu dislexie citirea subiectelor este asigurat de c tre un profesor asistent; subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaboreaz lucrarea; c) în cazul elevilor cu disgrafie elevul are dreptul la evaluare oral sau va dicta con inutul lucr rii c tre un profesor asistent; d) în cazul elevilor cu discalculie se asigur folosirea calculatorului de buzunar/birou, tabl pitagoreic sau tabele cu formule.

CAPITOLUL IV Formarea cadrelor didactice

Art. 28. - (1) Formarea cadrelor didactice este un element fundamental pentru a asigura interven ia corespunz toare în cazul elevilor cu TSI. (2) Ministerul Educa iei Na ionale întreprinde toate demersurile pentru introducerea în cursurile de formare continu a cadrelor didactice a no iunilor specifice TSI. (3) Se vor organiza cursuri de perfec ionare/formare continu în domeniul psihopedagogiei tulbur rilor specifice de înv are. (4) Unit ile şi institu iile de înv mânt preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi tipurile de formare continu , inclusiv prin conversie profesional , pentru angaja ii proprii, în condi iile prev zute de Legea educa iei na ionale nr. 1/2011, cu modific rile şi complet rile ulterioare.

10

Art. 29. - (1) Printre obiectivele programelor de formare se reg sesc urm toarele: a) conştientizarea parcursului complet de gestionare a tulbur rilor specifice de înv are în interiorul unit ilor de înv mânt; b) cunoaşterea caracteristicilor fiec rei tulbur ri specifice de înv are atât pentru c asemenea caracteristici justific interven iile specifice prev zute de lege, cât şi pentru a consim i la construirea unei abord ri integrate a tulbur rii; c) principalele instrumente pe care unitatea de înv mânt le poate utiliza pentru depistarea precoce a riscului de TSI; d) strategii educative şi didactice de dezvoltare şi de ajutor compensativ; e) gestionarea clasei cu elevi cu TSI; f) forme adecvate de verificare şi de notare; g) modalit i de aplicare a m surilor didactice şi educative prev zute în PEP; h) forme de orientare şi de sus inere pentru urmarea studiilor; i) studierea unor cazuri concrete, a problemelor şi parcursului str b tut, a considera iilor critice verificate şi a posibilelor solu ii; j) modalit i de colaborare a cadrelor didactice cu familia elevului cu TSI şi cu profesorul psihopedagog/de sprijin/profesorul logoped/profesorul consilier şcolar. (2) Categoriile tematice ale activit ilor de formare specific sunt: normative, organizatorice şi gestionale. (3) Principiul particip rii la programele de formare continu a cadrelor didactice în scopul dobândirii de competen e în domeniul TSI este acela al accesului larg, nediscriminatoriu, al tuturor cadrelor didactice din sistemul educa ional preuniversitar, indiferent de tipul de unitate de înv mânt/clas /grup la care acestea predau, în condi iile formul rii unei solicit ri, prin care cadrul didactic s îşi exprime interesul pentru formare/perfec ionare în domeniul TSI, solicitare avizat pentru oportunitate de comisia pentru dezvoltare profesional de la nivelul unit ii de înv mânt şi aprobat de consiliul de administra ie al unit ii de înv mânt.

CAPITOLUL V Rolul factorilor de coordonare, îndrumare, control şi interven ie

Art. 30. - (1) Inspectoratele şcolare coordoneaz unit ile şi institu iile subordonate în scopul asum rii sarcinilor care le revin privind garantarea dreptului la educa ie al elevilor cu TSI. (2) inând cont şi de autonomia fiec rei institu ii, se întreprind ac iuni de tipul: a) elaborarea unor protocoale deontologice pentru diseminarea procedurilor şi comportamentelor de asumat în privin a elevilor cu TSI (strategii pentru individualizarea precoce a semnalelor de risc şi modalit ilor de preluare în grij , întocmirea planurilor educa ionale personalizate, completarea contractului educa ional încheiat cu familia);

11

b) constituirea unor echipe multidisciplinare formate din tutori de înv are (cadre didactice formate în domeniul tulbur rilor specifice de înv are/profesori de sprijin/psihologi/consilieri şcolari) pentru implementarea m surilor compensatorii, de dispensare şi de evaluare recomandate de specialişti; c) stipularea de acorduri (conven ii, protocoale, în elegeri) cu asocia iile reprezentative şi cu specialişti (psihologi clinicieni, consilieri şcolari, logopezi, psihopedagogi, psihomotricieni etc.) specializa i în terapii/modalit i de interven ie pentru TSI; d) organizarea de activit i de formare diversificate, pe baza situa iilor specifice din context şi adecvate experien elor, competen elor, practicilor existente în fiecare realitate, astfel încât s se dea un r spuns formativ exact cerin ei efective de suport şi luare în considerare. Art. 31. - (1) Directorul unit ii de înv mânt în care sunt şcolariza i elevi cu TSI este garantul oportunit ilor formative oferite de unitatea de înv mânt şi al serviciilor conexe şi este cel care activeaz orice ini iativ posibil astfel încât s se realizeze dreptul la educa ie al fiec rui elev. Pe baza autonomiei responsabilit ii în gestionarea resurselor umane ale şcolii, directorul unit ii de înv mânt va putea evalua oportunitatea de a desemna, dintre profesori, responsabili curriculari cu competen e în TSI în clasele unde sunt semnala i elevi cu asemenea tipologii de tulbur ri. (2) Atribu iile directorului sunt: a) garanteaz leg tura între to i subiec ii care opereaz în şcoal şi realit ile teritoriale; b) stimuleaz şi promoveaz orice ini iativ util cu scopul de a face operante indica iile convenite cu exper ii şi familia elevului cu TSI şi, în mod special, activeaz interven iile preventive; c) transmite familiei comunicarea necesar ; d) primeşte diagnosticul adus de familie, îl integreaz în protocol şi îl împ rt şeşte consiliului clasei; e) promoveaz activit i de informare/formare a cadrelor didactice pentru însuşirea competen elor specifice; f) promoveaz şi pune în valoare proiecte intite, individualizând şi îndep rtând obstacolele, asigurând astfel coordonarea ac iunilor (timpi, modalit i, finan are); g) gestioneaz resursele umane şi instrumentale; h) prevede modalit ile potrivite de recompensare şi recunoaştere a unor forme de flexibilitate profesional ; i) solicit inspectoratului şcolar jude ean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti aprobarea efectivelor de elevi pentru clasele care au în componen a lor elevi cu tulbur ri specifice de înv are, conform legii; j) promoveaz intensificarea raporturilor între profesori şi familiile elevilor cu TSI, favorizând condi iile pentru aceasta şi prev zând modalit i potrivite de recunoaştere a implic rii profesorilor;

12

k) activeaz monitorizarea tuturor ac iunilor pornite, cu scopul de a favoriza reproducerea bunelor practici şi proceduri sau operarea unor eventuale modific ri. (3) Pentru realizarea obiectivelor prev zute şi programate, directorul unit ii de înv mânt poate colabora cu un cadru didactic format pentru interven ie în TSI cu rol de tutore de înv are/psiholog/consilier şcolar/profesor de sprijin, pentru realizarea unor teme de informare, consultan şi coordonare. (4) Directorii vor putea deveni promotori ai unor ini iative dedicate familiilor de elevi cu TSI, promovând şi organizând pe lâng institu iile şcolare, cu sprijinul administra iei locale, a inspectoratelor şcolare, sindicatelor la care sunt afiliate unit ile de înv mânt - seminare şi cursuri informative atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru familiile elevilor care au copii cu tulbur ri specifice de înv are. Art. 32. - (1) În cadrul centrelor jude ene de resurse şi de asisten educa ional /Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten Educa ional se organizeaz compartimente de consiliere parental pentru p rin ii/reprezentan i legali care au copii cu tulbur ri specifice de înv are, cu încadrare în num rul total de posturi. (2) Aceste compartimente au rolul de a asigura comunicarea şi colaborarea între şcoal , familie şi specialişti în vederea diagnostic rii şi reabilit rii pe tot parcursul şcolariz rii a elevilor cu tulbur ri specifice de înv are. Art. 33. - (1) Profesorul psiholog/Consilierul şcolar/Profesorul de sprijin/Cadrul didactic format pentru interven ie în TSI are rol de tutore de înv are pentru a asigura sensibilizarea şi aprofundarea tematicilor specifice şi a suportului necesar cadrelor didactice direct implicate în interven ia în cazul elevilor cu TSI. (2) Profesorul psiholog/Profesorul consilier şcolar, angajat al CJRAE/CMBRAE, care are un parcurs de formare adecvat domeniului TSI, de inând competen e profesionale dobândite fie în contextul formal, prin cursuri de formare continu în domeniul TSI, fie prin exerci iul practicii didactice, este persoana-resurs , cu atribu ii şi competen e în domeniul TSI, şi, împreun cu profesorul de la clasa din unitatea de înv mânt, îşi asum urm toarele atribu ii, în rela ia cu consiliul profesoral: a) furnizeaz indica ii de baz despre instrumentele compensative şi m surile de dispensare cu scopul de a se realiza o interven ie didactic , cât mai adecvat şi personalizat ; b) colaboreaz , acolo unde este nevoie, la elaborarea strategiilor destinate dep şirii problemelor din clasele cu elevi cu TSI; c) ofer suport colegilor în privin a unor materiale specifice didactice şi de evaluare, inclusiv în elaborarea planului didactic personalizat; d) se îngrijeşte de punerea la dispozi ie a bibliografiei necesare cadrelor didactice în interiorul institu iei; e) difuzeaz şi face publice informa iile legate de form rile specifice sau de aducere la zi;

13

f) furnizeaz informa ii legate de site-uri sau platforme online pentru împ rt şirea bunelor practici pe tema TSI; g) îndeplineşte rolul de mediator între colegi din aceeaşi clas , cadru didactic şi familii; h) informeaz eventualele cadre didactice nou-venite în clasele cu elevi cu TSI; i) promoveaz dezvoltarea competen elor colegilor profesori, ac ionând pentru sus inerea elevilor cu TSI şi sprijinirea acestora de c tre profesorii clasei. (3) Pentru îndeplinirea atribu iilor men ionate la alin. (2) se recomand încadrarea unui profesor psiholog/profesor consilier şcolar la 100 de elevi cu TSI. Art. 34. - (1) La nivelul unit ii de înv mânt, consiliul profesoral şi consiliul clasei au responsabilitatea de a împ rt şi tematica specific TSI, precum şi strategiile de lucru şi evaluare specifice acestora, astfel încât întreaga comunitate educa ional s posede instrumentele de cunoaştere şi competen necesare interven iei în cazul elevilor cu TSI. (2) Fiecare cadru didactic pentru el şi pentru colegi ac ioneaz în felul urm tor: a) în timpul primelor faze ale parcursului şcolar urm reşte achizi ionarea premiselor fundamentale şi stabilizarea primelor abilit i relative la scriere, lectur şi calcul, acordând aten ie contextual semnalelor de risc în scopul preven iei şi semnaliz rii cazurilor; b) aplic strategii de recuperare; c) semnaleaz familiei persisten a dificult ilor atunci când este cazul, chiar în urma interven iilor de recuperare aplicate; d) ia act de certificarea diagnosticului eliberat de organismele competente; e) procedeaz , în colaborare cu colegii de la clas , la documentarea parcursurilor didactice individualizate şi personalizate prev zute; f) aplic strategii educative - didactice de poten are şi suport compensativ; g) adopt m suri de dispensare; h) aplic modalit i de verificare şi notare adecvate şi coerente; i) realizeaz întâlniri de continuitate cu colegii din nivelul sau anul şcolar precedent cu scopul de a împ rt şi cu aceştia parcursul didactic şi educativ efectuat de elevi, în special cei cu TSI, pentru a nu exista o discontinuitate a parcursului urmat. Art. 35. - (1) Familia are urm toarele drepturi şi responsabilit i: a) informeaz şcoala despre dificult ile copilului, solicitând s fie luat sub observa ie/monitorizat/sprijinit; b) este informat de c tre unitatea de înv mânt în leg tur cu dificult ile persistente ale propriului fiu sau fiice; c) cere, din proprie ini iativ sau la semnalarea medicului/psihologului - ales de c tre ea/al unit ii de înv mânt sau cadrului didactic/logopedului/profesorului consilier şcolar/profesorului de sprijin - ca elevul s fie evaluat conform modalit ilor prev zute de prezenta metodologie;

14

d) pune la dispozi ia unit ii de înv mânt diagnosticul; e) este de acord cu elaborarea document rii parcursurilor didactice individualizate şi personalizate şi este chemat s întocmeasc împreun cu şcoala contractul educa ional care prevede autorizarea tuturor cadrelor didactice din consiliul clasei - cu respectarea intimit ii şi rezervei asupra cazului - s aplice orice instrument compensatoriu şi strategiile de dispensare considerate potrivite, prev zute de metodologia în vigoare, inând cont de resursele disponibile; f) sus ine motiva ia elevului în efortul şcolar şi de acas ; g) verific în mod regulat îndeplinirea temelor încredin ate; h) verific aducerea la şcoal de c tre elev a materialelor cerute; i) încurajeaz dobândirea unui grad tot mai mare de autonomie în gestionarea timpilor de studiu, a efortului şcolar şi a rela iilor cu cadrele didactice; j) apreciaz nu numai semnifica ia din punctul de vedere al not rii, dar şi cea formativ a fiec rei discipline. (2) În unit ile de înv mânt se organizeaz întâlniri lunare sau bisemestriale, în func ie de posibilit i şi de fiecare situa ie, cu familiile elevilor cu TSI, astfel încât ac iunea cadrelor didactice s devin cunoscut , împ rt şit , şi, unde este necesar, coordonat cu ac iunea educativ realizat de familie. Art. 36. - Elevii au urm toarele drepturi şi îndatoriri în func ie de nevoile individuale: a) la o informare clar în privin a diverselor modalit i de înv are şi strategii care le pot fi de ajutor pentru a-şi atinge maximul poten ialului lor; b) s beneficieze de o abordare educa ional individualizat /personalizat , dar şi de adoptarea instrumentelor adecvate compensatorii, a m surilor de dispensare şi a evalu rii adaptate; c) acolo unde vârsta şi maturitatea o permit, pot sugera profesorilor strategii de înv are pe care le-au descoperit şi dezvoltat automat; d) au datoria de a depune un efort adecvat în procesul de înv are.

CAPITOLUL VI Dispozi ii finale

Art. 37. - Anexele nr. 1 şi nr. 2 fac parte integrant din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1

INSTRUMENTE METODOLOGICE pentru identificarea elevilor cu risc de a fi diagnostica i cu tulbur ri specifice de

înv are

15

Elevul/a:

Şcoala:

Clasa:

Data naşterii:

Data complet rii:

Perioada de observare la clas :

NOT : Pentru completarea acestui chestionar este necesar o perioad de observare la clas a elevului de 6 luni consecutive pe parcursul aceluiaşi an şcolar. Bifa i cu "X" itemii observa i/constata i la fiecare dintre urm toarele criterii. [Pentru r spunsurile pozitive ("DA"), marca i prin încercuire gradul estimat de severitate a comportamentului observat: uşor/moderat/sever.]: Criteriul I Elevul nu atinge performan a şcolar medie aşteptat conform vârstei şi dezvolt rii sale intelectuale, manifestând deficien e în achizi iile şcolare în una sau mai multe dintre urm toarele arii:

Arii de performan şcolar :

I.1. Exprimare verbal (oral ) Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): are un vocabular s rac, dificult i narative şi/sau de conversa ie social , face frecvent greşeli de articulare, pronun ie, acord gramatical, sintax a frazei, utilizare a cuvintelor cu sensul cel mai potrivit în exprimarea verbal oral etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

I.2. În elegere (comprehensiune) verbal oral Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): nu este interesat de activit ile de ascultare (de exemplu: poveşti, texte literare, cântece), are dificult i de a urma instruc iunile verbale orale, de a distinge între sunete sau cuvinte similare, de a-şi lua noti e dup instruc iuni prezentate verbal, re ine şi red cu dificultate informa iile prezentate verbal etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

I.3. Citit

a) Fluen a: Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): citeşte cu greutate, rar (pe litere, grupuri mici de litere sau silabe), f r intona ie şi f r a respecta semnele de punctua ie, ezit sau greşeşte frecvent în special la cuvintele noi sau cele polisilabice, a celor cu structuri consonantice sau vocalice, face greşeli de desp r ire a cuvintelor în silabe, oboseşte foarte repede citind şi evit aceast activitate, pierde rândul când citeşte etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

b) Corectitudine: Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): nu identific corect sunetele în cuvânt sau cuvintele în propozi ii, omite sau adaug litere, silabe, cuvinte, înlocuieşte litere cu altele asem n toare (vizual sau fonetic), înlocuieşte cuvintele citite par ial cu alte cuvinte asem n toare, inventeaz cuvinte, inverseaz litere sau silabe etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

16

c) Comprehensiune: Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): citeşte f r intona ie, are dificult i în a povesti ceea ce a citit, în a face predic ii pe baza textului citit par ial, nu în elege ceea ce citeşte şi nu poate r spunde la întreb ri pe baza textului citit etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

I. 4. Scris

a) Rapiditate Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): scrie foarte lent, r mâne în urm la dict ri, oboseşte foarte repede în activit ile care implic scrisul, manifest aversiune fa de scris şi evit aceast activitate etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

b) Corectitudine Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): face frecvent greşeli de ortografie şi punctua ie, uit sau inverseaz forma literelor sau cifrelor (scrie în oglind ), omite sau adaug litere, silabe, cuvinte, confund literele asem n toare vizual, face greşeli în redactarea cuvintelor de leg tur (adesea lipsesc sau sunt contopite cu celelalte cuvinte mai lungi), face frecvent greşeli de scriere dup dictare sau la copierea unui text (de pe tabl sau carte), face erori sintactice sau de organizare grafic a paragrafelor etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

c) Aspect caligrafic Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): scrie greu lizibil, dispropor ionat, dezorganizat, nu respect rândurile, direc ia de scris şi alineatul, nu aşaz corect cifrele unele sub altele etc.

DA Uşor/moderat/sever

NU

I.5. Calcul şi ra ionament matematic: Exemple de dificult i (f r a se limita la acestea): prezint dificult i în înv area, în elegerea şi utilizarea corect a conceptelor şi simbolurilor matematice, nu poate efectua sau efectueaz cu dificultate mental opera ii de secven iere (de exemplu: num rat din 2 în 2 etc.), opera ii matematice simple sau cu trecere peste ordin, înva cu dificultate tabla înmul irii şi împ r irii, nu în elege cerin ele problemelor de matematic , rezolv cu dificultate ra ionamente matematice simple sau complexe, are dificult i în a interpreta grafice, tabele, scheme sau h r i etc.

DA

Uşor/moderat/sever

NU

Criteriul II Elevul nu face progrese suficiente pentru a atinge nivelul mediu aşteptat al achizi iilor şcolare în una sau mai multe dintre ariile identificate la punctul precedent în ciuda unui efort sus inut de instruire adecvat pe o perioad de timp de 6 luni consecutive. Astfel, dup o perioad de observare şi instruire adecvat de 6 luni consecutive sunt constatate una sau mai multe dintre urm toarele condi ii:

Elevul manifest o discrepan semnificativ între:

II.1. dezvoltarea intelectual şi reuşita şcolar /rezultatele şcolare

DA uşor/moderat/sever NU

II.2. sarcinile/activit ile orale şi sarcinile/activit ile scrise

DA uşor/moderat/sever NU

II.3. performan ele ob inute la diferite discipline şcolare

DA uşor/moderat/sever NU

II.4. capacitatea de în elegere şi capacitatea de memorare

DA uşor/moderat/sever NU

II.5. efortul depus şi rezultatul ob inut DA

uşor/moderat/sever NU

17

ANEXA Nr. 2

ÎNDRUM TOR pentru recomandarea/asigurarea instrumentelor compensatorii, m surilor de

dispensare, evaluare adaptat , în func ie de simptomatologia copiilor cu tulbur ri specifice de înv are

Abilitatea deficitar Simptomatologia M suri compensatorii M suri de dispensare Evaluare adaptat

Dislexia - citire lent ; - citirea nu este cursiv ; - citire cu multe greşeli (confund literele, omite sau adaug literele, silabele, cuvintele, inverseaz silabele sau cuvintele scurte, citeşte cuvintele distorsionate, incomplete, eronate, repet silabele din cuvânt); - are dificult i în în elegerea textului citit; - dificult i în povestirea textului citit; - dificult i în memorarea textului, poeziei; - este nesigur la citirea unor litere; - a înv at încet şi greu literele, citirea silabelor; - greşeşte frecvent rândul în citirea textului; - nu citeşte cu pl cere; - citeşte mai greu în fa a celorlal i; - oboseşte repede în timpul citirii; - dificult i a memoriei de lucru; - capacitate de exprimare deficitar , greut i în g sirea cuvintelor, disgramatism; - dificult i la orientarea în timp şi spa iu; - tulbur ri de aten ie; - dificult i la seriere, organizare.

- computer/tablet cu sofware - sintetizator vocal, care transform tema de citire într-o tem de ascultare; - aparat de înregistrare care permite elevului s îşi completeze noti ele în timpul lec iei (tablet , reportofon etc.); - h r i mentale, scheme conceptuale ale unit ii de studiu; - manuale şi c r i în format digital (audio-book); - dic ionare, vocabulare digitale; - tabele cu: lunile anului, anotimpurile, zilele s pt mânii, alfabetul, formule, defini ii etc.; - texte cu imagini, sinteze, scheme; - prezen a cadrului didactic care s citeasc itemii textului din manual, sarcinile de rezolvat, chestionarele cu r spunsuri multiple; - altele, la decizia cadrului didactic.

- dispensarea cititului cu voce tare în fa a clasei; - dispensarea citirii autonome a unor texte a c ror lungime şi complexitate nu sunt compatibile cu nivelul de abilitate al copilului; - cantitatea excesiv de teme pentru acas ; - memorarea poeziilor, formulelor, tabelelor, defini iilor; - dispensarea studierii limbilor str ine în forma scris sau citit ; - efectuarea mai multor teste/evalu ri la pu in vreme unele dup altele; - altele, la decizia cadrului didactic.

- testele şi verific rile vor fi anun ate din timp; - se asigur timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execu ia probelor sau se asigur verific ri cu mai pu ine cerin e; - se introduc probe informatizate; - se asigur citirea cu voce tare de c tre profesor a sarcinilor de efectuat în timpul verific rilor. Subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaboreaz lucrarea; - sunt asigurate folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise, cât şi la cele orale; - se vor prevedea verific ri orale ca alternativ la cele scrise (mai cu seam la limbile str ine); - în notarea la probele orale se va ine cont de capacit ile lexicale şi expresive ale elevului.

18

Disgrafie/ Disortografie

- scriere lent , pentru îndeplinirea sarcinii în scris are nevoie de un timp de execu ie peste medie; - scriere cu multe greşeli (confund literele, omite sau adaug literele, silabele, inverseaz silabele sau cuvintele scurte, scrie cuvintele legate, desparte cuvintele în dou , scrie cuvinte f r sens, f r diacritice, desparte incorect cuvintele în silabe); - este nesigur la scrierea unor litere; - inverseaz direc ia tras rii liniilor la scrierea literelor; - inerea incorect a instrumentului de scris, obosirea mâinii; - scriere urât , dezordonat sau indescifrabil , aspectul general al scrisului este inestetic; - se orienteaz greu în pagina caietului, nu reuşeşte s scrie pe linie; - dificult i de scriere dup dictare; - copiere incorect ; - nu utilizeaz în scriere regulile gramaticale înv ate; - la compunere alc tuirea de propozi ii este deficitar , incorect din punct de vedere gramatical; - nu scrie cu pl cere.

- computer cu program de scriere video, cu corector ortografic, care permite realizarea unor texte suficient de corecte f r un efort suplimentar de recitire şi de corectare a eventualelor greşeli; - sofware pentru realizarea h r ilor mentale, scheme conceptuale; - fotocopii adecvate ale unit ii de studiu; - tabel cu lunile anului, zilele s pt mânii, anotimpurile, tabel alfabetar; - dic ionar digital (sub form de tablet sau pe computer); - altele, la decizia cadrului didactic.

- dispensarea scrierii rapide dup dictare; - dispensarea lu rii de noti e scrise; - dispensarea copierii de pe tabl , recopierea textelor; - dispensarea respect rii timpilor pentru realizarea sarcinilor de lucru în scris; - cantitatea excesiv de teme pentru acas ; - scrierea de mân a temelor pentru acas pentru cazurile severe de disgrafie (se accept scrierea pe calculator sau transcriere de c tre p rinte); - dispensarea studierii limbilor str ine în forma scris ; - efectuarea mai multor teste/ evalu ri la pu in vreme unele dup altele; - altele, la decizia cadrului didactic.

- testele şi verific rile vor fi anun ate din timp; - se asigur timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execu ia probelor sau se asigur verific ri cu mai pu ine cerin e; - în func ie de situa ie, evalu rile vor fi de aşa natur încât s limiteze scrisul (de exemplu, exerci ii cu spa iu de completat, exerci ii de bifat, unit etc.); - se introduc probe informatizate; - sunt asigurate folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise, cât şi la cele orale; - la notarea/evaluarea testelor scrise se ine cont de con inut, nu de form .

19

Discalculia - calculeaz lent, nesigur; - dificult i în recunoaşterea şi scrierea cifrelor, a simbolurilor matematice; - scrierea greşit a cifrelor dup dictare, citirea cu dificultate a cifrelor scrise; - dificultate în copierea corect a cifrelor; - omite, scrie în locuri greşite sau schimb locul unor cifre în timpul rezolv rii unor exerci ii sau probleme; - no iunea de "cantitate" se formeaz greu; - greut i în înv area ordinii numerelor (înşiruire cresc toare sau descresc toare); - greut i în efectuarea celor patru opera ii de baz ; - încurcarea ordinii în efectuarea opera iilor; - efort enorm în memorarea tablei înmul irii; - re ine greu expresii, reguli matematice; - efectueaz greu calcule mintale; - transpune cu dificultate problemele în limbaj matematic, extrage cu dificultate esen ialul; - dificult i în începerea de unul singur a rezolv rii unor probleme.

- calculator care s faciliteze opera iile de calcul; - alte instrumente tehnologice mai pu in evoluate, cum ar fi tabela pitagoreic , de m suri, tabel cu formule matematice, scheme conceptuale etc.; - altele, la decizia cadrului didactic.

- dispensarea memor rii tablei înmul irii; - dispensarea scrierii textelor (de exemplu, probleme matematice) de pe tabl sau manuale; - compensare cu texte preg tite anticipat, printate şi lipite pe caiete (sau lucru direct pe fişe); - respectarea timpilor pentru realizarea sarcinilor de lucru în scris; - cantitatea excesiv de teme pentru acas ; - efectuarea mai multor teste/evalu ri la pu in vreme unele dup altele; - memorarea formulelor, defini iilor; - altele, la decizia cadrului didactic.

-testele şi verific rile vor fi anun ate din timp; - se asigur timp suplimentar (30-60 de minute) pentru execu ia probelor sau se asigur verific ri cu mai pu ine cerin e; - se introduc probe informatizate; - se asigur citirea cu voce tare de c tre profesor a sarcinilor de efectuat în timpul verific rilor. Subiectele se citesc pe rând, în ordinea în care se elaboreaz lucrarea; - sunt asigurare folosirea instrumentelor compensative atât la probele scrise, cât şi la cele orale; - în notarea la probele orale se va ine cont de capacit ile lexicale şi expresive ale elevului; - la notarea/evaluarea testelor scrise se ine cont de con inut, nu de form ; - se asigur folosirea calculatorului de buzunar/birou, tabl pitagoreic sau tabele cu formule.