aunemurit. ! s. · 6!! vxelhfwhoru sulq frorulwxo úl lqiorresfhq d ilhf uxl vxelhfw fduh...

Ei au mâncat pâine, -

Lor le-

-au nemurit.

S- -

Suntem, dar ne este urât!

- Din nou, noi (din vol. În dulcele stil clasic, 1970)

--

verse Dilema Ve-, Observa-

tor Cultural, Visul copiilor, Draga Mea, Ade-, Cuvântul, Martor revista de an-

tropolo mân, , Sinapsa, Orthograffiti, Axa,

Liternet, Metropam. Este coautor la volumele Experimentul

Zaica (Editura Meridiane, 2000, în colaborare la Alexandrescu);; Arca

lui Noe de la neolitic la Coca-Cola (Editura Ars Docendi, 2002, în colaborare cu Irina Nico-

-la Alexandrescu);; (Edi-tuTorsan, Cosmin Manolache, Sorin Stoica;; vo-

lul Kleine und mittlere Geschichten);; Cartea cu euri (Editura Curtea Veche, 2005);; Cartea cu bunici (Editura Humanitas, 2007, volum coor-donat de Marius Chivu);; (Editura Paideia, 2008);; - (Editura Humanitas, 2008, în colaborare cu

Ana Pascu, Carmen Mihalache, Cosmin Mano-lache) (culegere de

Volum autobiografic: Diavolul din pahar.

Amin (Editura Areopag, 2012). Este coordonator al cursului de creativi-

Contact: [email protected] ISBN 978-606-8451-56-5

mailto:[email protected]

Portrete.

Ca

Justinian Chira al Episcopiei Ma

Editura Areopag , 2014

în ziare, reviste, foi parohiale pe blog-uri sau site-

o

se va prelua textul postat pe ciprianvoicila.ro

© P opag www.areopag.ro

Comenzi: [email protected] Tel. 021.33.11.022

http://www.areopag.ro/

http://www.areopag.ro/

mailto:[email protected]

5

Maica Ecaterina Fermo

nu prin întâlnirea cu un om, cu o carte,

Întotdeauna m- -mi fac o

-pic -scriu câteva rânduri cu impresiile mele despre cartea lui, cu atât mai mult cu cât

Spre surprinderea mea, am fost

-

referire la bucuria pe care mi- -o copilului

-

ton - oscop. Într- lele

-prinde tocmai prin unitate în diversitatea

6

res

ni-

fake sau un kitsch, prin

au desco ii. Dar Ciprian Voioameni ai lu

acolo unde sotra

acolo nezeu! Ferice de are a

Duhului Sfânt, dobândit în repetate rânduri, în tai

- oamenii lui Dumnezeu - discea

aspect exterior dumajoritatea socieel a apreciat, bucurându-se cu Bucurie

mea, a anilo rita -

7

sufletul meu s- -se

blio Citind cartea ,

tu---

a , o recomand tu-

turor -

greu de îndrumat, o reco

- Hristos.

*** Sorin Preda

-

moase --vu,

Proclu, Nicanor sau maica Paisia. O carte

8

ni-

gra -rin -i

de aer ri-di -

in

ca -o lu -me pe dos. O lume pe care nu o putem

- Acesta este, de fapt, î

su-mis

-vu

bu hiar centrul vie

***

9

,

- , -

contemporan, exerci- car-

tâmdin vremea de azi, care, oricum ar fi ea,

-tr- tafo-

zorzoane lingvistice, cartea -

Cartea aceasta este ca o floare pe cal-

darâmul unei lumii agitate. Cine se va -

10

Introducere:

SUB SEMNUL ÎNTÂLNIRII un argument

-

rintelui Arse Prietenii

- întâlnirea aceasta se petrecuse

prin 2001, pe 20 februarie

De tre-

cu-Jurnalul martorul

mut, dar fidel, al întâm -nificative in

versantul lu- tinerii avizi

-

11

- .-

nezeu.

Hris buie .

respecta -tului ne duc sigur la mântuire, ci inten-

conti-rire

per fletu Fiecare dintre aceste sfaturi poate de-

veni, ori -loavia -au im-

cu care am plela Techirghiol. Sufletul meu era îm -mat într- -

omul l-a primit din mâinile lui Dumne-utea luminos peste în-

delet-nivia

12

de efort din inima mea, urcând lin spre Dumnezeu.

-tr- -o, cu

-am cunoscut pe rata

în dintr--

- prin intermediul per -a

ca smerenie goste

juc

para-tor din lume. În Patericul românesc

alt. Ce-

va din starea aceasta demoni bi-ciliabi truns

dem în cel de tru, pe fratele

resc. Dimpoel ne este nefratele, Nefârtatul din mitolo-

neasvrând-nevrând, îi recu tem celuilalt

per

13

transformându-l în obiect reificându-l, cum spun filosofii. Pentru noi, el nu mai este chip al lui Dumnecare ne satisfacem propriile scopuri mer-cantile.

semenilor mei cât de important, de vital,

-cate uitat sau cu totul ignorat, despre om

tre, Bise-

Tru

eriul ul-

-ricii este dragostea.

Eu v- -cu-

(Ioan 13, 34-35)1. 1 Pentru citatele

Sfântului Sinod la Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1988.

14

mân-logi--

meniu al spiritului um -portului

eu-tu-el. ger

cel mai mare filosof al secolului XX. Filo-

u -damentaDasein) este deschi

-ului este lu-2. Fiecare dintre noi e

angajat într- -

-feno-menologic, Martin Buber (1878-1965) vor-

vinte fundamen-tale care sunt totdeauna cuvinte perechi -

-vintele fundamentale este perechea ver-

-Tu (das Wortpaar Ich-Du).

2 Martin Heidegger, Fiin i timp, Editura Jur-nalul Literar, 1994, p. 122.

15

timp Eu din pere - 3.

printr- loci-

De acspe cie -

loae -so-

na -un dialog cu Costa de Beauregard purtat la

-

-

ji-rea Sa. D -

Ta ri-rarhiei,

-nei ierarhii spiritualizate prin abne-

ga -o

3 Martin Buber, Eu i Tu, Humanitas, 1992, pp. 29- 30.

16

4 -

decât în -sura inte -teresului celuilalt pentru ea. E taina Sfin-

-Se omul per-sonal, cum spune Sfântul Teodor Studi-tul. În Hristos avem ade rata umanitate,

perSfântul Duh, întru Care e botezat orice

-te numit. Numele apar -sonale. Dumne Numele

soanei umane, ruindu- 5

pe

par -nem post, ne ru

4 - A. Costa de Beaure-gard Cernica, Editura Deisis, Sibiu, 2007, p. 82. 5 Idem, pp. 200- 201.

17

-rerea -

fletul în fa

poate mai bine decât noi. Nici nu avem

--

-----

ritual, duhovni . -a dreptul, pe

-o. Citim continuu

dusân ia-

niloae -

hovnimenii. El do--i ridice pe l, natu-

ral, mai înalt din toate punctele de vedere.

18

e-

primit responsabi -e ciunea, pentru a ajuta la inten-sificarea aces

ciune, prin întrajutorare. Preotul

con -meni prin ru trajutorare, sti-mu -ast tiva nu numai la Liturghie,

6 Deschiderea spre aproapele nostru,

mitele egoului pro-cia-

-

- persoane pli-

7 rile tem-

porani. Într- rie

6 Idem, p. 49. 7Idem, p. 54.

19

Bairaktaris (care a fost canonizat de cu-rând) i-a spus unui ucenic: -ai citit ni-cio -dular al trupu ti-

pu-

Sale, printr-8 rie

ica, Tru-pul mistic al lui Hristos, încât atunci când

-ga

ne, Iisuse Hristoase, milu -te- lu-te- - tul a dat

lu -te pe mine, nu te mi

9

8 Konstantinos Yannitsiotis Porfirie 9 Idem, p. 41.

20

Patericul Egiptean -portan-

proapele nostru. Nu putem evolua în apropierea noasper

Dum -tre«Oa

-?»

puns-

dra -

-a stins dragostea din-pe fratele

10 -

tru are întot spi-list în

-Claude Lar-

10 Pateric Egyptean, Editura Sophia/Editura

ti, 2011, p. 390.

21

josi-do -

11 te au ca origine iubirea de sine. Cultivând sme-re -ne pe -turi ale lui Dum

-Claude Lar--

aproapele nostru un adversar.12 -

dinÎn afara oglindirii negative, eronate în ce-

Sim-

confirme deciziile, sistemul propriu de va o-roase în sine. Nevoia de a te oglindi pozitiv în ce -

lalt, de a fi confirmat de el, a fost sur-

maîn Jurnalul -1935-

11 Jean-Claude Larchet Incon tientul spiritual sau adâncul ne tiut al inimii;; Editura Sophia, Bucure ti, 2009, p. 256. 12 Cf. idem, p. 257.

22

- -13

remarcabili pe care i-am întâlnit în ulti-mii ani. Nu sunt ni mira-

14

-de

toarc -a pri-mit, povestindu-le al -pre miracolul întâlnirii?

13 Cesare Pavese , Editura

prozator i eseist. În limba român au ap rut, pe lâng jurnal, romanele Satele tale, Luna i focurile, , Dialoguri cu Leucó, volumul de povestiri , volumul de scrisori (Editura Univers, Bucure ti, 1976) i o edi ie din poemele sale ( Editura Humanitas, 2008). 14 Aluzie la volumul lui Emil Cioran Exerci ii de admira ie inari

i culturale pe care le- a cunoscut în timpul vie ii sau prin operele lor, printre care Mircea Eliade, Roger Caillois, Henri Michaux, Jorge Luis Borges, Samuel Beckett, Benjamin Fondane, Scott Fitzgerald.

23

Oamenii despre care am scris în a-

-am întâl-nit în perimetrul sacru al bisericii. Pentru mine - -tin Pârvu sau mai

- -tele Macarie de la Schitul Muntioru, Înalt

NeGh În timp

Stelian, fostul Cedry2k, a des-co

.

întâlnirii unui matur cu co -

Am scris despre prietenie, punctând te-

e o descoperim

cu un om, cu o carte, cu Dumnezeu?

24

exemplari. Au un ideal clar. Caracterul lor atipic mâ-

, în anexele ,

manipude televizor, sexismul, asaltul noilor mi-no -

consu -tre betoane. Anexele sunt contrapunctul,

-zise. Ele sunt, de

Oameni admirabili... într-o lume pe dos.

-au scriu. Lui Danion, în primul

, Angela, cea Cri-forma-

portante pe care mi le-au dat.

25

I.

Scrisoare despre in Pârvu

Î -

-

nul un om ca-

re se afla în contact permanent cu noi po gu-

-

am un argument solid: acest om avea con - -

- st un paradox

întrupat: în el s-

26

lui Hristos o personalitate cu totul de neegalat: martir pen -

hov-

Omul care a readus la su--

gro -nist- Omul care s-a opus, suferind oprobriul multora, noului sis-

su-

dosa - cum pu- -

rit

un om, rit terbeli

a dat peste timp modele exemplare de dire. A murit românul absolut

- delul, mai des, mai

rar, dar ne întâlneam cu el negre pen

bi-

27

lul XXI, nu este o sim-

cident, ci un fapt de a fi în lume pe care l-am primit din mâna lui Dumnezeu.

tin a trecut la viapoate ajuta mai

Jus-tin care privea prin lentilele unui binoclu

reamit.

De multe ori m-Justin nu doar tre-

fapte, întreprinderi luminoase care stau

România.

-nu , mai presus de toate, -a ales mucenicia sluji-rii aproapelui lare.

--tin

mântul prin ru ciu-

28

nea sa. Avea puterea extraordinafletele

i -puns la problemele lor doar vorbind câte-

care, aparent, nu aveau nici în clin, nici în genmit dezlegarea

L-a fi internat la Cluj. Am ajuns noaptea,

-

formase. Era un

rintele. Mi s- dare de granit, lase con -sându-

i, dintr- -

Eugen Ionescu sau ca într-Sa -

-ameri-can. Persoana de culoare trece pe lân

29

Nu mi-am revenit bine din surpriza

Am , ui-tând dintr-tenor

, la patruzeci de

re , a izvorât

mir. Dumnezeu a adeverit astfel nevomuceni -a jertfit

tru aproamare dragoste nu este, de

iul din candela care arde pers-a transformat în mir. Eu l- -

se ori, de fie -rin mi -te dimensiuni ale vi Des-

tu-rie uceni pra

-todoxie

vestesc aici,

30

pe scurt, ce nirile

Mi- -ta mi s- -

-o -am cu-

spre el, care

de -cui, fie el scriitor, regizor sau pictor. Es-

mu--

te Sfânta Liturghie pe trupul unui mu -Li min-

-vâr - 15, avea

Am ajuns într-o iar

te

--

15 Adrian Alui Gheorghe Pârvu i morala unei vie i câ tigate, Editura Conta, Piatra Neam , 2007, p. 94.

31

de efortul meu de a sintetiza totul într-o

rintelui chi-

le sunt de prisos. Am intrat împins, cumva, de va-

rând. M- --am spus pe scurt problema

-ea, m- , , i-am cîl urmez. Mi-

pace pe oriunde te vei duce. Pe drumul de întoarcere spre Bucu-

-a frapat chili pe

l-

Nu mi s- -mul sfat pe care mi l-a dat se referea la

preocupa în mod deosebit tema, orice in-

32

-i u-nui prieten monah întâmplarea, mi-a

primul sfat, primul cuvânt de folos în conformitate cu starea ta duhovniceas

ment. sem-

-intr - zat în

-am adâncit pri-vi - turi-sit cu o strân ,

tesc acatiste peste aca-

j-ar -

rin-sori-

lor, dintr- -tin i- nion izvorâse mir.

-a spus, aplecându-

-, ar mai fi

iz Nu. Vezi? Dumne-

33

viitorului. Într- ând omul antici-ne-a lui.

Tot atunci mi-a spus:

, când cel mai simplu ar - teas

ta nu ar

sfântul ar veni el, ne -

rintele mi-a dat binecu-vân pre mi-nu -cem car ru

-am spus: -

-a binecuvân--a zis:

- te de a ne porni pe

drumul de în -rintele Justin ne-a citit tuturor -

, -trafirul lui,

, exact ca în capela în care

34

Mi s-dintr-

lia

- --am

au izvorât mir când maica s-a atins cu

-i ca o pe

-a povestit o întâmplace daruri minunate s- -rin2007-

te

din veder-a propus

-

mul te-

intrat, într--a fost mi-

-a zis, fie ruia, aproa-

35

pe înfrico cei doi tineri arabi când -a rostit nu

- -vânt de folos, îndemnându-i printre al-tele -nului. În acest timp, una dintre fete a în-

- -tul sfatul. Ce se întâmplase? Misterul a fost elucidat mai târziu, când, reîntâlnin-du-la acea întâl

vintele de folos, altceva:

pe care îl purta în pântece era copilul unuia dintre cei doi arabi. Fata a urmat

copilul. rule, am luat ultima bi-

---

pe dos. M-

36

M- -tin o anule-o preda tuturor celor care erau dis-

a crea ceva - ,

binecuvânta, spunându-i: - - în acest fel punând început

-i, mai bine- -i pe oameni impor-

esba de telefonul mobil, ba de televizor, ba

ba de psihologia eternului asistat -, ba de hipno-

sau Mega-Image, pe care l-a transfor-mat într-un obiect social total.

tot ceea ce ne-

iar mai mult decât cuvintele sale.

37

Maica Paisia,

- sms -

cut la Domnul în jurul orei 11:00. Împli-nise 105 ani. În ciuda vârstei pe care o a-vea, vestea m-a întristat. A mai trecut din

-cute în preajma ei, pe care le notez ca ata-

mati-

ivesc în sufletul meu. Locuia într- su

Când mi-

-împotriva dez eu real

-aco

la pat. Cineva mi-ver

taximetris-

tul a lovit superficial, pe trecerea de pie--a sporit

38

tâl-nesc un înainte- le anxioase au fost spulberate de realismul în tasem la o disîmi punea în

crez? De cât timp lariul es-

- in familia? A urmat o serie de sfaturi practice, punctu-ale, bine înfipte în realitate. Mi-a vorbit des ciunea

-

în orice carte de ruprecizeze maica. Mi- -

--

gra mâniei. -o privire, o fo-

to rintele Justin. Printre ele se -

mo -rintele Irineu Curtescu, actualul sta-

re -bi li-oara maicii.

39

simpro -

- nunchi. timent specific pe care îl

Dumnezeu, care au primit de la El darul de a vedea gândurile vizitatori

rium tremendum. Nu -

su duia -a

-do -nent aici, dar mai mult Dincolo, în cele

bea, dar mai întâi de a se înfrupta din bu--

nezeu, într-pentru toate. Se supune legilor statului,

este dincolo de ori

cotidiaexemplar de sarcinile sale sociale, dar ori-

p

40

hiilor lumii, dar este puternic prin

Dumnezeu. Maica Paisia ilustra elocvent -

ciune. O ve din cau

venea de dincolo de ea. Avea un chip de -

eo-potri se îndrepta spre tine de sub bolta arcastrânse într-

- -a frapat -

tu - u-

- su-

Câ

per -fe ca -cursurile politicienilor sau în reclamele care au împânzit lumea. Acolo oamenii nu zâm -

tinuu din cornul

, fie moartea.

41

Paisia cu per -

--

sau de la vreun hram. VIP-uri ale lumii or-tarea unui

-

ca. Te mângâia exact când te- teptat alitate printr-un

- -

Am cunoscut oameni care se mul -

- ru-

Într- te-ntea mea,

nebun pentru Hristos, care a fost prieten de suflet al Cuviosului Paisie Aghioritul.

du-i men-- -

gre - -am expus în minte maicii Paisia pro

rile

vorbeau cu ea. Am

42

-am incuvânt pe care ni l-a spus mai eram cu doi prieteni -

mi-tenii mei s-a dus pri-

vântare de la maica, iar -zis

guros nimic. M-am sim punsul mai

-e retras pe un munte. Acesta a plecat

val-vârtej într-o dimineapen -a chemat în ruPai -

-rintele Justin Pârvu, maica s-a întors pe o

-a spus femeilor care o îngrijeau: mormântarea

teintrând într-o stare de semico -a

des-

pre

- rintele - -

cut în Curt Bunar, în Cadrilater. Povestea

43

gari, când a -ce tescu, spo-vedindu- -

-rin ca iubea slujbe grijde câteva femei, noap

vila de ru- se lup-

ta cu demonii. (24 noiembrie 2013)

*** -

intrat în

mai tici-pau cu însufle re la fiecare moment al

aprinse în mâini. Sentimentele care plu-teau în aer erau diferite. Unii plângeau

-fle

-

La sfâ

44

Irineu Curtescu, duhovnicul maicii Paisia,

bucuriei, care ne-câteva idei extrase din predica sa. Întrea-

mult lui Dumnezeu decât oamenilor. Nu s-a dat cu vea

Via

-a împodobit su

-ti

-ti esteia, de viciile tru-

miros pentru Îm Pentru toate acestea, cei din Sfântul

Munte s- --o direct în schima mare, a devenit

schimonahia Paisia. Intrând în cinul mo-na - -

-a îm --a iubit foarte

go--a ascuns în casa

45

luîn anii comunismului, casa ei era metoc

rile din nordul Moldovei. Avea cu prin-tre episcopi, protopopi, premonahii, mireni. Casa maicii era totdeau-

s-a în-tre -

dragostea ei pentru Hris-tos a fost atât de mare, de nenoi, oamenii. Casa ei sim -a în-ut pe oamenii ve

chiar din afa rintele a continuat: ti

Toate le-a primit ca o martcrucea. Maica a vor -cunde ale vie -

cu nicetele monahale, ca una ce s- Maicii Dom sfin lor. De aceea s-a învred miti-

- mona

-te de Domnul va fi un trup cu Domnul.

Noi credem -neu Dumnezeu a învrednicit-o de aceas-

46

-ciunea maicii Paisia. Acum vreo doi ani,

maicii, însopor -

congestie cer nat de ur-

i-a relatat accidentul. Maica s-a rugat la Dum -

-rin

-ciunile maicii Paisia, Domnul îl vindecase. I-

vânta-

m-a uimit. Cu totul altceva. M-am gândit to-

flet la plecarea

de-al lor, Biserica, Trupul lui Hristos, se i

muritori criteriile vizibilului, perceptibilului.

47

M- --

tru totdeauna pentru Hristos. (27 noiembrie 2013)

48

II. OAMENI ADMIRABILI Motto: -

rare» vin de la verbul latinesc mirari, care înseam -templa», «a se mira», «a admira».

-templare», francezii au derivat, foarte just, cuvântul miroir oglin -c -tul admi

Anton Dumitriu

-colae Stein co-perisem Jurnalul fericirii, prima carte de

camu -

nu -ste

-tisem mai întâi cartea de articole -viuri cu

.

49

un intepuri umane

intelectualul de obicei se ex comune.

Cobouneori snob de- for-mase într-un mod de a fi. Iar cultura a-ceasta avea, pentru el, un ax interior: pe Iisus Hris -sofia sa, pentru Weltanschauungul16

Cioran, un personaj situat la antipod. Am Silogismele

ran nu era nicidecum un ateu. Fiu de preot din

ran se afla într- ti-sele me-

ta -lumul de convorbiri17

În pe-rioada în care fusese profesor de filosofie la

16 Weltanschauung Concep ie general despre lume i existen (î 17 Convorbiri cu Emil Cioran, Editura Humani-tas, Bucure ti, 2004.

50

sur -gismul condiprovenind din aceste izvoare. Prin urmare, doar cu ei doi me -o zi, se apropie de profesorul de filosofie Emil Cioran un coleg, care avea chef de oa ver

- osto-

ievski?

niciunul dinnent în Cioran un

--

feria sistemului. Cu scurtei perioade de profesorat de la Bra-

-fuzând postura de angajat al vreunei in-sti cut bine de patruzeci

-nsemnare în

revista Va , din care am -a îm-

cat cu Dumnezeu: s- -a îm -

- -a fost confirmat de un preot din Bu care mi- -

51

mansarda sa de pe Rue Avenue, cu excep-

-

Eliade, eseistica lui Constantin Noica, ro-manele lui Mihail Sebastian, cursurile de

gi-

rea un erou

prin efortul de a asimila domenii întregi

renascentist, de homo universalis. Noica mi

straturile filosofice ale limbii române, dez-mâ

Profesorul Nae Ionescu, prin pedago--

ca ne - cum îi spuneau ei, cu familia-

rita era mai fascinant de-

vea te, În

genul... tinerilor18, în care imita stilul lite-

18 N. Steinhardt (Anthistius) În genul... tineri-lor, Editura Polirom, Ia i, 2008.

52

denot mism. Jurnalul fericirii este un antidot eficace în perioadele de depresie, de dezgust existen-

ca-Pillat, în iadul - -

sit sfâr hardt L-a cunoscut pe

botezându-se ortodox. Jurnalul îmi pare a fi un puzzle dintr-dar care con -turi practiviu, tocmai pentru

-

ordine rece în întâm Steinhardt, pentru mine, nu mai era

a-ces tâlnesc, în schimb, pe omul care l-vâltoarea lumii la Rohia. Înalt

al intelectualilor incomozi pentru siste-mul comunist, ca Noica sau Ioan Alexan-

le lui Bog-dan Eduard19 morie

19 Bogdan Eduard Justinian, Editura Dacia, 2006, i Bogdan Eduard. Justinian Chira Convorbiri în amurg, Editura Dacia, 2006.

53

episodul în care într-o noapte vin secu --

ce de un zid de aer care se interpune între

În 2013, s--am

chisori-20 (un

turiîn data de 18 septembrie 2008), conferin-

Satu Mare. Ne-am po

-

--un

-ar fi retras într- --ar

spiralat, dru

din plin toamna. Un covor pastelat, gal-

20 Pute i afla mai multe despre via a Sfântului Iov din Uglea din volumul Sfântul Iov din Uglea (1902-1985) Via a, minunile i acatis-tul, Editura Areopag, Bucure ti, 2014.

54

ben- -violaceu, negru-cenu-

Înainte de a intra la Înalt Preasfin -tul, am admi -

roma casei tra -nu

M- mi-

dintr--

iu-

mirosul, textura, personali-

deva, printre rânduri, stau pitulate ade -

-au confesat ochii ar--au completat

-se cu sârg de-a lungul celor 92 de ani ai

Dar asta n-a fost tot. Venisem la Înalt

Preasfin tul Justinian Chira cu gândul ex-pres de a-i cere binecuvânîn continuare spre slava lui Dumnezeu.

lectu-alismului, clipele jertfite culturii de dragul

55

culturii, eul gonflat prin abunden infor-ma ciente pen-

-petul unde toate mi se tarea si-sem în

pen

mosul bine camuflat în urâciu-ezeci de ori câte

rin li--

-pora de la si-ru mine, ci în-

totpentru Dumne

- --

vânta -a dat- spicat: - Dar asta n-a fost tot. Ne-a vorbit des-

pre omul-microcosmos, care cuprinde în

dar care le transcende pe toate prin con-

56

in -o Dumnezeu în el. Auzindu-l, mi-am

-ten -veni cu ade -

ne -

fundamental se de-puse crederii în

la Rohia le spune adesea vizitatorilor:

narea cu Hristos.

-a-ntregul es--a dat este de

la Dumne

ne-niu-

-minte un cuget bun, este de la Dumnezeu.

- re a tânjit inima mea amar de vreme, întâl-

ne-

57

Înaltul ul Justinian sim

-

-sfin -

. Dar asta n-a fost tot. Pe drumul spre

-

carte. Dar nu aveam la mine nicio carte -a aju-

-ve

- -ruit harul de a citi gândurile oamenilor.

noas -pe ceva Anbu

-o în-puse:

- -cu

58

tini-an are mare evlavie la Maica Domnului.

-

Maicii Domnului, acesta fiind un sprijin ta -

viaador cum spune el în timp ce Jus-tinian, copil fiind, citea Paraclisul. Maica Domnului, le spune el pelerinilor, este cea care ne aco

-a des-

Dar asta n-a fost tot. Înainte de a ne porni pe drumul de întoarcere, ne-am ri-di cem o foto-

Justinian a nimerit un prieten de-al meu. -a atins, involun-

-a -a spus:

- Prietenul meu se întorsese de curând

la Hristos venind din lumea droguritâm-

plase ce

Înaltului ului un interviu. În

59

toiul interviului, Înaltul Justinian pune

-

sfin -binecuvântându-ne. Mi-

con -le). Prietenului meu i-a dat sfatul de a privi eile de la brâu

prealabil nici cel mai mic gând despre lup Dar asta n-a fost tot. Am cules cu

evla

ofe

gostea lui Dumnezeu pentru

tu -te ca -

nezeu suntem

-

ciunea lui Iisus

60

zi, având con -in ne-

El provine: gânduri bune, sentimente, in--

M- -

nunt pe care l- -mea în care era vicar la Cluj, Înalt Prea-

mie-

hul în mâi-nile lui Dumnezeu, pentru doctorii care le ve

-tarii care preparau pâine pentru a doua zi,

Ne-am pornit spre Baia Mare, nu îna-

inte de a ne înminuni a Maicii Domnu -te în Paraclisul Sfântul Ierarh Nicolae.

pravie-cen in-

te de a ne opri la mormântul monahului Nide timp, cu capul sprijinit de crucea lui.

-mi ur -

61

hiereu vechi de zile deschi-

gheasomnul, de la Rohia.

62

pustnicul de la marginea lumii

-tru- se roage la mor-

î -

-21 se abate

6 kilomede în vechime exis-

rând

merinde

vi -nale, spe-

ci

rani, care se dezic masiv de stru-

iesc altele noi, importate din Italia, Spa--au

21 Acolo odihnesc trupurile trudite îndumnezei-te prin îndelungata suferin ale p rintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, Radu Gyr i Flora, al p tului Tudor Popescu, al lui Mihail -

63

impor-tate sunt ostentative prin dimensiuni, prin termopanul plantat în scop utilitar în fe-

armonie, prin inadecvarea la peisajul autohton. Locuin-

avi i în-tâlnite pe întregul cuprins al României.

-to de într-

, , -tru totdeauna. De- -a dreap-ta drumului se descce se prelinge cristalin, în legea ei, la vale, te

rul e saturat de mireasma nii de brad. La un moment dat, se tre-

ze-osuccesiunea caselor se sfâ

-par cuit al satului de cel nelo-cudreapascunde

neasod -ai rugat tot drumul

64

-tere în ru -ca

-

vânt de fo-

-

rin-tele Proclu e bolnav, neputincios, ra lui ceste

tep-tâlni-

rintele. Într- ta cea e

goste, ine pono-

sivechi.

cei pe vizitatori, dar care

65

-

-au iscat tensiuni între noi. ofe

--

mâ-

-am aplecat ca-vân-

tându- când atent, de trei ori semnul Sfintei Crucii deasupra capetelor noastre, i-

pe fiecare în parte. Unuia i- - vieze

te-pacioc.

Ulteri matia sunt

tru lalt prieten

îm - -- , , bunarea, spunân-

66

du-

Ne-adormim ros

: -toa -

, avem, în ajutorul lui Dumne- milie cu

mai scurt. Mama copilului s-a rugat cu dejde la Maica Dom

-copilul este normal.

vo -tr-

l-întristat-o pe Maica Domnului. Ba chiar, la un moment dat, l-

, -l strâns minute

-persoana sa.

Mi- -

Mi-am amintit de o fotogra tele

67

-crimi. Lacrimile inconfun -in

- -l re-a fost la începutul Postului Mare. S-au

perindat prin mintea mea multe gânduri

rin--o recluziune

presc asceza în tot acest

Mântuitorului. Un timp diferit calitativ de timpul comun, cotidian. Un timp în care

om-Dumnezeu, eu-Tu, redevine de-ci centrându-se întreaga ener

-te

ne- rintele Proclu. Eram vreo patru pelerini. Unul dintre noi

ra ve

Proclu de mai bine de zece ani, pentru sfa -a prezentat pe

bindu-pro

e Proclu nu i s-a adresat di-rect prietenului nostru, întors de curând

68

în sânul Bisericii. I-indirect, vorbind cu Danion: -

du-

-i ajute.

--

nevoie de ,

, Hristos a

eu. i când va voi Bunul Dumnezeu, va

Apoi, prietenul nostru a îngenun-

-a luat

-fun-

-nezeu: - te -

nutru Hristos, aju-

- -

69

al Sfântului Duh. Amin. i Duhul Sfânt, a - -

i, cât putem, a nu da vina

mele s-a întâmplat. ne ajute cu-

Domnului, Sfântul Neculai, Sfântul Mina , ne-

cu -

du A urmat la rând un prieten care e

bântuit de o frica

-a alinat, dându-i mai mul - E nevoie de Sfâ -

su

Duhul Sfânt într-duhuri. Dar Duhul Sfânt vrea ca acest su-

vina numai pe hu-

cineva Nu dau vina pe nimeni.

70

mele . Dar cât timp gândesc: i--i zic

ciun-ajuduc la Sfântul Maslu. Atunci vin puteri

duhuri.

când nu mai are încredere în el. Are în-credere numai în Bunul Dumnezeu. Mi-rin

timp veneau dinspre el valuri de bu--mi -

viciu mi se întâmplase ce-

-ai mei ura -pli che-

m-vorbind cu Danion: - e: în ziua în

cineva -buna, te,

,

71

dat un

Sfântul Arhidiacon

- .

, tea în ciune. i

pentru sme-renia lui, Bunul Dumne

--

tiga pâinea din alatâta: a nu cârti! A nu da vina pe nimeni.

tele mele. -a luat capul între mâini

În numele Ta---

cu nului, - - - Domnu-

, - -

-nului, -

, duhurile cele tulbu -

ru - i fe-

72

-cii Domnului, m-a cuprins o stare extraor-

mile au început -cel

moment rute, spre

într-un anumit fel, sufletul chemine. Era atâta dragoste, smerenie, com-

ciu

nilor care au rintelui Proclu.

Apoi Danion l-a întrebat cum trebuie

Proclu ne- când de la o în-tâmplare. -

adormit zi i atun-cea s- -s i cum o adormit, nu s-o rugat

-cu mintea în cap. i atuncea o-nceput a se

-o -

-o rugat. Un dor mare l- i când l-a

- i

73

cândva, într-o noapte, o venit la mine. i atuncea mi-

i i-

-

renie.

dea-una vina numai pe noi. Ne-a mai relatat o întâmplare. - Amu, o mai venit altu . i o zi

. M-

i eu i-am spus: --

tate. --

tea ispite. A nu da vina pe altu . Duhul a vina

pe nimeni . -

rul de a- vinepu -

intele Proclu

74

care aparent nu este decât un simplu monah, care s-a retras la pustie,

-

Am plecat încre

Pro -menii care i-pentru mine.

75

un test pentru orice om care îi trece pra-gul. Oamenii vin cu nemiluita, pusufeinfertilitate, nesi

Înainte de a-

caSchi ter-

so-

-

râv -ciuni

oameni L-s-casa ce -au întors pacea

--

rintele,

76

pecetea harismei înainte-vederii, pe care Dumnezeu i- -pelerinului teama de a nu-i fi citit ( -) sufletul cu întregul lui complex de

pari , ria-

--

-se cu osârdie. Cre-

la Dumnezeu. e supun deliberat

es -

-struit, în urma unei vestiri dumneze-

22, Schitul Muntioru, situat pe la 1200-1300 de metri altitudine. Una este

-ri -

starea vremii.

22 -rintele Macarie pute i citi în volumele Macarie Be liu Ctitorul cu mâini de aur, Edi-tura Areopag, 2012, i Ciprian Voicil , Editura Areopag,

2013.

77

Am urcat într- -finit

ti-

strac -cam orientându- -

restru o po

un moment dat, poteca -vâr

meas

am ajuns sus pe plai, picioarele mi se a-fun -

cale, în rotocoale spiralate.

-nent pe care

naparti

, pu-

a i - ta accele--

netele care ies din trunchiul copacilor sau din le-

78

gi -bli

, nu te întrebi -

didiul artificial

-brituri suprapuse, pe care unii le numesc

curi sau locui -

uimire. Într- --

cioa se-an de

a afla ce- , vei fi complet

amatorii de ghicitorii, necatadicsind, de ce ,

a- mi de la el un sprijin duhovnicesc, de folos pe drumul si-

sa.

totul memoe - -

len-

79

sumismului: un halat ponosit

-nuex

-

Când l- -a mar--am re-

grafiile pe care le-am studiat îndelung. Mi-a amintit spontan de

-tora prin Iisus Hristos, Noul Adam.

pândindu- -i surprind gestu-rile, cuvintele care ar pu -

coperit

pechale.

M- - a

lcul puvictimele unei lumi care are ca indicator

80

--

m ca fitul, pierde-

ri -

do ut des --

acest princi-

--

-iei de carnaval. nul mieros,

afi-

-

accesoriul cad într-un plan secund. Ulti -am

- vânt de folos, orientativ. Mi-a pus câteva între-

tuirii.

81

- sat în voia pa-timilor întrebare pe care o socot capita-

de

, alergi spre linia de sosire într-un picior.

-am întrebat cum crede sfin -

-titudinea de variante în care poate fi sau tre - -puns care m- pentru a câta

în limitele firescului: ru

con cât te rogi, important e cum te ne accent pe calitatea

vie titate o -

rentul dominant, marcat de domnia can-

-

fiecare tre

-portante pen hov-

gostea pe nezeu, dar

pele nostru, care, pe zi ce

82

tre dej-

- -

care alta. Peleri-nul osteni po-

rin-re

nesc în mod o-

--

-

rintele. --

rin -

le-a înfruntat. te-

- cele biserici ridicate de el;; -

- fântul altar ridicând

sfântul potir;;

83

- -se spre Bunul Dum-

- -se pentru sufletele

-

- -che -

i Vrancei -cutul îngropat în uitare sau din prezentul

în timp, amintindu-mi de întâlniri de odi-

- de comunism (prin in-

dus -lism (prin descurajarea economiei de sub

-

hos ferm, adânc încru

-

-

pitit chipul lui Dumnezeu, valoarea cardi-

84

pentru care românul

,

- Macarie te întorci la a-

tu vi--

fle ta me-

nilor;; cu spi tatea de teresul;; cu demonul

centrismul ido tura zgomotului perfilosofia pumnului adânc în

primat în care se-

zeului Mun por-tamental, nali-tate, spontaneitate. Într-

nic, pe care l-am culdin noi.

-rin ne-

85

ni-

86

Octavian Anastasescu, eroul discret

Nu o

ra-iuni. Este ca i cum a arunca precum

o batis--

runc într-un spa iu amorf, ne tiut i nesi-gur un cuvânt i în urma lui drumul de-vine cale, drumeagul se face sigur, stabil, i pentru autor

-

ginea proprie a lui i numai a lui, cu totul ina-

despre Octavian Anastasescu. Când Platon îl descrie pe Socrate, nu sunt

tivitatea i acurate

i Platon avea

spune unii, de Socratele lui Xenofon. Am -mi ascult reverbera-

iile sufletului, când am aruncat în str -fun i, ca într-o mi -

87

ta-vian Anastasescu este octava sufletului meu. Fiecare om care l-a cunoscut poate da

i- at sufletul cu câteva octave. I-a dat inimii sale amplitudine. I-a redat su-fle imea, adâncimea imea pe care le aplatizase oboseala vie ii. În itinerariul meu interior spre fiin a

lui Octav, am lansat -uzei tarkovskiene o întrebare ultimati-

-te: cine este Octavian Anastasescu? Este un paradox con tient de sine, capabil i dis ifice în sine, dar mai cu sea-

i, o multitudine de parado-xuri. Octav este, într-un anumit fel, un cre elept (so-phos) însetat de în elepciune (sophia), iu-bitor de ea (philosophos), dar care arde ca

, într-elept

nous) a fost îndumne-zesale de viameden agan nimic prea mult. Prin simpla prezen av te înva

i ges-

88

ta-vian Anastasescu este fiini- -boi, un cutremur devastator sau chiar sfâr-itul timpul

-ri -

i o tim, dar i- -

din a în Dumnezeu. Octavian este omul care î i vorbe te

ajutorul pe care i-Domnului, cu condi -l ceri. Ea l-a smuls din ghearele mor ii, de mai multe ori. În timpul deten iei, Octav a suferit de

lo-z -a salvat dintre labe-

ef de la Ca-ru-

Octav iritase vigilen a tor ionarilor comu-ni -fuze, cu orice pre l -carea. Maica Domnului l-a salvat de ma-la iate la Târgu Ocna de ciracii lui Eugen -canu i Farmagiu. Nu e, prin urmare, de

toa-

89

rea de Dumnezeu Everestul credin ei sa-le, un vârf de neegalat. În spitalul pentru tuberculo i de la

Târgu-Ocna, l-a cunoscut pe Valeriu Ga-fencu, sfântul închisorilor. Pentru el, a

întreaga sa existens-era un om din carne i din oase: era dra-

nu-le, sim

ile lumii în tine de peste tot: din dreapta, din stânga, de sus, de jos, de pest 23. Valeriu îl înva

i pentru

spune continuu, neîncetat îi face o pro-fe a ta când ini-ma î -i porun-ce ciunea, 24. Ceea ce s-a i întâmplat în 1951, în

timpul unei anchete care a avut loc într-un garaj. Ancheta a durat câteva ore. Ini-

-a sim it înconju-

23 Octavian Anastasescu -fencu, sfântul închisorilor, Editura Areopag,

24 Ibidem.

90

-

bu - -che

-punde i, în tot acest interval temporar, ini i Iisus. La sfâr itul anchetei, plutonierul care asis-tase la ea i-numai o mie de in i ca dumneata în ara asta, praful s- 25 În închisoarea-spital de la Târgu Oc-

na se petrece una dintre cele mai frumoa-se i mai emo ionante scene care vorbesc

ia suflete ti dintre un om i alt om. Este noapcoîn mâini, cuprin i de bucuria Învierii Domn intuit pe pat de

ves-

late-ze. Octav tace, iar Valeriu prive te avid scena cu mul imea credincio ilor care

ul, ducând la casele lor bucu-ria Învierii lui Hristos

-

25 Ibidem.

91

va reflectat pe geam în ochii cuiva. Dar minunea s-a întâmplat. Pentru comuni

man al poporului ireeducaii de a-l

face informator i de a-l trimite cu diverse misiuni în Fran a. De aceea, pentru mine, el este un erou. Într- loanelor vertebrale curbate, Octavian Anastasescu

pentru unii

-am numit un erou discret. În substratul dezi-

îl înso e tin: sta. Lu-

-

-a trezit din acest vis care avea conforma ia unui ideal de via -fencu. Apropiindu-se de zenitul existen ei

ti, Octav ne-sfântul închisori-

lor. L-am cunoscut în 2013, la sfâr itul u-

nei conferin e despre . Vor

vorbit. Octav s-a apropiat timid de mine i mi-a sp ti i, eu l-am cunoscut pe

92

leriu l-a trezit din visul tiut prin lume, i l-a

chisorilor, i ia

i de la credin a în Hristos

de Hristos i. Alegerea i vina ne apar Întâlnirea cu Octav se face pecete de

ne ters care î tot-deauna, sufletul. Octav este genul acela de om pe care l-ai suna la miezul nop ii, când to i ceilal

Da -o, te- tav, san la cum-

i a duhurilor. Ai sim i eri în foi

un timp sau poate pentru o ve nicie.

93

Martorul o poveste cu eroi

-de un metru opt

mantic. bri

de ascunzi-oda tele

lentilelor te privesc doi ochi de culoarea

, -durilor care au muncit-o de-a lungul vre-

-dele

viitorului. Un adolescent vechi de zile. Pare un arbore viu, robust, pe care stau aninate amintiri de un verde crud, purpu-riu-dureroase, melancolic- -cinile adânc înfipte în inima Ardealu-

lui, într-un sat, pe care l-a adus în istoria literaturii române moderne, prin darul

ug în 26.

26 Aluzie la volumul de debut al lui Marcel Petri-or, Serile în sat la Oci or, Editura Albatros, 1971.

94

--

prietenesc --ar bate

instinct minim de conservare. Am râs pe înfundate când am citit într-un Jurnal al lui Paul Goma un alt erou din empireul meu personal tu-

etecare întâlnindu-se cu el i-

27. Când l-am cunoscut în casa permanent

care a fost etnolog, colaborator apropiat al picto-ru re a pus

nului Român

i cam atât. S-a întâmplat sau poate nu a fost tocmai o întâmplare târziu romanele autobiografice. i, ca prin minune, am avut sentimen

pierdere iremete -do m-am justificat eu, am

27 Paul Goma , Editura Nemira, Bucure ti, 1997, p. 232.

95

Pe 7 septembrie 2010, m-am trezit

dis-de-diminea -am dus val-vârtej mele.

L-am întrebat, înainte de toate, des-pre practica Ru

bire subiectul

-criptiv cu pubu Când - - - re-

-nic, regulat, pâautomatism. Mi-

l -o si-di

avertisment. S- -a povestit o întâmplare din vremea în care era profesor. Prin anii

ro -so -du tului Pia -

96

tr-o d-

fânul reducându-i vizibilitatea

-

ile s-au oprit la un metru dis-

l-

printr-o minune. În timp ce beam tihnit ness-ul prepa-

rat de dânsul, ascultam cum reia câteva -

mu -vei, a stan-

-di---

pu întreprinse de Nicolae Ceau cu în 1977 a Bisericii Enei din Bucu Bisericii

Casimca era, propriu-zis, o închisoare

în închisoare, un loc special conceput pen-

97

tru exterminarea celor care se dovediîn ochii to mente

simmânt. Erau

lipsite de lumina soarelui. Ae

schimb, apa curgea permaEra rin-tele Gheorghe Calciu o ve -

tri-

tatea, -a cunoscut a-a în-, ori-

- a de -

-tui-a cunoscut de-

Gheorghe Calciu. -

, citind amintirile celor care l-au cunos-cut, într-

98

pe cei trei camarazi, as -narii. Se

ruga continuu. Le- -Î

ajute pe cei trei prie -

ce, mai târziu, s- Constantin Opri -

turoa-

rea la care a fost permanent supus, condi-ma t zis-

îm ber-cu -lui 1958, nu înainte de a compune Poe-mul ontologic -zi -

-au admirat ca student Lu-,

despre Constan - -o rintele Calciu Dumitrea

se prin Pi-

ni --

99

, - -

-

s-a plâns pen -a acuzat pe nimeni pentru ceea ce i s-

- -28 umnezeu a scos îna-

intea noas -au salvat. No -a trimis pe Con-

29

oricum, el a fost îngerul nost 30

supravie ias--

tache cum îl numeau ei le-a compus în

lor, vii, versurile compuse de filosoful

28 Via a p rintelui Gheorghe Calciu, Editura Christiana, Bucuresti, 2007, p. 60. 29 Idem, p. 62. 30 Idem, p. 63.

100

31. Pe

primul rând, martorul

moar -nist -spre neuitare amintirile lor calitate de -toriei, a lui Dumnezeu. Într-o carte a lui Marcel am citit o întâmplare pe care o so-

-log în scrierile canonice despre teroarea coAlexandr Arhipelagul Gulag, Primul cerc), Varlaam alamov (Povestiri din Siberia), Vladimir Bukovski (Judecala Moscova) sau Vasili Grossman (Panta

). Exasperat de moar-tea imi -

la proci -

-o -

31 Ele au fost publicate într-volumul Doi poe i damna i: Constantin Opri an & tefan Vl doianu la Editura Majadahonda, 1995. Ulterior au fost reeditate sub titlul ile Spiritului i alte poeme, Editura Christiana,

101

v

«sus»

Gore este alter- e Cal , iar

-, care-i

pi

mici, prelinse de sub pleoapele lui Cos-32

mi- -a salvat-o de do-

asta. S-a întâm-plat în 1959. DuMarcel s- izenterie. Se

, în -la continuu, da-

32 Marcel Petri or Secretul Fortului 13.

i execu ii, Editura Timpul, Ia i, 1994, p. 133.

102

- M-

-pele, M -

, -

i într-s-a trezit, a privit drept în ochii prietenu-

- Acum nu -

ochii a aprobare B-mi s e avusese

-tul Ciun

-a a-tere, încât lu-

mânarea din mâna sa ardea ca un foc de

rad de suferin--au cedat, timp de opt

Calciu l-a vindecat de dizen -du-

103

, cu mari riscuri, de la un medic, fost coleg de facultate.

-Marcel Petria se face transparent în pre rlo-cutorului, ca un ecran alb de cinema pe

României interbelice sau personaje anto-logice care animau boemAscultându-

mul românesc Petre , ti-

pre ii lui Cea des

33 arheti-pul personajului Victor Petrini din Cel mai iu , omul care a

--

33 Cele mai cunoscute scrieri ale lui I.D. Sîrbu sunt romanul Adio, Europa! i Jurnalul unui

. Pentru cidespre prigoana la care a fost supus, recomand volumul securi ii de Clara Mare , Editura Curtea Veche,

104

so -rat, Lucian Blaga. Mi- -

-lagul sovietic. Ciabua a eva

-xemplar, atât de rar întâlnit, despre care

-a atins cu degetul toate vi--

venit, în timp, cel mai cunoscut scriitor

Data Tutashia, a fost tradus în 29 de

Aurel State, au tradus-Ciabua a fost nominalizat la premiul No-bel în zor,

-- triar--

, sprbrie 2013, mele de

monahul David, confirmând pentru a

moa

105

-soare,

fe-

în debutul acestui capitol, în sânul Ardea-,

înainte de a--a împru-

munepotul scriitorului Aron Co -

mu-nist: Jilava, Malmaison, Rahova, Uranus, Baia Sprie, Dej, Gherla, Aiud. În anul 1955 este eliberat, apoi rearestat în noiembrie

-gatinerii din Ungaria. A fost din nou anche-tat în subsolurile Ministerului Afacerilor

izolare. A fost condam --a fost comu

ste elibe-

în 1970, Facul

106

-entru mine, din tot ceea ce a scris,

Fortul 13. Convorbiri 34, Secretul Fortului 1335, La

36 reeditate la Editura Christiana sub titlul de Cumplite încer-

37 Serile în sat la

-

mul soa-B (Filo este

datoriin -

losofia) so-

al pe--

juns la concluzia spinozistbi tea,

-

34 Marcel Petri or Fortul 13. Convorbiri din deten ie, Editura Meridiane, Bucure ti, 1991. 35 Marcel Petri or Secretul Fortului 13. Reedu-

i execu ii, Editura Timpul, Ia i, 1995. 36 Marcel Petri or , Editura Institutul European, Ia i, 1997. 37 Marcel Petri or Trecute vie i de domni, de robi i de tovar i, Editura Vremea, 1997.

107

--

tru ciorului se transforma într- -

ca o durere ascu Citind cartea lui Fabian Seiche Mar-

turisitori români din secolul XX, în articolul despre Mardesco -

volumul de meDumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m- :

-am întâlnit du-în Zarca Aiudului, care ne

povestea cum dornea, iar

-cagreu de imagiblând, care în celul

-du- tea apropia de aceste li-

-

Veninul colectat îl vindea la farmacie,

108

38 ru te

Spiritualuziv, versurile filosofului martir:

-ntorci din cale când Duhul

carceri;;

numai înainte, -

întoarceri!

poetului Radu Gyr, crdin sânge:

Nu dor nici luptele pierdute,

.

38 Fabian Seiche Martiri i m rturisitori ro-mâni din secolul XX. Închisorile comuniste din România ra , 2010, p. 412.

109

domnul Gheorghe Jijie

14 decembrie, o zi care pentru mine

13. Într-o zi de 13 decembrie m- -tot într-o zi de 13 decembrie a

murit Nichita.

-nate de stele din metal ceeflorescent de -

miri pe unde creau in corpore impresia de -

-ciun e, indubitabil, cel mai mare agent de vân pizza, articole de îm -

ri-vadat Bucu

pirabil

prin c-

me--

fite de fiecare dis -mele de sezon din cinematografe. Iar tu te

110

si

mii. nului era a L

un eveniment extraordinar: Cel de necu-prins S-a pogorât în timp, în istorie, pen-

vi me-nii au uitat asta. i pe acest fundal al am-

stitut: -

gân, devenit mai târziu mascota firmei Co-ca-Cola.

ri floritoa-

de sufecertifice noua devi ten -te- ecvat vre-

- -

mântau pe di untru când un prieten din -a în

i, -

be

Ne--

ne

111

Gheorghe Jijie. Ne-a invita-a

din închisorile comuniste, personaje mar-cu

e lacheii orânduirii comuniste. Domnul Jijie era trecut bine de 90 de

fonul fix care suna. -a mirat agilitatea cu

ea din fotoliu pentru a se îndrepta spre telefon. Era plin de vitalitate. Era zi

-a servit cu o mâncare prepa-ra -

- -a

mierc cetic

de mai multe ori Psalmul 50. mo-

Vorbea în cuvinte precise, lipsite de echi--

tr- --

-un

112

craniu de la Aiud, din care izvorâse mai fe-

sorile comuniste. Domnul Jijie s-a aplecat cu evlavie spre

- ceput -am blocat,

-a mai domolit, P

Am plecat cu un nod în gât, cu gândul i

am aflat. Ioan Jijie a fost arestat în 1929 ni-

Aiud, în urma torturilor suferite. De la domnul Gheorghe Jijie ne- -clatimirile lui, dar

Ji

prin anchete extrem de dure, aplicân-du-i-electric, presiune con na-re, introducerea lui în celule cu T.B.C.-

me

113

pu decedat la vârsta de

despre soarta fratelui meu, Ioan Jijie, pe

prin care a trecut Gheorghe Jijie. A

Ministerul de Interne, Penitenciarul Jila-me,

soarea Gherla, pe-ni

ti. Domnul Ji-jie descrie o parte din supliciile la care a

chetei din decem-«celebra»

« ») peste bocancii noi pe care-acestora s-au distrus complet (fiecare lovi-

--au distrus bocancii am fost

re-

dat, Dulgheru personal «sat -mi» do-rin -

--

114

pentru a- sim reflexele mele. În momentul când au înce-

-du -un fel de somn le-

- peste

, m- -o -

într-pe ciment, nou cu lovituri de ciomag pentru a fi dus iasemnate sub acest tratament au fost folo-site drept probe în timpul procesului. Inu-

supus (proba mea fiind chiar bocancii dis-

1309/1949 am fost condamnat la 10 (zece) ani de aza articolului 209

La Jilava -zisa

«plimbare la aer» --

le ordinul directo-ru lebrul Maromet, ne loveau cu ciomegele unde nimereau. Un distins ziarist evreu a fost atât de puternic

115

lovit, încât s- -- - to-

pul de ciomege ne-a sil -parte. Atunci l-

evita loviturile de ciomag, eu protejându-l

loviturile în l mar demn de Infernul « » a început un nou cal

, iar mie nu mi se elibera un act de identitate,

-organele de borez

ria putea beneficia de drepturi

tat acest «troc»

-

Consiliul Na ional de Studiere a Arhivelor . 39.

-re

39 Cf. http://bucovinaprofunda.wordpress.com /2012/06/13/12-iunie-2012-gheorghe-jijie-marturisitorul-anti-comunist-a-trecut-la-domnul/.

http://bucovinaprofunda.wordpress.com/

116

e îi socotea mult mai im-

--

lespite

câteva întâmpl -re contribuie la configurarea portretului

Amintesc aici câteva. Nicolae era un

tâ -

psi -nic, îm cându- -du-l. Nicolae s-a vindecat înainte de eli-be rinte-

40

lu -stan bleme de geo-metrie, Noica fiind interesat în special de

domeniul filota-

mentului de exterminare prin înfometare,

40 Închisorile unui preot ortodox, Editura Christiana, Bucure ti, 2004, pp. 221- 222.

117

nul Jijie îl înlocu-41 La un mo-

Fla -mi un serviciu, de-i în-

fletului meu, -i cu drag din partea mea. Nu de la

-ra

Într-

s- -ma

vestea m- de generatorul

tulbur de fel. Într-o zi i-am zis: , gândesc în fiecare zi la dumn . i mi- D

-

41 Cf. Sorin Lavric Noica i Mi carea Legionar , Editura Humanitas, Bucure ti, 2008, pp. 313- 316.

118

care mi- Dvârsta asta domnul Jijie era trecut, cum v-am spus, de 90 de ani cere-

L-

Biserica Gorgani, -

-- -

Dumnezeu. Cu atât mai mult eroii asemeni domnu-lui Jijie care au smuls din carnea lor

-- cea

-

Jijie, m- -team bulevardul Elisabeta de pe chipul domniei sale, care m-a fra-

--am rugat pentru

-

loceas

119

Dumnezeu. Domnul Jijie era limanul la

Unul din cele mai frumoase cadouri

pe care mi le--

versarea nirea -

colo de fire totdeauna, pe care îl trans-

scur re-nia cu care evita în public. Vedeam la el o rectitudine spe-

-mu -

relativism este exclus. Pentru noi, tinerii pro--

- -

rindu- -menii, condamnându-i pentru totdeauna, pornind de la un accident biografic pe care l-au îndurat, domnul Jijie mi-a spus

120

, ci

aceasta mi-a dat curaj, mspatele lui se întrevedea un munte de su-

-e, -tru

menii -de-aer. Bunul Dumne

Textul scris atunci pare sau chiar este

patetic. El a izvorât din constatarea dezo--

solut nimic din România lor. Ei s-au edu--

mul româ ri-tul vremii su-mer

men-torie. Noi nu

mai avem un ideal. Avem scopuri pe ter-totdeauna binele

nostru individual, nicidecum binele co-mu teristicile, profilul

121

reci, fie-

u ei România reprezenta o realitate mai con-

mai nou

sun -sursele nat

zen -ar fi raportat ei la

-gionaliza România. Prin ei dispare acea Românie interbe-ma

Dispar dintre noi exemplele ei vii, inte-gre. Nu-nevoie, în mine amintirea domnului Jijie

-a scris -l ajute

pe de l

122

Cuviosul G. cel nebun pentru

Hristos, omul bucuriei neîncetate

vi -

. nindu-se

pe picioare gam cu izbucnesc în râs:

-dem vaporul care ne adusese în insula Corfu. i cum -ne de mâ cio

, -

am intrat în catedrala din Corfu, Sfânta

, ea. M-românii cu care plecasem în pelerinaj, a-

- ac i

123

H , -am în cioarele

-am împletit cu ale lui G. Privind cu

cu picioarele împletite, în timp ce restul riorizeze, abordând

posturi cât mai evlavioase. -vi

- -am -

-

acla sfântului l-au , -a apendicele lui. -am închinat la Sfântul

Spi -i picio-rul i- terialitatea, am

iniate

suveniruri. Icoane ferecate în argint, can-dele, metaniere multicolo -

-geau, vrând-nevrând, privirile peleri-

nuobiect-suvenir din Corfu. Mergând cu G. din magazin în magazin, ajungem la unul

124

-ru -

cultarea e ascultare, mi- m tre-

trei români ciuni Când ne-

în caramel. Pe drumul de întoarcere spre vapor, c

sub privirile nedumerite ale unui scafan-

o-les în inima mea ce în

libertatea. O stare de eliberare de povara -

ce suflet omenesc într- -a

obosit care a ajuns la destina -a venit s de toate defi -

ale filosofilor. Spinoza de-

cesita -lea finise în 1859 li-bertatea pornind de la raportul individ-so-

mon seam-in

priul

125

aso meni. Cât de fade erau în lui G. toate aceste în

tate! Cine l-

--

-sea ce ii. G. compune rime, fa-ce calambururi debordând de energie:

--

i din noianul te ceva un cu-

- -

-vântul, nu în leg nimic.

-un pelerinaj sute de ki-lometri pironit pe un scaun de microbuz

mului, doar -

care ne in

126

reverii, duri ca baba înt

- cu / -te, -cu ,

--

punde neîntârziat cuviosul. din-

renia, mi tacu i a-da În ziua de azi mai sunt care au cre În pelerinaje e permanent înconjurat

când lumea s-a schimbat, merge fata la -le-ar

, -Unuia care urmea oare îi prezi-

-

drumul sfaturilor ultimative, l-a agasat de mul uvioa-

tu-i -

nic vorba.

127

- Dra

-

p vio-, sub forma unei

-te. Sufletul lui G. nu are ascun ca-

pol

crea --

va « -»

hovnic -crea , ciune. Greiere-

, pân' la ceasul cel de moarte. Furnica lu ,

citoa-re, worka -rile în jos.

- ma sfântul soare era pe stânga. Acuma e pe

- te sunt preasfinte, fiind create de Dumnezeu: soa-

128

rele e preasfântul soare, vinerea e prea-sfân Cuviosul are mare necaz pe patima

fumau -le printr-o puzde-

-

Fum -

de oboseala drumului, la locul de cazare, , înainte de binevenitul somn,

-

-

-de mu -se are sunt mai presus de toa -fim acolo,

-ne -

ru ci-

129

-- cu-

--

-

interzis când G. i-a înmânat un milion, lioane.

trul lor pe G. Pe cuviosul i-a vindecat dân-

du- - -tindu- - cu-

-

co at întârzia undeva pe drum. Într- -

-le- -

- -tr-

L-au luat pe cel de pe prag, l-au mâncat

130

-

Un prieten l-a adus din Alba Iulia în

Sfântul Dimitrie, ocrotito -

lui. Prietenul l- -o zi vorbea la tele -fesiunea de actr

scopul precis de a--

ne vorbea la telefon prietenul meu. Dar... în timp ce convorbirea se derula în voie la telefon, G. înde artist, noaptea vesel, ziua trist. Ceva similar mi s-

-un pelerinaj în

a, dar nu îl întâl-ni-

re. Sunt poftit într- -plex: pe scaunul

re trii.

E îm e poate de modest: un pu-pre care

ai ra ta-toare, în

131

total dezacord cu ansamblul. ocul provo-cat de ineditul vesti -blat de

, E Din Bu

o da -

acolo. Pomelo

untru:

I-am în -a -

me ! - - -a cunoscut

-

bucurie, l-au întrebat pe G. ce cântec psal- un imn închi-

nat Maicii Domnului. Maicile cântau, G. s- nului

racteris-tic, unindu- tului,

pen supra icoanei -

-

132

-se de câteva demo-nizate, demonul dintr- -

a potolit demonul, cântându- no-

as -

volul. În pri -o ului. i cum

--

-

-a stins- -Sus. i

pen -o chi-

por-tat smerenia lui, s-l-a zgâriat pe spate cu unghiile.

-zionomia lui Piotr Mamonov, actorul prin -

izbiadânci, care se con chi-

erenie. Când am ajuns cu el în insula Eghina, m- -

tâmplare, în timp ce

133

tului

, -- instantaneu un val

-am revenit mi-am

mai importan-a rugat atunci

pentru el sau, de fapt, se ruga pentru mi-ne. Sau se ruga cu cuvintele mele?

-mântesc: toate au ceva din arhitectura bi-se

-tic. Ici- -

Mântuito -lor, de binecuvântare. Din vreme în vreme, inima mea simte

-un interval mai lung de timp -torie obositoare de vreo ore cu autobuzul, am ajuns la miezul nop-

sea. Mi s-a pus masa, explicându-mi- re o s-

i. Am mâncat- de-

134

--

prindea aruncând spre unul sau spre altul dintre comeseni câte o far-

-bat de cu

înce fese-noapte!

rai. Eram într-

m- -- în

-se prin geamul

--

lalt, privindu-ne, într-o comuniune per-fec -un dialog mut, eu-rostul. Un dialog tacit, dar plin de sens.

135

sau biletul nostru spre rai?

buni. Întâmpla l întâlnesc, a-proape zilnic, pe drumul meu spre servi-

mai me , -

o cali -- foa-

, -to -

veritabil. Un rocker blând, în care Îl , aplecân-

du- , mâ - -

zeu! De praznicul Sfântului Prooroc Ilie am

trecut gra -zisul torul de

l-am vizitat la micul lui domiciliu: vasub un burlan al unei institupresti te cartoane. Doru

136

m- , spunând cu autoironie

- E Relaxa! -am -

fletul lui Do-

-

- Numele meu de botez e Tudor, dar ,

ocolesc. Ceea ce s-a dovedit cât se poate de

adecu nge cu halba

-o. S-lui, -

Doru s- -un sat din îm-

prejurimile Bu - -ica, transforma mu-

-

când preotul paroh, cu cabine, a fost înlocuit cu un alt preot paroh,

137

care l-bi -

-V

merge înainte. Cu bune, cu rele merge înainte. C

Î te în cu-

Doru o întrene-

zeu. Ia totul ca din mâna lui Dumnezeu. vo-

-l întrebe care oameni sunt mai mi--a stat

prea mult pe gânduri - - -

-nei biserici, a crescut, din banii pe care îi

S- be-te praf, -i

a,

pe care îl atinsesem de mai multe sfinte

138

, -l fe-menil -

-prejos. i- -

tui-- - risin-

du- , -,

prin împrejurimi. Din acea zi a Sfântului Prooroc Ilie port la gât crucea de la Doru, gândindu-pe care le-

-seze salutul arhicunoscut: -

toamflori de sezon culese de tanti Victoria.

de la colectiv de 30 de lei. Nu i pu-

în aproPia

arce de pe

Tanti Victoria este împu

139

-

-

primesc vrând- -teranele Bucu-

rajezi , pent -

torie confor -nin daînar fi un stat democratic tin-de a fi -tatea de a decide pentru sine ce îl inco-moin care -ras

---

o pensie de 30 de lei. Fiecare om care îi

-ta-

tea pe care o comite s

140

este un fenomen social, un concept rece, mort. Mâna care

-

n -

ralitatea statului moralist: domnul regi-zor M. Dragomirescu, aflat în imposibili-tatea de a- 00 de lei,

-zece ani,

l-ma -

riji, o

-te

deau -cios, dar cu gust. Are o pancart -

t scrise câteva cuvinte, suficiente pentru a-l con-

tâlnindu-l, nu a - -

Domnul Dragomirescu a colaborat cu

regizori mari - printre ei, Sergiu Nicolaes- 89 a plecat

141

--

- -lui ei. Au

ocul a fost atât de mare pentru M., încât -a acaparat de la o zi la

indu--

din Dru--a oferit

-i achite datoriile. Le-a achitat, dar i-a Un an de zile îl în-

tâlneam pe bulevardul Mihalache. O ru--

te bani. Ea îi întindea: - -

atunci Miriam avea trei -dispre -

-

pre imensiune uti--

142

(ubog 42). În Sfânta Îl

îm (Pilde, 19, 17). Într- în care nu

-- -

-îmbu -

tre sarcini so sa

--

cul eroism, eroismul cotidian. Printre în-e ne

ofedin propriul interes. A devenit un act de

--

trou sau în tramvai. A devenit un act de - -

unui homeless acoperit de mizerie, de

-

42 Ivan Evseev Dic ionar de simboluri i arhetipuri culturale, Editura Amarcord, Timi oara, 1994, p. 36.

143

Cuvân

implicit nega -

sibi-li

-catspe - ea. Pre , -

soajunge el -torului. C

, Nu cumsocial s-a comprimat atât de mult, eve-nimentele se petrec cu o asemenea vi ,

le angoasei viitoru--

-moar

-ciorul necrozat.

nea despre lume cu care ne-a îndobitocit mass-media. Reclamele difuzate continuu

144

-

con-

Într-o zi, într- -au des , care n- -

cumnoi, la bustul gol. Osânza îi atârna în

-ca -cat într- titoa-re,

-

li -

-o

-tru a- -

tisface nevoile.

tr-o

-

145

reros, care contrazice flagrant ideologia do nis -na rist. E su lu cer ,

---

sum, care a redefinit fiin

i-a pier

care vorbeau de la sine despre taina omu-to-

riei. Pentru orice societate de consum,

Un om care, neavând bani, nu este un con-sumator con , dar pu

a omului. -

torul nu este un om îngenuncheat de via-a pe-

ri , aparent ajuns ne-

146

om, --

oco m în-tr- teascostisitoare?

-

în cel al realului, materialimi -

-o penurie a fap-telor. Ne într-o reverie colec-

tem- Pârvu a fost ulti-

-a rea-mintit românilor cât de impor te în

-

decata de Apoi. Când va veni

edea pe tronul slavei Sale. i se vor aduna înaintea Lui

-torul oile de

capre. i va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice Îm -ratul celor de-a dreapta Lui: -

147

ne --

ierea luMi- -

-bol - n tem-

. Atunci Doamne,

când Te- - --

când Te- -am primit, -

Te-venit la Tine? -

Ade-

ai Mei, prea mici, Mie Mi- . A-lor de-a stânga: Duce-

--

-

Mi- sM- -

m - . Doam-

ne, când Te- -

-am slujit? -

148

prea mici, nici Mie nu Mi- . i vor

drep (Matei 25, 31-46).

acest fragment, însemnând cuvinte de foc -

bu-

-i -

a firea celui ce cerea. dui-

peera vrednicia Celui Ce primea milostenia. Dumne -

nstea. Primise Dum

43 Tâlcuind acest loc din Sfânta Evan-

ghe tei, Sfântul Grigorie Pala-

43 Scrieri. Partea a treia. Omilii la Matei, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Româ-ne, Bucure ti, 1994, p. 896.

149

i chiar da-

vo -ci-

---

re- -, , -

ne

pe --

Sau mai cu

in

abitir sunt vrednici de plâns cei ce au co-

zindu- tenindu--

run

-

150

ce -44 ,

-a în -pacioc o mâ

pele nos-tru în -Siluan Athonitul).

-levat în sfatu -lo -1862) îi

rea

vei da cuiva ceva anume de poma -tru aceea vei fi ierta 45

de la Optina (1788-1860) spupra n

mila lui Dumnezeu, iar la înni

46 -

facalita 44 Sfântul Grigorie Palama Omilii, vol.1, Edi-tu 00, p. 60. 45 Patericul de la Optina, Editura Buna Vestire, 1992, p. 127. 46 Idem, p. 97.

151

du-mi încerce

-i d -ta-

-

« -l dau pe cel bun? Pentru el, care nu are niciun dau pe cel vechi.» Dar când dai pe cel

ti -

47 Tot Cuviosul Paisie Aghioritul ne în-

va ste-

spun: «Dumnezeu - »

47 Cuviosul Paisie Aghioritul Trezire duhovni-

, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000, p.153.

152

«Ia-i pe », va spu-

«Dumneze -sele» -

ciu48

nu- românul e dintotdeauna sub vremi. Acum mai mult

-a schimbat inima celui care face milostenie, dar s- ma ce re -

-le mai im-

rte duhovni-ceas cu tiu-

-

sai o cutie de lapte praf pa -

de medicamente sau cutie de lapte praf.

48 Cuviosul Paisie Aghioritul Trezire duhovni-

, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000, p. 162.

153

familii întregi care nici nu mai fac efortul

ordinea de---

, dar -

H-ar!

constatare, nu o jude pardon, rromi.

-capa din familii defavorizate, nu au avut acces

un ban cinstit, -

acest rol social. i cer direct, te manipulea-

-- -

D

154

dau 10 lei, -ru i îi dai. Cel mai cump rerea de

-ai dat. La aceasta contribuie o se-rie de factori. În primul rând, nemul mi-rea pe care o afii-rechizite, pereche de pantofi. De fapt, nu le vrea nici pe acelea. Sunt simple pretex-

-

-,

te-ori, tu îi dai o pâine, sau un coltuc de pâi-

ne- -o

- - pi-

--food.

Penvi

-

155

-e -

-ruia i-am dat un leu. Mai,

-l recunosc. Este zâmbitor, plin de sine, voios, s- -

de spate, obedient, acum merge drept, cioarele.

Are mersul unei feline. Vine spre mine flancat de doi prieteni. Privirile ni se în-tâl -mea, de bat -

B

-a ,

dar nu cât a vrut el. Shaorma nu era sha-stra-

-zisa sha-orma era cum ii lui, ci

- vestea aceasta nu s- -

întâ

-a î ne trân de

Sitaru. L- -

156

tr-

-

a actului de a face milosteni

Scenariul cu shaorma s-a

-biect care a st

-au auzit urechi-

--

pertinent. Îl vedeam des în biserica unde

Sfân fes-ta - ut pe un ieromo-

mentul cial

sunt triste sau enervante gând spre serviciu, i-am dat unui om 3 lei. L-am

dându- --

157

-treb: e s-a întâmplat? -

a avea o superstile -

perstiL- vo-

-mi înapoi hârtia de un leu. M-a -fie

fi-rea

judecând du-rii -am

bucurat cu bucurie mare când am desco-perit aceste rânduri la Simone Weil: Hris-

-o zi pe bine-torii S -a zis: « -

Mi- ânc».

da Î

es

Pa -t

--

158

nitatea spiritua-

fi Îl face pe Hristos -

-Ceprezen ce Eu -ne ne de la un om la altul este ceva de ordinul unei comu 49

mone Weil m- toare,

-au uimit. risitor din temni

pe care Dumnezeu l--

nahii de acolo i- te

lucruri imposibile Dumnezeu. Lupuse cu bra tuire. Nici

groa -

scoverga

49 Simone Weil lui Dumnezeu, Editura Humanitas, Bucure ti, 2005, p. 17.

159

pizmu -i mil

, dar nu te duce la cer. Mi-loste . 50

gonim, apostrofându-

zunar

mora D - ,

dem în el chipul lui Hristos. Ca -tr-un munte de noroi un ciob de diamant. Indiferent cum vor decurge întâlnirile noas mâne,

de poticnire sau biletul nostru spre Rai.

50 fapte din vatra AiuduluiPârvu, 2012, pp. 236- 237.

160

,

-ma -o lume în care oa-

Când am intrat pe poart condus

Jean m- -

ca -

Nigin ,

tris-mului, a calculului continuu, a individua-lis matice, a presiunii timpului social, a nevoilor ma-teriale, a obsesiei proiectelor.

-

rin

-to-

rul l- -

161

-

-canor care, la 97 de ani, nu se plânge de be

du-

-

can

dra -

-am no--

le omului sunt în mâinile Dom

-me

-

proa -tem bi-

162

-a scurs lin, as ii iscoditori ai cu - cut în Basara-bia, într-de mic impulsul de a- ji-rii lui Dumnezeu. A absolvit cursurile Se-minarului Teologic, mai întâi la Dorohoi,

În 1937, a intrat ca stu-dent la Facultatea de Teologie din Cer -

-o în 1941. În 1942, s- -toMiMi i mu-

ra -

Si -

-o din sa--le muncitorilor

mân--

marului comuîn-

tr- -S

rintele l-a dezarmat pur munist, îm-

163

- - -te, ar un om

-a slujit pe Dumnezeu în Sfân-tul Altar timp de de ani.

, treci toate rudele. Când pleci, te întorci în

rin-telui sunt în mod cert ascultate de Dum-

- -

gostei. Pleci sub imboldul de a te

-ai mai pleca.

164

Motto: Unde-s nebunii, unde ni-s nebunii?

...

-n chingile durerii â

O, Doamne, Doamne, unde-s Don

E lumea plin -alde Sancho Panza... Demostene Andronescu

al hip-hop--

ma-New Kids On The Block, Michael

Jackson, Gipsy Kings, Roxette. Printre ei, -ii

Doctor Alban, MC Hammer, Vanilla Ice, Tot

pde bloc rocker declarat am înceascult Queen, Metallicatrash, pe care nu le-

165

Kreator, Sepul-tura. Mai târziu m-am fixat pe The Doors, în care am recunoscut noua poezie

Mai târziu, am ascultat sporadic BUG

Mafia . Copilul crescut între

-o cer, într-un fel, textele: nu are bani, nu e independent, nu este cel mai

-

Despre Cedry2k am aflat târziu de tot,

când întreinteresa, , nu mai oglindea nimic din mine. Am aflat de exis-

-zut o emisiune cu el, despre întoarcerea sa la Hristos. Cum mi- totdeau-

ti-as -

teva piese de-ale lui. -enorm Pofamilie mi

deoclip, Cedry2k cân nu Cedry2k intervine du -gonu - cut într-o noapte

166

de aprilie/ i-ofe ./ Am uitat de plânsete,

bete,/ De seri de vineri,/ ./ Am memorat pe

vecie mirosul irezistibil ce venea zilnic din bu ,/ C -nau insomnie,/

,/ M-ai în -, - -n -i

iubesc,/ M- nit, m- , cu har dumnezeiesc, ai -aia-

. ,/ Mi-ai ar ,/ C

ade / F- / N ,/ Cu

i încheia cu totul sur sfâ clipu-

se-nie Papacioc

Era un mesaj cu totul diferit de ma-

sajelor trupelor de hip-hop.

prin limbajul folosit cât mai ales prin apelul la

valorile fundamentale: iubire, lupta cu li-mitele proprii, aspiraspre Dumnezeu. Pentru mine, era doar începutul sur-

prizei. În piesa Intrinsec Ced

167

-ul piesei e

meNu te gân -te-te do tale este, în felul

-am întrebat la început ce crezi despre dumneata, n-a

punde: cred bine sau cred - sura în

care am dreptul s-

în dumneata doarme ceva: un om mai

-

-rintele Arsenie zicea:/ «Omul nu vine din

/ dar se-nspre ea»/ / pur -ciustreche în ureche,/ Robindu-mi cugetul,/ Dar ave -un vis frumos cu mine, zdrobindu-

- nimic,cât sunt de mic,/ i-frica./ Demoni m-au uimit cu minciuni de mic/ -l asasinez pe

168

Cedry2k c-un simplu cliurc pe scara iubirii,/ Mântrag înapoi în ghearele nefericirii./ Dar eu,

tendin i de-/

,/ Dar mi-

sânge/ Ci fiecare din noi avem de dus o cruce,/ Pe un drum de care numai Dom-

În

crevremurilor din urm

- -ai T smardoi,/ Tot mai

-Ta e mai presus de

orice lege./ Ia-mi harul de a face rime./ -mi harul de a face bine oricui n-ar fa-

ce pentru mi -

pentru Tine sau deloc. Când lumea va fi re, cu bombe chi-tiere/(...) Cotidia-

me oa-menii în van/ Era dramei/ Pentagrame cu icoane/ Duhul antihristic în reclame/ Ho-

169

lograme cu iz mistic/ Hedonistic/ Nihilis-mul ascunde atent crezul patristic./ i nu mai avem suport moral/ Doar logistic./ Programe sofisticate prelucrând artistic./ Miliarde de date comandate statistic./ Vre ne, luându-ne

jez./ Cre--

to Textele lui Cerdy2k sunt ferestre des-

-condamnat la nonsens, sufocat de meca-nismele manitem a drogurilor, -na iserica lui Hristos. Cedry2k a schimbat paradigma hip-hop-ului. Pentru

-

a gen fi, lesul

20 de în lesuri date acestui cuvânt de fi-51) în care se

51 despre paradigme le recomand cartea lui Tho-mas Kuhn Tensiunea esen ial : studii despre

-

170

-digma în dramaturgie

ski a schimbat paradigma în litera rut un nou curent literar reprezentat de romanul psi-

schim ii. Socrate a modificat paradigma filosofiei, prin mutarea interesului filosofic de la cosmos spre om. L-am cunoscut pe Cedry2k cu totul

ea ceva misterios, deconcertant. Eu am cre

hip-hop murise. Îl ucisese Stelian. Da, nu -a ucis pe Cedry2k. Pen-

-

ucidem pe omul vechi din noi. Aveam în

-bul lui Dumnezeu Stelian. M-a atras din

--

171

Te surprind, din prima, o -

-in -

-modernist,

-o. Am aflat, iscodindu- -

-nuntele

-le despre diverse lucrucomplet opaci la valorile pe care el prin piesele sale

cu sila cuvinte tru Stelian orice cuvânt

vântul , le ter-

-valori (mândria, faima,

d a

-zis, nu este to-

rilor. i-care s-

172

cu -

-

-

prefe

întrebe: «De ce te- -a »

li--L descopere pe Hristos în

oameni. Din acest moofere un sprijin sufletesc oricui i-l cere. Din motivele pe care vi le-am dez -

luit mai sus, orice reîntâlnire cu el pentru ---

raero nu i- - -ribil. Mi-ispita de a vedea în el un model.

173

52

În predicile sale, Mitropolitul Antonie de Suroj evo tâm-

lul al XIX-lea în Rusia. Într-

periferie, într- -

ora a femeii era fuga. -

-o noapte, cineva i- -

- aceea,

- manii ei vor veni specti-

va care i se deschidea, femeia i- ri-sit Nataliei noc sunt nule. Cu c junge

cunos-

pe care Mitropolitul Antonie o co

52 Articol publicat în revista pentru liceeni Orthograffiti, nr. 8/2009.

174

ra cu pricina, care era -a preschimbat

dintr- în acea fiinaproape:

« -». «

»zâmbit din nou: «Da! Dar eu n-am copii.»

venit noaptea târziu, au prins--o. 53

-propiere, de prietenie cu un om, despre

talia Îl cu-noscopiii ei. Acesta este idealul de prietenie pe ca-

re noi, muritorii, îl întâlnim arareori. Din ex

--

nu -fa -

53 Mitropolitul Antonie Taina iubirii, Editura

175

. A--

crate în dialogul platonician Lysis. Nu

litate.

decât da inele sale scumpe, ti-

-Prie -

nu-âni--

pul Postului Mare ne ru duhul iubirii de

e nu mi-

non- a prieteni-

-gis -

-

176

54 Îmi este foame de prietenul meu, dar nu îl devorez.

-nia este doar de un anumit

fel. În realitate, întâlnim forme de reci-procitate, de prietenie, foarte variate. Exiscomune. Clien

, fericirea

chiar ar zice Orwell este cu atât mai

ra-te -

ri -i îi

îi -tinge un scop comun. Tom Sawyer îl întâl-

nesc pe Mi-za pe

care le- nul. Ghilga-frunte pe

Hum durea Cedrilor.

54 Simone Weil lui Dumnezeu, Editura Humanitas, Bucure ti, 2005, p. 98.

177

Iar când Enkidu moare, Ghil -pune cel mai grandios necrolog pe care cineva l-

- -

culta - - -kidu, (prie-

tenul) meu, plâng eu,/ Gemând cu amar, ca o femeie bocitoare./ El era securea de la

,/ -tul de la cinmea,/

/ -a sculat - 55 V-am scris câteva gânduri despre pri-

etenie, în pri cen --

jung în prim-pen -

-tru un

55 Gândirea asiro- xte, Editura

178

III. O LUME PE DOS

a

Motto:

la propria-i exploatare prin

Pierre Bourdieu

Societatea r -sumului - ia ce societate de consum se eri tr-o in-stan indivizilor ei identitate.

--o

dividului de a-cum vrea el refuzând din principiu imix-

propria lui interiori-tate

vicii, particip vrând-nevrând la jocurile pieNe trezim astfel, involuntar, distribu ca actori într- -chestrat -viidenti

179

-pele acestui (nou) proces social. Avem, pentru început, trei elemente: clientul po-

ma spe

pro

-

În acest moment al jocului social pe care vi-l des crea-to

-stan -mijlocit sub -

flu-en

noua identitate pe care, chipurile, mi-

pro-dusul în sine.

ituie di-ver teva exemple

Monica Bellucci, compania The Monica Lipstick.

180

Orbitbalist renumit, ca David

Beckham, bea Pepsi. Acesta este mecanismul simplu prin

ne sunt livrate -

spatele scenei noastre sociale. Îi vei des-pru

de a arunca o privire în spatele cortinei. t al deconstruc-

nismului de vânzare-a produsului comercial, tre -

la un in-

imagini, oa o-

menitru doar

pentru un timp) de frustrarea de a fi un s-tiga Sun-ti-

nurilor de consum sunt oferite prin intermediul reclamelor care sunt unanim acceptate.

181

, dar nimeni nu a pus sub ne. În pa-

ran metropole sunt a-sediate de reclame. Resu prave-

reclastituie copa-

ta -ac-

ceptare socia u vede-rea, a fost expus admirabil de sociologul Zygmunt Bauman, un specialist în studie-

-lor de contre -po

56 A- -

, constituie o veri-

francez Jean Baudrillard. ti-tafiind fabri .

56 Zygmunt Bauman/ Tim May Gândirea socio , Editura Humanitas, Bucure ti, 2008, p.127.

182

În fond, orice societate de consum substituie iubirea (nevoia general-

noscut ca fiind va-

re dobândite prin com-portamentul de consum. De aici se desprind anumite concluzii

practice. Prihi -

-

nul dato -r discerne între senti-

mentul autentic iubirea lacrul, tura lui -

ceptat, ci iubit. Merge chiar birea ab ni-

nezeu. El

in tre aproapele se mai presus de acceptare. Acceptarea e doar componenta secun

- Mall-ul

sau Carrefour-ul. Biserica, prin Sfintele Tai bit. Iubirea lui Dumnezeu, spre deosebire de iubirea difu

di na- bani,

183

mijloace, materiale, ocuparea unei anu-mi

-nului, parado -ga Episto-

-besc de

se-bi tu-ra lor nu- -geta

bare, cum le-a venit soarta iuri -

m

mi mai-re s- -

e patrie -

, -e

184

-

--

u de -

ces drep-, dar binecuvâ

, dar

-ar dboi ca unora de alt neam, eli-

nii îi prigonesc, dar cei care-57 nul

aici, dar, în fapt, este permanent dincolo.

, realizate prin consum, utilizând te-leviziunea, presa, filmele de consum, re-clamele ne-

-

ci unul global, al tu-

dustrie a le-

57 Cf. ilor Apostolici, Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure ti, 1979, pp. 339- 340.

185

telor, a bilelor, din diverse metale, care au gravat pe ele simbolul Yin-

, -un ad solut

-spec , -ti -când- -

-- lalt). Societatea de

cu Biserica, aceasta fiind din punctul ei de vedere vorbind strict sociologic insti-tu -bile decât cele înscrise în oferta firmelor de orice fel (B -

ten

Biserica este cel mai redutabil adver-

sar al consumeAtuurile sociale ale Biseri -

nile

tesmodalitate prin care putea fi echilibrat ra B tu-

ba-

186

inducerea comportamentului consume-ta-

-

sunt, vrând-nevrând, interera -priile filme artistice (Ostrov- -

dul publicului ortodox, dato-- cie-

peste an de ei, oferindu-le diverse produse ali-men

, de obi-cei, rii turismului din România, pe-lerinajele). Reprezen Bisericii acce-

-ropene. Duhovnicii apar emisiuni proprii.

Aparent este bine, este cât se poate de nor

-sti prin toate aceste jocuri so-

cio-economice, , care este universal

-

187

la-rizan

-costurîntr- într-un cuvânt o economie a bunurilor economice sau a bupreca -

tul economic. Ne putem înt -

deveni Biserica, în viitor, o sim -

globalismului economic? Jocul de- -

iden -a multiplicat, atingând sfere-mane. Sunt in-

sti lori, , pentru a supra-

, filosofi, politologi, scriitori, ar -

ti de tot felul. i în sfera bunurilor culturale func-

-dusul cultu-

-mul roman al lui Paulo Coelho sau ultima

lu pre ele.

188

-new-age-iste ale autorului brazilian sau ereziile reîn zite ale lui Dan Brown le demonstrez ce

intelectual. Doar, nu- , consum în lectuali ultimul

Dezvoltând ace-

cketiene -sur n

sexuale voi fi un filosof de ca-librul lui Socrate sau un scriitor paradig-matic precum Shakespeare (comuni

diverse dicdes gay, printre acestea figu

care interval de o

Jaspers. Oare?

189

ru copii noi

I- -personajele din pitici în mai multe versiuni: de for-

te-, pada mi

s- - -

familie. M-am gân to--

ceau izbi-icioare de

-au adus în aparta---

bie vul-

tr-o po - -feta-înger- culea-

dicient prin

lumea riam a primit -a pus

Botox în bu de ce nu? din Silicon Valley.

190

tru mine. Careva-s u admi-ra venit un instrument ordi-nar de manipulare pentru procesul global de vânzare-cum -nuri, servi -tere. Virtu des-tul de ra mu ea mar torii reali sau vir-tu lescen-

-

revenind la povestea mea trebuie crescute în cultura obsesiei

-cor lui/spiri-

ri- funda-

ment al Noii Ordini Mondiale i trebuie

implanturilor cu silicon. Confuzie mentaidolatrizarea corpului, comportament de consumator fidelizat pe zeci de ani, sincre-

, dar nu putem tru

copii noi.

191

rican, George Ritzer, demonstra într-o carte care a devenit foarte pri în rândurile spe-

58 -ul s-a depe sine, transformându-se, dintr-un sim-plu restaurant, într- rei caracteristici au in men-

El stabilea patru dimensiuni ale mcdo-

: efi pre-vizinon- -

Pentru clientela Mac-fortabil mod

de a trece de la starea de a-aceea dlucruri în ace

pecte-le cantitative ale produse -ri -

58 George Ritzer ii, Editura Comunicare.ro, 2003.

192

ri -du

fe Mcdonaldizarea s-a extins la nivelul

în ---

ibu

ma -bre au site- tare pe Google

-

au

ser

-au pierdut

-

ea vieii, profunzimea dincolo

de aparenchide ochii. Nu pier

.

193

Firmele de servicii funerare au tot felul de nume, unele voit poetice, altele di fe-ra -

viFu

într- -dric pe care sc

iu male este un sentiment oda -au în-

vins pe Adamul cel vechi din ei se împa- lui Dumnezeu.

-

Cu -re Olet. Dar, bi-rea pentru animale nu treb -

-â -

ne--

birea ristos Î

194

murit în mari chinuri. A face aceasta e un

acestea le face un su 59

--a înfiin-

-panie60 -

-menii, fie îngropate, fsunt îngropate se chea

-ne la cerere

suflet de om;; 1 august 1986

i Dede scrie:

i-â

te-am predat nemuririi. Vei fi mereu « » 59 Cuviosul Siluan Athonitul Între iadul

i iadul smereniei. Însemn ri duhovnice ti, Editura Deisis, Sibiu, p. 251. 60 i pe http://raiulanimalelor.ro/.

195

-torc la oameni. Ritualul funerar în socie-tatea de consum s-a modificat drastic. El

Dumnezeu, -terii: rapidita -mântare, personajele cele mai importante

-da-

vru inoportun. Aceasta este realitatea: mortul nu mai are nimic dintr-o persoa-

Este doar un cadavru care trebuie separat cât mai repede de societatea celor vii.

-

im re o avea pentru destinul t de la cei vii

s-ar zice de un folclor vetust. Suntem mai

-

menologia ei fires -tea- rintelui Gheor-ghe Calciu61 am descoperit o descriere mi-

61 Via a P rintelui Gheorghe Calciu dup m rturiile sale i ale altora, Editura Christiana, Bucure ti, 2007, pp. 15- 16.

196

nu -

În satul Mahmudia situat între Delta când oamenii

un semen de-al lor era pe moarte,

cu-

, -du ciu-nii, specific satului românesc arhaic. De

bun-

toa tade cel repauzat. Bocetele cântate de feme-ile din familia mortului rememorau pe

-ia, pe viu, omân profunda comu-niune dintre Bi Biseri-ca biruitoare.

-tat, mai ales în mediul citadin, accente aberante. Am descoperit pe un blog, -13- -

bine atitudinea omului de

197

--

-tru cei vii, desigur.

198

Omul, o extensie a televizorului

-cam, beam, dar, mai ales, rememoram în-

tenul nostru care a -

ijlocul

nos --me

pier

Într-ograda unei eno -i sf -

praznicului de Bo -tr- -

- -zu, -casei, poruncindu-i - -

-aia meralda!

- -

ranul televizorului, obturân-du-i vederea, contactul vizual cu teleno-

199

ve -

oa -au pierdut reflexele sociale, bu -

-diul nostru intim, se transfor

-nul t -

tru, so-

am deve trun--urilor TV,

ale fotomodelelor, ale oamenilor de afa-, mai ales, ale politicienilor. Ne

nun-

Tindem s -

un act de comensualitate actul de a , un prilej

de comuniune. Mânrotunde,

200

-cât acum. Masa înce -

Nu îna mul du--

pri - mult mai

am adoptat la mabufetului suedez. Fiecare se duce la fri-

-

-tic, la ecranul televizorului.

Sunetele fi i frun cat de adierea vântului, glasurile de copii s-au estom-pat. Când le auzim, din întâmplare, ni se

---

Eroul secolului XX nu este Super-

man, Spider-Man sau Batman. Televizo-

201

rul este eroul imbatabil, incontestabil al zilelor noastre: a învins toate argumente-le împotriva lui. Giovanni Sartori ne-a furnizat motive

forte contra obiectului social total tele-vizorul62. Privind continuu la ecranul te-le -tr-un nou stadiu, al post-gândirii. Pentru homo sapiens

-dusul scrierii, în procesul ei un rol decisiv avându-l trecerea de la culturile orale la

schimbat raportul de fo tre cuvânt

Televizorul a început prin a fi o us-ten -ni -man, un anthropos nou, un nou model

a televizorului este, în fapt, un video-copil. Imaginile televizorului îi in-formea mintea, i-caracteristicile imaginilor pe care le vede. Îl predispune la vioeste ca un burete care absoarbe tot ce

62 Giovanni Sartori Homo videns. Imbeciliza-rea prin televiziune i post- gândirea, Editura Humanitas, Bucure ti, 2005.

202

video-copil, un copil educat de televizor, va privilegia instinctiv imaginea în detri-mentul cuvântului. Va prefera jocurile pe

a nu --o

netele muzicii preferate. Va fi un homo-videns, nu un homo sapiens, în-trucât televizorul aducând în prim-plan

l-a împiedi-ti-

principiu domisotelevizorului este, implicit, valoros bun, fru

-tre

-te întreîn emisia logorei

-men

-tem

203

categoriile noastre morale, ancestrale. O -

to pi-ându-

ves-

axiologie. Ceea ce vede cocon

204

moartea memoriei colective anticomuniste

Irina Nicolau, omul cut prima

conceput singurul vo -versi

editat în 1999 o bgraffiti-

-con -carul, pe bulevardul Magheru sau pe so-clul statuii lui Spiru Haret. În mica ei in-troducere, Irina În ziua de 10

de graffiti. Cele din 21 -

sea. O parte dintre ele au fost, ulterior, «rescrise» 63. -le-a acoperit cu -

-

Merg zilnic pe bulevardul Magheru. Mi-ziduri:

63 Graffiti (dec.1989 - ian.1990), Muzeul

205

-

-te, Române

-ne, Doamne,

;; ;;

Sufle

propriile

mioane blin--amiaza zilei

zias-

mului colectiv n-Ap -

206

moria

fotografie a unui co -6 XII

1989, la ora 17.30, a fost ucis Gâtlan

muniste din Bu ---

tru su m-i odih

-

,

În imediata proximitate a acestui loc -

pa-a unei veci-

-neze foarte diferit. Pot spune parafra-zând-o pe antropologa Mary Douglas aici au de-a face cu o poluare simboUn loc sacralizat prin jertfa unui erou es-

lui clubul de -

meni -

207

-

nerii festân-

du- , în fe lui Gâtlan Mihai.

-cul hi

-a murit

ordin de la partid, vedem o

Graffiti-urile scrise în timpul revolu-cembrie, prin simpla lor pre-

zen seu al memo-riei anticomuniste. Ele au fost scrise, apoi

lui Spiru Haret,

Fa tecHotelului Intercontinental, de pe blocu-

blocului Dalles, de pe bulevardul Maghe-ru, de pe soclul care a distimp Cu vreo treisprezece -

trând întâmpl tor în B -a

binecunoscutele bancnote comuniste de o

208

zut sângele celor care au murit la vârprin amnezie

invo Locurile memoriei anticomuniste e-

rau, la nivel po -loase pentru put cem-

provenea din vechea nomen -

între anii 2000 -

leriu Gafencu, sfântul închisorilor (la in-

ni-ei), nepedepsirea juridi -nari dintre care Alex cu es-te un exemplar oarecare, nu cel mai im-portant prin care se vrea atât scoaterea în afara

-nalist ca fiind legionar, deci ilegal, se în-

cu sine, a puterii politice actuale. -zis -

209

Sistemul politic s- t prin repli-care, s-a perpetuat, fiind interesat de pro-p

-racalitatea/titlul de lup

re a fost îna-in , ministrului

i Monica Macovei. Mass- -

vel al dezonoapost -

de- -

telor de familie a dictatorilor. Seria a de-butat cu -

La curtea lui Ceau

um se comporta în familie «eroul»

ascunse. Cu tabieturile ei. Cu un amalgam -

caracterului unui

210

În tim

musuprapus peste amintirile noastre din co-pi ne-

ni-lor comu -tr-o semiclandestinitatiparului, ele nu constituie subiect de dez-ba

-pre idealurile lor de ti re-ori, de obicei în momentul în care au tre-cut deja dincolo.

spa fice luptei anticomuniste vi-moriei colecti-

ve anticomuniste. Într-des -wachs demonstrea nu -

-tr- -li -

- tem recupera -ar conserva în

mediul material care ne încon . cel pe

care- cem adesea,

211

te oricând -l reconstituie tre ne

bu

categorie sau alta de amintiri 64. Concluziile sunt dureroase pentru

simti--

artifi

64 Maurice Halbwachs , Editura Institutul European, Ia i, 2007, p. 209.

212

65

gu--a

e spior

-

directorii care i-au succedat la conduce--

Sritua

macuCrucea,

, Reculegere, . Un simplu exemplu. Horia Bernea l-a cunos-cut pe inegaL- -a pus portretul într-o

-a expus în-tr- -

chiliei monahale arhetipale. Sub portretul semna-

65 revista Atitudini, nr. 28/2013.

213

viziIisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milu-te- ceri-

-a moartea lui Ho -

deauna, obiectele ca-Crucea, au acoperit

di -

Pe data de 20 februarie 2013, în sala Horia Bernea a Noului Cinematograf al Regizorului Român, Fundifuzat filmul The Kids Are All Right. Mai

-l difuzeze. Muzeul mân a fost ales ca partener în

LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transgen-plicit de

Ambasada SUA, de ministerul de externe dation. Aso-

cie re a fost di-fuzat filmul, Horia Bernea deologia ho -În limbajul antropologiei culturale, actul

poluare simboli- când

- asociez numele unui om

care s- -

214

-

Întrebat fiind, în 2000, despre pro-blema legali -mâ Prohibi-rea prozelitismului homosexual din arti-colul 200 al Codului Penal este un lucru folositor în în

-den--

xua-pre-

sioneze prea tare. A merge «în ton cu spiritul vremii» este un lucru pozitiv, dar e un act în care tre cer-

li-tadezbatem lucruri ce au un caracter in-tim. Problemele de mare interes, cele ale

devenit lucruri de interes privat, iar pro-blemele intime legate de sex au ajuns lu-cruri de interes ge 66 Decizia de difuzare a filmului The

Kids Are All Right zeu-, la articolul

5, Muzeul este organizat

66 Observator cultural, Nr. 31/2000.

215

astfel încât -

ale unui centru de cercetare etnolo--se refe-

cercetarea, prin me -

patri -

Filmul The Kids Are All Right a sosit

somptuos de la Ambasada Americii, în-tr-cod diplomatic. În ciuda aurei intimidan-te de care s-a vrut a fi înconjuracare s-au strâns în sala de cinematograf

im -te române, Cuvine- cântece specifice spirituali -todo te, filmul a fost întrerupt.

-mose

bi, în ace-

,

216

ose-xualilor de pe data de 20 februarie 2013, ac loa-

, -nis-

fie spus, homosexualii nu au proprietate asupra cuvintelor pe care le folosesc. În

homosexualitate sau de homosexu

catul,

orice om care le deza olitica homo-Cu alte cuvinte pe cale de consecin- -

masunt heterosexuali.

dini Mondiale, o

nevoile noii ideologii.

217

Revin la firul evenimentelor. Acti -

care au fost prezent ra-nului -au arestat pe

-mului. Nici poau intervenit dintr-un simplu motiv: nu

ocmite de ei.

filmului s- --a

liga

- -

- ge-

nul: Cât de des vii la Noul Cinematograf Român? Sau: fost prezent acolo? Am fost prezent acolo

film er Mai mult decât atât: ca angajat al

218

Î

m-a angajat. A ra-

din punct de vedere juridic) în ce fel fil-mul The Kids Are All Right nu a fost de-

-o promotorii ei (din anumarketing ideologic), ci un film punctat

erori s-vedere juridic, pe politrucii LGBT-ului. Având în vedere servilismul care

dom, în viitorul apropiat, -

--

Crucea -din motive politice, folosindu-se ca

pre -so -rului de vizitatori.

-dini Mondiale

219

fiind, în mare parte, de sorginte

care le îno conduc doar în con

ciun

bili-

un anticipat Hristos a înviat!, iar colegi---

ne i din muzeu,

acestui neam, în ce are el mai bun ascuns

bilitatea de a scoate e evi-

Horia Bernea nu se referea doar la oamenii pe care el îi angajase în perioada sa de directorat, ci

Anul 2013 a fost anul unei presiuni

exercita -logiei homosexualismului. S-a încercat re-definirea termenului juridic de familie. Au

-

220

De curând, Parlamentul European a

aprobat raportul Lunacek, care prevede revizuirea legilor statelor membre ale

mi-na -drului legal pentru orice gest public care

men-tarea

sexuale. Altfel spus, va fi o campanie pro- -tra

67.

67 Aluzie la cartea The Pink Swastica. Homose-xuality in the Nazy Party, în care se demon-

ia dintre propaganda pro-homose-xual i nazism.

221

Dorul arhaic

Înainte de a fi o stare special dorul este un cuvânt pe care oamenii îl folosesc

vân --

, altul, mult mai profitabil din punct de

deve--

un text se vrea, , un co-

, mai mult, o pledoarie

Înaint

teo --a fost - -

-a fost dor de dumneavoas -

-

este foarte im , cifi -

nes

222

dure , de ceva sau de cineva, În încercarea de a-i fixa caracterul a-

parte, gânditorii români, care au forat în straturile arhaice ale culturii noastre, au

a dorului. Constantin Noica îl descrie ca pe o stare contradicto-

-sire.

tura -

coperi în culegerile clasice de folclor o -

ci Mai întâi de toate, dorul este o pecete

care se immunte-n sus,/ Pâ cuma tot s-a dus,/ Dar de la inima mea/Ce s-a pus nu se mai

-a pus dorul badii,/ Nu se ia pân- Tot din versurile popular -

de nuc,/ Toate trec, toate se duc,/ Numai -

-/ -n

tru / Bate -

geografie afec

223

-rul de la tine/ Peste multe dealuri vine/ i nu-l poate opri nime,/ -tera,/ Nici român cu fluiera,/

-de-mi, Doamne, dealurile,/ -adune dozbor, pre -i dor ca dorurile,/ - -i un dor asupritor/ Vine ca porumbu-n zbor,/

mi

, mân / -rit- / /

-de mer / Înnegre Supliciile pe care le provoca dorul

tra , galben,/

-i mândra cu dorul/ Nu pot ara cu plugul,/ -ani -n dor,/ Trag boii, numai nu mor/ i s- -n dor,/ Trag boii, numai nu mor/ i s-plugu-n jele,/Trag boii,

-al mândrei dor,/ --

224

volta , /

N- / tai,/

-vente din descântecele noastre tradi na-le, profit de ocazie, divaproblem

-

tixis -

men ti-

- -foind culegerile de folclor unele întoc-mite de Simion Florea Marian, care, pe

, mi s-prementa

terea la Români sta--

soa--

haice), c descân-

--

225

gie simpateti te-

zat. Exemplele de acest fel sunt nesfâr te. -

verse nume dinumele Maicii Domnului), descântecele

ti-mente din

propriu.

zice-se

Citez dintr-un descântec de leac împotri-va pociturii provocate de Iele, în care ea

/ Milos-tivelor/ Line ca apele,/ Blânde ca oile,/ Frumoase ca florile,/ Dulci ca mierea/ Bune ca pâinea./ Leacu - / Pe Ion

-nu- / -n-

/ Leacu - -o / -ndulcesc,/ -

/ Cu bu-suiocu / / Din

226

, - ,, - / , -

/ Mai vârtos/ Isus Hris-68 semnate

în îndreptarele de spovedanie este mersul

tre te-ce gâ-

în ciuda eviden -n

si-tensila tru

numitole te

soarele în cer,/ Vântul p mânt,/ Focul în cuptor,/ / to-

/ În copitele ciutelor,/ În coarnele cerbilor,/ În r d cinile brazilor. Acolo s / zeas-,

nordic în mo -

68 Antologia descântecelor populare române ti, edi ie îngrijit de Radu RSuflet - Cultura Na ional , Bucure ti, 1998, p. 98- 99.

227

goste

ca nalba,/ i nu vrea a-

- -

rului, îl putem experimenta la intensitate

personale. Motivele de do - poate fi dor de Dumne-

-

chiar dorul de dor. Despre dorul de Dumnezeu Sfântul

Sie dorul lui Dumnezeu

-â -

te de dragostea lui Dumnezeu cel nesfâr-Î 69.

69 Cf. www.filocalia.ro/referate/42/Metoda-sfin-tei-rugaciuni-si-atentiuni/Simeon-Noul-Teolog.

http://www.filocalia.ro/referate/42/Metoda-sfin%1ftei

http://www.filocalia.ro/referate/42/Metoda-sfin%1ftei

228

Paulo Coelho mare scriitor

sau mare ocultist?

citit câteva dintre romanele lui, editate în

carte a sa, Alchimistul, este, de fapt, o re-povestire a unei legende persane. Jorge Luis Borges, cel mai mare scriitor argen-tinian, a rescris legenda, înaintea lui Pau-lo Coelho, mult mai profund, incompara-bil mai filosofic decât autorul brazilian. O

-famiei, sub titlul Povestea celor doi care au visat. M-

relief a persopro sonal, tele-grafic, sunt semne ale lipsei de talent a autorului sau sunt strategii narative prin

-

na-riul romanelor sale, uitând, pentru o vre-

adesea evadând într-o poveste în ca-

nu se in-terpun obstacole majore, insurmontabile.

229

-a dreptul: -

- Citind o carte de

îna -

nale ascunse sub masca beletristicii. În

psi , ci-tis-te-

-au

fost confirmate când am citit biografia lui -

cii noastre, este De aceea, Coelho îi vine secolului XXI ca

Paulo a cochetat cu comunismul, a fost --

rimentând de vre -sexuale70. A fost mare consumator de 70 A se vedea capitolul 9 pe-rien cu b rba i, Paulo se convinge: nu sunt ho-mosexual din Fernando Morais Magul. Ex-traordinara via a lui Paulo Coelho, autorul ro ;; Editura Humanitas, Bucure ti, 2011.

230

drodeclarat- entru mine, drogul este ca mitraliera pentru comu

71

omenirii a lui Molinero, a devenit un prac-ticant asiduu al ocultismusingurul mijloc prin care ar pute

Ocultismul e singura mea spe-ran 72. Face cu-

- fiind principalul promotor al ideilor

sataniste proferate de Aleister Crowley. ni --i portretul pe

coperta discului s Lonely hearts Club Band. C , în data de 12

octombrie 1875, a întâlnit la Cairo un om de la care a primit Liber Al vel Legis

, în care oamenii erau

du

71 Idem., pp. 213- 229. 72 Idem., p. 255.

231

Crowley a intrat în secta Ordo Templi Orientis masonic, devenind mai târziu liderul ei. i-a construit în Cefalul, în Sicilia, un templu. În 1923, guvernul lui Benito Mussolini îl expul , pentru învinuirea de a fi organizat orgii. Nu doar Beatles-ii i-au fost discipoli.

Printre admirul

Ian Fleming, creatorul celebrului agent secret James Bond. Satanismul lui Crow-ley a fost promovat de diverse trupe rock Black Sabbath, The Clash, Iron Maiden, Ozzy Osbourne (acesta a compus celebra melodie Mr. Crowley)73. Charles Manson, renumitul criminal ameac rului Roman Polanski , era discipol declarat al lui Crowley.

, ,

scot LP-ul Krig-Ha, Bandolo!, care s-a

doilea LP, intitulat sugestiv, Gita , piesa Sociedade Alternativa -

73 Idem, p. 261.

232

Coelho devenise, în 1974, promotorul lui -

ley!/ !/ Tr ti-

Legea Thelemei/ - cie Le-

gea celui puternic/ Aceasta e legea noas- 74

Coelho face cu diavolul un pact prin care se angaja ca, timp de luni,

nu se mai roage75ofidia

rna). Pe 25 mai, într-

miros de puapartamentul. E cuprins de un vertij, de o

podeaua apartamentului se încovoaie spre el. Aude cum cineva invizibil sparge

74 Idem, pp. 286- 287. 75 Idem. p. 260.

233

lucruril , în realita-te,

--

Prietena sa de atunci, Gisa, îl desco-

n --

rioada în care era elev la Colegiul Santo Inacio. Îi cere iertare lui Dumnezeu, pen-

- L76

Pe 6 prin care iese oficial din OTO (Ordo Tem-pli Orientis).

Ma-nual practic de vampirism

Liano Jr. Prima carte a lui Coelho consti-tuie un acarte care ar fi, chipurile, scrise de el au fost scrise de un prieten de- -ninho Buda. -rior singur, Coelho nu scrisese niciun rând din aceas

Coe , la Amster-

76 Idem, pp. 289- 294.

234

dam, pe misteriosul maestru Jean, repre-zentant al RAM Regnum Agnus Mundi,

-

religios, ocult, de origine catolic . La acea

arpelui.

lui Paulo Coelho, Fernando Morais, ne ex-titorilor, cam care ar fi dife-

lui) e

pe parcurprin care fiecare discipol sau neofit va depinde mereu de un Maestru

-nii), potride persoanele intuiti

anterioa

ar

-o

între magia nea

235

a volu-îl , implicit,

magice nu se exclud, putând fi chiar com--

din m da --numita « » prin

77.

angajându-se într-un

confirme identitatea dintre ele, mai bine zis, complementari ta-

peste tot

despre cele 8 teme fundamentale pentru

zi-

--

te li-

77 Idem, p. 383.

236

mai cunoscute volume ale sale: Alchimis-tul Jurnalul unui mag78. La începutul secolului XXI, Alchimis-

tul atinsese recordul de 35 de milioane de exemplare vândute în toa

-79

site-urile ofimele sale au

lioane de exemplare pe mapamond. Numai în Româ

dute. Astfel, întreaga omenire a fost conec-

hedi--

meri -tin, regina Elisabeta. Mi se pare intere-

onal atunci când înce-Jurnalul unui mag

pentru a-mi trece timpul sau pentru a-mi

78 Idem, p. 433. 79 Informa ie pe care o pute i citi aici: www.humanitas.ro/special/test/biografie.html.

237

i cum ar fi lucrul

cru foarte important. Este începutul muncii mele de ca

colo80

reze noul angaja-ment existen Jurnalul unui mag

RAM. Pe site-cartea es

mului filozofiei lui 81 lege

vremurile de acum. Brida ti-

-82. -

jitoarea din Portobello este o carte des-pre mâ-

maestrul Jean e atât de mare, încât în data

80 Idem, p. 421. 81 Cf. www.libhumanitas.ro/jurnalul-unui- mag- humanitas- 2006.html. 82 Cf. Fernando Morais, ed. cit., p. 447.

238

u roman, Valkiriilescrisoare:

telefon de la J. (Maestrul), care mi-a ce-

ta-

« ». El

-au în-tâmplat

înainte de a ajunge la partea iM- -a

fi-carea în acea

aces miercuri: - - noua « ».

nou fax, dar, cum Maestrul meu mi-a diat în contact

239

-lho 83

Pe site- http://pauloco-elho.com/, exis

trat acolo, con-, undeva în stânga sus, deasupra

se-nat cu alb pe fundalul cenu -

-un cerc, cu vârful îndreptat în re

vândut ca pandantiv sau ca imprimeu pe diverse materiale textile, la magazinul Warrior of light shop84. Cititorii lui Coe-lho -nicului luminii -

În 1998, Paulo Coelho a fost numit

consilier special al ONU pentru progra-tuale

In

tru membrii RAM.

83 Idem, p. 459. 84 www.etsy.com/shop/OiticicaAndCoelho.

http://paulocoelho.com/

http://paulocoelho.com/

240

-

-

Conmai poate descoperi prin anticariatele Bu -

d

-

-

atunci, indivizii, persoanele mai exact

- beneficiau de un ie cu cultura do-

-ropene: Dostoievki, Goethe, Tolstoi, Gon-

241

cearov, Gogol, Turgheniev, Thomas

tra - -

sud-americanilor Borges, Neruda, Augus-to Roa Bastos, Mario Vargas Llosa, Ga-briel Garcia Marquez.

ra ro-

(Herman Hesse), pe care oamenii îl jucau

România cultura - în - s-a --

temeiul culturii actuale este libertatea. -

tru de un aparat politic opresiv. Este spe-

pentru el care sunt acele bunuri sim-bolice, care sunt acele modele tutelare cu

-lectual sau spiritual.

mai curân va---

242

che -

--

xim de beneficii cu un minim de efort, --

are îi aga-

cul

Printr- --

, un

tru -lingvisti-

cursuri de programare neuro-

- este

mo

atorilor de

243

-

-

sua-siunea - cheia succesului.

perîncea -ta

-

-a amintit ceva. Da -

-a

Sun

unui mesaj a devenit secundar, iar forma s-

tere-

satisfacerea propriilor noastre interese în la un alt nivel -

244

-

- ar-

gu

- -

mic în comun cu divinul, cu transcenden-

cu sfera valorilor, cu actul gratuit, dezin-

- -elementar.

pu-m în-

tr-

-strat-lo Io -o în

-mu-

-

245

tere. 1484 î -

nu-are într-

Bruno despre magie, relevând consecin-

re -co-

- --au inspirat din ea, au

85. Magicianul lui Bruno a fost înlocuit de sistemele mass- -trustu-riFunc

-ii în tehnicile de

dezinformare. Atât manipulatorul lui Giordano, cât

drept mijloc de manipulare erosul, pute-rea de a iubi, în sensul cel mai larg al ter-me -

85 Ioan Petru Culianu

1994, p. 134.

246

pânitoare care l

--

fletului pe care Giordano Bruno o socotea ter-trund

în sufletele noastre. Prin intermediul fan-teziei masele umane sunt sugestionate de Marele Manipulator. Cele mai la îndemâ-

-xuale. Acum put -

orice mediu de informare: în mass-media,

la periferia lor. cu-

ale Europei (un stat al statelor, Marele Manipulator din spatele Marilor Manipu-

-

punte tas-mele, închizându-ru

oculte, dirijate de la centru.

247

Marele Manipulator este - în viziunea lui Culianu - statul. Statul-magician. Atât

--

tro ---

-

instrumentele ideologice necesare în ve-de 86, scria în 1984 Ioan Petru Culianu. Avertismentul lui Ioan Petru Culianu

- - -

strângere - va fi înlocuit în timp de Sta-tul-magician, versat în tehnici oculte. Su-

a

86 Idem, p. 154.

248

ANEXE

-am contrazis.

-se Angela, femeia cu care m-a unit Dum-

-trazis-o.

contrazis-o. - -

lucicontrazis-o. Pe 13 decembrie a nemurit Nichita,

cel care vor

vor -am con-trazis.

249

m-a contrazis.

la vârsta asta? m-a întrebat nepotul

l-am contrazis.

-

--

-au contrazis. -a

spus contrazis-o.

spuse, înfierbântat, tataia Mircel, pictor de ocazie în timpul liber, mare amator de

-

la radioul Gloria, camuflat într-o - -

ochiul neadormit al informatorului de -am

contrazis.

250

Mihai Apostol se întoarse spre un

crea -ciun nu l-am contrazis.

de Dum --a spus domnul Sorin Dumitres-

-am contrazis. Miriam, mâncând, uitându-se la icoa-

ne

contrazis-o./

ntrazis-o./ CMI (Cornel Mihai Ionescu) mi-a

-pe cercul infinit al lui Her

-am contrazis./

razis-o./

mo --

nu l-am contrazis./

251

-a urat, prin telefon, Cuviosul G. cel Nebun

-am contrazis./

-tr-a-cincea, de la

-am mai

l-am contrazis./ M-

-o./ -am urat domnului

Emanoil Pane

--am contrazis./

- m-a întrebat Miriam în timp ce coboram

-trazis-o.

(13 decembrie 2013)

252

analgezic.

realizat de Georgiana Tofoleanu)87 Georgiana Tofoleanu: - ri-

-voas entul citirii vo-lumului coordonat de Danion Vasile

-- , pe viitor, -

pe-rirea acestora, oamenii se vor raporta într-un alt mod la Dumnezeu? Cât de im-

-torul primit?

- -meni se întâlnesc cu Dumnezeu într-un

87 Cf. http://georgianatofoleanu.blogspot.ro/ 2013/08/crestinismul-nu-este-un-analgezic- ci.html.

253

mo-

de-

tâlle-am adunat, cele mai multe în colabora-re cu prietenul meu, Danion Vasile (sin-gurul om care m-

nezeu), sunt, , de oa -a

ment dat. Oameni care au pierdut într-un mod propriu lumea, dar, pierzând cele ale lumii, L-

--

nezeu le-a întins, , mâna, de

La asta i-

pentru ei: Sfântul Nectarie, Sfântul Efrem cel Nou, Sfân

teva exemple. De osesc oamenii

ca, , Bu-

nul Dumnezeu nu i-a abandonat, din con-

254

mai multe ori prin priet

exispierde ceva sau îi este furat un bun, a-

ce-nic Mican rea Radu-

tului Necta--

Nefârtatul, nefratele, cum îl numeau atât de sugestiv

nunchii în

crucea care a stat zece ani pe pieptul unui ra-

întemeieze o familie, îi cere ajutor Sfântu-lui Si -sesc într-Chibrit.

-un indife-ren

-a scos

au din

prea-prea, nici foarte-foarte.

255

-crise minuni, uitând de dimensiunile de

--

-

-nismul nu este un analgezic, ci este sin-gura viziune

prezen , , pentru

gem la bi-mâ-

la realitate, numai aici avem criterii clare, obiective de separare,

-rul.

ajutorul primit de la Dumnezeu pentru , în felul acesta, potriva evi-

negru. Nu e dracul atât de negru. Nu mor dem,

vorba unui optimist incorigibil, Nicolae Stein

256

- -a lungul timpului di-ticole etnologico-literare.

De asemenea, adminis -

scrie? - Darul de a scrie este -

---

men itorului, care torul este

zut ca un electus, un ales din marea me

soclu. Apar unii care lu pu-

trainic, cât mai nemuritor. Imaginea a-toma-

-tura, contactul cu Dumnezeu. Darul de a scrie presupune darul de a suferi. Suferi

--

pentr

Mihailovici Dostoievski. Dar el a fost un

257

- -ea Sfântul Anto-

cuvântul? Ce sunt cuvintele, de fapt? -

sunt într-o le--

ca resort idei formulate, inevitabil, în cu-tem practic,

empiric, puterea cuvântului prin rostirea RuHris -te- - De cele mai multe ori, în România,

-intelec co-

rin-

tr-un ziar sau din-tr- coperi

-

Dar de c

ma - -

258

---

tru lumea lor. S-

Timpul social se c

îi numim Oachemajoritatea oamenilor nu vor mai avea

ri-pere o

intrarea la un film sau la o pie -

ma -

adopte automat opinii --media. Dar va

pavo

, , cultura este profund descuraja lec-

-vi -

259

tor-romantic. Unul bântuit de idei suici-

- -

voastr

sori-

ve-

de trecutul barbar al aces -

comuniste? - Ar treb -

simplu. S-a scris enorm în materie de

interior proceImn pentru crucea pur-

de Virgil Maxim, Întoarcerea la Hristos de Ioan Ianolide,

pe de Dumitru Borde- de Gheorghe

-

260

într- liti - -hovnicesc. Au rezistat doar aceia care -Din închiso -ratele noastre repere, care sunt ocultate

de la Re

-

Noi, mirenii, ar tre în mu-cenicii închisorilor comuniste prietenii cei mai buni pe care Dumnezeu ni i-a scos în cale. În marea lor majoritate ei au fost

tidin lume, dar care au avut puterea ca, în-tr-un anumit moment, turiseas-

-

, în momentele de în-cercare, din în -cer

rin

hiperbo - -

261

- -

--

Ambele sunt produsele pozitivismului, ca guste Comte (secolul XIX). Ele provin dintr-

va elucida mis

un om printr- -

plus în drumul nostru spre Hristos. Sunt paradigme diferite, ireconciliabile. Nu

vor U -

trunderea metodelor psihoterapeutice în

tual

func mentul

câteterea

dragostei oamenilor pentru psihologie.

262

--

ti rihologie,

deoarece metoda psihologiei este în afara tradi

88 fun

na-liza au o po

-

în sine, în sufletul 89

-l

--in-

lodespre om sunt valoroase deoarece des-

- 88 Hierotheos Vlachos Cunosc un om în Hris-

, Editura So-ti, 2011,

p. 238. 89 Idem, p. 268.

263

-lo

va le psicare metosunt rele. Psihanaliza nu-

90 -

-zisul i -91

di -tropo 92

hovniceas93

Mai recurg la un citat care ar trebui

rerea con-

duhovi psihic este un pericol mortal.

90 Idem, p. 317. 91 Idem, p. 318. 92 Idem, p. 318. 93 Ibidem.

264

vers trebuie

dis ni-94.

- tu-

pe Dumnezeu? - Dostoievski L- -

, , la ramazov, ,

Idiotul, Demonii, Adolescentul). În Serbia spi--

lae Velimirovici. - -

- Da. Din varii mot

scrii. Scrisul e doar important.

94 Idem, pp. 317- 318. La pagina 322 întâlnim

te cuvinte i concepte omene ti. În cea mai mare parte este r t cit , periculoas . Este r u s fie folosit de duhovnici. Îi ajut pe cei care nu au ex-perien a de a-i în elege pe ceilal i, dar face i r u. Duhovnicescul are înrâurire i asupra psiho-logicului, i asta se poate eviden ia observând ca-racteristicile ortodoc ilor i ale latinilor. Psiho-

i duhovnicesc - p rintele Sofronie Saharov.

265

- facem performan , implicit,

-

din acesteia? - Cineva le-a propus tinerilor ca va-

loa -ca

-trebare, pe care eu o consider esen-: cum pot deveni tinerii de azi oa-

meni de caracter? -

e o carte care a stârnit în

-,

-toa -

medicament pentru vindecarea sufletului bolnav? -

-L mai întâi în singurul loc unde

266

-

- s-ar putea

azi 2014 -

-line: pdf, ta-blete, e-reader etc.

atitu-- -

gnos

-

-

- În toate statisticile sociologice Româ-

poa- la

ligiozitate, marea ma-jo -lare ai/ale Bisericii Ortodoxe Române.

-sti-

267

du academii, loji, partide, ministere etc., cu interese de

-ceas

ca spec-ter-du-

dar, mai întâi de toate, este Trupul viu al -

oameni vii, contemporani, unii recunos-

rturisind prin aceasta lucrarea harului

spur - aceasta este

269

Cuprins

CUVINTE ÎNAINTE ................................5 5

S 7 9

Introducere SUB SEMNUL ÎNTÂLNIRII un argument

10 ............................. 23

Scrisoare Justin Pârvu ............................................. 25 Maica Paisia, ............ 37

II. OAMENI ADMIRABILI .................... 48

Pustnicul de la marginea lumii ................ 62

......................... 75 Octavian Anastasescu, eroul discret ............................................. 86 Martorul o poveste cu eroi.................... 93 Un om c domnul Gheorghe Jijie ...........................109 Cuviosul G. cel nebun pentru Hristos, omul bucuriei neîncetate .......... 122

270

sau biletul nostru spre rai? ..................... 135

...............160

............................ 164 ? .............. 173

III. O LUME PE DOS ....................... 178 .................... 189

........................... 191 Omul, o extensie a televizorului ............. 198

moartea memoriei colective anticomuniste ......... 204

.......................... 212

Dorul arhaic ............................................ 221 Paulo Coelho mare scriitor sau mare ocultist? .................................. 228

............................... 240

ANEXE .............. 248 .

despre real ..................................... 252

.................................................. 266

*** Avva Justin Pârvu Amintiri. Minuni Octav Anastasescu Gafencu, sfântul închisorilor Sergiu Ciocârlan Raportul comisarului european Samuel Scheib Sergiu Ciocârlan Despre

Sergiu Ciocârlan Jertfa unui preot mucenic Miercurea patimilor

Proloagele de la Pe-cerska *** la Goloseev (1840- *** *** Minunile Sfântului Nectarie din E-ghi *** te-

*** comuniste *** *** Testament

turia mea

*** Spovedania unui monah de la Muntele Athos

Recomandare Editura Areopag:

Acest volum autobiografic descrie

Cartea poate fi citit , alte texte pe ciprianvoicila.ro

aunemurit. ! s. · 6!! vxelhfwhoru sulq frorulwxo úl lqiorresfhq d ilhf uxl vxelhfw fduh...

Documents