CORNELIU CRACIUN

METoD.ICA PREDAruTLrM;prr gr LTTERATURTT nonaAxs

iN GIMNAZITJ $I IN LICEU

Edifia a M-a, revdnftd gi addugttd

EDITURA EMIA

{4.

Pacia,

F0o0).

CUPRINS

iwvAlanEa pE Tor pARCURSUL vrETrr .......... scuRRrcuLUM $I pRoIECTARE DrDACTrc4................ .........6TEORIA CURRICULUMULUI. CONTINUTUL PROCESULUT Og tr.WArAr"rANf ......................0cuRRrcuLUMUL NATToNAL DE LrMBA $r LTTERATURA noruANA ...................7DOCUMENTELE $COLARE .................7

TIpoLocIA cURRICULanA .......... ........................ eREFORMA CURRICUL.q,nA: nSnNlA, CONTTNUT, TMPLICATTT $I TENDINTE........................9MODELUL CONCEPTUAL AL DISCIPLINEI: PARADIGMA COMUNICATIV-FUNCTIoNAIA.............. ...................... l0

METoDE urILrzATE tN cannul oRELoR DE LIMBA nouArvA. ....................... i6

Lectura explicativ6.. .............22Lectura independentA................. .............22

Metoda algoritmizirii ................ .............24Metode de simulare. .............25

OBIECTUL iWAlAruI _ LIMBA STANDARD .....................31COMPETENTACOMUNTCATTVA ........................32MTJLOACE DE 1NVATATTAANT ..........34STTUATIA DE COMIINrCARE....... ........................3sFactori care inlesnesc sau conturbd comunicarea ..............42

Elemente nonverbale qi paraverbale................ ..........44FITNCTTTLE LrMBrr...... ................... ........................46

STUDIEREA NOTIUNILOR DE TEORIE I ITERARA, INTEGRAREA FUNCTIONALA ACONCEPTELOR OPERATTONALE iN tr.WA1aRE.............. .....................4s

Textele de secondare (discursuri de escorti) .....................52

Ii

r

I

Wsion,Ii'{asa aI

ittmual

V,tmbal!intana-iI

I

I tvtarc

foentruiI

lacticelFeliciai

foucey,

(leee).batural

W clasqi

Wamet -nt-a.i-

f!

iciplina

FIGURILEDE STIL ..........55

DISCURSUL .....................63O viziune pragmaticd asupra textului 1iterar........... ...........66

CATEGORII DE TEXTE ABORDABILE N CADRUL ORELOR DE LIMBA ROMANA. ............70

ELEMENTE DE ANALIZA A PROZEI .................86

DIDACTICA TEXTULUI NARATTV ......................90

Cronotopismul ............... ..................... 103LITERATURA SF........ .....................106Teme fndamentale ale literaturii SF................. ..............108

LITERATURA pOLrTrSTA........... ...................... 111DTDACTTCA TEXTELOR EprCE iN VpnSUru GABULA) ....................112DIDACTTCA TEXTELOR LTRTCE ...................... 116DIDACTICA TEXTELOR DE PROZA LIRICA ....................I 18DIDACTICA TEXTULUI DRAMATIC ............ .,.,..................123

TEXTE LTTERARE $r TEXTE NONLrTERARE............. ......t27

Textele nonliterare utilitare....... ......... 130

TextelCONlORAIinsugirHipercEtimolPedagr

DIDASpecifiConsolStrategExercilGrupurImbriciElemerDIDAStrategStrate,e

MonolrMonolMonoLDescritPovestiDialogrIntervirDezbatMasa r,

DIDAITEXTICerereiCurricr-TEXTITEXTIEtapeleTEXTICOMPRezumiConspeAnalizaCaracteCronicaParalelrSintezaEseul sl

ExemplExemplEseul nr

AnalizaFormarrqcolare.

fll\ -

--....... I I I--.....,.1t2_........ I t6-........ 1 1 8

-........123_-.........125

--.........125...-......r27--.........127*-.........128

.......... 130

Textele nonliterare distractive ............ l3lCONTRIBUTIA PROFESORULUI DE LIMBA ROMANA LA CIILTTVAREA COMIJNICAzuIORALE $I SCRTSE A ELEVILOR............... ........132insugirea normelor limbii literare in gcoa16....... ...............132

Etimologia populard (atrac\ia paronimic6) ......................135

DIDACTICA LIMBII ROMANE ........144Specificul formdrii no{iunilor gramaticale.. .....................144Consolidarea gi sistematizarea cunogtinlelor de 9ramaticd................ ........................ 145

DIDACTICA ORALULUI............... ....156Strategii de inv6{are gi exersare a ascult6rii active........... .....................156Strategii de inv6lare gi exersare a alc6tuirii diverselor tipuri de discurs oral prevdzute de programd..................157

DIDACTTCA REDACTAnU.......... ...................... 168

TEXTE ARGUMENTATIVE ....................174

Exemplu de redactare a unui eseu: 1................... .............185Exemplu de redactare a unui eseu: 2................... .............186

Formarea de competenJe de analizd critici (discutare, evaluare gi autoevaluare) a compunerilor/ compozitiilor

DISCIPLINARITATE, PLURIDISCPLINARITATE $I TRANSDISCIPLINARITATE iNSTUDruL LIMBII ROMANE ............189JOCURTLE DTDACTTCB iN pREIAREA LrMBlt gr LTTERATUzuT ROMANE .......191STILURILE LIMBII ........198DENOTATTE $r CONOTATTE .........200PREDAREAVOCABULARULUI.... ....................201

Relalii semantice in mesaje (sinonimie, omonime, antonimie, polisemie) ................203

Modalitd{i de imbogdtire a vocabu1aru1ui................ ........207

FRAZEOLOGrA........... ....210

CREATTVITATEA...... .....215ActivitAfl pentru dezvoltarea creativitdfi elevilor......... ........................220UTILZAREA MANUALULUI $COLAR.LECTURA. ......................226

Forme de desfbgurare a lecliei de lectur6..... ....................229

intocmirea de insemndri asupm cdrfilor citite............. .....229

Vizionarea unui speitacol de teatru sau a unui film ............. ................230

ACTIVITATEA PE GRUPE LA ORELE DE LIMBA ROMANA. ...........,.231MIMICA $I GESTICA PROFESORULU............... ................235Nsu$m,pa METoDELoR $r rEHNrcrLoR DE MLTNCA nTTELECTUALA DE cArREELEVI, PRIN PREDAREA LIMBII $I LITERATURII ROMANE ............238

uMoR $r $coALA (cu ApLrcATrr LA LrMBA ROMANA) ................240

TEMELE PENTRU ACASA .,.,.,.,,,.....244PREDAREA LIMBII $I LITERATURII ROMANE iN $COTT AVAND CA LIMBA DEcoMUNTcARE LrMBr ALE MTNORTTATTLORNATTONALE.... ...........24sFORME DE INVATARE EXTRACLASA $r iN AFARA SPATTLUT $COLrr.... ......247

Organizarea de simpozioane/ conferinte. ......................r..251EVALUAREA .................2s2

TestulNotarePRECPRONANUrMAN,ELAEDIDASugest

ANE)BIBL]LUCRBIBL]SINTTSTUDBIBL]SINTTSTUDBIBL]BIBL]MEM(INTEIESEISTEORSINTISTUDINTEIBIBL]SINTISTUDTEHNBIBL]SINTTARTI(COREMANTLUCRPROG

CUPF

-........203;-.......204

".-......206*........206

--.......207f-........209........210-........213s......215;.........220v"......2231.......226i.-.......227a-........229

,--.......229t-........2291.........22s,-.......229i..........230L........230L-........230t.......231t.".....235!

f--...... z:sL--.......238

1.........2+o

;--......240;--.......24rL--.......2q2t--........242E"---...-.-Z+Z

N.........2q21.........2qtt

'r""""'243'r.........243i.-........243i. 'ttzr""""'-'"L.......244N, DEL.......2+sL.......2+tL.........2+t

1.........2+sF-.......2s0F.........250F"-........2s0h-.........2s1v.-......2s2,"-........253. t{?r.-........253'n-........254

--..-......254--,........255

Testl de comprehensiune a lechrii ...........256

PREGATIREA PROFESORULUI DE LIMBA $I LITERATURA ROMANA PENTRU LECTTT-259PROIECTAREA ACTIVITATII DIDACTICE LA LIMBA ROMANA GLANIFICAREAANUALA, SEMESTRIALA, PE UNITATI DE iNVATARE, PROIECTUL DE LECTIE) .,.,........261MANAGEMENTUL CLASEI..... ........262ELABORAREA LUCRARII METODICO-$TIINTIFICE PENTRU oBTINEREA GRADULUIDIDACTIC I.................. ....267

BTBLTOGRAFIE ............ ......................291LUCRART DE REFERTN1A . . ......291BTBLTOGRAFIE PEDAGOGICA......... ..................292

BTBLIOGRAFTE METODTCA ........... ....................293

BTBLIOGRAFTE CI'LTURAL4............... .............295BIBLTOGRAFIE LITERAR4............. ....................295

TEoRrE, rsroRrE gt cruncA LnSRARA. ...............29:.

rNtBRpRBrARr DE TEXT.... ...................298BIBLIOGRAFIE LINGVISTICA ........298

TEHNICT os MtrNcA TNTELECTUaT.A............ ........29gBTBLTOGRAFTE ZOOLOGTCA $r GEOGRAFrCA......... ........2ss

rucnAnr DTDACTTcE AUXTLTARE ......300

CT]RRICULUM $I PROIECTARE DIDACTICA

TE zRIA c zRRIC nLUMULUI. c zNTTNUTUL p Roc E s uLUr D E iNtr,{7,{uAwr

Termenul curriculum provine din limba latin[, unde inseamnl, traseu, cursd. in literaturadidactich, -are mai multe semnifica{ii, care se deplaseazd de la o arie foarte largd inspre o arierestrdnsd. in setrs larg, cuvdntul anviculum cumuleazd realitSli depdrtate ale activitSlii educa{ionale,respectiv confinufuri, obiective, strategii qi evaluare. O asemenea perspectivd o are G. Mialaret:

...e/ (cuniculumul - n. n.) cuprinde definrtia obiectivelor tnvdtrdmdntului, conlinuturile,metodele (inclusiv evaluarea), mijloacele (inclusiv manuqlele scolare) si dispoziliile privitoare laformareg adecvatd a educatorilor. (apud Nicola, 358)

Intr-un sens restrdns ?nlelege aceast[ no]iune Ioan Nicola, afirmdnd c[ numai cu unasemenea confinut se inscrie in compunerea preddrii gi implicl o nuanti pedagogicd:

... termenul (curriculum - n. n.) se referd tn mod concret la organizarea Si structurareaconlinutului procesului de invdldmdnt pentru un model concret (ciclu qcolar, clasd, obiect deinvdldmdnt, capitol, temd, leclie etc.), aspecte consemnate tn programele Scolare. (Nicola, 358)

Practicdnd o astfel de semnificare a noliunii de curriculum, Ioan Nicola distinge proiectareaprin obiective de proiectarea prin conlinut sau proiectarea curriculumului; intre cele doud tipuriexistd relalii complementare, al doilea tip detindnd propriile elemente de identificare:

Proiectarea conlinutului, indiferent de aria pe care o acoperd, presupune delimitarea cdtmai precisd a cuantumului informalionol ce urmeazd sd fie transmis, organizarea Ei structurarealui in functie de anumite criterii, precizarea modalitdtrilor de individualizare Si diferenliere aacestui conlinut, cdt Si tehnicile de evaluare a eficienlei sale, concomitent cu elaborarea unor,,programe" care sd includd toate aceste elemente. (Nicola, 359)

Opinii diferite se manifestd qi in ceea ce priveqte confinutul procesului de invbJam6nt: potivitunor4 acesta se suprapune cu rezultatele procesului de invifim6nt (culturi general5, cultur[ profesionald,priceperi etc.), pentru ca altele sd restr6ngi sfera limitAnd-o la informarea de tip intelectual.

Prin conlinutul procesului de invltdm6nt intelegemansamblul sistemului de valori qtiinlffice, tehnice, cultural-artistice Si sociomorale

seleclionate din memoria sociald a valorilor acumulate pdnd la un moment dat, structurate Siordonate in documentele Scolare, folosite apoi tn procesul de predare-invdlare in vederearealizdrii finalitdqilor educaliei. (Nicola, 3 60)

Dupd cum se observd din aceastl defini1ie, in configurarea continutului procesului deinvdfimdnt se opereazd o selecfie, intrucdt nu tot ceea ce aparfine memoriei omenirii iqi gisegte loculaici (ceea ce nici nu ar fi posibil). in procesul de selecfionire a conlinutului procesuluia" i"rr4a-antintervin cdteva criterii de naturi a.Jilosojicd;b. Stiinli/icd; c. psihologicd qi d. pedagogicd. Ele au invedere ca procesul de invdJdmdnt, prin conlinutul sdu, sd rdspundd necesitdtrilor general-umane qisociale ale unei anumite etape (a); sd ilustreze gradul de dezvoltare a gtiintei gi tendinlele acesteia (b);s[ se coreleze cu particularitilile de v0rstd ale elevilor (c) gi sn contribuie la realizarca idealuluieducafional (d).

Activitatea de invSlare din qcoald sebazeazl, pe o distinclie de confinut qi de metodologieintre domenii ale gtiintei, artei qi culturii, care se concretizeazd prin existenJa mai multor obiecte deinvdJdm6nt, intr-o structurd divers6, in funcfie de v6rsta elevilor, de profilul gcolii. G. F. Kneller, inLogica qi limbajul edrcaliei, accentua bivalenfa obiectelor de invd{lmAnt:

Fiecare disciplind (obiect de invdtrdmdnt) constituie atdt un domeniu de cunoastere, cdt Si unmod de a cunoa$te; este atdt un sistem de idei (fapte Si teorii), cdt Si un mijloc de a le tnsuSi. (85)

Continutul obiectelor de invdtimdnt nu este un dat imuabil, pentru c[ societatea umand esteintr-un continuu progres, care elimini unele necesitbJi ale trecutului gi creeazi altele noi. Modificirilein confinutul disciplinelor de inv6{5mdnt se realizeazd prin esenlializarea informafiilor, prinregdndirea raporturilor dintre ele, prin accentuarea caracterului aplicativ al activitdlii qcolare.Informa{iile vehiculate de obiectele de invifdmdnt intrd in documentele qcolare (Ce se invald? Cdnd

SEL

acL

cea

fon

poninte

$ia

delcdtElalcondaciintesunlama

PIat

repa

Proi

clas

P€ri,

unn

forn

conl

CUIT

imtrpro[suhc

e\en

cat

se invald?) in dou[ moduri de ordonare a lor: ordonarea logici gi ordonarea dupl,,puterea explicativia cunoqtinlelor"'.

Prima modalitate sebazeazd pe dependen{a dintre informa{ii gi se realizeazl in doud forme:a.liniard - cunogtintele insugite reprezintd, baza pentru cunoqtinfele ulterioare, dar, o dati

ce au fost predate, nu se revine asupra lor;b. concentricd - aceleagi cunoqtinfe se reiau - la un alt nivel de invdflmdnt - intr-o

forml mai dezvoltatd.in cazul celui de-al doilea mod (care nu trebuie confundat cu ordonarea concentricd), se

pornegte de la constatarea cd existi anumite idei sau concepte care constifuie baza necesari pentruinJelegerea altora. Realitatea aceasta se intAlnegte cu precldere in cadrul disciplinelor socio-umaneqi artistice (literatur6, filosofie, art[). (Kneller, 86)

CURRICULUMUL NATIONAL DE LIMBA SI LITERATUM ROMAN,{

in Rom0nia, aga cum se intdmpli in toate fdrile civilizate, elaborarea programelor qcolarede gimnaziu gi de liceu a fost incredintati unui organism profesionalizat, care are atdt competenta,cdt qi responsabilitatea unei acfiuni pozitive, constructive: Consiliul Nafional pentru Curriculum.Elaborarea Curriculum-ului * planuri de invdfdmdnt, programe gi manuale gcolare - este un procescomplex gi deschis, care determin[ cu necesitate prezenfaunor grupuri de lucru profesioniste; chiardacd exercitiul democratic, propriu gi societilii noastre, soliciti implicarea gi a altor factoriinteresati de procesul instructiv-educativ: profesori, elevi, plrinfi, convingerea gi cuvdntul de ordinesunt cd reforma curriculard nu poate fi lisatd pe seama improvizatiei, subiectivismului giamatorismului; ea este un domeniu tehnic, care presupune o abordare specializati.

DOCTJMENTELE $COLARE

Planul deinvdldmdntEste un document elaborat de Ministerul Educafiei qi Cercetirii, care confine sfuctura anului gcolar,

tepattizareaobiectelor de invi(imdnt pe clase, numdrul de ore care revine sdptlmdnal fiec6rui obiect.

Programa ScolardReprezintd detalierea planului de inviflmdnt pe fiecare obiect de invdfdm6nt, in functie de

clase, ani de studiu, previz6nd cunoqtin{ele, priceperile qi deprinderile ce trebuie insugite intr-operioadd determinat[ (un an gcolar).

In elaborarea programelor qcolare pentru limba gi literatura romdnd s-a pornit de laurmltoarele premise:

- proiectarea conlinuturilor invdfirii din perspectiva unei activitefl didactice centrate peformarea de capacitdfi gi atitudini;

- asigurarea unei coerenfe verticale, in sensul existenfei unor relatii de racordare gicontinuitate de la un ciclu la altul, de la o clas[ la alta;

- asigurarea unei coerenle orizontale, in sensul creirii unor conexiuni in cadrul aceleiagi ariicurriculare sau intre arii curriculare diferite.

Programa este constituitd din doui plrfi: ^.

partea introductivd: despre sarcinile giimportanfa disciplinei, obiectivele fundamentale gi indrumlri cu caracter metodic Si b. programapropriu-zisd. In aceasta se precizeazd cunogtin{ele ce trebuie predate, repartizate pe capitole gisubcapitole, indic0ndu-se numdrul de ore pentru predarea-invdfarea lor.

In programele qcolare, profesorii vor gisi: obiectivele-cadru, obiectivele de referin@,exemple de activitdli de invdfare, confinuturi gi standarde curriculare de performanfd.

alt or

pmivit

ri delocul

au lne$1(b);

ul

fodologiehiecte de

lneller, ini

'cal $r tm5)mn[ este

dificdrileilor, prini qcolare.

ti? Cdnd

Obiectivele-cadru se caracterizeazl printr-un grad ridicat de generalitate qi complexitate;elevizeazd formarea unor capacitifi $i atitudini pe parcursul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinfl identificd atitudini, competenle qi cunogtinle realizabie de la unan la altul (stabilegte de ce vor fi capabili elevii la sfdrgitul anului gcolar).

Obiectivele se realizeaz[ prin activitifi de invitare. Acestea se organizeazi, prin luarea inconsiderare a experienlei de invltare a elevilor qi presupun integrarea unor strategii didactice. Deexemplu, in programa pentru clasa a VIII-a, in directia dezvoltdrii capaciti{ii de exprimare scrisi a

elevilor, intre obiectivele de referintS, exist6.4. 1 sd elaboreze texte aparlindnd diverselor stiluri funclionale, adaptdnd redactarea la

situalia de comunicare Si la partener. (Programe . . ., 32)Pentru realizarea acestor obiective, se recomandl urmltoarele activitili de invdfare:- exercilii de redactare a urTor texte funclionale (scrisoare, bilet, telegrarnd, cerere, proces-

verbql, raport, informare, invitalie, amicuhrn vitae); exercilii de transpunere tn scris a propriilorsentimente, cu ocazia unui eveniment personal; exercilii de evidentriere a trdsdturilor mtui obiect(peisaj, operd de artd, persoand), prin utilizqres resurselor expresive ale limbii . .. (Programe . . . , 32)

Confinuturile sunt m{loacele prin care se realizeazi obiectivele-cadru gi obiectivele de referinfi.in clasele de ciclu gjmtrazial,continuturile sunt organizate pe trei niveluri: L Lectura2. Practica

ralionald Sirttnctrionald s limbii: tipuri de comunicare (comunicarea orald, scrierea) qi3. Elemente de

constnrclie a comunicdrii foneticd, lexic, frozeologie, morfologie, sintma propoziliei Si afrazei).in clasele de liceu, conlinuturile invlfdrii sunt grupate in trei domenii: I. Literqturd I.I..

Limb d g i c omunic ar e lll.. C onc e pt e op er al i on al e .

Evaluarea calitftii procesului de invdfare se realizeazi prin standarde curriculare deperforman(i, adicd enunfuri sintetice care identifici misura in care au fost atinse de c[tre eleviobiectivele curriculare.

Manualul gcolarPrin el se concretizeazi confinutul programei. Se adreseazi, in egal[ m[sur6, profesorilor qi

elevilor. V. Okon, in Didactica generald, afirmi ci manualuldeschide porlile spre fenomenele naturale, sociale Si culturale, il ajutd (pe elev - n. n.) in

cercetarea, cunoa;tefea Si transformarea lor, inregistreazd rezultatele cunoaqterii qi, totodatd,

formeazd capacitdlile de cunoastere, demoltd preocupdrile de asimilare, deschide drumul spreaut o instr uir e a p errnanent d. (9 0)

Orice manual indeplineqte mai multe func1ii:a.funclia de informare - ct ajutorul lui se transmit cunogtin{e, frcdndu-se apel la limbaj,

scheme, fotografii, simboluri;b.funcliaformativd - materialul confinut serveqte la exersarea muncii individuale;c. funclia stimulativd - prin natura materialelor, prin angajarea presupusd de exercilii, el

contribuie la dezvoltarea curiozitiJii qi a interesului pentru cdutare gi creafie;d. fi.tnclia de affioinstruire - un manual realizat bine il inarmeazd pe elev cu tehnici de munci

intelectualS, ii formeazA un stil propriu de muncd, din posesia c6rora el va putea continua s[ se

autoinsfuiasci.Un manual, pentru a fi utilizat in procesul de invdfdm6nt cu bune rczultate, trebuie sd

respecte c0teva cerinJe:- sd fie in concordan{d cu prevederile programei: sd nu le depigeascd, dar nici sd ignore

parte dintre ele. (Regulamentul de organizare a concursului penhu elaborarea manualbloralternative prevede c[ acordul cu dispoziliile programei asigurd un procent important din punctaj.)

- sl aibd caracter qtiinlific, in sensul absenJei oricdror gregeli de confinut sau inconsecvenfe;- sdreprezinteunrezultatalselectlriiffirmaliilor,penfuaficuprinseceleimportanteqifunctionale;- sd rcalizeze informarea gi formarea elevilor in mod accesibil, {brd construc{ii verbale

prelioase ori artificiale, fdrd un limbaj greoi, necorespunzdtor v6rstei elevilor;- s6 aibi un cert caracter educativ;- si fie pl[cut elevilor gi ugor de m0nuit;

8

intr.

exel

cun

lalCUnl

Actrcon'!

pre2

conlanur

elen

fi al

insti

din,

l99il9q

com

dimi

trunr

in\a

: --

- s[ aparfinI, cu adevdrat autorilor, ca orice bun intelectual autentic: si nu fie copiat ori,intr-o m[surd mai mare sau mai mic[, sd reprezinte rezultatul unei activit5{i de prelucrare;

- sd fie diversificat, din punctul de vedere al materialului confinut gi al propunerilor deexercilii gi teme;

- sl stimuleze spiritul de creativitate al elevilor;- s[ permiti utilizarea independenti de cdtre elevi;- s[ fie realizat pe o hdrtie de calitate;- s[ fie plicut colorat sau, micar, sI evite culorile stridente sau monotone.Iar dacd, dupl terminarea anului de studiu sau a studiilor, elevii ori fogtii elevi vor sim{i

nevoia s[ se intoarci la el sau igi vor reaminti cu plicere de el inseamnd cd afost un manual bun.

TIPOLOGIA CURRICULARA

Curriculumul Nafional este alcituit din doul segmente: z. curriculumul-nucleu qi b.curriculumul la decizia gcolii.

Cuniculumul-nucleu reprezintd trunchiul comun, obligatoriu, adici num[rul minim de orela fiecare disciplind prevdzuth in planul de inv6{6m6nt. in trunchiul comun intr[ sistemul decunogtinJe fundamentale, capacitilli, competenfe, stiluri necesare pregdtirii tufuror persoanelor.Actualele programe gcolare pe discipline de studiu cuprind obiectivele-cadru, obiectivele de referinfn,confinuturile invdfnrii qi standardele curriculare de performan{6, obligatorii pentru toate gcolile.

Curriculumul la decizia gcolii se situeazi in completarea curriculumului-nucleu. Seprezintd, in urmitoarele tipuri:

- Curriculumul extins - are in vedere intreaga programl a gcolii, adicd elementele decon{inut obligatorii gi facultative; diferenfa pdni la numirul maxim de ore prev[zute pentru oanumit[ disciplind se asiguri prin imbogltirea ofertei de cunogtin{e gi capacitifi.

- Curriculumul-nucleu aprofundat are in vedere exclusiv trunchiul comun, adicdelementele de continut obligatorii; diferenfa pAnI la num[ru] maxim de ore se asigurd prin reluareagi aprofundarea curriculumului gcolar.

- Curriculumul elaborat de Scoald con(ine, cu statut opfional, discipline de studiu propuse deinstitulia de inv5{dmint sau alese de aceasta din lista elaboratd de Ministerul Educatiei gi Cercetarii.

Curriculumul-nucleu reprezintd,T0 yo, iar curriculumul la decizia gcolii aproximativ 30 o/o

din Curriculumul Na{ional.

REFORMA CURRICUL,IR.4: ESENT.{, CONTINUT, IMPLICATII $I TENDINTE

In sistemul de invl{imdnt din Romdnia, reforma curriculari a inceput o dat[ cu19981 9, cdnd s-a elaborat un nou Plan-cadru de invd{imdnt pentru clasele I-rV; din19991 2000 a fost elaborat un plan pentru clasele V-IX.

Labaza elaboririi noului Plan-cadru de invdlimdnt stau cAteva principii:a. principiul egalitdlii Sanselor, care are in vedere dreptul fieclrui individ

comund, realizatd,prin parcurgerea trunchiului comun;b. principiul descongestiondrii, care recomandi esen{ializarea continuturilor programelor qi

diminuarea suprainc5rc[rii informaf ionale;c. principiul descentralizdrii si al flexibilizdrii curriculumului, care se referd la imbinarea

trunchiului comun cu curriculumul la decizia gcolii;d.principiul selectiei Si ierarhizdrii culturale, care a condus la integrarea disciplinelor de

invitimdnt intr-un sistem gi interrelafionarea lor, precum qi la conceptul de ,,arie curriculard".Ariile curriculare reprezinti domenii ale cunoaqterii, care oferi o viziune unitar6 asupra

disciplinelor de ?nvdfdmdnt (in concep{ia tradilionald, ariile curriculare cuprindeau un ansamblu de

anul gcolar

anul gcolar

la educafiai-.isa lgnore

Frualelorhmctaj.)ieecvenle;ir{ionale;[i verbale