memoriu prezentare tomis nord si tomis centru

Memoriu de prezentare

Proiect:

Protectia si reabilitarea zonei sudice a litoralului

romanesc al Marii Negre in zona Tomis Nord si Tomis Centru

Pagina:

89 din 89

Contract nr:

95/02.07.2013 si 96/02.07.2013

Doc. nr.:

28.3366-VOSCT-CLG-EE-TM-0001

MEMORIU DE PREZENTARE

Octombrie 2014

Cuprins

51. DENUMIREA PROIECTULUI

52. TITULAR

52.1. Beneficiarul lucrarilor

52.2. Autorul memoriului

53. DESCRIEREA PROIECTULUI

53.1. Scurt rezumat al proiectului

103.2. Necesitatea proiectului

113.3. Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafa de teren solicitat pentru a fi folosit temporar (planuri de situaie i amplasamente). Formele fizice ale proiectului (planuri, cldiri, alte structuri, materiale de construcie etc.)

123.4. Elemente specifice, caracteristice proiectului propus

123.4.1. Profilul i capacitile de producie

123.4.2. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, n funcie de specificul investiiei, produse i subproduse obinute, mrimea, capacitatea;

123.4.3. Solutia proiectata

133.4.4. Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse; descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dup caz);

163.4.5. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

183.4.6. Racordarea la reelele utilitare existente n zon

183.4.7. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei

183.4.8. Resursele naturale folosite n construcie i funcionare

193.4.9. Planul de execuie cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune, exploatare, refacere i folosire ulterioar

193.4.10. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

193.4.11. Alternative luate in considerare

203.4.12. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de ap, surse sau linii de transport a energiei, creterea numrului de locuine, eliminarea apelor uzate i a deeurilor).

203.4.13. Alte autorizatii cerute pentru proiect

203.5. Localizarea proiectului

203.5.1. Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espo la 25 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001.

203.5.2. Hri, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaii privind caracteristicile fizice ale mediului, att naturale ct i artificiale

223.5.3. Folosinele actuale i planificate ale terenului att pe amplasament ct i pe zone adiacente acestuia; politici de zonare i de folosire a terenului;

223.5.4. Coordonatele geografice ale proiectului

273.5.5. Arealele sensibile

283.5.6. Detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat n considerare

283.5.7. Geomorfologia si geologia zonei

303.5.8. Seismicitatea

303.5.9. Clima

313.5.10. Hidrologie si hidrogeologie

353.5.11. Flora si fauna

403.6. Caracteristicile impactului potential, scurt descriere a impactului potenial (dupa caz: impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu i lung, permanent i temporar, pozitiv i negativ, extinderea impactului, magnitudinea i complexitatea impactului, probabilitatea impactului, durata, frecvena i reversibilitatea impactului, natura transfrontier a impactului)

403.6.1. Impactul prognozat generat de poluantii fizici si biologici

403.6.1.1. Perioada de constructie

413.6.1.2. Perioada de exploatare

413.6.2. Impactul prognozat generat de managementul deseurilor


423.6.2.2 Perioada de exploatare

423.6.3 Impactul prognozat asupra calitatii apelor

423.6.3.1 Perioada de constructie


433.6.4. Impactul prognozat asupra calitatii aerului



443.6.5. Impactul prognozat asupra sedimentelor



443.6.6. Impactul prognozat asupra biodiversitatii



473.6.7. Impactul generat asupra pescuitului



493.6.8. Impactul prognozat asupra peisajului



503.6.9. Impactul prognozat asupra mediului social si economic



513.7. Masuri de reducere/eliminare a impactului prognozat

513.7.1. Masuri pentru protectia calitatii apelor

523.7.2. Masuri pentru protectia aerului

523.7.3. Masuri de diminuare a impactului zgomotului

533.7.4. Masuri pentru protectia sedimentelor

533.7.5. Masuri de reducere a impactului generat asupra biodiversitatii

533.7.6. Masuri de diminuare a impactului asupra pescuitului

543.7.7. Masuri de reducere a impactului generat asupra peisajului

543.7.8. Natura transfrontier a impactului

554. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

554.1. Protectia calitatii apelor

554.1.1 Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

564.1.2 Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

564.2. Protectia aerului

564.2.1. Sursele de poluanti pentru aer

574.2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

574.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

574.3.1. Sursele de zgomot si de vibratii

574.3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

574.4. Protectia impotriva radiatiilor

584.5. Protectia solului si a subsolului

584.5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol

584.5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului

584.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

584.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

604.6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate

614.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public

614.7.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

614.7.1.1. Distanta fata de asezarile umane

614.7.1.2. Obiective ale patrimoniului cultural si arheologic in zona studiata

624.7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public

634.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

634.8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate

634.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor

644.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

644.9.1. Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse

644.9.2. Modul de gospodrire a substanelor i preparatelor chimice periculoase i asigurarea condiiilor de protecie a factorilor de mediu i a sntii populaiei.

655. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

655.1. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu

675.2. Program de monitorizare a calitatii mediului

696. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE DIRECTIVEI CADRU APA

707. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

707.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier

717.2. Localizarea organizarii de santier

717.3. Impactul potential asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier

718. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IA FINALIZAREA INVESTITIEI, IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU IA INCETAREA ACTIVITATII

718.1. Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului Ia finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau Ia incetarea activitatii

748.2. Aspecte referitoare Ia prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale

758.3. Aspecte referitoare Ia inchiderea/dezafactarea/demolarea instalatiei

758.4. Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii ulterioare a terenului

759. INFORMATII PRIVIND EVALUAREA ADECVATA

759.1. Descrierea succinta a ariilor protejate de interes comunitar si distanta fata de acestea. Coordonatele geografice ale proiectului

839.2. Prezenta si efectivele/suprafetele acoperite de specii si habitate de interes comunitar in zona proiectului

849.3. Legatura intre proiect si managementul conservarii ariilor naturale protejate de interes comunitar

859.4. Impactul potential al proiectului asupra speciilor si habitatelor din aria naturala protejata de interes comunitar

859.4.1. Perioada de constructie

889.4.2. Perioada de exploatare

889.4.3. Masuri de diminuare a impactului

1. DENUMIREA PROIECTULUI

PROTECTIA SI REABILITAREA ZONEI SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA TOMIS NORD

PROTECTIA SI REABILITAREA ZONEI SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA TOMIS CENTRU

2. TITULAR2.1. Beneficiarul lucrarilor

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA "DOBROGEA LITORAL"

Adresa: Bd. Mircea cel Batran, nr. 127, Constanta, judetul Constanta

Tel.0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25

Persoana de contact: Hristu Uzun

E-mail: [email protected]

Web: http://www.waterct.ro

2.2. Autorul memoriului

VAN OORD DREDGING AND MARINE CONTRACTORS B.V. SUCURSALA CONSTANTA

Adresa: str. Arhiepiscopiei, nr.18A, Constanta, jud. Constanta

Consultanta si asistenta tehnica: S.C. Project Resolv Consulting S.R.L.

3. DESCRIEREA PROIECTULUI3.1. Scurt rezumat al proiectului

Asocierea Van Oord SCT JV a fost contractat de ctre Administraia Naional Apele Romne i Administraia Bazinal de Ap Dobrogea Litoral (ANAR-ABADL) pentru proiectarea i construcia a patru din cele cinci loturi ale proiectului Protecia i reabilitarea zonei sudice a litoralului romnesc al Mrii Negre.

Scopul acestui proiect este sa creeze un Sistem costier de protectie impotriva eroziunii.

Lucrrile care sunt necesare pentru a ndeplini acest scop constau n:

Construirea unor diguri sparge-val emerse;

Construirea unor diguri sparge-val submers;

Extinderea plajei prin nnisipare.

Cele 4 loturi sunt toate n apropiere de Constana:

Tomis Nord

Tomis Centru

Tomis Sud

Eforie Nord

Zona denumita Tomis Nord cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 1.400 m, limitata la nord de Zona Pescariei, iar la sud limita este strada Inel "B".

Zona denumita Tomis Centru cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 900 m, limitata la Nord de str. Inel "B" iar la Sud limita se afla in zona str. Renaterii, totodat aceasta poriune din litoral este delimitata la Nord de epiul T6-1 iar la Sud de epiul T5.

In timpul inspeciei vizuale s-a observat ca degradrile sunt de acelasi tip la toate construciile inspectate si constau in:

Dislocri ale stabilopozilor din carapacea de protecie, in unele zone acetia fiind antrenai complet din structura;

Destrmarea mantalei de protecie din blocuri naturale;

Rosturile dintre plcile de beton sunt distruse in proporie de 100%;

Betonul din dale este distrus in proporie de 100%;

Dale din beton care prezint crpturi, rupturi si poriuni dislocate;

Zone in care dala de coronament lipseste;

Subspalari ale nucleului de piatra sub dala din beton, chiar si in zone in care dala propriu-zisa este in stare acceptabila;

Tomis Nord

Situatia actuala

Digul T6 are forma de . Pe circa 70m, pe tronsonul de nord, dala de coronament a fost inlaturata in totalitate ca urmare a degradarii avansate. Pe restul digului dala este subspalata. Din protectia exterioara de stabilopozi, cateva elemente au fost dislocate si aruncate pe dala (Figura 1). La adapostul digului se afla un depozit de pamant.

Figura 1 Structura T6

Digul T7 este un epiu scurt de circa 45m, utilizat pentru sustinerea conductei de descarcare a apelor in mare, este intr-o stare avansata de degradare (Figura 2).


Digul T8 are forma de "" si este protejat cu stabilopozi. Starea este in general buna, mantaua interioara a ramurii sudice este partial imprastiata, este necesara completarea protectiei in unele sectiuni. In spatele digului, intre cele doua tronsoane transversale pe tarm, se afla un depozit de pamant (Figura 3).


Constructia digului T9, amplasat in zona Pescarie, a inceput in anul 1989 si s-a sistat in anul 1991. El avea rolul de a adaposti utilajele tehnice navale ce executau sau intretineau digurile de la Mamaia si Constanta (Figura nr. 4). La sistarea Iucrarilor se executau digurile de inchidere a incintei.

Figura 4 - Structura T9

In prezent digul de nord este executat cu sectiunea incompleta, nu are dala de coronament, iar pe 60m nu este realizata protectia cu stabilopozi. Ea lipseste la extremitatea digului, in portiunea cea mai solicitata la furtuna.

Rata eroziunii pe sectorul Tomis Nord este variabila in lungul plajei in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.

Lucrari propuse

Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi).

Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari:

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Lucrari de retinere a nisipului;

Lucrari de innisipare a plajei;

Realizarea unui drum tehnologic de legatura.

Tomis Centru

Situatia actuala

Digul T6 are forma de "". El este impartit in doua parti: T6-1 cuprins in zona Tomis Centru si T6-2 cuprins in zona Tomis Nord.

Digul T6-1 are probleme la mantaua de stabilopozi care trebuie refacuta prin reasezarea lor si prin inlocuirea unora dintre ei (Figura de mai jos). La adapostul digului se afla un depozit de pamant.

Fig. Structura T6

Epiul T5 in forma de "L" are protectia pe taluzul dinspre larg realizata din stabilopozi, iar restul din blocuri.

Fig. Structura T5

Mantaua de stabilopozi a epiului T5 prezinta degradari si necesita refacere, reamplasarea stabilopizilor (majoritatea), totodata mantaua din blocuri naturale trebuie completata. Dala de beton prezinta crapaturi, deplasari si zone de subspalare.

Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Centru este variabila in lungul plajei in functie de prezenta lucrarilor de protectie costiera, dar tendinta generala este de retragere in partea de nord a golfului si avansare in partea sudica a acestuia. Structurile de aparare costiera sunt aproape de sfarsitul duratei de viata estimata, asteptandu-se ca apoi sa se modifice linia tarmului rapid si sa creeze eroziuni mari in unele zone. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.

Lucrari propuse

Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care ajung la linia tarmului , inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si construirea unor epiuri noi).

In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari:

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor;

Lucrari de retinere a nisipului;

Lucrari de innisipare a plajei;

Realizarea unui drum de acces temporar.

3.2. Necesitatea proiectului

In zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei eroziunea costiera reprezinta un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite trepte de intensitate de-a lungul celor circa 240 km ai litoralului, masurati de la Nord la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu Republica Bulgaria).

Pe baza cercetarilor efectuate de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral, Institutele GEOECOMAR, INCDMN Grigore Antipa, Royal Haskoning, JICA, USAID privind evolutia zonei costiere, s-a ajuns la concluzia ca eroziunea costiera atinge in unele zone rata de circa 2m/an.

Sectoarele cele mai afectate de fenomene de eroziune sunt situate in sudul litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde se estimeaza o retragere a liniei tarmului de circa 40m in urmatorii 20 de ani.

Orice intarziere in abordarea acestei probleme poate duce la consecinte negative ireversibile asupra mediului si calitatii vietii.

Activitatile antropice care au impact asupra zonei de coasta au avut ca rezultat un debit substantial redus de sedimente asupra sistemului litoral romanesc. Aceasta reducere severa a sedimentelor a dus la eroziunea si retragerea coastei incepand din anii 1850, aceasta accelerandu-se rapid in ultimele patru decenii. Constructia, extinderea si intretinerea digurilor din zona Sulina si a canalului incepand cu secolul 19 au intrerupt circulatia de sedimente din canalul nordic al Fluviului Dunarea (Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina. In plus, construirea si operarea barajului Portile de Fier si a altor baraje de pe Dunare au redus drastic cantitatea de sedimente care ajunge in Marea Neagra din bazinul Dunarii. Aceste conditii nu se vor schimba, astfel incat orice solutie trebuie sa fie in contextul unor cantitati de sedimente livrate mult reduse.

Deoarece mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala are consecinte importante asupra regiunilor de sub locatia unde s-a intervenit in directia curentilor. Sedimentele de-a lungul liniei de coasta sunt in mod natural in miscare constanta. Atunci cand o structura intrerupe aceasta miscare intr-o locatie specifica, regiunea care primea in mod natural aceste sedimente in miscare va fi lipsita de aprovizionarea acestora. Totusi, sedimentele din locatia de primire continua sa se miste in raspuns la conditiile de mediu. Rezultatul net este ca amplasamentul va prezenta o pierdere neta de material. Astfel, vor aparea pierderea plajelor si habitatelor, iar infrastructura este amenintata sau pierduta.

Retragerea liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat pe o perioada lunga de timp. Amplasarea de structuri individuale pentru a rezolva probleme localizate fara a intelege mai intai impactul regional, a accentuat eroziunea costiera.

Zona de lucrari prioritare a fost dezvoltata pe larg pentru porturi, locuinte, industrie, si turism si multe dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor riscului eroziunii. Plajele din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore, impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul zonelor de aparare.

Fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul Constanta vor continua sa se ingusteze, cu potential impact negativ asupra economiei turistice locale. Se considera ca protectia plajei realizata in mod corespunzator poate mentine sau extinde zona de plaja si pastreaza valoarea sa economica.

In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a lungul coastei Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente din cauza atacului valurilor. Se considera ca locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze (de exemplu, pe malul de nord-est a orasului Constanta si falezele din zona Eforie Nord) sunt amenintate de instabilitate si de pierderi potentiale de faleza. Eroziunea continua sau prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune provocata de apa se poate produce daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare.

Lucrarile de consolidare a falezelor vor necesita o remodelare a pantei falezelor intr-un gradient mai bland decat cel actual abrupt si furnizarea de sisteme de drenaj eficiente. Extinderea plajelor de la bazele falezei va oferi suficient spatiu pentru lucrari de consolidare si pentru protejarea locuitorilor de prabusirile de faleza.

Solutiile avute in vedere vor conduce la protejarea si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si la cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care este serios amenintata de eroziunea costiera.

Analizand cele prezentate mai sus, problemele pe care le propune spre rezolvare proiectul analizat pot fi sintetizate dupa cum urmeaza:

Latimea redusa a plajelor din mai multe sectoare;

Pericolul prabusirii falezelor, in special datorita instabilitatii geotehnice la partea superioara a acestora;

Deteriorarea calitatii apei in apropierea tarmului, prin stagnarea apei, datorita digurilor situate prea aproape unele de altele si a cantitatii in exces de nutrienti din apele reziduale insuficient tratate;

Procesele naturale de retragere progresiva a falezelor sub actiunea valurilor, si altele.

3.3. Plane reprezentnd limitele amplasamentului proiectului inclusiv orice suprafa de teren solicitat pentru a fi folosit temporar (planuri de situaie i amplasamente). Formele fizice ale proiectului (planuri, cldiri, alte structuri, materiale de construcie etc.)

Plansele au fost depuse la autoritatea competenta de protectia mediului impreuna cu documentatia de solicitare a revizuirii Acordului de Mediu.

3.4. Elemente specifice, caracteristice proiectului propus3.4.1. Profilul i capacitile de producie

Nu este cazul, nu se desfasoara activitati de productie.

3.4.2. Descrierea proceselor de producie ale proiectului propus, n funcie de specificul investiiei, produse i subproduse obinute, mrimea, capacitatea;

Nu este cazul, nu se desfasoara activitati de productie.

3.4.3. Solutia proiectata

TOMIS NORD

Zona denumita Tomis Nord cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 1.400 m, limitata la nord de Zona Pescariei, iar la sud limita este reprezentata de strada Inel B.

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu privat al municipiului Constanta.

Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 179.800 m2.

In amplasamentul Tomis Nord sunt prevazute urmatoarele lucrari:

prelungirea cu 300 m a digului T9 a adapostului portuar de la pescarie;

prelungirea cu 275 m a epiului existent T8;

prelungirea cu 400 m a epiului existent T6-2;

realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul de 260 m lungime;

innisiparea zonei cuprinse intre epiurile T8 si T6-2 pe o lungime de 1,05 km;

Pentru lucrarile propuse se vor realiza urmatoarele capacitati:

Innisipare artificiala plaja332.573 m3 (1,05 km)

Diguri si epiuri0,975 km

Diguri longitudinale submerse0,26 km

TOMIS CENTRU

Zona denumita Tomis Centru cuprinde un tronson de plaja de aproximativ 900m, limitata la nord de str. Inel "B", iar la sud limita se afla in zona str. Renasterii.

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.

Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 55.245 m2.

In amplasamentul Tomis Centru sunt prevazute urmatoarele lucrari:

prelungirea cu 425 m a epiului T6-1;

prelungirea digului T5 cu 265 m;

realizarea unui dig submers paralel cu tarmul in lungime de 245 m;

innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5 pe o lungime de 0,85 km;

Pentru lucrarile propuse se vor realiza urmatoarele capacitati:

Innisipare artificiala plaja336.865 m3 (0,85 km)

Diguri si epiuri0,690 km

Diguri Iongitudinale submerse0,245 km

3.4.4. Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse; descrierea instalaiei i a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dup caz);

TOMIS NORD

Pentru sectorul Tomis Nord, pentru realizarea lucrarilor propuse, s-au ales urmatoarele solutii constructive:

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6-2 si T8 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de -5,00m pana la -6.00m.

Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea structura:

La piciorul taluzurilor are o berma realizata din blocuri de piatra de 300 - 600kg/buc, in grosime de 1,10m;

Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta cu granulometra de 10-500kg. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu manta de protectie din piatra bruta cu granulometra de 1000-4000kg si grosimea de 1,90m. Latimea coronamentului este de 5.00m.

Bermele si nucleul au prevazute la baza un filtru realizat din piatra CP 45/125mm, in grosime de 0,60m.

Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:2.

Elementele de semnalizare vor fi geamanduri cardinal de est, conform cerintelor Directiei Hidrografice Maritime..

Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona Pescariei, creeaza un adapost portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari in zona. Digurile adapostului portuar apara si plaja pe o anumita zona.

Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune prelungirea digului de larg cu 300m.

Sectiunea digului are urmatoarea alcatuire: nucleu din piatra bruta 10-500kg/buc, manta de protectie din piatra de 300-600kg pe partea dinspre tarm si manta de protectie din blocuri de beton de 1 m3 pe partea dinspre larg. Dala de coronament este din beton simplu si are grosimea de 75cm.

Lucrarile de realizare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa, cu echipamente plutitoare.

Lucrari de retinere a nisipului

Digul T6-2

In zona ramurii nordice a digului existente se prevede o prelungire. Aceasta prelungire, in forma de crosa, are o lungime de 400m, ajungand pana la adancimea de -5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra cu granulometria de 10-500kg, cu manta de protectie din blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de protectie din piatra cu granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm. La coronament, sectiunea este prevazuta cu dala din beton de 75cm grosime si 3,00m latime.

Digul T8

In zona digului existent T8 se prevede prelungirea digului, incepand din partea nordica, spre Sud-Est cu un dig de 275m lungime. Capul digului ajunge pana la adancimea de -5,50m. Sectiunea digului are aceeasi alcatuire ca si celalalt dig emers, nucleu din piatra bruta 10-500kg, cu manta de protectie din blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de protectie din piatra cu granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm si dala de beton de 75cm grosime si 3.00m latime.

Lucrari de innisipare a plajei

Plaja va avea o lime de cel puin 60 m n orice punct de-a lungul coastei n zona Tomis Nord.

nclinaia pantei superioare a plajei va fi de 1:20 ntre creasta plajei i nivelul MN75+0m.

Ca si parte a Sistemului de protectie costiera plaja are ca functie protectia falezei impotriva eroziunii.

Inainte de inceperea activitatilor de dragare se va instala o conducta ce va fi folosita pentru pomparea nisipului in zona de reinnisipare. Aceasta va avea un tronson plutitor si si unul ce va fi lestat in perioada de executie. Tronsoanele de 12m de conducta vor fi sudate, formand astfel viitorul tronson de conducta lestabila. Dupa aceea conducta va fi inchisa cu valve, trasa in apa si transportata pe pozitie. Conducta lestabila va fi conectata la conducta plutitoare cu ajutorul unei nave. Conducta lestabila si cea plutitoare vor fi instalate pe pozitie. Capatul exterior al conductei plutitoare va fi format dintr-o articulatie sferica care va face legatura cu draga aspiranta. Capatul dinspre uscat al conductei lestate va fi conectata cu conducte pe tarm, care vor putea fi pozitionate in diverse locatii de pe plaja. Materialul va fi dragat din zona de imprumut de catre TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata). Odata ce TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata) este incarcat cu material corespunzator, acesta va naviga pana la capatul exterior al conductei plutitoare, unde aceasta va fi conectata la punctul de cuplare de pe TSHD. TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata) va incepe pomparea materialului prin conducta plutitoare, cea lestata si conducta de pe mal. Amestecul apa-nisip va fi pompat pe plaja in locatiile stabilite. Cand zona din fata conductei de pe tarm va fi plina cu material, atunci materialul va fi impins si nivelat cu buldozere. Dupa descarcare, TSHD va naviga inapoi la zona de imprumut, unde va relua ciclul de incarcare-descarcare. Se va face verificarea nivelului si a conturului plajei pe parcursul lucrarilor.

Nu se vor realiza depozite temporare de nisip.

TOMIS CENTRU

Pentru sectorul Tomis Centru, pentru realizarea lucrarilor propuse, s-au ales urmatoarele solutii constructive:

Lucrari pentru reducerea energiei valurilor

Digul submers DS2 este amplasat intre capetele digurilor T6-1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii.

Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de aproximativ 5,50m.

Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:

La piciorul taluzurilor are o berma realizata din blocuri de piatra de 300-600 kg, in grosime de 1,10m;

Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta cu granulometra de 10-500kg. Nucleul si partial bermele vor fi protejate cu manta de protectie din piatra bruta cu granulometra de 1000-4000kg si grosimea de 1,90m. Latimea coronamentului este de 5.00m.

Bermele si nucleul au prevazute la baza un filtru realizat din piatra CP 45/125mm, in grosime de 0,60m.

Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:2.

Elementele de semnalizare vor fi geamanduri cardinal de est, conform cerintelor Directiei Hidrografice Maritime.

Lucrarile de realizare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe apa, cu echipamente plutitoare.

Lucrari de retinere a nisipului

Digul T6-1

Digul propus T6-1, in forma de crosa, are o lungime de 425m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra cu granulometria de 10-500kg, cu manta de protectie din blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de protectie din piatra cu granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm si dala de beton de 75cm grosime la coronament.

Digul T5

Digul propus T5 are o lungime de aproximativ 265m. Capatul structurii ajunge la adancimea de aproximativ 5,5m. Sectiunea epiului este prevazuta a se realiza dintr-un nucleu din piatra bruta 10-500kg, cu manta de protectie din blocuri de piatra cu granulometria 1000-4000kg pe partea dinspre larg si manta de protectie din piatra cu granulometria 300-600kg pe partea dinspre tarm si dala de beton de 75cm grosime la coronament.

Lucrari de innisipare a plajei

Plaja va avea o lime de cel puin 60 m n orice punct de-a lungul coastei n zona Tomis Centru.

nclinaia pantei superioare a plajei va fi de 1:20 ntre creasta plajei i nivelul MN75+0m.

Ca si parte a Sistemului de protectie costiera, plaja are ca functie protectia falezei impotriva eroziunii.

Inainte de inceperea activitatilor de dragare se va instala o conducta ce va fi folosita pentru pomparea nisipului in zona de reinnisipare. Aceasta va avea un tronson plutitor si si unul ce va fi lestat in perioada de executie. Tronsoanele de 12m de conducta vor fi sudate, formand astfel viitorul tronson de conducta lestabila. Dupa aceea conducta va fi inchisa cu valve, trasa in apa si transportata pe pozitie. Conducta lestabila va fi conectata la conducta plutitoare cu ajutorul unei nave. Conducta lestabila si cea plutitoare vor fi instalate pe pozitie. Capatul exterior al conductei plutitoare va fi format dintr-o articulatie sferica care va face legatura cu draga aspirante. Capatul dinspre uscat al conductei lestate va fi conectata cu conducte pe tarm, care vor putea fi pozitionate in diverse locatii de pe plaja. Materialul va fi dragat din zona de imprumut de catre TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata). Odata ce TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata) este incarcat cu material corespunzator, acesta va naviga pana la capatul exterior al conductei plutitoare, unde aceasta va fi conectat la punctul de cuplare de pe TSHD. TSHD (draga absorbant refulanta autopropulsata) va incepe pomparea materialului prin conducta plutitoare, cea lestata si conducta de pe mal. Amestecul apa-nisip va fi pompat pe plaja in locatiile stabilite. Cand zona din fata conductei de pe tarm va fi plina cu material, atunci materialul va fi impins si nivelat cu buldozere. Dupa descarcare, TSHD va naviga inapoi la zona de imprumut, unde va relua ciclul de incarcare-descarcare. Se va face verificarea nivelului si a conturului plajei pe parcursul lucrarilor.

Nu se vor realiza depozite temporare de nisip.

3.4.5. Materiile prime, energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora

Materii prime si materiale

Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie costiera includ:

Nisip necesar pentru reinnisiparea plajelor;

Piatra de cariera pentru constructia epiurilor si digurilor sparge-val";

Elemente prefabricate din beton pentru protejarea epiurilor si digurilor sparge-val";

Beton simplu, turnat in dala de coronament.

Cantitatile de material necesare constructiei structurilor de protectie costiera sunt prezentate in tabelul de mai jos (in comparatie cu cantitatile de la Studiul de Fezabilitate):

Locatie

Piatra de cariera

Structuri de beton prefabricat

SF

PT

SF

PT

Tomis Nord

239000m3 ~403910t

200405 m3

~338684t

13710buc(4.5t/buc)

2950buc(6.4t/buc)

6120buc(2.4t/buc)

Locatie

Piatra de cariera

Structuri de beton prefabricat

SF

PT

SF

PT

Tomis Centru

133600m3

~225784 t

156342 m3

~264217t

6625buc(4.5t/buc)

2800 buc(6.4t/buc)

1910buc(2.4t/buc)

Se poate observa ca in cazul lotului Tomis Nord in faza de Proiect Tehnic comparativ cu faza de Studiu de Fazabilitate au scazut cantitatile estimate atat in ceea ce priveste piatra de cariera cat si structurile de beton prefabricat.

In cazul lotului Tomis Centru in faza de Proiect Tehnic comparativ cu faza de Studiu de Fazabilitate se inregistreaza scaderi doar in ceea ce priveste structurile de beton prefabricat, si o crestere a cantitatii de piatra de cariera.

Astfel se poate concluziona ca impactul general estimat este aproximativ la fel in faza de Proiect Tehnic comparativ cu cel din faza Studiu de Fezabilitate.

Vor fi folosite urmatoarele utilaje:

Camioane de transport;

Transportoare gabarit depasit;

Autoturisme;

Transportoare beton;

Excavatoare si macarale.

Materialele de baza care urmeaza sa fie utilizate pentru lucrarile de protectie coastiera sunt:

piatra de cariera pentru constructia de epiuri si diguri;

nisip pentru reinnisipare plaje;

blocuri prefabricate din beton pentru protectia digurilor si epiurilor.

Piatra de cariera

Sursele de piatra de cariera sunt: Cariera Consal Nicolae Balcescu si Cariera Comprest Util Sibioara.

Reinnisipare plaja

Pentru proiectul de reabilitare a plajelor din zona Constanta, mai multe plaje adiacente oraului Constanta trebuie reinnisipate. S-a efectuat o campanie de cutare pentru a gsi cel mai potrivit nisip.

Nisipul care va fi utilizat pentru rennisiparea plajelor a fost gasit in doua zone de extracie din vecintatea oraului Constanta.

Perimetrul de imprumut pentru dragarea depozitelor de nisip in vederea relocarii este situat in apele teritoriale romanesti, pe platoul continental, in doua zone :

- zona nord in suprafata de 2.26 km2;

- zona sud in suprafata de 2.84 km2.

Adancimea apei in zona perimetrului de imprumut este de aproximativ 27m.

Pentru aprobarile A.P.M. Constanta necesare pentru demararea lucrarilor dragare s-au efectuat urmatoarele studii:

RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI pentru Perimetrele de imprumut pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip) situate in apele teritoriale ale Marii Negre - depus cu adresa nr. 2449 din 2014/06/05.

Studiul asupra biodiversivitatii din cadrul perimetrelor de imprumut a depozitelor sedimentare (nisip) situate pe platoul continental al Marii Negre, in apele teritoriale romanesti depus cu adresa nr. 7136 din 2014/06/10 si acceptat de catre APM Constanta.

S-a obtinut Acordul de Mediu nr. 14 din 12.08.2014, referitor la proiectul Perimetrele de imprumut pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip) situate in apele teritoriale ale Marii Negre.

Blocuri prefabricate din beton

Blocurile prefabricate, din beton, se vor realiza cu beton din statii fixe, existente. In comparatie cu solutia din Studiu de Fezabilitate, numarul de blocuri prefabricate a fost redus, folosindu-se mai multa piatra naturala.

3.4.6. Racordarea la reelele utilitare existente n zon

In perioada de constructie, utilitatile vor fi asigurate prin grija antreprenorului lucrarii.

Alimentarea cu apa

Apa necesara pentru consumul menajer va fi asigurata de contractor si transportata cu cisterna.

Evacuarea apelor uzate

Apele uzate, de natura menajera colectate pe amplasamentul organizarilor de santier vor fi evacuate in bazin de retentie vidanjabil pentru ape uzate executat din poliester armat cu fibra de sticla ce va fi amplasat in zona containerelor. Contractorul va asigura vidanjarea periodica a bazinelor de retentie.

Asigurarea apei tehnologice

Prin implementarea proiectului de organizare de santier nu vor fi generate ape tehnologice.

Asigurarea cu agent termic

Incalzirea tuturor spatiilor se va face electric, prin intermediul unor convectoare (radiatoare) electrice, incalzire specifica pentru containere.

3.4.7. Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei

La finalizarea lucrarilor de reabilitare se va reface solul (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fost afectat prin organizarea de santier, depozitarea de materiale, stationarea utilajelor, in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial.

3.4.8. Resursele naturale folosite n construcie i funcionare

Resursele naturale care urmeaza sa fie utilizate pentru lucrarile de protectie coastiera sunt:

piatra de cariera pentru constructia de epiuri si diguri - sursele de piatra de cariera sunt: Cariera Consal Nicolae Balcescu si Cariera Comprest Util Sibioara

nisip pentru reinnisipare plaje - nisipul care va fi utilizat pentru rennisiparea plajelor a fost gasit in doua zone de extracie din vecintatea oraului Constanta, pentru care s-a obtinut Acordul de Mediu nr. 14 din 12.08.2014, referitor la proiectul Perimetrele de imprumut pentru relocarea depozitelor sedimentare (nisip) situate in apele teritoriale ale Marii Negre

3.4.9. Planul de execuie cuprinznd faza de construcie, punerea n funciune, exploatare, refacere i folosire ulterioar

Lucrarile propuse, legate de reinnisipare a plajei vor fi finalizate la 15 mai 2015.

Restul lucrarilor se vor realiza pe toata durata contractuala, cu masurile de siguranta ce se impun.

3.4.10. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Pentru estimarea evolutiei litoralului romanesc al Marii Negre, Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, a efectuat mai multe studii, printre care:

Studiul privind protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Neagre, initiat in anul 2005 si finalizat in anul 2007, realizat de JICA (Japan International Cooperation Agency)

Studiul privind "Implementarea Directivei cadru pentru ape si managementul integrat al zonelor costiere "in apele de coasta si de tranzitie din Romania, efectuat de Royal Haskoning in 2003.

De asemenea, un amplu studiu de management costier (Master Plan) denumit Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Reducerea eroziunii costiere" a fost intocmit de catre Halcrow.

Concluzia comuna a tuturor studiilor efectuate este ca sunt cateva zone ale litoralului romanesc al Marii Negre expuse unor semnificative riscuri de eroziune.

In acesta investitie ANAR-ABDL urmareste Master Planul Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Reducerea eroziunii costiere" realizat de Halcrow in care sunt stabilite etapele de realizare a investitiilor.

Prima etapa de prioritizare a proiectelor, asa cum se arata si in Master Plan, implica efectuarea de lucrari de protectie costiera pentru urmatoarele zone:

Mamaia Sud;

Tomis Nord;

Tomis Centru;

Tomis Sud;

Eforie Nord.

Prezenta documentatie cuprinde lucrarile necesare reducerii eroziuni costiere si refacerea plajei pentru locatiile Tomis Nord si Tomis Centru.

3.4.11. Alternative luate in considerare

Pentru sectorul Tomis Nord si Tomis Centru, solutia adoptata in cadrul Proiectului Tehnic este solutia considerata cea mai oportuna din cadrul Studiului de Fezabilitate, si anume:

Pentru protectia plajelor si crearea de noi plaje se propun:

Innisiparea plajelor cu aport de nisip;

Realizarea de diguri emerse (sau prelungire a acestora) pentru retinerea nisipului pe plaja;

Dig longitudinal submers pentru disiparea energiei valurilor si reducerea transportului de sedimente inspre larg;

Demolarea unor lucrari existente.

3.4.12. Alte activiti care pot aprea ca urmare a proiectului (ex. extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de ap, surse sau linii de transport a energiei, creterea numrului de locuine, eliminarea apelor uzate i a deeurilor).

Ca urmare a extinderii plajelor prin nnisipare este posibila dezvoltarea turismului in zona Municipiului Constanta.

De asemenea, vor putea fi atrasi in zonele studiate investitori romani sau chiar straini, dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie prin construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante, etc.).

3.4.13. Alte autorizatii cerute pentru proiect

Prin Certificatul de Urbanism nr. 326/14.02.2014 (pentru Tomis Nord) si Certificatul de Urbanism nr. 327/14.02.2014 (pentru Tomis Centru), emise in vederea obtinerii Autorizatiei de Construire pentru proiectele analizate, au fost solicitate si alte avize dupa cum urmeaza:

Aviz Inspectoratul de Stat in Constructii;

Aviz Statul Major General;

Aviz Gospodarirea Apelor;

Aviz SC IPTANA SA.

3.5. Localizarea proiectului3.5.1. Distana fa de granie pentru proiectele care cad sub incidena Conveniei privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espo la 25 februarie 1991, ratificat prin Legea nr. 22/2001.

Nu este cazul.

3.5.2. Hri, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informaii privind caracteristicile fizice ale mediului, att naturale ct i artificiale

Vedere satelitara lotul TOMIS NORD

Vedere satelitara lotul TOMIS CENTRU

Vedere satelitara cele 2 loturi TOMIS NORD si TOMIS CENTRU

3.5.3. Folosinele actuale i planificate ale terenului att pe amplasament ct i pe zone adiacente acestuia; politici de zonare i de folosire a terenului;

Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in intravilanul municipiului Constanta.

Terenurile aferente lucrarilor propuse apartin domeniului public al statului si se gasesc in administrarea Administratiei Nationale Apele Romane prin Administratia Bazinala Dobrogea - Litoral.

Folosinta actuala a terenului este plaja.

Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului aprobate este plaja.

Lucrarile propuse, pentru zona Tomis Nord, sunt localizate in judetul Constanta, pe teritoriile administrative ale municipiului Constanta, dupa cum urmeaza:

limita de nord zona Pescariei;

limita de sud Hotel Unirii;

Lucrarile propuse, pentru zona Tomis Centru, sunt localizate in judetul Constanta, pe teritoriile administrative ale municipiului Constanta, dupa cum urmeaza:

limita de nord hotel Unirii;

limita de sud str. Renasterii;

3.5.4. Coordonatele geografice ale proiectului

Toate hrile si planele oficiale vor fi legate de proiecia STEREO-70.

Toate poziionrile si pichetrile vor fi legate de proiecia UTM-35.

Vedei mai jos pentru parametrii sistemelor utilizate:

Denumire proiecie:UTM Zone 35 North

Latitudine Iniiala: 0 N

Longitudine Iniiala:27 00 E [CM]

Translaie pe origine de est: 500000,000

Translaie pe origine de nord: 0

Scale Factor:0.99960

Denumire elipsoid:WGS84

Axa semi-majora: [a]6,378,137.000

Axa semi-minora [b]6,356,752.314

Excentricitate:0.00669438

Aplatizare inversa:298.257223563

Parametrii folosii pentru a transforma UTM-35 la STEREO-70:

Factor A:1.000394742739

Factor B:0.025077186829

Tx:82507.509

Ty:-4606579.048

Oblic:1.4359492997

Factor de proporionalitate: 1.000709002

Toate adncimile si nlimile msurate vor fi reduse la nivelul de referina vertical, convenit intre Client si Antreprenor: MN 75. Aceasta cota de referina este de asemenea denumita drept Cota de Referina Marea Neagra.

Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS NORD:

Zona T9

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

1

791445.760

309132.570

2

792292.680

308545.130

3

792342.850

308403.260

4

791325.550

308402.060

5

791356.120

308355.150

6

791306.550

308306.010

7

791221.770

308403.260

8

791145.980

308572.420

9

791065.220

308621.340

Zona innisipare plaja

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

1

792230.140

307951.020

2

792689.490

306820.330

3

792453.860

306708.770

4

792387.420

306787.130

5

792311.600

306770.330

6

792277.630

306776.840

7

792197.360

306806.670

8

792128.580

306844.270

9

792086.380

306894.670

10

792019.440

307019.620

11

791958.000

307151.140

12

791887.320

307344.320

13

791867.700

307396.740

14

791856.040

307443.030

15

791845.400

307527.040

16

791834.200

307571.730

17

791831.190

307654.490

18

791860.370

307718.930

19

791914.660

307768.020

20

791956.630

307854.390

Tabel coordonate structuri Tomis Nord:

Dig T9

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

791725.546

308797.606

B

791776.756

308735.208

C

791832.823

308607.695

D

791836.851

308598.534

E

791852.842

308562.166

F

791864.725

308535.142

Dig T8

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

791987.698

307791.625

B

792101.111

307793.603

C

792125.526

307794.980

D

792135.482

307794.397

E

792169.132

307787.352

F

792229.143

307767.385

G

792257.154

307758.065

Dig T6-2

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

792432.118

306776.904

B

792481.795

306819.362

C

792516.207

306884.111

D

792516.842

306894.166

E

792519.635

307114.409

F

792520.051

307143.927

Dig submers DS-1

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

792412.080

307532.036

B

792503.208

307293.681

Organizare de santier Tomis Nord

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

791296.90

308383.10

B

791313.20

308357.60

C

791293.80

308339.50

D

791270.70

308362.40

Tabel coordonate - limita proiectului TOMIS CENTRU:

Tomis Centru

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

1

792921.050

306624.050

2

792934.760

305699.210

3

792707.520

305689.190

4

792552.780

305686.950

5

792435.690

305707.430

6

792356.510

305749.230

7

792274.080

305835.580

8

792247.760

305938.270

9

792240.680

306101.180

10

792251.340

306258.100

11

792291.580

306406.160

12

792364.810

306534.560

13

792505.150

306626.020

Tabel coordonate structuri Tomis Centru:

Dig T6-1

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

792489.202

306639.186

B

792501.520

306622.881

C

792518.795

306613.033

D

792589.714

306589.683

E

792666.999

306531.361

F

792674.790

306518.537

G

792764.015

306353.632

H

792778.063

306327.667

Dig T5

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

792505.956

305742.013

B

792652.634

305798.120

C

792661.980

305801.695

D

792693.807

305818.487

E

792720.564

305837.016

F

792744.834

305853.822

Dig submers DS-2

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

792835.328

306222.374

B

792824.628

305982.442

Organizare de santier Tomis Centru

Punct

Coordonate Stereo70

X

Y

A

792292.10

305706.50

B

792295.80

305666.70

C

792275.90

305665.20

D

792273.70

305705.10

Masuratori batimetrice

Topografia si batimetria se bazeaz pe masuratorile efectuate de catre Van Oord in octombrie 2013.

Pentru a oferi o prezentare generala combinata topografica si batimetrica a situaiei existente (subacvatic) si suprafeele terestre, acest studiu a cuprins zona de lucru in zona Tomis, plus o extindere de mai mult de 1500 metri in afara zonei definite ca fiind limita santierului.

Prezentare Generala masuratori batimetrice Plaja Tomis

3.5.5. Arealele sensibile

Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla incluse in ROSPA0076 Marea Neagra, distantele masurate in linie dreapta fata de cele mai apropiate arii naturale protejate de interes comunitar si national fiind:

Zona Tomis Nord:

Aproximativ 244 m fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol

Aproximativ 14 km fata de ROSCI0065 Delta Dunarii

Aproximativ 14.5 km fata de ROSCI0066 Delta Dunarii- zona marina si fata de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

Aproximativ 11,6 km fata de ROSPA 0060 Lacul Tasaul;

Aproximativ 16,7 km fata de ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoie.

Zona Tomis Centru:

Aproximativ 1.47 km fata de ROSPA0057 Lacul Siutghiol

Aproximativ 15 km fata de ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord-Eforie Sud

Pozitionarea zonelor propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie si reabilitare costiera fata de Ariile Naturale Protejate de Interes Comunitar

3.5.6. Detalii privind orice variant de amplasament care a fost luat n considerare

Nu este cazul analizei altor variante de amplasament, avand in vedere tipul proiectului analizat, al carui scop este protectia si reabilitarea zonei sudice a litoralului romanesc al Marii Negre. Plajele sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore, impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul zonelor de aparare.

Fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din judetul Constanta vor continua sa se ingusteze, cu potential impact negativ asupra economiei turistice locale.

Proiectul Protecia i reabilitarea zonei sudice a litoralului romnesc al Mrii Negre cuprinde 5 loturi, iar Asocierea Van Oord SCT JV a fost contractat de ctre Administraia Naional Apele Romne i Administraia Bazinal de Ap Dobrogea Litoral (ANAR-ABADL) pentru proiectarea i construcia a patru din cele 5 loturi:

Tomis Nord

Tomis Centru

Tomis Sud

Eforie Nord.

Prezenta documentatie vizeaza doar 2 din cele 4 loturi, respectiv Tomis Nord si Tomis Centru.

Solutiile noi propuse si lucrarile la structurile existente, reprezinta solutiile de proiectare alese care sa creeze un sistem costier de protectie impotriva eroziunii.

3.5.7. Geomorfologia si geologia zonei

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul este situat n Podiul Dobrogei de Sud, parte component a unitii Podiul Dobrogean. Podiul Dobrogei de Sud prezint un aspect larg ondulat, cu altitudini cuprinse ntre 100 i 200 m, cu un relief caracterizat de interfluvii plate, vi evazate la obrii i care n aval se adncesc treptat, crend n loess un fel de canioane care se lrgesc i capt uneori un caracter depresionar, versanii la vile mari se termin prin glacisuri, vile avnd un puternic caracter endoreic. De asemenea sunt prezente n loess procese de tasare, sufoziune etc. Partea de est a podiului este cunoscut sub denumirea de zona litoral, care aici este caracterizat de prezena falezei marine. Zona litoral este marcat de mai multe trepte: 5 15 m (de-a lungul litoralului) - pe aceast treapt este poziionat zona studiat, 20 30 m (cu o mare continuitate, ptrunznd mult n interior, formnd o treapt distinct n jurul limanelor i lagunelor), urmeaz treptele de 35 45 m, 50 65 m i cea de 70 85 m situat la limita cu podiurile interioare. Att plaja ct i faleza sunt afectate de procese de eroziune i abraziune.

Din punct de vedere geologic, zona de uscat aparine Podiului Dobrogei de Sud, care se suprapune peste platforma Sud-Dobrogean. Aceasta este alctuit din cele dou structuri caracteristice: soclul i cuvertura. Soclul, de vrst eoproterozoic, este alctuit din gnaise granitice i isturi cristaline mezometamorfice. Cuvertura este rezultatul mai multor cicluri de sedimentare: ciclul Vendian-Carbonifer (depozite vulcanogen-sedimentare), ciclul Jurasic mediu-Cretacic (depozite calcaroase detritice, dar i platforme carbonatice), ciclul Paleogen (depozite calcaroase i depozite bituminoase-disodile), ciclul Miocen-Pliocen (depozite arenito-pelitice i depozite calcaroase calcare organogene sarmaiene). Ultimul ciclu de sedimentare aparine Cuaternarului, formaiunile acestuia fiind reprezentate prin loess i depozite argilo- loessoide. Acestea acoper aproape n ntregime Dobrogea de Sud i pot atinge i 20 m grosime. n masa acestora se gsesc frecvent lentile de gips cristalizate. Vrsta depozitelor de loess este atribuit Pleistocenului inferior i mediu.

Din punct de vedere geologic, amplasamentul cercetat aparine platoului Mrii Negre.

Depozitele naturale (fundul mrii) din amplasament, s-au format n perioada Cretacicului i Neogenului (Sarmaian).

Stratificaia pe rm (forajul BH-VO/TN):

Tomis Nord:

pn la cota de -2.3 m predomin nisipul afnat, cu excepia unei lentile de argil interceptat n intervalul de adncime 0.20.7 m sub cota terenului

de la cota -2.3 pn la -7.7 m terenul este alctuit dintr-un pachet de materiale coezive de tip argil glbuie-cafenie, de la plastic vrtoas la tare

de la cota -7.7m a fost interceptat roca de baz alctuit din calcar degradat.

Fa de nivelul de la care s-a executat forajul, apa se gsete la adncimea de cca. 1.47m care constituie nivelul mrii.

Tomis Centru:

pn la adncimea de 3.6 m a fost interceptat un strat de nisip fin - grosier, mediu ndesat

de la adncimea de 3.6 m pn la 5.5 m terenul este alctuit dintr-un pachet de materiale coezive de tip argil glbuie-cafenie, plastic vrtoas la tare

de la adncimea de 5.5 m a fost interceptat roca de baz alctuit din calcar degradat.

Fa de nivelul de la care s-a executat forajul, apa se gsete la adncimea de cca. 0.69 m care constituie nivelul mrii.

Stratificaia n larg:

Tomis Nord:

Sub fundul mrii, pn la adncimea de 1.5m materialul este constituit din nisip nisip siltic afnat;

ntre adncimile 1.53m terenul este alctuit dintr-un strat de argil nisipoas aflat n stare plastic vrtoas;

De la adncimea de 3m a fost interceptat roca de baz constituit din calcar degradat.

Parametrii caracteristici estimai prin corelaiile rezultatelor DPT/SPT sunt prezentai n Tabelele de mai jos:

Tabel. Stratificaia terenului n larg

Stratul

Formatiuni sedimentare

Cota superioara

[m]

Cota inferioar

[m]

Grosimea

stratului[m]

1

Nisip nisip siltic

-

1.5

1.5

2

Argil nisipoas

1.5

3.0

1.5

3

Calcar

3.0

-

-

Tabel. Caracteristicile straturilor

Stratul


gsat

[kN/m3]

E

[kPa]

ck

[kPa]

k

[]

1

Nisip nisip siltic

19.0

7000

0.0

30.0

2

Argil nisipoas

20.0

10000

5.0

25.0

Tomis Centru:

Sub fundul mrii, pn la adncimea de 2m materialul este constituit din nisip nisip siltic mediu ndesat;

ntre adncimile 25m terenul este alctuit dintr-un strat de argil nisipoas aflat n stare plastic vrtoas;

De la adncimea de 5m a fost interceptat roca de baz constituit din calcar degradat.

Parametrii caracteristici estimai prin corelaiile rezultatelor DPT/SPT sunt prezentai n tabelele de mai jos:

Tabel. Stratificaia terenului n larg

Stratul


Cota superioara

[m]

Cota inferioar

[m]

Grosimea

stratului[m]

1

Nisip nisip siltic

-

2.0

2.0

2

Argil nisipoas

2.0

5.0

3.0

3

Calcar

5.0

-

-

Tabelul 1. Caracteristicile straturilor

Stratul


sat

[kN/m3]

E

[kPa]

ck

[kPa]

k

[]

1

Nisip nisip siltic

19.0

10000

0.0

30.0

2

Argil nisipoas

20.0

10000

5.0

25.0

3.5.8. Seismicitatea

Parametrii seismici ai zonei, conform Normativului P100-1/2006, sunt dupa cum urmeaza:

Acceleratia orizontala maxima a solului ag = 0.16 pentru o perioada de recurenta de 100 ani si ag=0,20g pentru o perioada de recurenta de 225 ani;

Perioada de control (varf) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 sec;

3.5.9. Clima

Temperatura:

Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul 1901 1990 la statia meteo din Constanta este de 11,7C, in timp ce in ultimii ani de evidenta au fost inregistrate valori cu aproape 2C mai mari (12,1C/ 1998 si 13,1C/ 1999), A fost inregistrata temperatura minima absoluta de -25C (9.02.1929), in timp ce in ultimii ani minima a fost de 11,3C (12.12.1998) si 9,8C (1.02.1999).

Incalzirea globala se preconizeaza ca va creste presiunea asupra zonei coastiere din cauza cresterii evenimentelor extreme (de exemplu, furtuni puternice si cresterea nivelului marii).

Precipitatiile:

Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta arata o medie anuala de 382,6mm/m2/an pentru anii 1901 1990; de atunci au fost inregistrate valori mai ridicate ale mediei in 1998 (488,8mm) si in 1999 (531,1mm).

Umiditatea aerului:

Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a Iungul coastei romanesti ( 9g/m3) sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte a tarii (zona de campie: 6-7g/m3, munti: 4-6g/m3).

Presiunea atmosferica

O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei cu 1cm. Cea mai joasa presiune observata a Post de 978,4hPa, ceea ce corespunde unei cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de presiunea barometrica medie de 1013hPa.

Regimul eolian

Condiiile extreme din vnt, in larg, sunt stabilite in Studiu meteo-marin, care prezint vitezele extreme ale vntului in larg pentru diferite direcii si diferite perioade de recurenta.

0 %2 %4 %6 %8 %10 %12 %14 %16 %> 16.0 m/s14.0 - 16.0 m/s12.0 - 14.0 m/s10.0 - 12.0 m/s8.0 - 10.0 m/s6.0 - 8.0 m/s4.0 - 6.0 m/s2.0 - 4.0 m/s0.0 - 2.0 m/s

......

Roza vanturilor, viteza vantului in larg in m/s pentru toate conditiile anuale.

3.5.10. Hidrologie si hidrogeologie

Nivelul apei

Nivelul mediu al marii (MSL) la Constanta se modifica in mod constant datorita cresterii relative a nivelului marii (o combinatie intre variatia si cresterea nivelului marii). Nivelul mediu al marii pentru 2013 a fost stabilit pe baza datelor de nivel al marii disponibile. Toate masuratorile (masuratori batimetrice, masuratori topografice, inregistrari ale nivelului apei) se raporteaza la nivelul de referinta pentru Constanta: MN75. In figura de mai jos se prezinta inregistrarea maregrafului Van Oord pentru luna iulie 2013.

Inregistrarea nivelului apei pentru luna iulie 2013

In figura se pot observa diverse fluctuatii de nivel al apei:

Variatie mareica semi-diurna (12 ore si 25 de minute);

Fluctuatii incidentale (datorita vantului, de exemplu).

Pe baza acestor date, s-a concluzionat ca nivelul mediu al apei pentru luna iulie 2013 este MN75+0.19 m. Cele mai ridicate niveluri ale apei Marii Negre se inregistreaza in iunie, in vreme ce nivelul apei din iulie este usor scazut. Fara a detine informatii mai detaliate, am estimat nivelul maxim al Marii Negre ca fiind MN75+0.21m primavara/vara (iunie 2013). Acest fapt denota un nivel mediu al marii (MSL) de 0.21m 0.10m (variatie sezoniera medie) = MN75 +0.11 m.

Nivelurile apei, pentru proiectare, sunt stabilite in Studiu meteo-marin Modelare numerica valuri Tomis Nord. Tabele de mai jos prezint nivelurile extreme ale apei pentru proiectare si nivelurile minime ale apei pentru proiectare pentru diferite direcii ale vntului in larg si pentru diferite perioade de recurenta.

Nivelele extreme ale apei pentru proiectare (m+ MN75)

Directia vantului in larg (N)

Perioada recurenta (ani)

30

60

90

120

150

180

1

0.58

0.59

0.52

0.47

0.44

0.46

2

0.61

0.63

0.56

0.49

0.45

0.47

5

0.64

0.69

0.61

0.52

0.47

0.48

10

0.66

0.72

0.65

0.54

0.48

0.49

25

0.68

0.76

0.68

0.55

0.50

0.49

50

0.71

0.80

0.73

0.57

0.51

0.50

100

0.72

0.83

0.77

0.58

0.52

0.50

200

0.74

0.86

0.80

0.59

0.53

0.51

500

0.76

0.90

0.84

0.61

0.55

0.51

Nivelele minime ale apei pentru proiectare (m+ MN75)

Directia vantului in larg (N)


30

60

90

120

150

180

1

0.12

0.13

0.05

0.00

-0.02

-0.01

2

0.14

0.17

0.09

0.03

-0.01

0.00

5

0.17

0.22

0.14

0.06

0.01

0.01

10

0.19

0.26

0.18

0.07

0.02

0.02

25

0.22

0.29

0.22

0.09

0.03

0.03

50

0.24

0.34

0.27

0.11

0.05

0.03

100

0.26

0.37

0.30

0.12

0.06

0.04

200

0.28

0.40

0.34

0.13

0.07

0.04

500

0.30

0.44

0.38

0.14

0.08

0.05

Cureni

Vitezele extreme ale curenilor sunt determinate prin studiile de modelare [24]. Viteza medie a curentilor la adancime maxima in timpul furtunii 1/100 ani este 2 m/s. Aceasta valoare va fi utilizata pentru proiectarea structurilor costiere.

Valuri

In total, au fost puse la dispozitie date despre vnt si despre val din larg acoperind o perioada de 20 de ani (1-1-1993 to 31-12-2012) din baza de date Fugro OCEANOR.

Condiiile de proiectare, a valului in apropierea tarmului sunt stabilite in Studiu meteo-marin Modelare numerica valuri Tomis Nord si Tomis Centru. Condiiile de val sunt stabilite pentru nivelurile extreme si nivelurile minime ale apei.


0N

30N

60N

90N

120N

150N

180N

210N

240N

270N

300N

330N

1

3.1

4.0

4.1

3.1

2.2

1.7

2.7

2.8

2.1

2.0

2.0

2.4

2

3.5

4.4

4.8

3.7

2.6

1.9

3.1

3.2

2.4

2.3

2.4

2.9

5

4.1

4.8

5.6

4.4

3.1

2.3

3.5

3.6

2.8

2.7

2.9

3.5

10

4.5

5.2

6.2

4.9

3.4

2.6

3.8

4.0

3.0

3.0

3.1

4.0

20

5.0

5.5

6.8

5.3

3.7

2.9

4.0

4.3

3.3

3.3

3.3

4.5

50

5.5

5.9

7.6

5.9

4.1

3.3

4.3

4.7

3.6

3.8

3.6

5.2

100

6.0

6.2

8.2

6.3

4.4

3.6

4.6

5.0

3.8

4.1

3.8

5.6

200

6.4

6.5

8.7

6.7

4.7

3.9

4.8

5.3

4.0

4.4

4.0

6.1

500

7.0

6.8

9.5

7.2

5.1

4.3

5.1

5.7

4.3

4.8

4.2

6.8

Inaltimea extrema a valului semnificativ in larg in m

0 %2 %4 %6 %8 %10 %12 %14 %16 %18 %20 %> 3.50 m3.00 - 3.50 m2.50 - 3.00 m2.00 - 2.50 m1.50 - 2.00 m1.00 - 1.50 m0.50 - 1.00 m0.25 - 0.50 m0.00 - 0.25 m

...

Roza valurilor, inaltimea valului semnificativ in larg in m pentru toate conditiile anuale.

Hidrogeologie

Dobrogea de Sud

Acviferul cuaternar

Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca strat impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter discontinuu in functie de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza acestora. In zonele in care stratul impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer sau dispare, sau formeaza un orizont comun cu calcarele Sarmatiene, in functie de raportul existent intre limita Cuaternar Sarmatian si pozitia nivelului hidrostatic.

Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si din pierderi din retelele de canalizare si apa.

Directia generala de curgere este catre Marea Neagra si, local, catre lacuri si Canalul Dunare Marea Neagra.

Acviferul Sarmatian

In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene alterate si carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea depozitelor sarmatiene creste catre sud.

Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess prafos si sub presiune, unde este acoperit de depozite argiloase.

Acviferul este alimentat dinspre teritoriul Bulgariei, unde intreaga structura este situata la cote ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Acviferul se descarca pe directia estica in Marea Neagra si in Canalul Dunare Marea Neagra, care intercepteaza canalul pe ultimii 5 6 km inainte de Marea Neagra.

Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o descarcare de aproximativ 1,29m3/s.

Complexul acvifer Jurasic superior Cretacic inferior

Este localizat in formatiuni calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de sistemul de falii regionale cu directiile WNW ESE si NNE SSW. Acviferul poate fi local cu nivel liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior. In partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este separat de acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din depozite cretoase si marnoase.

Limitele naturale ale acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este falia Capidava Ovidiu. In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si incaleca sisturile verzi cu permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in curgerea apei subterane, ducand la devierea directiei de curgere catre est.

Nivelurile piezometrice arata ca acviferul Jurasic superior Cretacic inferior este alimentat pe teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superioare. Acviferul se descarca in partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe verticala din acviferul sarmatian si, in partea de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe din precipitatii. De-a lungul litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, prin urmare, avand loc o descarcare pe verticala.

Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior Cretacic inferior este catre nord si catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra este de circa 1,64m3/s.

3.5.11. Flora si fauna

Asociatii vegetale

Vegetatia litoralului maritim se refera atat la asociatiile vegetale de nisipuri care populeaza plajele, cat si la vegetatia terenurilor umede, depresionare si a falezelor litorale. In anumite zone ale plajelor, sub influenta apelor sarate ale marii, s-au acumulat cantitati mari de saruri solubile care au permis instalarea unor asociatii vegetale halofile.

Desi pe litoral caracteristicile stationale se modifica pe suprafete mici, uneori de zeci de metri, din cauza reliefului specific al dunelor de nisip, se poate totusi observa o zonare a vegetatiei in functie de conditiile microclimatice si edafice specifice diferitelor tipuri de habitate litorale.

Astfel, portiunea de plaja din apropierea mediolitoralului este ocupata de vegetatia caracteristica tarmului maritim (vegetatia buruienariilor de tarm), pe dunele inalte si mai putin inalte se dezvolta o vegetatie de tip psamofil buna fixatoare de nisipuri, zonele mai joase, mai umede ale plajelor fiind populate de vegetatie de tip mezofil si halo-psamofil, in functie de nivelul de saruri solubile al substratului.

Avifauna

Speciile ce pot aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ:

Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarus pontic Larus cachinnans, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator Chroicocephalus ridibundus si Chira de balta Sterna hirundo;

Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Codobatura alba Motacilla alba, Vrabia Passer domesticus si Vrabia de camp P. montanus;

Tufarisuri: Cucuveaua Athene noctua, Graurul european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer domesticus, Cotofana Pica pica, Gugustiucul Streptopelia decaocto, Mierla Turdus merula si Florinte Carduelis chloris;

Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul mic Strix aluco si Cucuveaua Athene noctua.

Componente biologice ale mediului marin

Viata in Marea Neagra se desfasoara intr-un numar de biotopuri, iar organismele care le populeaza se grupeaza in mai multe biocenoze, care folosesc resursele naturale ale biotopurilor.

Dupa locul in care isi desfasoara viata organismele marine sunt:

pelagice (traiesc in masa apei); organismele pelagice sunt:

a) planctonice (plutitoare): fitoplancton (vegetal) si zooplancton (animal);

b) nectonice (inotatoare);

bentonice (traiesc pe fundul marii):

c) fitobentos (vegetal); si

d) zoobentos (animal).

Dupa originea lor, atat organismele planctonice, cat si cele bentale pot fi vegetale sau animale. Planctonul vegetal, sau fitoplanctonul, este fomat din organisme fotosintetizatoare, capabile de fotosinteza, cele mai multe sunt algele unicelulare. Planctonul de origine animala sau zooplanctonul, este format din organisme heterotrofe, dependente de alte organisme ca surse de hrana. La randul tor, organismele bentale sunt vegetale (fitobentos) sau animale (zoobentos).

Nectonul din Marea Neagra este format din pesti si mamifere adaptate complet la viata acvatica, cum sunt delfinii.

Microflora algala (Fitoplancton)

Fitoplanctonul reprezinta o veriga importanta a lantului trofic si este printre cei mai buni indicatori pentru evaluarea starii ecosistemului marin.

Macroflora algala

Macroalgele au un rol deosebit de important in ecosistemul marin, fiind un factor de epurare biologica a nutrientilor si a metalelor grele, substrat si adapost pentru flora epifita si fauna asociata si bineinteles, baza trofica pentru multe nevertebrate si pesti marini.

In prezent, tabloul vegetatiei algale din zonele analizate este dominat de specii oportuniste (Ulva, Cladophora, Enteromorpha, Ceramium), cu un ciclu de viata scurt si cu o mare capacitate de reproducere si adaptare la conditiile unor ape cu o incarcatura ridicata de nutrienti.

Zooplancton

Din punct de vedere calitativ, zona sectoarelor Tomis, a fost caracterizata de un numar de 18 taxoni apartinand unui numar de 10 grupe taxonomice (dintre care mai frecvent dinoflagelate, copepode, cladocere etc.).

Zoobentos

Cu toate ca zonele cu substrat pietros ocupa la litoralul nostru suprafete relativ reduse, caracteristicile faunei care le populeaza precum fac ca studiul populatiilor acestor zone, a structurii lor calitative si cantitative sa aiba o deosebita importanta in aprecierea echilibrului ecologic al intregului ecosistem litoral.

In zona sectoarelor Tomis, sub aspect biocenotic, substratul stancos este populat de variantele unei singure biocenoze, aceea a bivalvei Mytilus galloprovincialis sau biocenoza midiei de piatra a carei trasatura de baza este prezenta constanta si dominanta, mai ales ponderala in populatiile bentale ale bivalvei respective.

Mamifere marine

Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, Delfinul comun Delphinus delphis, Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena phocoena, toate fiind specii protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele sunt protejate conform Anexei IV din Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in Anexa II. Aceste animale sunt extrem de vulnerabile Ia actiunile umane, iar numarul lor scade ca urmare a prinderii in plasele de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii calitatii mediului rnarin (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011).

Zonele de crestere a molustelor in zona in care sunt propuse lucrarile de protectie costiera exista o zona desemnata pentru cresterea molustelor marine (conform datelor furnizate de Apele Romane): Zona 3 "de la Navodari pana la Portul Constanta" aceasta zona include lucrarile de protectie a zonei costiere din Tomis Nord.

Zonele de crestere a molustelor

Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind protectia, si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste pentru a contribui la calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde pentru calitatea apei pentru diferiti parametri, inclusiv substante solide aflate in suspensie si nu trebuie incalcata in urma activitatilor asociate cu lucrarile propuse pentru protectia zonei costiere.

In cele doua zone aflate in raza zonei studiate sunt prezente urmatoarele specii:

Midii Mytilus galloprovincialis Lamark;

Scoici: Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki Reeve;

Gastropodul Rapana venosa Valenciennes.

In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura, in conformitate cu limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr. 202/2002 si 201/2002), singura nerespectare semnificativa aparand pentru salinitate in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele Romane).

Ihtiofauna

Speciile de pesti din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ potential peste 140 de specii si subspecii (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011). In perioada 1960 1970 bazinul Marii Negre detinea 26 de specii de pesti comerciale, insa, treptat, numarul acestora a scazut. Dintre speciile cu importanta comerciala au ramas (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011) aproximativ zece specii pelagice (Sprot Sprattus sprattus, Bacaliar Merlangius merlangus, Hamsie Engraulis encrasicolus, Stavridul Trachurus mediterraneus, Mesogobius batrachocephalus, Stronghil Neogobius melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus, Barbunul Mullus barbatus ponticus, Aterina Atherina boyeri) si trei specii demersale (Calcan Psetta maxima maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Cambula Platichthys (Pleuronectes) flesus) cu importanta comerciala (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011).

Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti capturate si rezultatele cercetarilor efectuate in 2011, in Tabelul Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti se prezinta estimari ale stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile de pesti de interes economic de-a lungul coastei romanesti.

Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti

Specia

Stoc (t) (SectorulRomanesc)

C.T.A. (t) (estimat)

Sprot

60 000

10 000 (Sectorul Romanesc)

Bacaliar

8 500

Captura auxiliara - 500

Hamsie

20 000

Necesara cooperarea regionala

Porcusor

500

100

Calcan

1 300

50

Caine de mare

1 450

50

Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate de peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu, sprot, hamsie, bacaliar) si, in general, exista o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, macroul, zarganul, scrumbia, chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare critica.

Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc at Marii Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si o usoara revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie care a aratat o fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ bune.

Cantitatile pescuite din Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005, valoarea cea mai scazuta fiind atinsa in 2003 (Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale (2006) - Planul Strategic National pentru Pescuit 2007 2013).

Caile de migratie (pentru hranire, reproducere si iernat) ale speciilor de pesti din Marea Neagra sunt foarte variabile si in consecinta nu pot fi clar definite in cadrul zonelor cu lucrari costiere propuse. Exemple de cai de migratie ale principalellor specii de pesti sunt prezentate in continuare:

Hamsia aceasta specie costiera pelagica efectueaza migratii neregulate in sectorul romanesc al Marii Negre, in functie de conditiile de temperatura;

Stavridul aceasta specie marina pelagica este prezenta in zona litoralului romanesc atunci cand temperatura apei ajunge la minim 140 C. Intensitatea migratiei stavridului diferita de la an la an si depinde in buna parte de conditiile de mediu;

Chefalul aceasta specie marina are o larga raspandire in zonele calde si temperate. In Marea Neagra se gaseste intre Razelm si Mangalia si astfel este probabil sa fie intalnita si in zonele lucrarilor costiere propuse;

Scrumbia de Dunare aceasta specie marina pelagica, anadroma, se grupeaza in carduri atunci cand efectueaza migratii. Ierneaza dispersat in cadrul coastelor Crimeei, Bulgariei si Turciei, la adancimi de peste 40 m;

Sturionii aceste specii marine care traiesc in mare, patrund in rauri mari (de exemplu fluviul Dunarea), pentru reproducere, fiind orientati de curentul de apa dulce;

Barbunul aceasta specie marina bentonica este intalnita in lungul litoralului Marii Negre, unde traieste in carduri mici deasupra fundurilor nisipoase. Vara sta la adancime, apropiindu-se de tarm cu ajutorul curentilor reci (10 -15 C). Primavara apare la tarm la o temperatura de 7 80 C; cand temperatura apei ajunge la 15 -16 C, barbunii se retrag in larg;

Bacaliarul - specie demersala de apa rece, raspandita pe platforma continentala a Marii Negre, de la 10 la 130 m. Reproducerea are loc aproape tot timpul anului, dar intensitatea maxima este in lunile noiembrie martie. In ianuarie aprilie, icrele si larvele se intalnesc in orizonturile superficiale ale apei, iar in restul anului la adancimi de circa de 40 m;

Rechinul aceasta specie marina solitara formeaza aglomerari numai in perioada reproducerii. Se apropie de tarm la inceputul primaverii (martie-aprilie) pana la sfarsitul lui noiembrie. Prefera apele cu temperaturi de 7-15 C.

Specii invazive

Datorita navelor comerciale, in Marea Neagra au fost introduse accidental o serie de specii cu caracter invaziv: Mnemiopsis leydi -ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu nevertebrate mici (conform ICPDR, 2007), Beroe ovata, Mya arenaria, Scapharca inaequivalvis, Rapana venosa, Rithropanopaeus harrisii, Doridella obscura etc. Toate aceste specii invazive sunt prezente in zona lucrarilor propuse.

3.6. Caracteristicile impactului potential, scurt descriere a impactului potenial (dupa caz: impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu i lung, permanent i temporar, pozitiv i negativ, extinderea impactului, magnitudinea i complexitatea impactului, probabilitatea impactului, durata, frecvena i reversibilitatea impactului, natura transfrontier a impactului)3.6.1. Impactul prognozat generat de poluantii fizici si biologici3.6.1.1. Perioada de constructie

Poluantii fizici care pot genera un impact in perioada de constructie sunt reprezentati de:

Zgomot si vibratii;

Praf;

Turbiditate.

Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de utilajele folosite pentru executia lucrarilor propuse.

Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor, esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urrna urmatoarelor disfunctionalitati:

Proasta functionare a utilajelor;

Conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia autobasculantelor.

Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata de sursa, de gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa, de gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica.

Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica.

In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza asupra cladirilor sau a unor parti din acestea, la care se adauga vibratiile cauzate de emisiile sonore generate in urma transportului. Daca luam in considerare ca transportul pietrei necesare lucrarilor se va face cu autobasculante de 16t care vor transporta aproximativ 10m3 de material, se poate considera ca efectul asupra infrastructurii va fi insignifiant.

De asemenea, nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului, doar daca calitatea acestuia nu este una corespunzatoare.

Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde de specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice.

Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce praful.

Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local.

In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona. De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare artificiala va fi redus.

Activitatea propusa in zona de lucru, nu va afecta mediul din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont de faptul ca:

Pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe baza de prestari servicii;

Radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru executia lucrarilor propuse sunt nesemnificative;

Radiatia ionizanta nu vor exista surse de radiatii ionizante.


In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de plaja in care se va desfasura proiectul.

Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de plaja si faleza.

Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care vor retine nisipul.

3.6.2. Impactul prognozat generat de managementul deseurilor 3.6.2.1. Perioada de constructie

Din activitatile ce se vor desfasura in perioada de constructie vor putea rezulta doua tipuri de deseuri si anume deseuri inerte si nepericuloase si deseuri periculoase.

Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de executie a lucrarilor de protectie costiera sunt reprezentate de:

Materialele de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta, rezultate din demolare

memoriu prezentare tomis nord si tomis centru

Documents