PARTEA I

No iuni elementare de teorie muzical

Senza iile auditive apar sub ac iunea vibra iei timpanului, care este datde vibra ia mediului în care se g se te acesta (aer, ap ). Acestei vibra ii,cauzate la rândul ei de un corp care vibreaz , îi vom spune und sonor sau mai simplu sunet. Sunetele pot fi împ r ite în doua categorii care pot fi foarte u oridentificate:

Zgomote Sunete muzicale

În acest capitol ne intereseaz sunetele muzicale, care sunt caracterizate de propriet ile lor:

Frecven a vibra iei în l imea sunetului (se m soar în Hertzi) Amplitudinea vibra ie intensitatea sunetului (se m soar în decibeli) Forma vibra iei timbru Lungimea undei (se m soar în metri) Durata (se m soar în secunde)

Semne i simboluri ce apar în literatura muzical

Sunetele muzicale, durata lor, precum i pauzele dintre ele se reprezintcu ajutorul unor simboluri pe portativ. Prin portativ se în elege un sistem de cinci linii paralele, la începutul c ruia vom g si o cheie (în literatura pentru chitar de obicei vom întâlni cheia sol, iar în unele cazuri cheia fa) i m sura(no iune ce este explicat pe larg într-unul dintre capitolele urm toare).

În continuare ne vom ocupa de durata, în l imea i intensitateasunetelor, care în literatura muzical sunt redate foarte exact cu ajutorul simbolurilor muzicale. De men ionat este faptul c aceste no iuni care vor fi

prezentate în continuare, reprezint un minim de cuno tin e in ceea ce prive teteoria muzical , f r de care este imposibil citirea corect a partiturilor.

1. Semne utilizate pentru simbolizarea duratei sunetelor muzicale i a pauzelor dintre aceste sunete

Pentru o mai u oar în elegere a no iunilor de durat în muzic vom stabili ca durata unei note întregi s fie de aproximativ 4 secunde. Aceastdurat nu este fix , existând posibilitatea m rii sau mic or rii acestei durate în func ie de informa iile pe care le g sim la începutul partiturii muzicale, deasupra portativului (allegro, allegretto, andantino, andante, lento, largo).

Corespunz tor duratelor sunetelor muzicale, în literatura muzical existo serie de semne ce simbolizeaz pauzele dintre sunetele muzicale (momentele de t cere). În continuare am reprezentat simbolurile pentru duratele sunetelor i a pauzelor corespunz toare.

Click aici i

ascult !!!

Mai jos, este prezentat o alta varianta a nota iei duratelor notelor, deseori întâlnit în partituri. Motiva ia folosirii acestor scrieri va fi prezentatin capitolele urm toare, când ve i st pânii no iunile de m sur , timp tare, fragment de timp .a.m.d. Deocamdat este important de re inut c notele muzicale pot ap rea in dou variante (din punct de vedere al nota iei), ele semnificând de fapt acela ilucru.

Click&ascult

Mai departe ne vom ocupa de un alt aspect al nota iei duratelor, ianume: punctul. Atunci când acesta apare imediat dup not sau dup o pauz , înseamnca durata notei sau a pauzei se va prelungi cu jum tate din valoarea sa. Ca nota ie „înrudit ” cu cea a punctului apare i dublul punct ( .. ) ; care va prelungii durata notei sau a pauzei cu jum tate + sfert din valoarea sa.

Click aici i

ascult !!!

Complementar punctului, apare pe partituri semnul legatto reprezentatprintr-un arc de cerc ce une te notele implicate în legatto.

În primul rând, legatto-ul este de dou tipuri : - atunci când implic note apartenente unei aceleia i m suri- când implic note din m suri învecinate (legatto de durat )

Iat , concret, cum se reprezint pe partitur :

Cel mai adesea este folosit legatto-ul de durat , atunci când se dore teprelungirea sunetului în m sura urm toare. Exemplul precedent ne arat cum legatto-ul poate uni 2 note de aceea iîn l ime sau de în l imi diferite.

În cazul în care notele au aceea i valoare, ele se cânt ca fiind una singur , de valoarea celor dou la un loc. Astfel, primele 2 doimi se vor cânta ca not întreag , p trimea urmat de optime se va cânta ca p trime cu punct etc. Dac notele au aceea i în l ime, ele se cânt una în prelungirea celeilalte (pe parcursul lucr rii vom observa cum se va executala chitar , în mod corect legatto-ul. ). Este de la sine în eles faptul c notele pot avea durate diferite lucru care se observ din exemplul precedent.

Un alt semn, ce marcheaz o schimbare în durata notei este coroana.Aceasta indica prelungirea sunetului dup aprecierea interpretului.

Ex:

2. În l imea sunetelor

În func ie de intervalul de frecven în care sunt emise, sunetele cap t o anumit valoare pe care noi o numim not muzical . Din punct de vedere muzical fiec rui interval de frecven îi corespunde o not muzical .

Dac emitem simultan dou sunete de aceea i frecven i cre tem frecven a unuia dintre ele (sunetul devine din ce în ce mai “înalt”) pân la ob inerea fenomenului de “b taie” sau rezonan , spunem c am ob inut octavaacestui sunet. Acest interval sonor dintre un sunet i octava sa se împarte în alte 13 intervale pe care le numim semitonuri.

Reprezentarea sunetelor muzicale se face cu ajutorul portativului i a cheii muzicale ce se pune la începutul acestuia. Literatura de chitar este scrisde obicei în a a numita cheia sol. Cheia sol, prin reprezentarea ei ne indiclocul unde se afl nota sol pe portativ.

Cele 13 sunete, ce le g sim în intervalul de frecven corespunz tor unei octave, emise succesiv formeaz o gam cromatic . Având în vedere c ne putem folosi doar de 7 note (do, re, mi, fa, sol, la, si), pentru reprezentarea gamei cromatice (care con ine 13 sunete) este necesar utilizarea semnelor de altera ie diez, bemol i becar.

Diez: este semnul de altera ie care a ezat în fa a unei note urc valoareaacesteia cu un semiton.

Bemol: este semnul de altera ie care a ezat în fa a unei note coboar

valoarea acesteia cu un semiton. Becar: este semnul de altera ie care a ezat în fa a unei note anuleaz

efectul diez-ului sau a bemol-ului.

Obs:Diez-ul i bemol-ul a ezat în fa a unei note, la începutul unei m suri,

altereaz toate notele de aceea i în l ime pân la prima bar de m sur .

Obs:

Dup cum se observ din exemplul de mai sus, semnele de altera ie a ezate în fa a unei note nu altereaz i octavele superioare sau inferioare ale notei respective. Acest lucru se va întâmpla atunci când aceste semne (diez,bemol) vor fi întâlnite în armur .

Armura: const în apari ia la începutul unei lucr ri muzicale, pe portativ, imediat dup cheie i înainte de m sur , a unuia sau mai multe semne de altera ie. Modul de aranjare a acestor semne de altera ie pe treptele portativului ne indic tonalitatea în care este scris lucrarea respectiv .

Urmarea prezen ei armurii intr-o lucrare este faptul c fiecare not scrispe o treapt alterat în armur , precum i octavele corespunz toare (superioare sau inferioare) ale notei respective se cânt alterat, oriunde sunt întâlnite în pies , cu excep ia situa iei în care un becar este plasat în fa a notei de pe treapta alterat în armur . În cazul apari iei semnelor de altera ie în armurbecarul anuleaz altera ia doar pân la prima bar de m sur .

Este bine de tiut c într-o scriere muzical putem întâlni o trecere de la o tonalitate la alta, a a numita modula ie. Acest lucru va ap rea în partitur în felul urm tor: finalul m surii unde se va termina prima tonalitate va fi marcatde dou linii paralele.

Trecere de la o tonalitate la alta:

Deocamdat nu vom insista în ceea ce prive te armura, semnifica ia ei va fi prezentat pe larg în capitolele urm toare.

Dup cum observa i, mai sus v sunt prezentate toate notele muzicale ce pot ap rea într-un interval de octav . Ascendent, se folosesc altera iile suitoare(#), iar descendent, altera iile coborâtoare (b).

Observa ii:dou note se numesc enarmonice când au aceea i în l ime, dar se

reprezint pe partitur în moduri diferite: ex. Do# =Reb (ca în l ime este acela i lucru i spunem c Do# este enarmonic cu Reb, dup cum se vede i pe portativele prezentate mai sus).

Semitonul cromatic se formeaz între 2 note care au aceea i pozi iepe portativ dar difer printr-un semn de altera ie (# sau b, ex. Do – Do#)

Semitonul diatonic se formeaz între 2 note care au pozi ii diferite pe portativ (ex. Re# - Mi).

O alt observa ie foarte important este aceea c între Mi - Fa iSi - Do, exist un interval de un semiton. De aceea în exemplul de mai sus nu apare Mi# - Fab, sau Si# - Dob. Ca o parantez , amintim faptul c fiecare not are o anumitfunc ionalitate în func ie de gama care va fi explicat mai pe larg în studiul tonalit ilor.

Mai sus este reprezentat gama Do major împreun cu treptele ifunc iile lor. Aceste func ii ale treptelor se p streaz pentru orice tonalitate.

No iuni despre intervale i acorduri

1. Intervale muzicale

Ce este un interval muzical ? O defini ie ar fi aceea c un interval reprezint diferen a de în l ime

dintre dou note (sunete). Înainte de a prezenta intervalele mai trebuie l murite câteva aspecte

legate de acestea. În primul rând, exist mai multe tipuri de intervale i dup o prim clasificare ele ar putea fi împ r ite în:

- mari- mici - m rite- mic orate- perfecte

De remarcat este faptul c acele intervale care sunt perfecte nu pot fi mari sau mici. Motiva ia va fi prezentat în acest capitol.

Intervalele muzicale prezentate mai jos vor fi: prima, secunda, ter a,

cvarta, cvinta, sexta, septima , octava, nona, decima, undecima ,duodecima,

ter iadecima, cvartdecima i cvintdecima (octava dubl ).

Prezent m în continuare fiecare interval în parte cu explica iile necesare. Men ion m aici faptul c aprofundarea teoriei intervalelor este extrem de important pentru în elegerea no iunilor ce urmeaz a fi prezentate pe parcursul lucr rii.

Obs: Un interval presupune existen a a doar 2 note. Notele intermediare sunt prezentate doar pentru a releva mai clar diferen a de în l ime.

Prima

Este de 2 feluri : - perfect = 0 semitonuri. - m rit = 1 semiton.

Referitor la prima mic orat , exist i în prezent discu ii ce privesc existen a ei. Din acest motiv ea nu este prezentat ca i exemplu.

Secunda

Este de 4 feluri : - mic = 1 semiton - mare = 1 ton - m rit = 1 ton + 1 semiton - mic orat = 0 semitonuri

Obs: - 1 ton = 2 semitonuri -1 semiton = o secund mic

Ter a

Ter a este de 4 feluri : - mic = 2 secunde mari - mare = secund mare + secund mic- m rit = secund mare + secund m rit- mic orat = secund mare

Obs.

Dublu bemol (bb) este un semn de altera ie care coboar valoarea notei cu o secunda mare (ton) Obs.

Dublu diez (x) este un semn de altera ie care urc valoarea notei cu o secunda mare (ton).

Cvarta:

Cvarta este 3 feluri : - perfect = ter mare + secund mic

- m rit = ter mare + secund mare - mic orat = ter mare (Fab enarmonic cu Mi)

Cvinta:

La fel ca i cvarta sau prima, cvinta este i ea de 3tipuri: - cvint perfecta = cvart perfect + secund mare - cvint m rit = cvart perfect + secund m rit- cvint mic orat = cvart perfect + secund mic

Sexta:

În cazul sextei, avem de a face cu 4 tipuri : - sexta mare = cvint perfect + secund mare - sexta mic = cvint perfect + secund mic- sexta m rit = cvint perfect + secund m rit- sexta mic orat = cvint perfect + secund mic orat

Septima:

Septima, este i ea de 4 feluri : - septima mare = sext mare + secund mare - septima mic = sext mare + secund mic- septima m rit = sext mare + secund m rit- septima mic orat = sext mare + secund mic orat

Octava:

Octava la fel ca i prima, este de 3 tipuri : - octava perfect = septima mare + secund mic- octava m rita = septima mare + secunda mare - octava mic orat = septima mare + secunda mic orat

Dup cum se poate observa, intervalul de octav (Do - Do), este acela ilucru cu prima, dar distan a dintre cele 2 note (Do, de exemplu ), formeazfenomenul de b taie.

Acestea fiind spuse, mai avem de ad ugat câteva lucruri pentru a l muri complet aspectele legate de teoria intervalelor.

În primul rând, pân acum, au fost prezentate 8 intervale. Ce se întâmplcu celelalte ? Cum se formeaz ele i ce reguli li se aplic ?

Ei bine, ele se comport la fel ca i celelalte astfel : Nona = Secunda + Octav Decima = Ter a + Octav Undecima = Cvarta + Octav Dodecima = Cvinta + Octav Ter decima = Sexta + Octav Cvartdecima = Septima + Octav Cvintdecima = Octava + Octav

R sturnarea intervalelor.

Prezent m în continuare acest subcapitol, pentru a u ura în elegerea ideducerea intervalelor mari. Vom observa c exist un raport între intervale prin r sturnarea lor.

În exemplul precedent am ilustrat modalitatea în care secunda se transform în septim . Ca regul general , intervalele mici se transform în intervale mari, cele mari în intervale mici, cele mic orate în m rite, cele m rite în mic orate, iar intervalele perfecte se p streaz .

De exemplu secunda m rit se transform în septim mic orat , secunda mare în septim mic .a.m.d. Dac secunda se transform în septim , atunci ter a se va transforma în sexta... Observ m mai jos, coresponden a pe vertical a intervalelor r sturnate :

1p, 1+, 1, 2+, 2-, 2M, 2m, 3M, 3m, 3+, 3-, 4p, 4+, 4-, 8p, 8-, 8+,7-, 7+, 7m, 7M, 6m, 6M, 6-, 6+, 5p, 5-, 5+,

5p, 5+, 5-, 6M, 6m, 6+, 6-, 7M, 7m, 7+, 7-, 8p, 8+, 8- 4p, 4-, 4+, 3m, 3M, 3-, 3+, 2m, 2M, 2-, 2+, 1p, 1-, 1+

Nota ii:

p ..... interval perfect 1 – prim 5 - cvint M.... interval mare 2 – secund 6 - sext m.... interval mic 3 – ter 7 - septim +..... interval m rit 4 – cvart 8 - octav -...... interval mic orat

Iat câteva exemple : - ter m rita ------ sext mic orat- septim mare ---- secund mic

Obs.

Un alt criteriu de clasificare a intervalelor, ar fi dup sonoritatea lor adic dup senza ia auditiv pe care o produc. Ele se împart astfel în intervale consonante (senza ie auditiv pl cut , de echilibru, confer stabilitate ) idisonante (senza ie auditiv „surprinz toare” ele fiind elemente instabile, produc toare de tensiune ).

Astfel intervalele consonante sunt de 2 tipuri : - consonante perfecte: prima, cvinta, octava (toate perfecte) - consonan e imperfecte: ter a, sexta, decima (mari i mici)

Intervalele disonante sunt : - secunda, cvarta, septima, nona (mari, mici, m rite, mic orate).

2. Acorduri

Acest capitol, are scopul de a v prezenta o scurt i necesar introducere în teoria acordurilor.

Multe metode de chitar prezint no iunea de acord f r a explica de fapt ce este un acord i cum se formeaz el. Din acest motiv este necesar , iextrem de important în elegerea corect a no iunilor ce vor fi prezentate în continuare.

Ca observa ie, mai trebuie s spunem c teoria acordurilor este unsubiect extrem de vast, iar scopul acestei lucr ri nu este acela de a prezenta o analiz ampl a acestei discipline, ci de a v familiariza cu no iunile de bazale acesteia, pentru a pentru a putea începe studiul corect al chit rii clasice.

În primul rând, trebuie s clarific m no iunea de acord. Ce este de fapt un acord ? Ei bine, un acord reprezint emiterea simultan a cel pu in trei

sunete, care se raporteaz la ni te reguli bine definite.

Iat un exemplu:

Deocamdat , ce fel de acorduri sunt acestea nu are nici o importan ; ele fiind prezentate doar ca i exemplu.

Clasific ri ale acordurilor:

Dup natura lor : - majore - minore - m rite- mic orate

Dup distribu ia lor (pozi ia lor pe portativ)- distribu ie strâns- distribu ie larg- distribu ie mixt

ex.

Dup pozi ie: r sturnarea I-îi(6 - sextacord),r sturnarea a II-a(6/4 cvartsextacord ) … (aceste no iuni sunt detaliate mai jos)

Obs.

Aceast clasificare a acordurilor, reprezint doar o scurt trecere-n revist a tipologiei lor. S în elegem de aici faptul c acordurile pot lua multe alte forme fonice de manifestare, fapt motivat în special de evolu ia muzicii în timp. Regulile ce stau la baza form rii lor, se diversific , uneori chiar dispar, iar singura lor motiva ie fiind de natur artistic .

S vedem acum de fapt cum se formeaz fiecare tip de acord în parte:

Acordurile majore :

Sunt alc tuite dintr-o ter mare + o ter mic :

În exemplul de mai sus este explicat , cât se poate de clar, formarea unui acord major, precum i r sturn rile acestuia. În r sturnarea I, prima nota a acordului (fundamentala acordului) este urcat cu o octav . În r sturnareaa II-a, este urcat cu o octava i ter a acordului ( în exemplul nostru ter a, este nota Mi). Aceste reguli de r sturnare se aplic oric rui tip de acord.

Acorduri minore :

Dup cum se observ , acordurile minore sunt formate dintr-o ter mic + o ter mare.

Acorduri m rite :

Acordurile m rite, se formeaz din 2 ter e mari.

Acorduri mic orate :

A adar, acordurile mic orate, se formeaz din 2 ter e mici, dup cum ilustreaz i exemplul precedent.

Obs.

Folosim no iunea de eliptic, atunci când o parte constituent a acordului lipse te. De ex. , dac în cazul acordului Do major (Do – Mi - Sol)lipse te cvinta acordului, adic nota Sol, spunem c acordul este eliptic de

cvint . Deci, în acest caz, Do major, va fi alc tuit doar din notele DO i Mi. Exist totu i o restric ie, i anume faptul c , un acord, nu poate fi

eliptic de fundamental sau de ter a lui.

No iuni elementare despre m suri

Pentru a putea citi i cânta corect o lucrare muzical trebuie în elesefoarte bine no iunile de m sur i ritm. Este important de tiut c ritmul, care înseamn succesiunea sunetelor în timp, este dat de m sur , precum i de prezen a sau absen a sunetelor pe timpii accentua i sau pe cei neaccentua i ai unei m suri. Aceste lucruri vom încerca s le l murim în cele ce urmeaz .

M sura

Durata în timp a unui sunet se m soar prin ceea ce se cheamunitatea de timp. Aceast unitate de timp poate fi dup caz doime, p trime,optime, etc. Putem spune c o m sur este format din unul sau mai mul itimpi. În continuare vom studia m surile de: 2/4; 3/4; 4/4;3/8; 6/8; 9/8; 12/8, deoarece acestea sunt cel mai des întâlnite în literatura de chitar .

M sura de 2/4

Aceast m sur este.format din 2 timpi, fic rui timp corespunzîndu-i o durat de o p trime. În m sura de 2/4 primul timp este accentuat, iar al doilea

timp, este neaccentuat.

Mai sus am prezentat m sura de 2/4 împreun cu simbolul pentru accent pus pe primul timp (>). De re inut este faptul c acest simbol nu apare într-o lucrare, accentul pe primul timp în m sura de 2/4 fiind subîn eles.

Obs.

M sura se scrie la începutul partiturii, imediat dup cheia sol, dar se poate schimba pe parcursul piesei. O singur m sur , în cazul nostru de 2/4, dureaz pân la prima barde m sur , urmeaz alt m sur de 2/4 pân la urm toarea bar de m sur ,.a.m.d., pîn la finalul lucr rii sau eventual pîn la schimbarea cu o alt

m sur .

Din capitolele anterioare se tie c o doime dureaz cât dou p trimi, a aîncât cele dou p trimi ale m surii de 2/4 se pot contopi într-o singur doime, care va dura doi timpi, dar care va primi accentul primului timp.

Tot din capitolele anterioare se tie c o p trime se poate divide în douoptimi, în patru aisprezecimi, opt treizeci idoimi sau într-o p trime cu punct

i o optime, etc. Din acest motiv pe un timp al unei m suri, în acest caz de 2/4, pot ap rea mai multe sunete (note).

Exemplele de mai sus reprezint doar câteva dintre variantele ce pot ap rea într-o lucrare scris în m sura de 2/4. Dup cum se poate observa accentul de pe primul timp cade pe prima not a m surii, care poate fi optime, aisprezecime ,p trime cu punct, etc. Pe parcursul unei m suri, anumi i timpi sau p r i de timp pot fi l sa if r sunet, aceste pauze finnd reprezentate cu ajutorul simbolurilor corespunz toare.

Obs. Întotdeauna suma duratelor dintr-o m sur , indiferent c este vorba de

durate de pauz sau note, trebuie s fie egal cu m sura. În exemplul de mai sus în m sura 3 avem : -pauz de o optime -1/8 -optime -1/8 -p trime..................-1/4Total=M sura=(1/8+1/8+1/4)=2/4 Obs.

De multe ori se vor întâlni situa ii în care 3 sau 6 note trebuiesc cântate pe durata a dou optimi. În aceste situa ii se folose te trioletul sau sextoletul.

Triolet = grupare de 3 note (de durate egale) ce se cânt pe durata unui timp (accentuat sau neaccentuat) dintr-o m sur .

Sextolet = grupare de 6 note (de durate egale)ce se cânt pe durata unui timp (accentuat sau neaccentuat) dintr-o m sur .Ex.

De re inut este i faptul c exist i alte grup ri de de note ce se cântpe durata unui timp: cvintolet (5 note), septolet (7 note),etc. Într-un triolet sau sextolet ptuem întâlni i pauze:

M sura de 3/4

M sura de 3/4 este format din trei timpi (I, II, III), fiecare dintre ei având durata de o p trime. În m sura de 3/4, primul timp este accentuat, urm torii doi fiind neaccentua i. În continuare am prezentat câteva exemple privitoare la m sura de 3/4, care ilustreaz posibilitatea prezen ei notelor sau a pauzelor pe timul accentuat (timpul I). Exemplul prezentat cuprinde doar câteva dintre posibilit ile de distribu ie a notelor în m sura de 3/4.

M sura de 4/4

M sura de 4/4 este format din patru timpi (I, II, III IV) i are douaccente: un accent principal pe timpul I i un accent secundar pe timpul II.

Ne putem închipui c aceast m sur este format din dou m suri de 2/4.

Timpii II i IV sunt neaccentua i.

În exemolul de mai sus am prezentat doar câteva din variantele în care poate fi întâlnit m sura de 4/4.

M sura de 3/8

Pîn acum am prezentat m suri care foloseau p trimea ca unitate de timp,a a numitele m suri cu alc tuire binar (unitatea de timp se divide perfect la2). În continuare vom prezenta a a numitele m suri cu alc tuire

ternar (unitatea de timp se divide perfect la 3). M sura de 3/8 este format dintr-un singur timp, care este accentuat ifolose te ca unitate de timp p trimea cu punct.

M sura de 6/8

M sura de 6/8 este format din doi timpi ,având unitatea de timp p trimea cu punct, cu un accent principal pe primul timp i un accent

secundar pe al doilea timp.

M sura de 9/8

Aceast m sur este format din trei timpi ce au unitatea de timp p trimea cu punct i care are un singur accent pe primul timp.

M sura de 12/8

M sura de 12/8 este format din patru timpi care au unitatea de timp p rimea cu punct i care au un accent principal pe primul timp i un accent

secundar pe cel de-al treilea.

Partea a II-a

Prezentarea chitarei clasice

Imaginea de mai jos prezint un model de chitara clasic . Vom încerca s prezent m i s explic m rolul p r ilor componente ale chitarei. O chitara se compune din urm toarele elemente:

În ceea ce prive te chitara clasic , vom avea 6 corzi din care 3 sunt de plastic, iar celelalte 3 din m tase înf urate în fir metalic. În unele cazuri, la corzile metalice se observ o u oar rarefiere a înf ur rii metalice la unul din capete. Acest cap t se va prinde de cuiul (de obicei din plastic) ce intr in componen a cheilor, iar cel lalt cap t de c lu . În prima faz se vor prinde corzile de c lu în urm toarea ordine, dac se ine chitara cu griful spre partea stâng :

1. Prima coard (cea mai de jos)- coarda Mi (E) – (îi spunem a a deoarece dup o acordare corect , ciupind aceast coarda liber vom ob ine nota Mi), este cea mai sub ire i este din plastic;

2. A doua coard ce se va prinde este coarda Si (B) – este din plastic; 3. A treia coard ce se va prinde este coarda Sol (G) – este din plastic;

4. A patra coard ce se va prinde este coarda Re (D) – este din m taseînf urat în fir metalic;

5. A cincia coard ce se va prinde este coarda La (A) – este din m tase înf urat în fir metalic;

6. A asea coard ce se va prinde este coarda Mi (E) – este din m taseînf urat în fir metalic i este cea mai groas . Aceast coard ciupitliber , dup acordare va emite nota Mi care va fi mai joas cu douoctave fa de nota Mi emis la ciupirea liber a primei corzi; În unele cazuri vom întâlni nota ia trecut în parantez (ex. Mi (E)) când

ne vom referi la corzi sau la acorduri. Astfel coarda Mi poate fi simbolizatprin litera E. Acordul Mi major poate fi simbolizat prin litera E lâng care vom g si simbolul pentru major - M. Deci Mi major – EM, Mi minor - Em.

Do Re Mi Fa Sol La Si C D E F G A B

Mai jos este sunt prezentate dou imagini ce înf i eaz ordinea de prindere a corzilor pe cuie. Cheile se vor roti în sens invers acelor de ceas, privind dinspre spatele chitarei, pentru a întinde corzile ob inând astfel sunete din ce în ce mai înalte la ciupirea liber .

Dup cum a i observat, griful chit rii este alc tuit din mai multe intervale, acele taste, desp r ite prin intemediul unor ine metalice. Fiec reitaste îi corespunde câte o not muzical . Parcurgerii succesive din tasta in tast(vom întâlni i termenul din pozi ie în pozi ie: tasta 1 = pozi ia I; tasta 2 = pozi ia II; .a.m.d.) începând de la coard liber - coard ap sat pe prima tasta - coard ap sat pe a doua tast .a.m.d., îi va corespunde o urcare din semiton în semiton.

Postura corect a chitaristului

În primul rând va trebui s insist m asupra a ez rii pe scaun a executantului. Pentru a avea controlul asupra instrumentului, chitaristul trebuie s se a eze cât mai spre marginea t bliei scaunului, sprijinindu- i piciorul stâng pe un suport care s aib 10 - 18cm în l ime. Genunchiul drept trebuie înclinat spre dreapta. Chitara se va a eza pe piciorul stâng cu scobitura pe femur, cu griful spre stânga. Spatele se va ine drept, umerii vor fi u or tra i în spate, iar trunchiul foarte pu in aplecat în fa . Folosind mâna stâng , executa io transla ie dup un arc de cerc a grifului (considerând piciorul stâng ca ipunct de sprijin) pân când extremitatea acestuia (zona în care se g sesccheile) va ajunge aproximativ la nivelul ochilor. În acest moment chitara se va sprijini cu scobitura de piciorul stâng, iar cu partea de jos a cutiei de rezonanpe piciorul drept, griful fiind sus inut de mâna stâng . Mâna dreapt se va sprijini de marginea chitarei, în dreptul c lu ului, pe antebra ,cam la o treime din lungimea acestuia fa de cot. Palma trebuie s fie u or arcuit , degetele u or flexate trebuind s ajung în mod natural deasupra corzilor, în dreptul rozetei, ar t torul în dreptul corzii celei mai sub iri - E, mijlociul în dreptul corzii B, inelarul în dreptul corzii G. Degetul mare îl ve i l sa deocamdatliber, iar cel mic îl ve i strânge sub palm acesta fiind foarte rar folosit.

Foarte important !!! În timpul execu iei unei piese sau a unor exerci iichitara nu trebuie s se sprijine de mâna stâng , care trebuie s poat aluneca liber în lungul grifului. L sând mâna stânga chitara va trebui s r mânnemi cat , având 3 puncte de sprijin: piciorul stâng, piciorul drept i antebra uldrept. Aceasta de Încerca i s ciupi i cele 3 corzi l sate libere. Efectuând aceste mi c ri umerii si trunchiul vor trebui s r mân în aceea i pozi ie, mi carea de ciupire realizându-se doar din degetele mâinii drepte îndreptate perpendicular pe corzi. Trebuie eliminat starea de încordare i crispare, mi c rile trebuind s se realizeze în mod natural. În ceea ce prive te mâna stâng , vârful degetul mare trebuie s se g seasc sub tastier pe partea corzilor groase. Palma mâinii trebuie s fie u or arcuit cu degetele pu in r sfirate, astfel încât ar t torul,mijlociul , inelarul i degetul mic s poat c dea cu vârfurile perpendiculare pe grif pe coarda 1, în pozi iile I, II, III, IV. Încerca i s ciupi i coarda E (1) de 4 ori ap sând-o succesiv cu ar t torul pe tasta 1, mijlociul pe tasta 2, inelarul pe

tasta 3 i degetul mic pe tasta 4. Aceast mi care trebuie s se realizat în mod natural f r a încorda mâna. Crisparea mâinii, inerent la început, duce la obosirea rapid a mâinii, care va începe chiar s doar . Aceea i senza ie o ve iîntâlni la vârfurile degetelor. Acest inconfort poate fi eliminat printr-o ap saretemperat asupra corzilor. Bineîn eles c acest grad de ap sare este influen ati de posibilitatea ob ineri unui sunet clar la ciupire. Prin exerci ii trebuie

determinat for a minim de ap sare ce trebuie exercitat asupra corzilor pentru a ob ine un sunet clar la ciupire.

Acordarea chitarei

Acordarea chitarei se face cu ajutorul cheilor prezente la cap tulgrifului. Cu ajutorul lor, corzile pot fi întinse sau sl bite pentru a ob ine un sunet mai înalt sau mai grav. Prima coard ciupit liber trebuie s emitsunetul Mi. Pentru aceasta, dac ap s m coarda 1 în pozi ia V, trebuie sob inem la ciupire sunetul La, identic cu sunetul La al diapazonului. În cazul în care avem un diapazon la dispozi ie, îl vom lovi u or. Acesta va emite sunetul La. Vom strânge (sau destrânge dup caz) cheia corespunz toare corzii 1 pân când la ciupire (ap sând cu ar t torul pe tasta V) vom ob ine sunetul La, la unison cu diapazonul. În cazul în care nu avem un diapazon la dispozi ie, nimic mai simplu, nu ne r mâne decât s ridic m telefonul (fix). Tonul telefonului este chiar sunetul La emis de diapazon. Dup identificarea La-ului vom urma aceia i pa i ca i în cazul diapazonului. Dup acordarea primei corzi, în raport cu ea o vom acorda pe a doua. Ap sat în pozi ia V aceasta trebuie adus s sune la unison cu prima coard , bineîn eles prin strângerea sau destrângerea cheii corespunz toare. Pentru aceast coard vom ob ine la o ciupire liber sunetul Si. Coarda 3, ap sat în pozi ia IV trebuie ssune la unison cu coarda 2. Urmând acela i principiu coarda 4 ap sat în pozi ia V trebuie s sune la unison cu coarda 3, coarda 5 ap sat în pozi ia V trebuie s sune la unison cu coarda 4, iar coarda 6 ap sat în pozi ia V trebuie s sune la unison cu coarda 5. Urmând ace ti pa i vom ob ine un acordaj în care toate corzile sunt acordate în cvart cu excep ia corzii 2 care este acordatîn ter mare fa de coarda 3.

Fiec rei note de mai sus, îi corespunde câte o coard a chitarei. Coarda I=Mi -este cea mai sub ire coard Coarda II=Si Coarda III=Sol

Coarda IV=Re Coarda V=La Coarda VI=Mi

Distribu ia notelor pe corzile chitarei

Coarda I este cea mai sub ire dintre cele 6 corzi pe care le are chitara clasic . Ciupind aceast coard f r a ap sa nici o tast de pe grif vom ob ine nota mi. Dac ap s m pe prima coard în dreptul primei taste i ciupim din nou vom ob ine nota fa. Ap sând în dreptul calei de a doua taste i ciupind vom ob ine nota fa#. Putem observa c parcurgând prima coard din tast în tast vom ob ine o urcare din semiton în semiton. Acest lucru va fi valabil ipentru celelalte corzi.

Obs. De acum înainte vom folosi numai termenul de pozi ie atunci când ne vom referi la o tast anume:

tasta 1 = pozi ia I, tasta 2 = pozi ia II, tasta 3 = pozi ia III ,etc.

Mai jos am prezentat notele ce se ob in prin ap sarea corzilor, în pozi iilede la 0 la XII.

Obs. Pozi ia 0 = coarda se ciupe te liber (nu se apas pe nici o tast ) Pozi ia I = coarda se apas pe tasta 1 dup care se ciupe te, etc.

Tonalit i i game

În acest capitol ne vom ocupa de partea practic , i anume de studiul tonalit ilor i a gamelor prin intermediul exerci iilor , studiilor i pieselor ce le vom prezenta pentru fiecare tonalitate în parte. De acum înainte, fiecare exerci iu va con ine i digita iilecorespunz toare pentru ambele mâini, fiind important respectarea în tocmai a tehnicilor prezentate pentru formarea corect a deprinderilor i pentru ob inerea „curat ” a sonorit ilor.

Totu i, înainte de a trece mai departe, trebuie clarificat înc un aspect care în prima parte a fost tratat foarte sumar i anume armura. Armura are rolul de a specifica tonalitatea în care este scris pasajul sau chiar întreaga lucrare studiat . În primul rând, tonalitatea, reprezint modul în care treptele ei, se raporteaz la un anumit centru tonal, numit tonic . A adar, reprezint iraporturile treptelor între ele. Armurile sunt date de prezen a altera iilor imediat dup cheie (cheia sol sau cheia fa) astfel:

Ordinea apari iei diezilor în armur este: Fa, Do, Sol, Re La, Mi Si, iar cea a bemolilor este exact invers: Si, Mi, La, Re, Sol, Do, Fa.

În func ie de câ i diezi sau bemoli ne apar la armur , deducem tonalitatea în care este scris lucrarea.

Pentru fiecare armur în parte, exist 2 tonalit i : - una major- una minor .

Obs:

Atunci când apar diezi la armur , tonalitatea major este dat de ultimul diez (în ordinea apari iei) + un semiton (secund mic ).Ex.

Dac la armur avem un singur diez, tonalitatea major va fi Sol major (Fa # + un semiton = Sol). Pentru 3 diezi la armur (Fa, Do, Sol) avem Sol # + un semiton = La major. Pentru nici un diez la armur , tonalitatea majoreste Do major, etc.

Dac la armur apar bemoli, tonalitatea major este dat de penultimul bemol din armur . De exemplu, dac avem trei bemoli la armur(adic pe nota Si, Mi i La) tonalitatea major va fi Mib major (pe nota Mi este penultimul bemol). Dac avem 5 bemoli la armur , tonalitatea major va fi Reb major. Dac avem un singur bemol, tonalitatea major va fi Fa major.

Tonalitatea minor se ob ine coborând de pe tonica tonalit ii majore o ter mic .Ex.

Dac avem Do major, de pe nota Do coborâm o ter mic , i ob inemtonalitatea La minor. Dac avem Mib major, de pe Mib coborâm o ter mic , i ob inem Do minor.Etc.

Cele dou tonalit i (major i minor ) descrise de aceea i armur , se numesc tonalit i relative. Spunem deci, c La minor este relativa lui Do major, Mib major este relativa lui Do minor .a.m.d.

Gama Do Major

Este gama care ne vine în mod natural în auz i care poate fi cel mai u or reprodus vocal. Fiind o gam major , putem observa c are semitonurile (mi-fa, si-do) între treptele III-IV, VII-VIII.

Gama Do Major, notat i CM, poate fi reprodus pe chitar în mai multe variante dintre care vom prezenta câteva în cele ce urmeaz . Mai jos am folosit nota iile ce se întâlnesc în literatura pentru chitar ,pentru a specifica corzile care se ciupesc, precum i pentru deprinderea corecta digita iilor pentru ambele mâini.

Mâna dreapt : Mâna stâng :p – degetul mare sau police 1 – ar t tor

a – ar t tor 2 – mijlociu m – mijlociu 3 – inelar i – inelar 4 – degetul mic Cifrele încercuite reprezint corzile pe care se cânt (coarda 1- cea mai sub ire,coarda 6- cea mai groasa).

Digita ia pentru mâna dreapt apare de obicei deasupra fiec rei note, iar cea pentru mâna stâng în partea stâng fiec rei note. Linia punctat care apare

imediat dup cifra încercuit (care reprezint coarda pe care se cânt ) ne indicpân unde se cânt pe coarda respectiv .

Dup cum se observ , în exerci iul de mai sus sunt prezentate douvariante de digita ii pentru formarea unor deprinderi cât mai corecte.

Recomand m ca acest prim exerci iu, s se execute i în mod descendent, folosind acelea i c i de execu ie dar în ordine invers .

Ca exerci ii suplimentare, pute i g sii propriile c i de execu ie a gamelor, fapt care aduce dup sine o cunoa tere mai rapid a pozi iei notelor pe grif, precum i o cre tere a dexterit ii mâinii stângi, în special. Deci, cu cât execu ia gamelor este mai variat (dar logic ), din punct de vedere al pozi ion rii notelor pe grif, cu atât tehnica instrumental tinde spre nivele superioare.

Mai jos am prezentat o serie de exerci ii utile pentru studiul tonalit iiDo major.

Suger m ca la prima execu ie a exerci iilor s se foloseasc prima digita ie, iar la a doua execu ie, cea de a doua digita ie. Re ine i faptul c , în acest moment, nu este important viteza de execu ie, ci ob inerea unor sunete cât mai „curate”. În timp, viteza va cre te, inumai prin studiu ve i pute executa lucr ri din ce în ce mai complexe din punct de vedere al tehnicii instrumentale. De asemenea este important adoptarea unei pozi ii corecte a corpului în timpul execu iei

Pentru a nu îngreuna citirea partiturilor, de acum înainte vom indica o digita ie par ial a exerci iilor, oferind totu i suficiente informa ii pentru execu ia corect a acestora.

Acolo unde digita ia mâinii drepte apare doar pe o m sur sau pe fragment de m sur , este indicat faptul c în urm toarele m suri, se va folosi aceea i digita ie sau este u or de dedus ce digita ie se va folosi. Semnul dinaintea acordului final, ne indic faptul c acordul nu se cântciupind deodat corzile respective, ci se arpegiaz , adic notele se emit într-o succesiune rapid a degetelor mâinii drepte indicate în partitur . Executa i în mod repetat aceste exerci ii pân în momentul când ob ine icursivitate i claritate în execu ie, fapt valabil dealtfel pentru toate exerci iile prezentate în aceast a doua parte.

Se observ mai sus, c digita ia mâinii drepte este indicat par ial,deoarece, nota Do este ciupit pe tot parcusul exerci iului cu degetul mare. De acum înainte vom încerca s prezent m, pentru fiecare gam , câteva piese ce au un grad mai dificil de execu ie comparativ cu exerci iile deja prezentate. Începând cu aceste piese putem sesiza prezen a mai multor voci pe aceea i partitur . Aceste voci trebuie cântate simultan, iar duratele notelor , corespunz toare fiec rei voci, respectate. De re inut este faptul c fiecare voce trebuie s respecte m sura. Este important s se respecte digita iile specificate pentru mâna dreapti pentru mâna stâng , deoarece acest fapt va u ura execu ia corect precum i

posibilitatea respect rii duratelor notelor. În unele locuri vom întâlni note care, ca i durat au o valoare dubl

(ex. p trime i optime). Aceast situa ie semnific faptul c aceea i not intrsimultan în componen a a dou voci. Nota respectiv se va executa

corespunz tor duratei mai mari .

Gama La minor

A i observat probabil c aceast gam decurge în mod natural, f r nici o altera ie (# sau b) la armur . Acest lucru este datorat faptului c tonalitatea La minor, este relativa lui Do major (La – Do ter mic ). Orice tonalitate minor natural are semitonurile între treptele II – III iV - VI. Prezent m în continuare 2 moduri (tonalitatea cu altera ii) ale tonalit iiLa minor. Evident, aceste moduri se p streaz pentru orice tonalitate minor .Este vorba despre :

La minor armonic

La minor melodic

Ca regul general de formare a modurilor minor – armonice, este faptul c semitonurile se formeaz între treptele II – III, V – VI i VII – VIII. Pentru modurile minor – melodice semitonurile apar între treptele II – III iVII – VIII.

Obs.

Modurile minor – melodice, atunci când se execut descendent, se execut în mod identic cu minorul natural. De aceea în prezentarea de mai sus a lui La minor melodic, descendent nu mai apare nici o altera ie pe Fa iSol adic treptele V i VI a lui La minor.