centru de agrement navodari memoriu

Lucrarea : CENTRU DE AGREMENT ORAS NAVODARI

Beneficiar : Primaria Orasului Navodari Cod proiect: Faza : Proiect faza PT+DDE

Volum: STRUCTURA DE REZISTENTA

Proiectant SC DECODESIGN team SRL general Proiectant SC ASCON PROIECT 2003 SRL de specialitate Intocmit ing . Sorin Angelescu Verificator tehnic MLPTL: Ing Guter Constantin

Centru de Agrement Oras Navodari

2

A. MEMORIU TEHNIC

STRUCTURA DE REZISTENTA

A.1. Date generale.

Continut: In prezenta documentatie sunt cuprinse piesele scrise

(memoriu, breviar de calcul, caiete de sarcini, piese desenate), pentru partea de rezistenta din “Proiectul pentru autorizarea lucrarilor de constructie – faza PT +DDE

Beneficiar Primaria Orasului Navodari Amplasament Oras Navodari , jud Constanta Regim de inaltime

Doaua corpuri de caldire unul cu regim de inaltime nivel tehnic +P+2E si un parter inalt acoperit pe zona piscinelor

Destinatie Centru de agrement Clasa de importanta

Clasa III – constructie de importanta normala

Categoria de importanta

Categoria “C”

Zona seismica Zona seimica de calcul “E” (coeficient ag=0.16; perioada de colt Tc = 0.7 sec)

Cota 0,00 Cota parter – fara finsaj

Dimensiuni in plan

Corpurile de birouri si corpul de piscina acoperita este o constructie cu forma geometrica in plan de 45x80m, din care corpul de birouri este cu o forma in plan cu dimensiunile de 18x45 m , iar corpul de piscine acoperite este cu o forma cu dimensiunile in plan de 62x45 m. In exterior mai exista si o piscina neacoperita.

Caracteristici structurale

Corpul de birouri conceput cu un regim de inaltime nivel tehnic ridicat 20 cm fata de CTN , parter si doua nivele , are o structura de rezistenta , realizata in cadre din beton armat cu deschideri mari de pana in 8 m, plansee din beton armat si terasa circulabila peste etaj 2.

Corpul de piscina acoperit este adiacent corpului de birouri si este realizat pe contur cu stalpi inalti din beton armat ce pe zona de Est ajung pana la cota ~ +16.00m, iar pe zona opusa cu stalpi de beton avand cota superioara la +6.00m.

Pe zona centrala s-a introdus un alt sir de stalpi cu deschideri de pana in 18 m lungime. Inchiderea in planul acoperisului pe zona aceasta s-a realizat cu ferme metalice spatiale pe doua directii, cu


3

inaltimi de ~ 1.70m. Inchiderea in planul acoperisului , se va realiza cu tamplarie de sticla de tip skhuko, iar inchiderile laterale vor fi de tip cortina de sticla pe latura de vest , in rest cu inchidere de tip panouri usoare. In interiorul corpului de piscine se vor realiza un parc de distractie cu piscine variabile cu adancimi maxime de pana in 2m, si diverse utilaje specifice agrementului .

Separat mai exista si o piscina exterioara neacoperita , realizata pe tern amenajat pana la cota -1.50, care este cota parterului, si are o diferenta fata de terenul amenajat de ~ 1.5m. Acesasta zona va fi prevazuta cu zid de sprijin in vederea realizari de umpluturi pe aceea zona pana la cota ceruta de arhitect.

Amenajare ce se va face prin umpluturi compactate din teren dispus de geotehnician, si compactat in regim perna.

La baza elaborarii proiectului, au stat ca date de tema furnizate de Beneficiar:

Planuri tema de arhitectura,

Studiu geotehnic la faza de SF.

A.2. Caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare.

Datele geologice si geotehnice ale terenului aferent constructiei, necesare

pentru proiectarea lucrarilor, sunt furnizate de”Studiul geotehnic faza SF”

Cadrul natural.

Conform SR11100/1-93, perimetrul face parte din microzona de

intensitate seismica I=71 pe scara MSK, (indicele 1 corespunde unei

perioade de revenire de 50 de ani).

Conform normativului P 100/2006, perimetrul face parte din zona E,

caracterizata prin coeficientul ag=0.16m/s2, si perioada de colt Tc =

0.7sec

Adancimea de inghet a amplasamentului este de 90cm, conform

STAS 6054-97.

Nivelul hidrostatic a fost intalnit la adancimea de 1.5m.


4

A.2.1. Stratificatia terenului si valori de calcul:

In vederea stabilirii litologiei terenului s-au executat doua foraje F0 si

FP; in urma coroborarii datelor geotehnice extrase din lucrarile executate

anterior in zona, cu cele obtinute din forajele actuale, rezulta ca stratificatia

prezinta urmatoarele succesiuni:

de la suprafata actuala a terenului pe grosimi de -1,00 m – 1,40 m

umplutura pamanturi prafoase argiloase depuse de la sapaturile

care s-au facut in anii anteriori in zona sau din pamant cenusiu

nisipos;

complex de nisip „in situ”; mijlociu fin uneori cu lentil subtiri

bogatein fragmente de cochilii; nisipul se dezvolta in perimetrul

respectiv pana la adancimea de cel putin -8,00 m;

sub raportul uniformitatii nisipul este preponderent foarte uniform

(Un<5) si uneori neuniform (Un = 5...15);

gradul de indesare este mediu;

este saturat sub adancimea de -1,50 m;

Nivelul panzei freatice s-a intalnit la adancimea de -1,50 m; pot fi

fluctuatii de ±0,30 m.

Apa provine dinspre continent si este drenata spre mare, prin

cordonul litoral.

Din punct de vedere seismic, zona amplasamentului se incadreaza

astfel:

conform codului de proiectare seismica – partea I „ Prevederi de

proiectare pentru cladiri” P 100-1/2006, amplasamentul se

incadreaza in zona cu valoarea acceleratiei terenului pentru

proiectare ag = 0,16 g pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR=100 ani si in zona cu perioada de control ( de colt)

Tc = 0,7 sec;

conform SR 11100/1/93 in macrozona cu gradul „7I” de intensitate

seismica (grade MSK), in care probabilitatea producerii unui seism


5

de gradul 7 sau mai mare este de minim o data la 50 ani.

A.2.2. Concluzii si recomandari ale studiului geologic:

Pentru constructiile propuse se recomanda urmatoarele conditii de

fundare:

fundarea pe tern consolidat in suprafata prin intermediul unor

perne din piatra sparta, compactata, executat in sapatura generala,

realizata la o adancime ~ 2m, fata de CTN

pernele din piatra sparta compactata vor avea grosimi de minim

1,00 m in fucntie de incarcarile transmise de constructii, cu o

incastrare in fundul sapaturi pe ~ 30 cm si deasupra sapaturi ~ 70

cm

la dimensionarea fundatiilor se va considera presiunea

conventionala de calcul = 150 kPa;

perna din piatra sparta se va executa prin asternerea succesiva a

straturilor elementare de 28 cm grosime in stare afanata;

dupa compactare fiecare strat elementar va avea grosimea de 20

cm;

se va verifica gradul de compactare cu placa Lukas;

gradul de compactare impus D≥ 98%;

se vor face epuismente – recomandata fiind metoda filtrelor aciculare

Obligatoriu sapatura va fi protejata cu palplanse metalice de jur imprejur, in

vederea realizarii sapaturi si coborarii nivelului hidrostatic cu ~ 80- 1,0m

Descrierea lucrarilor.

A. Din punct de vedere arhitectural:

Centrul de agrement este situat pe 3 nivele + nivel tehnic. Impărţirea

funcţională pe nivele este:


6

- subsol care include: echipamentele aferente bazinelor acoperite,

centrala termica, rezerva de apa, circuitul de evacuare a resturilor

menajere

- parter care include zona de acces, zona de vestiare comune pentru

femei, vestiare comune pentru barbati, cabine schimb pentru familii sau

persoane cu dizabilitati, cabine de schimb de o persoana, zona de

dusuri, grupurile sanitare, zona de hidroterapie ( dus vichy, dus

subacval, bai de struguri/plante/aromaterapie, dus ciclonic), zona de

electroterapie- nemectron, diadinamice, zona de tratament prin masaj.

Fiecare din echipamentele de hidroterapie posedă sistem individual de

curăţare şi dezinfecţie după executarea fiecărui tratament

Fiecare din echipamentele de hidroterapie sunt dotate cu un sistem de

alarmare individuală cu semnalizare optică şi acustică pe fiecare cameră şi

centralizat la recepţia centrului.

Sectorul de hidroterapie este dotat cu un sistem de dezinfecţie de

suprafaţă care permite dezinfectarea căzilor şi suprafeţelor după fiecare

procedură.

Canapelele de relaxare şi tratament sunt ignifuge şi lavabile, rezistente la

dezinfectanţi

- etaj 1 care include zona de birouri, zona rezervata cursurilor teoretice

de scubadiving, sectorul de manichiura/pedichiura, exfoliere epidermica

cosmetica, cromoterapie, sauna cu zona de odihna cu aport mare de

aer proaspat, pat cu ultraviolete si bazine pentru picioare, vestiare cu

duşuri şi grupuri sanitare pentru personalul centrului de agrement.

- etaj 2 include sectorul de fitness si aerobic, grupuri sanitare, vestiare.

Toate echipamentele profesionale ale centrului, aflate în contact cu

utilizatorul, asigură electrosecuritatea pacientului şi a utilizatorului,

respectând normele europene în domeniu.


7

Fiecare încăpere posedă chiuvetă proprie.

Pereţii şi podelele centrului vor fi acoperite cu materiale lavabile şi

rezistente la dezinfectanţi.

B. DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL:

Corpul de birouri conceput cu un regim de inaltime Nivel tehnic , parter

si doua nivele , are o structura de rezistenta , realizata in cadre din

beton armat cu deschideri mari de pana in 8 m, plansee din beton

armat si terasa circulabila peste etaj 2.

Corpul de piscina acoperit este adiacent corpului de birouri si este

realizat pe contur cu stalpi inalti din beton armat ce pe zona de Est

ajung pana la cota ~ +16.00m, iar pe zona opusa cu stalpi de beton

avand cota superioara la +6.00m.

Pe zona centrala s-a introdus un alt sir de stalpi cu deschideri de pana in 18

m lungime.

Inchiderea in planul acoperisului pe zona aceasta s-a realizat cu ferme

metalice spatiale pe doua directii, cu inaltimi de ~ 1.70m. Inchiderea in planul

acoperisului , se va realiza cu tamplarie de sticla de tip skhuko, iar inchiderile

laterale vor fi de tip cortina de sticla pe latura de vest , in rest cu inchidere de

tip panouri usoare.

In interiorul corpului de piscine se vor realiza un parc de distractie cu piscine

variabile cu adancimi maxime de pana in 2m, si diverse utilaje specifice

agrementului .

Separat mai exista si o piscina exterioara neacoperita , realizata pe

tern amenajat pana la cota +1.50, care este cota parterului, si are o

diferenta fata de terenul amenajat de ~ 1.80m.

Amenajare ce se va face prin umpluturi compactate din teren dispus de

geotehnician, si compactat in regim perna.

Fundarea cladirilor se va realiza astfel:


8

Corpul de birouri se va funda pe o perna din piatra compactata si cu

un sistem de fundare de tip grinzi de fundare dispuse ortogonal sub

sirul de stalpi si cu pereti structurali de contur din beton armat de 30

cm grosime.

Corpul de piscina acoperit se va funda astfel, sirul de stalpi inalti pana

la 16 m , se vor lega cu zona de subpanta prin intermediul unui radier

general pe o perna de piatra compactata care va rezolva si impingerile

din momentul de la baza stalpilor generat de impingerea de vant pe

panoul de inchidere masiv, fundatii izolate pentru stalpi centrali si

fundati si ei pe peran locala compactata din piatra si grinda de fundare

pe restul conturului, fundata si ea pe o perna de piatra compactat.

De jur imprejur se v-or realiza pereti din beton armat pana la cota

1.50, care vor permite realizarea ulterioara de umpluturi pentru

realizarea cotei sus mentionate ridicata fata de CTN cu ~ 1.80m.

Avand in vedere ca cota de sapatura este situata sub nivelul panzei

freatice conform cerintelor arhitecturale se dispune luarea de masuri

pentru realizarea coborari in zona cu ~ 1 m a panzei freatice pentru

realizarea pernei din piatra.

Se vor lua masuri de protectie a sapaturi pe ~ 2m , cu palplanse

metalice, si coborarea nivelului hidrostatic prin puturi si filtre aciculare

dispuse conform unui proiect intocmit de geotehnician pe ~ 1,0m.

Pentru piscinele din beton armat se vor realiza umpluturi bine

compactate pana la cota lor de fundare situata deasupra terenului

natural.

La piscina exterioara unde cota superioara a piscinei este 0,00,

aceiasi cu cea a celei interioare si care este ridicata fata de CTN cu ~

1.50m, se vor realiza ziduri de sprijin din beton armat ce vor putea

permite realizarea umpluturilor in zona.


9

Materiale utilizate.

Pentru realizarea elementelor structurale (fundatii, stalpi, grinzi), se prevad urmatoarele materiale:

Material Clasa / marca Elemente structurale

Beton C12/15 (Bc 15) Beton egalizare,

C 16/20 (Bc 20;B 250)

placa flotanta cota 0.00 si piscine si canale

C 25/30 (Bc 30;B 400)

Fundatii, structura din beton armat

Otel beton PC 52, BST 500 Armaturi infrastructura

OB 37

B.1. Etape de executie a lucrarilor.

Pentru realizarea lucrarilor necesare realizarii structurii de rezistenta a acestei constructii este obligatoriu ca ele sa fie executate de personal calificat.

Etapele principale de executie a lucrarilor de fundatii, sunt:

Faze tehnologice

Descrierea lucrarilor

I Trasare lucrare

II Realizare filtre aciculare pentru coborare nivel apa , conform proiect realizat de geotehnician.

II Realizare sapatura generala pentru atingere cota realizare perna.

III Realizare perna

IV Turnare fundatii

V Realizare umpluturi pana la cota realizare piscine

VI Realizare piscine interioare

VI Realizare placa flotanta cota 0.00

VII Realizare umputuri exterioare in vederea realizarii piscinei exterioare.

VIII Realizare subsol tehnic corp birouri.


10

La executie se vor respecta toate prescriptiile tehnice in vigoare pentru toate

fazele de lucru. Se vor verifica din punct de vedere al calitatii materialele de

constructie, pe intreg parcursul lucrarilor intocmindu-se procese verbale de

lucrari ascunse.

Toate lucrarile realizate trebuie sa fie verificate inainte ca ele sa devina

ascunse. Nu se vor aduce modificari la proiect fara acordul proiectantului.

Orice neconcordanta intre proiect si situatia de pe teren va fi comunicata

proiectantului pentru solutionare.


11

B.2. Masuri de protectia muncii.

1.1 Măsuri de protecţia muncii. 1.1.1 Generalităţi Personalului executant care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de construcţii montaj, înainte de începerea instructajului de protecţia muncii specific meseriei şi lucrărilor ce le va executa, i se va prelua în mod obligatoriu şi articolele necesare din: • Norme republicane de protecţia muncii elaborate şi aprobate în comun pe data de 20.04.1975 de Ministerul Muncii (ord.34) şi Ministerul Sănătăţii (ord.60), precum şi completările şi modificările aprobate la 02.11.1977 în comun de M.M. (ord. nr. 110) şi M.S. (ord.nr.39). • Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj aprobate de M.C.Ind. cu ord.nr.1233/13 din 29 decembrie 1980. Aplicarea acestor prevederi pe perioada execuţiei se face de către executant prin personalul însărcinat cu protecţia muncii şi a prevenirii incendiilor, prin organizarea şantierului şi a lucrărilor specifice necesare de protecţie. Aceste prevederi nu sunt restrictive, executantul putând lua, ori de câte ori va fi necesar, măsuri suplimentare pentru evitare producerii oricărui accident. Instructajul se va efectua în trei etape: 1. instructajul introductiv general (8 ore până la 12 zile cu verificarea în fişa de instructaj); 2. instructajul la locul de muncă efectuat de către conducătorul locului de muncă (inginer, maistru, şef de echipă), ori de câte ori un angajat este mutat de la un loc muncă la altul, chiar dacă este aceeaşi unitate; 3. instructajul periodic se face la locul de muncă cel puţin o dată pe lună de către conducătorul locului de munca. Instructajul angajaţilor se va consemna obligatoriu în fişa idividuală de instructaj. Pentru instructajul cu PM şi igiena muncii se vor avea în vedere în special capitolele legate de: • mijloace individuale de protecţie; • dispozitive de securitate a muncii; • încărcarea, descărcarea şi depozitarea materialelor; • electro-securitatea; • terasamente; • turnarea betonului; • schele, eşafodaje şi scări; • montarea utilajelor tehnologice; • alimentarea cu apă şi canalizări; • instalarea şi a maşinilor de ridicat; Constructorul va prelucra cu angajaţii săi măsurile enumerate împreună cu alte măsuri pe care le găseşte necesare în vederea asigurării executării lucrărilor în condiţii de claritate, fără incendii sau accidente.

http://ord.nr.39/


12

1.1.2 Scopul şi necesitatea protecţiei muncii Menirea protecţiei muncii este să apere viaţa şi sănătatea oamenilor împotriva riscurilor profesionale inerente oricărei activităţi umane. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar că fie formulate un ansamblu de reguli de tehnică a securităţii şi de igienă a muncii, având drept scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, reducerea efortului fizic şi prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale. Prevederile regulamentului sunt obligatorii la executarea lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente lor, la montajul utilajelor tehnologice, la folosirea utilajelor pentru construcţii, precum şi la lucrări de reparaţii şi consolidări de construcţii, atât în sectorul de stat cât în cel particular. Meseria de constructor presupune, prin natura ei, un potenţial ridicat al riscurilor de accidentare, şi de aceea este necesar ca fiecare om care practică această meserie să-şi însuşească foarte bine regulile de protecţia muncii şi să facă efortul necesar de adaptare la acestea, folosind toate mijloacele pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. 1.1.3 Responsabilităţile maiştrilor şi ale altor conducători ai punctelor de lucru Maiştrii şi ceilalţi conducători ai punctelor de lucru au obligaţia să organizeze desfăşurarea activităţii în deplină siguranţă pentru muncitorii pe care îi conduc, fiind răspunzători pentru aplicarea regulilor de protecţie a muncii, având în acest scop următoarele obligaţii: a) Să respecte prevederile proiectelor de execuţie, prescripţiile tehnice, fişele tehnologice sau instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de folosire şi întreţinere a utilajelor, instalaţiilor şi maşinilor de la punctul de lucru, precum şi regulile de protecţie şi igienă a muncii, în vederea prevenirii accidentelor de muncă. b) Să organizeze locurile de muncă şi să pregătească condiţiile de lucru pentru fiecare echipă, să supravegheze şi să îndrume muncitorii din subordine pentru formarea deprinderi lor de muncă corecte şi aplicarea corectă a regulilor de protecţie a muncii. c) Să nu primească spre execuţie proiecte care nu au prevăzute detaliile de execuţie, măsurile şi dispozitivele de protecţie a muncii. d) Să execute toate lucrările din proiecte pentru a asigura exploatarea obiectivului construit în condiţii depline de securitate şi igienă a muncii. e) Să nu modifice soluţiile tehnice şi prevederile de protecţie a muncii din proiectele de execuţie fără acordul proiectantului şi al investitorului. f) Să urmărească menţinerea disciplinei, a ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, precum şi menţinerea căilor de acces libere. g) Să instruiască, conform prevederilor regulamentului, muncitorii pentru lucrările pe care aceştia urmează să le execute. h) Să verifice zilnic, înainte de începerea lucrului, dacă sunt asigurate dispoziţiile de protecţie a muncii, dacă ele sunt în bună stare, dacă sunt amenajate în mod corespunzător căile de acces, dacă sunt afişate la locul de muncă instrucţiunile de lucru şi de protecţie a muncii şi dacă sunt avertizate locurile periculoase. i) Să nu dea dispoziţii muncitorilor pe care îi conduc să execute lucrări pentru care aceştia nu au calificarea şi experienţa necesare, nu sunt instruiţi sau care depăşesc capacitatea lor fizică. j) Să supravegheze funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor la lucrările pe care le conduc, urmărind să nu se producă accidentarea muncitorilor din cauza lor şi să nu permită intervenţia muncitorilor neautorizaţi să execute reparaţii la ele.


13

k) în cazul producerii unui accident de muncă să organizeze imediat primul ajutor şi să anunţe administraţia, luând măsuri să nu fie modificată starea de fapt până la cercetarea accidentului. 1.1.4 Responsabilităţile şefilor formaţiunilor de lucru şi ale personalului Şeful de echipă, precum şi locţiitorul acestuia, răspund de realizarea măsurilor de protecţia muncii prevăzute în proiectele de execuţie şi de prevenire a accidentelor de muncă la lucrările pe care le conduc, având în acest scop următoarele obligaţii: a) Să execute numai lucrările încredinţate de maistru, respectând prevederile proiectelor, prescripţiile tehnice şi regulile de protecţie a muncii. b) Să nu execute nici un fel de lucrări pentru care nu s-au prevăzut măsuri de protecţie a muncii, s-au prevăzut măsuri insuficiente sau s-au făcut improvizaţii. c) Să nu admită la lucru muncitori fără control medical efectuat ia angajare sau control medical periodic, oameni bolnavi, oameni obosiţi, în stare de ebrietate sau fără instructaj corespunzător lucrărilor pe care urmează să le execute. d) Să nu execute lucrări la o înălţime mai mare de 1,5 m fără a avea asigurate măsurile de protecţie necesare, respectiv schele, platforme de lucru sau alte amenajări conform cu regulamentul de protecţie a muncii. e) Să verifice înainte de începerea lucrului dacă muncitorii din subordine au echipamentul de lucru şi de protecţie corespunzător, să verifice dacă dispozitivele de protecţie sunt în bună stare de funcţionare şi dacă sunt bine amenajate căile de acces. f) Să discute zilnic cu muncitorii din formaţia lor tehnologia pe faze de lucru şi măsurile de protecţie a muncii şi prevenire a accidentelor, insistând în mod deosebit asupra fazelor de lucru periculoase. Personalul muncitor execută lucrările pe care maistrul şi şeful de formaţia i le încredinţează, are obligaţia să respecte prevederile proiectelor de execuţie, prescripţiile tehnice şi normele de protecţie a muncii după cum urmează: a) Să se prezinte la program, odihnit, îmbrăcat corect, cu echipamentul de protecţie adecvat. b) Să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul programului. c) Sa participe în mod regulat la instructajul de protecţie a muncii şi să-şi însuşească regulile de protecţie conform meseriei pe care o practică. d) Să nu execute lucrări pentru care nu este calificat şi instruit, precum şi lucrări de o periculozitate care depăşeşte nivelul lui de calificare şi experienţă în muncă. Pentru prevenirea accidentelor de muncă se vor respecta următoarele reguli: a) înainte de începerea lucrului se va verifica dacă uneltele de lucru, utilaj ele, maşinile, instalaţiile, dispozitivele de protecţie şi echipamentul individual de protecţie sunt în bună stare; b) se va păstra curăţenia la locul de muncă, precum şi întreţinerea căilor de acces; c) se va folosi echipamentul de protecţie şi dispozitivele de protecţie conform instrucţiunilor stabilite de producător;


14

d) se va evita folosirea mijloacelor de protecţie improvizate. 1.1.5 Instructajul de protecţie şi igienă a muncii Instructajul de protecţie a muncii are drept scop formarea deprinderilor de muncă corecte şi formarea unui comportament adecvat cerinţelor de securitate a muncii. Instruirea este obligatorie şi trebuie să aibă caracter permanent, atât la locul de muncă cât şi în toate formele de şcolarizare şi învăţământ. Muncitorii care lucrează în construcţii trebuie să fie instruiţi şi să cunoască specificul lucrărilor care se execută pe şantiere, regulile generale de protecţie şi igienă a muncii care rezultă din tehnologiile de execuţie, precum şi cele specifice locului de muncă unde îşi execută meseria. Consiliile de administraţie ale unităţilor de construcţii sunt obligate să asigure condiţiile organizatorice pentru efectuarea unei instruiri eficace a tuturor angajaţilor şi în mod deosebit a celor care conduc puncte de lucru sau procese tehnologice. Instructajul specific de protecţie şi igienă a muncii trebuie să fie un proces continuu şi se va realiza în etape eşalonate în timp, în scopul formării reflexelor de securitate faţă de riscurile profesionale. Instructajul de protecţie a muncii va cuprinde următoarele faze: - instructajul introductiv general; - instructajul la locul de muncă; - instructajul periodic. Instructajul introductiv general se va face în cadrul cabinetului de protecţie şi igienă a muncii, întocmindu-se în acest scop o tematică de instruire în care vor fi tratate detaliat următoarele puncte: a) importanţa însuşirii regulilor de tehnică a securităţii muncii în construcţii - montaj; b) importanţa respectării disciplinei în muncă, a prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare, a codului muncii, a legislaţiei şi a altor reglementări referitoare la protecţia şi igiena muncii; c) drepturi pe care le are personalul muncitor conform legilor în vigoare; d) reguli de circulaţie care trebuie respectate pe teritoriul şantierelor, insistând asupra locurilor e de trecere periculoase, de asemenea asupra folosirii numai a căilor de acces amenajate; e) respectarea semnelor convenţionale şi a plăcuţelor avertizoare; f) interzicerea staţionării sau a trecerii prin raza de acţiune a macaralelor, podurilor rulante şi a utilajelor în funcţiune; g) pericolul pe care îl reprezintă fumatul sau existenţa focului deschis în unele locuri; h) reguli privind transportul şi depozitarea materialelor, indicându-se limitele greutăţilor admise; i) reguli privind manipularea şi depozitarea materialelor inflamabile, explozibile şi toxice; j) necesitarea purtării şi folosirii corecte în timpul lucrului a echipamentului de protecţie şi de lucru; k) obligativitatea folosirii la locul de munca a dispozitivelor de tehnică a securităţii şi nterzicerea improvizaţiilor; l) interdicţia pentru muncitori de a lucra în alt loc de muncă decât în acela în care a fost repartizat să lucreze; m) interzicerea aglomerării de materiale pe căile de acces, schele şi platforme de lucru; n) acordarea primului ajutor în caz de accidentare şi în mod deosebit în caz de electrocutare. Este interzisă admiterea muncitorilor la instructajul de la locul de muncă dacă nu a fost efectuat instructajul introductiv general sau dacă acesta nu a fost corect efectuat. Pentru instruirea muncitorilor la locul de muncă se va întocmi o tematică incluzând următoarele puncte: a) cunoştinţe despre riscurile de accidentare şi îmbolnăvirile profesionale specifice


15

meseriei şi locului de muncă; b) cunoştinţe despre mijloacele, metodele de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale specifice meseriei şi locului de muncă; c) descrierea mijloacelor tehnice de protecţie a muncii cu care este dotat locul de muncă, obligativitatea folosirii şi păstrării lor; d) descrierea echipamentului de protecţie a muncii şi de lucru specific meseriei, a mijloacelor Individuale de protecţie şi a modului corect de utilizare a lor, precum şi obligativitatea folosirii lor în timpul muncii; e) organizarea ergonomică a locului de muncă, păstrarea ordinii, curăţeniei şi a disciplinei în timpul lucrului; f) corectitudinea executării operaţiilor la principalele faze ale lucrărilor şi ordinea executării lor pentru asigurarea deplinei securităţi a muncitorilor în timpul procesului de muncă, insistându-se asupra celor dificile şi periculoase şi, în mod special, asupra celor executate la înălţime; g) evidenţierea zonelor de risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale şi indicarea metodelor de prevenire a riscurilor existente; h) interdicţia de a lucra cu scule defecte, improvizate sau alte scule decât cele cu care este dotat locul său de muncă şi pentru care este instruit; i) necesitatea verificării sculelor, utilajelor şi a mijloacelor de protecţie înainte de începerea lucrului, arătându-se pericolul pe care îl reprezintă pentru securitatea muncitorilor, a sculelor, utilajelor, a dispozitivelor de protecţie a muncii defecte; j) modul de efectuare a transportului în interiorul şantierului în condiţii de securitate şi mijloacele de transport ce trebuie utilizate; k) mijloace de prim ajutor în caz de accidentare, cu care este dotat punctul de lucru, locul unde sunt amplasate acestea şi accesul la ele. Instructajul periodic se face în mod obligatoriu în următoarele cazuri: - când un muncitor a lipsit mai mult de 30 de zile de la lucru; - când s-au modificat tehnologiile de lucru, s-au schimbat utilajele sau sculele; - când muncitorul a fost mutat la alt loc de muncă; - când au apărut modificări ale regulilor de protecţie a muncii; - la revenirea muncitorilor din concediu pentru incapacitate temporară de muncă, în urma unui accident sau a unei boli. Fişele de instructaj pentru protecţia şi igiena muncii se vor păstra de către conducătorul locului de muncă şi sunt valabile numai în unitatea care le-a întocmit. în funcţie de complexitatea lucrărilor şi de gradul de periculozitate al lucrărilor se vor face instructaje bilunare, săptămânale şi chiar zilnice. Instructajul zilnic se va face în următoarele condiţii: a) înainte de începerea programului, conducătorului punctului de lucru va efectua în fiecare zi un instructaj privind lucrările care urmează a se executa în ziua respectivă. Se vor discuta tehnologiile de lucru, insistându- se asupra fazelor de lucru periculoase, a dispozitivelor de protecţie necesare şi a mijloacelor de prevenire a accidentelor de muncă; b) Durata instructajului zilnic nu va fi mai mare de 15 minute, excepţie făcând lucrările foarte periculoase unde durata poate fi majorată până la stabilirea detaliată a procedeelor de lucru; c) La lucrările cu grad ridicat de periculozitate, la cere, potrivit regulamentului, trebuie să acorde asistenţă tehnică compartimentul de protecţie a muncii, acesta va participa şi la instructajul zilnic şi, împreună cu maistrul şi şeful formaţiei, vor stabili metodologia de lucru şi procedeele de prevenire a accidentelor de muncă. 1.1.6 Repartizarea personalului la locurile de muncă Toate procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de persoane care au pregătirea profesională corespunzătoare :functiei şi care au fost numite în acest scop. Repartizarea muncitorilor la locurile de muncă se va face în funcţie de următoarele criterii:


16

a) clasificarea profesională pe care o impune gradul de tehnicitate a lucrărilor care li se încredinţează; b) condiţiile în care se desfăşoară munca, factorii de risc şi îmbolnăvirile profesionale; c) aptitudinile pentru meserie, experienţa, capacitatea fizică şi psihică; d) starea de sănătate, respectându-se cu stricteţe avizele medicale; e) condiţiile speciale de muncă care trebuie asigurate femeilor şi tinerilor. La locurile de muncă cu potenţial ridicat de accidentare vor fi repartizaţi numai muncitorii cu înzestrare fizică deosebită, aptitudini certe pentru meseria şi lucrarea în execuţie, precum şi multă experienţă în muncă. La lucrările care se execută la înălţime se vor repartiza numai muncitori care întrunesc condiţiile de vârstă, sănătate, calificare şi experienţă prevăzute în regulament. 1.1.7 Riscurile profesionale în construcţii Toate locurile de muncă, de asemenea toate meseriile, prin natura lor, implică un anumit risc de accidentare sau îmbolnăviri profesionale, din cauza intervenţiilor imprudente sau riscante ale oamenilor. Aceste riscuri profesionale trebuie cunoscute de muncitori şi conducătorii proceselor de muncă la fel cum trebuie cunoscute mijloacele de combatere a lor. Riscurile profesionale vor fi evidenţiate pe faze de lucru în proiectele tehnologice, care vor conţine mijloace de prevenire a lor, cum ar fi: dispozitive de protecţie, metode de lucru, instructaj, recomandări speciale. 1.1.8 Manipularea materialelor şi utilajelor Evitarea accidentelor de muncă care ar putea fi provocate în timpul destivuirii manuale a materialelor se va face respectându-se următoarele reguli: a) înainte de începerea destivuirii se va verifica stabilitatea stivei; b) desfacerea stivei se va face de sus în jos, pe rânduri complete, smulgerea materialelor din stivă sau răsturnarea acesteia fiind interzise. Prevenirea accidentelor în timpul descărcării şi descărcării din mijloace de transport se va face respectând următoarele reguli: a) se vor folosi grinzi sau şine înclinate de dimensiuni care să poată susţine sarcina manipulată; b) grinzile sau şinele vor fi bine fixate la partea inferioară iar la partea superioară nu vor depăşi nivelul platformei din care se descarcă; c) este interzisă rostogolirea liberă a materialelor, precum şi descărcarea lor simultană pe acelaşi plan înclinat. Accidentele posibile în timpul transportului manual al materialelor pot fi evitate respectând următoarele reguli: a) se vor folosi unelte adecvate şi rezistente pentru susţinerea greutăţii; b) la transportul sarcinii pe umăr, muncitorii vor folosi acelaşi umăr, vor avea aceeaşi înălţime şi se vor deplasa în pas cadenţat. Accidentele posibile în timpul stivuirii materialelor vor fi evitate respectându-se următoarele reguli: a) stivele vor fi asigurate împotriva răsturnării sau a rostogolirii materialelor; b) înălţimea stivei materialelor cu forme geometrice regulate rară stâlpi de susţinere laterali, trebuie să fie de 1 ,5m pe latura scurtă a bazei; c) nu se vor stivui decât materialele care au aceleaşi forme geometrice regulate;


17

d) materialele ambalate nu vor fi stivuite când ambalajele sunt deteriorate. 1.1.9 Mijloace independente de protecţie 1.1.9.1 îmbrăcămintea de protecţie Măsurile de protecţie colectivă luate la locurile de muncă vor fi completate cu echipamente şi materiale de protecţie individuală, care sunt prevăzute în normative. Folosirea echipamentului de protecţie individuală se ia în considerare numai atunci când se constată că este imposibilă sau insuficientă aplicarea măsurilor de protecţie colectivă. Echipamentele individuale sunt destinate să asigure protecţia muncitorilor în condiţii de muncă sau mediu care trebuie aduse la cunoştinţă şi aplicate cu stricteţe. Conducătorii locurilor de muncă şi şefii de echipă nu vor permite executarea lucrărilor înainte de a verifica dacă fiecare muncitor este dotat cu echipamentul de protecţie şi materialele de protecţie necesare, precum şi dacă muncitorii cunosc modul de utilizare a acestora. Imbrăcămintea de protecţie va fi aleasă în funcţie de condiţiile de lucru, fiind utilizate acele echipamente care asigură maximum de securitate a muncii şi care asigură de asemenea confortul în timpul execuţiei. 1.1.9.2 Centura de siguranţă Centura de siguranţă se va utiliza în mod obligatoriu la locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înălţime şi numai pentru lucrările la care nu se poate utiliza schela, înlocuirea schelei cu centura de siguranţă este strict interzisă. înainte de utilizarea centurii de siguranţă, se va verifica amănunţit starea cusăturilor, cordonul, părţile metalice, frânghia sau lanţul şi cârligele de siguranţă. Toate accesoriile şi întăriturile centurii de siguranţă trebuie să suporte o greutate cel puţin egală cu rezistenţa de rupere specificată pentru centura respectivă. La utilizarea centurilor de siguranţă se va ţine seama atât de rezistenţa centurii cât şi de rezistenţa frânghiei şi de modul de prindere. Se va acorda toată atenţie punctelor de care se prinde de frânghia, pentru ca acestea să fie rezistente. Alegerea punctelor de legare constituie principala dificultate ia utilizarea centurii de siguranţă. Şefii de echipă şi maiştrii vor supraveghea cu cea mai mare atenţie această operaţie. 1.1.9.3 Casca de protecţie Datorită vulnerabilităţii capului şi a urmărilor grave pe care le cauzează asupra sa căderile de obiecte şi ciocnirile întâmplătoare, casca de protecţie este o componentă foarte importantă a echipamentului de protecţie pentru constructori. Importanţa căştii de protecţie este deosebită şi datorită gradului de siguranţă pe care îl conferă pentru persoanele care o poartă permanent. Purtatul căştii de protecţie este obligatoriu pentru toate persoanele care lucrează pe şantierele de construcţii, precum şi pentru persoanele care vizitează ocazional şantierele. Casca de protecţie trebuie să fie prevăzută cu o căptuşeală confecţionată din ţesătură textilă sau dintr-un material plastic care trebuie să se regleze după forma capului şi care are rolul de a amortiza şocul obiectelor căzute de la înălţime sau al căderii muncitorilor de la înălţime. Sistemul de amortizare trebuie astfel reglat încât între el şi fundul calotei să rămână o distanţă de cel puţin 3cm. Este cu desăvârşire interzis să se poarte cască de protecţie fără căptuşeală de amortizare. în anotimpurile friguroase sau în locurile de muncă cu temperaturi scăzute casca de protecţie se va purta peste un capişon confecţionat din lână. Rostul căştii de protecţie trebuie să fie foarte bine explicat la instructajul de protecţie a muncii în toate fazele de instruire şi trebuie de asemenea foarte bine înţeles de muncitori. 1.1.9.4 Protecţia ochilor Sticlele sau materialele plastice transparente pentru lentilele sau vizierele de protecţie vor avea


18

următoarele caracteristici: a) vor avea rezistenţa necesară scopului pentru care sunt întrebuinţate; b) nu vor avea dungi, bule de aer sau alte defecte; c) calitatea optică va fi deosebită. Ochelarii de protecţie care se folosesc pentru sudură vor avea sticlă mată. Ochelarii de protecţie şi vizierele pentru faţă vor fi controlate la intervale regulate, toate părţile defecte vor fi imediat remediate sau înlocuite. 1.1.9.5 Protecţia auzului La locurile de muncă unde zgomotul depăşeşte nivelurile maxime admise este obligatoriu să fie căutate soluţii tehnice pentru reducerea acestuia. în cazul în care nu se pot realiza măsuri satisfăcătoare de reducere a zgomotului, personalul expus va fi dotat obligatoriu cu dispozitive de protecţie a auzului, cum ar fi: dopuri din vată parafinată, antifoane interne, căşti antifoane. In funcţie de condiţiile de muncă şi cerinţele fiziologice ale activităţii vor fi alese dispozitive de protecţie a auzului adecvate locului de muncă. Muncitorii care lucrează în medii zgomotoase vor fi examinaţi medical la cel mult 12 luni de la utilizarea unui dispozitiv de protecţie a auzului, pentru a se verifica eficacitatea acestuia. Când dispozitivele de protecţie a auzului au fost folosite, ele vor fi bine curăţate şi sterilizate înainte de a fi acordate altor persoane. 1.1.9.6 Protecţia respiraţiei Muncitorii care lucrează în condiţii de toxicitate vor fi dotaţi cu măşti de protecţie. Alegerea echipamentului pentru protecţia respiraţiei se va face în funcţie de următoarele condiţii: a) procesul de muncă şt condiţiile de expunere; b) proprietăţile fizice, chimice şi toxice ale substanţelor contra cărora trebuie realizată protecţia; c) natura sarcinilor de serviciu pe care le îndeplineşte persoana care poartă echipamentul. Masca de praf va fi aleasă în funcţie de mărimea granulelor de praf din zona de lucru. 1.1.9.7 Protecţia mâinilor şi a braţelor Când se aleg mănuşi pentru lucru, este necesar să se ţină seama de pericolele la care este expus muncitorul care le poartă, precum şi de necesitatea de mişcare liberă a degetelor. Nu se vor folosi mănuşi pentru lucru la maşini şi aparate la care mâinile ar putea fi apucate de piesele în mişcare. Mănuşile obişnuite, mănuşile cu un deget, palmarele, trebuie să fie confecţionate din materiale rezistente şi, când este cazul, să fie prevăzute cu întărituri speciale. Mănuşile folosite pentru manipularea sau lucrul cu materiale iritante sau corozive vor fi purtate cu manşeta introdusă sub mâneca hainei astfel încât să împiedice pătrunderea substanţelor în interiorul mănuşilor. 1.1.9.8 Protecţia picioarelor Jambierele de protecţie trebuie să fie astfel confecţionate încât să poată fi scoase rapid în caz de necesitate. Echipamentul pentru protecţia picioarelor (cizme, bocanci) va fi ales în funcţie de condiţiile de lucru şi de natura operaţiilor executate. Pantalonii de protecţia şi cizmele de protecţie vor fi astfel confecţionate încât să permită purtarea pantalonilor peste cizme spre a nu permite pătrunderea materialelor iritante sau toxice în cizme.


19

1.1.10 Lucrări executate pe timp friguros Executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii pe timp friguros reclamă luarea unor măsuri suplimentare de organizare, în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. Proiectul de organizare a lucrărilor pe timp friguros va cuprinde, pe lângă prevederile organizatorice şi tehnologice, şi pe cele specifice de protecţie a muncii. Perioada convenţională de timp friguros se consideră intervalul 15 noiembrie -15 martie. Pentru şantierele situate la altitudini mai mari de 500 m, perioada convenţională de timp friguros va putea fi prelungită pe bază de date statistice specifice locului unde se află amplasat şantierul, cât şi pe baza aprobării beneficiarului. In vederea aplicării măsurilor de siguranţă sau a metodelor specifice lucrărilor pe timp friguros, se consideră zile friguroase, zilele în care temperatura aerului exterior la ora 8,00, în aer liber, la umbră şi înălţimea de 2 m de la sol şi depărtare de cel puţin 5 m de clădiri încălzite, coboară sub +5°C. Zilele friguroase se iau în considerare numai la lucrările la care, din motive obiective, nu au fost luate măsuri e protecţie corespunzătoare, care să asigure ia locurile de muncă o temperatură de minimum +5°C. In vederea executării lucrărilor pe timp friguros se vor lua din timp următoarele măsuri pregătitoare: a) Asigurarea posibilităţii de îndepărtare a apelor de suprafaţă de lângă construcţii, drumuri şi în general de pe teritoriul şantierului, prin executarea de şanţuri de scurgere sau prin curăţirea celor existente, prin gropi de colectare, diguri de protecţie, etc. b) Executarea umpluturilor la fundaţiile terminate, amenajându-se pantele necesare pentru îndepărtarea apelor; c) Pregătirea căilor de transport din interiorul şantierului pentru asigurarea circulaţiei pe timp ploios; d) Curăţirea şantierului de resturi de materiale; e) Izolarea conductelor existente şi montarea de robinete de golire la punctele joase ale reţelelor; f) Pregătirea utilajelor necesare pentru lucrările pe timp friguros, repararea şi adăpostirea lor; g) Amenajarea centralelor de betoane şi mortare în vederea funcţionării pe timp friguros. h) Montarea instalaţiilor pentru încălzirea apei şi agregatelor. i) Amenajarea sau revizuirea construcţiilor provizorii ce urmează a fi folosite în perioada de tip friguros; proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor necesare cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute în normative; j) Curăţirea de zăpadă şi presărarea cu nisip sau zgură a căilor de circulaţie, a planurilor înclinate, scărilor şi podinelor de lucru; k) Se vor instrui paznicii de noapte asupra măsurilor imediate de alarmă şi localizarea în caz de incendiu; I) Se va organiza un control riguros ai focurilor, în special în timpul nopţii; m) Personalul muncitor al şantierului va fi instruit în vederea respectării condiţiilor de lucru, a aplicării metodelor speciale şi a măsurilor de tehnică a securităţii pe timp friguros; n) în timp de îngheţ se vor lua măsuri pentru golirea de apă a maşinilor şi utilajelor de construcţii, pe timpul cât acestea nu funcţionează, precum şi a conductelor de apă neîngropate şi se va organiza un sistem de control pentru respectarea acestei dispoziţii. La executarea lucrărilor de terasamente se vor avea în vedere măsuri de protecţie care să asigure la locurile de lucru o temperatură egală sau mai mare de +5°C. La începutul perioadelor de dezgheţ se vor ţine sub supraveghere terasamentele, căile de rulare ale macaralelor, precum şi schelele şi eşafodajele la care stabilitatea ar putea fi afectată de tasări. 1.1.10.1 Săpături


20

Executarea săpăturilor pe timp friguros nu se poate face în terenuri pentru care nu s-au luat măsuri de protecţie contra îngheţului, în terenuri îngheţate sau în terenuri dezgheţate artificial. Nu se recomandă folosirea metodei de lucru prin hidromecanizare la săpăturile de terasamente pe timpul friguros. Când se execută săpături în terenuri îngheţate, afânarea manuală a terenului este admisă numai la lucrări de volum redus, la adâncimi mici. Lucrările în terenul îngheţat se vor executa cu atenţie, dislocându-se blocuri de mărimi potrivite, pentru a nu pune în pericol siguranţa personalului muncitor. Nu este permisă săparea sub taluz a terenului dezgheţat şi dislocarea ulterioară a stratului îngheţat de deasupra. Nu se recomandă folosirea excavatoarelor cu capacitatea cupei sub 0,5mc şi nici a screperelor sau buldozerelor la lucrările de terasamente în terenuri îngheţate. 1.1.10.2 Betoane La prepararea şi turnarea betoanelor pe timp friguros se vor lua următoarele măsuri: a) se interzice încălzirea apei cu ajutorul aburului viu. Aceasta se va încălzi numai în rezervoare prevăzute cu capace şi ţevi de preaplin şi aerisire. b) ventilele conductelor de abur pentru încălzirea apei, a agregatelor sau betonului, vor fi amplasate în locuri uşor accesibile, pentru a se putea efectua oprirea uşoară a aburului. c) se interzice utilizarea încălzirii cu coşuri cu cărbune sau cu gaze, fără a se fi luat în prealabil măsuri de ventilare corespunzătoare a spaţiului de lucru. d) se interzice udarea betonului încălzit cu curent electric, rară a se întrerupe curentul electric. La executarea lucrărilor de beton şi beton armat se vor avea în măsură următoarele măsuri: a) în cazul când pe cofraje sau armături există zăpadă sau gheaţă, acestea vor trebui îndepărtate. Dacă dezgheţarea se face cu abur sau apă fierbinte, betonul va trebui turnat imediat, pentru ca să nu se formeze din nou pojghiţă de gheaţă; b) pentru accelerarea întăririi betonului se poate folosi, ca accelerator de întărire, clorura de calciu; c) persoanele care prepară şi utilizează soluţiile clorurate vor fi prevăzute cu echipamente de protecţie în bună stare şi cu mijloace individuale de protecţie; d) încăperile care servesc la păstrarea clorurii de var şi la prepararea apei clorurate vor fi întreţinute în stare de curăţenie. Decofrarea construcţiilor executate pe timp friguros se poate face când betonul pus în operă a atins rezistenţele specificate în normativele în vigoare sau în proiectele de execuţie. 1.1.10.3 Zidării şi tencuieli La executarea lucrărilor de zidărie se vor avea în vedere următoarele măsuri: a) nu se vor întrebuinţa mortare de var simplu şi nisip deoarece, dacă îngheaţă înainte de terminarea prizei, aceste mortare se fărâmiţează la dezgheţare; b) pe timp friguros nu se admite stropirea cărămizilor cu apă care ar putea îngheţa pe suprafaţa cărămizilor; c) executarea zidăriei pe timp friguros trebuie să fie deosebit de îngrijită, respectându-se legăturile, orizontalitatea, uniformitatea şi grosimea rosturilor, verticalitatea, deoarece aceasta contribuie la stabilitatea zidăriei în perioada dezgheţului. La executarea tencuielilor se vor respecta următoarele măsuri: a) se interzice executarea lucrărilor de tencuieli cu folosirea soluţiilor clorurate în interiorul încăperilor, cu excepţia ten cuini nişelor pentru radiatoare, care se va face cu ferestrele deschise; b) se interzice aplicarea tencuielilor pe zidăria acoperită cu gheaţă; c) se interzice executarea lucrărilor de tencuieli cu mortare obişnuite, când temperatura scade sub +5°C; d) la uscarea artificială a tencuielilor se vor lua măsuri de aerisire a gazelor emise de coşurile de cocs.


21

1.1.10.4 Finisaje La lucrările de zugrăveli şi vopsitorii se vor urmări următoarele măsuri: a) executarea lucrărilor de spoieli, zugrăveli şi vopsitorii este permisă pe timp friguros şi cu materiale obişnuite numai în încăperi încălzite, având temperatura de cel puţin +5°C, măsurată la 0,05m de la pardoseală; b) executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii interioare, cu produse pe bază de polimeri sintetici, se va face la temperatura de minim +5°C; c) este interzisă încălzirea uleiurilor, lacurilor, vopselelor de ulei şi a solvenţilor direct la flacără, pentru a se evita aprinderea lor; încălzirea se va face în apă caldă sau prin depozitare îndelungată în încăperi încălzite. La lucrările de montare a geamurilor se vor lua următoarele măsuri: a) încăperile să fie încălzite; b) cercevelele să fie curăţate de zăpadă sau de gheaţă; c) montarea geamurilor în aer liber la temperaturi negative se admite în mod excepţional numai la luminatoare şi la ferestre fixe, când cercevelele lor nu pot fi demontate şi aduse într-o încăpere încălzită. Numai la luminatoare şi la ferestre fixe, când cercevelele lor nu pot fi demontate şi aduse într-o încăpere încălzită. 1.1.11 Lucrări de terasamente Inainte de începerea lucrărilor de terasamente trebuie să se facă cercetări geologice şi hidrogeologice. Inainte de începerea lucrărilor de terasamente este necesar să se stabilească precis existenţa instalaţiilor subterane, natura lor şi felul cum sunt amplasate sub pământ. In cazul când există asemenea instalaţii subterane, lucrările de pământ trebuie să se execute luându-se toate măsurile de precauţie, sub o supraveghere tehnică permanentă şi făcându-se un instructaj special muncitorilor care execută asemenea lucrări. In cazul când în timpul lucrului se descoperă construcţii şi instalaţii subterane, care nu s-au cunoscut înainte, lucrările trebuie imediat întrerupte şi personalul evacuat, până la identificarea instalaţiilor descoperite şi stabilirea eventualelor pericole ce s-ar putea ivi în caz de continuare a lucrărilor. In apropierea conductelor de apă cu presiune şi a conductelor de gaz trebuie să se lucreze cu multă grijă, sub supravegherea şefului de şantier sau a maistrului. în căzui când se execută săpături în apropierea cablurilor electrice subterane aflate sub tensiune, lucrările se vor executa numai după ce curentul a fost oprit. Când se constată în timpul lucrului existenţa gazelor periculoase în gropile de săpătură, puţuri, lucrările trebuie oprite imediat iar lucrătorii trebuie evacuaţi până la înlăturarea cauzelor. Inaintea începerii lucrărilor de terasamente, trebuie luate măsuri pentru îndepărtarea de pe amplasamentul lucrării respective a apelor de suprafaţă din vecinătăţi, deoarece acestea pot provoca inundarea gropilor şi prăbuşirea malurilor. 1.1.11.1 Săparea manuală a terenului Săparea gropilor de fundaţie şi a şanţurilor cu adâncime mică, în terenuri cu umiditate naturală şi în cazul în care nu există ape freatice, poate fi executată cu pereţi verticali, fără consolidări, în următoarele tipuri de teren: a) teren uşor (nisip, umpluturi, etc.) la o adâncime maximă de 0,75m; b) teren mijlociu (se sapă cu cazmaua şi parţial cu târnăcopul), ta 1,25m; c) teren tare (se sapă cu sapa, cu târnăcopul şi cazmaua) la 2,00m; d) teren foarte tare (se lucrează cu ranga, târnăcopul, barosul, etc. însă rar explozivi), la o adâncime maximă de 2,00m.


22

In cazul existenţei unor terenuri cu condiţii diferite decât cele arătate anterior, săpăturile pentru fundaţii şi şanţuri se execută cu pereţii în taluzuri, fără sprijinire, sau cu pereţii verticali sprijiniţi pe toată înălţimea, conform indicaţiilor din proiectul de organizare a lucrărilor de şantier. Este interzisă instalarea şi circulaţia vehiculelor sau utilajelor de construcţii, pozarea liniilor ferate, plantarea stâlpilor pentru liniile aeriene, pentru instalarea iluminatului, în apropiere de locurile unde se execută săpături pentru fundaţii, şanţuri, gropi în raza prismei de alunecare a terenului. Amplasarea şi circulaţia vehiculelor şi a utilajelor de construcţii în raza prismei de alunecare a terenului este permisă, în cazul pereţilor sprijiniţi, cu condiţia verificării prealabile a rezistenţei sprijinirii prin calcul, în care se va ţine seama atât de mărime, cât şi de solicitările dinamice rezultate din sarcinile respective. Viteza de circulaţie trebuie să fie de maximum 10 km/h. Apa subterană care apare în timpul săpăturilor trebuie evacuată de îndată, pentru a nu înmuia pământul şi produce prăbuşirea malurilor. în momentul în care se ajunge la pânza de apă, săpăturile de fundaţii se opresc şi se face sprijinirea malurilor, fiind interzisă continuarea săpăturilor sub apă rară a se sprijini în prealabil malurile. Pământul provenit din săpătură trebuie aşezat la o distanţă de cel puţin 0,5m de la marginea pereţilor săpăturii. Este interzisă aşezarea stivelor de materiale de-a lungul marginii de sus a gropii sau a şanţului la o distanţă mai mică de 0,75m de la margine. Trebuie să se supravegheze zilnic starea terenului, în cazul când sunt posibile surpări sau alunecări ale maselor de pământ. Nu se va începe lucrul fără o verificare prealabilă a terenului. Când se constată crăpături longitudinale, paralele cu marginea săpăturii, se evacuează muncitorii şi utilajul, se consolidează terenul şi apoi se reîncepe lucrul. Se vor lua măsuri contra surpării pereţilor săpăturii, în cazul când în apropiere se găsesc utilaje şi mecanisme care produc vibraţii în timpul lucrului. Executarea săpăturilor în gropi, şanţuri largi, etc, trebuie să se facă cu formarea de maluri la unghiul taluzurilor naturale sau cu sprijinirea respectivă a pereţilor. 1.1.11.2 Săparea mecanizată a terenului cu excavatorul La executarea mecanizată a lucrărilor de fundaţii, pereţii săpăturilor se vor consolida cu panouri confecţionate anterior care se vor introduce de sus, pe măsura avansării lucrărilor. In timpul lucrului este interzis accesul oamenilor deasupra frontului de lucru în limitele taluzului natural. De asemenea, este interzis a se sta în raza de acţiune a utilajelor. Lăţimea platformei de lucru trebuie să asigure posibilitatea deplasării utilajelor şi mijloacelor de transport. Distanţa minimă între cea mai proeminentă parte a mecanismelor şi marginea platformei trebuie să fie de cel puţin 1,5 m, în funcţie de natura terenului şi greutatea utilajului. Trecerea sau staţionarea sub cupa sau braţul excavatorului este interzisă. La descărcarea pământului excavat direct în autovehicule, conducerea cupei deasupra autovehiculului se va face prin rotirea acesteia dinspre partea de dinapoi a autovehiculului spre partea din faţă, oprindu-se deasupra platformei de încărcare, la mijloc. Se va coborî apoi cupa atât cât permite descărcarea. Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comandă a autovehiculului, a descărca în autovehicul de la înălţime şi a sta pe autovehicul în momentul descărcării. Este interzisă rămânerea şoferului în autovehicul în timpul încărcării acestuia. 1.1.12 Prepararea şi transportul betoanelor şi mortarelor 1.1.12.1 Prepararea betoanelor Amplasarea unităţilor pentru prepararea betoanelor şi a instalaţiilor de concasare, sortare şi prelucrare a agregatelor, cât şi transportul şi însilozarea acestora trebuie să corespundă normele de protecţie a muncii şi normelor de protecţie a mediului înconjurător. în timpul funcţionării, staţia va fi închisă cu grilaj, spre a nu fi posibil accesul la cupa de agregate. Este interzis accesul personalului muncitor străin de formaţia de lucru, în zona de preparare a betonului. în timpul preparării betonului, cât şi al opririi staţiei de preparare, cupa de încărcare a betonierei trebuie să fie lăsată în jos şi blocată.


23

Curăţirea gropilor de încărcare a cupelor va fi făcută numai după blocarea acestora în poziţia ridicată şi după întreruperea şi scoaterea instalaţiei electrice de sub tensiune. Curăţirea tobei de amestec, a jgheabului de curgere a betonului, a buncărului de descărcare şi a altor elemente componente, executarea unor lucrări de întreţinere sau de reparare, sunt permise numai după oprirea instalaţiei de preparare şi deconectarea acesteia de la sursa de curent electric sau sursa de acţionare a motorului termic. In cazul utilizării betonierelor mobile, acestea trebuie bine fixate pe locurile de lucru, blocate sau prinse între saboţi fixaţi cu buloane. Descărcarea betonului proaspăt se va face prin răsturnarea comandată a tobei sau deschiderea orificiului de evacuare din cuvă. Se interzice ajutatul la descărcarea instalaţiei de amestecat betoane cu lopeţi sau cu alte mijloace. Este interzisă circulaţia sau staţionarea persoanelor sub gurile de descărcare ale instalaţi ei de preparare a betoanelor. Instalaţia de preparare a betoanelor, acţionată cu motoare electrice, va fi verificată zilnic de mecanicul instalaţiei în ceea ce priveşte existenţa şi starea legăturii la pământ. Platformele şi scările ce deservesc instalaţia de preparare a betoanelor vor fi prevăzute cu balustrade, iar părţile instalaţiei care pot accidenta prin atingere personalul, cu grilaje de protecţie. Orice intervenţie la instalaţi a electrică se va face numai cu electricieni autorizaţi, cu calificare corespunzătoare şi desemnaţi de şeful staţiei. 1.1.12.2 Prepararea mortarelor Prepararea mortarelor se va face mecanizat, cu ajutorul malaxoarelor de mortar sau al betonierelor. Se vor respecta normele de protecţie a muncii specifice preparării mortarelor, care coincid cu normele de protecţie a muncii specifice preparării betoanelor. 1.1.12.3 Utilizarea aditivilor In cazul utilizării de aditivi la prepararea betoanelor, şeful staţiei de betoane este obligat să ia măsuri corespunzătoare de protecţie a muncii, în funcţie de substanţe le chimice din care sunt alcătuiţi aditivii şi de instrucţiunile date de producătorul aditivului. Magaziile pentru depozitarea aditivilor vor fi amplasate cât mai aproape de locurile de utilizare. Este interzis accesul la locurile de depozitare a aditivilor, persoanelor care nu lucrează cu aceste substanţe. Prelucrarea aditivilor pentru tratarea betonului se va face cu scule speciale specifice fiecărui aditiv, conform instrucţiunilor de folosire elaborate de producătorul aditivului. 1.1.12.4 Transportul betonului Transportul betonului se poate face cu autobetoniere, autobasculante, benzi transportoare, bene, tomberoane, rabe. înainte de utilizare, starea mijlocului de transport va fi verificată zilnic. La transportul betonului pe verticală şi orizontală, staţionarea persoanelor sub şi în raza utilajului de ridicat este interzisă. Circulaţia pe cofraje după montarea armăturilor pentru transportul betonului se va face pe podine aşezate pe capre, cu o lăţime de cel puţin 1,2 m. Circulaţia şi staţionarea persoanelor în zona de basculare a betonului din mijlocul de transport este interzisă. Imediat după turnare, dispozitivele pentru transportul betonului vor fi în mod obligatoriu spălate. Se va urmări ca durata transportului de la locul de preparare până la locul de turnare să nu depăşească timpul necesar pentru păstrarea compoziţiei şi omogenităţii betonului şi să nu favorizeze apariţia fenomenului de segregare. Betonul degradat poate crea condiţii de accidente prin înfundarea conductelor si creşterea presiunii în instalaţie peste limitele de securitate. 1.1.12.5 Transportul mortarului


24

Transportul mortarului se poate face cu autobetoniere, autobasculante, pompe de mortar, maşini de tencuit, buncăre, bene, tomberoane. înainte de utilizare, starea mijlocului de transport va fi verificată zilnic. Se interzice punerea în funcţiune a pompelor de mortar dacă nu conţin pastă iar în timpul lucrului este interzis a se depăşi presiunea maximă a acestora. Nu este admisă îndoirea în unghi a conductelor şi legarea acestora cu sârmă la ştuţurile utilajului. Legarea se va face cu brăţări strânse cu buloane. Personalul muncitor care lucrează cu injectorul de mortar trebuie să poarte obligatoriu ochelari de protecţie. 1. Turnarea şi compactarea betonului Şeful de şantier, şeful de lot, şeful de punct de lucru şi maistrul au următoarele obligaţii: a) să organizeze instructajul de protecţie a muncii pentru tot personalul muncitor al şantierului şi să verifice prin sondaj modul în care se face acest instructaj; b) să ia măsuri pentru expunerea instrucţiunilor de protecţie a muncii şi a afişelor de propagandă prin care se exemplifică măsurile care trebuie luate pentru prevenirea accidentelor de muncă; c) să urmărească aplicarea la fiecare loc de muncă a măsurilor specifice de protecţie a muncii. Inainte de începerea turnării betonului, şeful punctului de lucru va controla modul de execuţie a cofrajelor, a schelelor şi a podinelor de lucru şi rezistenţa acestor elemente de construcţie. In cazul turnării betonului la o înălţime mai mare de 1,5 m, podinele de lucru vor fi prevăzute cu balustrade şi bordură de margine . Se interzice accesul personalului muncitor in zona de turnare unde este pericol de cădere a betonului. Dacă, din punct de vedere tehnologic, acest lucru nu este posibil, se vor amenaja viziere de protecţie. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua următoarele măsuri: a) vibratoarele vor fi verificate înainte de începerea turnării, cele găsite cu defecţiuni fiind eliminate; b) în cazul în care vibratoarele se defectează în timpul turnării, ele vor fi imediat deconectate şi predate electricianului pentru verificare; c) carcasa vibratorului va fi legată la pământ, iar muncitorii vor purta in timpul lucrului cizme si mănuşi electroizolante; d) conductorii electrici, care alimentează cu energie vibratorul, vor fi flexibili si izolaţi în tub de cauciuc; e) în timpul deplasării vibratorului, precum si întreruperilor lucrului, oricât de scurt, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la reţea; f) instalaţiile electrice necesare punerii in funcţiune a vibratoarelor, se vor realiza respectându-se regulile de tehnică a securităţii pentru instalaţii electrice. Manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor căruia i s-a făcut instructajul de manipulare, precum şi cel specific de protecţie a muncii. 1.1.14 Fasonarea şi montarea armăturiior din oţel - beton Descolăcirea şi îndreptarea oţelului pentru armarea betonului trebuie făcută pe un teren de lucru destinat numai pentru acest scop şi împrejmuit. La îndreptarea oţelului - beton pentru armături cu ajutorul mecanismelor este necesar ca: a) fixarea capetelor oţelului - beton în tamburul de îndreptare să se facă numai după oprirea motorului; b) înainte de pornirea motorului, tamburul să se acopere cu apărătoarele de protecţie; c) porţiunea de trecere a oţelului - beton pe tambur să fie prevăzută cu un dispozitiv de Este interzisă ţinerea în mână a bare lor mai scurte de 30cm la stanţa acţionată cu motor, pentru a se evita prinderea mâinii în timpul tăierii barelor. îndoirea manuală a armăturilor de oţel - beton se va face cu chei speciale, în bună stare, pentru a nu se produce rănirea mâinilor muncitorilor. Uneltele şi dispozitivele de îndoire a armăturii vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului.


25

Se interzice montarea armăturilor în apropierea liniilor electrice aflate sub tensiune. în cazul în care linia electrică nu poate fi scoasă de sub tensiune, se vor lua măsuri speciale de electrocutare. Praful metalic şi de rugină ce rezultă în urma prelucrării armăturii şi a fasonării ei se va îndepărta numai cu perii sau mături. Este interzisă circulaţia pe armăturile carcaselor sudate. Sudarea carcaselor pe stâlpi, grrinzi şi piloţi trebuie făcută în poziţie orizontală, pe capre sau pe suporturi metalice. 1.1.15 Lucrări de zidărie şi tencuieli 1.1.15.1 Executarea zidurilor Executarea lucrărilor de zidărie la înălţime trebuie să se facă de pe schele tipizate sau realizate reglementar, îngrădite cu parapete de 1 m înălţime şi prevăzute cu bordură. Se interzice circulaţia pe ziduri. Pentru circulaţie se vor folosi numai schelele. protecţie. Aducerea mortarului şi cărămizilor pe clădirile în curs de execuţie se va face în dispozitive speciale, asigurate pentru evitarea căderii materialelor. Se interzice executarea zidăriei pe o înălţime mai mare de două etaje, fără legarea acesteia prin planşee sau fără a se monta pe grinzile planşeelor o podină provizorie. Depozitarea pe podina de lucru a materialelor pentru zidărie se va face astfel încât să se lase un spaţiu de minimum 0,5 m între zidul ce se execută şi materiale, de-a lungul întregului front de lucru. Podina de lucru va fi cu cel puţin 15 cm mai jos decât nivelul zidăriei. înălţimea zidăriei nu va depăşi 1,2 m deasupra nivelului podinei de lucru. Pentru înălţimi mai mari se vor monta podine auxiliare. La zidirea pereţilor exteriori de pe schelele interioare se vor monta, obligatoriu, viziere de protecţie pe perimetrul exterior al construcţiei, pentru oprirea căderii obiectelor de sus. In cazul în care este necesar a se tăia sau sparge unele zidării, personalul muncitor va fi dotat cu ochelari de protecţie. 1.1.15.2 Executarea tencuielilor La lucrările de tencuieli interioare şi ipsosării se vor putea utiliza podine aşezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scărilor duble este permisă numai pentru executarea lucrărilor mici de tencuire în locuri izolate. In cazul în care nu există schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executate de pe podine împrejmuite, aşezate pe console trecute în afară prin golul ferestrei respective. In procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie să se ţină la o distanţă de 1-1,5 m de suprafaţa care se tencuieşte şi sub un unghi de circa 90° faţă de această suprafaţă. Aplicarea mortarului se va face de sus în jos, în straturi de cel mult 6-7 mm grosime. In cazul opririi pompei de mortar mai mult de 20 minute, conducta trebuie suflată cu aer comprimat, pentru evacuarea dopurilor formate în ea. La aplicarea tencuielilor torcretate, precum şi la prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperi închise, se vor lua măsuri de ventil are permanentă, în scopul evacuării prafului. 1.1.16 Manipularea şi transportul prin purtare a maselor Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor conform definiţiei din Normele generale de protecţie a muncii, se înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi salariaţi, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională. In cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea persoanei juridice sau fizice va organiza locurile de munca astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi: a) va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în ceea ce priveşte:


26

b) caracteristicile masei; c) efortul fizic depus; d) caracteristicile mediului de muncă; e) caracteristicile activităţii. f) va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de vedere fizic. Se interzice manipularea frecventă şi prelungita a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale periodice. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmări ca salariaţii care execută lucrări de manipulare şi transport prin purtare să primească o instruire adecvată şi informaţii privind manipularea şi transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care aceste activităţi nu sunt executate corect. Salariaţii vor fi informaţi asupra măsurilor luate de conducerea persoanei juridice pentru asigurarea securităţii, la manipularea şi transportul prin purtare. Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmări modul în care salariaţii respectă indicaţiile tehnice de lucru privind manipularea şi transportul prin purtare. Conducerea persoanei juridice sau fizice, pentru fiecare caz în parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat precum şi centrul de greutate în cazul unui ambalaj excentric. In timpul manipulării manuale a maselor, salariatul trebuie să aibă vizibilitate. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare. Manipularea în acelaşi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător. Obiectele în cutii, lăzi, etc, trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos . Manipularea şi transportul maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare se va face numai cu palmare. Se interzice manipularea manuală a maselor în / din locuri în care nu există spaţiu pe orizontală sau pe verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi. Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie. In cazul în care condiţiile climatice (vânt, ceaţă, căldură excesivă, etc) nu permit manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de accidente sau îmbolnăvire profesională. Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă nu au echipament de protecţie şi / sau de lucru corespunzător şi în bună stare. 1.1.17 Transportul cu mijloace nemecanizate Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi transport se va face în funcţie de felul şi greutatea materialului care se manipulează, de natura terenului, de modul de dotare a persoanelor juridice sau fizice. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât să reziste condiţiilor de exploatare şi se vor utiliza numai pentru executarea operaţiilor pentru care au fost destinate. înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisă capacitatea de transport a acestuia. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni. Se interzice utilizarea cărucioare lor cu 3 sau 4 roţi care au sistemul de autofrânare defect. 1.1.18 Prevederi finale Aceste prevederi nefiind limitative, constructorul va lua ori de câte ori va fi necesar, măsuri suplimentare, astfel încât să se evite producerea oricărui accident.


27

1.2 Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor 1.2.1 Generalităţi Măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare sunt obligatorii pe timpul executării lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor de bază şi la executarea lucrărilor de organizare de şantier, inclusiv la depozitarea, transportul şi manipularea materialelor şi manipularea substanţelor combustibile care se pun în operă. La activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor este obligat să participe întregul personal încadrat, aceasta constituind o sarcină de serviciu. Organizarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor într-o unitate de construcţii cuprinde în principal: a) Constituirea comisiei de apărare împotriva incendiilor, stabilirea obligaţiilor ce revin acesteia şi a metodologiei de lucru, precum şi întocmirea planului de apărare împotriva incendiilor. în unităţile de construcţii unde, din cauza sferei reduse de activitate şi a personalului, nu este oportună constituirea unei comisii de apărare care să îndrume şi să controleze activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor, consiliul de administraţie va desemna prin dispoziţie un responsabil cu prevenirea şi stingerea incendiilor, stabilind atribuţiile acestuia. b) Constituirea serviciului de pompieri, încadrarea acestuia cu personal corespunzător şi dotarea cu mijloace şi materiale de intervenţie, întocmirea programului de instruire şi stabilirea atribuţiilor ce revin membrilor acestuia. c) Stabilirea atribuţiilor şi răspunderilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor ce revin personalului încadrat, serviciilor şi compartimente lor funcţionale, precum şi altor organisme constituite în unitate a respectivă. d) Organizarea activităţii instructiv educative pentru prevenirea incendiilor în rândul întregului personal încadrat. e) Organizarea activităţii de dotare a unităţii cu maşini, instalaţii, utilaje, aparatură, echipament de protecţie şi substanţe chimice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi de întreţinere în stare de funcţionare a acestor mijloace. f) Organizarea prevenirii şi stingerii incendiilor pe locurile de muncă şi a evacuării persoanelor şi bunurilor în caz de incendiu. g) Organizarea controlului sistematic al respectării normelor, realizarea măsurilor şi îndeplinirii e obligaţiilor şi atribuţiilor ce revin personalului privind prevenirea şi stingerea incendiilor. 1.2.2 Lucrări de organizare de şantier 1.5.2.1 Generalităţi Lucrările de organizare de şantier se realizează conform proiectului de organizare de şantier, parte componentă şi obligatorie a documentaţiei economice pentru orice categorie de lucrări de construcţii montaj, indiferent de forma de proprietate a unităţii care execută lucrările respective. în organizarea şantierului se pot folosi construcţii sau obiecte: - definitive - provizorii - obiecte tipizate Obiectele ce se prevăd pentru lucrările de organizare de şantier pot fi tipizate sau netipizate. Dintre obiectele tipizate existente, se pot folosi: - module de clădiri spaţiale - lucrări de plan general


28

- împrejmuiri - obiecte social-administrative spaţiale demontabile şi provizorii - depozite pentru materiale de construcţii - unităţi demontabile de prelucrat agregate pentru betoane

Intocmit,

ing. Sorin Angelescu

Verificator MLPTL:


29

B.3. Prevederi generale

B.3.1. Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte atestati de comisia de atestare a MLPAT.

B.3.2. Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde, conform atributiilor care –I revin, de realizarea nivelului de calitate corespunzatorexigentelor de performanta esentiale ale lucrarii.

B.3.3. Dupa primirea documentatieitehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.

B.3.4. Se va respecta Programul de control anexat.

B.3.5. Lucrarile de structura se vor executa pe baza documentatiei tehnice cuprinse in proiect, precum si a completarilor si modificarilor transmise de proiectant in timpul executiei prin planuri suplimentare, planuri modificatoare, dispozitii de santier.

B.3.6. Constructorul va semnala proiectantului eventualele neconcordante, omisiuni sau neclaritati, pentru a se lua masurile necesare, ianaintea executiei fazei respective.

B.3.7. Constructorul poate face propuneri de modificare fata de solutiile tehnologice cuprinse in proiect, in scopul adaptarii la propria tehnologie. Aceste propuneri se pot plica dupa aprobarea proiectantului.

B.3.8. Prin grija investitorului se va intocmi cartea tehnica a constructiei care cuprinde documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acesteia, si care se va preda proprieatrului constructiei, care are obilgatia de a o completa la zi.

B.3.9. La punctul de lucru se vor gasi obligatoriu: documentatia completa de executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de santier, principalele norme privind tehnologiile de executie, normativul NE 012-99, cartea betoanelor, certificatele de calitate ale materialelor.

B.4. Lucrari de fundatii.

B.4.1. Se ecuta trasarea fundatiilor si stabilirea cotei 0,00, la care va fi prezent proiectantul de arhitectura.

B.4.2. Verificarea terenului de fundare se va face de specialistul geotehnician, rezultatele fiind consemnate in proces verbal de receptie a terenuluui de fundatie.

B.4.3. La terminarea lucrărilor de săpătură pentru fundaţii se vor verifica


30

dimensiunile şi cotele de nivel realizate şi se vor compara cu cele din proiect. Este interzisă executarea fundaţiilor înainte de efectuarea corecţiilor necesate.

B.4.4. Conform cerinţelor înscrise în planuri, nu se va trece la executarea betoanelor de egalizare decât după verificarea terenului de fundare de către proiectant şi geotehnician.

B.4.5. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor tehnice.

B.4.6. Se vor utiliza betoane care sa reziste la actiunea coroziva a apei .

B.4.7. Rosturile de lucru de la fundatii vor respecta specificatiilwe din norme:

Suprafata rostului se realizeaza perpendicular pe axa fundatiei, sicanat sau verticala dreapta;

Turnarea betonului se face in straturi de 30-50cm, iar turnarea stratului urmator se face inaintea inceperii prizei cimentului din stratul inferior;

Durata max. a intreruperilor pentru care nu se vor lua masuri speciale este de 1,5-2ore, pentru betoane cu cimenturi obisnuite;

Reluarea betonarii se face dupa pregatirea rostului; Pentru a se reduce deformatiile din contractie se va mentine umiditatea

betonului in primele zile de la turnare.

B.4.8. Inaintea betonariii se vor verifica armaturile montate si cofrajele laterale, respectand acoperirea minima.

B.4.9. Receptia calitativa a fundatiilor se face de beneficiar, constructor, proiectant.

B.5. Lucrari de armatura.

B.5.1. Otelul beton utilizat va corespunde STAS 438/1-89; STAS 438/2-89 si STAS 438/3-89. Se interzice utilizarea otelurilor fara certificat de calitate. Se vor efectua pentru fiecare sortiment aprovizionat operatiile de control prevazute in NE 012-99 pct 10.2.

B.5.2. Fasonarea armaturii se va face in stricata conformitate cu prevederile proiectului si a normelor tehnice in vigoare. Se interzice fasonarea la temperaturi sub –10oC.

B.5.3. Se va verifica pozitia barelor verticale care trec prin grinzi si placa si se vor lua masuri de corectare imediat dupa turnare.

B.5.4. Pentru mentinerea pozitiei armaturii si respectarea acoperirii se vor utiliza distantieri :

minim 3buc/mp la placi si pereti; minim 1buc/mp la grinzi si stalpi; capre pentru placi, min 1bu/mp.


31

B.5.5. Se interzice deformarea barelor prin calcare, depozitare de elemente grele.

B.5.6. Se va verifica legarea corecta a armaturilor cu sarma neagra sau sudura.

B.5.7. Inlocuirea de bare de otel cu alt tip decat cele din proiect nu se poate face decat cu avizul scris al proiectantului.

B.5.8. Nu se vor utiliza bare de armatura cu zone puternic ruginite sau acoperite cu mortar sau beton.

B.5.9. Tolerantele admise la fasonarea armaturii sunt indicate in Anexa. Anexa 1. Tolerante admise la trasarea pe teren a constructiilor (extras din STAS

9824-1-875) si a fundatiilor (extras din P10-1986).

1.1. Trasarea constructiilor.

Latura constructiei

25m 50m

Tolerante le coordonate rectangulare de trasare T/d1

2 cm 2 cm

Toleranta laturilor pe conturul de trasare T/d2

3 cm 3 cm

1.2. Trasarea fundatiilor.

La trasarea in plan orizontal a axelor fundatiilor 10mm;

La trasarea in plan vertical a cotelor fundatiilor 10mm. Anexa 2. Abateri ale cofrajelor conform C56-85 si NE 012-99).

Element Dimensiunea Abatere (mm) Inclinare (mm/m)

Fundatii Lungime 15 3

Latime 6 3

Inaltime 10 15

Stalpi Inaltime 10

Latura 3

Pereti Lungime 10

Inaltime 10

Grosime 3

Grinzi Lungime 10 2

Latura 3 2

Placi Lungime 10 2

Grosime 3

Anexa 3. Abateri limita ale armaturilor conform NE 012-99.

Element Distanta Grosime Lungimi (mm) Lungime


32

intre axele barelo (mm)r

strat acoperire (mm)

<1m 1-10m >10m petrecere inadire prin sudare

Fundatii 10 10 5 20 30 +3 d

Pereti 5 3

Stalpi Grinzi

3 3

Placi 5 2

Intre etrieri

10

Anexa 4. Acoperirea cu beton a armaturilor STAS 10107/0-90. Grosimea minima in

mm pentru beton de clasa > Bc 20.

Element Categoria elementului

I II III IV

Monolit Prefabricat Monolit Prefabricat

Placi si nervuri cu b<150mm

10 10 15 15 20 -

Pereti structurali

15 (30) 10 20 (30) 15 30 45

Grinzi, stalpi

25 20 30 25 35 -

Fundatii - - - - 35 45

Pentru betoane de clasa Bc 10 si Bc 15, valorile din tabel se maresc cu 5mm la elemente de categoria II; III; IV. Grosimile de acoperire vor respecta si conditia a>1,2 d, unde d este diametrul barelor longitudinale de rezistevta. Valorile din paranteze sunt pentru pereti turnati in cofraj glisant. Acoperirea cu beton a armaturilor transversale, (etrieri, bare transversale ale carcaselor sudate), se ia: 15 mm pentru elemente de categoria I siII; 20 mm pentru elemente de categoria III; 25 mm pentru elemente de categoria IV. Anexa 5. Abateri limita la elementele de beton si beton armat conform NE 012-99.

Element Dimensiunea de referinta

Dimensiuni Inclinarea suprafetei fata de: Pozitia elementului

Verticala Orizontala Oblica Axe in plan

Cota de nivel

Fundatii Lungime, latime

20 - 5mm/m 20mm tot.

5mm/m 16mm tot.

10 10

Inaltime <2m 20 3mm/m 16mm tot.

-

>2m 30

Stalpi Inaltime <3m 16 3mm/m 16mm

5mm/m 20mm tot.

5mm/m 16mm

10 <6m

10 3-6m 20


33

>6m 25 tot. tot.

Dimensiuni sectiune

<50cm 5 - - - >6m

16 >50cm 8

Pereti Lungime, inaltime

<3m 16 3mm/m 16mm tot.

5mm/m 5mm/m 10 10

3-6m 20

>6m 25

Grosime <10cm 3 3mm/m 5mm/m 5mm/m 10 10

>10cm 5

Grinzi Lungime <3m 16 3mm/m 5mm tot.

5mm/m 10mm tot.

5mm/m 10mm tot

10

3-6m 20

>6m 25

Dimensiuni sectiune

<50cm 5 3mm/m 5mm/m 5mm/m 10

>50cm 8

Placi Lungime, latime

<3m 16 3mm/m 10mm tot

5mm/m 10mm tot

5mm/m 10mm tot

10

3-6m 20

>6m 25

Dimensiuni sectiune

<10cm 3 3mm/m 5mm/m 5mm/m 10

>10cm 5

Anexa 7. Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare (NE 012-99).

Temperatura amestecului de beton

Durata de transport (minute)

Cimenturi de marca < 35 Cimenturi de marca > 40

t > 30 45 30

10< t <30 60 45

t < 10 90 60

Durata de transport se considera din momentul terminarii incarcarii, pana la terminarea descarcarii. In cazul transportului cu autobasculanta, valorile din tabel se reduc cu 15 minute. Anexa 6. Termene minime recomandate pentru decofrare. 6.1. Decofrarea fetelor laterale la grinzi, stalpi, pereti, fundatii

Tipul cimentului

Termenul de decofrare (zile) pentru temperatura mediului de oC

+5 +10 +15

F 25 4 3 2

M 30; Hz 35; SRA 35

3 2 1

2 1,5 1

2 1 1

6.2. Decofrarea fetelor inferioare ale grinzilor cu mentinerea popilor de siguranta.

Conditii tehnologice

Termenul in zile de la turnare

Tipul cimentului M 3 ; Hz 35 Pa35 Pa40


34

Temperatura mediului

+5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15

Plansee, grinzi cu deschidere max. 6m

10 8 6 6 5 4 5 5 3

Grinzi cu deschiderei mai mari decat 6m

14 12 8 10 8 6 6 5 4

6.3. Termene minime pentru indepartarea popilor de siguranta.

Termenul in zile de la turnare

Tipul cimentului M 3 ; Hz 35 Pa35 Pa40

Temperatura mediului

+5 +10 +15 +5 +10 +15 +5 +10 +15

Plansee, grinzi cu deschidere max. 6m

24 18 12 18 14 9 10 8 5

Grinzi cu deschideri de 6-12m

32 24 16 24 18 12 14 11 7

Grinzi cu deschiderei mai mari decat 6m

42 32 21 36 28 18 28 21 14

Anexa 8. Abateri limita la elementele de zidarie conform STAS 10109/1-82.

Denumirea caracteristicilor

Elementul Abateri limita

Observatii

Grosimea peretilor din caramida

grosime < 63 mm +3 -3

Pentru materialele din demolari se majoreaza cu 50%

grosime de 115 mm +4 -6



grosime > 240 mm +10 -10

Dimensiunile golului din perete

Dimensiunea golului sub 100 cm

+10 -10

Dimensiunea golului peste 100 cm

+20 -10

Dimensiunile verticale ale peretilor din caramida

Pentru un etaj +20 -20

Denivelarile unui nivel sa nu depaseasca 15mm

Pe intreaga cladire (cu max. 5 nivele)

+50 -50

Dimensiunile rosturilor dintre caramizi

Rosturi orizontale +5 -2

Rosturi verticale +5 -2


35

Suprafete si muchii la pereti portanti

Planeitatea suprafetelor 3 mm/m

Rectilinearitatea muchiilor

2 mm

Verticalitatea suprafetelor si muchiilor

3 mm/m

Fata orizontala a fiecarui rand

Pereti portanti 2 mm/m

Coaxialitatea peretilor suprapusi

Dezaxare de la un nivel la urmatorul

+10 -10

Rosturi de dilatare, tasare, antiseismice

Latimea rostului +20 -10

Verticalitatea muchiilor rosturilor

2 mm/m

Întocmit Verificat MLPTL ing. Sorin Angelescu

PROIECT: Depozitare , conditionare si uscare cereale FAZA: DE

. Program de control a calităţii lucrărilor şi în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor

În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995, Regulamentului privind controlul de stat al calităţii în construcţii (HG 272/1994) şi Procedurii privind controlul statului în fazele de execuţie determinante pentru rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor (Ordinul nr. 31/N/1995 al MLPAT), PROIECANTUL, BENEFICIARUL,

CONSTRUCTORUL stabilesc de comun acord prezentul program de control, la : investiţia Depozit cereale, obiectul STRUCTURA DE REZISTENTA

Participanţii la recepţia lucrărilor vor fi anunţaţi cu 3 zile înainte de ajungere în faza de execuţie, programată prin grija antreprenorului AVIZAT ISC

Nr. crt.

Denumirea lucrărilor ce se recepţionează calitativ sau în faza de execuţie determinată pentru

rezistenţa şi stabilitatea construcţiei

PARTICIPANŢI : ISC - I PROIECTANT - P BENEFICIAR - B CONSTRUCTOR - C

Nr. şi data : Procesului verbal de recepţie

calitativă (PVRC) Procesul verbal de control al

lucrărilor în faze determinante (PVCFD)

0 1 2 3

1 Trasare constructii B; C; P, PVRC

2 Receptia terenului de fundare si verificare perna generala

B; C; P, geolog PVRC

3 Inainte de turnare beton in fundatii corpuri B; C; P, ISC PVRC

37

4 Verificare teren pamant compactat pentru realizare piscine interioare si exterioare.

B; C; P; geolog PVRFD

5

Inainte de turnare beton planseu peste subsol tehnic.

B; C; P, ISC PVRC

6 Inainte de turnare beton planseu peste parter. B; C; P; ISC PVRFD

7 Dupa terminare structura metalica B; C; P; ISC PVRFD

8 Receptie structura finala B; C; P; ISC PVRFD

Nota: 1. Coloana 3 se completeaza la data efectuarii controlului si incheierii procesului verbal de avizare a fazei determinante.

2. Constructorul dupa ce stabileste datele in care urmeaza sa se efectueze verificarile si receptia calitativa a lucrarilor executate, va anunta ISC Constanta, BENEFICIARUL, PROIECTANTUL, despre necesitatea participarii la acestea conform prezentului Program. Anunturile se vor face cu cel putin 5 zile inainte de datele stabilite cu anunt in scris si avizat de proiectant si ISC.

3. La receptia obictivului, un exemplar din Program, completat va ramane la Cartea Constructiei. 4. In cadrul verificarilor si receptiei calitative, PROIECTANTUL va efectua controale prin sondaj privind respectarea solutii lor din proiect si va urmari

consemnarea in scris a rezultatelor constatate

Prezentul Program s-a intocmit in 4 exemplare.

PROIECTANT ACCEPTA Luat la cunostinta ISC Constanta BENEFICIAR CONSTRUCTOR

centru de agrement navodari memoriu

Documents