memoriu de prezentare - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/71719_sc stoneway srl.pdfmemoriu de...

Memoriu de prezentare pentru obiectivul “Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale (1.71 ha), comuna Leordeni, judetul Arges” Beneficiar: S.C. STONEWAY S.R.L.

Proiectant: APOMAR CONSULTING 2005 1

Memoriu de prezentare

I. Denumirea proiectului

“Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale (1.71 ha), comuna Leordeni, judetul

Arges” Memoriul de prezentare este intocmit conform Ordinului 135/2010, privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private.

II. Titular

Numele companiei: S.C. STONEWAY S.R.L. Adresa postala: sat Cateasca, comuna Cateasca nr. 71 B, judetul Arges; Tel/fax: 02482661214; Reprezentant: d-nul. Marasoiu Adrian.

III. Descrierea proiectului

3.1. Rezumatul proiectului Viitorul bazin pisciol va fi amplasat in bazinul hidrografic al raului Arges, pe terasa mal

stang a raului Arges, la circa 1,5 km de malul stang, la 1,5 km nord-vest de DJ 703B (Cateasca-Leordeni).

Bazinul piscicol va fi amplasat in extravilanul comunei Leordeni, in dreptul localitatii Cateasca, judetul Arges, pe un teren agricol si va ocupa o suprafata de 1.71 ha, suprafata detinuta de societate.

Coordonatele proprietatii si ale viitorului bazin piscicol

Perimetru proprietate Perimetru exploatabil

Pct X Y Pct X Y

12 363906.244 507551.915 A 364094.000 507572.000

11 363916.133 507541.308 B 364031.370 507651.890

10 363925.323 507530.054 C 363913.940 507551.900

9 363968.101 507477.673 D 363969.030 507484.430

8 363980.893 507486.737

7 364101.791 507570.135

6 364052.520 507633.014

5 364032.098 507659.077

Suprafata terenului prezinta mici denivelari si are cota medie 223.20 mdMN.

Accesul in zona viitoarei exploatari se va face din DN 7 Pitesti – Bucuresti si apoi pe drumurile de exploatare existente in zona (DN 703 B).



3.2. Justificarea necesitatii proiectului Situata in partea centrala a depresiunii Getice, zona face parte din marea unitate

structurala Avantfosa Carpatilor Meridionali. Depresiunea Getica s-a format in urma miscarilor laramice de la sfarsitul Cretacicului si inceputul Paleogenului, ca urmare a ridicarii zonei cristalino – mezozoice, respectiv masivele muntoase din Carpatii Meridionali, cand in fata acestora s-a format o depresiune premontana cu rol de avantfosa, care a functionat in Paleogen si Neogen.

Formatiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund astfel intervalului Paleogen cuaternar, au un fundament mixt (de origine carpatica in jumatatea nordica si de tip platforma in jumatatea sudica), au grosimi mari de mii de metri si includ depozite foarte eterogene: conglomerate, gresii, nisipuri, argile, marne, etc.

Avand in vedere existenta acestor resurse, societatea STONEWAY S.R.L. va desfasura, in perimetrul analizat, activitati de exploatare a agregatelor minerale, in vederea valorificarii lor si a realizarii unui bazin piscicol.

3.3.Elemente specifice caracteristice proiectului propus 3.3.1. Profil si capacitati de productie

Conform certificatului de inregistrare seria B nr. 1414314, S.C. STONEWAY S.R.L. are ca obiect principal de activitate „Fabricarea betonului” – cod CAEN 2363, iar, conform certificatului constatator, activitatea secundara este „Extractia pietrisului si nisipului; extractia argilei si caolinului” – cod CAEN 0812.

Terenul, cu suprafata totala de 17.100 mp, este proprietatea S.C. STONEWAY S.R.L.,

conform contractului de vanzare cu incheiere de autentificare nr. 500/11.04.2012 si contractului de vanzare cu incheiere de autentificare nr. 494/11.04.2012.



Utilajele aflate in dotarea S.C. STONEWAY S.R.L. sunt: - un excavator hidraulic de 1.2 mc, care va excava materialul deasupra nivelului

hidrostatic; - doua incarcatoare frontale tip Wolla, cu cupele de 3.0 mc si 4.0 mc, utilizate pentru

incarcarea materialului excavat in mijloacele de transport; - un buldozer pentru decopertare si pentru haldarea materialului steril; - autobasculante cu capacitatea de 9 mc – 18 mc, pentru transportul balastului sau al

agregatelor sortate catre diversi beneficiari.

3.3.2. Descrierea lucrarilor propuse

Scopul lucrarilor Exploatarea agregatelor naturale din perimetrul Leordeni, cu suprafata totala de 1.71 ha,

are ca scop realizarea unui bazin piscicol cu suprafata de 1,445 ha, diferenta de 0.265 ha reprezentand-o pilierul de siguranta de 5.0 m fata de terenurile invecinate.

Materialul excavat pentru realizarea bazinului piscicol va fi sortat in statia de sortare a societatii.

Clasa de importanta Conform STAS 4273/1983 si STAS 5576/88, lucrarile care constituie obiectul prezentei

documentatii se încadreaza in clasa a IV-a de importanta, acestea fiind lucrari provizorii. După rolul functional al lor, sunt lucrări secundare, neavand repercursiuni asupra zonelor

limitrofe. De jur imprejurul perimetrului de exploatare se prevede pastrarea unei zone de protectie

cu o latime de 5,0 m, fata de terenurile private si drumurile locale de exploatare, zona care va fi folosita pentru depozitarea copertei.

Lucrari de cercetare, deschidere si pregatire In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul Leordeni, sunt

necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in: - pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului

vegetal pe laturile perimetrului; - bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta; - imprejmuirea perimetrului. Lucrari proiectate - balastiera Exploatarea perimetrului, in vederea realizarii bazinului piscicol, presupune lucrari de

excavatii pe o adancime medie de 8.8 m, la 3.0 m sub nivelul hidrostatic, pe o lungime medie de 165.0 m si latime medie de 105.0 m.

Datele tehnice ale perimetrului care se va exploata: - sectiune de excavare trapezoidala - taluze 1:1 - adancime maxima de excavare: 9.0 m - adancimea de excavare sub nivelul hidrostatic: 3.0 m - cota exploatare superioara: 223.40 mdMN - cota exploatare inferioara: 214.40 mdMN - nivel hidrostatic: 217.40 mdMN - berma treapta 2 de exploatare: 5.0 m la cota 218.40 mdMN - lungime medie perimetru exploatare: 165 m - latime medie perimetru exploatare: 105.0 m - perimetru proprietate: 538.0 m - perimetru exploatare: 495.0 m - suprafata perimetru: 17100.0 mp



- suprafata exploatabila: 14450.0 mp - pilier siguranta fata de terenuri private si canal: 5.0 m - suprafata pilier neexploatabila, 2650.0 mp. De jur imprejurul perimetrului se prevede pastrarea unei zone de protectie, cu o latime

minima de 5,0 m, fata de terenurile invecinate. Tehnologia de exploatare Exploatarea agregatelor minerale se va face intre profilele P1-P4, interzicandu-se lucrari

de excavatii in zona pilierilor. Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale, avand lungimea de 50-100 m si

latime 10,0 m, paralele cu latura perimetrului dinspre sud-est spre nord-vest, cu taluzarea permanenta a taluzului si cu respectarea adancimii de excavare:

- lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta; - materialul excavat va fi incaracat in autobasculante si transportat in statia de sortare. Cantitatea si calitatea rezervelor ce vor fi exploatate. Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil(in interiorul pilierilor), conform

cotelor si dimensiunilor proiectate, este de 100795.6 mc, din care: 30909.5 mc sub nivelul hidrostatic. Exploatarea se va face pe o adancime medie 9.0 m.

Exploatarea agregatelor minerale se va face pe perioada a doi ani de zile. Destinatia materialului excavat Materialul excavat va fi livrat catre statia de sortare, amplasata la 200.0 m nord-est de

perimetrul de exploatare. Dotarea tehnica Utilajele aflate in dotarea societatii sunt: - un excavator hidraulic de 1.2 mc, care va excava materialul deasupra nivelul

hidrostatic; - doua incarcatoare frontale tip Wolla, cu cupele de 3.0 mc si 4.0 mc, utilizate pentru

incarcarea materialului excavat in mijloacele de transport; - un buldozer pentru decopertare si pentru haldarea materialului steril; - autobasculante cu capacitatea de 9 mc – 18 mc, pentru transportul balastului sau al

agregatelor sortate catre diversi beneficiari. Elemente constructive ale viitorului bazin piscicol Viitorul bazin piscicol, care va rezulta in urma exploatarii de balast, va fi folosit pentru

agrement, respectiv pescuit sportiv. Bazinul piscicol va fi definit de urmatoarele caracteristici: - Suprafata bazin piscicol 1.71 ha; - Adancime totala bazin piscicol 9.0 m; - Adancime apa bazin piscicol 3.0 m; - Nivel apa 217.40 mdM; - Cota fund bazin 214.40 mdM; - Volum apa bazin piscicol 30909.5 mc; - Suprafata luciu de apa bazin picicol 9400.0 mp; - Taluze bazin 1:1 Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului

impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea



duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor, s-a prevazut perdea de protectie din stuf.

Formula de populare Avand in vedere faptul ca bazinul piscicol este destinat pescuitului sportiv, cresterea

pestelui se va face fara furajare, pestele hranindu-se cu vegetatia naturala din lac. Bazinul piscicol se va popula cu peste din specia crapului si carasului de cultura, puietul necesar fiind procurat din ferme specializate. Cantitatea de puiet necesara este de 150-155 kg/ha si are greutatea de 30 g/buc. Pentru bazinul piscicol se vor procura 150 kg puiet.

Amenajarea piscicola este destinata productiei de peste de consum din specia crapului de cultura, productie care va stisface necesarul pentru pescuitul sportiv.

Productia realizabila este de 1000 kg/ha. Apa folosita din panza freatica corespunde calitativ pentru cresterea optima a pestelui de

consum in cultura semi intensiva. Pentru bazinul piscicol s-a prevazut: - exploatarea de tip semi-intensiv, cu o productie de 1000 kg/ha, in urmatoarele proportii: - crap de doua veri 30 %; - crap de trei veri 30 %; - crap de patru veri 40 %. Popularea bazinelor piscicole exploatate in regim natural trebuie sa tina seama de

ecosistemul specific apelor stagnante si, in special, de organismele planctonice si bentonice caracteristice.

In cazul arealului in care se situeaza amplasamentul bazinului, se vor dezvolta natural urmatoarele specii caracteristice:

Organisme planctonice Organisme bentonice(bentos)

Fitoplancton Zooplancton

Microcistis Daphnia Dreissena

Aphamizomenon Cyclops Tubifex

Scenedesmus Cypris Limnaea

Pandorina Keratella Viviparus

Asterrionella Planorbis

Chironomus

Dytiscus

In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de

adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena, asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Din bazinul piscicol se vor preleva si analiza sistematic probe fizico-chimice si bacteriologice pentru monitorizarea calitatii apei.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, se vor prevedea 2 foraje (H = 10.0 m), pe directia de curgere a apei subterane.

Cele doua foraje realizate pentru studiul hidrogeolgic, amplasate pe laturile vest (F1) si

sud (F2), vor fi folosite si la monitorizarea calitatii apelor subterane.



Caracteristicile celor doua foraje sunt:

Foraj X Y Z Adancime

F1 364096.0 507568.2 224.00 10.00 m

F2 363916.0 507557.2 223.80 10.00 m

Cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie din

bazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice. Recoltarea pestelui se va face prin pescuit sportiv. Pentru accesul la bazin vor fi prevazute rampe de acces si pontoane de acostament, construite la capatul bazinului.

Constructii si anexe - WC ecologic - Casa pescar, din lemn, 6x4 m, pentru depozitare barca, materiale pescuit si intretinere

amenajare piscicola

Imprejmuire perimetru bazin piscicol

din panouri de sarma pe stalpi de beton

inaltime gard = 2.0 m

lungime imprejmuire perimetru detinut = 538.0 m Personalul de deservire si programul de lucru

Formatia de lucru care va deservi balastiera Leordeni va avea in componenta 6 salariati. Programul de lucru va fi de 11 luni/an, 20 zile/luna, 10 ore/zi. Numarul personalului care va deservi activitatea din cadrul bazinului piscicol va fi de 2

salariati (paza). Personalul de deservire al bazinului piscicol se va pregati din timp de catre titularul de

investitie, iar numarul de personal necesar se va stabili in functie de gradul de pregatire, dotarea tehnica si productivitatea reala a exploatarii piscicole.

3.3.3. Materii prime, energia si combustibilii utilizati Alimentarea cu apa tehnologica

In cadrul procesului tehnologic de excavare, nu este necesar consumul de apa. Alimentarea cu apa a viitorului bazin piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din

panza freatica si din precipitatii meteorice. Volume de apa necesare Conform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar pentru primenire, compensare si

umplere este de maxim 80000 mc/an, in unitati de furajare intensa. In cazul de fata, in care exploatarea piscicola se va face in unitati nefurajate si tinand cont

de faptul ca acviferul din terasa este in echilibru hidrodinamic, pierderile din evapotranspiratie, evaporatie si infiltratie vor fi compensate natural.

Datorita permisivitatii ridicate a aluviunilor(nisip si pietris-circa 3-5 l/m/zi), va exista in permanenta un curent consecvent cu gradientul hidraulic al acviferului(2.5 %o), la care se adauga curentii verticali datorati diferentelor de temperatura in profunzimea volumului de apa acumulat in bazinul piscicol.

Adancimea maxima a apei este de 3.0 m. Aceasta dinamica locala este in masura sa contribuie la realizarea habitatului necesar dezvoltarii faunei piscicole si florei.

Debitul de apa intrat in bazin prin curgerea subterana, este direct proportional cu viteza

de infiltrare sau viteza aparenta si sectiunea reala Ar (adica suprafata golurilor din sectiunea de scurgere: Q = Ar x v).



Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3,

iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminar. Pentru bazinul piscicol, datele de intrare sunt: - viteza aparenta, v=1.0 m/zi - suprafata de curgere NW-SE, Ar=0.25 x 160.0 m x 3.0 m = 120.0 mp Debitul de apa ce va intra in bazinul piscicol este Q= 1.0 m/zi x 120.0 mp=120

mc/zi=43800.0 mc/an, unde Ar= 120.0 mp=0.25 x 480.0 mp(sectiunea totala de curgere pe directia NW-SE).

Necesar primenire Conform STAS 1343/5-86, volumul de apa necesar primenirii este de 80000 mc/ha/an. Pentru suprafata luciului apei de 9400.0 mp , rezulta un necesar de apa de: Vnec=0.94 ha x 80000 mc/ha/an=75200 mc/an Valoarea precipitatiilor la nivelul unui an in zona bazinului piscicol(precipitatii medii anuale

de 0.6 mc/mp) este de: Q=9400 mp x 0.6 mc/an,mp x 1000 l/mc)/365 zile x 86400 sec =0.179 l/s=5640.0 mc/an Nivelul de apa pierduta prin evaporatie este: Vevap=0.5 mc/mp,an x 9400 mp=4700.0 mc/an Rezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in bazinul piscicol este: V=75200 mc+5640 mc – 4700 mc=76140.0 mc Cerinta primenire Debitul de apa ce intra in bazinul piscicol este Qi=120.0 mc/zi Volumul anual ce intra in bazinul piscicol este Vi=43800 mc Pentru suprafata de 9400 mp, rezulta: - Vintrare bazin = 46596 mc/ha/an - cerinta de apa este de 30909.5 mc/0.94 ha = 232882.4 mc/ha(luciu apa bazin) Vcerinta = 43800 mc Valoarea precipitatiilor la nivelul unui an in zona bazinului piscicol(precipitatii medii anuale

de 0.6 mc/mp) este de: Q=9400 mp x 0.6 mc/an,mp x 1000l/mc)/365 zile x 86400 sec =0.179 l/s=5640.0 mc/an Nivelul de apa pierduta prin evaporatie este: Vevap=0.5 mc/mp,an x 9400 mp=4700.0 mc/an Rezulta ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile in bazinul piscicol este: V=43800 mc+5640 mc – 4700 mc=44740 mc Din analiza calculelor efectuate rezulta ca primenirea bazinului piscicol se face de 1.45

ori/an, ceea ce demonstreaza ca variatia volumului de apa la nivelul unui an de zile satisface necesarul de apa necesara realizarii unei exploatari piscicole.

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de excavare, paza si intretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert.

Alimentarea cu carburanti

Alimentarea cu carburanti a utilajelor se va face de la statiile de distributie carburanti din apropiere.

Alimentarea cu energie electrica

In perimetrul bazinului piscicol Leordeni nu se consuma energie electrica.



3.3.4. Racordarea la retelele utilitare

Pentru realizarea bazinului piscicol Leordeni nu este necesara racordarea la retelele utilitare.

3.3.5. Lucrari de amenajare si refacere a amplasamentului

Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor, s-a prevazut perdea de protectie din stuf. 3.3.6. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Conform planurilor de situatie anexate, accesul in zona viitoarei exploatari se va face din DN 7 Pitesti – Bucuresti si apoi pe drumurile de exploatare existente in zona (DN 703 B).

3.3.7. Resursele naturale folosite

Volumul total care se va exploata din perimetrul exploatabil (14450.0 mp), conform cotelor si dimensiunilor proiectate, este de 100795.6 mc, din care 30909.5 mc sub nivelul hidrostatic. Exploatarea se va face pe o adancime medie 9.0 m.

Suprafete Total perimetru proprietate = 17100.0 mp Total suprafata pilier = 2650.0 mp Total suprafata exploatabila = 14450.0 mp

Volume utile

Nr. prof. Dist.intre prof. Sect. prof. Sect. med. prof. Vol. Med. Vol. Tot

Nr. M Mp Mp Mc Mc

P1

P1’

P2

P3

P4’

P4

14/2

17.5

31.5

17.5

14/2

1051.93

1051.93

1056.17

1061.94

1064.18

1064.18

1051.93

1054.05

1059.05

1063.06

1064.18

7363.5

18445.9

33360.2

18603.5

7449.3

0.0

7363.5

25809.4

59169.6

77773.1

85222.4

Volume totale


Nr. M Mp Mp Mc Mc

P1

P1’

P2

P3

P4’

P4

14/2

17.5

31.5

17.5

14/2

1252.20

1252.20

1264.05

1244.69

1245.04

1245.04

1252.20

1258.12

1254.37

1244.86

1245.04

8765.4

22017.2

39512.6

21785.1

8715.3

0.0

8765.4

30782.6

10295.2

92080.3

100795.6



Volume <Nhs


Nr. M Mp Mp Mc Mc

P1

P1’

P2

P3

P4’

P4

14/2

17.5

31.5

17.5

14/2

381.33

381.33

382.98

385.23

386.19

386.19

381.33

382.15

384.10

385.71

386.19

2669.3

6687.7

12099.3

6749.9

2703.3

0.0

2669.3

9357.0

21456.3

28206.2

30909.5

Volum total = 100795.6 mc Volum coperta = 15573.2 mc Volum util = 85222.4 mc, din care 30909.5 mc sub Nhs Volum apa = 30909.5 mc Exploatarea agregatelor minerale se va face pe perioada a doi ani de zile. Materialul excavat va fi livrat catre statia de sortare, amplasata la 200.0 m nord-est de

perimetrul de exploatare.

3.3.8. Metode folosite in constructie

Exploatarea agregatelor minerale se va face intre profilele P1-P4, interzicandu-se lucrari de excavatii in zona pilierilor.

Exploatarea perimetrului se va face in fasii longitudinale, avand lungimea de 50-100 m si latime 10,0 m, paralele cu latura perimetrului dinspre sud-est spre nord-vest, cu taluzarea permanenta a taluzului si cu respectarea adancimii de excavare;

- lucrarile de excavare se vor face cu respectarea pilierilor de siguranta; - materialul excavat va fi incaracat in autobasculante si transportat in statia de sortare. 3.3.9. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate

In zona perimetrului Leordeni nu exista zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrogeologica a surselor de alimentare cu apa, instituite conform prevederilor HG 930/2005 si nici foraje hidrogeologice de observatie, din reteaua nationala, care sa fie influentate de lucrarile propuse.

3.3.10. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare

S-a analizat si varianta evolutiei mediului, in cazul neimplementarii planului, situatie nedorita de proprietarul amplasamentului, care doreste valorificarea acestuia.

Alternativele relevante posibile, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi grupate in doua categorii: alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) si alternativa realizarii proiectului.

Alternativa „zero” (nerealizarea proiectului) Prin nerealizarea proiectului propus, zona analizata va contiua sa fie o zona nevalorificata

la potential maxim.



Alternativa realizarii proiectului Alternativele realizarii proiectului, care au fost studiate pentru proiectul analizat, pot fi

grupate in doua categorii: de amplasament si de proiect. Alternative de alegere a amplasamentului Selectarea amplasamentului exploatarii de agregate minerale a fost realizata pe

considerente tehnico-economice, care includ: - existenta unui teren liber de constructii, care este situat in extravilan, fiind teren

neproductiv; - tectonica zonei este calma; - lipsa zonelor rezidentiale în imediata apropiere. Avand în vedere considerentele mentionate anterior, precum si factorul socio-economic

(zona nelocuita), se poate considera ca acest amplasament reprezinta o solutie optima pentru amplasarea exploatarii de agregate minerale si functionarea bazinului piscicol, atat pentru peisajul si populatia din zona analizata, cat si din punct de vedere economic.

Pentru estimarea impactului ecologic global produs de realizarea investitiei s-a utilizat o

metoda matriceala de evaluare. Aceasta foloseste un numar de 15 indicatori, dintre care 8 indicatori de mediu, grupati in subsisteme – climatic, acvatic si terestru si 7 indicatori socio-economici grupati in – economic, social si cultural.

Relatia de calcul a impactului global este urmatoarea:

Cig= - ( n1+3n2+5n3)/5n+(n4+3n5+5n6)/5n In care: n1= indicator cu impact negativ mic n2= indicativ cu impact negativ mediu n3= indicativ cu impact negativ mare n4= indicativ cu impact pozitiv mic n5= indicativ cu impact pozitiv mediu n6= indicativ cu impact pozitiv mare n = numar total de indicatori

Dupa completarea matricei, se calculeaza pe verticala punctajul acumulat de fiecare

indicator si se introduce in formula de calcul Cig. Din calcul rezulta un impact ecologic negativ mediu, pentru Cig= - 0,4.

Matricea evaluarii impactului global de mediu

Indicatori specifici Impact produs asupra mediului

-mic -mediu -mare +mic +mediu +mare

Indicatori de mediu

1.Calitatea aerului *

2.Zgomot *

3.Calitatea apei de suprafata *

4.Calitatea apei subterane *

5.Apa pluviala *

6.Suprafata ocupata *

7.Flora si fauna *

8.Impactul deseurilor asupra solului

*



Indicatori socio-economici

3.3.11. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului

Agregatele extrase vor fi supuse procesului de spalare-sortare in statia de sortare, proprietate a S.C. STONEWAY S.R.L., aflata la 200.0 m nord-est de perimetrul de exploatare.

Ca urmare a realizarii bazinului piscicol, se vor practica în conditii deosebite pescuitul si activitatile de agrement.

3.3.12. Alte autorizatii cerute pentru proiect

Pentru realizarea obiectivului, societatea a obtinut: - certificat de urbanism nr. 10/92 din 17.05.2012, eliberat de Primaria comunei

Leordeni pentru “Bazin piscicol cu exploatare de agregate minerale, comuna Leordeni, judetul Arges”;

- adresa nr. 7723/17.05.2012, emisa de Ministerul Mediului si Padurilor – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului – Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti;

- acordul din data de 21.05.2012, emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura;

- avizul ANIF de scoatere din circuitul agricol, emis de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – Agentia Nationala a Imbunatatirilor funciare – Filiala de Imbunatatiri Funciare Arges;

- acordul nr. 9362/28.05.2012, emis de Administratia Bazinala de Apa Arges-Vedea. 3.4. Localizarea obiectivului 3.4.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului, atat pe amplasament cat si in zonele

adiacente acestuia

Terenul este proprietate a S.C. STONEWAY S.R.L., este situat in extravilanul comunei Leordeni si are categoria de folosinta - teren arabil.

Destinatia finala a terenului va fi bazin piscicol Leordeni, situat in comuna Leordeni, judetul Arges.

3.4.2. Politici de zonare si de folosire a terenului

Incadrarea terenurilor pe zone si pe categorii de folosinta, in intravilan si extravilan, se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatii, de retele edilitare, precum si de alte elemente specifice fiecarei unitati administrativ-teritoriale, conform documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole ori cadastrale.

Terenul este incadrat in regim economic – teren arabil.

9.Investitii in zona *

10.Locuri noi de munca *

11.Dezvoltare economica *

12.Castigul mediu al locuitorilor *

13.Conditii igienico-sanitare *

14.Conservarea traditiei in constructii *

15.Obiective turistice *

Suma 5 5 - 2 3 -



Certificatul de urbanism nr. 10/92 din 17.05.2012 este eliberat de Primaria comunei Leordeni, judetul Arges, pentru suprafata totala de 17 100 mp.

3.4.3. Arealele sensibile

Nu exista probabilitatea ca proiectul sa aiba efecte asupra unor areale sensibile (paduri, zone de coasta, areale protejate, etc.).

Conform adresei nr. 7723/17.05.2012, emisa de Ministerul Mediului si Padurilor – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului – Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Pitesti, terenul nu se afla in sit Natura 2000, arie naturala protejata de interes national sau in vecinatatea acestora.

3.5. Caracteristicile impactului potential

Impactul investitiei asupra mediului are loc in timpul implementarii proiectului si este limitat la perioada de executie, va exercita impact negativ asupra aerului, in special prin emisii de pulberi cu continut variat si prin emisii de vibratii si zgomot.

Efectele au caracter temporar si actioneaza in special asupra personalului muncitor, datorita expunerii mai indelungate.

3.5.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, faunei si florei, solului, calitatii apei,

calitatii aerului, zgomotului si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural

Populatie

Impactul general asupra populatiei este considerat redus si, raportat la situatia existenta, va fi un impact pozitiv, prin crearea de noi locuri de munca.

Sanatatea umana

Materialele utilizate nu contin substante radioactive sau cancerigene, deseuri toxice, rebuturi industriale sau alte substante ori elemente daunatoare sanatatii oamenilor sau integritatii mediului inconjurator, ele corespund conditiilor impuse de legislatia in vigoare.

Flora si fauna

In arealul in care urmeaza sa se desfasoare activitatea de exploatare agregate minerale, exista o fauna slab reprezentata, care va fi relativ putin deranjata de zgomotele produse de utilajele si instalatiile care vor actiona in perimetru si care are posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde exista un habitat similar cu cel original.

Impactul realizarii obiectivelor proiectului va fi strict local in jurul zonei destinate realizarii investitiei.

Indepartarea vegetatiei ierboase, fragmentarea habitatelor naturale si izolarea suprafetei de sol din arealul analizat si pierderea calitatii de suprafata de contact, la nivelul careia se realizeaza multe schimburi in cadrul circuitelor biogeochimice locale va avea, de asemenea, un impact strict local.

Pierderea de biomasa va avea un caracter temporar, limitat la perioada de desfasurare a lucrarilor.

Poluantii care ar putea afecta, în mod direct, vegetatia si fauna terestra sunt reprezentati de noxele emise din activitatile de extractie agregate minerale.

În concluzie, realizarea proiectului nu afecteaza integritatea nici unui sit de importanta

comunitara, deoarece:



- nu reduce suprafata habitatelor si numarul speciilor de importanta comunitara;

- nu conduce la fragmentarea sau deteriorarea habitatelor de importanta comunitara;

- nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar;

- nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- nu produce modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care definesc structura si/sau functia ariei naturale protejate de interes comunitar.

Factorul de mediu sol/subsol

Principalul impact asupra solului in perioada de executie a obiectivului este consecinta ocuparii temporare de terenuri pentru exploatarea agregatelor minerale, platforme, organizari de santier, etc.

In perioada de exploatare a agregatelor minerale, singura sursa potentiala de poluare a solului va fi reprezentata de scurgerile accidentale de produse petroliere de la vehicule si utilaje.

Factorul de mediu apa

Ca urmare a lucrarilor de exploatare a nisipului si pietrisului din perimetrul Leordeni va ramane o excavatie care va fi amenajata ca bazin piscicol.

In exploatarea balastului din perimetrul Leordeni, riscul de poluare consta in principal in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili, de exemplu).

Privind viitoarea amenajare piscicola, aceasta nu va influenta calitatea apelor subterane, cresterea pestelui facandu-se fara furajare.

Factorul de mediu aer

In perioada de exploatare a agregatelor minerale, concentratiile cu valoarea cea mai mare sunt distribuite in zona de exploatare si in imediata vecinatate a obiectivului. Acestea, coroborate cu diferitele conditii de stabilitate atmosferica, de vant, pot face ca impactul sa fie usor ridicat in zona obiectivului.

Concentratiile de poluanti in zona de influenta maxima a perimetrului de exploatare, asociate cu conditiile meteorologice nefavorabile, pot fi usor depasite, insa, in zona receptorilor sensibili (populatia), concentratiile se vor afla sub valorile limita pentru protectia receptorilor.

Ca urmare, sursele de impurificare a atmosferei, specifice perioadei de exploatare a agregatelor minerale, vor fi minore.

Zgomot si vibratii

In activitatea utilajelor de exploatare, zgomotul grupeaza un ansamblu de emisii acustice de origini diferite, fie fixe, fie mobile, corespunzator acestora, precum si vehiculelor de transport.

In functie de distributia spatiala a utilajelor in perimetrul bazinului Leordeni, harta

zgomotului va avea aspecte diferite. Se estimeaza ca pentru un program de lucru de 10 ore (8-18), nivelul echivalent de zgomot se reduce la 50 dB(A).

In cadrul perimetrului, zgomotele si vibratiile se vor produce prin:

- activitatea de extractie agregate; - transportul agregatelor catre beneficiari.

La evaluarea nivelului de zgomot nu s-a tinut cont de existenta factorilor atenuatori, cum ar fi directia preponderenta a circulatiei maselor de aer.



Intensitatea sonora, receptionata in cazul cel mai defavorabil de catre habitatul uman, este de 7,5 dB, astfel ca Ip = CE/CMA = 7,5/50 = 0,15, ceea ce indica un impact fara efecte majore.

Tipul poluarii Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maxima permisa

(limita maxima admisa pentru om si mediu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/ reducere a

poluarii Pe zona

obiectivului

Pe zone de protectie/ restrictie aferente

obiectivului, conform

legislatiei în vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate

cu luarea în considerare a poluarii de fond

Fara masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de eliminare/ reducere a

poluarii

Zgomot Functionarea

utilajelor

Excavatoare

90 dB(A) – locuri de munca

65 dB(A) – limita incintei

50 dB(A) 65 dB(A) 65 dB(A) 50 dB(A) 50 dB(A) -

Pe baza datelor privind puterile acustice ale surselor de zgomot, se estimeaza ca in

santier, in zona fronturilor de lucru, vor exista niveluri de zgomot de pana la 90 dB(A), pentru anumite intervale de timp. Dozele de zgomot nu vor depasi valoarea de 90 dB(A), admisa de normele de protectia muncii.

Din punct de vedere al confortului, nivelurile de acceleratii, in dB, trebuie sa fie inferioare valorilor corespunzatoare curbei combinate admisibile de 71 dB.

Peisaj

Avand in vedere zona de amplasare a obiectivului analizat si lipsa obiectivelor de interes public din zona, se considera ca activitatea care va fi desfasurata nu va avea un impact negativ asupra peisajului zonei.

Impactul potential al functionarii obiectivului analizat in prezenta lucrare va fi strict local. Conditii culturale, patrimoniul istoric

Obiectivele analizate in prezenta lucrare nu vor avea un impact negativ asupra conditiilor culturale, obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice.

3.5.2. Masuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului

Factorul de mediu APA

In realizarea exploatarii de nisipuri si pietrisuri, riscul de poluare consta in principal in aparitia a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu).

Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in timpul procesului de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri:

- in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate. Realizarea bazinului piscicol fara furajare, prin exploatare de agregate minerale in

comuna Leordeni, judetul Arges, cu supraveghere atenta a chimismului apei, poate duce la mentinerea apei in parametrii de calitate buna si foarte buna, eliminandu-se in mare parte posibilitatea de afectare a apei subterane.

Pentru monitorizarea principalilor indicatori fizico-chimici ai apei subterane, au fost prevazute 2 foraje (H = 10.0 m), in zona pilierului de protectie, pe directia de curgere a apei subterane.



Forajele pot fi utilizate atat pentru monitorizarea nivelurilor piezometrice, cat si pentru monitorizarea calitatii apei subterane.

Masuratorile de nivel si prelevarile de probe pentru analiza calitatatii apei trebuie sa se faca periodic, cu o frecventa de 2 ori pe an.

Prelevarea probelor de apa din lac se va face din mai multe puncte, situate in zonele amonte si aval fata de directia de curgere a apelor subterane, cu aceeasi frecventa ca si in cazul forajelor de monitorizare.

Rezultatele masuratorilor de niveluri si rezultatele analizelor chimice trebuie transmise organelor competente de gospodarire a apelor, astfel incat situatia in zona sa fie permanent cunoscuta de acestea.

Influenta bazinului piscicol asupra apei subterane si a raului Arges este neglijabila, in conditiile exploatarii bazinului piscicol fara furajare si neinfestarea apei cu produse toxice aruncate de persoanele care practica pescuitul.

Cele doua foraje realizate pentru studiul hidrogeolgic, amplasate pe laturile vest (F1) si sud (F2), vor fi folosite si la monitorizarea calitatii apelor subterane.

Caracteristicile celor doua foraje sunt:

Foraj X Y Z Adancime

F1 364096.0 507568.2 224.00 10.00 m

F2 363916.0 507557.2 223.80 10.00 m

Factorul de mediu AER

Prin aplicarea unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, pe toata durata executiei investitiei, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus, care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam: - masuri de reducere a nivelului incarcarii atmosferice cu pulberi in suspensie

sedimentabile; - materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se reduca la

minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii atmosferici; - masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul

drumurilor de acces; - se interzice depozitarea de pamant excavat sau materiale de constructii in afara

amplasamentului obiectivelor si in locuri neautorizate; - pamantul excavat va putea fi folosit pentru reamenajare, restaurarea terenului; - se vor amenaja suprafetele destinate spatiilor verzi; - se vor respecta standardele de calitate a aerului ambiental, in orice conditii atmosferice; - sa se foloseasca numai utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu

genereaza emisii de Pb si care produc foarte putin monoxid de carbon. Factorul de mediu SOL

Pentru diminuarea impactului asupra solului, in perioada de exploatare a agregatelor minerale, vehiculele si utilajele vor fi intretinute corespunzator.

Propunem urmatoarele masuri: • realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor; • se recomanda ca platformele bazelor de productie sa aiba suprafetele amenajate, pentru

a impiedica sau reduce infiltratiile de substante poluante; • prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctele de lucru; • evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din

perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuari de reparatii, depozitarea de materiale;



• colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea desfasurata, astfel incat odata cu aceasta colectare sa se realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu rigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate, in special de la intretinere utilaje (baterii, anvelope, uleiuri arse, etc.);

• evitarea pierderilor de carburanti (la stationarea utilajelor de constructii) din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest sens, toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai atent verificate.

Lucrarile de refacere a zonelor afectate de exploatarea agregatelor vor incepe in momentul in care avansarea lucrarilor va permite aceasta.

Principalele masuri obligatorii ce se impun pentru protectia zacamantului: nedepasirea limitei de adancime admisa la extractia balastului, cu pastrarea adancimii

de exploatare; interzicerea depozitarii balastului pe suprafata de teren destinata activitatii extractive; sa se execute masuratorile topografice ce se impun la extractie si mentinerea

evidentei rezervelor extrase si a pierderilor inregistrate; sa nu se foloseasca un alt teren pentru exploatare inainte de a se obtine titlul legal de

detinere; modificarea limitelor perimetrului de exploatare sau a restrictiilor care opereaza in

interiorul acestuia se va face cu acordul organelor care l-au avizat si aprobat; pastrarea pilierilor de siguranta.

Flora si fauna

Pentru diminuarea impactului asupra florei si faunei din zona, titularul activitatii va avea in vedere urmatoarele:

activitatea se va desfasura numai in perimetrul aprobat; folosirea utilajelor in limita timpilor de functionare necesari pentru activitatea propriu-

zisa; popularea cu peste a bazinelor cu specii specifice zonei de campie: crap, caras,

rosioara, novac, etc; cresterea pestelui se va face in regim natural, prin furajare naturala cu vegetatie din

bazine. Nu se vor folosi pesticide sau alte substante chimice, care sa afecteze biodiversitatea zonei;

respectarea graficului de lucrari, in sensul limitarii traseelor si programului de lucru, pentru a limita impactul asupra florei si faunei specifice amplasamentului; realizarea unui program de colectare a deseurilor provenite din activitatea desfasurata;

la finalizarea lucrarilor, se recomanda curatarea zonelor adiacente terenului, astfel incat sa nu ramana resturi de materiale de constructii care sa degradeze ecosistemele naturale existente in zona.

Dupa exploatarea agregatelor minerale, decoperta rezultata va fi depusa in zona pilierilor, urmand a fi folosita la taluzarea bazinului piscicol.

Stratul vegetal de pe maluri si taluzuri se va face prin inierbare, protejand malul lacului

impotriva factorilor de eroziune (apa, vant). Intre acesti factori, cu pondere in determinarea duratei terasamentului, actioneaza vantul, in special pe taluzul dinspre apa, unde provoaca valuri de amplitudine mai mare sau mai mica.

Pentru protejarea malurilor, s-a prevazut perdea de protectie din stuf. Pe perioada exploatarii bazinului piscicol, trebuie foarte atent supravegheat ca vegetatia

sa nu se dezvolte haotic si sa nu ocupe tot spatiul subacvatic. O vegetatie in exces opreste lumina soarelui, consuma oxigenul din apa si degradeaza

calitatea apei, prin materia moarta in descompunere. Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.



Zgomot si vibratii

Masurile de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor sunt urmatoarele:

intretinerea permanenta a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor;

se interzice circulatia autovehiculelor in afara drumurilor trasate pentru functionarea santierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice);

utilizarea de echipamente si autovehicule cu reviziile facute la zi, astfel incat sa se evite, pe cat posibil, disconfortul creat de zgomotul acestora pe perioada de lucru;

pentru amplasamentele din vecinatatea zonelor locuite, se recomanda lucrul numai in perioada de zi (6.00 – 22.00), respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;

pentru protectia anti-zgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va face in asa fel incat sa constituie ecrane intre santier si localitate;

depozitarea de materiale utile trebuie realizate in sprijinul constituirii unor ecrane intre santier si zonele locuite.

Peisajul

Pentru a se evita poluarea fondului peisagistic, deseurile trebuie colectate selectiv si depozitate in spatii special amenajate, urmand ca la un interval prestabilit sa fie colectate de firme specializate.

Avand in vedere impactul minor al activitatilor de extragere a agregatelor minerale, care se vor desfasura pe amplasamentul analizat, nu vor fi necesare masuri suplimentare de diminuare a impactului asupra acestei componente de mediu (peisajului zonei).

Mediul social si economic

Avand in vedere impactul neglijabil al activitatilor care se vor desfasura in zona analizata in prezenta lucrare asupra mediului natural si economic, nu vor fi necesare masuri de diminuare a impactului asupra acestor componente de mediu (mediul social si economic).

Ca masuri succinte de protectie ne propunem urmatoarele: - control strict al personalului muncitor privind disciplina in santier: instructajul periodic,

portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

- verificarea, inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor echipamentelor, mecanismelor si sculelor, pentru a constata integritatea si buna lor functionare;

- verificarea, la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a taluzurilor la excavatii sau diferite alte sustineri;

- verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol;

- realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;

- controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santier; - respectarea regulamentului de exploatare.

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

4.1. Protectia calitatii apelor Teritoriul comunei Leordeni este drenat de raul Arges, care se afla la o distanta de circa

1.5 km.



Hidrologie Caracteristicile hidrologice pe raul Arges, sunt: - lungime 139 km - altitudine amonte 2140 m - altitudine aval 209 m - panta medie 14 ‰ - coeficient de sinuozitate 1,36 Debitele caracteristice ale raului Arges in sectiunea perimetrului, in regim natural, sunt: - Q1% = 2120 mc/s - Q2% = 1770 mc/s - Q5% = 1320 mc/s - Q10% = 1020 mc/s - Q20% = 627 mc/s Hidrogeologia zacamantului Reteaua hidrografica in zona este legata de existenta raului Arges si de zona inalta, de

deal, care determina miscarea apelor subterane spre raul Arges. Pe zona cercetata, raul Arges este marcat pe alocuri de un oarecare taluz si, uneori, prezinta portiuni de terasa reprezentative pentru exploatarea de agregate. Apele subterane depind atat de gradul de permeabilitate, cat si de grosimea si extinderea rocilor care le inmagazineaza.

Prospectiunile hidrogeologice executate in zona perimetrului au pus in evidenta prezenta apelor subterane de tip freatic la adancimi cuprinse intre 4.5 m si 8.0 m fata de suprafata terenului si a mai multor straturi de adancime. In zona exista o permeabilitate care permite o lesnicioasa circulatie a apelor subterane.

Cercetarile geologo-tehnice si hidrogeologice intreprinse in zona au evidentiat prezenta unui strat acvifer continuu. In baza acviferului exista un pat argilo-marnos. Acviferul freatic este cantonat in cadrul terasei ce se dezvolta in lungul raului Arges, in depozite grosiere, poros – permeabile, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri fiind pus in evidenta intr-o serie de foraje executate.

Adancimea medie la care se gaseste acest acvifer este de 5.8 m fata de suprafata terenului natural. El este delimitat la baza de un complex argilo-marmos impermeabnil, iar la partea superioara este delimitat de suprafata piezometrica, suprafata care sufera fluctuatii determinate de regimul pluviometric al raului. Din datele obtinute prin forajul geologic executat cu prilejul unor studii, a rezultat ca nivelul acvifer are o grosime variabila de la 3 m la 4 m. Nivelul panzei freatice in zona perimetrului este la cota de 217.40 mdMN. Se observa ca directia predominanta de curgere a acviferului freatic este de la nord-nord-est catre sud-sud-vest. Directia de curgere a acviferului este dinspre nord - est spre raul Arges.

Terenul pe care se va realiza bazinul piscicol din perimetrul Leordeni, este situat in bazinul raului Arges, care are o orientare NNE-SSV si o panta hidraulica medie de 2,8 ‰.

Lucrarile de prospectiune hidrogeologica executate anterior au pus in evidenta un complex acvifer cantonat in nisipurile si pietrisurile Pleistocene, cu grosimi de 7,5-15,0 m.

Adancimea nivelului hidrostatic este de 5.8 m in zona centrala a perimetrului. Cota medie a nivelului hidrostatic este de 217.40 mdMN. Capacitatea de debitare a stratului poros-permeabil este de 6-7 l/s.

Stratul acvifer freatic este alimentat in principal din precipitatii, directia de drenare fiind spre rau, iar in perioadele de ape exceptionale se constata o inversare a directiei de drenare, raul alimentand acviferul freatic.

Stratul acvifer poate fi divizat in doua strate acvifere si anume: - stratul superior; - stratul inferior. Stratul superior este constituit din nisipuri medii si bolovanis. Grosimea acestor depozite

variaza intre 7,5-15,0 m.



Stratul acvifer inferior este constituit, spre deosebire de stratul superior, din nisipuri fine si medii. Grosimea acestor depozite variaza intre 4,5 si 6 m.

Cele doua strate acvifere sunt despartite de un strat de argila a carui grosime variaza intre 2 si 4 m.

In aceasta zona exista un depozit de nisipuri si pietrisuri cu grosimi ce variaza intre 1,0 m si 9,0 m.

Intre depunerile raului Arges si depozitele permeabile care constituie acviferul de medie adancime, se gaseste un strat de argile prafoase permeabile, grosimea acestui strat fiind de 1-2 m.

Acest strat argilos nu se dezvolta insa continuu pe toata zona studiata si nici la aceeasi grosime.

Din punct de vedere al piezometriei, se poate preciza ca directia de curgere a fluxului subteran este NNE-SSV.

Gradientul hidraulic prezinta valori de 2-3,5 ‰. Aciviferul cantonat in depozitele nisipoase se considera cu nivel liber. Concluzia generala consta in faptul ca indicatorii de chimism se incadreaza in limitele

exceptionale prevazute de STAS 1342/1991. Conductivitatea hidraulica (permeabilitatea stratului acvifer-“k” ) este de 40-45 m/zi. Din studiile la fata locului si la puturile de apa ale localnicilor din zona perimetrului, rezulta

ca acviferul freatic este prezent la adancimi cuprinse intre 5.30 m si 7.30 m, cu medie de 5.8 m in zona perimetrului, acvifer ce are o gosime variabila cuprinsa intre 1.0 m si 1.50 m.

Din analiza hidroizohipselor stratului acvifer, se observa ca directia predominanta de curgere a acviferului freatic este de la nord-vest la sud-est, repectiv paralel cu aliniamentul de curgere a raului Arges, cu o panta de 3.5‰.

Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice sunt precumpanitor bicarbonat-calcice, rareori intalnindu-se si tipul bicarbonatic-calcic-magnezian.

Nivelul hidrostatic se afla la 5.8 m de la suprafata terenului, la cota 217.40 mdMN. Cota de exploatare in perimetru va fi la 3.0 m sub nivelul hidrostatic si anume la 214.40

mdMN. Foraj FH (cota foraj 223.20 mdMN) 0,00 - 0.50 m coperta 0.50 - 1.10 m nisip argilos galbui 1.10 – 1.90 m nisip fin si pietris mic 1.90 - 2,30 m nisip fin, mediu si bolovanis 2,30 - 4,10 m nisip, pietris de la mic la mare si bolovanis 4,10 - 5,20 m nisip si bolovanis 5,20 - 8,20 m nisip fin pietris si bolovanis 5.40 m nivel hidrostatic(cota 212.50 mdMN) 8,20 – 8.80 m nisip fin si mediu cu lentile de argila marnoasa Peste 8.80 m marna Caracteristicile si parametrii hidrogeologici principali ai stratului acvifer freatic sunt: - Nhs = -5.8 (fata de cota teren 223.20 mdMN) - Coeficient de permeabilitate K = 40 - 45 m/zi - Gradientul hidraulic = 2 – 3,5% - Directia de curgere NNE-SSV, in sensul de curgere a raului - H pat impermeabil = 10,00 m Suprafata piezometrica a acviferului freatic prezinta variatii importante in timpul anului,

determinate de regimul precipitatiilor. Astfel, in perioadele cu precipitatii abundente si de lunga durata, cu cresteri mari ale

nivelurilor hidrologice pe rau, nivelul hidrostatic al acviferului freatic se ridica pana aproape de suprafata terenului, iar in perioadele de seceta prelungita, cu deficit insemnat de apa in sol, acesta coboara pana la 7-8 m.



Viteza aparenta in nisipuri variaza intre 0.5 si 3.0 m/zi, pentru o porozitate medie de 0.3, iar viteza reala este cuprinsa intre 1.6 si 10 m/zi, in regim de curgere laminara.

Inundabilitate Avand in vedere ca amplasamentul se afla la o distanta minima de 1.0 km fata de malul

stang al raului Arges si la o cota superioara acestuia, perimetrul viitorului bazin piscicol nu se afla in zona inundabila.

Alimentarea cu apa potabila a personalului care va efectua lucrarile de exploatare, paza si

intretinere, se va face cu apa imbuteliata din comert. In realizarea amenajarii piscicole sunt 2 etape: - exploatarea propriu-zisa de nisipuri si pietrisuri, in care riscul de poluare consta in

principal in riscul de aparitie a unor accidente cu deversari de substante poluante (combustibili de exemplu);

- exploatarea piscicola care se va face fara furajare. Pentru extractia agregatelor minerale nu va fi utilizata apa. Pentru evitarea influentelor negative asupra ecosistemelor din zona, in timpul procesului

de extractie a balastului se vor lua urmatoarele masuri: - in perimetru nu se vor depozita carburanti; - alimentarea utilajelor se va face in locuri special amenajate; - reparatiile la utilaje se vor efectua numai in ateliere de specialitate; - nu se vor depozita deseuri menajere sau de orice alta natura in perimetrul de

exploatare, ci numai in locuri special amenajate.

Alimentarea cu apa a viitorului bazin piscicol se va face natural, prin infiltratii direct din panza freatica si din precipitatii meteorice.

In privinta amenajarii piscicole, aceasta nu va influenta calitatea apei acviferelor de adancime, datorita pachetelor cu grosimi mari de roci impermeabile (argile) ce separa cele doua acvifere.

Calitatea apelor freatice nu se va modifica, deoarece produsii generati de activitatea piscicola sunt de natura biogena asimilabili usor chimico-biologic de ecosistemul acvatic.

Apa din bazinul piscicol se va preleva si se vor efectua analize fizico-chimice si bacteriologice, pentru monitorizarea calitatii apei.

Cele doua foraje realizate pentru studiul hidrogeolgic, amplasate pe laturile vest (F1) si sud (F2), vor fi folosite si la monitorizarea calitatii apelor subterane.

4.2. Protectia aerului Comuna Leordeni este situata intr-o zona in care clima este predominant temperat

continentala, dar caracterizata uneori de un continentalism termic accentuat, datorita diferentelor dintre temperaturile medii ale lunilor extreme cu ierni reci si veri calde si secetoase, mai ales in ultimii ani, cand fenomenul de seceta tinde sa se acutizeze, influentand vital buna dezvoltare a culturilor agricole.

Temperatura medie anuala este de aproximativ 11°C, temperaturile medii ale lunilor extreme fiind cuprinse între 5-6°C, chiar mai coborate, in luna ianuarie, în timp ce în luna iulie media poate atinge si depasi +30°C. Precipitatiile atmosferice înregistreaza cantitati medii anuale de 600 mm (medie a valorilor inregistrate pe 10 ani). Din punct de vedere al circulatiei aerului, comuna Leordeni se afla sub influenta Crivatului, care bate iarna dinspre NE, uneori de la N, geros si uscat, si a Austrului, cu influente mediteraneene, cald si uscat vara, ploios iarna.

Ca directie predominanta a vantului in această localitate avem directia est-vest, cu o viteza medie anuala de 3,00 m/sec.



Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice perioadei de exploatare a agregatelor

minerale, vor fi reprezentate de: - extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale; - functionarea autovehiculelor care vor extrage si transporta agregatele minerale. Extragerea propriu-zisa a agregatelor minerale va reprezenta principala sursa de poluare

a aerului. Aceasta activitate va consta, in principal, din manevrarea unor cantitati de agregate cu continut de pamant/nisip, materiale generatoare de particule in atmosfera.

O alta sursa de poluare a atmosferei este reprezentata de eroziunea eoliana, proces care depinde de conditiile meteorologice.

Poluantii emisi de traficul intern sunt mici cantitati de oxizi de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi organici volatili generati de sursele mobile (functionarea autovehiculelor care extrag si transporta agregatele minerale).

Aerul atmosferic poate fi viciat la functionarea obiectivului cu: - pulberi sedimentabile rezultate in urma circulatiei mijloacelor auto, in perioada de seceta

prelungita; - gazele de esapament (Nox, Sox, COV, pulberi sedimentabile) rezultate de la

functionarea motoarelor cu ardere interna ale utilajelor de transport. Ca masura de reducere a noxelor, se asigura functionarea normala a utilajelor, prin

efectuarea corespunzatoare si la timp a reviziilor tehnice si reparatiilor. Se are in vedere verificarea tehnica periodica a utilajelor de exploatare utilizate, precum si

a mijloacelor de transport utilizate si folosirea catalizatorilor in vederea reducerii noxelor. Valoarea concentratiilor de poluanti evacuati in atmosfera nu va trebui sa depaseasca

valorile limita prevazute in Legea 104/2011, privind calitatea aerului inconjurator. Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de

alta parte, o sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate), atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si a mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate lucrarilor de instalatii si de transport a materialului aluvionar.

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

Concentratiile de poluanti în zona de influenta maxima a perimetrului de exploatare, asociate cu conditiile meteorologice nefavorabile, pot fi usor depasite, insa, in zona receptorilor sensibili (populatia, vegetatia), concentratiile se vor afla sub valorile limita pentru protectia receptorilor.

Masurile pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, sunt caracteristice lucrarilor de excavare si anume:

- stropirea cu apa a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii; - evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare

de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III, ale caror emisii

respecta legislatia in vigoare; - intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor.

4.3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor Zgomotul

In perioada de executie, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza: In fronturile de lucru zgomotul este produs, in fazele de executie, de functionarea

utilajelor specifice lucrarilor de constructie Circulatia autobasculantelor si autocamioanelor care transporta materiale necesare

executiei lucrarii



Intensitatea sonora sau sunetul se masoara in decibeli (dB). Frecventa acustica se masoara in Hertz (Hz; respectiv cicluri pe secunda); nivelul normal de auz variaza de la 20 Hz pana la 20.000 Hz.

Scara in decibeli este logaritmica; prin urmare, o mica crestere a indicelui decibel reprezinta o crestere substantiala a intensitatii. Spre exemplu, in timp ce 10 decibeli au o intensitate de 10 ori mai mare decat un decibel, 20 de decibeli au o intensitate de 100 de ori mai mare (10 x 10 si nu 10 + 10), 30 de decibeli au o intensitate de 1000 de ori mai mare (10 x 10 x 10) si asa mai departe.

Vibratiile

Perceptia unui observator asupra vibratiilor seismice depinde de amplitudine, frecventa si de durata de miscare, precum si de efectul de amplificare a vibratiilor generate de conditiile de sol sau de caracteristicile structurale din zona in care se afla observatorul.

Amplitudinea vibratiei este, in mod normal, masurata in functie de viteza, prin masurarea miscarii seismice pe trei directii ortogonale si prin determinarea amplitudinii maxime (suma vectoriala), care este cunoscuta si sub denumirea de viteza maxima a particulei (VMP). Sensibilitatea umana la vibratii este cea mai acuta la frecvente cu valorile intre 8 Hz pana la 80 Hz.

Niveluri perceptibile de vibratii

Nivel aproximativ de vibratii

Grad de perceptie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de perceptie

0,35 mm Abia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Usor perceptibil



6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil

Vibratiile reprezinta adesea mai mult un inconvenient pentru observator, insa vibratiile cu

magnitudine mare si frecventa mica pot determina deteriorari structurale, de la aparitia unor fisuri in tencuiala si in rosturile cu mortar, pana la prabusirea unor elemente de structura.

Amenajari si dotari pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite si numarul acestora intr-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se inregistreaza.

Implementarea unor proceduri operationale standard pentru programul de protectie impotriva zgomotului, utilizarea echipamentelor de protectie auditiva si implementarea unor programe de instruire asociate;

Monitorizarea/masurarea regulata a impactului auditiv si vibrational pentru toate activitatile desfasurate pe amplasament, in functie de necesitati, a unor masuri de ajustare si a unor actiuni de prevenire/corectare;

Consultarea continua cu locuitorii in legatura cu impactul generat de zgomot/vibratii; Amplasarea optima a drumurilor de transport sau acces si a altor facilitati din cadrul

proiectului, in limitele impuse prin diverse prevederi ale certificatului de urbanism; Monitorizarea zgomotului si vibratiilor ambientale si initierea de actiuni de

corectare/prevenire acolo unde este necesar; Stabilirea si impunerea unor proceduri de operare standard pentru intretinerea si

operarea vehiculelor/utilajelor, incluzand intretinerea si schimbarea amortizoarelor de zgomot pentru motoare;

Administrarea parcului de vehicule pentru a asigura utilizarea unui numar minim de vehicule sau utilaje operationale.



4.4. Protectia impotriva radiatiilor Lucrarile propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiatii, deci nu necesita luarea unor

masuri impotriva radiatiilor. 4.5. Protectia solului si subsolului Situata in partea centrala a depresiunii Getice, zona face parte din marea unitate

structurala Avantfosa Carpatilor Meridionali. Depresiunea Getica s-a format in urma miscarilor laramice de la sfarsitul Cretacicului si inceputul Paleogenului, ca urmare a ridicarii zonei cristalino – mezozoice, respectiv masivele muntuase din Carpatii Meridionali, cand in fata acestora s-a format o depresiune premontana cu rol de avantfosa, care a functionat in Paleogen si Neogen.

Formatiunile sedimentare ale Depresiunii Getice corespund astfel intervalului Paleogen cuaternar, au un fundament mixt (de origine carpatica in jumatatea nordica si de tip platforma in jumatatea sudica), au grosimi mari de mii de metri si includ depozite foarte eterogene: conglomerate, gresii, nisipuri, argile, marne, etc.

Fundamentul geologic al Depresiunii Getice in zona municipiului Pitesti apartine Platformei Valahe si este cunoscut in foraje la sud de falia pericarpatica (Brazi N – Gaiesti N – Optasi - Drobeta Turnu Severin). Zona cercetata se situeaza in partea de vest a unitatii de vorland denumita platforma Moesica.

In ceea ce priveste structura profunda a zonei, se distinge ca un element major ridicarea Bals-Optasi cu o alcatuire complexa. Fundamentul cristalin al platformei ocupa o pozitie relativ inalta sub o cuvertura paleozoica de grosime redusa. Aceasta cuvertura care se ingroasa rapid spre sud comporta, ca formatiune particulara, o masa importanta de porfire, in parte cuartifere, local cu intercalatii de roci bazice, depasind 100 m grosime.

Printre caracterele particulare ale cuverturii mezozoice sunt de remarcat: - marea dezvoltare a depozitelor jurasicului mediu; - grosimea comparativ redusa a jurasicului superior care este caracterizat prin faciesuri

alpine eupelagice; - faciesul eupelagic al neocomianului; - dezvolterea considerabila a depozitelor Albian-Senoniene. In ceea ce priveste cuvertura tertiara sunt de remarcat: - dezvoltarea sporadica si cu o grosime redusa a tortonianului superior in facies marnos; - prezenta Eocenului superior in facies marnos si calcaros; - pozitia general transgresiva a sarmatianului, care impreuna cu pliocenul si pleistocenul

inferior constituie o succesiune neintrerupta, deosebit de groasa, in sectorul de afundare a platformei sub avanfosa Carpatilor. In aria cercetata, formatiunile paleozoice au fost interceptate de numeroase foraje, aceste formatiuni apartinand Ordovicianului, Silurianului, Carboniferului inferior si mediu, Permianului.

Stratigrafia Depozitul util repauzeaza pe un pat de argile prafoase-nisipoase, cu plasticitate ridicata,

de obicei cenusii-verzui, care a fost interceptat numai in unele foraje executate in zona, pentru alimentari cu apa (in special fantani de mica adancime).

Rezervele de agregate din perimetrul Leordeni se prezinta ca o acumulare stratiform-tubulara, de pietrisuri si nisipuri, in cea mai mare parte stabila, neafectata de eroziune si care nu se bucura de un aflux suplimentar de material detritic.

Observatiile preliminare realizate in deschiderile naturale, foraje pentru alimentari cu apa, precum si intr-o serie de excavatii (exploatari) efectuate de diverse societati la nord si la est de acest perimetru, evidentiaza urmatoarea succesiune:

- orizontul bazal, alcatuit din argile prafoase-nisipoase, verzui-cenusii, cu intercalatii lentiliforme de nisipuri fine pana la grosiere, uneori pietrisuri marunte si concretiuni



calcaroase. Acest orizont de argile-marnoase, constituie culcusul zacamantului si a fost interceptat la o adancime cuprinsa intre 7.60 m si 8.80 m;

- orizontul pietrisurilor si nisipurilor, prezinta o gosime totala ce variaza intre 5.60 si 7.00 m (grosime medie 6.30 m) si o culoare cenusie, pe alocuri cu tente brun-rosietice. Avand in vedere adancimea nivelului hidrostatic (5.8 m adancime medie), grosimea medie valorificabila este de 8.8 m, cu 3 metri sub nivelul hidrostatic; In cadrul acestui orizont se constata o zonare granulometrica, evidentiata pe verticala, astfel ca la partea superioara a zacamantului predomina pietrisul si nisipul fin, iar pietrisul mai grosier si bolovanisul apare cu preponderenta la partea bazala.

- coperta in perimetrul Leordeni are o grosime medie de 1.1 m.

Caracteristicile calitative ale zacamantului Caracteristici mineralogice, petrografice si granulometrice Depozitul din cadrul perimetrului Leordeni prezinta urmatoarele tipuri de roci: - cuartite si gnaise cuartitice-71.23 %; - amfibolite, paragnaise si micasisturi-23.50 %; - feldspati-0.84 %; - sisturi cuarto-feldspatice-4.15 %; - silice coloidala-0.26 %. Compozitia granulometrica medie, reprezentativa pentru intregul areal este: - sortul 0-7 mm - 40.5 % - sortul 7-16 mm - 17.5 % - sortul 16-31 mm - 14.5 % - sortul 31-125 mm - 7.5 % - sortul > 125 mm - 3.5 % - levigabil - 16.5 % Din punct de vedere chimic, parametrii se inscriu in prevederile STAS 1667/76,

considerandu-se ca agregatele minerale din cadrul perimetrului pot fi folosite, in urma sortarii, la prepararea betoanelor si mortarelor pentru constructii.

Caracteristici fizico-mecanice - densitatea aparenta pentru agregate cu diametrul mai mare de 7 mm este de 2.635 t/mc,

valoare ce depaseste minimul de 1.800 t/mc, prevazut in STAS 1667/76; - densitatea in gramada pentru balast, in stare uscata respecta STAS 1667/76: 1.659 t/mc

in stare afanata si 1.999 t/mc in stare indesata. Caracteristicile fizico-chimice si bacteriologice ale apelor subterane freatice din

amplasament Analizele efectuate pe probe recoltate din lucrarile de foraj indica un chimism

corespunzator al apelor subterane, incadrandu-se parametrilor de potabilitate conform SR 1342/1991.

Zonarea seismica Conform normativului P100-1/2006 perimetrul corespunde zonei de calcul avand urmatorii

parametrii : - perioada de control (colt) a specrtului de raspuns, Tc = 0,7s; - valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, ag pentru cutremure avand

intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, ag = 0,20 g. In timpul executiei lucrarilor proiectate, principalele surse de poluare ale solului sunt

reprezentate de: - poluari accidentale, prin deversarea unor produse (in special produse petroliere) direct

pe sol;



- depozitarea necontrolata a deseurilor sau a diverselor materiale provenite din activitatile de constructie desfasurate in amplasamente;

- scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie (in timpul manipularii, acestea pot sa ajunga in contact cu solul).

Principalele masuri obligatorii ce se impun pentru protectie sunt: nedepasirea limitei de adancime admisa la extractia balastului, cu pastrarea adancimii

de exploatare; interzicerea depozitarii balastului pe suprafata de teren destinata activitatii extractive; sa se execute masuratorile topografice ce se impun la extractie si mentinerea evidentei

rezervelor extrase si a pierderilor inregistrate; sa nu se foloseasca un alt teren pentru exploatare inainte de a se obtine titlul legal de

detinere; modificarea limitelor perimetrului de exploatare sau a restrictiilor care opereaza in

interiorul acestuia se va face cu acordul organelor care l-au avizat si aprobat; pastrarea pilierilor de siguranta. Printr-o intretinere corespunzatoare a vehiculelor si utilajelor, in perioada de exploatare a

agregatelor minerale, pericolul poluarii solului este diminuat la maxim. Pentru reducerea la minimum a posibilitatilor de poluare a solului, subsolului si a calitatii

apei din panza freatica s-a prevazut intocmirea unui program de intretinere a luciului de apa si a malurilor, astfel incat sa se inlature permanent vegetatia crescuta in exces.

4.6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice Datorita asezarii geografice, flora comunei Leordeni este specifica pentru doua sub-zone

de vegetatie naturala: stepa si silvostepa. Aceasta face ca vegetatia spontana sa fie destul de variata, desi, in mare parte, a fost

inlocuita de culturi. Zona de stepa este reprezentata prin pajisti, care ocupa suprafete destul de restranse,

indeosebi de-a lungul drumurilor rutiere, precum si pe islazuri comunale. Vegetatia forestiera este reprezentata in general de specii de foioase: stejarul brumariu,

frasinul, mojdreanul, marul si parul paduret, etc. Fauna cuprinde specii caracteristice stepei, silvostepei si padurilor de foioase,

predominante fiind speciile de rozatoare (iepurele, harciogul, popandaul), unele animale mici (veverita, vulpea, etc.), dar si unele specii de reptile, precum si o mare varietate de pasari, existand o stransa legatura intre zonele de vegetatie (care ofera hrana si adapost) si repartitia teritoriala a faunei.

Efectul anticipat al activitatii de pe amplasament asupra biodiversitatii In arealul in care urmeaza sa se desfasoare activitatea de exploatare agregate minerale,

exista o fauna slab reprezentata, care va fi relativ putin deranjata de zgomotele produse de utilajele si instalatiile care vor actiona in perimetru si care are posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde exista un habitat similar cu cel original.

Impactul realizarii obiectivelor proiectului va fi strict local, in jurul zonei destinate realizarii investitiei.

Indepartarea vegetatiei ierboase, fragmentarea habitatelor naturale, izolarea suprafetei de sol din arealul analizat si pierderea calitatii de suprafata de contact, la nivelul careia se realizeaza multe schimburi in cadrul circuitelor biogeochimice locale, va avea de asemenea un impact strict local.

Poluantii care ar putea afecta în mod direct vegetatia si fauna terestra sunt reprezentati de noxele emise din activitatile de extractie agregate minerale.

Avand în vedere valorile foarte mici ale concentratiilor în aerul ambiental ale poluantilor fitotoxici emisi, activitatile care se vor desfasura vor avea un impact neglijabil asupra biodiversitatii.



Pe perioada de executie, lucrarile vor avea un impact direct asupra vegetatiei si faunei

terestre, manifestat prin ocuparea temporara a unor suprafete cu amenajarea organizarii de santier. Acest tip de impact este greu de cuantificat.

Se estimeaza ca fauna, modest reprezentata, va fi relativ putin deranjata de zgomotele produse de utilajele si instalatiile care vor actiona in perimetru. Efectul asupra faunei se aproximeaza ca va fi minor si limitat la perioada de activitate, existand posibilitatea ca unele specii avi-faunistice sa se stabileasca la distante mai mari fata de locurile actuale de cuibarire.

Activitatea de pescuit sportiv in cadrul bazinului piscicol nu are efecte asupra florei si

faunei din zona, totusi este necesara impunerea unor masuri, cum ar fi: activitatea se va desfasura numai in perimetrul care apartine societatii; gestionarea corespunzatoare a deseurilor. Proiectul nu intra sub incidenta art. 28 din OUG nr 57/2007, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare.

4.7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezenta lucrare este situata la mare

distanta (peste 500 m) de cele mai apropiate locuinte. Deoarece in cadrul obiectivului analizat lucreaza un numar mic de persoane, impactul

pozitiv al asigurarii unor locuri de munca in zona amplasamentului este minor. Prin zona de amplasare si prin masurile care sunt luate, activitatile de exploatare a

agregatelor minerale nu vor avea impact asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei).

Se estimeaza ca zona protejata, cu caracter rezidential, nu este afectata, datorita distantei dintre obiectivul analizat si zona rezidentiala.

Datorita faptului ca distanta intre perimetrul de exploatare si asezarile umane sau obiectivele de interes public este considerabila, apreciem ca nu se impun masuri speciale de protectie a asezarilor umane.

Este necesara informarea de urgenta a populatiei din zona, in cazul producerii unor evenimente sau accidente cu impact asupra mediului.

In perioada de executare a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, exista un potential de producere a unor accidente, care pot avea loc in legatura cu populatia din zona lucrarilor, neobisnuita cu concentrarile de trafic intens pe drumurile de acces sau din zonele afectate de lucrari. De asemenea, populatia poate fi afectata de lucrari neterminate sau nesemnalizate corespunzator. De obicei, victimele sunt copiii, mai curiosi si mai putin avizati, atrasi de caracterul de noutate al santierului, iar perioada cea mai nefasta este a zilelor cand nu se lucreaza si controlul accesului la punctele de lucru este diminuat. Avand in vedere nivelul relativ redus al lucrarilor proiectate, se apreciaza ca acest tip de risc este minor.

Componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de lucrarile prevazute se manifesta prin:

-prezenta santierului, care provoaca intotdeauna un disconfort populatiei riverane, marcat prin zgomot, concentratii de pulberi, prezenta utilajelor de constructie in miscare;

-posibile conflicte de circulatie, datorita autovehiculelor de tonaj ridicat, care transporta materialele la punctele de lucru;

-posibile conflicte intre angajatii constructorului si populatia riverana. Se apreciaza ca nu exista motive sa apara segmente ale publicului nemultumit de

existenta proiectului. Ca masuri succinte de protectie, ne propunem urmatoarele:



-control strict al personalului muncitor, privind disciplina in santier: instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, verificari privind consumul de alcool sau chiar de droguri, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

-verificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si sculelor, pentru a constata integritatea si buna lor functionare;

-verificarea la intrarea in lucru, in special la reluarea saptamanala, a taluzurilor la excavatii sau diferite alte sustineri;

-verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol;

-realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimita zonele de lucru; -controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santier; -respectarea regulamentului de exploatare. 4.8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament Gestionarea deseurilor se face in conformitate cu prevederile legale cuprinse in Legea Nr.

211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul deşeurilor. Legea stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin

prevenirea sau reducerea efectelor adverse, determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

Conform legislatiei in vigoare, Legea Nr. 211 din 15 noiembrie 2011, privind regimul

deşeurilor, pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de deşeuri şi deţinătorii de deşeuri sunt obligaţi să colecteze separat cel puţin următoarele categorii de deşeuri: hârtie, metal, plastic şi sticlă.

Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi

fără a dăuna mediului, în special: a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră; b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

4.8.1. Tipuri si cantitati de deseuri

In perioada de executie a lucrarilor de exploatare a agregatelor minerale, vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri:

- pamant excavat; - deseuri asimilabil menajere (resturi vegetale) si deseuri menajere de la personalul

angajat. Deoarece toate deseurile trebuie colectate controlat, inainte de a fi livrate unor societati

autorizate pentru transportul si/sau procesarea deseurilor valorificabile sau incinerabile, va fi desemnata o zona de stocare intermediara a deseurilor.

Cantitatea de deseuri menajere se poate aprecia luand in considerare numarul de angajati si cantitatea de deseu produsa de un om pe zi ( cca 0,5 kg/om/zi) si numarul de zile lucratoare :

6 salariati x 0,5 kg/om/zi x 220 zile = 660 kg/an (0,66 t/an )

4.8.2. Modul de gospodarire a deseurilor

Gunoiul menajer si alte resturi de materiale rezultate in urma pescuitului sportiv si intretinerii bazinului piscicol, vor fi depozitate in containere ecologice aflate intr-o zona special amenajata, de unde vor fi preluate de catre S.C. Financiar Urban, conform contractului nr. 133A de prestare a serviciului de salubrizare.



Materialul decopertat se va transporta in zona pilierului de protectie perimetral, de unde se va folosi la amenajarea taluzelor bazinului piscicol.

4.9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase Nu este cazul.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii, propunem

numirea unei persoane de specialitate, care sa aiba ca misiune monitorizarea lunara a protectiei mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

Riscurile ce vor decurge ca urmare a realizarii obiectivului de investitii analizat se limiteaza la riscul de producere a unor accidente de munca, din cauza exploatarii necorespunzatoare a utilajelor din dotare. Riscurile sunt de tipul celor care se produc pe santiere, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii si de neutilizarea echipamentelor de protectie.

Tipuri de activitati cu potential de risc: - lucrul cu utilaje si mijloace de transport - circulatia pe drumurile de acces - inhalatii de praf - caderi de la inaltime - pericol de inec Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter

limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau pot conduce la invaliditate temporara sau definitiva. De asemenea, ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea finalizarii lucrarilor propuse.

Avand in vedere masurile care au fost luate prin proiect, nu vor exista riscuri naturale (inundatii, alunecari de teren, etc.).

VI. Incadrarea proiectului in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva cadru privind apa, Directiva cadru privind deseurile)

Proiectul nu intra sub incidenta: IPPC - Directiva privind prevenirea si controlul integrat al

poluarii, Directivei SEVESO - Directiva Consiliului nr. 94/63/CE privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service, Directivei LCP privind limitarea emisiilor in aer de poluanti provenind de la instalatiile mari de ardere.

Proiectul se va incadra in prevederile cuprinse in: Directiva Cadru privind apa a fost transpusa în legislatia nationala prin Legea nr.

310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996. Aceasta directiva ofera Comisiei Europene, statelor membre si candidate, posibilitatea de

a coopera în cadrul unui nou parteneriat, bazat pe participarea tuturor partilor interesate, pentru protectia apelor interioare, a apelor de tranzitie, de coasta si a apelor subterane, prin prevenirea poluarii la sursa si stabilirea unui mecanism unitar de control al surselor de poluare.



Pentru a pune bazele unui control eficient al poluarii apelor, Directiva prevede un obiectiv comun pentru toate statele care o implementeaza: atingerea "starii ecologice si chimice bune" a apelor pana în anul 2015. Asadar, Directiva Cadru privind Apa stabileste clar termenul limita pana la care apele trebuie sa atinga un prag minim al calitatii, prin reducerea emisiilor provenite din activitatea umana, industriala si agricola.

Directiva cadru 2006/12/EC privind deseurile contine prevederi pentru toate tipurile de

deseuri (deseuri municipale si deseuri industriale), cu exceptia celor care sunt reglementate separat prin alte directive, iar Directiva privind deseurile periculoase (Directiva 91/689/EEC) contine prevederi privind managementul, valorificarea si eliminarea conforma a deseurilor periculoase.

Directiva cadru prevede, de asemenea, elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor, cu rol cheie In dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor. Principalul lor scop este acela de a prezenta fluxurile de deseuri si optiunile de gestionare a acestora.

Legislatia privind fluxurile speciale de deseuri contine reglementari referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje, deseuri de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz, baterii si acumulatori, uleiuri uzate, PCB-uri si PCT-uri, namoluri de epurare, deseuri de dioxid de titan si deseuri miniere.

Legislatia privind transportul deseurilor contine prevederi privind transportul, importul si exportul deseurilor in, din si in afara Comunitatii Europene.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier

7.1. Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier

In vederea inceperii exploatarii agregatelor minerale din perimetrul Leordeni, sunt necesare lucrari de pregatire a zonei, care constau in:

- pregatirea in vederea exploatarii prin decopertarea perimetrului si depunerea stratului vegetal pe laturile perimetrului;

- bornarea perimetrului si a profilelor de exploatare, a pilierilor de siguranta; - imprejmuirea perimetrului. 7.2. Localizarea organizarii de santier

Viitorul bazin pisciol va fi amplasat in bazinul hidrografic al raului Arges, pe terasa mal stang a raului Arges, la circa 1,5 km de malul stang, la 1,5 km nord-vest de DJ 703B (Cateasca-Leordeni).

7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier

In perimetrul de exploatare nu exista zone de protectie sanitara, perimetre de protectie hidrogeologica, pentru captari de apa din subteran, in scop potabil, sau foraje din reteaua hidrogeologica nationala si nici statii hidrometrice, care sa fie afectate de activitatea de exploatare agregate minerale.

Pe latura de nord-est a primetrului se afla un canal de irigatii nefunctional, fata de care s-a prevazut un pilier de 5.0 m.

Lucrarile proiectate nu vor influenta in mod esential regimul actual al apelor de suprafata. Prin solutiile tehnice si masurile adoptate pentru prevenirea unor poluari accidentale,

impactul asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier, este considerat redus.

7.4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier

Sursele de impurificare a atmosferei, caracteristice pentru perioada de realizare a obiectivului, vor fi reprezentate de:

activitatea de exploatare agregate; functionarea utilajelor tehnologice si a mijloacelor de transport.

http://www.arpm7c.ro/Deseuri-municipale--(deseuri-menajere-si-asimilabile-din-comert,-industrie,-institutii)-30

http://www.arpm7c.ro/Deseuri-industriale-31

http://www.arpm7c.ro/Planificarea-gestionarii-deseurilor-32

http://www.arpm7c.ro/Planificarea-gestionarii-deseurilor-32

http://www.arpm7c.ro/Ambalaje-si-deseuri-din-ambalaje-33

http://www.arpm7c.ro/Ambalaje-si-deseuri-din-ambalaje-33

http://www.arpm7c.ro/Deseuri-de-echipamente-electrice-si-electronice-(DEEE)-34

http://www.arpm7c.ro/Vehicule-scoase-din-uz-35

http://www.arpm7c.ro/Vehicule-scoase-din-uz-35

http://www.arpm7c.ro/Baterii-si-acumulatori-36

http://www.arpm7c.ro/Uleiuri-uzate-37

http://www.arpm7c.ro/Materiale-si-echipamente-cu-continut-de-pcb-pct-38

http://www.arpm7c.ro/Transportul-deseurilor-39



Pentru evacuarea si dispersia poluantilor in mediu, respectiv pentru diminuarea impactului acestora asupra calitatii aerului, se vor lua urmatoarele masuri:

- stropirea cu apa a drumurilor de acces in perioadele lipsite de precipitatii; - evitarea activitatilor de incarcare/descarcare a autovehiculelor cu materiale generatoare

de praf in perioadele cu vant cu viteze de peste 3 m/s; - utilizarea de autovehicule si de utilaje dotate cu motoare de tip EURO III -IV, ale caror

emisii respecta legislatia in vigoare; - intretinerea corespunzatoare a motoarelor autovehiculelor si a utilajelor. 7.5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu

Se recomanda respectarea unor masuri de reducere a emisiilor pentru minimizarea disconfortului creat:

pentru limitarea disconfortului ce apare în perioada de constructie se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc zonele de lucru, mai ales pentru cele care transporta materiale de constructie ce pot elibera în atmosfera particule fine. Transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit;

se vor lua masuri de reducere a nivelului de praf pe durata constructiilor (decaparea si depozitarea pamantului vegetal, sapaturi si umpluturi din pamant si balast în corpul drumului, vehicularea materialelor de la bazele de productie la zonele de lucru etc.);

materialele de constructii pulverulente se vor depozita si manipula în asa maniera încat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de curentii atmosferici;

procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor fi reduse în perioade cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

masuri de protectie a vecinatatilor prin pastrarea distantelor impuse;

se vor lua masuri preventive cu scopul de a evita producerea accidentelor de lucru sau a incendiilor. Masuri de securitate si sanatate in munca Normele de securitate si sanatate in munca, stabilite prin legile specifice, reprezinta un

sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat se face cu indeplinirea legislatiei in

vigoare privind securitatea si sanatatea in munca: - Legea 319/2006 „Legea securitatii si sanatatii in munca” - HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea

de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca. 1. Lucrarile se vor executa pe baza proiectului de organizare si a fiselor tehnologice

elaborate de tehnologul executant, in care se vor detalia toate masurile de protectie a muncii. Se va verifica insusirea fiselor tehnologice de catre intreg personalul din executie.

2. Dintre masurile speciale ce trebuiesc avute in vedere se mentioneaza: - zonele periculoase vor fi marcate cu placaje si inscriptii; - se vor face amenajari speciale (podine de lucru, parapeti, dispozitive); - toate dispozitivele, mecanismele si utilajele vor fi verificate in conformitate cu normele in

vigoare; 3. Se atrage atentia asupra faptului ca masurile de protectie a muncii prezentate nu au un

caracter limitativ, constructorul avand obligatia de a lua toate masurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca (masuri prevazute si in «Norme specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrari»).



Masuri de securitate pentru manevrare si conducere utilaje

In vederea prevenirii accidentelor la locul de munca, se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie, ce vor viza manevrarea si conducerea utilajelor in cariera (excavator si excavator tip draglina, buldozer, incarcator frontal):

Excavatoare La conducerea excavatoarelor sunt admise persoane peste 18 ani, calificate si

autorizate pentru utilajul respectiv, care poseda permis de conducere a excavatorului si cunosc Normele de Tehnica Securitatii Muncii.

Inainte de pornirea excavatorului mecanicul este obligat: sa controleze nivelul uleiului si al apei; se fac manevrele cu motorul in gol; se

controleaza presiunea pompei de ulei la manometru; se verifica daca sunt in stare de functionare ansamblurile si mecanismele utilajului; sa efectueze operatiunile de reglare si sa mentina in stare de curatenie interiorul si

exteriorul excavatorului; sa controleze daca functioneaza dispozitivele de comanda, pornire si de franare, sa nu

fie slabite; dupa alimentarea cu combustibil se sterg rezervoarele cu carpe, se verifica sa nu fie

pierderi de combustibil in exterior (pentru a preveni unele accidente sau incendii); sa efectueze intretinerea tehnica in fiecare schimb, sa verifice daca functioneaza

limitatorul de rotire si nu se va cupla brusc mecanismul de rotire; sa verifice existenta si starea dispozitivelor de protectie a sistemului de semnalizare

acustica, a stingatorului pentru caz de incendiu, a sistemului de iluminat si a sistemului de franare.

Inainte de a intra in lucru cu excavatorul, trebuie verificat terenul pe care va lucra, acesta fiind nivelat si bine consolidat; nu se va lucra pe terenuri cu panta transversala mai mare de 5%; se va rangui intreg frontul de lucru inainte de inceperea lucrului cu excavatorul.

Este interzis mecanicului sa lase excavatorul cu cupa inspre frontul de exploatare, pe timpul pauzelor de masa sau la terminarea lucrului.

Se interzice trecerea sau stationarea persoanelor sub cupa sau bratul excavatorului, deasemenea si in raza de actiune a utilajului.

Este interzisa urcarea sau coborarea din excavator a personalului care-l conduce in timpul lucrului.

Nu se va face reglarea franelor in timp ce cupa incarcata se ridica sau se roteste. Este interzisa deplasarea greutatilor prin impingerea lor cu cupa, lateral de

pozitia excavatorului. Nu se va face franarea brusca a rotirii platformei, cand cupa este incarcata; nu se va

lucra fara limitator de rotire. Este interzisa pastrarea excavatorului cu cupa incarcata si franata; la terminarea

lucrului cupa trebuie lasata goala si asezata pe sol fara a fi asezata inspre frontul de lucru. Nu se vor efectua lucrari de reglare, ungere sau reparatii cu motorul in functiune; nu se

va face curatenia cupei si inlocuirea dintilor cu cupa ridicata. Nu se face trecerea cu excavatorul peste podete, pana nu este verificata

consolidarea acestora, fiind interzis a se atinge de cabluri de tensiune. Deplasarea excavatorului pe distante mari (drumuri, etc.) se va face cu cupa goala,

asezata pe axa excavatorului (cupa va fi orientata in directia deplasarii). Se interzice utilizarea cablurilor cu fire rupte, acestea vor fi verificate si unse, iar zona

de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare. Pe timp de iarna, inghet, polei si zapada, pe drumurile pe care circula excavatorul vor

fi presarate cu nisip, rumegus, sare pentru evitarea accidentelor. Este interzis a se trece cu cupa pe deasupra cabinei de comanda a autovehicolului. Intre 2 excavatoare ce lucreaza in trepte, unul in dreptul altuia, distanta pe orizontala va

fi de minim 20 m.



Latimea bermei (platforma de lucru) a excavatorului, va fi in functie de raza de actiune a utilajului de incarcare, gabaritul longitudinal al mijlocului de transport, latimea drumului de acces, la care se adauga o zona de siguranta de minim 3 m.

Nu se va lucra cu excavatorul pe timp de furtuna sau in schimburile de noapte, daca iluminatul nu este corespunzator.

Buldozere Inainte de inceperea lucrului, mecanicul este obligat se controleze starea tuturor

butoanelor, manetelor si mecanismul de rulare; sa stranga rolele stabile, sa inlocuiasca pe cele lipsa si sa verifice sistemul de franare.

Toate buldozerele vor fi dotate cu sisteme de semnalizare acustice si optice. Reparatiile partii interioare ale lamei sau cupei, se vor face numai dupa ce acestea au fost

asezate pe calaj. Reparatiile partilor inferioare ale lamei se vor face numai dupa ce acestea au fost asezate

pe calaj. Este interzisa oprirea buldozerului in panta sau pe rampa, fara sa fie asigurat

impotriva pornirii. Buldozeristul este obligat sa fie atent tot timpul la sensul de mars al buldozerului. Este interzis buldozeristului urcarea sau coborarea din buldozer in timpul mersului. Orice reparatie sau reglare la buldozer se face numai cu motorul oprit si cu

asigurarea conditiilor sigure de lucru. Se interzice urcarea pe buldozer a mecanicilor obositi sau sub influenta bauturilor

alcoolice. Este interzis sa se lucreze cu buldozerul si sa se apropie de liniile electrice aeriene,

repectandu-se distanta de peste 10 m. Se interzice prezenta persoanelor in raza de actiune a utilajului; Este interzis transportul persoanelor pe caroseria buldozerului. Este interzis buldozeristului sa circule pe alte trasee decat cele stabilite de conducatorul

procesului de productie. La operatiunile de taluzare, buldozeristul va lucra numai cu lama spre panta. Inainte de tractarea cu cabluri a sarcinilor, acestea se vor verifica pe toata lungimea lor

pentru a nu fi deteriorate acestea vor fi matisate (pe lungimea de 30 cm) fara fire rupte sau noduri.

La incetarea lucrului, mecanicul este obligat sa curete buldozerul, sa puna toate comenzile la zero, sa asigure buldozerul impotriva rasturnarii, alunecarii sau pornirii intamplatoare in timpul repausului.

Prescriptii generale Perimetrul se va semnaliza vizibil prin tablouri de avertizare pentru oprirea accesului

necontrolat al oamenilor si animalelor si se va semnaliza in special pericolul de accidente. Terenurile riverane si vecine cu zona de exploatare vor fi protejate sanitar: nu vor fi utilizate substante fito-farmaceutice care nu se degradeaza in timp mai scurt

de 10 zile; nu se vor injecta in sol apele uzate; nu vor fi utilizate si construite puturi absorbante, hasnale, latrine, etc, la adancimi mai

mari decat nivelul hidrostatic al acviferului freatic; nu vor fi depozitate gunoaie sau alte substante si materiale care ar impurifica apa din

zona. Principalele riscuri de contaminare sau impurificare a apei ce trebuiesc prevenite sunt: a. contaminarea cu bacterii, virusuri sau alte microorganisme daunatoare sanatatii omului

sau animalelor; b. impurificarea chimica cu: substante fito-farmaceutice provenite din combaterea daunatorilor in agricultura si

silvicultura.



substante chimice provenite din activitatea industriala sau utilizarea produsilor chimici ca fenoli, gudroane, detergenti, petrol, reziduuri de petrol, uleiuri, combustibili lichizi, substante colorante, geamuri, metale grele, etc.

Masuri de prevenire a accidentelor in faza de executie Acest tip de masuri trebuie luate de catre antreprenorul general si de eventualii

subcontractanti, cu respectarea legislatiei romanesti privind protectia muncii, paza contra incendiilor, paza si protectia civila, registrul deseurilor si altele. De asemenea, se vor respecta prevederile proiectelor de executie, a caietelor de sarcini, a legilor si normativelor privind calitatea in constructii.

Succint, masurile se vor referi la:

controlul strict al personalului angajat privind disciplina in santier, instructajul periodic, portul echipamentului de protectie, prezenta numai la locul de munca unde este alocat;

verificarea, inainte de intrarea in lucru, a utilajelor, mijloacelor de transport, macaralelor, echipamentelor, mecanismelor si uneltelor, pentru a constata integritatea si buna functionare a acestora;

verificarea indicatoarelor de interzicere a accesului in anumite zone, placute indicatoare cu insemne de pericol;

realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari, pentru a delimita zonele de lucru;

controlul si restrictionarea accesului persoanelor in santiere;

intocmirea unui plan de interventii in caz de situatii neprevazute sau a unor fenomene meteorologice extreme (precipitatii, furtuni). Planul va prevedea in special masurile de alertare, informare, punere la adapost a bunurilor materiale pentru interventia in astfel de situatii.

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/ sau incetarea activitatii

Asa cum s-a putut constata, lucrarile proiectate au un efect redus asupra mediului. In consecinta, nu sunt necesare lucrari de anvergura pentru refacerea mediului in zona

studiata. Lucrarile pentru refacerea si reabilitarea ecologica a mediului vor fi efectuate de executant

si constau in:

colectarea si evacuarea de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de executie;

drumurile existente vor fi folosite numai pe baza unor conventii incheiate cu detinatorii acestora;

demolarea si evacuarea dotarilor temporare ale constructiilor (baracamente, depozite ale organizarii de santier sau amenajate la fronturile de lucru);

demolarea cailor de acces, amenajate pe perioada de executie;

nivelarea terenului, inierbarea si amenajarea peisagistica a suprafetelor de teren ocupate temporar in perioada de executie;

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic, in ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile;

verificarea respectarii parametrilor avizati de exploatare. Dupa terminarea excavatiei, se vor executa lucrari de finisare si anume:



nivelarea fundului

taluzarea pilierilor

refacerea suprafetelor afectate de lucrarile de extractie Dupa trecerea fenomenelor hidro - meteorologice periculoase, in vederea restabilirii

situatiei normale, se va avea in vedere:

asanarea perimetrelor care au fost afectate de apele de ploaie, prin saparea de canale de scurgere in digul de protectie a perimetrului de exploatare si evacuarea acestora;

refacerea cailor de comunicatie si a drumului de acces. Suprafetele ocupate temporar cu organizarea de santier se vor reda circuitului agricol prin

acoperirea cu un strat de pamant vegetal si insamantarea acestuia cu iarba. Se redau circuitului agricol sau folosintei initiale (drumuri) toate suprafetele ocupate

temporar pe timpul executiei. Trebuie mentionat ca, la finele exploatarii, prin amenajarea excavatiei ca bazin piscicol, va

avea drept consecinta cresterea biodiversitatii in zona afectata de exploatare, iar gradul de sanatate al habitatului acvatic va fi un indicator al calitatii apei din lac.

IX. Anexe-piese desenate

memoriu de prezentare - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/71719_sc stoneway srl.pdfmemoriu de...

Documents