bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI pentru „Bazin piscicol cuexploatare de agregate minerale”, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul ArgesBeneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.

Proiectant: APOMAR CONSULTING1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

„Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale”,propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges

Beneficiar: S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.

1. INFORMATII GENERALEPrezenta lucrare reprezinta Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului

si a fost elaborat in vederea obtinerii Acordului de mediu pentru „Bazin piscicol cuexploatare de agregate minerale”, propus a fi amplasat in comuna Maracineni, judetulArges”,apartinand S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L.

Elaborarea Raportului privind impactul asupra mediului se realizeaza conform GhidurilorEIM in vigoare, precum si prin aplicarea recomandarilor din Ghidul sectorial EIA – proiectede constructii autostrazi si drumuri, cuprinse in Anexa I si Anexa II a Directivei EIAtranspusa in legislatia nationala prin HG. 445 din 8 aprilie 2009, privind evaluareaimpactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, obiectivul principal fiindimbunatatirea calitatii raportului de mediu pentru proiecte propuse spre finantare dinfonduri UE.

Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA) si cele trei revizuiriulterioare ale acesteia au fost reunite de Comisia Europeana sub forma EIA codificate.Textul acesteia a fost transpus ca Directiva 2011/92.

Parlamentul European si Consiliul au adoptat Directiva EIA codificata la 13 decembrie2011, iar textul acesteia a fost publicat la 28 ianuarie 2012 ca Directiva 2011/92/UE.Procesul de revizuire a Directivei EIA se va incheia in cursul anului 2012, atunci candComisia isi va prezenta propunerea privind revizuirea directivei codificate.

Directiva EIA este un instrument important pentru abordarea aspectelor de mediu incadrul elaborarii proiectelor de constructie. Modificarile vizeaza simplificarea formatuluidirectivei, facand-o mai clara din punct de vedere juridic, mai accesibila si mai usor deaplicat.

Evaluarea de mediu este o procedura care asigura faptul ca impactul pe care proiectelede constructie (baraje, autostrazi, aeroporturi, fabrici, proiecte energetice etc.) il au asupramediului sunt evaluate si luate in considerare inainte ca autoritatea competenta a statuluimembru in cauza sa formuleze o decizie cu privire la aprobarea proiectului.

EIA urmareste identificarea, descrierea şi evaluarea efectelor directe sau indirecte aleproiectului asupra:

· fiintelor umane, florei si faunei;· solului, apei, aerului, climei si peisajului;· valorilor materiale si bunurilor culturale;· interactiunea intre factorii mentionati mai sus.



Ca parte a EIA, detinatorul proiectului va trebui sa ofere o serie de date autoritatilor dereglementare, printre care:

· descrierea proiectului, cuprinzand informatii despre zona, marimea si caracteristicilorproiectului;

· descrierea măsurilor luate pentru a reduce si, daca este posibil, a remedia efecteleadverse semnificative ale implementării proiectului;

· datele necesare pentru a identifica şi pentru a evalua principalele efecte pe careproiectul le-ar putea avea asupra mediului;

· principalele alternative studiate de proiectant si o indicare a principalelor motive careau condus la varianta aleasa, tinând cont de efectele asupra mediului;

· un rezumat al informatiilor mentionate mai sus.Toate proiectele cuprinse in Anexa I trebuie supuse unei evaluari de tip EIA, in timp ce

pentru proiectele cuprinse in Anexa II, statele membre vor decide unde si cand EIA estenecesar, pe baza unor analize de la caz la caz sau la baza unor criterii locale.

La elaborarea prezentului Raport privind impactul asupra mediului s-au avut în vedereurmătoarele elemente:

- documente ale societatii comerciale emise de institutii abilitate;- documentatia tehnica prezentata de beneficiar;- documente ale societatii comerciale;- informatii si date culese pe teren;- date continute in anuare si monografii;- literatura de specialitate;- legislatia in domeniu.

1.1. TITULARUL PROIECTULUIBeneficiarul proiectului este S.C. AGGREGATE GROUP CONSTRUCT S.R.L., cu

sediul in sat Argeselu, comuna Maracineni, nr. 3, judetul Arges, telefon: 0746091353, fax:0748718188, CUI RO14908782, este inregistrata la Registrul Comertului cu nr.J03/707/2002 si este reprezentata prin dl. Dutulescu Sorin.

Conform certificatului de inregistrare seria B, nr. 1380106, S.C. AGGREGATEGROUP CONSTRUCT S.R.L. are ca activitate principala „Extractia pietrisului si nisipului;extractia argilei si caolinului” – cod CAEN 0812.

1.2. AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIPrezentul Raport a fost elaborat de S.C. APOMAR CONSULTING 2005 S.R.L. cu

sediul in Pitesti, B-dul I.C. Bratianu nr. 49, bl. M1, sc.A, et.1, judetul Arges, detinatoareacertificatului de inregistrare emis de Ministerul Mediului in data de 17.09.2009, inscrisa inRegistrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.44.

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI

„Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale”,propus a fi amplasat in comuna Maracineni, judetul Arges



1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI

AmplasamentulViitorul bazin piscicol Argeselu se va realiza cu exploatarea de agregate minerale pe o

suprafata totala de 3.49 ha, din care suprafata de 2.74 ha o reprezinta bazinul piscicol,diferenta de 0.75 ha constituind-o pilierii de protectie fata de zonele invecinate si zona dehaldare temporara, in suprafata de 0.2 ha.

Bazinul piscicol va fi amplasat in extravilanul comunei Maracineni, sat Argeselu, la 600m vest de raul Doamnei, 350.0 m est de drumul european E 577 si la 70.0 m est de CFPitesti- Campulung Muscel.

Limita sudica a perimetrului se afla la circa 1000.0 m nord de statia de sortare asocietatii.

Punctele care delimiteaza suprafata de 34910 mp, proprietate a societatii:

NR.PUNCT X Y NR.PUNCT X Y1 379946.69 490827.72 7 379849.11 491366.072 379944.07 490873.40 8 379877.37 490873.403 379915.73 491367.44 9 379878.43 490854.834 379897.05 491366.57 10 379888.37 490851.265 379881.43 491366.58 11 379897.93 490850.596 379868.30 491367.09 12 379927.35 490838.28

Punctele care delimiteaza suprafata de 27396 mp, care reprezinta bazinul piscicol:

NR.PUNCT X Y NR.PUNCT X YA 379938.78 490878.39 C 379854.40 491361.11B 379911.06 491362.64 D 379882.09 490878.39

Coordonate reper – borna CSA 8

NR.PUNCT X Y Z (mdMN)CSA 8 379907.93 490820.98 285.05

1.5. INFORMATII PRIVIND MODALITATILE PENTRU CONECTAREA LAINFRASTRUCTURA EXISTENTA

Accesul in zonaAccesul in zona se va face din E 577, pe un drum local in lungime de 0.5 km, pana in

statia de sortare a societatii si de aici pe un drum de exploatare in lungime de 1.0 km panain zona perimetrului de exploatare.



1.6. INFORMATII PRIVIND RESURSELE FOLOSITEAlimentarea cu apa potabilaAlimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de excavare, paza

si intretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert.

Alimentarea cu apa tehnologicaIn cadrul procesului tehnologic de excavare nu este necesar consumul de apa.Alimentarea cu apa a bazinului piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza

freatica si prin precipitatii meteorice.

Alimentarea cu energie electricaIn perimetrul bazinului piscicol Argeselu nu se consuma energie electrica.

Alimentarea cu carburantiAlimentarea cu carburanti a utilajelor se va face zilnic cu carburant dintr-o cisterna cu

capacitatea de 5 tone, amplasata pe platforma statiei de sortare.



1.7. INFORMATII PRIVIND ACTELE DE REGLEMENTAREPentru realizarea investitiei studiate, societatea detine:- Certificatul de urbanism nr. 1876/29.03.2012, eliberat de Primaria comunei

Maracineni.

2. DESCRIEREA LUCRARILOR

Scopul lucrarilorExploatarea agregatelor naturale din perimetrul Argeselu de pe suprafata detinuta de

3.49 ha, are ca scop realizarea unui bazin piscicol cu suprafata de 2.74 ha, diferenta de0.75 ha reprezentand-o pilierul de siguranta de 5.0 m fata de terenurile invecinate si zonade depozitare temporara a materialului excavat, in suprafata de 0.2 ha.

Materialul excavat pentru realizarea bazinului piscicol va fi sortat in statia de sortare asocietatii, amplasata la 1000.0 m sud de perimetru.

Clasa de importantaConform STAS 4273 / 1983 si STAS 5576/88, lucrarile care constituie obiectul prezentei

documentatii se încadreaza în clasa a IV-a de importanta, acestea fiind lucrari provizorii.Dupa rolul functional al lor sunt lucrari secundare, neavand repercursiuni asupra

zonelor limitrofe.

2.1. LUCRARI PROIECTATE - BALASTIERALucrari de cercetare, deschidere si pregatireIn vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul Argeselu, sunt

necesare lucrari de pregatire a zonei care constau in:- pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea

stratului vegetal pe laturile perimetrului si in zona de haldare;- bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta;- imprejmuirea perimetrului.

Exploatarea perimetrului in vederea realizarii bazinului piscicol, presupune lucrari deexcavatii pe o adancime medie de 5.8 m, la 3.0 m sub nivelul hidrostatic, pe o lungimemedie de 494.0 m si o latime medie de 66.7 m si pe o suprafata de 2.74 ha.

Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata:- sectiune de excavare trapezoidala- taluze 1:1- adancime maxima de excavare: 6.6 m- adancimea de excavare sub nivelul hidrostatic: 3.0 m- cota exploatare superioara: 281.73-283.30 mdMN- cota exploatare inferioara: 276.60 mdMN- nivel hidrostatic: 279.60 mdMN- lungime medie perimetru exploatare: 494 m- latime medie perimetru exploatare: 66.7 m- suprafata perimetru: 3.49 ha- suprafata exploatabila: 2.74 ha- pilier siguranta fata de terenuri private si drumuri comunale: 5.0 m- suprafata pilier si zona haldare, neexploatabile: 0.75 ha.



De jur imprejurul perimetrului se prevede pastrarea unei zone de protectie cu o latimeminima de 5,0 m, fata de terenurile vecine, cu exceptia zonei dinspre latura vestica, insuprafata de 0.2 ha, care nu se va exploata si va fi folosita pentru haldarea temporara amaterialului excavat.

Tehnologia de exploatareAvand in vedere:- caracteristicile calitative ale substantei minerale utile inmagazinate in depozitele

naturale si antropogene ce urmeaza sa fie exploatate;- conditiile geo-miniere de zacamant si anume depozite heterogene constituite din nisip

fin grosier, in amestec cu pietrisuri si bolovanisuri in alternanta cu pamanturi nisipoase sauprafoase;

- dotarea tehnico-materiala si performantele utilajelor;s-a impus o metoda de exploatare adecvata, care se va face cu respectarea cotelor din

piesele desenate, fara excavarea sub cota proiectata. Latimea de excavare este de 66.7m.

Exploatarea agregatelor minerale din perimetrul analizat se va face intre profilele P1-P11, pe directia Est-Vest, pe lungimea de 494 m, interzicandu-se lucrari de excavatii inzona pilierilor.

Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale avand lungimea de 50-100 msi latime 10,0 m, paralele cu latura perimetrului dinspre vest spre est, cu taluzareapermanenta a malului si cu respectarea adancimii de excavare:

- lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta;- materialul excavat va fi transportat si depozitat pe platforma special amenajata, de

unde va fi incaracat si transportat in statia de sortare.In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul care se va autoriza,

sunt necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in:- pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului

vegetal pe laturile perimetrului si in zona de haldare, in vederea executarii de umpluturi laplatformele de exploatare, la drumurile de exploatare si taluzarea finala a bazinuluipiscicol;

- bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta;- imprejmuirea perimetrului.Pentru aplicarea metodei de exploatare se procedeaza dupa cum urmeaza:- se decoperteaza zona propusa pentru excavare;- se stabileste si se marcheaza fasia ce urmeaza a se excava in conformitate cu

elementele de teren si latimea optima de exploatat;- pe lungimea fasiei se delimiteaza feliile de excavare orientate perpendicular pe

directia fasiei avand lungimea egala cu latimea fasiei (10-20 m) si latimea in functie delungimea bratului de incarcare a utilajului folosit;

- se executa excavarea materialelor depozitate pana la cota 276.60 mdMN;- nisipul si pietrisul excavat se vor transporta la statia de sortare.Această metodă de exploatare asigură:- evitarea degradării resurselor din perimetrul de exploatare temporară şi din afara

acestuia;- extragerea maximală a resurselor, cu respectarea parametrilor de calitate stabiliţi;- realizarea unor niveluri de diluţie şi pierderi inferioare;- prevenirea surpărilor sau alunecărilor de teren;- o eficienţă economică superioară;



- un grad de recuperare a resurselor exploatate foarte bun, pierderile de exploatarenedepăşind 5%.

Cantitatea si calitatea rezervelor ce vor fi exploatate.Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil(in interiorul pilierilor)

conform cotelor si dimensiunilor proiectate este de 141408.0 mc, din care: volum util,110699.0 mc (sub Nhs = 67623.0 mc) si volum steril, Vsteril = 30709.0 mc. Exploatarea seva face pe o adancime medie 5.8 m.

Grosimea sterilului din zona este de 0.6 m strat vegetal.Exploatarea agregatelor se va face pe o perioada de 5 ani de zile.

Transport tehnologicMaterialul excavat va fi livrat catre staia de sortare, amplasata la 1000.0 m sud de

perimetrul de exploatare.

Dotarea tehnicaUtilajele aflate in dotarea societatii sunt:> excavator cu cupa de 1,6 mc- 1 buc;> excavator cu cupa de 1.2 mc – 1 buc;> incarcator– 3,5 mc.-1 buc;> autogreder – 1 buc;> buldozer -1 buc;> autobasculante 16 mc- 2 buc.

2.2. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE VIITORULUI BAZIN PISCICOLViitorul bazin piscicol, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosit pentru

agrement, respectiv pescuit sportiv.Bazinul piscicol va fi definit de urmatoarele caracteristici:- Suprafata perimetru bazin piscicol 3.49 ha;- Suprafata bazin piscicol 2.74 ha;- Adancime totala bazin piscicol 6.6 m;- Adancime apa bazin piscicol 3.0 m;- Nivel apa 279.60 mdMN;- Cota fund bazin 276.60 mdMN;- Volum apa bazin piscicol 67623.0 mc;- Suprafata luciu de apa bazin picicol 23670.0 mp;- Taluze bazin 1:1- Zona verde 0.75 ha

Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul laculuiimpotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinareaduratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, undeprovoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf.

Formula de populareAvand in vedere faptul ca bazinul piscicol este destinat pescuitului sportiv, cresterea

pestelui se va face fara furajare, pestele hranindu-se cu vegetatia naturala din lac.Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura, puietul

necesar fiind procurat din ferme specializate. Cantitatea de puiet necesara este de 150-155 kg/ha si are greutatea de 30 g/buc.



Pentru bazinul piscicol se vor procura 350 kg puiet.Amenajarea piscicola este destinata productiei de peste de consum din specia crapului

de cultura, productie care va stisface necesarul pentru pescuitul sportiv.Productia realizabila este de 1000 kg/ha.Apa folosita din panza freatica, corespunde calitativ pentru cresterea optima a pestelui

de consum in cultura semi intensiva.Pentru bazinul piscicol s-a prevazut exploatarea de tip semi-intensiv cu o productie de

1000 kg/ha in urmatoarele proportii: - crap de doua veri 30%; - crap de trei veri 30%; - crap de patru veri 40%.

Popularea bazinelor piscicole, exploatate in regim natural, trebuie sa tina seama deecosistemul specific apelor stagnante si in special de organismele planctonice si bentonicecaracteristice.

In cazul arealului in care se situeaza amplasamentul bazinului, se vor dezvolta naturalurmatoarele specii caracteristice:

Organisme planctonice Organisme bentonice(bentos)

Fitoplancton Zooplancton

Microcistis Daphnia DreissenaAphamizomenon Cyclops TubifexScenedesmus Cypris LimnaeaPandorina Keratella ViviparusAsterrionella Planorbis

ChironomusDytiscus

In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor deadancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa celedoua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitateapiscicola sunt de natura biogena, usor asimilabili chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice sibacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, se vorprevedea 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol, pe directia decurgere a apei subterane.

Cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie dinbazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice. Recoltarea pestelui se vaface prin pescuit sportiv. Pentru accesul la bazin vor fi prevazute rampe de acces sipontoane de acostament, construite la capatul bazinului.

Constructii si anexePentru exploatarea bazinului piscicol , au fost prevazute:- imprejmuire plasa sarma pe stalpi metalici, cu inaltimea de 2.0 m;- pentru necesitati fiziologice va fi prevazut un WC ecologic;- cabana pescar (depozit materiale intretinere bazin piscicol si pescuit)



Imprejmuire perimetru bazin piscicol· din panouri de sarma pe stalpi de beton· inaltime gard = 2.0 m· lungime imprejmuire perimetru detinut =1194.0 m

Personal exploatarePersonalul care va deservi activitatea de exploatare a perimetrului va fi format din 6

angajati, iar cel care va deservi activitatea de paza din cadrul bazinului piscicol este de 2angajati.

Personalul de deservire al bazinului piscicol se va pregati din timp de catre titularul deinvestitie, iar numarul de personal necesar se va stabili in functie de gradul de pregatire,dotarea tehnica si productivitatea reala a exploatarii piscicole.

3. DESEURI

Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in LegeaNr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor.

Legea stabileste masurile necesare pentru protectia mediului si a sanatatii populatiei,prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea si gestionareadeseurilor, si prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor si cresterea eficienteifolosirii acestora.

Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimuldeseurilor, pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri sidetinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii dedeseuri: hartie, metal, plastic si sticla.

Gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umanasi fara a dauna mediul, in special:

a) fara a genera riscuri pentru aer, apa, sol, fauna sau flora; b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

3.1. TIPURI DE DESEURI GENERATEIn perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, vor rezulta

urmatoarele categorii de deseuri:- pamant excavat;- deseuri asimilabil menajere (resturi vegetale) si deseuri menajere de la personalul

angajat.Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati

autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, vafi desemnata o zona de stocare intermediara a deseurilor.

Cantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerare numarul deangajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca 0,5 kg/om/zi) si numarul dezile lucratoare:

6 salariati x 0,5 kg/om/zi x 240 zile = 720 kg/an (0,72 t/an )



3.2. COLECTAREA DESEURILORDeoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati

autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, vafi desemnata o zona de stocare intermediara a deseurilor.

3.3. ELIMINAREA DESEURILORGunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate in urma pescuitului sportiv si

intretinerii bazinului piscicol, vor fi depozitate in containere ecologice aflate in incinta statieide sortare, de unde vor fi preluate de catre firma de salubrizare cu care societatea vaincheia contract.

Materialul decopertat se va transporta in zona pilierului de protectie perimetral, de undese va folosi la amenajarea taluzelor bazinului piscicol.

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRACOMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. APA4.1.1. HIDROLOGIA/HIDROGEOLOGIAAmplasamentul terenului care face obiectul prezentei lucrari este situat in bazinul

hidrografic al raului Doamnei.Bazinul Raului Doamnei se suprapune unor unitati morfostructurale distincte din punct

de vedere genetic, evolutiv, morfologic, morfometric si implicit biopedoclimatic, etajate dela nord la sud – Muntii Fagaras-Iezer, Muscelele Argesului, Gruiurile Argesului – fapt ceimprima o etajare a proceselor geomorfologice si componentelor biopedoclimatice.Datorita extinderii sale pe mai bine de o treime din versantul sudic al Fagarasului, bazinulRaului Doamnei conserva o mare varietate si complexitate de tipuri de relief, fiind unadevarat „manual de geomorfologie”: relief denudational si glaciar relict, relief periglaciar sinival, relief fluvial, relief structural si petrografic.

Raul Doamnei este cel mai mare afluent al Argesului (la Pitesti), are o suprafatabazinala de 600 kmp şi curge pe o directie generala nord-sud, pe o distanta de 96 km.Bazinul se desfasoara pe o diferenta de nivel de 2252 m, intre cota maxima de 2544 m(Varful Moldoveanu) şi cea minima de 292 m (la confluenta cu Raul Targului),suprapunandu-se unor unitati morfostructurale distincte (montana, subcarpatica sipiemontana), fapt ce imprima o etajare a proceselor geomorfologice si a componentelorbiopedoclimatice. Din punct de vedere morfografic, bazinul Raului Doamnei este binedezvoltat in zona montana, fiind raul cu cea mai mare suprafata bazinala din MuntiiFagaras (376 kmp, depasindu-si colectorul, Argesul) si alungit si ingust in zonasubcarpatica si piemontana (suprafata bazinului este insa considerabila, 224 kmp).

Unitatea piemontana strabatuta de Raul Doamnei corespunde Dealurilor Argesului sauGruiurilor Argesului. Se extinde pe circa 20 km lungime din dreptul localitatii Retevoiesti (innord) pana la localitatea Piscani (in sud). Ca si in sectorul subcarpatic, bazinul piemontanal Raului Doamnei are o forma simetrica, centrat pe culoarul de vale al Raului Doamnei,strajuit de versantii dealurilor piemontane, iar latimea medie a bazinului in acest sectorpiemontan se mentine la 5-6 km. Prin urmare, unitatea piemontana a Raului Doamnei estealcatuita din culoarul de vale larg al Raului Doamnei, cu lunca si terase bine dezvoltate,marginit catre est si vest de versantii dealurilor piemontane, ce scad in altitudine,fragmentare si energie de relief de la nord la sud.



Hidrologia perimetrului Argeselu este legata direct de prezenta raului Doamnei. Astfel,in cadrul terasei raului Doamnei din zona de amplasament, a fost pus in evidenta acviferulfreatic, cu cote ale nivelului piezometric variabile, in functie de valorile adancimiifragmentarii.

Debite caracteristicePe tronsonul studiat, raul Doamnei are un curs rectiliniu, cu o panta medie de 2.17 ‰,

cu o albie ale carei latimi variaza intre 50.0 m si 100.0 m, cu adancimi de 4.0-5.5 m, maluribine conturate si capacitate de transport mare.

Pe acest tronson, raul Doamnei poate transporta debitele cu probabilitatile de depasirede 5% si 10% pe toata lungimea sectorului analizat.

Debitele caracteristice in sectiunea studiata pentru diferite probabilitati de depasire sunt:- Q1% =575 mc/s- Q5% =325 mc/s- Q10% =240 mc/s

Chimismul apelor subteraneAnalizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism

corespunzator al apelor subterane, încadrandu-se parametrilor de potabilitate conform SR1342/1991.

Din punct de vedere chimic, parametrii se inscriu in prevederile STAS 1667/76,considerandu-se ca agregatele minerale din cadrul perimetrului pot fi folosite, in urmasortarii, la prepararea betoanelor si mortarelor pentru constructii.

InundabilitateAvand in vedere ca amplasamentul viitorului bazin piscicol este amplasat la o distanta

suficient de mare si la o cota superioara raului Doamnei, de circa 3.0 m fata de malulraului, consideram ca zona nu este inundabila.

Structura hidrogeologicaAcviferele freatice sunt cantonate in formatiunile poros permeabile ale luncilor si

teraselor raurilor din regiune si zona de dezagregare si alterare superficiala a rocilorexistente.

Constitutia litologica este data, in principal, de pietrisuri si bolovanisuri intr-o masa denisipuri diferite, local fiind acoperite cu un complex de argile nisipoase sau argile prafoase,iar pe versanti de nisipuri argiloase. Grosimea lor variaza mult, fiind cuprinsa, in general,intre 2 si 10 m. Acest nivel este direct dependent de nivelul precipitatiilor.

Acviferul freatic este cantonat in depozitele grosiere ale luncii, reprezentate prin nisipuri,pietrisuri si bolovanisuri, avand caracter liber.

In forajele executate, a fost interceptat acviferul freatic la adancimea medie de -3.1-3.7m fata de cota terenului natural, respectiv 3.20 m de la suprafata medie a terenului, lacotra 279.60 mdMN.

Conform fantanilor executate de localnici la adancimi de pana la 7,0 m si rar de pana la25 - 26 m, in primul caz, acviferul variaza pe adancimi de pana la -5-7 m in anii secetosi.

Primul strat acvifer (de pana la 8,0 m este delimitat in baza de un strat de argila, argilamarnoasa.

Acest strat piezometric prezinta variatii notabile determinate de regimul precipitatiilorcare cad in zona si care constituie sursa de alimentare a freaticului de suprafata.



Harta hidrogeologica

Zona studiataPerimetru Argeselu



Stratificatia terenului întalnita în forajele din zona este identica, prezentand, pentrufantanile sapate pana la adancimi de 25 - 26 m, urmatoarea succesiune:ü 0,00 - 0,60 m pamant vegetalü 0,60 -1.20 m nisip si pietris micü 1.20 - 2,80 m nisip si pietrisü 2,80 - 4,20 m nisip mic si pietris de la mic la mare· Nhs – 3.20m (279.60 mdMN)ü 4,20 - 6,50 m nisip si pietris cu bolovanis, saturat, intercalatii argila 0.1-0.2 mü 6,50 - 8,00 m nisip si pietris de la mic la mare, saturatü 8,00 – 8,40 m argila cenusieü 8,40 – 10,00 m piatra mare rara, nisip fin, intercalatii lentile argila nisipoasaü 10,00 – 26,00 m pietris si nisip, slab umed

Din punct de vedere al piezometriei se poate preciza ca directia de curgere a fluxuluisubteran este NNE-SSV si spre raul Doamnei.

Gradientul hidraulic prezinta valori de 2-3,5‰.Aciviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber.Suprafata piezometrica a acviferului freatic prezinta variatii importante in timpul anului

determinate de regimul precipitatiilor.Astfel in perioadele cu precipitatii abundente si de lunga durata, nivelul hidrostatic al

acviferului freatic de suprafata care prezinta interes pentru realizarea bazinului piscicol.

Caracteristicile fizico-chimice si bacteriologice ale apelor subterane freatice dinamplasament

Analizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimismcorespunzator al apelor subterane, incadrandu-se parametrilor de potabilitate conform SR1342/1991.

Din datele prezentate mai sus se desprind urmatoarele concluzii mai importante:· Depozitele aluvionare din zona de exploatare reprezinta un rezervor principal de

inmagazinare de ape subterane freatice;· Stratul acvifer, delimitat in baza de patul impermeabil si limitat la partea superioara

de suprafata piezometrica, cuprinde o roca magazin ale carei dimensiuni si caracteristicifizico-chimice si bacteriologice sunt corespunzatoare standardelor privind redarea incircuitul silvic cu impadurirea zonei cu pomi adecvati;

· Rezervele de ape subterane freatice pot fi potential refacute prin aportul alimentariidirecte din precipitatii care compenseaza toate genurile de pierderi.

In zona perimetrului viitorului bazin piscicol se afla amplasata borna CSA 8, care nuintra in zona de exploatare si nici in zona de transport.

Coordonate reper – borna CSA 8, amplasata in coltul sud-vestic al perimetrului, instanga drumului de exploatare, la circa 7.0 m de perimetrul proprietatii:

Coordonate reper – borna CSA 8

NR.PUNCT X Y Z (mdMN)

CSA 8 379907.93 490820.98 285.05



Suprafata terenului prezinta o panta de aproximativ 2.68‰, dinspre nord - vest spre sud- est, spre raul Doamnei.

4.1.2. ALIMENTAREA CU APAAlimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de exploatare, paza

si intretinerea bazinului piscicol, se va face cu apa imbuteliata din comert.In cadrul procesului tehnologic de excavare nu este necesar consumul de apa.Alimentarea cu apa a bazinului piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza

freatica si prin precipitatii meteorice.

Volume de apa necesareConform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar pentru primenire, compensare si

umplere este de maxim 80000 mc/an, in unitati de furajare intensa.In cazul de fata, in care exploatarea piscicola se va face in unitati nefurajate si tinand

cont de faptul ca acviferul din terasa este in echilibru hidrodinamic cu debitul vehiculat defreatic, pierderile din evapotranspiratie, evaporatie si infiltratie vor fi compensate natural.

Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor (nisip si pietris - circa 3-5 l/m/zi) va exista inpermanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului (2.5‰) la care seadauga curentii verticali, datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului deapa acumulat in bazinul piscicol.

Adancimea maxima a apei va fi de 3.0 m. Aceasta dinamica locala este in masura sacontribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei.

Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu vitezade infiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar(adica suprafata golurilor dinsectiunea de scurgere: Q=Ar x v).

Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3,iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminar.

Debitul de apa ce va intra in bazinul piscicol este Q = 3.0 m/zi x 170.0 mp = 510 mc/zi =186200 mc/an, unde Ar = 170.0 mp = 0.25 x 670 mp (sectiunea totala de curgere pedirectia NW-SE).

Conform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar primenirii este de 80000 mc/ha/an.Pentru suprafata luciului apei de 10500.0 mp , rezulta un necesar de apa de:Vnec=2.37 ha x 80000 mc/ha/an=189600 mc/anValoarea precipitatiilor la nivelul unui an in zona bazinului piscicol (precipitatii medii

anuale de 0.6 mc/mp) este de:Q = (23670 mp x 0.6 mc/an,mp x 1000l/mc)/365 zile x 86400 sec = 14202.0 mc/anNivelul de apa pierduta prin evaporatie este:Vevap=0.5 mc/mp,an x 123670.0 mp=11835.0 mc/anRezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in bazinul piscicol este: V

= 189600 mc+14202.0 mc – 11835 mc = 191967.0 mc

Din analiza calculelor efectuate, rezulta ca primenirea bazinului piscicol se face de 2.8ori/an, ceea ce demonstreaza ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zilesatisface cerinta de apa necesara realizarii unei exploatari piscicole.

4.1.3. SURSE DE POLUANTI PENTRU APEAtat in perioada dezvoltarii obiectivului, cat si dupa punerea in functiune, nu se

preconizeaza evacuarea de ape uzate care sa prezinte in compozitie compusi cu caracterpoluant semnificativ pentru apele de suprafata sau subterane.



In perioada de realizare si exploatare a lucrarilor, apele uzate vor proveni numai dinactivitatile igienico-sanitare ale angajatilor (ape uzate fecaloid-menajere). Pentrunecesitatile fiziologice ale salariatilor exista WC–uri ecologice in statia de sortare asocietatii.

In perioada de extragere a agregatelor minerale, apele meteorice vor avea continut dematerii in suspensie si se vor scurge liber pe suprafata terenului.

4.1.4. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Impactul cantitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupraregimului apelor subterane din zona

In timpul exploatarii se creaza in zona balastierei o depresionare a nivelului apeisubterane , cauzata de extractia fractiilor solide din constitutia acviferului.

Aceasta depresionare atrage nesemnificativ resursele de apa din vecinatateabalastierei.

Impactul calitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupraregimului apelor subterane din zona

Principalul proces de transport al poluantilor care trebuie luat in considerare estetransportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere aapei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima.

Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poatedatora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili saparcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga.

In exploatarea balastului, riscul de poluare consta in principal in riscul de aparitie a unoraccidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).

Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelorsubterane, cresterea pestelui facandu-se fara furajare.

Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor subterane din zonaCa urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului va ramane o excavatie care

va fi amenajata ca bazin piscicol.Directia de curgere a apei subterana este dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est si

spre raul Doamnei.

In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor deadancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa celedoua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica deoarece produsii generati de activitateapiscicola sunt de natura biogena asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

4.1.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUIPentru evitarea influentelor negative asupra ecositemelor din zona, in timpul procesului

de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri:- in perimetru nu se vor depozita carburanti;- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;- nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate.



De asemenea, este importanta luarea unor masuri de remediere rapida a poluarii (incazul in care aceasta s-a produs), in scopul eliminarii efectelor negative asupra apelorsubterane.

Rapiditatea cu care se intervine depinde insa foarte mult de rapiditatea cu care estepusa in evidenta producerea poluarii.

Pe perioada funcţionării amenajării piscicole se impune:- executarea periodică de lucrari de dragare a fundului excavaţiei pentru stoparea

fenomenului de eutrofizare.- nu se vor face depozitări de reziduuri menajere şi se vor evita scurgerile de produse

petroliere.În momentul punerii în funcţiune a iazului piscicol se vor administra furaje ecologice,

astfel încât calitatea apei să-şi păstreze limitele admise conform NTPA 001/2005.Recomandăm efectuarea unor analize biochimice la anumite intervale de timp, pentru aurmări calitatea apei din bazin.


Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fostprevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zonapilierului de protectie), pe directia de curgere a apei subterane.

Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentrumonitorizarea calitatii apei subterane.

Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatii apei trebuie sa sefaca periodic, cu o frecventa de 2 pe an.

Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zoneleamonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si incazul forajelor de monitorizare.

Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmiseorganelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fiepermanent cunoscuta de acestea.

Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a raului Doamnei este neglijabila, inconditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxicearuncate de persoanele care practica pescuitul.

Cele doua foraje de monitorizare vor fi amplasate pe laturile de nord (FM1 in zonaneexploatabila de 0.2 ha) si de sud (F2).

Caracteristicile celor doua foraje sunt:

Foraj X Y Z Adancime

FM1 379941.97 490875.88 283.30 10.00 m

FM2 379852.18 491358.43 281.60 10.00 m

Pe amplasament nu vor exista evacuari de ape uzate, deci nu se impun masuri dediminuare a impactului asupra factorului de mediu apa.

Pentru necesitatile fiziologice ale salariatilor exista WC–uri ecologice in statia de sortarea societatii.



4.2. AERUL4.2.1. DATE GENERALEDin punct de vedere climatic, bazinul hidrografic al Raului Doamnei se situeaza in aria

zonei de clima temperat – continentala si astfel, prin caracteristicile sale morfometrice, seimpun in arealul sau unele diferentieri climatice.

Distributia spatiala a temperaturii aerului atesta faptul ca temperatura medie anuala aaerului creste de la 4,5ºC (Fundata) la 9,9ºC la staţia Piteşti. Temperaturile minimeabsolute au fost situate intre -21,4ºC (la staţia meteorologica Fundata, in 27.XII.1996) si –26,8ºC (la statia meteorologica Curtea de Arges, in 4.II.2001), iar cele maxime absolute29,5ºC (la Fundata, inregistrate pe data de 10.VIII.2000) si +39,8ºC (la statiameteorologica Pitesti, in 3.VII.2000).

Inghetul se produce in sezonul rece, iar cele mai multe zile anuale cu inghet s-auinregistrat in zona montana, la statia Fundata (144 zile) ajungand la 100,6 la Pitesti.

Umezeala relativa a aerului prezinta variatii spatiale si temporale osciland cu valorisituate intre 75% (la Curtea de Arges si Pitesti) si 79% (la Fundata).

Nebulozitatea aerului in arealul bazinului studiat creste odata cu altitudinea reliefului, dela 5,5 zecimi in sectorul piemontan la Pitesti, la 6,6 zecimi in cel montan la Fundata. Celemei multe zile cu cer senin sunt la Pitesti 66,3 zile. Cele mai multe zile cu cer acoperit suntla statia meteorologica Campulung 137 zile si cele mai putine la Pitesti.

Municipiul Pitesti si împrejurimile beneficiaza de o clima temperat - continentala depadure, etajul colinar. Acest climat este determinat de advectia aerului maritim din vest sia celui continental din nord si din est. Precipitatiile anuale variaza intre 500 mm/mp si 800mm/mp, media anuala fiind de 669,4 mm/mp. Cantitatea maxima de precipitatii cade inperioada mai-iunie si este minima in luna noiembrie. Temperatura aerului are valori mediianuale ce se mentin intre 9°C si 10°C.

Dintre fenomenele climatice periodice, prezinta interes ceata si bruma. Ceata seproduce, de regula, in anotimpul rece, cu valori maxime in decembrie si ianuarie in zonasubcarpatica si in depresiunile intramontane.In lunile de toamna, ceata este un fenomenfrecvent si pe vaile raurilor, reducand gradul de luminozitate.

Prima bruma se inregistreaza de regula in ultima decada a lunii septembrie, iarprimavara, ultima zi cu bruma, in zonele extracarpatice, se semnaleaza in prima decada alunii mai.

Preciptatiile atmosferice in perioada 1990 - 2005 au cazut, in medie 846,2 mm/an laFundata; 781,9 mm/an la Campulung si respectiv 752 mm/an la Curtea de Arges, iar celemai mici la Pitesti de 669 mm.

0

20

40

60

80

100

120

140

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

(mm

)

Fundata Câmpulung Curtea de Argeş Piteşti



Cele mai mari cantitati maxime de precipitatii cazute in 24 de ore sunt specificeintervalului aprilie-august, astfel: 108,3 mm la Fundata (valoare inregistrata in luna iulie),iar cele mai reduse s-au semnalat in sectorul subcarpatic la Campulung (72,5 mm),datorita poziţiei de adapost fata de masele de aer a depresiunii.

Numarul mediu lunar si anual al zilelor cu ninsoare creste de la 27,1 in zonapiemontana (la Pitesti), la 73 zile in sectorul carpatic (la Fundata). Numarul mediu al zilelorcu sol acoperit cu zapada creste, de la 46,7 zile in sectorul piemontan (la Piteşti), la 132,7zile in sectorul montan (la Fundata), unde stratul de zapada poate fi prezent mai mult de otreime din an.

Regimul eolianDirecţia din care se produce cel mai des advecţia maselor de aer este nord-vest cu o

frecvenţă de peste 26%, urmată de nord 14%, vest 12% şi est 11%, calmul având ofrecvenţă de 15%. Viteza medie anuală este de aproximativ 2,5 m/s.

048

1216202428

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

VITEZA m/sFRECVENTA %

In ceea ce priveste frecventa numarului de zile cu viteze ale vantului mai mari sau egalcu 10 m/s, aceasta este de 10-11 zile pe an.

Directia N NE E SE S SV V NV

Viteza 2.3 2.0 2.4 2.4 1.9 2.1 2.6 2.6

Frecventa 30.6 4.7 8.5 7.5 4.6 5.5 8.1 12.2

4.2.2. SURSE DE POLUANTISursele de impurificare a atmosferei, caracteristice perioadei de extragere a agregatelor

minerale, vor fi reprezentate de:- extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale;



- functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale.Extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale va reprezenta principala sursa de

poluare a aerului. Aceasta activitate va consta in principal din manevrarea unor cantitati deagregate cu continut de pamant/nisip, materiale generatoare de particule in atmosfera.

O alta sursa de poluare a atmosferei este reprezentata de eroziunea eoliana, procescare depinde de conditiile meteorologice.

Cea mai importanta sursa de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de ardere acarburantilor la motoarele cu ardere interna.

Poluantii emisi de traficul intern sunt mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si desulf, compusi organici volatili generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor careextrag si transporta agregatele minerale).

Aerul atmosferic poate fi viciat , la functionarea obiectivului, cu:- pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, in perioada de

seceta prelungita- gazele de esapament (Nox, Sox, COV, pulberi sedimentabile) rezultate de la

functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de transportSe mentioneaza ca sursele caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu

li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate.Din acelasi motiv, acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile legale in vigoare si

nici cu alte normative referitoare la emisii.De asemenea, trebuie mentionat ca, prin natura lor, sursele asociate acestor lucrari nu

pot fi prevazute cu sisteme de captare si evacuare dirijata a poluantilor.Masurile pentru controlul emisiilor de particule sunt masuri de tip operational, specifice

acestui tip de surse. In ceea ce priveste emisiile generate de sursele mobile, acesteatrebuie sa respecte prevederile legale in vigoare.

4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUIIn zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma.

Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb, se deplaseazape distante reduse, in zona fronturilor de lucru.

Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada sunt dati de traficul intern, mici cantitatide oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili, generati de surselemobile (functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale).

Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de extragere agregate,utilizat si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu – EEA, Agentia deProtectia Mediului a SUA - USA EPA), se bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor inansamblu, care se executa pe intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni aleacestei arii.

In prezentul raport, luand in considerare tipurile si volumele de lucrari, tipurile demateriale implicate in proces, categoriile de operatii specifice, precum si perioada deexecutie propusa, s-au identificat sursele de poluare a atmosferei si s-a elaborat inventarulemisiilor caracteristice, luand ca baza de timp o ora.

Se mentioneaza ca emisiile de poluanti atmosferici, corespunzatoare activitatiloraferente exploatarii de agregate minerale, sunt intermitente.

Debitele masice de poluanti caracteristice etapei de constructie s-au determinat cu:

- Metodologia US EPA/AP-42 (Varianta 8.0, 2000) pentru sursele asociate manevrariiagregatelor minerale;

- Metodologia EEA/EMEP/CORINAIR pentru sursele mobile.



Consumurile de carburanti s-au determinat luand in considerare ca lucrarile se vorexecuta cu utilaje clasice echipate cu motoare lipsite de sisteme pentru reducereaemisiilor (120 l/zi). Ca urmare, emisiile de poluanti asociate reprezinta valori maximeposibile.

Emisii de particule, generate de lucrarile de constructie – surse nedirijateNr.crt. Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional(kg/h)

d £ 30 mm d £ 15 mm d £ 10 mm d £ 2,5 mm1. Sapaturi 32,13 8,82 4,79 3,022. Excavare 29,84 5,97 5,04 2,763. Incarcare in vehicule 2,87 0,69 0,49 0,044. Descarcare din vehicule 26,95 5,74 3,98 2,215. Eroziune eoliana 2,62 ND ND ND

ND = nu exista factori emisie

Emisii de poluanti, generate de sursele mobile in perioada de constructie

Sursa

Debite masice(g/h)

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

[10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3] [10-3]Vehicul

e +Utilaje

2842,21 11,87 397,05 1113,4 48,38 591,85 223,02 0,629 98,87 2,245 4,02 0,572 57,36 101,23

Emisii provenite de la gazele de esapamentEmisiile in atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:- sunt surse nedirijate;- ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata.Prin functionarea motoarelor autovehiculelor, sunt emise urmatoarele gaze:- gaze toxice cu actiune in zona apropiata sursei (CO, hidrocarburi nearse, particule in

suspensie, fum, mirosuri);- gaze ce degradeaza atmosfera pe timp indelungat si se disperseaza pe arii intinse

(NOx);- gaze cu efect planetar asupra atmosferei (CO2, NH4), care contribuie la realizarea

efectului de sera, fenomen foarte periculos, cu consecinte ingrijoratoare pentru omenire,constand in cresterea temperaturii atmosferice cu 1,5 – 4,50C, cresterea nivelurilor marilor,desertificarea unor zone de latitudine medie.

Protocolul de la Kyoto constituie baza legala, pe plan mondial, pentru procesul dereducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GES). Perioada 2008 - 2012 reprezintaprima perioada de angajament a Protocolului care, pentru Romania, inseamna o reducerecu 8% fata de anul 1989.

Toate utilajele (utilaje pentru excavat, terasiere, autocamioane) utilizeaza dreptcarburant motorina, prin arderea careia rezulta urmatorii efluenti: CO, oxizi de azot (NOx),So2, hidrocarburi arse oncomplet (COV), particule solide, cu efect local, neafectandlocalitatile invecinate.



Nr. crt. Specificatie CMA(mg/m3)

Concentratieestimata (mg/m3)

IPA (%) Notabonitate

Pentru procese de combustie a carburantilor1 Oxid de carbon 2,0 0,001 99,10 62 Oxizi de azot (NOx), exprimat

in NO2

0,1 0,003 96,23 6

3 Particule solide 0,15 0,0005 88,21 64 Oxizi de sulf (Sox), exprimat

in So2

0,25 0,0006 89,39 6

La dispersia noxelor contribuie si directia predominanta de deplasare a maselor de aerdinspre est – vest si faptul ca, prin tehnologia de exploatare, utilajele sunt amplasate ladistante relativ mari, unul de celalalt.

Activitatea de functionare a mjloacelor de transport din incinta obiectivului poatemodifica pe un areal restrans calitatea aerului, prin emisia de gaze si praf rezultate in urmaproceselor ce se desfasoara pe platforma obiectivului.

Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate aarderii carburantilor relevafaptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din ardereacarburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorilemaxime admise prin STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011, privind calitateaaerului inconjurator.

Sursele de zgomotIn cadrul bazinului piscicol cu exploatare de agregate minerale, zgomotul grupeaza un

ansamblu de emisii acustice de origini mobile, corespunzatoare utilajelor de exploatare,manevra si transport, folosite in procesul de exploatare, manevra si transport a resurselorde nisip si pietris.

Zgomotele si vibratiile, produse in timpul functionarii utilajelor, pot produce un impactnegativ redus (senzatie de disconfort) asupra angajatilor.

Sursele de zgomot pot fi grupate dupa cum urmeaza:ü in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii,

specifice lucrarilor (excavari si curatiri in amplasament, realizarea structurii proiectate etc.),la care se adauga aprovizionarea cu materiale;ü pe traseele din santier si in afara lui, zgomotul este produs de circulatia

autovehiculelor, care transporta materiale necesare executiei lucrarii.Conditiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor si de dispunerea

lor, fie de factori externi suplimentari, cum ar fi:ü fenomenele meteorologice si, in particular, viteza si directia vantului, gradul de

temperatura;ü absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen numit “efect de sol”;ü absorbtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura;ü umiditate relativa;ü topografia terenului;ü vegetatie.

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite sinumarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurilede zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.



Utilajele folosite si puteri acustice asociate:ü buldozere Lw » 115 dB(A)ü incarcatoare Wolla Lw » 112 dB(A)ü excavatoare Lw » 117 dB(A)ü compactoare Lw » 105 dB(A)ü finisoare Lw » 115 dB(A)ü basculante Lw » 107 dB(A)

Masuratorile efectuate pe alte amplasamente, la utilaje identice, arata ca nivelul dezgomot la limita incintelor, nu atinge limita maxima admisa de normele in vigoare (65 db),prin urmare nivelul de zgomot la limita carierei si a incintei tehnologice se va incadra inprevederile legale.

Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari, prindeplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse de vibratii.

A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatiamijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast, etc.) se folosescbasculante/autovehicule grele, cu sarcina cuprinsa intre cateva tone si mai mult de 40tone.

RadiaţiileIn perioada de excavare, radiatiile nu constituie o sursa de poluare pentru mediul

inconjurator.Radiaţiile electromagnetice, generate de funcţionarea motoarelor electrice existente în

şantier sau în atelierul de reparaţii, sunt nesemnificative şi unanim acceptate şinepericuloase pentru sănătate la locul de muncă.

Avand in vedere specificul lucrarilor descrise in studiul de fata, materialele sau utilajeleutilizate pentru finalizarea acestora nu pot constitui surse de radiatii. Din acest motiv, nueste de asteptat ca, pe durata de executie a lucrarilor, in conditii normale de executie, sase produca emisii de radiatii.

4.2.4.MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUICa masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin

efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor.Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate, precum

si a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor.Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul

inconjurator valorile limita prevazute de Ordinul MAPN 592/2002.Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru

diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor deexcavare si anume:ê pe caile de acces, pe unde circula autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire in

vederea reducerii, pana la anulare, a poluarii cu praf a zonei;ê evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf, in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;ê utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror

emisii respecta legislatia in vigoare;ê intretinerea utilajelor si reparatiile acestora se vor face periodic, conform

recomandarilor firmelor producatoare, pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe in



timpul functionarii; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente sevor efectua numai pe platformele betonate special amenajate, la sediul societatii.

Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele:ê limitarea traseelor ce strabat localitatea de catre utilajele apartinand santierului si, mai

ales, de catre autobasculantele ce deservesc santierul, efectueaza numeroase curse si aumase mari si emisii sonore importante;

ê pentru amplasamentele din vecinatatea zonelor locuite se recomanda lucrul numai inperioada de zi (6.00 – 22.00), respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

ê pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face inasa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

ê depozitarea de materiale utile trebuie realizata prin constituirirea unor ecrane intresantier si zonele locuite;

ê intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor.

4.3.SOLUL

4.3.1. DATE GENERALEDin punct de vedere geomorfologic, amplasamnetul viitorului bazin piscicol face parte

din Platforma Cotmeana, parte integranta a marii unitati cunoscuta sub denumirea dePodisul Getic.

Relieful este reprezentat prin complexul de vale al raului Doamnei si afluentii acestora,avand altitudini cuprinse între 200 – 500 m.

Altitudinea medie a zonei studiate este de 283.00 mdMN.La suprafata terenului a fost interceptat un strat de sol vegetal in grosime de 0.6 m. Sub

proluvii, sondajele au identificat acumulari aluvionare, alcatuite din pietrisuri, bolovanisurisi nisipuri, cu predominanta uneia dintre fractiunile granulometrice.

Coloana litologica identificata de sondaje a pus in evidenta existenta unei stratificatiiomogene privind alcatuirea litologica, uniforma privind succesiunea stratelor si grosimealor si formata, dintr-un orizont detritic clastic (psefito-psamitic).

Zacamantul de nisip, pietris si bolovanis din perimetrul studiat este o acumularealuvionara cu dezvoltare continua in toata lunca raului Doamnei, peste care se dispune unstrat de depozite loessoide alcatuite din prafuri/nisipuri argiloase si/sau argileprafoase/nisipoase, cu grosimi reduse de 0,30 – 0.60 m, care constituie copertazacamantului.

Zacamantul se incadreaza in clasa a-II-a de complexitate geologica, prezentandcoperta, util de grosimi neuniforme, intercalatii sterile si granulometrie inconstanta.

Complexul aluvionar prezinta o compozitie mineralogica petrografica reprezentata inprincipal prin componenti de natura metamorfica.

Agregatul este format din: cuartite (80-85%), gnaise (12-16%), micasisturi, sisturiclorito-snictioase, sisturi cuartice (3-4%).

Elementele detritice au contur izometric (10%), subizometric (50%), subaplatizat (30%),aplatizat (10%).

Acumularile de agregate sunt reprezentate printr-un complex aluvionar format dinnisipuri si pietrisuri constituite din fragmente detritice, alohtone, poligene, de naturapredominant sedimentara si metamorfica, provenite din formatiuni carpatice. Constitutialitologica este data in principal de nisipuri mediu granulare la grosiere si pietrisuri cu lentilede bolovanisuri.

Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin nisipuri argiloase galbui si argileloessoide, grosimea acesteia fiind de 0.35-0.60 m.



Compozitia granulometrica este reprezentata prin: nisip (40-50%), pietris (30-45%),bolovanis (10-15%).

Compozitia granulometrica medie, reprezentativa pentru intregul areal este:- sort 0-3 mm – 18,5 %;- sort 3-7 mm- 16,5%;- sort 7-16 mm – 16 %;- 16-31 mm – 12,9%;- >31 mm – 36,1%.

Caracteristicile calitative ale zacamantuluiCaracteristici mineralogice, petrografice si granulometricePetrografic elementele de nisip si pietris sunt constituite din cuartite, gnaise si sisturi

cristaline erodate si transportate din cristalul Meridionalilor, cat si elemente remaniate dinrocile sedimentare (conglomerate si gresii).

Complexul util este acoperit de sol vegetal cu o grosime medie de 0.6 m.Nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi de cca 3.7 - 3.1 m fata de cota terenului

natural (cota 279.60 mdMN).Din punct de vedere mineralogic-petrografic, agregatele sunt alcatuite din cuart +

cuartite (45-48%), gnaise si micasisturi (30-32%), alte minerale (cca.15-20 %).Continutul de impuritati:- corpuri straine (%) - nu contine;- mica libera în nisip – 0.94-1%, se încadreaza în prevederile de max.1%;- carbune - nu contine;- humus – galben deschis;- argila în bucati – nu contine;- sulfati-sulfuri – 0.24, se încadreaza în prevederile de max.1%;- saruri solubile – 0.1%, se încadreaza în prevederile de max.1.2%.Agregatele se încadreaza în prevederile STAS 1667/76 din punct de vedere al

continutului de impuritati.

Caracteristici fizico-mecaniceDensitatea aparenta a agregatelor naturale este de 2595 kg/mc, valoare ce depaseste

minimul de 1800 kg/mc impus de STAS 1667/76.Densitatea în gramada, în stare uscatã - kg/mc Sort in stare afanata in stare îndesata 0 – 3 mm 1527 1752 7 – 16 mm 1603 1729Materialul excavat consta din:- balast;- pamanturi nisipoase sau prafoase provenite din decopertarea aluviunilor.Aluviunile sunt alcatuite din balast cu nisip, nisipuri prafoase cu intercalatii lentiliforme

de argile nisipoase si nisipuri fine.Din punct de vedere mineralogic, aluviunile sunt constituite din: cuart 60-70%, gneise

12-16 %, cuartite 5-10%, sisturi cristaline 1-2%, gresii polimetrice 0-5%, gresii cuartoase0-2%, calcare 5-10%.

Elementele detritice au contururi izometrice, subizometrice, subaplatizate si aplatizate.



Harta solurilor

Calitatea acestor aluviuni poate fi asimilata cu cea a tuturor exploatarilor de balast depe raul Doamnei.

Sorturile granulometrice obtinute din agregatele exploatate sunt:- nisip 0-3 mm 41,9 %;- margaritar 4-8 mm 20,8 %;- pietris 8-16 mm 28,3 %;- bolovanis >16 mm 7,5 %.Sorturile obtinute dupa spalare si sortare se pot utiliza la mortare sau betoane, precum

si in stare bruta pentru umpluturi.

4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILORIn activitatea de exploatare a agregatelor minerale, principalele surse de poluare directa

a solului pot fi constituite din: scurgerile accidentale de produse petroliere de la autovehiculele cu care se

transportã diverse materiale sau de la utilajele, echipamentele folosite; depozitarea necontrolatã a materialelor folosite si a deseurilor rezultate, direct pe sol,

in spatii neamenajate corespunzãtor; excavarea stratului de sol vegetal; depunerea de pulberi transportate de vant.



4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUISursa principala de degradare a terenului este activitatea de indepartare a stratului de

sol vegetal si se va manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tipde impact este un impact direct, va dura pe toata perioada de functionare a exploatarii,urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare, sa se renatureze zona, deci sase imprime un caracter reversibil al impactului identificat.

De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen mediu, urmare a fenomenelorde tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pesuprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice.

Volumul de sol vegetal este proportional cu grosimea medie a stratului de sol vegetal sia gradului de recuperare. Prin gestionarea corespunzatoare a suprafetei de sol vegetal sireintroducerea ei in circuitul natural la finalizarea exploatarii se va evita inregistrarea unuiimpact rezidual.

De asemenea, se pot inregistra modificari calitative ale solului sub influenta poluantilorprezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediuaer vor avea efect pozitiv si rol in reducerea riscului poluarii solului, in special cu pulberisedimentabile. Totusi, pulberile antrenate, urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurilebalastierei, cat si a utilajelor agricole pe terenurile din jur, au aceeasi structura fizico-chimica, la fel ca solul din care provin, reprezentand un factor de poluare mai accentuatpentru aer decat pentru sol.

Nu se vor inregistra efecte cumulate, tinand cont ca pe teren nu se vor desfasura alteactivitati.

4.3.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUIRespectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei

mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asuprasolului si subsolului in perioada executiei obiectivului.

Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai dinperimetrul autorizat, dupa obtinerea avizului de gospodarire a apelor.

Se vor avea in vedere urmatoarele:Ø interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si

echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta(imobilizarea utilajului pe amplasament);

Ø stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai inspatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fiimediat indepartate cu material absorbant;

Ø interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produsepetroliere pe sol, in special in vatra carierei;

Ø depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana lavalorificarea acestora sau eliminarea finala;

Ø evacuarea periodica a deseurilor rezultate, ca urmare a desfasurarii activitatilor sievitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament;

Ø extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta inacest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentruconservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus,crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere,impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei;

Ø minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurareaoptima a activitatii;



Ø implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise inatmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe terenurile adiacente zonei deexploatare;

Ø respectarea programului de lucrari, stabilit prin Proiectul tehnic de refacere amediului.

Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. DATE GENERALEPerimetrul analizat este situat pe raza comunei Maracineni, in partea central-sudica a

Romaniei, la nord de Municipiul Pitesti, intre Carpatii Meridionali si Dunare, in nord-vestulMunteniei, aflandu-se aval de confluenta raurilor Doamnei si Argesel.

Zona studiata face parte din unitatea majora de rielief - Podisul Getic, la contactul dintresubunitatile acestuia si anume Podisul Candesti si Dealurile Argesului.

Geologic, teritoriul localitatii Argeselu face parte din unitatea geotectonica numitaDepresiunea Getica, iar morfostructural din sectorul Muscele.

Din formatiunile de cuvertura se cunosc cele apartinand ciclurilor de sedimentarepermian-triasic, jurasic mediu-barremian, albian-senonian si tortonian-cuaternar. Dintreacestea, ultimul ciclu de sedimentare cuprinde, in partea sa superioara, formatiunile careintereseaza in aceasta zona.

Cuaternaul este formatiunea cea mai noua si cuprinde depozite foarte variate, alcatuitepredominant din nisipuri medii si grosiere cu elemente de pietris, nisipuri fine, nisipuriargiloase, argile, argile loessoide si argile nisipoase.

Cuaternarul incepe cu un complex psamo-pelitic, predominant nisipos, cu lentile depietrisuri marunte si intercalatii subtiri de argile. In partea nordica si nord-estica, acestcomplex litologic prezinta schimbari faciale accentuate. In acest sens, aici se constata caintercalatiile de nisipuri si pietrisuri capata o pondere mai mare in detrimentul fractiuniipelitice.

Perimetrul studiat pentru realizarea amenajarii piscicole se afla amplasat pe malul stangal raului Doamnei, in zona albiei majore, pe un strat de sedimente apartinand raului.

Aspectul actual al sectorului raului Doamnei in zona Argeselu, este rezultatul imbinariiactiunii proceselor endogene si exogene, care in decursul istoriei geologice au fost diferitede la o etapa a evolutiei la alta si in care tectonica si clima au avut un rol principal.

Elementele orohidrografice care au imprimat trasaturile actuale ale reliefului zonei suntCarpatii Meridionali, Dunarea si Marea Neagra.

Carpatii Meridionali au determinat energia de relief in care isi au obarsia raurileDoamnei, Targului, Argeselul si Dambovita. Dunarea a indeplinit rolul de colector alsistemului hidrografic Arges, iar Marea Neagra a reprezentat nivelul de baza fata de cares-a exercitat actiunea de modelare fluviatila cea mai intensa.

Evolutia acestui sector este legata de cea a Piemontului Getic si a luat nastere in cadrulmai multor etape morfogenetice.

Intr-o prima etapa, miscarile laramice au ridicat zona cristalina a Carpatilor Meridionalicu invelisul sau sedimentar.

In faza acestei zone s-a format o depresiune montana care a preluat functia de arie desedimentare, cunoscuta sub numele de Depresiunea Getica si care a evoluat in Palogen siNeogen.

Depozitele Depresiunii Getice se sprijina pe un fundament mixt, o parte de origineCarpatica si alta parte ce apartine Platformei Valahe.



Acumularea depozitelor la marginea lacurilor pliocene si levantin-villafranchiene s-afacut succesiv, asa cum arata texturile orohidrografice si stratificatia torential-deltaica adepozitelor piemontane, in raport cu nivelul de baza, cu debitele raurilor Arges, Doamnei,Targului, Argesel si Dambovita si cu miscarile de subsidenta.

Contactul dintre Orogenul Carpatic si Platforma Valaha, in urma caderii in trepte aplatformei in fata Carpatilor, a conditionat acumularea unei cuverturi molasice, cu grosimide mii de metri.

Conform „Hartii geologice a Romaniei”, se observa ca partea superioara a acesteicuverturi este constituita din depozite pliocene, in special levantin-villafranchiene, carereprezinta suprafata initiala acumulativa a intregului podis piemontan.

Cuvertura piemontana este alcatuita din depozite cu caracter dominant psefitic-psamitic.

Elementele componente ale acestor depozite provin din muntii Fagaras, de unde au fosttransportate catre raurile Dambovita, Doamnei, Arges, Targului.

Procesul de sedimentare care a inceput in Paleogen nu a fost continuu, formatiunilesedimentare corespunzand intervalului Paleogen-Cuaternar.

Perioada cuaternara coincide cu inceputul unei noi etape de evolutie corespunzatoarefazei piemontane, cand ritmul miscarilor pozitive a fost incetinit, ducand la modelareaactualului sistem de vai si la formarea teraselor pe raul Doamnei.

Este de retinut ca activitatea retelei hidrografice si procesele de panta in aceastaperioada s-au desfasurat pe seama complexului pietrisurilor de Candesti.

Paleogenul in Depresiunea Getica marcheaza inceputul procesului de sedimentare.Eocenul se intalneste in cea mai mare parte din Depresiunea Getica si este dezvoltat

intr-un facies neritic-litoral.Depozitele eocene se dispun peste sisturile cristaline sau peste depozitele mezozoice si

sunt reprezentate prin conglomerate la care se adauga gresii si marne.Oligocenul include depozitele care urmeaza in continuare de sedimentare peste eocen

si sunt bituminoase, alcatuite din marne albe bituminoase, calcare negricioase, sisturidisodilice si marne nisipoase, gresii cu inceput de silicifiere, sisturi disodilice si menilitetipice.

Neogenul in Depresiunea Getica incepe printr-o regresiune cu formarea depozitelorlagunare, Depresiunea Getica evoluand ca o zona cu subsidenta activa, in care s-auacumulat depozite groase in facies de molasa.

Miocenului ii revin depozitele detritice, iar spre sfarsitul Miocenului are loc procesul deindulcire a apelor, marea evoluand spre un mediu salmastru.

Acvitanianul corespunde unei faze de regresiune care incheie ciclul paleogen.Depozitele acvitaniene urmeaza in continuitate de sedimentare peste cele oligocene sisunt reprezentate prin gresii si marne gipsifere, gipsuri si nisipuri.

Burdigalianul marcheaza o transgresiune generala, indicand inceputul ciclului desedimentare in Miocen. Depozitele atribuite acestui etaj sunt reprezentate princonglomerate poligene care trec la partea superioara la gresii si nisipuri.

Helvetianul se dezvolta in continuare in continuitate de sedimente peste depoziteleBurdigalianului si este reprezentat prin depozite alcatuite din prundisuri, conglomerate,nisipuri, gresii si marno-argile.

Tortonianul urmeaza in continuare in continuitate de sedimentare peste Helvetian siinclude depozite variate: brecii conglomeratice, calcare recifale, tufuri, marne si evaporite.

Sarmatianul urmeaza de obicei in continuitate de sedimentare si este reprezentat prindepozite cu caracter de molasa, alcatuite din marne si marnoargile, nisipuri, gresii siconglomerate la care se adauga calcare.



Meotianul include depozite de apa puternic indulcita si este reprezentat predominantprintr-un litofacies argilos-nisipos, similar celui din Sarmatian, fiind o continuitate desedimente, reprezentate prin orizonturi alcatuite din marne, nisipuri si gresii.

Pontianul are caracter transgresiv si este predominant marnos in jumatatea inferioara sinisipos argilos in partea superioara. Suita depozitelor pontiene incepe cu marnoargile,argile, nisipuri si nisipuri argiloae.

Dacianul este dezvoltat intr-un facies argilos-nisipos cu carbuni si urmeaza incontinuitate de sedimentare peste Pontian. In succesiunea depozitelo atribuite Dacianuluise gasesc formatiuni reprezentate prin argile nisipoase si nisipuri, nisipuri cu intercalatii decarbune si nisipuri argiloase.

Levantinul se dezvolta in continuitate peste Dacian si include un pachet de depozitealcatuit din nisipuri galbui, argile si marne, uneori roscate in care se gasesc intercalatii decarbuni. Coperta depozitelor aluvionare este reprezentata prin strat vegetal.

Geologie-litologie zona amplasamentFormatiunile sedimentare de suprafata cuprind o succesiune de tip molasa ce apartin

ca varsta Cuaternarului, reprezentat prin etajele sale Pleistocen si Holocen.

Pleistocen inferior (qp1)Acest prim etaj al Cuaternarului este constituit din doua orizonturi:unul inferior psamo-

pelitic, alcatuit din argile în alternanta cu pachete groase de nisipuri ce contin lentile depietrisuri marunte, si altul superior, psamo-psefitic, constituit exclusiv din nisipuri, pietrisurisi bolovanisuri.

Cele doua orizonturi litologice intra în alcatuirea „Stratelor de Candesti” si suntconsiderate de varsta villafranchiana.

Grosimea acestor depozite este de la 20 – 150 m.

Pleistocenul mediu (qp2)Peste complexul psamo-psefitic apartinand Villafranchianului se dispune o serie de

depozite cu caracter loessoid, alcatuite din silturi argiloase, argile prafoase si prafurinisipoase, în masa carora apar si elemente grosiere.

Tipul genetic al acestor depozite este deluvial – proluvial, iar grosimea variaza între 5 –20 m.

Succesiunea continua cu depozitele terasei vechi a Argesului reprezentate prinacumulari aluvionare constituite din nisipuri grosiere, pietrisuri si bolovanisuri, avandgrosimi de 3-6 m, care au fost atribuite partii superioare a Pleistocenului mediu.

Pleistocenul superior(qp3)Depozitele Pleistocenului superior sunt reprezentate prin proluviile de pe terasa veche,

acumularile aluvionare ale terasei înalte, proluviile de pe terasa superioara si acumularilealuvionare ala terasei inferioare.

Aceste depozite sunt constituite dintr-o alternanta de depozite psamo-psamitice sidepozite psamo-psefitice în compozitia carora intra o serie de roci cristaline.

Grosimea acestora este de 12 - 30 m, tipul genetic fiind deluvial – proluvial.

Holocen inferiorPartii bazale Holocenului i-au fost atribuite acumularile aluvionare ale terasei joase a

Argesului, care sunt constituite din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri, a caror grosime estede 5 – 10 m.

Peste acumularile aluvionare ale terasei inferioare se dispun depozite nisipoase siargiloase de tip loessoid, cu concretiuni calcaroase, avand grosimi de 5 – 10 m.



Harta geologica

Zona studiata



Holocen superiorAcestui etaj i-au fost atribuite depozitele loessoide ce acopera aluviunile terasei joase si

acumularile luncilor, constituite din nisipuri argiloase, argile nisipoase si argile prafoase, acaror grosime este de 10 – 20 m.

Din punct de vedere seismic, zona se incadreaza in macrozona de intensitate seismica“8.1” (conform SR 11.100/1-93 zonarea seismica), iar conform normativului P100-1/2006,acceleratia ag = 0,24g si o perioada de colt Tc = 1,6 sec.

4.4.2. IMPACTUL PROGNOZATPentru extragerea agregatelor minerale va fi utilizata o suprafata de 2.74 ha.Lucrarile de exploatare si realizarea bazinului piscicol vor conduce la scoaterea din

circuitul natural a unor suprafete de teren si crearea unor noi forme de relief, artificiale.Insa, aceste lucrari nu conduc la schimbari majore in mediul geologic, care sa aiba efect

ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor umede, biotipurilor, etc.Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de exploatare

vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor fizico-mecanice sitermice ale solului.

Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale, va existaimpact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii, indiferent demasurile de reducere implementate.

Ca atare, impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin:- excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea

subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelui piscicol;- activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce vietuieste

in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat deutilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatateaperimetrului.

Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte:- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe

amplasament;- scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule;- evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier.

4.4.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUIConsecintele degradarii terenului prin excavatii vor trebui minimizate, pentru o perioada

indelungata.Astfel, daca elementele geometrice ale fronturilor de exploatare preconizate a fi

executate vor fi respectate, conform proiectului, si vor fi urmarite permanent, in timp nuexista riscul aparitiei de deformatii remanente majore cum ar fi: alunecari si deformari detaluz, etc.

Proiectul prevede anumite masuri, care sa minimizeze riscurile de poluare asubteranului:

- in perimetru nu se vor depozita carburanti;- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;- utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse

petroliere si evitarea migrarii acestora;



- amenajarea corespunzatoare a spatiilor destinate depozitarii deseurilor, respectivimpermealizarea si delimitarea suprafetelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocareain conditii de siguranta a deseurilor (containere acoperite);

- utilizarea de toalete ecologice.

4.5.BIODIVERSITATEA

4.5.1. DATE GENERALEVegetatiaMarea varietate a formelor de relief din judetul Arges a determinat o evidenta zonalitate

pe verticala a vegetatiei salbatice si chiar a plantelor cultivate. Astfel, de la nord la sud sedisting urmatoarele etaje de vegetatie : etajul alpin, etajul padurilor de rasinoase, etajulpadurilor de foioase, etajul de stepa. De subliniat faptul ca cca. 40% din suprafata judetuluieste acoperita cu paduri situate in principal in zona de deal si de munte. Acestea contincca. 60 de specii de arbori, 38 specii arbustive, 286 specii erbacee si subarbustive (dintreacestea sunt ocrotite 120 specii).

Pe amplasamentul studiat, nu sunt identificate specii de flora si fauna salbatica deinteres comunitar.

Au fost inventariate un numar mic de plante ierboase, datorita, in primul rand,activitatilor antropice desfasurate in trecut pe amplasament, dar in primul rand datoritaconditiilor climatice nefavorabile.

Analizand informatiile disponibile si bibliografia de specialitate, rezulta ca pe zona deamplasament a perimetrului de exploatare a nisipului si pietrisului nu s-au efectuat, panain prezent, studii fundamentate stiintific, privind flora si fauna de interea comunitar,migratia pasarilor, habitatele. Din datele obtinute prin deplasarile pe teren, rezulta carealizarea unei amenajari piscicole nu influenteaza in mod semnificativ zonele agricoleinvecinate, deoarece masurile tehnice diminueaza nivelul pulberilor, zgomotului sivibratiilor sub nivelul maxim admisibil.

In cursul perioadelor de investigatii in teren asupra florei, in principal pe amplasamentulbazinelor piscicole, dar si in zonele invecinate, s-a constatat ca in compozitia vegetatieiintra o serie de specii adaptate la conditiile ecologice specifice zonei, a habitatelorantropizate, a arealelor cu un intens impact antropic. Perimetrul unde se intentioneaza sase desfasoare activitati de exploatare a agregatelor, reprezinta o zona cu o influentaagresiva a factorului uman asupra vegetatiei, in special, dar si a altor elemente (fauna,peisaj, etc).

FaunaFauna este tot atat de bogata si variata, in concordanta cu conditiile oferite de cadrul

natural. Fauna terestra este bine reprezentata prin cca. 71 specii de vertebrate, sinumeroase specii de nevertebrate (27 specii). Fauna acvatica este intalnita atat in apelecurgatoare, cat si in lacuri, unde exista aprox. 34 specii de pesti.

Fauna cuprinde specii caracteristice stepei, silvostepei si padurilor de foioase,predominante fiind speciile de rozatoare (iepurele, harciogul, popandaul), unele animalemici (veverita, vulpea, etc), dar si unele specii de reptile, precum si o mare varietate depasari, existand o stransa legatura intre zonele de vegetatie (care ofera hrana si adapost)si repartitia teritoriala a faunei.

Fauna de nevertebrate din vecinatatea amplasamentului este reprezentata de speciicosmopolite, multe fiind euritrope.

Fauna de vertebrate este caracteristica pentru zonele de lunca si terasa, fiind dominatade rozatoare : popandau (Citellus citellus si Spermophilus citellus), sobolande apa, guzgan



rosu (Arvicola terrestris), iepure de vizuina (Oryctolagus cuniculus) si, destul de rar sipasager, mistret (Sus scrofa) si caprioara (Capreolus capreolus).

Din clasa pasarilor, se intalnesc mierla, mierla neagra (Tudus merula), pitigoi sur (Paruspalustris), vrabie de camp (Passer montanus), cioara griva (Corvus corone cornix), fazan(Phasianus colchicus), buhai de balta (Botaurus stellaris), nagat (Vanellus vanellus),gugustiuc (Streptopelia decaocto), lisita (Fulica atra), cojoica comuna, cojoaica de padure(Certhia familiaris), ciuf de padure (Asio otus).

In timpul observatiilor din teren, identificarea si inventarul speciilor nu au condus lacartarea de populatii din Lista Rosie nationala sau specii prin conventii internationale.

Facem precizarea ca perimetrul in care se va realiza bazinul piscicol cu exploatare deagregate minerale, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu, judetul Arges, nuse suprapune peste nici o zona in care au fost instituite Situri de Importanta Comunitarasau Arii Speciale de protectie Avifaunistica si nici nu se afla in apropierea acestora.

4.5.2. IMPACTUL PROGNOZATDecopertarea stratului de sol fertil, din cadrul zonelor vizate de proiect, produc o

pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafeteleocupate prezinta o pondere foarte mica, raportat la zonele invecinate, care pot asiguranecesarul de spatiu de hranire.

Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii deplante lemnoase, sau alte obiective de conservare, neafectand astfel structura si functiileecologice existente in cadrul zonei

Transportul in vederea executarii lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa dezgomot si praf, cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate adrumurilor. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca, inca din timpulperioadei de implementare a obiectivelor propuse, sa se stropeasca drumurile in functie deconditiile meteo si temperatura.

Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea elementelor propuse prinplan, in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta, reiese ca impactul estenesemnificativ, temporar si de lunga durata, deoarece elementele generatoare de impactvor persista pe toata durata de etapei I a proiectului, respectiv exploatarea agregatelorminerale.

Modificarea habitatului local, in vederea realizarii investitiei, nu poate fi considerata oreducere notabila a habitatului de hranire pentru speciile faunistice prezente in zona,avand in vedere capacitatea de a exploata resurse variate de hrana de la nivelul zonelorinvecinate.

Impactul asupra biodiversitatii in timpul etapei de exploatare este temporar, dar delunga durata, manifestandu-se relativ constant in timp, pana la starsitul perioadei deimplementare.

Dupa incheierea perioadei de exploatare a resursei minerale, se vor demara lucrarile dedezafectare ale organizarii administrative, urmate de lucrarile de refacere a mediului siamenajarea bazinului piscicol.

Inchiderea organizarii administrative presupune lucrari de demontare a instalatiilor sidezafectare a platformelor constructiilor, urmate de lucrari de resolificare a tuturor zonelorafectate, folosindu-se sol din halda de sol vegetal. Aceasta etapa este benefica pentrubiodiversitate, urmarindu-se ajungerea la conditiile de mediu dinaintea implementariiobiectivului.

Lucrarile de refacere a mediului reprezinta un aspect cheie si obligatoriu in cazuloricarei exploatari, deoarece se va desfiinta halda de steril, a carui material se va depune



pe taluzele si pilierii de protectie, urmand resolificarea cu solul fertil din haldacorespunzatoare.

In acest fel, se vor reda circuitului natural (habitat de hranire pentru speciile de pasari sinu numai) toate suprafetele afectate initial de obiectivul analizat.

Deasemenea va exista o schimbare a topografiei terenului corespunzatoare zonei deexploatare, care reprezinta in fapt impactul rezidual al exploatarii.

Impactul rezidual asupra biodiversitatii este evaluat ca fiind foarte aproape de situatiaexistenta inainte de implementarea obiectivului, apreciindu-se ocuparea imediata a noilornise redate circuitului natural, atat de catre speciile de flora, cat si de catre cele de faunacaracteristice amplasamentului.

Astfel, se considera ca dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului, impactulrezidual nu va reprezenta un factor perturbator pentru biodiversitate, care se va adaptausor, ocupand noile nise ecologice redate circuitului natural.

Se apreciaza posibilitatea maririi posibilitatilor de cuibarire a pasarilor in cadrulperimetrului exploatat, prin folosirea suprafetelor ce vor fi ocupate de vegetatie specificaacumularilor artificiale.

Luand in considerare toate aceste aspecte, se apreciaza ca suprafata aferentaproiectului va avea o capacitate de suport si siguranta pentru fauna, mai mare decat ceadinaintea implementarii proiectului.

4.5.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUIMasurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, descrise mai jos, au rol

preponderent de preventie si sunt aplicabile, dupa caz, pe termen scurt, mediu si lung,continuu, ciclic sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu.

o Respectarea graficului de lucrari, pentru a nu depasi numarul transporturilor zilnicepe caile de acces si, in acest fel, limitandu-se si impactul asupra florei si faunei dinimprejurimile amplasamentului;

o Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de exploatare a resurselorsi in cea de operare sa fie gestionate cat mai eficient, astfel încat sa se reduca laminim numarul lor.

o Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicareaprafului si zgomotul.

o Depozitarea controlata a deseurilor.o Decopertarea separata a stratului de sol fertil si depozitarea acestuia in halda de

sol vegetal, deoarece acest sol contine fragmente si seminte ale speciilor deplante autohtone, asigurand astfel conditiile optime pentru refacerea rapida acovorului vegetal initial.

o Se recomanda ca halda de fertil sa reprezinte o prioritate in ceea ce privesteordinea realizarii elementelor proiectului, pentru depozitarea corecta a intreguluivolum de sol vegetal decopertat.

o Sa se ia masuri de stropire si umectare a cailor de acces si a benzilortransportoare a materialului mineral si totodata acoperirea cu prelate aautospecialelor ce transporta balastul.

o In procesul de renaturare si amenajare peisagistică să se foloseasca solul vegetalhaldat, fara aport de sol vegetal alohton sau specii de plante alohtone.

o Inceperea reconstructiei inca din timpul fazei de operare, pe suprafetele unde nuvor mai exista interventii.

Se recomanda ca, pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentulrealizarii bazinului piscicol sa fie respectat asa cum a fost propus in acest proiect.



Toate masurile ce au fost recomandate pentru factorii de mediu sol si aer au efectepozitive si in cazul protectiei biodiversitatii din zona amplasamentului si din zonaadiacenta.

In ceea ce priveste planificarea lucrarilor, pentru activitatile de amenajare a bazinuluipiscicol si pe perioada functionarii acestuia, trebuie elaborat un plan de management lanivelul unitatii, care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor,mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecteputand exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

Conform proiectului propus, stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prininierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acestifactori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special petaluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf.Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura.

4.6.PEISAJUL

4.6.1. DATE GENERALEDin punct de vedere teoretic, chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in

anumite conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatiipeisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale, astfel:-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia

(peisajul considerat ca o resursa a mediului);-efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra

perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei.

Peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luateimpreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:· factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;· factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;· factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte, amintiri.

In zona amplasamentului, peisajul este antropizat prin activitatile agricole (culturi,pasunatul animalelor), cat si prin diverse alte activitati economice (amenajare piscicola,balastiere,etc.).

Receptorii cei mai apropiati sunt reprezentati de locuitorii satului.Zona nu este definita ca zona turistica si nu are caracteristicile unei astfel de destinatii.

4.6.2. IMPACTUL PROGNOZATActivitatea desfasurata in zona amplasamentului va determina scoaterea unor suprafete

de teren din circuitul natural si crearea unui bazin piscicol si zona de agrement sportiv.

4.6.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUIPentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de masuri pe perioada

de exploatare a resursei:



- utilizarea de utilaje, autovehicule, instalatii cu aspect conform, salubre, astfel incat sanu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent in cazul amplasarii oricareiamenajari noi in mediu;

- reamenajarea cadrului natural se va realiza pe masura dezvoltarii exploatarii si curespectarea recomandarilor prezentului studiu.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1. DATE GENERALEZona in care este amplasat obiectivul analizat in prezenta lucrare este situata la

distanta apreciabila de cele mai apropiate locuinte.Datorită distantelor mari de la amplasament la zonele rezidentiale, precum si a

masurilor preconizate de titularul de activitate, nu se intrevede posibilitatea aparitiei unoraccidente cu impact major asupra populatiei si mediului inconjurator.

4.7.2. IMPACTUL PROGNOZATStudierea activitatilor si tehnologiilor utilizate in cadrul exploatarii ne determina sa

apreciem ca impactul negativ al acestora asupra asezarilor umane din zona se poate,eventual, manifesta prin zgomotul produs de autobasculantele care transporta balastulcatre beneficiari si care strabat localitatile invecinate balastierei, prin emisiile provenite dela gazele de ardere a combustibililor lichizi si prin praful ridicat.

Asa dupa cum s-a aratat in capitolul anterior, concentratiile compusilor chimici nocivi,rezultati in urma arderii combustibililor in motoare Diesel, nu au valori mari, datoritadispersiei pe o arie mare, de catre curentii de aer.

Activitatea propusa nu va avea impact asupra caracteristicilor demografice alepopulatiei locale, nu va determina schimbari de populatie in zona. Va exista un impactpozitiv pe termen mediu atat din din punct de vedere social prin crearea de locuri demunca, cat si din punct de vedere economic prin taxele si impozitele achitate catreadministratia publica locala.

Deoarece, in cadrul obiectivului analizat, lucreaza un numar mic de persoane, impactulpozitiv al asigurarii unor locuri de munca in zona amplasamentului este minor.

Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu este afectata datoritadistantei dintre obiectivul analizat si zona rezidentiala.

Datorita faptului ca distanta intre perimetrul de exploatare si asezarile umane sauobiectivele de interes public este considerabila, apreciem ca nu se impun masuri specialede protectie a asezarilor umane.

Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona in cazul producerii unorevenimente sau accidente cu impact asupra mediului.

In perioada de executare a lucrarilor de extragere agregate minerale exista un potentialde producere a unor accidente, care pot avea loc in legatura cu populatia din zonalucrarilor, neobisnuita cu concentrarile de trafic intens pe drumurile de acces sau dinzonele afectate de lucrari. De asemenea, populatia poate fi afectata de lucrari neterminatesau nesemnalizate corespunzator. De obicei, victimele sunt copii mai curiosi si mai putinavizati, atrasi de caracterul de noutate al santierului, iar perioada cea mai nefasta este azilelor cand nu se lucreaza si controlul accesului la punctele de lucru este diminuat. Avandin vedere nivelul relativ redus al lucrarilor proiectate, se apreciaza ca acest tip de risc esteminor.

Componentele cele mai importante ale impactului negativ, generat de lucrarileprevazute, se manifesta prin:



· prezenta santierului, care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane,marcat prin zgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;

· posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, caretransporta materialele la punctele de lucru;

· posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatia riverana. Se apreciaza ca nu exista motive ca sa apara segmente ale publicului nemultumit de

existenta proiectului. Pana la data elaborarii prezentei lucrari nu au fost primite reclamatiide la public cu privire la existenta proiectului analizat.

4.7.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUIAvand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona

analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesaremasuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul natural sieconomic).

Pentru asigurarea confortului rezidentilor din zona, se propun urmatoarele masuri: utilizarea unor echipamente performante, care sa genereze nivele minime de zgomot

si disconfort minim vecinatatilor lucrarii; toate masurile propuse pentru factor de mediu aer se pot considera ca avand o

componenta cu efect si asupra sanatatii umane (calitatea aerului in zonele invecinate).In ceea ce priveste personalul ce deserveste activitatea de pe amplasament, este

necesara dotarea corespunzatoare cu echipament de protectie, pastrarea stricta aregulilor de igiena si protectie a muncii la locul de munca.

Studierea activitatilor si tehnologiilor utilizate in cadrul exploatarii ne determina saapreciem ca impactul negativ al acestora asupra asezarilor umane din zona se poate,eventual, manifesta prin zgomotul produs de autobasculantele care transporta balastulcatre beneficiari si care strabat localitatile invecinate balastierei, prin emisiile provenite dela gazele de ardere a combustibililor lichizi si prin praful ridicat.

Asa dupa cum s-a aratat in capitolul anterior, concentratiile compusilor chimici nocivi,rezultati in urma arderii combustibililor in motoare Diesel, nu au valori mari, datoritadispersiei, pe o arie mare, de catre curentii de aer.

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURALObiectivul analizat in prezenta lucrare nu va avea un impact negativ asupra condiţiilor

etnice si culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumenteloristorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Alternativele studiate au vizat, in primul rand, amplasamentul obiectivului propus. Astfel,pentru atingerea scopului economic, respectiv exploatarea resursei minerale, terenultrebuia sa prezinte un astfel de zacamant. S-a ales in asa fel amplasamentul incat sa seminimizeze necesarul drumurilor de acces si, astfel suprafetele de teren tasate, si sa seasigure o distanta de siguranta fata obiectivele din vecinatati.

Din punct de vedere tehnologic, s-a optat pentru solutii care sa genereze disconfortminim, raportat la zgomot si vibratii in momentul exploatarii, distante mici de parcurs intrezona exploatabila si statia de sortare.



Din punct de vedere al impactului asupra biodiversitatii, s-a optat pentru un terenantropizat, solutionandu-se astfel problemele de mediu printr-o sistematizare a exploatariiresurselor minerale si realizarea unei investitii cu impact pozitiv asupra mediului.

Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot figrupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativarealizarii proiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului)Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizata va contiua sa fie o zona

nevalorificata la potential maxim, avand in vedere existenta resurselor de materiale deconstructii, cum ar fi depozitele de nisipuri şi pietrişuri.

Exploatarea balastului din perimetru va fi urmata de realizarea amenajarii piscicole. Prinrealizarea acestei amenajari piscicole, flora si fauna vor prezenta aspecte multiple sivariate, iar impactul asupra mediului va fi minim.

In concluzie, alegerea alternativei „zero” este inacceptabila pentru beneficiarulproiectului.

Alternativa realizarii proiectuluiAlternativa realizarii proiectului poate fi grupata in doua categorii: de alegere a

amplasamentului si de proiect.

S-a analizat in cadrul studiului si varianta evolutiei mediului, in cazul neimplementariiplanului, situatie in care zona amplasamentului ar ramane in continuare un spatiuneorganizat si nu va exista impact asupra mediului. Aceasta varianta este inacceptabilapentru beneficiarul proiectului.

Factor/aspectde mediu

OptiuniComentariiAlternativa zero

(varianta A)Implementarea

proiectului (varianta B)Calitatea sicantitateaapei

Conditiile actuale nuinfluenteaza calitatea sicantitatea apei

Impact nesemnificativ pe termenlung

Activitatile propuse nu voravea impact semnificativasupra calitatii apei.Se vor respecta masurilepropuse in studiu.

Calitateaaerului

Conditiile actualepersista pe termen lungaer de buna calitate cuanumite influentedeterminate deantrenarea particulelor depe suprafetele perturbate

Impactul asupra calitatiiaerului generat deactivitatile propuse va finesemnificativ si limitat strict laperioada de exploatare agregateminerale.Bazinul piscicol nu genereazasurse de poluare a aerului.

Activitatile propuse vorgenera poluarea aerului inlimite admisibile – daraceasta nu se va resimtidecat local, in zonaperimetrului de exploatare.

Zgomot sivibratii

Conditiile actuale se vormentine pe termen lung,adica specifice uneizone semi-rurale – traficulauto de pe drumuljudetean

Impactul generat dezgomotul si vibratiileaferente activitatilorde exploatare agregate mineraleva fi minorActivitatile desfasurate in cadrulbazinului piscicol nu suntgeneratoare de zgomot sivibratii.

Activitatile propuse voravea asociate surse dezgomot si vibratii – utilajelede lucru. Se vor respectastrict masurile dispuse inprezentul studiu.



Sol/Utilizareaterenului

Mentinerea pe termenlung a conditiilor actualede utilizare a soluluiteren culturi agricole

Impact pe termen scurt asuprazonei de exploatare agregate.Se vor respecta cu strictetemasurile impuse prin studiu

Degradarea generata dede activitatile de exploatareagregate va fi remediataprin refacerea terenuluidupa terminarea amenajariipiscicole, amenajareaspatiilor verzi, taluzuri,liziere, conform proiectului

Biodiversitate Conditiile actuale vorprevala pe termen lung

Impact pe termen scurt si mediu,ca urmare a ocuparii terenuluicu amenajarea piscicola.

Activitatile vor avea unimpact pozitiv, luand inconsiderare amenajareaspatiilor verzi, taluzuri,liziere, conform proiectuluidupa finalizarea bazinuluipiscicol.

Peisaj Conditiile actuale vorprevala pe termen lung

Impact pozitiv la scara locala,prin modificarea reliefului.Reabilitarea peisagisticasi crearea unor trasaturipeisagistice variate siinteresante

Activitatile vor avea unimpact pozitiv asuprapeisajului

Aspecte socioeconomice

Impact semnificativnegativ asupra locurilorde munca conducand laaccelerarea inrautatiriiconditiilor socio -economice

Investitii localesemnificative, crearelocuri de munca,determinandimbunatatirea conditiilorsocio-economice petermen lung

Implementareaproiectului va aduceavantaje socio - economicesemnificative, durabile

Patrimoniulcultural

Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul

Infrastructurarutiera

Situatia actuala se vamentine pe termen lung -drumul de exploatare nuva fi amenajat

Imbunatatirea simodernizareainfrastructurii existente, drum deacces.

Pentru sateni estefavorabila amenajarea siintretinerea drumului deacces.

Criteriile avute in vedere pentru analiza amplasamentului sunt:A) Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:a) caracteristicile si dispunerea in adancime a straturilor geologice - studiu geologic;b) folosintele actuale ale terenurilor;c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adancimea si directia de curgere a

apei subterane;d) distanta fata de cursurile de apa, fata de albiile minore si majore ale acestora, fata de apele

statatoare, fata de apele cu regim special si fata de sursele de alimentare cu apa;e) starea de inundabilitate a zonei;f) aportul de apa de pe suprafata obiectivului la precipitatii.

B) Criterii climatice:a) directia dominanta a vanturilor in raport cu asezarile umane sau cu alte obiective ce pot fi

afectate de emisii de poluanti in atmosfera;b) regimul precipitatiilor.

C) Criterii economice:a) necesitatea unor amenajari secundare (drumuri de acces, utilitati).

D) Criterii suplimentare:a) vizibilitatea amplasamentului;b) accesul la amplasament;c) topografia terenului.



Avand in vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socio-economic(zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o solutie optimapentru amplasarea obiectivului, atat pentru peisajul si populatia din zona analizata, cat sidin punct de vedere economic.

In vederea realizarii amenajarii piscicole prin extragerea de agregate minerale, au fostanalizate alernativele de realizare a unei amenajari piscicole sistematice sausemisistematice, dar si alternativa realizarii unei amenajari piscicole in care apa dinbazinul piscicol se va acumula prin infiltrare din panza freatica.

Metodele de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator constau in parcurgereamai multor etape de apreciere, bazate pe indicatori de calitate capabili sa reflecte stareagenerala a factorilor de mediu analizati.

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-a utilizat ometoda matriceala de evaluare. Aceasta foloseste un numar de 15 indicatori, dintre care 8indicatori de mediu, grupati in subsisteme – climatic, acvatic si terestru si 7 indicatorisocio-economici grupati in – economic, social si cultural.

Dupa completarea matricei, se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de fiecareindicator si se introduce in formula de calcul Cig.

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea:Cig=-( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5nIn care:n1=indicator cu impact negativ micn2=indicativ cu impact negativ mediun3= indicativ cu impact negativ maren4= indicativ cu impact pozitiv micn5= indicativ cu impact pozitiv mediun6= indicativ cu impact pozitiv maren= numar total de indicatori

Matricea evaluarii impactului global de mediu

Indicatori specifici Impact produs asupra mediului

-mic -mediu -mare +mic +mediu +mare

Indicatori de mediu

1.Calitatea aerului *

2.Zgomot *

3.Calitatea apei de suprafata *

4.Calitatea apei subterane *

5.Apa pluviala *

6.Suprafata ocupata *

7.Flora si fauna *

8.Impactul deseurilor asuprasolului

*



Indicatori socio-economici

9.Investitii in zona *

10.Locuri noi de munca *

11.Dezvoltare economica *

12.Cistigul mediu al locuitorilor *

13.Conditii igienico-sanitare *

14.Conservarea traditiei in constructii *

15.Obiective turistice *

Suma 3 4 - 6 2

Calculul pentru stabilirea indicelui de poluare globala, rezultat in urma activitatiiobiectivului analizat a condus la urmatoarea concluzie: „MEDIUL ESTE SUPUS ACTIVITATIIUMANE IN LIMITE ADMISIBILE”

6. MONITORIZAREA

In faza de executie a lucrarilor de exploatare este indicat sa se efectueze periodicmasuratori, privind incadrarea in limitele de poluare admise, privind concentratiile desubstante poluante in aer, apa, sol, nivel de zgomot, gestiunea deseurilor. Calitateafactorilor de mediu va fi monitorizata prin efectuarea de analize si masuratori, care vorconstata gradul de conformare a activitatii de exploatare cu legislatia in vigoare.

Dupa finalizarea lucrarilor de exploatare a resurselor minerale, amenajarea bazinuluipiscicol si refacerea mediului prin lucrari de taluzare, inierbare si plantari de puietarboricol, generarea de emisii poluante atmosferice va fi redusa semnificativ, astfelcomponentele biologice nu vor fi influentate negativ.

Totusi, in perioada de functionare a bazinului piscicol se impune realizarea unui sistemde monitorizare a calitatii apei din amenajari, prin prelevari periodice de probe de apa.

Totodata, urmeaza a fi monitorizata si calitatea apei subterane din zonele adiacente,scop in care se recomanda executarea a doua foraje de observatie, atat in amonte cat siin aval de amenajarea piscicola.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fostprevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zonapilierului de protectie) pe directia de curgere a apei subterane.


Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatatii apei trebuie sa sefaca periodic, cu o frecventa de 2 ori pe an.





Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si raului Doamnei este neglijabila, inconditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxicearuncate de persoanele care practica pescuitul.

Coordonatele forajelor de monitorizare propuse a se executa:

NR.PUNCT X Y Z (mdMN)

FM1 379941.97 490875.88 283.30

FM2 379852.18 491358.43 281.60

Indicatorii de calitate a apelor subterane trebuie sa se incadreze in limitele legalemaxime admise.

Se vor respecta termenele de raportare si planul de monitorizare, astfel incat sase poata implementa noi masuri de reducere a impactului, in cazul in care voraparea presiuni neevaluate initial sau cauzate de accidente.

7. SITUAŢII DE RISC

Riscuri naturaleZonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic in interiorul carora exista un

potential de producere a unor fenomene naturale ce pot produce pagube fizice si pierderide vieti omenesti, care pot afecta populatia, activitatile umane, mediul natural si celconstruit.

Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicării celor două mari categorii dehazarde naturale:

endogene: erupţiile vulcanice (nu este cazul) şi cutremurele (activitate scazută înzonă);

exogene:- climatice: nesemnificativ;- geomorfologice (deplasări în masă, eroziuni): nu este cazul, pe amplasament nu au

fost semnalate astfel de fenomene fizico-geologice active;- hidrologice (inundaţiile): probabilitate scăzută;- biologice (epidemii, invazii de insecte şi rozătoare): nu este cazul;- biofizice (focul): potenţial minor;- astrofizice: neaplicabil.

Accidente potentialePericolul de incendiu sau explozie poate apare in cazul managementului profund

defectuos al combustibilului din rezervoarele utilajelor.Principalele cauze ale producerii unui incendiu sau explozie pot fi:- efectuarea unei lucrari de sudura sau fumatul la locul de munca in locuri nepermise;- scurtcircuite electrice;- manipularea defectuoasa a materialelor inflamabile in incinta obiectivului.



Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii „Bazin piscicol cuexploatare de agregate minerale”, propus a fi amplasat in comuna Maracineni-Argeselu,judetul Arges, sunt:b Risc de poluare accidentala ca urmare a scurgerilor in rau de uleiuri, motorina,

benzina, etc. Pentru prevenirea acestui risc se interzice depozitarea carburantilor pe malulraului si circulatia mijloacelor de transport in zonele limitrofe acestuia;b Risc de producere a unor accidente de munca, din cauza exploatarii

necorespunzatoare a utilajelor din dotare;b Risc de inec – se preintampina prin interzicerea scaldatului in zona de extractie,

prin amplasarea de placute avertizoare „ Scaldatul interzis, Zona cu pericol de inec”.Avand in vedere masurile care au fost luate prin proiect nu vor exista riscuri naturale

(inundatii, alunecari de teren, etc.).

Masuri de prevenire a accidentelorPentru prevenirea potentialelor accidente, rezultate ca urmare a activitatilor

desfasurate, sunt necesare adoptarea urmatoarelor masuri:- urmarirea modului de functionare a utilajelor;- realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de

lucru;- identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora si realizarea de

lucrari de stabilizare;- verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor si mijloacelor de transport, daca

acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care arputea conduce la eventuale scurgeri de combustibili;

- pentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidente, se vorintocmi programe de interventie, care sa prevada masurile necesare;

- se va asigura echipamentul de protectie, necesar tutror categoriilor de personal dinbalastiera;

- se vor intocmi instructiuni specifice de lucru pentru fiecare post;- utilajele de extractie vor functiona in perimetru numai la nivelul fasiilor de extractie

stabilite prin metoda de exploatare;- autobasculantele vor circula numai pe drumurile amenajate si marcate cu placute si

indicatoare de circulatie;- pe drumurile de acces se interzice depozitarea de materiale, inclusiv carburanti si

lubrifianti;- dupa terminarea programului zilnic, utilajele de extractie vor fi retrase in locurile

stabilite si asigurate pe timpul noptii cu paza;- se interzice accesul persoanelor in timpul functionarii utilajelor de extractie in raza lor

de functionare.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in totalitate culegislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe din detalierile solicitate, necesareevaluarii impactului, nu sunt disponibile. Astfel, in aceasta faza, impacturile / beneficiilepotentiale ale lucrarilor propuse sunt de cele mai multe ori evaluate doar calitativ.



Dificultati practiceIn general, timpul alocat pentru elaborarea lucrarii nu permite analizarea detaliata a

conditiilor de pe amplasamente, fiind binecunoscut faptul ca, pentru analizarea conditiilorde mediu sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile.

Efectuarea unor analize detaliate a conditiilor din amplasamente este foartecostisitoare, cere timp indelungat, greu de acceptat de catre beneficiarul lucrarii. Caurmare, de cele mai multe ori, pentru aceste analize, sunt folosite date din literatura despecialitate sau monografii de descriere a zonei intr-un cadru mai larg. Sunt astfel posibileunele scapari, dar toate acestea vor putea fi remediate daca masurile de monitorizare vorfi riguros aplicate.

Impunerea masurilor de atenuare si eliminare a impactului nu este totdeauna posibila,in conditiile in care nivelul de detaliere solicitat ar impune realizarea prezentului studiu infaza finala de elaborare a proiectului, respectiv dupa licitarea lucrarilor de constructie,cand ar putea fi cunoscute tehnologiile si capacitatile constructorului.

Dificultati tehniceNu au existat dificultati tehnice sau practice in timpul evaluarii impactului asupra

mediului, beneficiarul punand la dispozitia intocmitorului toate datele si informatiilenecesare.

Evaluarea impactului negativ si pozitiv, a beneficiilor de mediu, datorate realizariilucrarilor proiectate, ar putea fi complet realizata doar dupa monitorizarea tuturor factorilorde mediu in etapa de implementare a proiectului si dupa definitivarea din punct de vedereal detaliilor tehnice a solutiei adoptate, masurile de minimizare fiind luate si dependent deaceste rezultate.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a acoperit toate aspectelemenţionate in Anexa 2, Partea a II-a a Ordinului 863/2002, iar concluziile acestuia suntprezentate in cele ce urmeaza.

a) Descrierea activitatiiViitorul bazin piscicol Argeselu se va realiza cu exploatarea de agregate minerale pe o

suprafata totala de 3.49 ha, din care suprafata de 2.74 ha o reprezinta bazinul piscicol,diferenta de 0.75 ha constituind-o pilierii de protectie fata de zonele invecinate si zona dehaldare temporara, in suprafata de 0.2 ha.

Bazinul piscicol va fi amplasat in extravilanul comunei Maracineni, sat Argeselu, la 600m vest de raul Doamnei, 350.0 m est de drumul european E 577 si la 70.0 m est de CFPitesti- Campulung Muscel.

Viitorul bazin piscicol, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosit pentruagrement, respectiv pescuit sportiv.

b) Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului şiincertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a facut prin modelarematematica, utilizandu-se un model acceptat si adecvat surselor aferente activitatilor,precum si conditiilor topoclimatice ale zonei. Determinarea emisiilor de poluanti atmosfericinecesare pentru modelare s-a efectuat cu metodologiile recomandate de MMGA.



c) Impactul prognozat asupra mediuluiØ Factorul de mediu apaImpactul cantitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimului

apelor subterane din zonaIn timpul exploatarii se creaza in zona balastierei o depresionare a nivelului apei

subterane , cauzata de extractia fractiilor solide din constitutia acviferului.Aceasta depresionare atrage nesemnificativ resursele de apa din vecinatatea

balastierei.

Impactul calitativ al balastierei cu exploatarea de nisipuri si pietrisuri asupra regimuluiapelor subterane din zona

Principalul proces de transport al poluantilor care trebuie luat in considerare estetransportul convectiv, in care deplasarea poluantului se face cu viteza medie de curgere aapei, deoarece in aceste conditii viteza de transport este maxima.

Indiferent de tipul de poluant potential din zona, efectul cel mai periculos se poatedatora compusilor solubili din substanta poluatoare, deoarece acestia sunt capabili saparcurga distante mari sub actiunea apei subterane si au consecinte de durata lunga.

In exploatarea balastului, riscul de poluare consta in principal in riscul de aparitie a unoraccidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).

Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelorsubterane, cresterea pestelui facandu-se fara furajare.

Influenta lucrarilor proiectate asupra regimului apelor subterane din zonaCa urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului va ramane o excavatie care

va fi amenajata ca bazin piscicol.Directia de curgere a apei subterana este dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est si

spre raul Doamnei.In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de

adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa celedoua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica deoarece produsii generati de activitateapiscicola sunt de natura biogena asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Ø Factorul de mediu aerIn zona de desfasurare a lucrarilor, repartizarea poluantilor se considera uniforma.

Mijloacele de transport sunt surse liniare de poluare. Utilajele, in schimb, se deplaseazape distante reduse, in zona fronturilor de lucru.

Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada sunt dati de traficul intern, mici cantitatide oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili, generati de surselemobile (functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale).

Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern au urmatoarele caracteristici:- sunt surse nedirijate;- ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata.Evaluarea concentratiilor estimate, privind emisiile datorate aarderii carburantilor releva

faptul ca impactul asupra atmosferei, produs de emisiile rezultate din ardereacarburantilor, este nesemnificativ, valorile imisiilor calculate au valori mult sub valorilemaxime admise prin STAS 12574/87, modificat prin Legea 104/2011, privind calitateaaerului inconjurator.



Ø Factorul de mediu sol si subsolSolulSursa principala de degradare a terenului este activitatea de indepartare a stratului de

sol vegetal si se va manifesta in toata zona de exploatare a agregatelor minerale. Acest tipde impact este un impact direct, va dura pe toata perioada de functionare a exploatarii,urmand ca, pe termen lung, prin lucrarile de ecologizare, sa se renatureze zona, deci sase imprime un caracter reversibil al impactului identificat.

De asemenea, se va inregistra impact negativ pe termen mediu, urmare a fenomenelorde tasare in zona platformei organizarii de santier, a platformelor de depozitare si pesuprafata aferenta amenajarii drumurilor tehnologice.

Volumul de sol vegetal este proportional cu grosimea medie a stratului de sol vegetal sia gradului de recuperare. Prin gestionarea corespunzatoare a suprafetei de sol vegetal sireintroducerea ei in circuitul natural la finalizarea exploatarii se va evita inregistrarea unuiimpact rezidual.

De asemenea, se pot inregistra modificari calitative ale solului sub influenta poluantilorprezenti in aer. Masurile propuse pentru reducerea impactului asupra factorului de mediuaer vor avea efect pozitiv si rol in reducerea riscului poluarii solului, in special cu pulberisedimentabile. Totusi, pulberile antrenate, urmare a circulatiei autovehiculelor pe drumurilebalastierei, cat si a utilajelor agricole pe terenurile din jur, au aceeasi structura fizico-chimica, la fel ca solul din care provin, reprezentand un factor de poluare mai accentuatpentru aer decat pentru sol.

Nu se vor inregistra efecte cumulate, tinand cont ca pe teren nu se vor desfasura alteactivitati.

SubsolulPentru extragerea agregatelor minerale va fi utilizata o suprafata de 2.74 ha.Lucrarile de exploatare si realizarea bazinului piscicol vor conduce la scoaterea din

circuitul natural a unor suprafete de teren si crearea unor noi forme de relief, artificiale.Insa, aceste lucrari nu conduc la schimbari majore in mediul geologic, care sa aiba efect

ireversibil asupra conditiilor hidrogeologice, hidrologice, zonelor umede, biotipurilor, etc.Din punct de vedere chimic, calitatea subsolului nu va fi afectata, lucrarile de exploatare

vor conduce doar la schimbari ale morfologiei terenului, a proprietatilor fizico-mecanice sitermice ale solului.

Astfel, tinand cont de tipul de activitate, urmare a exploatarii resursei minerale, va existaimpact rezidual, ireversibil, reprezentat de dislocarea definitiva a rocii, indiferent demasurile de reducere implementate.

Ca atare, impactul produs de activitatea desfasurata se manifesta prin:- excavarea volumului de resurse minerale avizat, aspect ce conduce la agresarea

subsolului si la modificarea peisajului prin realizarea bazinelui piscicol;- activitatea de exploatare afecteaza microflora si microfauna caracteristica ce vietuieste

in sol si subsol, prin dislocarea habitatului natural al acestora si prin zgomotul generat deutilaje. Acest fapt va conduce la migrarea eventualelor specii de mezofauna in vecinatateaperimetrului.

Potentiale surse de poluare a subsolului pot fi considerate urmatoarele aspecte:- depozitarea necorespunzatoare a deseurilor, rezultate din activitatile desfasurate pe

amplasament;- scurgeri accidentale de produse de la utilaje si autovehicule;- evacuari de ape uzate in incinta organizarii de santier.



Ø BiodiversitateDecopertarea stratului de sol fertil, din cadrul zonelor vizate de proiect, produce o

pierdere temporara a habitatului de hranire pentru fauna si avifauna, insa suprafeteleocupate prezinta o pondere foarte mica, raportat la zonele invecinate, care pot asiguranecesarul de spatiu de hranire.

Implementarea proiectului nu presupune afectarea de habitate protejate, specii deplante lemnoase, sau alte obiective de conservare, neafectand astfel structura si functiileecologice existente in cadrul zonei

Transportul in vederea executarii lucrarilor de amenajare-constructie constituie sursa dezgomot si praf, cu efecte asupra speciilor de fauna si flora din imediata vecinatate adrumurilor. Pentru reducerea acestui tip de impact, s-a recomandat ca, inca din timpulperioadei de implementare a obiectivelor propuse, sa se stropeasca drumurile in functie deconditiile meteo si temperatura.

Analizand intensitatea impactului provocat de implementarea elementelor propuse prinplan, in raport cu durata de timp pe care se resimte acesta, reiese ca impactul estenesemnificativ, temporar si de lunga durata, deoarece elementele generatoare de impactvor persista pe toata durata etapei I a proiectului, respectiv exploatarea agregatelorminerale.

Modificarea habitatului local, in vederea realizarii investitiei, nu poate fi considerata oreducere notabila a habitatului de hranire pentru speciile faunistice prezente in zona,avand in vedere capacitatea de a exploata resurse variate de hrana de la nivelul zonelorinvecinate.

Impactul asupra biodiversitatii in timpul etapei de exploatare este temporar, dar delunga durata, manifestandu-se relativ constant in timp, pana la starsitul perioadei deimplementare.

Dupa incheierea perioadei de exploatare a resursei minerale, se vor demara lucrarile dedezafectare ale organizarii administrative, urmate de lucrarile de refacere a mediului siamenajarea bazinului piscicol.

Inchiderea organizarii administrative presupune lucrari de demontare a instalatiilor sidezafectare a platformelor constructiilor, urmate de lucrari de resolificare a tuturor zonelorafectate, folosindu-se sol din halda de sol vegetal. Aceasta etapa este benefica pentrubiodiversitate, urmarindu-se ajungerea la conditiile de mediu dinaintea implementariiobiectivului.

Lucrarile de refacere a mediului reprezinta un aspect cheie si obligatoriu in cazuloricarei exploatari, deoarece se va desfiinta halda de steril, a carui material se va depunepe taluzele si pilierii de protectie, urmand resolificarea cu solul fertil din haldacorespunzatoare.

In acest fel, se vor reda circuitului natural (habitat de hranire pentru speciile de pasari sinu numai) toate suprafetele afectate initial de obiectivul analizat.

Deasemenea va exista o schimbare a topografiei terenului corespunzatoare zonei deexploatare, care reprezinta in fapt impactul rezidual al exploatarii.

Impactul rezidual asupra biodiversitatii este evaluat ca fiind foarte aproape de situatiaexistenta inainte de implementarea obiectivului, apreciindu-se ocuparea imediata a noilornise redate circuitului natural, atat de catre speciile de flora, cat si de catre cele de faunacaracteristice amplasamentului.

Astfel, se considera ca dupa executarea lucrarilor de refacere a mediului, impactulrezidual nu va reprezenta un factor perturbator pentru biodiversitate, care se va adaptausor, ocupand noile nise ecologice redate circuitului natural.



Se apreciaza posibilitatea maririi posibilitatilor de cuibarire a pasarilor in cadrulperimetrului exploatat, prin folosirea suprafetelor ce vor fi ocupate de vegetatie specificaacumularilor artificiale.

Luand in considerare toate aceste aspecte, se apreciaza ca suprafata aferentaproiectului va avea o capacitate de suport si siguranta pentru fauna, mai mare decat ceadinaintea implementarii proiectului.

Ø PeisajActivitatea desfasurata in zona amplasamentului va determina scoaterea unor suprafete

de teren din circuitul natural si crearea unui bazin piscicol si zona de agrement sportiv.

d) Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactulImpactul potential al functionarii obiectivului analizat in prezenta lucrare va fi strict local.

e) Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu

Ø Factorul de mediu apaPentru evitarea influentelor negative asupra ecositemelor din zona, in timpul procesului

de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri:- in perimetru nu se vor depozita carburanti;- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;- nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate.De asemenea, este importanta luarea unor masuri de remediere rapida a poluarii (in

cazul in care aceasta s-a produs), in scopul eliminarii efectelor negative asupra apelorsubterane.

Rapiditatea cu care se intervine depinde insa foarte mult de rapiditatea cu care estepusa in evidenta producerea poluarii.

Pe perioada funcţionării amenajării piscicole se impune:- executarea periodică de lucrari de dragare a fundului excavaţiei pentru stoparea

fenomenului de eutrofizare.- nu se vor face depozitări de reziduuri menajere şi se vor evita scurgerile de produse

petroliere.În momentul punerii în funcţiune a iazului piscicol se vor administra furaje ecologice,

astfel încât calitatea apei să-şi păstreze limitele admise conform NTPA 001/2005.Recomandăm efectuarea unor analize biochimice la anumite intervale de timp, pentru aurmări calitatea apei din bazin.


Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fostprevazute 2 foraje (H = 10.0 m), unul amonte si altul aval de bazinul piscicol (in zonapilierului de protectie), pe directia de curgere a apei subterane.


Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatii apei trebuie sa sefaca periodic, cu o frecventa de 2 pe an.





Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a raului Doamnei este neglijabila, inconditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxicearuncate de persoanele care practica pescuitul.

Cele doua foraje de monitorizare vor fi amplasate pe laturile de nord (FM1 in zonaneexploatabila de 0.2 ha) si de sud (F2).

Caracteristicile celor doua foraje sunt:

Foraj X Y Z Adancime

FM1 379941.97 490875.88 283.30 10.00 m

FM2 379852.18 491358.43 281.60 10.00 m

Pe amplasament nu vor exista evacuari de ape uzate, deci nu se impun masuri dediminuare a impactului asupra factorului de mediu apa.

Pentru necesitatile fiziologice ale salariatilor exista WC–uri ecologice in statia de sortarea societatii.

Ø Factorul de mediu aerCa masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin

efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor.Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate, precum

si a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor.Concentratiile de poluanti evacuati in atmosfera nu vor trebui sa depaseasca in aerul

inconjurator valorile limita prevazute de Ordinul MAPN 592/2002.Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru

diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor deexcavare si anume:ê pe caile de acces, pe unde circula autocamioanele, se va realiza ciclic o stropire in

vederea reducerii, pana la anulare, a poluarii cu praf a zonei;ê evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale

generatoare de praf, in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s;ê utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror

emisii respecta legislatia in vigoare;ê intretinerea utilajelor si reparatiile acestora se vor face periodic, conform

recomandarilor firmelor producatoare, pentru evitarea degajarii suplimentare de noxe intimpul functionarii; alimentarea cu combustibili, schimbul de ulei si reparatiile curente sevor efectua numai pe platformele betonate special amenajate, la sediul societatii.



Ø Factorul de mediu sol si subsolSolulRespectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei

mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asuprasolului si subsolului in perioada executiei obiectivului.

Exploatarea depozitului se va face conform cu documentatia, organizat, numai dinperimetrul autorizat, dupa obtinerea avizului de gospodarire a apelor.

Se vor avea in vedere urmatoarele:Ø interzicerea spalarii, efectuarii de reparatii a mijloacelor de transport, utilajelor si

echipamentelor folosite in incinta obiectivului, cu exceptia situatiilor de urgenta(imobilizarea utilajului pe amplasament);

Ø stationarea mijloacelor de transport in incinta obiectivului sa se faca numai inspatiu special amenajat, unde eventualele scurgeri accidentale de produse petroliere pot fiimediat indepartate cu material absorbant;

Ø interventia prompta cu material absorbant in cazul scurgerilor de produsepetroliere pe sol, in special in vatra carierei;

Ø depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a deseurilor pana lavalorificarea acestora sau eliminarea finala;

Ø evacuarea periodica a deseurilor rezultate, ca urmare a desfasurarii activitatilor sievitarea formarii de stocuri de deseuri pe amplasament;

Ø extragerea si depozitarea separata a paturii de sol vegetal, in halda prevazuta inacest scop; adoptarea tuturor masurilor constructive si tehnice, necesare pentruconservarea si protejarea acestui depozit (compactarea si nivelarea materialului depus,crearea de pante de scurgere si drenuri, in scopul prevenirii fenomenelor de depreciere,impurificare, imprastiere a materialului depus); asigurarea stabilitatii haldei;

Ø minimizarea suprafetelor tasate la acelea strict necesare pentru desfasurareaoptima a activitatii;

Ø implementarea masurilor necesare pentru reducerea cantitatii de pulberi emise inatmosfera in vederea minimizarii depunerilor de praf pe terenurile adiacente zonei deexploatare;

Ø respectarea programului de lucrari, stabilit prin Proiectul tehnic de refacere amediului.

Reconstructia ecologica a zonei este recomandata dupa finalizarea lucrarilor.

SubsolulConsecintele degradarii terenului prin excavatii vor trebui minimizate, pentru o perioada

indelungata.Astfel, daca elementele geometrice ale fronturilor de exploatare preconizate a fi

executate vor fi respectate, conform proiectului, si vor fi urmarite permanent, in timp nuexista riscul aparitiei de deformatii remanente majore cum ar fi: alunecari si deformari detaluz, etc.

Proiectul prevede anumite masuri, care sa minimizeze riscurile de poluare asubteranului:

- in perimetru nu se vor depozita carburanti;- alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate;- reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate;- utilizarea de material absorbant pentru eliminarea scurgerilor accidentale de produse

petroliere si evitarea migrarii acestora;



- amenajarea corespunzatoare a spatiilor destinate depozitarii deseurilor, respectivimpermealizarea si delimitarea suprafetelor utilizate pentru depozitarea acestora, stocareain conditii de siguranta a deseurilor (containere acoperite);

- utilizarea de toalete ecologice.

Ø BiodiversitateMasurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii, descrise mai jos, au rol

preponderent de preventie si sunt aplicabile, dupa caz, pe termen scurt, mediu si lung,continuu, ciclic sau in functie de evolutia lucrarilor si a conditiilor de mediu.

o Respectarea graficului de lucrari, pentru a nu depasi numarul transporturilor zilnicepe caile de acces si, in acest fel, limitandu-se si impactul asupra florei si faunei dinimprejurimile amplasamentului;

o Se recomanda ca toate transporturile necesare in faza de exploatare a resurselorsi in cea de operare sa fie gestionate cat mai eficient, astfel încat sa se reduca laminim numarul lor.

o Pe caile de acces se va rula cu viteza de maxim 20 km/h pentru a limita ridicareaprafului si zgomotul.

o Depozitarea controlata a deseurilor.o Decopertarea separata a stratului de sol fertil si depozitarea acestuia in halda de

sol vegetal, deoarece acest sol contine fragmente si seminte ale speciilor deplante autohtone, asigurand astfel conditiile optime pentru refacerea rapida acovorului vegetal initial.

o Se recomanda ca halda de fertil sa reprezinte o prioritate in ceea ce privesteordinea realizarii elementelor proiectului, pentru depozitarea corecta a intreguluivolum de sol vegetal decopertat.

o Sa se ia masuri de stropire si umectare a cailor de acces si a benzilortransportoare a materialului mineral si totodata acoperirea cu prelate aautospecialelor ce transporta balastul.

o In procesul de renaturare si amenajare peisagistică să se foloseasca solul vegetalhaldat, fara aport de sol vegetal alohton sau specii de plante alohtone.

o Inceperea reconstructiei inca din timpul fazei de operare, pe suprafetele unde nuvor mai exista interventii.

Se recomanda ca, pentru minimizarea impactului asupra mediului, amplasamentulrealizarii bazinului piscicol sa fie respectat asa cum a fost propus in acest proiect.

Toate masurile ce au fost recomandate pentru factorii de mediu sol si aer au efectepozitive si in cazul protectiei biodiversitatii din zona amplasamentului si din zonaadiacenta.

In ceea ce priveste planificarea lucrarilor, pentru activitatile de amenajare a bazinuluipiscicol si pe perioada functionarii acestuia, trebuie elaborat un plan de management lanivelul unitatii, care sa contina aspecte legate de planificarea si etapizarea lucrarilor,mentenanta utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecteputand exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect.

Conform proiectului propus, stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prininierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acestifactori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special petaluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor s-a prevazut perdea de protectie din stuf.Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura.



Ø PeisajPentru diminuarea impactului vizual se pot implementa o serie de masuri pe perioada

de exploatare a resursei:- utilizarea de utilaje, autovehicule, instalatii cu aspect conform, salubre, astfel incat sa

nu se suplimenteze nivelul de intruziune, oricum existent in cazul amplasarii oricareiamenajari noi in mediu;

- reamenajarea cadrului natural se va realiza pe masura dezvoltarii exploatarii si curespectarea recomandarilor prezentului studiu.

f) Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediuluiObiectivul de investitie analizat in prezentul raport (bazin piscicol cu exploatare de

agregate minerale), va fi amplasat in comuna Maracineni, judetul Arges.Pentru activitatea de exploatare a agregatelor minerale, apa nu este necesara.Dupa realizarea bazinului piscicol, apa se va acumula in bazin prin infiltrare din panza

freatica.In perioada de functionare a bazinului piscicol nu vor rezulta ape uzate tehnologice.Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice pentru perioada de extragere a

agregatelor minerale vor fi reprezentate de: extragerea propriu-zisa a agregatelor mineralesi functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale. O altasursa de poluare a atmosferei va fi reprezentata de eroziunea eoliana, proces caredepinde de conditiile meteorologice.

In perioada de functionare a amenajarii piscicole nu vor exista surse de poluare aaerului.

Sursele de zgomot vor fi reprezentate de functionarea utilajelor de excavare aagregatelor minerale.

Se apreciaza ca activitatea desfasurata in cadrul obiectivului nu va constitui o sursa depoluare fonica zonala, nivelul de zgomot generat incadrandu-se in limitele stabilite deSTAS 10009 - 88 "Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot" pentrunivelul de zgomot la limita functionala a incintei: 65 dB(A).

Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu va fi afectata de activitatilecare se vor desfasura in cadrul obiectivului analizat, datorita distantei dintre acesta si zonarezidentiala.

Avand in vedere impactul nesemnificativ al activitatilor care se vor desfasura peamplasamentul analizat in prezenta lucrare asupra nivelului de zgomot al zonei, nu vor finecesare masuri suplimentare de diminuare a impactului fata de cele impuse prin proiect.

g) Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilorsociale in comunitatile afectate de impact

Deoarece, in cadrul obiectivului analizat in prezenta lucrare, vor apare noi locuri demunca, se va resimti un impact pozitiv. Prin zona de amplasare si prin masurile care vor filuate, proiectul analizat in prezenta lucrare nu va avea impact asupra conditiilor de viataale locuitorilor (schimbări asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei).

Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zonaanalizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesaremasuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul natural sieconomic).



CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat si pe baza datelor obtinute in urma documentarii impuse despecificul unor astfel de lucrari, s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

- Lucrarile de realizare a bazinului piscicol, cu exploatarea agregatelor minerale dincomuna Maracineni, judetul Arges, nu se constituie in surse de impact major asupraaerului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei terestre, solului si subsoluluisi nici asupra asezarilor umane sau a altor obiective din zona;

- Zona in care se resimte impactul direct al lucrarilor de exploatare a agregatelorminerale se limiteaza strict la perimetrul de exploatare. Intr-o masura mai mica, impactulse resimte si in zonele invecinate;

- Efectele lucrarilor de amenajare piscicola nu se vor resimti asupra cursurilor de apasau asupra obiectivelor existente in zona: terenuri agricole, drumuri, poduri si localitati;

- Din punct de vedere peisagistic, impactul poate fi atenuat prin bariere verzi siproiectare arhitectonica destinata a integra obiectivul in mediul inconjurator;

- Realizarea amenajarii piscicole in zona excavata determina aparitia unei vegetatii si aunor vietuitoare de balta, creandu-se un ecosistem specific acestor amenajari;

- La nivel global, se poate aprecia ca investitia proiectata nu va avea ca efect crestereagradului de poluare a factorilor de mediu la nivelul zonei;

- Asigurarea oportunitatilor pentru ca turismul si recreerea sa se desfasoare înconformitate cu imperativele de conservare a habitatelor si speciilor de plante, deimportanta nationala si comunitara;

- Dezvoltarea unor activitati turistice, prin practicarea turismului rural, ar putea dinamizadezvoltarea comunitatilor locale, dar aceasta depinde si de dezvoltarea unei infrastructuricorespunzatoare;

- Informarea si constientizarea populatiei locale, a turistilor, a asociatiilor de agricultori sia altor factori locali privind masurile necesare pentru protectia speciilor vulnerabileprotejate.

Luand in consideratie utilitatea publica a investitiei, corelata si cu impactulasupra factorilor de mediu, se recomanda eliberarea acordului de mediu,conditionat de indeplinirea recomandarilor si masurilor prevazute in prezentulstudiu.

Bibliografie

Lege/Normativ/Standard- O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului;- Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra

mediului pentru proiecte publice si private;-Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare;-Legea nr. 310/2004, pentru modificarea si completarea Legii 107/1996;-Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile;-Legea nr. 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002;-Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Norme

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare;-Ordin 756/1997, pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;-STAS 9081/1988, Poluarea aerului, terminologie;



-Legea nr. 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator; -Legea nr.211/2011, privind regimul deseurilor;-Legea nr.426/2001 pentru aprobarea O.U.G. 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata

prin Legea 104/2011;-H.G. 856/2002, privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand

deseurile, inclusiv deseurile periculoase;-H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;- Legea nr. 319/2006 Lege securitatii si sanatatii in munca;- Flori din muntii nostrii, Ed. Stiintifica, Bucuresti, Beldie Al., Pridvornic C. (1959);- Flora Romaniei Simionescu I. (1947), Editia a 2-a, revazuta, Editura pentru literatura si arta,

Bucuresti;

Definitii

ACORD DE MEDIU“Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin caresunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati ”.

AER POLUAT,,Aer care contine poluanti in concentratii la care acestia actioneaza nociv asupra organismelor viisi daunator mediului inconjurator”.

COLECTARE„Stringerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) deseurilor in vederea transportariilor”.

DESEURI“Orice substanta sau obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor,pe care detinatorul il arunca, are intentia sau are obligatia de a-l arunca”.

DESEURI PERICULOASE“Deseurile incadrate generic, conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor, in aceste tipurisau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau proprietate care face ca acestea safie periculoase”.

DETERIORAREA MEDIULUI“Alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale mediului,reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectareamediului natural cu efecte asupra calitatii vietii, cauzate, in principal, de poluarea apei, atmosfereisi solului, supraexploatarea resurselor, gospodarirea si valorificarea lor deficitara, ca si amenajareacorespunzatoare a teritoriului”.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI“Proces menit sa identifice, sa descrie si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitatecu legislatia in vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si secundareale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului”.

IMPACT DE MEDIU“Modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice sau structurale alecomponentelor mediului natural; diminuarea diversitatii biologice; modificarea negativaconsiderabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate; deteriorarea echilibrului



ecologic, reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzatain principal de poluarea apelor, a aerului si a solului;supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorialanecorespunzatoare a acestora”.

MEDIU“Ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectelecaracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice,precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzind elementele enumerate anterior,inclusiv valorile materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea sisanatatea omului”.

POLUARE“Concentratii de poluanti in mediu care depasesc valorile naturale”.

POLUARE ANTROPICA“Poluare a aerului rezultata din activitati umane”.

POLUANT“Orice substanta, lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie ( radiatieelectromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii ) care, introdusa in mediu, modificaechilibrul constituentilor acestora si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale“.

PROTECTIE A AERULUI“Actiune de prevenire si/sau de reducere a poluarii aerului prin masuri tehnice si legislative”.

SURSA DE POLUARE“Loc, proces sau activitate care genereaza poluanti”.

PRODUCATOR“Orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta deseuri (producator initial ) si/saucare a efectuat operatiuni de pretratare, amestec sau alte operatiuni asupra deseurilor, ceea cedetermina schimbarea naturii sau compozitiei acestora”.

ZONA POLUATA“Teritoriu in care se evidentiaza concentratii de poluanti peste concentratia maxima admisibila”.

bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale

Documents