memoriu de prezentareapmdb-old.anpm.ro/upload/186721_4 memoriu de prezentare.pdf · 2021. 6....

MEMORIU DE PREZENTARE pentru proiectul

„Exploatare agregate minerale cu realizare bazin piscicol (2.3 ha)”, sat Podu Rizii,

comuna Salcioara, judetul Dambovita

Beneficiar: S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L.

Elaborare documentatie: S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L.

iunie 2021

Memoriu de prezentare „Exploatare agregate minerale cu realizare bazin piscicol (2.3 ha)”,

sat Podu Rizii, comuna Salcioara, judetul Dambovita Beneficiar: S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L.

Elaborare documentatie: APOMAR CONSULTING 2

Cuprins Pag.

I. Denumirea proiectului 3

II. Titular 3

III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect 4

a ) Rezumat al proiectului 4

b ) Justificarea necesitatii proiectului 5

c) Valoarea investiţiei 5

d) Perioada de implementare propusă 5

e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi amplasamente)

5

f) Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele)

5

IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare 15

V. Descrierea amplasării proiectului 15

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale proiectului 16

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor

în mediu

16

a) Protecţia calităţii apelor 16

b) Protecţia aerului 25

c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor 27

d) Protecţia împotriva radiaţiilor 28

e) Protecţia solului şi a subsolului 28

f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice 33

g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public 35

h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

36

i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase 38

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a

biodiversităţii

38

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de

proiect

38

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru

controlul emisiilor de poluanţi în mediu

42

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente de

planificare

44

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene

44

B. Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care face

proiectul

44

X. Lucrări necesare organizării de şantier 44

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei 47

XII. Anexe - piese desenate 48




Memoriu de prezentare

I. Denumirea proiectului

„Exploatare agregate minerale cu realizare bazin piscicol (2.3 ha)”, sat Podu Rizii,

comuna Salcioara, judetul Dambovita Memoriul de prezentare este intocmit conform continutului cadru prevazut in Anexa nr. 5 E la procedura prevazuta in Legea nr. 292/2018 din 3 decembrie 2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.

• Proiectul propus intra sub incidenta Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, fiind incadrat in anexa nr. 2, pct. 2, lit a);

• Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Proiectul propus intra sub incidenta prevederilor art. 48 si 54 din Legea

apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.

II. Titular

- numele: S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L.

J3/185/2013, CUI 31210754 - adresa poştală: orasul Stefanesti, sat Valea mare-Podgoria, strada Coasta Campului,

nr. 176, camera 3, judetul Arges - reprezentant: Enachescu Marieta Mariana - administrator S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L. are ca obiect principal de activitate, conform

Certificat de inregistrare seria B nr. 3569872, emis de ORC de pe langa Tribunalul Arges „Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor”, cod CAEN 4211 si ca activitate desfasurata la punctul de lucru din comuna Salcioara “Extractia pietrisului si nisipului, extractia argilei si caolinului“ – cod CAEN 0812.




III. Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect

a) Rezumat al proiectului

Titularul proiectului, S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L., doreste realizarea unui bazin piscicol prin exploatarea de agregate minerale pe un teren situat in sat Podu Rizii, comuna Salcioara, judetul Dambovita, cu suprafata totala de 23067.0 mp, din care suprafata exploatabila va fi de 16512.0 mp, diferenta de 6555.0 mp constituind-o pilierii fata de terenurile invecinate, linia CF, conducta TRANSGAZ, bancheta de 4.0 m latime de pe latura sud-vestica.

Terenul proprietate, in suprafata de 23067.0 mp, are o forma poligonala, cu lungimea medie de 305.9 m, latimea medie de 75.2 m si cote ale terenului ce variaza intre 172.97 mdMN si 171.51 mdMN.

Suprafata exploatabila a bazinului piscicol, in suprafata de 16512.0 mp, are o forma poligonala, cu lungimea medie de 301.9 m, latimea medie de 75.2 m si cote ale terenului ce variaza intre 172.97 mdMN si 171.51 mdMN.

Exploatarea perimetrului, in vederea realizarii bazinului piscicol, presupune lucrari de excavatii pe o adancime minima de 9.01 m si pe o adancime maxima de 10.47 m, la 3.5 m sub nivelul hidrostatic.

Materialul excavat va fi livrat in statia de sortare a societatii, aflata la 55.0 m nord de zona de exploatare.

Dupa finalizarea exploatarii, zona excavata se va transforma in amenajare piscicola, cu suprafata de 16512.0 mp, ce va fi folosita pentru agrement, respectiv pescuit sportiv.

Amenajarea piscicola se va executa pe o perioada de circa 5 ani de la obtinerea actelor de reglementare finale.

Situatia juridica a terenului Terenul, in suprafata totala de 23067.0 mp, se afla in proprietatea S.C. GES

AGREGATE CONSTRUCT S.R.L., conform contractului de schimb, cu incheiere de autentificare nr. 3708/22.09.2020, Notar Public Neagu Victor.

Pentru realizarea proiectului, societatea detine certificatul de urbanism nr. 217/ 12.11.2020, eliberat de Consiliul Judetean Dambovita.

b) Justificarea necesităţii proiectului

Scopul principal il constituie realizarea unui bazin piscicol prin exploatarea si valorificarea agregatelor minerale.

Exploatarea perimetrului in vederea realizarii bazinului piscicol presupune lucrari de excavatii pe o adancime minima de 9.01 m si pe o adancime maxima de 10.47 m, la 3.5 m sub nivelul hidrostatic, pe o suprafata exploatabila de 16512.0 mp din suprafata totala de 23067.0 mp, diferenta de 6555.0 mp constituind-o pilierii fata de terenurile invecinate, linia CF, conducta TRANSGAZ, bancheta de 4.0 m latime de pe latura sud-vestica.




Dupa finalizarea exploatarii, zona excavata se va transforma in amenajare piscicola, ce va fi folosita pentru agrement, respectiv pescuit sportiv.

Amenajarea piscicola se va executa pe o perioada de circa 5 ani de la obtinerea actelor de reglementare finale.

Utilitatea proiectului:

- Valorificarea terenului, ca urmare a exploatarii agregatelor minerale;

- Utilizarea pietrisului si nisipului ca materii prime in constructii (drumuri, poduri, cladiri, pozarea conductelor subterane de transport apa, gaze natural, energie electrica, etc.)

Importanta si oportuntatea proiectului:

- Sursa de materii prime pentru constructii;

- Aparitia unor noi locuri de munca. c) Valoarea investiţiei

100 mii lei.

d) Perioada de implementare propusă

Rezervele minerale vor fi exploatate pe o perioada de circa 5 ani. e) Planşe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafaţă de teren solicitată pentru a fi folosită temporar (planuri de situaţie şi

amplasamente)

Anexate la prezentul memoriu. f) Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale

proiectului (planuri, clădiri, alte structuri, materiale de construcţie şi altele)

Etapele realizarii amenajarii piscicole: - exploatare zacamant deasupra acvifer freatic - exploatare sub acviferul freatic - geometrizare taluzuri bazin piscicol - populare bazine cu pesti - amenajare teren Pilieri de siguranta Pilierii de siguranta sunt in conformitate cu legislatia aferenta: - retrageri de 10.0 m fata de latura de nord-est (DE 49) - retrageri de 7.0 m fata de terenurile private de pe laturile de NE si SV - pe latura vestica, amplasamentul este strabatut de o conducta de gaze, fata de care

se instituie un pilier de 6.0 m de o parte si de alta a axului conductei




- la 24.5 m fata limita vestica a proprietatii se afla linia CF Titu-Pietrosita, fata de care conform OU nr.12/1998 art.29 privind transportul pe caile ferate si reorganizarea Societatii Nationale a cailor Ferate Romane si HG nr. 525/1996, art.20, privind aprobarea regulamentului general de urbanism, respectandu-se:

> zona de siguranta a infrastructurii feroviare, in limita de 20.0 m de o parte si de alta a axei caii ferate;

> zona de protectie a infrastructurii feroviare, in limita a 100.0 m situate de o parte si de alta a axei caii ferate, bazinul pisicicol executandu-se la 50.0 m fata de axul CF;

> privind DC 59, conform Ordonantei nr.43/28.08.1997, privind regimul privind regimul juridic al drumurilor, actualizata, prevede ca zona de siguranţă de 1.5 m de la limita exterioară a amprizei drumului până la marginea exterioară a şanţurilor si o zona de protectie de 18.0 m de la axul drumului pana la marginea exterioara a drumului (exploatare se va face la 24.5 m de marginea drumului). Lucrarile propuse in proiect se vor desfasura in doua etape:

- etapa I – Exploatarea de nisipuri si pietrisuri; - etapa a II-a – amenajare piscicola.

Etapa I – Exploatarea de nisipuri si pietrisuri

Lucrari de cercetare, deschidere si pregatire

In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul propus pentru realizarea bazinului piscicol sunt necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in decopertarea perimetrului, depunerea sterilului pe laturile perimetrului si bornarea zonei exploatabile.

Lucrari proiectate Exploatarea agregatelor minerale se va face pe o suprafata efectiva de 16512.0 mp,

pe o adancime minima de 9.01 m si pe o adancime maxima de 10.47 m. Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil (in interiorul pilierilor)

conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de 113977.0 mc, din care 108648.5 mc util (52173.5 mc sub Nhs) si 5328.5 mc coperta 0.3 m.

Elemente constructive ale viitoarei exploatari de agregate minerale

Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata: - Suprafata proprietate = 23067.0 mp, din care: * Suprafata exploatabila.bazin piscicol propus = 16512.0 mp, din care: > Suprafata taluz = 3020.0 mp > Suprafata luciu apa = 13492.0 mp * Suprafata totala pilieri = 6555.0 mp, din care: > pilieri fata de vecinantati, drumuri si conducta gaze = 6290.0 mp, din care:




# suprafata drum perimetral = 2891.0 mp # suprafata spatiu verde protectie perimetru = 3399.0 mp # bancheta 4.0 m latura SV = 265.0 mp - Volum total exploatabil = 148348.5 mc, din care > Volum util exploatabil = 137745.5 mc, din care 47132.0 mc sub Nhs > Volum coperta(0.6 m) = 10603.0 mc - adancime minima bazin = 9.01 - adancime maxima bazin = 10.47 m - adancime apa = 3.5 m - taluze m = 1 - cote superioare exploatare bazin = 172.97 mdMN – 171.51 mdMN - nivel hidrostatic Nhs = 166.00 mdMN - cota fund exploatare bazin piscicol = 162.50 mdMN De jur imprejurul perimetrului de exploatare se prevede pastrarea pilierilor de

siguranta stabiliti. Sterilul, rezultat in urma exploatarii, va fi depus in zona pilierului de siguranta, pentru a fi folosit la reamenjarea zonei dupa excavatii, intretinerea drumurilor de exploatare, iar stratul vegetal va fi depus separat, pentru a fi folosit la amenjarea zonelor verzi aferente amenajarii.

Metoda de exploatare

Avand in vedere: caracteristicile calitative ale substantei minerale utile inmagazinate in depozitele naturale si antropogene ce urmeaza sa fie exploatate, conditiile geo-miniere de zacamant si anume depozite heterogene constituite din nisip fin grosier, in amestec cu pietrisuri si bolovanisuri in alternanta cu pamanturi nisipoase sau prafoase, dotarea tehnico-materiala si performantele utilajelor, s-a impus o metoda de exploatare adecvata care se va face cu respectarea cotelor din piesele desenate, fara excavarea sub cota proiectata. Latimea maxima de excavare este de 61.2 m. Tehnologia de exploatare

Decopertarea se realizeaza cu buldozerul, materialul rezultat fiind folosit la nivelarea zonei de excavare si la intretinerea drumurilor de exploatare.

Exploatarea agregatelor minerale se va face intre limitele exploatabile, interzicandu-se lucrari de excavatii in zona pilierilor.

Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale avand lungimea de 50-100 m si latime 10,0 m, paralele cu latura perimetrului dinspre sud spre nord, cu taluzarea permanenta a malului si cu respectarea adancimii de excavare;

- lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta; - materialul excavat va fi incarcat in autobasculante si transportat in statia de

sortare; - lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta; Exploatarea se va face pana la cota 162.50 mdMN. Rezervele minerale din perimetru se vor exploata in 5 ani.




Transport tehnologic Materialul excavat va fi livrat in in statia de sortare a societatii aflata la 55.0 m nord

de zona de exploatare. Dotarea tehnica Beneficiarul are in dotare urmatoarele utilaje de baza: 1 excavator CAT 340 Long

Reach, 1 excavator Hyundai 290, 1 incarcator Hyundai 760 si 3 autobasculate 8x4. Etapa a II-a – bazin piscicol

Bazinul piscicol va fi definit de urmatoarele caracteristici: - Suprafata amenajre piscicola 23067.0 mp; - Suprafata bazin piscicol 16512.0 mp; - Adancime maxima bazin piscicol 10.47 m; - Adancime apa bazin piscicol 3.5 m; - Nivel apa 166.00 mdMN; - Cota fund bazin 162.50 mdM; - Volum apa bazin piscicol 47132.0 mc; - Suprafata luciu de apa bazin picicol 13492.0 mp; - Taluze bazin 1:1 Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul

lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Formula de populare Avand in vedere faptul ca bazinul piscicol este destinat pescuitului sportiv, cresterea

pestelui se va face fara furajare, pestele hranindu-se cu vegetatia naturala din lac. Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura, puietul necesar fiind procurat din ferme specializate. Cantitatea de puiet necesara este de 150-155 kg/ha si are greutatea de 30 g/buc. Pentru bazinul piscicol se vor procura 210.0 kg puiet.

Amenajarea piscicola este destinata pescuitului sportiv. Apa folosita din panza freatica corespunde calitativ pentru cresterea optima a

pestelui de consum in cultura semi intensiva. Pentru bazinul piscicol s-a prevazut exploatarea de tip semi-intensiv, cu o productie

de 1000 kg/ha in urmatoarele proportii: crap de doua veri 30%, crap de trei veri 30%, crap de patru veri 40%.

Popularea bazinelor piscicole exploatate in regim natural trebuie sa tina seama de ecosistemul specific apelor stagnante si in special de organismele planctonice si bentonice caracteristice.

In cazul arealului in care se situeaza amplasamentul bazinului se vor dezvolta natural urmatoarele specii caracteristice:




Organisme planctonice Organisme bentonice(bentos)

Fitoplancton Zooplancton Microcistis Daphnia Dreissena Aphamizomenon Cyclops Tubifex Scenedesmus Cypris Limnaea Pandorina Keratella Viviparus Asterrionella Planorbis

Chironomus Dytiscus

In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de

adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice si bacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane se vor prevedea 2 foraje (H=12.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zona pilierului de protectie), pe directia de curgere a apei subterane.

Cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie din bazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice. Recoltarea pestelui se va face prin pescuit sportiv.

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf. Constructii si anexe Pentru exploatarea bazinului piscicol nu au fost prevazute constructii anexe. Personalul si programul de lucru Programul de lucru pentru exploatarea agregatelor va fi de 10 luni/an, 20 zile/luna,

10 ore/zi, iar pentru activitatea de paza va fi de 12 ore/zi. Personalul care va desfasura activitatea de exploatare va fi format din 8 salariati, iar activitatea de paza va fi deservita de 2 salariati.

Personalul de deservire a bazinului piscicol se va pregati din timp de catre titularul de investitie, iar numarul de personal necesar se va stabili in functie de gradul de pregatire, dotarea tehnica si productivitatea reala a exploatarii piscicole.

Utilitati

In etapa de exploatare a agregatelor minerale Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de exploatare, paza si intretinerea bazinului piscicol se va face cu apa imbuteliata din comert.




Alimentarea cu apa menajera

In perioada de executie a bazinului piscicol vor fi prevazute doua grupuri sanitare ecologice mobile, care vor fi intretinute permanent de catre firme specializate.

Alimentarea cu apa tehnologica

In activitatea de exploatare a agregatelor minerale nu este necesara alimentarea cu apa.

Alimentarea cu carburanti

Alimentarea cu carburanti a utilajelor se va face de la statiile de distributie carburanti din zona si din statia de sortare.

Evacuarea apelor uzate

Nu se produc evacuari de ape uzate. La nivelul exploatarii vor fi prevazute doua grupuri sanitare ecologice tip TOI-TOI, care vor fi intretinute de beneficiar.

Gunoiul menajer

Gunoiul menajer se va colecta in saci menajeri si va fi preluat de firma de salubritate, cu care societatea va incheia contract.

In etapa de functionare a bazinului piscicol Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila a personalului care se va ocupa cu paza si intretinerea iazului piscicol se va face cu apa imbuteliata din comert.

Alimentarea cu apa tehnologica

Alimentarea cu apa a iazului piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza freatica si din precipitatii meteorice.

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ecologice propuse pentru perioada de realizare a investitiei se va face prin vidanjare de catre o societate specializata cu care beneficiarul va incheia contract.

Apele meteorice se vor scurge liber la sol. Gunoiul menajer

Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate in urma pescuitului sportiv si intretinerii bazinului piscicol, se vor colecta in saci menajeri si vor fi preluate de firma de salubritate, cu care societatea va incheia contract.

Racordarea la retelele utilitare existente in zona

In perimetrul analizat nu este necesara racordarea la retelele utilitare.

Lucrari de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Dupa finalizarea exploatarii, terenul se va transforma in zona de agrement, respectiv pentru pescuit sportiv.

Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant).

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf.




Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Conform planurilor de situatie anexate, accesul in zona se va face din drumul comunal DC 59 și drumul de exploatare DE 49.

Pentru buna functionare a investitiei, in interiorul exploatatiei, se vor realiza drumuri, platforme, alei. Acestea vor permite accesul la constructii precum si circulatia mijloacelor de transport in incinta unitatii

Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare

Volume de lucrari

Pentru evaluarea potentialului de agregate minerale valorificabile inmagazinate in limitele perimetrului de exploatare proiectat societatea a executat cartarea suprafetei si investitii geologice .

Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil (in interiorul pilierilor) conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de 113977.0 mc, din care 108648.5 mc util (52173.5 mc sub Nhs) si 5328.5 mc coperta 0.3 m.

Rezervele minerale vor fi exploatate in 5 ani. Volume totale de excavat

Profil Dist.aplicata Sect.prof. Sect.med.prof. Vol.med. Vol.cum. - nr. - - m - - mp - - mp. - - mc. - - mc. - BE

P1

P2

P3

P4

CD

14.1

75.1

93.4

73.3

16.8

537.51

537.51

529.44

554.61

556.67

556.67

537.51

533.47

542.02

555.64

556.67

7578.9

40064.0

50625.1

40728.5

9352.0

0.0

7578.5

47642.9

98268.0

138996.5

148348.5

Volume utile de excavat Profil Dist.aplicata Sect.prof. Sect.med.prof. Vol.med. Vol.cum. - nr. - - m - - mp - - mp. - - mc. - - mc. - BE

P1

P2

P3

P4

CD

14.1

75.1

93.4

73.3

16.8

498.09

498.09

490.38

516.09

518.03

518.03

498.09

494.23

503.23

517.06

518.03

7023.0

37117.0

47002.1

37900.5

8702.9

0.0

7023.0

44140.0

91142.1

129042.6

137745.5




Volume de excavat sub Nhs Profil Dist.aplicata Sect.prof. Sect.med.prof. Vol.med. Vol.cum. - nr. - - m - - mp - - mp. - - mc. - - mc. - BE

P1

P2

P3

P4

CD

14.1

75.1

93.4

73.3

16.8

178.11

178.11

177.17

167.86

168.66

168.66

178.11

177.64

172.51

168.26

168.66

2511.3

13340.8

16112.9

12333.5

2833.5

0.0

2511.3

15852.1

31965.0

44298.5

47132.0

Bilant suprafete

- Supraf.totala = 23067.0 mp - Supraf.exploatabila = 16512.0 mp (Sapa = 13492.0 mp) - Suprafata pilieri = 6555.0 mp

Bilant volume

Volum total = 148348.5 mc - Volum util = 137745.5 mc, din care 47132.0 mc sub Nhs - Volum steril (1.2 m) = 10603.0 mc

Esalonare lucrari proiectate

Cantitatea totala de 113977.0 mc se va exploata pe o perioada de 5 ani. An Vtotal Vutil Vcoperta TOTAL 148348.5 137745.5 10603.0 Anul 1, 2021-2022 29669.7 27549.1 2120.6 Anul 2, 2022-2023 29669.7 27549.1 2120.6 Anul 3, 2023-2024 29669.7 27549.1 2120.6 Anul 4, 2024-2025 29669.7 27549.1 2120.6 Anul 5, 2025-2026 29669.7 27549.1 2120.6

Volume de apa necesare

In cazul de fata, in care exploatarea piscicola se va face in unitati nefurajate si tinand cont de faptul ca acviferul din terasa este in echilibru hidrodinamic cu debitul vehiculat de raul Arges, pierderile din evapotranspiratie, evaporatie si infiltratie vor fi compensate natural.

Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor (nisip si pietris-circa 3-5 l/m/zi) va exista in permanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului (2.5‰), la care se adauga curentii verticali datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului de apa acumulat in bazinul piscicol.

Adancimea maxima a apei este de 3.5 m. Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei.




Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana este direct proportional cu viteza de infiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar (adica suprafata golurilor din sectiunea de scurgere: Q=Ar x v).

Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3, iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminar.

Pentru bazinul piscicol, datele de intrare sunt: - viteza aparenta, v=1.0 m/zi - suprafata de curgere NNW-SSE, Ar=0.25 x 293.0 m x 4.95 m = 362.58 mp - debitul de apa ce va intra in bazin este Q= 1.0 m/zi x 362.58 mp=362.58

mc/zi=132341.7 mc/an, unde Ar=362.58 mp=0.25 x 1450.35 mp(sectiunea totala de curgere pe directia NW-SE).

Cerinta primenire bazin Debitul de apa ce intra in bazin este Qi=362.58 mc/zi Volumul anual ce intra in bazin este Vi=132341.7 mc Cerinta de apa este de 47132.0 mc/an Pentru suprafata de 13492.0 mp: Valoarea precipitatiilor la nivelul unui an este: Vpricipit = 0.6 mc/mp x 13492.0 mp = 8095.2 mc/an Nivelul de apa pierduta prin evaporatie este: Vevap=0.5 mc/mp,an x 13492.0 mp = 6746.0 mc/an Rezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in lacul de agrement

este: V=132341.7 mc + 8095.2 mc – 6746.0 mc= 133690.9 mc Din analiza calculelor efectuate rezulta ca primenirea bazinului piscicol se face de

2.83 ori/an. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

Bazinul piscicol se va amplasa la 175.0 m nord de bazinul piscicol, in curs de executie (3.13 ha), si la 55.0 m sud de statia de sortare, ambele proiecte apartinand S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L.

La cca. 2,5 km nord de viitorul bazin piscicol se afla un lac de agrement in curs de executie si o statie de sortare, ce apartin S.C. STONES BUSINESS DEVELOPMENT S.R.L.

Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) S-a analizat si varianta evolutiei mediului in cazul neimplementarii planului, situatie

nedorita de proprietarul amplasamentului, care doreste valorificarea acestuia.




Prin nerealizarea proiectului propus (bazin piscicol cu exploatarea agregatelor minerale), zona analizata va continua sa fie o zona nevalorificata la potential maxim.

Alternativa realizarii proiectului

Alternativele realizarii proiectului, relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: de amplasament si de proiect.

Alternative de alegere a amplasamentului

Selectarea amplasamentului exploatarii de agregate minerale a fost realizata pe considerente tehnico-economice, care includ:

- existenta unui teren liber de constructii; - tectonica zonei este calma; - lipsa zonelor rezidentiale în imediata apropiere. Avand în vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socio-

economic (zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o solutie optima pentru amplasarea exploatarii de agregate minerale, atat pentru populatia din zona analizata, cat si din punct de vedere economic.

Alternative de alegere a proiectului

Pentru realizarea proiectului s-a ales o metoda de exploatare care asigura: - evitarea degradarii resurselor din perimetrul de exploatare temporara si din afara

acestuia; - extragerea maximala a resurselor, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliti; - realizarea unor niveluri de dilutie si pierderi inferioare; - prevenirea surparilor sau alunecarilor de teren; - o eficienta economica superioara; - un grad de recuperare a resurselor exploatate foarte bun, pierderile de exploatare

nedepasind 5%. Ambele alternative, atat cea de alegere a amplasamentului cat si cea de alegere a

modalitatii de excavare, au avut la baza calcule privind resursa minerala, proprietatea asupra terenurilor, dar si faptul ca zona este nelocuita, aparitia unui posibil impact asupra factorilor de mediu si asupra populatiei fiind exclusa.

Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Dupa finalizarea exploatarii, terenul se va transforma in zona de agrement, respectiv pentru pescuit sportiv.

Alte autorizatii cerute pentru proiect - certificatul de urbanism nr. 217/12.11.2020, eliberat de Consiliul Judetean

Dambovita.




IV. Descrierea lucrărilor de demolare necesare Nu este cazul.

V. Descrierea amplasării proiectului

Distanţa faţă de graniţe

Proiectul nu se supune prevederilor menționate în Convenția privind evaluarea impactului asupra mediului, în context transfrontalier, adoptată la ESPOO în data de 25 februarie 1991, ratificată prin Legea 22/2001.

Localizarea amplasamentului

Bazinul piscicol se va amplasa in bazinul hidrografic al raului Dambovita, pe un teren situat in sat Podu Rizii, comuna Salcioara, judetul Dambovita, la:

- 0.0 m – 0.5 m est de DCL 343(DC 59) - 0.0 m - 0.5 m vest de DE 49 - 175.0 m nord de bazinul piscicol in curs de executie(3.13 ha) apartinand S.C.

GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L. - 55.0 m sud de statia de sortare a societatii S.C. GES AGREGATE

CONSTRUCT”S.R.L. - 24.5 m est de CF Titu – Pietrosani - 230.0 m sud de intravilan Salcioara(sat Podu Rizaii) - 1.5 km vest de raul Dambovita Vecinatatile amplasamentului sunt: - Nord: Marin Marin – 306,42 m; - Est: DE 49 – 80,44 m; - Sud: Dinu Traian – 307,16 m; - Vest: DC 59 (DCL 343) – 80,23 m.

Coordonatele STEREO 70’MN, teren proprietate, S = 23067.0 mp

Pt X(N) Y(E) Pt X(N) Y(E) 1 356602.09 544343.31 3 356430.62 544640.73 2 356510.92 544635.85 4 356521.97 644347.62

Coordonatele STEREO 70’MN, zona exploatabila bazin piscicol, S = 16512.0.0 mp

Pt X(N) Y(E) Pt X(N) Y(E) B 356586.96 544368.25 D 356441.28 544630.06 C 356506.62 544626.09 E 356521.50 544372.67

Arealele sensibile

Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice,




aprobata cu modificari şi completări ulterioare, acesta nu este amplasat in sit Natura 2000 si nici in arii naturale protejate de interes national, fiind situat la:

- 10.5 km sud de ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului; - 11.5 km nord-est de ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argesului.

VI. Descrierea tuturor efectelor semnificative posibile asupra mediului ale

proiectului

A. Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia

poluanţilor în mediu

a) Protecţia calităţii apelor

Bazinul hidrografic: Arges Cursuri de apa: raul Arges, cod cadastral X.1.000.00.00.00.0 - la 10.45 km vest raul Dambovita, cod cadastral: X.1.025.00.00.00.0 - la 1.5 km vest Hidrologia Din punct de vedere hidrologic, teritoriul se incadreaza intre bazinele raurilor

Dambovita si Sabar. Teritoriul este strabatut de apele raului Dmbovita, la 1.5 km est de perimetrul analizat si care are curs puternic meandrat pe directia N - S.

Hidrogeologie In zona exploatabila a bazinului piscicol propus, nivelu hidrostatic se gaseste la cota

166.00 mdMN, la 5.51 m – 6.97 m fata de cotele terenului natural (172.97 mdMN – 171.51 mdMN)

Pentru stabilirea profilului hidrogeologic al amplasamentului, au fost analizate forajele existente in apropierea zonei analizate, hartile hidrogeologice pentru zona de interes, foraje executate in zona, amenajari piscicole, studiul geotehnic intocmit de S.C. ROKWARE UTILITIES S.R.L..

Pentru zona de interes au fost luate in considerare bazinul de decantare/alimentare cu apa al statiei de sortare, amplasata la 55.0 m nord de amplasament, bazinul piscicol in curs de executie, situat la 174.0 m sud de amplasament.

Terenul pe care se propune realizarea bazinului piscicol, este situat in bazinul raului Dambovita, care are o orientare NV-SE si o panta hidraulica medie de 2.8 ‰.

Acviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber si are o directie de durgere NV-SE.

Conductivitatea hidraulica (permeabilitatea stratului acvifer-k) este de 45-75 m/zi. Pentru realizarea investitiei a fost intocmit si expertizat studiul hidrogeologic pentru

bazinul piscicol, expertizat de INHGA Bucuresti conform Referatului de expertiza

hidrogeologica nr. 175/12.03.2021.




Caracteristicile hidrogeologice ale stratului acvifer freatic Acviferul freatic apartine holocenului superior, pietrisurile, nisipurile si argilele

apartinand sesului aluvial au fost repartizate partii superioare a Holocenului, grosimea depozitelor fiind de 10-25 m.

Acumularile aluvionare constituite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, a caror grosime este 5–10 m, inmagazineaza rezerve importante de ape subterane de tip freatic, care au fost interceptate in forajele de alimentare cu apa a diverselor gospodarii taranesti, in excavatiile efectuate pentru extractia de agregate minerale din zone apropiate si din forajele executate de noi in cuprinsul amplasamentului studiat.

În zona localităţii, formaţiunile poros-permeabile, cu importanţă hidrogeologică sunt cele de vârstă Pleistocen inferior (Stratele de Frăteşti), Pleistocen superior (Nisipurile de Mostiştea) şi nivelul superior al Pleistocenului superior (Pietrişurile de Colentina).

Orizontul acvifer freatic se afla la 2-7 m. Puturile din zona au adincimea de 5-7 m si un debit de 4-5 l/sec/put.

Pentru zona studiata s-a considerat acvifer freatic, primul orizont acvifer permanent întâlnit pana la adâncimea de 3-7 m, indiferent de formaţiunea litologica şi de gradul de permeabilitate al rocilor din acoperiş. Acviferul freatic se afla pretutindeni sub directa influenta a regimului de precipitaţii din zonă, chiar daca în anumite zone aceasta influenta este mai redusa datorita grosimii mari depozitelor acoperitoare cu permeabilităţi mai reduse.

Se considera ca zona studiata acviferul freatic este cantonat în depozite aluvio deluviale psefitopsamitice, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de „Pietrişurile de Colentina”.

Apele freatice din aceasta zona au un regim hidrodinamic activ şi conductivitati hidraulice mari. Alimentarea acviferului freatic se face atât prin aport din precipitaţii precum şi prin procese de drenanţă verticală cu reţeaua hidrografica existentă în zonă.

Din punct de vedere litologic, stratul acviferul freatic este alcătuit dintr-un complex de pietrişuri cu nisip mediu – grosier, având grosimi ce variază intre 5 – 15m, fiind situat la adâncimi de aproximativ 3– 10 m.

Nivelul hidrostatic se afla în general la adâncimi mici (pana in 7.0 m) iar adâncimea culcuşului variază intre 5 şi 25 m. Direcţia generala şi sensul fluxului subteran urmăreşte direcţia şi sensul curgerii în reţeaua hidrografica (NV – SE). Viteza de curgere, determinata de panta hidraulica şi de conductivitate, este mai mare în partea nordica, ea scăzând spre sud-est.

Apele freatice – se acumuleazǎ în primul orizont de materiale permeabile, se alimenteazǎ din precipitaţii iar stratul acvifer este permanent şi continuu. În câmpia Titu, din bazinul Dâmboviţei, grosimea stratului acvifer freatic este de 5-10 m, chiar 17 m.

Mineralizarea nu depășește 1g/l, apele fiind potabile. La nord de Titu, nivelul freatic se afla la 70-85 cm, iar în zonele mlăştinoase se aflǎ la 40-50 cm. Apele freatice din lunci sunt folosite pentru alimentarea populaţiei, în activitățile industriale şi agricole.




Apele freatice se află cantonate în pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri acvifere iar adâncimea lor medie variază între 2-7 m iar uneori, în lunci, sub 2 m. Adâncimea redusă la care se află pânza freatică în corelaţie cu râurile care străbat câmpia la suprafaţă, a condus la apariţia a numeroase izvoare şi înmlăştiniri pe care s-a fixat o vegetaţie higrofilă adaptată acestor condiţii.

Acviferul freatic cantonat în depozitele aluvionare de vârsta Pleistocen superior – Holocen inferior poate fi caracterizat din punct de vedere hidrogeologic astfel:

• Structura litologica diferenţiata sub aspect granulometric (nisip fin mediu intr-un orizont superior şi nisip cu pietriş în baza acestuia) cu o dezvoltare relativ continua pe orizontala şi grosimi variabile;

• Caracterul uşor ascensional al nivelului freatic, situat la adâncimi medii de 5 – 10m şi oscilant funcţie de regimul de precipitaţii, de drenajul din reţea hidrografică şi de pierderile din reţelele hidroedilitare din zonă;

• Gradientul hidraulic general al curentului subteran este în medie de 1,6%; • Conductivitatea hidraulica a acviferului variază în limite foarte largi, intre 50 –

200m/zi, cu o frecventa mai mare a valorilor de 100m/zi; • Potenţialul calitativ variabil al apei freatice, aceasta fiind nepotabilă sub aspect

chimic. Acest lucru se datorează vulnerabilităţii mari la poluare a acviferului freatic,

determinata de caracteristicile sale (adâncimea mica a nivelului hidrostatic, conductivităţii ridicate, lipsa unui strat impermeabil sau slab permeabil în acoperiş). S-au constatat de-a lungul timpului concentraţii ridicate de fosfaţi, amoniu, azotaţi, duritate totala şi materii organice.

Apele de adâncime – au caracter ascensional şi artezian, fiind bicarbonatate, bicarbonatat- sulfatice, carbonat-clorurate, bicarbonate-sulfatice.

Hidrogeologia zonei Terenul pe care se propune realizarea iazului piscicol este situat in bazinul raului

Dambovita, care are o orientare NV-SE si o panta hidraulica medie de 2,8 ‰. Lucrarile de prospectiune hidrogeologica executate anterior au pus in evidenta un

complex acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile Pleistocene, cu grosimi de 7,5-15 m.

Adancimea nivelului hidrostatic este la adancimi de 3 – 7 m de la cota terenului. Cota medie a nivelului hidrostatic este de 166.00 mdMN. Capacitatea de debitare a stratului poros-permeabil este de 1.5 - 2.5 l/s.

Stratul acvifer freatic este alimentat in principal din precipitatii, directia de drenare fiind spre rau, iar in perioadele de ape exceptionale se constata o inversare a directiei de drenare, raul alimentand acviferul freatic.

Acviferul freatic cantonat în depozitele aluvionare de vârsta Pleistocen superior – Holocen inferior poate fi caracterizat din punct de vedere hidrogeologic astfel:




• Structura litologica diferenţiata sub aspect granulometric (nisip fin mediu intr-un orizont superior şi nisip cu pietriş în baza acestuia) cu o dezvoltare relativ continua pe orizontala şi grosimi variabile;

• Caracterul uşor ascensional al nivelului freatic, situat la adâncimi medii de 5 – 10m şi oscilant funcţie de regimul de precipitaţii, de drenajul din reţea hidrografică şi de pierderile din reţelele hidroedilitare din zonă;

• Gradientul hidraulic general al curentului subteran este în medie de 1,6%; • Conductivitatea hidraulica a acviferului variază în limite foarte largi, intre 50 –

200m/zi, cu o frecventa mai mare a valorilor de 100m/zi; • Potenţialul calitativ variabil al apei freatice, aceasta fiind nepotabilă sub aspect

chimic. Acest lucru se datorează vulnerabilităţii mari la poluare a acviferului freatic,

determinata de caracteristicile sale (adâncimea mica a nivelului hidrostatic, conductivităţii ridicate, lipsa unui strat impermeabil sau slab permeabil în acoperiş). S-au constatat de-a lungul timpului concentraţii ridicate de fosfaţi, amoniu, azotaţi, duritate totala şi materii organice.

Apele de adâncime – au caracter ascensional şi artezian, fiind bicarbonatate, bicarbonatat- sulfatice, carbonat-clorurate, bicarbonate-sulfatice.

Caracteristicile si parametrii hidrogeologici principali ai stratului acvifer freatic sunt:

- Nhs = -5.51/6.97 (fata de cota teren 172.97/171.51 mdMN) = 166.00 mdMN - Coeficient de permeabilitate K = 40 - 45 m/zi - Gradientul hidraulic = 1.6% - Directia de curgere NV-SE - H pat impermeabil = 12,0-14,0 m - Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate

medie de 0.3, iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminara;

Din punct de vedere chimic parametrii se inscriu in prevederile STAS 1667/76, considerandu-se ca agregatele minerale pot fi folosite, in urma sortarii, la prepararea betoanelor si mortarelor pentru constructii;

Stratificatia terenului intalnita in zona prezinta urmatoarea succesiune litologica: 0,00 – 0.60 m strat vegtal 0.60 - 1.30 m argila prafoasa, cafenie, plastic consistenta 1.30 - 2,00 m strat de argila prafoasa cafenie, bruna la suprafata (cu

substante organice) si rar pietris in baza 2,00 – 2.80 m strat de pietris cu nisip galbui, argilos 2.80– 12.00 m strat de pietris cu nisip cenusiu galbui, saturat 5.51/6.97 m Nhs = 166.00 mdMN 12.00 – 14.0 m pat impermeabil, strat de argila cenusie, plastic consistenta




Concluzii Din datele prezentate mai sus se desprind următoarele concluzii mai importante:

• Depozitele aluvionare ale interfluviului Sabar – Dambovita din zona de amplasament a bazinului piscicol reprezintă un rezervor principal de înmagazinare de ape subterane freatice;

• Stratul acvifer, delimitat în bază de patul impermeabil şi limitat la partea superioară de suprafaţa piezometrică, cuprinde o rocă magazin ale cărei dimensiuni şi caracteristici fizico-chimice şi bacteriologice sunt corespunzătoare standardelor de stat privind construirea unui bazin piscicol pe amplasamentul respectiv;

• Rezervele de ape subterane freatice pot fi potenţial refăcute prin aportul alimentării directe din precipitaţii sau indirecte din râu, care compensează toate genurile de pierderi;

• Nivelul hidrostatic in zona (total/aexploatabil) se gaseste la adancimi de 5.51 – 6.97 m de la suprafata terenului, cu cota Nhs la 166.00 mdMN, cu o directie de curgere NV-SE.

Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata: - Suprafata proprietate = 23067.0 mp, din care: * Suprafata exploatabila.bazin piscicol propus = 16512.0 mp, din care: > Suprafata taluz = 3020.0 mp > Suprafata luciu apa = 13492.0 mp * Suprafata totala pilieri = 6555.0 mp, din care: > pilieri fata de vecinantati, drumuri si conducta gaze = 6290.0 mp, din care: # suprafata drum perimetral = 2891.0 mp # suprafata spatiu verde protectie perimetru = 3399.0 mp # bancheta 4.0 m latura SV = 265.0 mp - Volum total exploatabil = 148348.5 mc, din care > Volum util exploatabil = 137745.5 mc, din care 47132.0 mc sub Nhs > Volum coperta(0.6 m) = 10603.0 mc - adancime minima bazin = 9.01 - adancime maxima bazin = 10.47 m - adancime apa = 3.5 m - taluze m = 1 - cote superioare exploatare bazin = 172.97 mdMN – 171.51 mdMN - nivel hidrostatic Nhs = 166.00 mdMN - cota fund exploatare bazin piscicol = 162.50 mdMN Corpuri de apa de suprafata Principalul corp de apa de suprafata este raul Dambovita(1.3 km vest de

amplasament), sector aval acumularea Vacaresti – amonte NH Brezoaele, categoria RW, tipologie RO10, cod RORW10.1.25_B5




Corpuri de apa subterane a) Corpul de apă subterană ROAG02 – Campia Titu Corpul de apă subterană freatică de tip poros permeabil, de vârstă cuaternară se

dezvoltă în zona nord- estică a râului Argeş. Situată între râul Argeş şi râul Sabar, câmpia de divagare are aspectul unui vast ţinut

depresionar care însoţeşte marginea externă a câmpiei piemontane de nord-est. Aici mişcările de subsidenţă de la sfârşitul Cuaternarului au determinat înnecarea luncilor şi teraselor sub aluviunile recente ale râurilor.

Sub aspect litologic depozitele aluvionare sunt constituite din toată gama de materiale aluvionare, mergând de la nisipuri fine cu intercalaţii argiloase la pietrişuri şi bolovănişuri (spre zona de dealuri).

Acviferul freatic cantonat în nisipurile şi pietrişurile se găseşte situat, în general, la adâncimi reduse.

Ca urmare a situării nivelului hidrostatic aproape de suprafaţă, în timpul precipitaţiilor abundente şi în timpul creşterii nivelului apei din râuri, nivelul apelor freatice creşte şi el, producând înmlăştinirea terenurilor.

Datorită naturii argiloase a terenurilor de la suprafaţă precum şi pantei reduse, fenomenele de băltire la suprafaţă sunt foarte frecvente şi de lungă durată (de 2-3 luni).

Stratele acvifere au aspect lenticular, fapt ce determină apariţia în această zonă pe anumite sectoare a unui strat acvifer sezonier, situat în general la adâncimi reduse de până la 1-1,5 m.

Granulometria stratului acvifer sezonier fiind mai fină (silturi nisipoase argiloase) determină o circulaţie foarte lentă pe orizontală, care totodată favorizează procesele de evapotranspiraţie.

Acviferul freatic este alimentat în cea mai mare parte din afluxul subteran provenit din câmpia piemontană sau din izvoarele ce apar la contactul cu această zonă.

Alimentarea din precipitaţii este foarte redusă acolo unde stratul acvifer este acoperit de loessuri argiloase şi mai intensă în zonele în care depozitele stratului acvifer apar la suprafaţă, situaţii foarte frecvente în această zonă.

Mineralizaţia apelor din această unitate hidrogeologică este în general ridicată. Analizele chimice efectuate pe apa prelevată din unele foraje de observaţie pun în

evidenţă o variaţie relativ restrânsă a chimismului. Apa este de tip bicarbonat calcică cu o mineralizaţie scăzută.

Starea corpului de apa ROAG02

Spaţiul/ bazinul

hidrografic

Denumire corp de

apă subterană

Cod corp de apă

subterană

Obiectiv de mediu Starea cantitativă

actuală

Starea chimică actuală

Termenul de atingere a obiectivului de

mediu Stare cantitativă

Stare calitativă

(Bună/ Slabă)

(Bună/ Slabă)

Starea cantitativă

Starea chimică

B.H.Arges-Vedea

Campia Titu

ROAG02 Buna Buna Buna B 2015 2015




b) Corpul de apă subterană ROAG12- Estul Depresiunii Valahe Acviferul de adâncime (ROAG12) este localizat in depozitele Formaţiunii de Cândeşti

(bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri, cu intercalaţii de argile si argile nisipoase) argiloase si ale Formaţiunii de Frăţeşti (nisipuri, pietrişuri cu intercalaţii de argile și argilenisipoase), fiind cunoscut prin foraje hidrogeologice de cercetare sau de exploatare.

Corpul de apă subterană de adâncime este cantonat în Formaţiunile de Frăteşti şi Cândeşti, de vârstă romanian medie – pleistocen inferioară.

La est de râul Argeş, până în partea de sud a Platformei Moldoveneşti şi Dunăre, subunitatea morfo-structurală a Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscută ca Domeniul Oriental, este constituită din trei subzone hidrogeologice orientate V-E.

Conform Planului naţional de management actualizat aferent porţiunii din bazinul

hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României, aprobat prin HG 859/2016, obiectivele de mediu si starea corpului de apa subterana ROAG12 sunt:

Starea corpului de apa ROAG12

Spaţiul/ bazinul hidro grafic

Denumire corp de apă subterană

Cod corp de apă subtera nă

Obiectiv de mediu Starea cantitativă actuală

Starea chimică actuală

Termenul de atingere a obiectivului de mediu

Stare cantitati vă

Stare calitativă

(Bună/ Slabă)

(Bună/ Slabă)

Starea cantitativă

Starea chimică

B.H. Arges-Vedea

Estul Depresiunii Valahe

ROAG12 Buna Buna Buna Buna 2015 2015

Inundabilitate Perimetrul analizat nu se afla in zona inundabila. Conform hartilor de inundabilitate postate pe site-ul Administratiei Nationale Apele

Romane, amplasamentul nu este inundabil, distanta fata de raul Dambovita fiind destul de mare, iar albia raului putand prelua debiteele cu probabilitatea de depasire Q5%.




Limite inundabilitate 1% ale amplasamentului propus

Sursele de poluanţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

In perioada de exploatare a agregatelor minerale

Surse posibile de poluanţi pentru apele freatice şi de suprafaţă sunt următoarele: � scurgerile de carburanţi şi lubrefianţi din cauza unor cauze accidentale normale

(spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport, excavatorului) sau catastrofice (viituri de apă, alunecări de teren);

� schimburile de ulei pentru utilaje staţionate se vor realiza de către personal calificat, prin recuperarea integrală a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare; este indicat ca schimburile de ulei să se facă în locuri special amenajate, în afara perimetrului sau in unitati specializate;

� creşterea cantităţii sedimentelor în suspensie pe perioada executării extracţiei este de scurtă durată, de mică intensitate şi cu totul locală, în contextul prezenţei ploilor torenţiale. În acest sens considerăm că activitatea de extracţie nu va afecta semnificativ factorul de mediu apă pluvială.

In perioada de functionare a bazinului piscicol

Nu va exista un impact negativ asupra factorului de mediu “APA”.

Analiza din punct de vedere al gospodaririi apelor Lucrarile proiectate constau in exploatarera nisipurilor si pietrisurilor din terasa mal

drept a raului Arges, in vederea realizarii unui bazin piscicol. Amplasamentul lucrarilor propuse nu se suprapune peste cel al lucrarilor prevazute

in schema directoare de amenajare si management a bazinului hidrografic. Lucrarile proiectate nu vor influenta in mod esential regimul actual al apelor de

suprafata. Se apreciaza ca realizarea lucrarilor nu va influenta negativ regimul apelor subterane, excavatiile facanu-se cu respectarea conditiilor din proiect.




Impactul cantitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona

In timpul exploatarii se creeaza in zona balastierei o depresionare a nivelului apei subterane, cauzata de extractia fractiilor solide din constitutia acviferului.

Aceasta depresionare atrage nesemnificativ resursele de apa din vecinatatea balastierei.

Impactul calitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului apelor subterane din zona

Principalul proces de transport al poluantilor care trebuie luat in considerare este transportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere a apei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima.

Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poate datora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili sa parcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga.

In exploatarea balastului, riscul de poluare consta in principal in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).

Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor subterane din zona

Ca urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului din perimetrul de exploatare, va ramane o excavatie care va fi folosita ca bazin piscicol.

Directia de curgere a apei subterane este dinspre NV spre SE.

Masuri de protectie a calitatii apei

In perioada de exploatare a agregatelor minerale

Pentru evitarea influentelor negative asupra apelor de suprafata si subterane, se vor lua urmatoarele masuri:

- pe amplasament nu se vor depozita carburanti; - alimentarea si reparatiile utilajelor se vor face in locuri special amenajate si

ateliere; - activitatea nu se va realiza sub nivelul acviferului freatic cantonat în terasa rîului

Dambovita; - nu se vor face depozitari de deşeuri menajere în excavatia realizata pe durata

exploatarii sau dupa aceea; - excavatia se va realiza conform proiectului avizat, evitându-se astfel orice implicaţii

nefavorabile asupra apei; - respectarea tehnologiei de exploatare; - menţinerea in bună stare a drumurilor de acces la zona investiţiei; - menţinerea unui stoc de materiale absorbante pentru produse petroliere la faţa

locului.




In perioada de functionare a bazinului piscicol

Nu sunt necesare masuri de protectie a calitatii apei. Staţiile şi instalaţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute Nu este cazul. Monitorizarea calitatii apelor subterane Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fost

prevazute 2 foraje (H=12.0 m), unul amonte si unul aval de bazinul piscicol (in zona pilierului de protectie) pe directia de curgere a apei subterane.

Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentru monitorizarea calitatii apei subterane.

Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatatii apei trebuie sa se faca periodic, cu o frecventa de 2 ori pe an.

Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si in cazul forajelor de monitorizare.

Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmise organelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanent cunoscuta de acestea.

Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a Raului Dambovita este neglijabila, in conditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxice aruncate de persoanele care practica pescuitul.

Cele doua foraje propuse pentru monitorizare se vor amplasa pe laturile de NE si SV, pe directia de curgerea a apelor subterane si vor fi folosite si la monitorizarea calitatii apelor subterane.

Foraje monitorizare Pct. X(N) Y(E) Z(mdMN) H(m) Dn(MM) FM1 356565.60 544455.12 172.00 12.00 160 FM2 356456.15 544564.57 172.50 12.00 160

b) Protecţia aerului

Teritoriul comunei Salcioara se integreaza in specificul sectorului cu clima continentala. In aceasta regiune sunt inregistrate urmatoarele valori: - radiatia solara globala 125.390 cal/cmp/an; - temperatura medie anuala a aerului, +10.6° C; - temperatura minima absoluta a aerului, - 29° C; - temperatura maxima absoluta a aerului, + 39.5°C; - adâncimea maxima de inghet, 0,80 — 0.90 m STAS 6054/77; - precipitatii medii anuale, 550 mm. Vânturile sunt slab influentate de relieful uniform, vitezele ramânând relativ mari, iar directiile relativ constante: vânturile din nord-est si est reprezinta 20%, iar cele din




sud-vest si vest 14%. Viteza medie este cuprinsa între 2.2 si 4.5 m/s. Vitezele medii cele mai mari le inregistreaza vânturile de nord-est care au si frecventele maxime.

Conform Cod de proiectare — Evaluarea actiunii vântului asupra constructiilor, indicativ CR-1-1-4/2012, valoarea de referinta a presiunii dinamice a vântului este qb = 0.4 kPa având IMR = 50 ani. Conform tabel 2.1. pentru categoria de teren III, lungimea de rugozitate z0 = 1.00 si zmin = 10.00 m.

Sursele de poluanţi pentru aer, poluanţi, inclusiv surse de mirosuri

In perioada de exploatare a agregatelor minerale, sursele de impurificare a atmosferei sunt următoarele:

� emisiile de gaze rezultate din combustia carburanţilor folosiţi de către utilaje; � emisiile de praf rezultate din activitatea de extracţie şi transport. Toate sursele de poluare potenţială enumerate anterior sunt surse de joasă înălţime. Având în vedere dispunerea geografică şi umiditatea zonei, atmosfera se poate

caracteriza ca o atmosferă cu agresivitate minimă.

In faza de functionare a bazinului piscicol emisiile de poluanti vor fi generate de circulatia autoturismelor vizitatorilor zonei de agrement sportiv.

Surse de mirosuri

Disconfortul olfactiv se defineste ca efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populației și a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naționale, europene și internaționale în vigoare. (conform Legii nr. 123/10 iulie 2020)

Proiectul propus a se implementa nu presupune generare de mirosuri.

Masuri de protectie a calitatii aerului

Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume:

- stropirea cu apa a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii; - evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO V - VI, ale

caror emisii respecta legislatia in vigoare; - intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor; - intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului

sonor;




- se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice);

- utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru;

- pentru protectia anti-zgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

- depozitarea de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane intre santier si zonele locuite.

Instalaţiile pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă In perioada de exploatare a agregatelor minerale

Pentru activitatea de exploatare a agregatelor minerale beneficiarul va achizitiona numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare EURO V – VI, pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

Valoarea concentratiilor de poluanti evacuati in atmosfera nu va trebui sa depaseasca valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator.

In faza de functionare a bazinului piscicol nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera.

c) Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Propagarea zgomotului depinde de urmatorii factori: -natura amplasarii topografice, vegetatie, constructii existente in apropiere; -conditii climatice – vanturi dominante; -structura traficului rutier (vehicule usoare sau grele); -conditii de circulatie (numar vehicule/ora, viteza de circulatie); -caracteristici tehnice ale traseului.

Sursele de zgomot şi de vibraţii

In perioada de exploatare a agregatelor minerale sursele potenţiale de zgomot în activitatea analizată sunt reprezentate de:

� utilajele terasiere, cu un regim de funcţionare intermitentă; � mijloacele de transport care vor afecta nivelul pragului de zgomot din

zonă numai pe durata staţionării şi efectuării manevrelor pe raza perimetrului. Impactul global al surselor de zgomot asupra locuitorilor va fi un impact negativ

mediu, activitatea desfăşurându-se cu un risc minim de producere a zgomotelor şi vibraţiilor.

In faza de functionare a bazinului piscicol nu vor exista surse de zgomot si vibratii.




Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor

In faza de exploatare a agregatelor minerale masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele:

• intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor;

• se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice);

• utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru;

• pentru amplasamentele din vecinatatea zonelor locuite se recomanda lucrul numai in perioada de zi (7.00 – 23.00), respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

• pentru protectia anti-zgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

• depozitarea de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane intre santier si zonele locuite.

In faza de functionare a bazinului piscicol nu sunt necesare masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor.

d) Protecţia împotriva radiaţiilor

Prin specificul activităţii analizate, la operaţiile de extracţie a agregatelor minerale nu sunt utilizate materii prime sau materiale radioactive.

e) Protecţia solului şi a subsolului

Solul

Zona de campie din aceasta regiune se deosebeste de celelalte forme de relief care alcatuiesc judetul Dambovita (munti - 9%; dealuri - 41%), prin alcatuirea geologica, tectonica si morfologica.

Pe cuprinsul teritoriului predomina soluri negre si cu un continut bogat de humus. De-a lungul raurilor solurile sunt de lunca. Din forajele existente se constata

prezenta unei cuverturi de pietrisuri de grosimi variabile peste care stau depozite loeosoide sau de lunca.

Sub influenta climei si datorita descompunerii resturilor de plante si animale a luat nastere, la suprafata, un sol negru si roditor numit cernoziom. In conditii specifice de clima si vegetatie, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din judet.

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adincimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afinat (molic).

Regimul de umiditate - periodic percolativ si nepercolativ. Reactia solului este neutra sau slab alcalina. Cernoziomurile se formeaza sub paduri preponderent quarcete si cu invelis ierbos. Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humificat. Ca si tip, cernoziomul, este reprezentat de 5 subtipuri - argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic.




Totodata, prin interactiunea factorilor pedoclimatici specifici zonei, pe teriroriul comunei s-au format soluri ca: solul brun roscat, solul brun argilo-iluvial, solul brun roscat luvic, solul brun luvic, luvisolul albic, solul brun eumezobazic, solul pseudogleic, solul aluvial.

Geologia

Câmpia de subsidenţǎ Titu este situatǎ din punct de vedere geologic, în partea nordică a Platformei Moesice, în apropierea avanfosei carpatice. Acest sector este poziționat între regiunea subcarpaticǎ care a fost supusă unor mişcări de înălțare şi platforma epihercinică valahă.

Geologic, putem vorbi de existenţa unui fundament şi a unei cuverturi sedimentare. Fundamentul include unități foarte vechi, mai vechi poate și decât unele zone din Carpați şi este fragmentat în horsturi şi grabene situate la adâncimi diferite. Cea mai importantǎ linie tectonicǎ a fundamentului este “marea flexurǎ longitudinalǎ” prin care Platforma Moesică, se înfățișează în fața Carpaţilor şi prin care se delimitează “avanfosa carpaticǎ”.

În raport cu varietatea formaţiunilor geologice, regiunea analizatǎ nu dispune de o mare diversitate de resurse de subsol. Amplasarea resurselor de subsol este legatǎ de litologie, structurǎ şi tectonicǎ, iar natura acestora depinde de condiţiile care au existat în perioada de formare. Dintre resursele existente putem menţiona: petrol exploatat la Titu şi Lunguleţu, gaze naturale exploatate la Bilciureşti, importante rezerve de ape subterane folosite în alimentarea populației și a unităților industriale, lemn prelucrat la Rǎcari, gresiile si nisipurile necesare în lucrǎrile de construcţii.

Obiectivul analizat în lucrarea de fata, apartine în întregime Campiei Romane si a rezultat în urma proceselor de acumulare pe un fundament cretacic apartinand Platformei Moesice. Acumularea acestor depozite, ce pot atinge grosimi de mii de metri, s-a realizat în mai multe cicluri de sedimentare:

• Ciclul Cambrian mediu – Carbonifer superior • Ciclul Permian terminal – Triasic • Ciclul Jurasic mediu – Cretacic • Ciclul Badenian - Pleistocen Nisipurile de Mostistea suporta o serie de depozite dupa cum urmeaza: depozite

intermediare si „pietrisuri de Colentina” în intervalul Arges – Dîmbovita si depozite loessoide din campul Gavanu Burdea, Mostistei si Baraganului.

Peste depozitele intermediare, în anumite zone direct peste nisipurile de Mostistea stau depozitele de pietrisuri si bolovanisuri groase de 4-8m denumit „pietrisuri de Colentina”. Aceste depozite sunt constituite din cuartite, gnaise si gresii care afloreaza în carierele de pe valea Colentinei.

Pleistocen superior (qp3), este reprezentat prin aluviunile si depozitele loessoide apartinand campului Gavanu-Burdea si terasei înalte superioare si inferioare din teritoriul respectiv.




Depozitele loessoide care acopera cea mai mare parte din Campul Gavanu-Burdea, la vest de Dambovnic, sunt alcatuite din prafuri argiloase si argile nisipoase cafeniu-roscate sau galbui, cu multe concretiuni calcaroase si manganoase si cu rare elemente de nisip grosier si pietris marunt (F=3- 5mm); acest depozite au o grosime de 5-12m si au fost raportate nivelului mediu al Pleistocenului superior (qp3 2) (depozite loessoide apartinand interfluviului Teleorman – Dambovnic).

Partii terminale a Pleistocenului superior (qp3 3) i-au mai fost atribuite depozitele loessoide ale terasei inferioare a Neajlovului si Calnistei.

Holocen inferior (qh1), este reprezentat prin depozitele loessoide apartinand interfluviului Arges- Dambovnic si ale terasei inferioare cu o grosime de 3-10m si prin pietrisurile terasei joase, a caror grosime variaza intre 2 si 4m.

Holocen superior (qh2). Depozitele loessoide care acopera terasa joasa a vailor din regiune si aluviunile grosiere ale luncilor, au fost raportate Holocenului superior.

Depozitele loessoide ale terasei joase au un caracter nisipos – argilos si prezinta o grosime de 2-6m.

Aluviunile grosiere ale luncilor sunt alcatuite din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri. Grosimea aluviunilor luncii variaza intre 2 si 8m.

Peste aluviunile grosiere ale luncii se asterne un material prafos-argilos-nisipos, de culoare cenusiuroscata, uneori cu caracter loessoid, avand o grosime de 1-5m.

Conform hartii geologice a Romaniei, amplasamentul se afla in halocen superior(qh2).

Consideratii geotehnice

Geotectonic, zona apartine Platformei Valahe. Colmatarea avantfosei externe incepe cu formarea molasei superioare sarmato -

pliocene pe intreg arealul avantfosei. Diferentierea celor doua zone ale avantfosei se produce ca urmare a fazei de

orogeneza moldavice, de la nivelul badenianului cand are loc sarierea zonei interne a avantfosei peste cea externa, dupa falia pericarpatica .

In sectorul analizat fenomenul de incalecare are caracterul de cel mult al unei falii inverse. Ultimele miscari tectonice ce se manifesta in acest sector se produc la limita pliocen cuaternar, in orogeneza valaha, care determina o ridicare de ansamblu a intregii catene muntoase.

La nivelul cuaternarului ca o compensare izostatica, Depresiunea pericarpatica, precum si Platforma Valaha sufera intense procese de subsidenta, sedimentarea continuand intr-un mediu fluviatil - lacustru .

Miscarile scoartei au conditionat si accentuarea proceselor exogene, mai ales denudare si acumulare de depozite. Astfel ariile exondate foarte inaltate au fost supuse unei eroziuni intense, in timp ce acumularile erau reduse la formarea unor depozite subaeriene (eluviale, coluviale, deluviale, proluviale). In regiunile exondate mai joase depozitele subaeriene sunt mult mai dezvoltate. Ariile cu subsidenta foarte




activa au ramas acoperite de ape incat in aceste zone s-au acumulat depozite lacustre in care se poate urmari succesiunea stratigrafica a cuaternarului .

Dispozitia retelei hidrografice, care s-a format tot in Cuaternar, a fost influentata de miscarile neotectonice, o prima urmare fiind formarea teraselor retelei hidrografice principale si a retelei hidrografice secundare in cadrul carora s-au acumulat depozite predominant fluviatile.

Conform Studiului geotehnic intocmit de S.C. ROKWARE UTILITIES S.R.L., prin executia a trei foraje au rezultat urmatoarele litologii:

FORAJ 1 0.00 — 0.60 m Sol vegetal; 2.00 — 6.00 m Succesiune foarte neomogena de Nisip mare cu pietris mic cenusiu cafeniu, indesat, in alternanta cu nisip prafoas - nisip argilos, cenusii plastic vatoase - consistente. FORAJ 2 0.00 — 0.40 m Sol vegetal; 0.40 — 1.80 m Praf argilos cafeniu galbui, tare; 1.80 — 2.50 m Nisip argilos cafeniu g\lbui, plastic vartos; 2.50 — 3.50 m Argila - Argila nisipoasa cenusie, cu zone roscate si calcar fin diseminat, plastic vartoasa - consistenta; 3.50 — 4.00 m Nisip argilos cenusiu cu pietris mic; 4.00 — 6.00 m Nisip cu pietris mic cafeniu galbui, umed. FORAJ 3 0.00 — 0.80 m Sol vegetal; 0.80 — 1.50 m Praf argilos cafeniu galbui, tare; 1.50 — 2.20 m Argila nisipoasa cenusie, plastic v$rtoasa; 2.20 — 3.30 m Nisip argilos cenusiu, cu zone roscate si calcar fin diseminat, plastic vartos - consistent; 3.30 — 4.00 m Nisip argintiu, umed; 4.00 — 6.00 m Nisip cu pietris mic cafeniu galbui, umed.

Concluziile Studiului geotehnic intocmit de S.C. ROKWARE UTILITIES S.R.L Din punct morfologic, terenul destinat viitoarei constructii se prezinta a fi plan si stabil, fara potential de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate. Din punct de vedere geologic zona se caracterizeaza prin prezenta in suprafata a depozitelor de vârsta Holocen superior. Din punct de vedere geotehnic, stratificatia interceptata de forajele geotehnice executate este prezentata anterior. Nivelul hidrostatic nu a fost intâlnit in forajele geotehnice executate deoarece este situat sub adâncimea de 6.00 m. Apa nu are influenta asupra fundatiilor, dar are influenta asupra terenului de fundare. Riscul geotehnic al executiei acestei lucrari este redus — moderat.




Adâncimea maximă la înghet

Conform STAS 6054 – 87 ”Teren de fundare – Adancimi maxime de inghet – Zonarea teritoriului Romaniei”, adancimea maxima de inghet in zona lucrarilor proiectate este de 80 – 90 cm. In conformitate cu harta de zonare climatica a teritoriului Romaniei, pentru perioada de iarna, amplasamentul le este situat in zona II, cu temperatura exterioara conventionala de calcul Te = - 15ºC. Seismicitate

In conformitate cu prevederile Codului de proiectare seismica – Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P100-1/2013, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare (ag), pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR=225 ani este ag = 0,24 g. iar perioada de control (colţ) a spectrului de răspuns, Tc = 1.5 s.

Sursele de poluanţi pentru sol, subsol, ape freatice şi de adâncime

In faza de exploatare a agregatelor minerale, principala sursa de poluare a solului si subsolului va fi reprezentata de ocuparea temporara a terenului pentru platforme, organizari de santier, etc.

Accidental, solul poate fi afectat prin scurgeri de carburanţi şi/sau lubrifianţi, de la utilajele terasiere şi de la mijloacele de transport.

In faza de functionare a bazinului piscicol nu va exista nici o sursa de poluare a solului si subsolului.

Masuri de protectie a solului si subsolului

•interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta (imobilizarea utilajului pe amplasament);

• stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai in spatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fi imediat indepartate cu material absorbant;

• depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana la valorificarea acestora sau eliminarea finala;

• evacuarea periodica a deseurilor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatilor si evitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament;

• minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurarea optima a activitatii;

• implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise in atmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf peterenurile adiacente zonei de exploatare;

• respectarea programului de lucrari stabilit prin Proiectul tehnic de refacere a mediului.




Pentru limitarea afectării factorilor de mediu, se va avea în vedere instruirea personalului care desfăşoară activitatea în cadrul obiectivului, în ceea ce priveşte impactul pe care-l poate avea activitatea asupra mediului şi sarcinile ce le revin în acest sens.

Protectia si refacerea zacamantului Principalele masuri obligatorii ce se impun pentru protectie sunt: • nedepasirea limitei de adancime admisa la extractia balastului, cu pastrarea

adancimii de exploatare; • interzicerea depozitarii balastului pe suprafata de teren destinata activitatii

extractive; • sa se execute masuratorile topografice ce se impun la extractie si mentinerea

evidentei rezervelor extrase si a pierderilor inregistrate; • sa nu se foloseasca un alt teren pentru exploatare inainte de a se obtine titlul

legal de detinere; • modificarea limitelor perimetrului de exploatare sau a restrictiilor care opereaza

in interiorul acestuia se va face cu acordul organelor care l-au avizat si aprobat • pastrarea pilierilor de siguranta. Activitatile care vor fi desfasurate in perioada de exploatare a agregatelor minerale

nu vor reprezenta surse de poluare a subsolului, insa exploatarea agregatelor minerale va avea impact asupra subsolului datorita activitatii de extractie a agregatelor.

Pentru extragerea agregatelor minerale va fi utilizata o suprafata de 23067.0 mp, din care suprafata de 16512.0 mp va fi valorificabila.

Dupa finalizarea exploatarii agregatelor minerale va ramane o amenajare piscicola formata dintr-un bazin piscicol si zona verde.

f) Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice

Vegetatia acestei zone este cea specifica zonei de campie si anume: silvostepa. Ea este reprezentata de numeroase specii de plante, determinate de asezarea

geografica a comunei. Fiind o zona de campie, terenurile acoperite de paduri ocupa o suprafata mult mai restransa decat cea destinata culturilor agricole.

Pe aceasta suprafata, padurea nu pare asa bine inchegata ca in zona de nord a judetului Dambovita.

Totusi, specifice acestei zone sunt padurile de stejar (Quercus robur) si de garnita (Quercus petraea). Ele pot aparea in amestec cu alti arbori precum: carpen (Carpinus betalus), ulmul (Ulmus foliacea), teiul (Tilia tementosa) si frasinul (Frasinus excelsilor).

Acestea se intalnesc atat ca exemplare mature cat si ca puieti si arborasi. Pentru aceasta zona nu este specifica folosirea arborilor pionieri in fixarea solului si

in realizarea premizelor unor impaduriri mai rapide, precum in nordul judetului Dambovita.




Subarboretul este bogat si bine reprezentat. Dintre principalele specii, amintim aici: paducelul (Crataegus monogyna si Crataegus pentagyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus mas), alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra).

In luminisul padurilor si inainte de a infrunzi acesta, ca si la umbra copacilor, traiesc o serie de plante ierboase atat superioare, cat si inferioare:

- ciuperci: Boletus edulis(hrib, manatarca), Morchella esculenta(ciucilet), Armilaria phaloides (ghebe), Psaliota silvestris (ciuperca alba de padure), etc.

- licheni: Arthothelium sspectabile, Leucanora palida, Xathoria parietina, Cetraria glauca, etc;

- ferigi: coada calului (Aeguisetum arvense), feriga comuna (Dryopteris filis mas), limba sarpelui ( Ophioglose vulgatum), etc.

Pe langa paduri, in aceata zona se mai intalnesc cranguri, dar si miristi. Dintre plantele ierbacee se intalnesc, frecvent, specii ca: iarba deasa, volbura, mohor, traista ciobanului, neghina, musetelul, cicoarea, viorele, toporas, rogoz.

Atat arborii cat si arbustii si plantele ierboase, prin polenul si nectarul pe care il contin florile, sunt surse de hrana pentru om. O parte din vegetatie a fost inlocuita de terenuri agricole, pentru cultura plantelor cerealiere.

Elementele faunistice sunt specifice silvostepei. Fauna din zonele de padure este reprezentata de: cerb, mistret, caprioare, vulpe, veverita, etc.

Multe dintre aceste animale au disparut sau si-au redus numarul datorita interventiei omului, prin defrisarea padurilor sau datorita braconajului. Asa se intampla cu cerbul sau cu mistretul care, practic, nu mai exista. Fauna de camp este reprezentata de: iepure, nevastuica, dihor, cartita.

Pasarile cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaita, ciocarlia de padure, privighetoarea, ciocanitoarea, pupaza, cucul, vrabia de camp, cioara, gugustiucul.

Pe loturile cultivate se intalneste o bogata fauna de rozatoare: soareci, popandai, sobolani, dar si gusteri, arid, serpi veninosi si salamandre.

Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Terenul care face obiectul prezentei documentatii nu este inclus in reteaua ariilor protejate din Romania, Natura 2000, nici ca SIT de importanta comunitara si nici ca SIT de Importanta Avifaunistica.

Proiectul propus nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobata cu modificari şi completări ulterioare, acesta nu este amplasat in sit Natura 2000 si nici in arii naturale protejate de interes national, fiind situat la:

- 10.5 km sud de ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului; - 11.5 km nord-est de ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argesului.




Amplasarea proiectului fata de siturile ROSPA0124 Lacurile de pe Valea Ilfovului

si ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argesului

Masuri de protectie a biodiversitatii Pentru diminuarea impactului asupra florei si faunei din zona, titularul activitatii va

avea in vedere urmatoarele:

• activitatea se va desfasura numai in perimetrul aprobat;

• folosirea utilajelor in limita timpilor de functionare necesari pentru activitatea propriu-zisa;

• respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului de lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului;

• realizarea unui program de colectare a deseurilor provenite din activitatea desfasurata;

• la finalizarea lucrarilor se recomanda curatarea zonelor adiacente terenului, astfel incat sa nu ramana resturi de materiale de constructii care sa degradeze ecosistemele naturale existente in zona.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia biodiversităţii, monumentelor

naturii şi ariilor protejate

Nu sunt prevăzute programe sau măsuri speciale pentru protecţia ecosistemelor, a biodiversităţii şi pentru ocrotirea naturii.

g) Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Identificarea obiectivelor de interes public, distanţa faţă de aşezările umane,

respectiv faţă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există

instituit un regim de restricţie, zone de interes tradiţional şi altele




Viitorul bazin piscicol va fi amplasat pe un teren situat la 230.0 m sud de intravilanul comunei Salcioara (sat Podu Rizii), intr-o zona nelocuita.

Activitatea propusa nu va avea impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona, insa va avea influenţă asupra personalului muncitor, din raza de funcţionare a utilajelor, unde, nivelul zgomotelor va avea valori mai ridicate.

Prin respectarea măsurilor impuse a se lua, cu privire la poluarea factorilor de mediu aer, apă şi sol, se reduc substanţial riscurile de poluare a aşezărilor umane.

Pe amplasament sau în imediata vecinătate nu sunt monumente istorice specificate în Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările și completările ulterioare sau în Repertoriul arheologic național prevăzut de O.U.G. nr. 43/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor

protejate şi/sau de interes public

Nu sunt necesare masuri suplimentare fata de cele prevazute deja prin proiect. Conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 119/2014, pentru aprobarea Normelor de

igienă şi sănătate publică, privind mediul de viaţă al populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul Nr. 994/2018, se prevede ca:

În cazul în care un obiectiv se amplasează într-o zonă aflată în vecinătatea unui teritoriu protejat în care zgomotul exterior de fond anterior amplasării obiectivului nu depăşeşte 50 dB (A) în perioada zilei şi 40 dB (A) în perioada nopţii, atunci dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se face în aşa fel încât în teritoriile protejate să se asigure şi să se respecte valorile-limită ale indicatorilor de zgomot, după cum urmează:

a) în perioada zilei, între orele 7,00 - 23,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 50 dB;

b) în perioada nopţii, între orele 23,00 - 7,00, nivelul de presiune acustică continuu echivalent ponderat A (LAeqT) nu trebuie să depăşească la exteriorul locuinţei valoarea de 40 dB.

h) Prevenirea şi gestionarea deşeurilor generate pe amplasament în timpul

realizării proiectului/în timpul exploatării, inclusiv eliminarea

Lista deşeurilor (clasificate şi codificate în conformitate cu prevederile legislaţiei

europene şi naţionale privind deşeurile), cantităţi de deşeuri generate

Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor, si conform Deciziei Comisiei UE nr. 955/2014 de modificare a Deciziei 2000/532/CE de stabilire a unei liste de deseuri in temeiul Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului, producătorii de deşeuri şi deţinătorii de




deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului, in special:

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. � In etapa de exploatare a agregatelor minerale

Deşeuri produse, colectate, stocate temporar (tipuri, cantitati, mod de depozitare)

Nr.crt. Cod

deseu

conf.

H.G.

856/2002

Denumire deseu

conf. Deciziei

Comisiei

2014/955/UE

Stare

fizica

Instalatie/ sectie Cantitate

previzionata

Depozitare

temporara

1. 20 03 01 Deseuri municipale amestecate

solida Activitati administrative

0,01 t/luna Eurocontainer

2. 17 05 04 Pământ și pietre, altele decât cele

specificate la 17 05 03

solida Exploatare agregate

10603.0 mc Spatiu special amenajat

� In etapa de functionare a bazinului piscicol

Deşeuri produse, colectate, stocate temporar (tipuri, cantitati, mod de depozitare)

Nr.crt. Cod deseu conf. H.G.

856/2002

Denumire deseu conf. Deciziei

Comisiei 2014/955/UE

Stare fizica

Instalatie/ sectie

Cantitate previzionata

Depozitare temporara

1. 20 03 01 Deseuri municipale amestecate

solida Activitati administrative

0,01 t/luna Eurocontainer

Programul de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate

• Colectare separata la sursa – prin aplicarea acestui principiu, se reduce semnificativ cantitatea de deseu destinata depozitarii finale. Deseurile colectate separat sunt livrate spre valorificare.

• Furnizarea informatiilor catre consumatorii finali in format electronic – eliminarea cataloagelor, brosurilor, pliantelor pe format hartie, transmiterea informatiilor catre client in format electronic.

• Comunicare, constientizare, instruire – implicare in proiecte de promovare a politicii ECO asumate de companie; elaborarea unor proceduri interne cu privire la colectarea separata.




Planul de gestionare a deşeurilor

Prin modul de gestionare a deseurilor se va urmari reducerea riscurilor pentru mediu si populatie si limitarea cantitatilor de deseuri eliminate prin transportare la depozitul de deseuri.

Atat in perioada de exploatare a agregatelor minerale, cat si in perioada de functionare a bazinului piscicol, gunoiul menajer va fi depozitat in containere ecologice, apoi va fi preluat de catre firma de salubritate cu care beneficiarul are contract.

Pamantul decopertat va fi refolosit pentru taluzarea malurilor. i) Gospodărirea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

Alimentarea cu carburanti a utilajelor se va face de la statiile de distributie carburanti din zona.

Mentionam ca pe amplasament nu se fac reparatii, schimburi de filtre, ulei, piese schimb etc., aceste operatiuni fiind desfasurate in unitati specializate si, ca urmare, nu rezulta deseuri de acest tip.

B. Utilizarea resurselor naturale, în special a solului, a terenurilor, a apei şi a

biodiversităţii

Terenul, pe care se va realiza bazinul piscicol are suprafata totala 23067.0 mp, din care suprafata exploatabila va fi de 16512.0 mp.

Volumul total ce se va excava pe amplasamentul analizat este de 148348.5 mc, din care, volumul util valorificabil este de 137745.5 mc (din care 47132.0 mc sub Nhs) si volumul steril - 10603.0 mc.

In urma exploatarii agregatelor naturale va rezulta un bazin piscicol cu suprafata luciului de apa = 13492.0 mp.

Volumul anual ce intra in bazinul piscicol este Vi = 132341.7 mc.

VII. Descrierea aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ

de proiect

Impactul asupra populaţiei, sănătăţii umane, biodiversităţii

Activitatea propusa nu va avea impact negativ asupra caracteristicilor demografice ale populatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona, insa va avea influenţă asupra personalului muncitor, din raza de funcţionare a utilajelor, unde, nivelul zgomotelor va avea valori mai ridicate.

Locuitorii din localitatile apropiate pot fi afectaţi de activitatea de transport a produselor balastiere, obţinute în perimetru, prin creşterea nivelului de zgomote şi vibraţii produse de circulaţia mijloacelor de transport, neînregistrându-se totuşi efecte negative semnificative asupra clădirilor şi locuitorilor.




Se poate aprecia că noxele degajate în atmosferă, la transportul produselor balastiere obţinute în perimetru, se vor încadra în limitele maxim admisibile în normativele în vigoare datorită numărului redus de mijloace auto folosite, care vor fi dotate cu filtre speciale, şi a unei bune dispersii în aer a noxelor.

Va exista un impact pozitiv pe termen mediu si lung, atat din punct de vedere social, prin crearea de noi locuri de munca, cat si din punct de vedere economic, prin taxele si impozitele achitate catre administratia publica locala.

Starea de sănătate a populaţiei este parte integrantă a conceptului de dezvoltare

durabilă. Sănătatea populaţiei poate fi menţinută prin reducerea nivelului de poluare, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii. Acţiunea mediului poluat asupra organismului uman este foarte variată și complexă și poate merge de la apariţia unui simplu disconfort până la perturbări importante ale stării de sănătate.

Dat fiind specificul activitatilor, nu exista posibilitatea contaminarii mediului cu germeni patogeni sau aparitia vreunui impact de aceasta natura.

Responsabilitatea titularului de proiect este sa identifice si sa evite sau sa minimizeze riscurile si impactul negativ asupra sanatatii, sigurantei si securitatii comunitatii locale, care pot aparea pe durata ciclului de viata a proiectului, datorata atat circumstantelor existente, cat si celor neobisnuite. Datorita masurilor luate de titularul de activitate, nu se intrevede posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact major asupra populatiei si a mediului inconjurator.

Prin zona de amplasare si prin masurile care sunt luate, activitatile care se vor desfasura in cadrul obiectivului nu vor avea impact negativ asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot).

Deoarece amplasamentul pe care urmează a se realiza investiţia se află într-un

mediu fără specii protejate sau valoroase, la realizarea investiţiei propuse nu prognozăm un impact negativ asupra ecosistemelor terestre sau acvatice din zonă.

Luand în considerare activitățile care se desfășoară în zona amplasamentului, preconizam că asupra florei și faunei locale implementarea proiectului va avea un impact negativ nesemnificativ.

Impactul cumulativ

Efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ, sau atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.

Prin impactul cumulativ se au in vedere acei factori cumulativi care pot sa isi cumuleze efectul in spatiu si timp si care pot conduce la efecte cumulative asupra populatiei, florei, faunei si in general asupra biodiversitatii.

Viitorul bazin piscicol se va amplasa la 175.0 m nord de un bazin piscicol, in curs de executie (3.13 ha), si la 55.0 m sud de o statie de sortare, ambele proiecte apartinand S.C. GES AGREGATE CONSTRUCT S.R.L. La cca. 2,5 km nord de viitorul bazin piscicol se




afla un lac de agrement in curs de executie si o statie de sortare, ce apartin S.C. STONES BUSINESS DEVELOPMENT S.R.L.

Activitatile care pot duce la un impact cumulat, in cazul celor 5 proiecte (doua bazine piscicole, in curs de executie, un lac de agrement, in curs de executie, si doua statii de sortare), sunt:

- exploatarea agregatelor minerale pentru realizarea celor 2 bazine piscicole si a lacului de agrement - in curs de executie;

- functionarea statiilor de sortare; - functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale.

Amplasarea perimetrului analizat fata de proiectele din vecinatate

Dupa cum se observa din planul de situatie de mai sus, amplasamentul lucrarilor specificate se afla departe de zonele rezidentiale, astfel incat efectul cumulativ asupra factorilor de mediu, in special asupra aerului si zgomotul cumulat, nu se propaga pana la zonele rezidentiale.

Efectul cumulativ al activitatilor desfasurate poate produce un impact negativ (senzatie de disconfort) asupra angajatilor si asupra locuitorilor din zona, prin:

- poluarea atmosferei (pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto si de la functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de transport);

- poluarea fonica (zgomotele si vibratiile, produse in timpul functionarii utilajelor). Intreaga activitate de pe amplasament (extragere agregate minerale si sortare

agregate minerale) se va desfasura numai in timpul zilei, propagarea zgomotelor din zona fiind diminuata in acest fel si practic nula pe perioada noptii si in zilele de sarbatori legale.




Se are de asemenea in vedere ca toate utilajele si masinile de transport sunt de generatie noua, cu motorizari Euro V – VI si cu emisii mici de noxe in atmosfera, lucru care face ca impactul cumulativ al functionarii simultane sa fie mult diminuat.

Apreciem ca impactul cumulativ al tuturor activitatilor desfasurate in zona, asupra factorilor de mediu, se afla in limita valorilor admise prin legislatia in vigoare, acest lucru fiind ajutat si de pozitia amplasamentului fata de zonele rezidentiale.

Amplasamentul analizat devine “zona umeda”, cu un luciu de apa suficient de mare, care sa permita dezvoltarea unui ecosistem specific favorabil aparitiei si dezvoltarii de specii de flora si fauna caracteristice.

Avand in vedere cele prezentate, considerăm ca impactul cumulat al lucrarilor de realizare a celor doua bazine piscicole si a lacului de agrement, cu exploatare de agregate minerale, precum si functionarea statiilor de sortare nu se constituie in surse de impact major asupra aerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsolului si nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona, cu conditia indeplinirii recomandarilor si masurilor prevazute in memoriul de prezentare si detaliate anterior.

Magnitudinea şi complexitatea impactului Impact relativ redus şi local atât pe perioada execuţiei proiectului cât şi în perioada

de funcţionare. Magnitudinea impactului este redusă, fiind în strânsă corelaţie cu complexitatea şi

mărimea proiectului. Nu va exista un impact semnificativ asupra componentelor mediului înconjurător în

condiţii normale de funcţionare.

Probabilitatea impactului

Impactul investitiei asupra mediului are loc in timpul implementarii proiectului si este limitat la perioada de executie, va exercita impact negativ asupra aerului, in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.

Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor, din cauza expunerii mai indelungate.

Impact cu probabilitate redusă atât pe parcursul realizării investiţiei, cât şi după darea în exploatare a acesteia, deoarece măsurile prevăzute de proiect nu vor afecta semnificativ factorii de mediu (aer, apă, sol, aşezări umane).

Asupra locuitorilor din zona nu va exista impact negativ, deoarece activitatile se desfasoara intr-o zona nelocuita.

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului

Impact cu durată, frecvenţă şi reversibilitate reduse datorită naturii proiectului şi măsurilor prevăzute de acesta.




Impactul rezidual asupra factorilor de mediu este nesemnificativ si se manifesta prin:

- cresterea emisiilor de gaze de esapament in atmosfera; - antrenarea de pulberi in atmosfera. Dupa finalizarea lucrarilor, calitatea aerului va reveni la cea dinainte de exploatare. Extinderea impactului (zona geografică, numărul populaţiei/habitatelor/speciilor

afectate)

Impact relativ redus şi local atât pe perioada execuţiei proiectului cât şi în perioada de funcţionare.

Natura transfrontalieră a impactului

Proiectul nu este situat în vecinatatea frontierelor de stat ale Romaniei si nu face parte din categoriile de proiecte prevăzute în anexa 1 la Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, semnată la Espoo, in 1991.

Amplasamentul proiectului se află o distanță de cca 140km față de cea mai apropiată graniță, cu Bulgaria. Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactul activitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local.

VIII. Prevederi pentru monitorizarea mediului - dotări şi măsuri prevăzute pentru

controlul emisiilor de poluanţi în mediu

Monitorizarea mediului reprezinta un ansamblu de operatiuni privind supravegherea, evaluarea, prognozarea si avertizarea, in scopul interventiei operative pentru mentinerea starii de echilibru a mediului.

Monitorizarea calitatii apelor subterane

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fost prevazute 2 foraje (H=12.0 m), unul amonte si unul aval de bazinul piscicol (in zona pilierului de protectie) pe directia de curgere a apei subterane.

Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentru monitorizarea calitatii apei subterane.

Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatatii apei trebuie sa se faca periodic, cu o frecventa de 2 ori pe an.

Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si in cazul forajelor de monitorizare.




Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmise organelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanent cunoscuta de acestea.

Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a Raului Dambovita este neglijabila, in conditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxice aruncate de persoanele care practica pescuitul.

Cele doua foraje propuse pentru monitorizare se vor amplasa pe laturile de NE si SV, pe directia de curgerea a apelor subterane si vor fi folosite si la monitorizarea calitatii apelor subterane.

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra

mediului

Pentru evitarea influentelor negative asupra apelor de suprafata si subterane, in perioada de exploatare a agregatelor se vor lua urmatoarele masuri:

- pe amplasament nu se vor depozita carburanti; - alimentarea si reparatiile utilajelor se vor face in locuri special amenajate si

ateliere; - deseurile menajere sau de orice alta natura se vor depozita numai in locuri

special amenajate. Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru

diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume:



caror emisii respecta legislatia in vigoare; - intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor. - intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor; - se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru

functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice); - utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se

evite pe cat posibil disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru; - pentru protectia anti-zgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va

face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate; - depozitarea de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane

intre santier si zonele locuite. Principalele masuri obligatorii ce se impun pentru protectia zacamantului sunt:

• nedepasirea limitei de adancime admisa la extractia balastului, cu pastrarea adancimii de exploatare;




• interzicerea depozitarii balastului pe suprafata de teren destinata activitatii extractive;

• sa se execute masuratorile topografice ce se impun la extractie si mentinerea evidentei rezervelor extrase si a pierderilor inregistrate;

• sa nu se foloseasca un alt teren pentru exploatare inainte de a se obtine titlul legal de detinere;

• modificarea limitelor perimetrului de exploatare sau a restrictiilor care opereaza in interiorul acestuia se va face cu acordul organelor care l-au avizat si aprobat;

• pastrarea pilierilor de siguranta. Printr-o intretinere corespunzatoare a vehiculelor si utilajelor, in perioada de

exploatare a agregatelor minerale, pericolul poluarii solului si subsolului este diminuat la maxim.

IX. Legătura cu alte acte normative şi/sau planuri/programe/strategii/documente

de planificare

A. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naţionale care transpun legislaţia Uniunii Europene

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

Directiva-cadru aer 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, şi altele.

B. Planul/programul/strategia/documentul de programare/planificare din care

face parte proiectul, cu indicarea actului normativ prin care a fost aprobat

Nu e cazul.

X. Lucrări necesare organizării de şantier

Descrierea lucrărilor necesare organizării de şantier

Organizarea de santier presupune amplasarea unei baraci de organizare de santier, pentru depozitarea echipamentelor necesare realizarii investitiei si va fi functionala pana la finalizarea investitiei, precum si amplasarea unui grup sanitar ecologic, a unei platforme pentru depozitarea tranzitorie a materialelor, care vor fi folosite pe santier, si a unei platforme pentru depozitarea temporara a deseurilor menajere.

In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul analizat sunt necesare lucrari de pregatire a zonei care constau in decopertarea perimetrului, depunerea stratului vegetal pe laturile perimetrului si bornarea perimetrului.




Localizarea organizării de şantier

Bazinul piscicol se va amplasa in bazinul hidrografic al raului Dambovita, pe un teren situat in sat Podu Rizii, comuna Salcioara, judetul Dambovita.

Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de şantier

Lucrarile organizarii de santier necesare realizarii obiectivului nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra mediului, lucrarile nefiind generatoare de deseuri toxice, deseuri petroliere, combustibili, care sa polueze raul, solul, apele subterane sau aerul.

Surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor

în mediu în timpul organizării de şantier

Sursele de impurificare a atmosferei vor fi reprezentate de excavarea propriu-zisa si de functionarea autovehiculelor si utilajelor.

Pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, se vor lua urmatoarele masuri:



caror emisii respecta legislatia in vigoare; - intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor. Dotări şi măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanţi în mediu

Desi se apreciaza un impact nesemnificativ asupra calitatii aerului, este recomandat ca pentru termenii de referinta sa fie specificate o serie de masuri de reducere a emisiilor pentru minimizarea disconfortului creat:

- intretinerea corespunzatoare a vehiculelor si echipamentelor in conformitate cu un program de reparatii/revizii periodice;

- asigurarea unui management corect al deseurilor; - curatarea zilnica a cailor de acces; - pentru limitarea disconfortului ce apare în perioada de constructie se vor alege

trasee optime pentru vehiculele ce deservesc zonele de lucru, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera în atmosfera particule fine. Transportul acestor materiale se va face pe cât posibil acoperit;

- se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor; - materialele de constructii pulverulente se vor depozita si manipula în asa maniera

încât sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de

pamânt, vor fi reduse în perioade cu vânt puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.




Masuri de protectie a vecinatatilor prin pastrarea distantelor impuse Se vor lua masuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru

sau a incendiilor. Pentru a preveni declansarea unor incendii se va evita lucrul cu si in preajma

surselor de foc. Daca se folosesc utilaje cu actionare electrica, se va avea in vedere respectarea masurilor de protectie in acest sens, evitand mai ales utilizarea unor conductori cu izolatie necorespunzatoare si a unor impamantari necorespunzatoare.

Masuri de securitate si sanatate in munca Normele de securitate si sanatate in munca stabilite prin legile specifice reprezinta

un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.

Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat se face cu indeplinirea legislatiei in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca

- Legea 319/2006 „Legea securitatii si sanatatii in munca” - HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru

utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.

1. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice elaborate de tehnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie.

2. Dintre masurile speciale ce trebuiesc avute in vedere se mentioneaza: - zonele periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii; - se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, dispozitive); - toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu

normele in vigoare; 3. Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de securitate si sanatate in munca a

muncii prezentate nu au un caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in «Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrari».

Masuri de prevenire a accidentelor in faza de executie Acest tip de masuri trebuie luate de catre antreprenorul general si de eventualii

subcontractanti, cu respectarea legislatiei romanesti privind securitatea si sanatatea in munca, paza contra incendiilor, paza si protectia civila, registrul deseurilor si altele. De asemenea, se vor respecta prevederile proiectelor de executie, a caietelor de sarcini, a legilor si normativelor privind calitatea in constructii.

Succint, masurile se vor referi la:




• controlul strict al personalului angajat privind disciplina in santier, instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

• verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si uneltelor pentru a constata integritatea si buna functionare a acestora;

• verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, placute indicatoare cu insemne de pericol;

• realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;

• controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santiere;

• intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii neprevazute sau a unor fenomene meteorologice extreme (precipitatii, furtuni). Planul va prevedea in special masurile de alertare, informare, punere la adapost a bunurilor materiale pentru interventia in astfel de situatii.

XI. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei

Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiţiei, în

caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii Lucrarile pentru refacerea si reabilitarea ecologica a mediului vor fi efectuate de

executant si constau in:

• colectarea si evacuarea de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de executie;

• drumurile existente vor fi folosite numai pe baza unor conventii incheiate cu detinatorii acestora;

• demolarea si evacuarea dotarilor temporare ale constructiilor (baracamente, depozite ale organizarii de santier sau amenajate la fronturile de lucru);

• demolarea cailor de acces, amenajate pe perioada de executie;

• nivelarea terenului, inierbarea si amenajarea peisagistica a suprafetelor de teren ocupate temporar in perioada de executie;

• utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic, in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

• verificarea respectarii parametrilor avizati de exploatare.

Aspecte referitoare la prevenirea şi modul de răspuns pentru cazuri de poluări

accidentale

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor lua urmatoarele masuri:




• utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic, in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

• la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile;

• drumurile existente vor fi folosite numai pe baza unor conventii incheiate cu detinatorii acestora.

In cazul unor scurgeri de motorina sau uleiuri, vor fi luate imediat masuri de colectare si prevenire sau inlaturare a poluarii solului, pentru a preveni infiltrarea in adancime, spre apa subterana.

Aspecte referitoare la închiderea/dezafectarea/demolarea instalaţiei

Activitatea de dezafectare a organizarii de santier va consta în retragerea utilajelor, ecologizarea terenului ocupat, predarea deseurilor societatilor autorizate specializate.

La incetarea activitatii de exploatare a agregatelor minerale, dezafectarea, postutilizarea si refacerea amplasamentului se va face dupa un program si o tehnologie specifica, ce cuprinde:

a. dezafectarea utilajelor (izolarea, scoaterea de sub tensiune, transportarea în sectiile specializate pentru inspectie din punct de vedere electric si mecanic; în functie de gradul de uzura constatat se va hotari destinatia utilajelor, respectiv reutilizarea in alta locatie, repararea utilajelor si apoi refolosirea pe o noua locatie);

b. aducerea terenului ocupat cu organizarea de santier la starea initiala (se recolteaza probe de sol si subsol din incinta dezafectata si din amonte de aceasta si se compara rezultatele obtinute cu valorile de referinta la punerea in functiune a obiectivului; in cazul contaminarii solului si subsolului se fac lucrari de decontaminare, in functie de poluantul depistat).

Modalităţi de refacere a stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a

terenului

Refacerea amplasamentului dupa incetarea activitatii va consta in: - valorificarea sau eliminarea materialelor de constructie, care, in momentul

respectiv, vor deveni deseuri sau deseuri reciclabile; - redresarea mediului natural – revegetari, replantari, etc.

XII. Anexe - piese desenate

- plan de incadrare in zona - plan de situatie

Intocmit,

APOMAR CONSULTING

memoriu de prezentareapmdb-old.anpm.ro/upload/186721_4 memoriu de prezentare.pdf · 2021. 6....

Documents