agregate naturale pentru drumuri

7/24/2019 Agregate Naturale Pentru Drumuri

1/30

Agregate naturale pentru drumuri - materialerutiere

MATERIALE RUTIERE

AGREGATE NATURALE PENTRU DRUMURI

In categoria agregatelor naturale pentru drumuri se incadreazamaterialele de origine minerala obtinute prin extragerea si prelucrareamanuala sau mecanica a rocilor din zacaminte masive, sub forme sidimensiuni necesare pentru lucrarile de drumuri.

Mineralele sunt substante, bine individualizate din punct de vederechimic si zic care, izolate sau grupate in diferite moduri, formeaza ovarietate larga de roci, care difera intre ele prin:

-modul de formare;

-compozitia lor mineralogica;

-tructura i te!tura lor"

Pe #aza acetor caracteritici rocile e impart in trei mari categorii$

1. Rocile eruptive sau magmatice,care au luat natere prin racirea i conolidarea

unei materii topite % denumire generica de magma&' ieita din interiorul Pamantului"(aracterul

rocilor formate depinde de modul in care -a produ racirea i conolidarea magmei"Daca

racirea -a produ incet' la o adancime mare in coarta Pamantului' toate mineralele din

compozitia magmei au putut critaliza complet' formandu-e o tructura grauntoaa' uniforma'

la care toate elementele unt #ine critalizate" Acete roci unt cunocute u# denumirea de

intrui)e au de adancime i e gaec u# forma de zacaminte mai)e' numite #atolite" Daca

racirea -a facut ce)a mai repede' in traturile de la uprafata coartei' atunci numai o parte

din minerale au putut a critalizeze complet in timpul conolidarii magmei' iar retul au

rama fie u# forma unei mae de critale foarte fine' fie u# forma unei mae amorfe" Rocile

atfel formate au o tructura emicritalina" Depozitele cu atfel de roci unt foarte aproapede uprafata coartei %emia#iice&" Daca racirea -a produ in mod #ruc' prin ieirea magmei

la uprafata cartei' u# forma unor curgeri au gaze ce -au adunat in depreiuni' nici un

element mineralogic nu a putut critaliza i roca formata e prezinta cu o tructura complet

ticloaa au )itroaa%figura *&"


2/30

Sectiune schematica prin diferite tipuri de zacaminte: 1- batolit !,"- lacolite #

$ scurgeri % $ tufuri & $ lava ',( $ roci sedimentare sisturi cristaline.

)rincipalele roci eruptive care se gasesc la noi in tara sunt:granite,granodiorite, riolite, dacite, trahite, diorite, andezite, gabbrouri, bazalte,diabaze etc.

2. Rocile sedimentarepro)in din depunerea fragmentelor rezultate din dezagregarea i

faramitarea rocilor care alcatuiec coarta teretra u# actiunea directa a agentilor atmoferici

%ploi' )ant'ing+et-dezg+et repetat')ariatii permanente de umiditate-ucaciune&' a raurilor i

g+etarilor"Natura mineralogica a rocilor edimentare depinde de natura rocilor din #azinul din

care au fot dilocate i tranportate"

*upa originea si modul lor de formare, rocile sedimentare se impart in treigrupe:

-Rocile de origine mecanicaau detriticeunt alcatuite din materialele rezultate din

dezagregarea rocilor pree!itente' tranportate i depue de ape in depreiunile

coartei teretre"Acete roci e impart in urmatoarele grupe$

a.+oci mobile sau necimentate:

- pietriurile i #olo)aniurile;

- niipurile;

- prafurile"

b.+oci consolidate sau cimentate:

- conglomeratele'formate din cimentarea materialelor rotun,ite din

prunduri;

- #reciile'formate din cimentarea materialelor colturoae din gro+otiuri;


3/30

- greiile' formate prin cimentarea niipurilor"

iantul cimentul poate argilos, calcaros, feruginos sau silicios siimprima gradul rezistenta al rocii conglomeratele sau gresiile cu liantsilicios sunt mai rezistente fata de cele arrgiloase sau calcaroase.

-Roci de origine chimicaau deprecipitatie' unt formate prin precipitarea

u#tantelor dizol)ate in apa" In felul aceta au luat natere urmatoarele roci$

- g+ipul' an+idrirul' clorura de odiu etc depue in apele marilor i oceanelor;

- calcarul de apa dulce depuse in apele din lacuri si travertinul depus inapele de la gura izvoarelor.

-Roci de origine organica' formate prin acumularea de c+elete i returi de plante i

animale' depue i mineralizate in ape" In felul aceta a luat natere calcarele in care

predomina car#onatul de calciu"

+ocile sedimentare se caraterizeaza printr-o porozitate ridicata si ostraticatie pronuntata, cu textura neuniforma, cu pori sau suri si cu uncontinut de minerale instabile, ceea ce face ca rezistentele mecanice sae reduse si sa difere dupa directia solicitarii.

3. Rocile metamorficepro)in din roci erupti)e au edimentarecare' in anumite conditii

temoeratura i preiune' au uferit tranformari in ceea ce pri)ete te!tura' tructura i

compozitia mineralogica"Rocile metamorfice e caracterizeaza prin o tructura critalina

accentuata i prin o ituozitate pronuntata' a)and mineralele grupate in traturi eparate % untnumite isisturi cristaline&" (ele mai rapandite roci metamorfice la noi in tara unt$gnaie'

calcare critaline' cuartit"

+ocile se mai pot clasica dupa continutul in bioxid de siliciu Si/ , dupacum urmeaza:

-roci acide' cu un continut de ./""0.1 2i3

- roci neutre' cu un continut de .4/"".1 2i3

-raci #azice' cu un continut de 54/"".41 2i3

+ocile acide nu se recomanda sa e folosite la prepararea mixturilorasfaltice de oarece liantul bitumul nu prezinta o buna adezivitate lasuprafata rocilor acide.In cazul folosirii acestor agregate la preparareamixturilor asfaltice, pentru imbunatatirea adezivitati, se impune ca bitumulsa e aditivat cu substante tensioactive. 0dezivitatea bitumului fata deroca scade in urmatoarea ordine: calcar, bazalt, porr, granit si cuart.

+ocile bazice dau o buna adezivitate cu bitumul, motiv pentru care suntfolosite cu precadere prepararea mixturilor asfaltice.

)entru a realiza lucrari de calitate buna, rocile din care provin agregatele

naturale, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:


4/30

-a ai#a o tructura omogena' uniforma i compacta;

-a fie omogena in ceea ce pri)ete culoarea' i compozitia petrografica-

mineralogica;

-sa absoarba cat mai putina apa si sa nu-si modice caracteristicile subactiunea ei

-a nu fie caanta' a rezite #ine la ocurile produe de circulatie i in pecial a-i

patreze intacte muc+iile i colturile fara a e rotun,eaca;

-a nu contina minerale care e decompun u# actiunea agentilor naturali i a nu

prezinte urme )izi#ile de dezagregare fizica' alterare c+imica au mecanica;

-a fie lipite de pirita' limonita au aruri olu#ile;

-a nu contina ilice microcritalina au amorfa care a reactioneze cu alcaliile dincimenturi % in cazul in care unt foloite in prezenta cimentului&;

-de aemenea e recomanda a nu fie foloite agregate naturale cu granule pro)enite

din roci alterate' moi' fria#ile' poroae i )acuolare in proportie mai mare de *41

pentru piatra parta i .1 pentru cri#luri"

(onditiile de calitate ale agregatelor naturale e pot grupa atfel$

6conditii de calitate eentiale legate de urmatoarele caracteritici$

-carateritici intrineci ale rocii de pro)enienta ce nu pot fi ameliorate

%im#unatatite&$ caracteriticile mineralogice' fizice %porozitate&' mecanice %rezitenta la

compreiune' rezitenta la uzura&'

-carateritici de fa#ricatie care pot fi im#unatatite$ granulozitatea' forma

granulelor i continutul in impuritati"

6complementare' pecifice unor domenii limitate de utilizare cum ar fi $

angularitatea' adezi)itatea' reactii la alcalii' etc"

In functie de caracteristicile intrinseci, rocile au fost clasicate in %clasetabelul 1.

Caracteristica Clasa rocii Metode dedeterminare

A B C D E


5/30

Conditii de admisibilitate

Porozitate aparenta la presiune

normala, % max

1 3 5 8 1 !"A!

#$13

&ezistenta la compresiune, instare uscata, 'mm$, min(

1# 1) 1$ 1 8 !"A! #$5

*zura cu masina +os Aneles, %max

1# 18 $$ $5 3 !"A! -3

&ezistenta la s.aramare princompresiune in stare uscat, %

min

- #- #5 # 5 !"A! -3

&ezistenta la in/et0 dez/et

Coe.icient de eli2itate 4$5, %,

max(

!ensibilitate la in/et 6cl $5,%, max

3 !"A! -3

$5

iecare roca trebuie sa indeplineasca anumite conditii legate decaracteristicile zico-mecanice, functie de tipul produsului care seurmareste a se obtine, domeniul de aplicare si clasa tehnica adrumului saucategoria strazii pe care urmeaza sa e utilizata. *e exemplu, criblurile sinisipul de concasa2 din roci de clasa 3 sau 4functie de clasa tehnicaadrumului, piatra sparta, in functie de natura lucrarii si importantadrumului, din roci de categoria 35..6, piatra bruta pentru pereuti si

fundatii, cel putin din roci de categoria 6, piatra prelucrata pentru pava2e,din roci de categoria 0 sau 3 tabelul !.

Clasa tehnica a drumului


6/30

Denumirea materialului si destinatialui

I

foarte

intens

autostrazi

II

intens

drum

4 benzi

III

mediu

drum

2 benzi

IV

redus

drum

2 benzi

V

foarte

redus

drum

2

benzi

Categoria strazii

I II III IV

Piatra bruta pentru

0 pereuri, anrocamente7

0 straturi de .undatie din blocae7

0 pa2ae pentru drumuri, strazi sianrocamente

E

0 E

0 D

Piatra sparta si piatra sparta mare

Piatra sparta mare sort #30 8 pentru

0 strat de .undatie(

D

Piatra sparta mare sort )0 #3 pentru

0 strat de baza din macadam, macadampenetrat si semipenetrat

0 imbracaminti din macadam, macadampenetrat si semipenetrat

C D E

0 B C

Piatra sparta sort 801#, 1#0$531, $50) pentru

0 straturi de .undatie

D E

C D E


7/30


8/30

1 $ 4riblurile provenite din calcare cristaline pot utilizate la executiaimbracamintilor din beton de ciment pentru drumuri locale sau deexploatare si straturi de rezistenta la celelalte categorii de drumuriconform reglementarilor tehnice in vigoare.

! $ 4riblurile provenite din calcare cristaline nu se folosesc la tratamentebituminoase si imbracaminti bituminoase pentru drumuri de clasa tehnicaI- III si strazi categoria I- II.

PIATRA PRELU(RATA PENTRU DRUMURI

)iatra naturala folosita la lucrarile de drumuri cuprinde doua categorii demateriale si anume:

-sub forma de piatra fasonata sau cioplita, care provin din blocuri de piatrabruta cioplita total sau partial cu ciocanul. 4arierele livreaza diferite tipurisi dimensiuni, cioplite pe toate fetele sau numai pe fata vazuta si fetelelaterale cioplite din gros pe o adancime de circa %-17 cm pentru ca pietrelesa se poata aseza bine unele peste altele.ata pavelelor si calupurilortrebuie sa e plana, cu muchii cu muchii regulate si denivelari cuprinseintre 7,#-7,( cm baza sa e plana,paralele cu fata vazuta si egala cu !8"5"8# din suprafata fetei. etele laterale trebuie sa plane si simetrice fata deverticala.)avelele sunt de urmatoarele tipuri:

-pavele normale, care respecta cu strictete dimensiunile prescrise. 0cesteasunt de doua tipuri: tip dobrogean cu fata dreptunghiulara si tip

transilvanean cu fata patratagurile!, "


9/30

ig.! )ava2 din pavele normale ig." )ava2 din pavelenormale

tip dobrogean tip transilvanean

-pavele abnorme, la care se admit tolerante mai mari la dimensiunileprescrise. )avelele abnorme avand dimesiunile fetei cuprinse in limite mailargi, ele se aseaza in arce ortogonale gura #, unde este nevoie depietre mai mici la nastere si pietre cu dimensiuni mai mari la cheie.

ig.# )ava2 lucrat in arc

*imensiunile pavelelor sunt prezentate in tabelul "

"ipuri +unimea +atimea :naltimea

'ormale tip dobroean 18 1$ 13


10/30

'ormale tip transil2anean 1- 1- 1

Abnorme 1$01# 8011 1013

)entru a realiza o legatura mai buna a pava2ului, cu rosturi tesute, suntnecesare pavele speciale, mai mari, numite butise, a caror lungime est de1,% ori lungimea unei pavele gura %.

ig. % 3utisea pava2ul tip transilvanean, care se executa in siruri la #%9 fata de

axa caii, sunt necesare butise de forma pentagonala gura%.

-calupurile unt pa)ele mai mici' a)and forma aproape cu#ica' cu latura de 7cm"

Pentru ca pa)a,ul de calupuri a e poata e!ecuta in arce ete necear ca dimeniunile lor a

fie diferite i anume 89: din numarul calupurilor a ai#a dimeniunile 7!7!7 cm' iar *9:

dimeniunile fetei de 0/09/ cm % figurile ' 0' &"


11/30


12/30


13/30

Acete operatii unt complectate' uneori cu operatia de curatire a agregatelor prin

palare"

Maruntirea pietrelor e face uccei)' in mai multe trepte de concaare$

-in prima treapta de concaare e reduc #locurile e!trae din cariera cu dimeniuni de:44-.44mm' la fragmente cu dimeniunea ma!ima de*44-*84 mm" Aceata operatie e

numete concaare primara au degroiare i e realizeaza cu concaoare cu falci % fig" **&

au cu concaoare conice de mare capacitate %fig" *8&' care au un grad mare de reducere % intre

5 i &" Din materialul rezultat in prima treapta de concaare e epara piatra #ruta' care

er)ete la e!ecutarea fundatiilor de drumuri' pereurilor' pa)a,elor i acotamentelor %figura

*:&"


14/30

#&


15/30


16/30

-domeniile de foloire a pietrei concaate' deoarece alegerea unor concaoare cu un

grad mare de pargere conduce la creterea procentului de granule lamelare i aciculare' iar pe

de alta parte' adoptarea mai multor trepte de concaare' produce o cantitate mare de material

marunt care nu-i gaete intre#uintare imediata"

Materialul #rut rezultat din concaare tre#uie eparat pe orturi" 3peratia de epararepe orturi elementare e face prin ciuruire %figurile *5' *.' *&' iar ulterior' orturile

elementare pot fi ametecate in anumite proportii pre a e o#tine agregatele neceare" Pentru

ortarea curenta e foloec ite i ciururi care pot fi din ta#la de otel perforata' cu oc+iuri

patrate' au dintr-o teatura metalica cu oc+iuri patrate" La noi -a ta#ilit ca itele' in mod

con)entional'ca uneltele de cernut cu dimeniunea laturei oc+iului patrat mai mica de 5mm

ete ita i ete realizata din teatura metalica' iar cle cu dimeniunea laturei oc+iului patrat

mai mari de 5mm unt ciururi i unt realizate din ta#la perforata cu oc+iuri patrate"


17/30


18/30

Piatra #ruta pentru pa)a,e pentru drumuri i trazi' are forma neregulata cu fata poligonala'

ete de doua tipuri % tip mare' tip mic& cu dimeniunile fetei *44""844mm i repecti)

4""*4mm' cu inaltimea de *4/"844mm' pentru tipul mare i de *84/*4mm' pentru tipul

mic" Piatra #ruta pentru anrocamente tre#uie a ai#a maa unui #loc de minimum .4 ?g"


19/30

(ri#lurile intre#uintate in traturile de uzura au la tratamente #ituminoae tre#uie a

pro)ina dintr-o roca cu rezitenta la compreiune' in tare ucata' de cel putin *54/*7

N9mm8"

(ri#lurile foloite la tratamente de uprafata ete o#ligatorie )erificarea rezitentei le

ing+et-deg+et ptin metoda claica" In general rezitenta la ing+et-deg+et ete apreciata prinactiunea repetata a ulfatului de odiu%Na 23 & in . cicluri"

Nisipul de concasare' pro)ine din faramarea rocilor' cu dimeniunile 4/"":'*.mm'

cu granulozitate continua i un coeficient de acti)itate de *'./8'41' functie de

continutul fractiunii 4/"4'47mm" Nu e admit impuritati au corpuri traine"

(ri#lurile i niipul de concaare e utilizeaza cu precadere pentru prepararea unei

di)eritati de mi!turi afaltice la cald au la rece i pentru prepararea #etoanelor pentru

im#racamintile rutiere din #eton de c

(ri#lurile pro)enite din roci edimentare pot fi utilizate numai la drumurile cu claate+nica I i i trazi categoria III i I"

DETERMINAREA (3NDITIILE DE (ALITATE ALE AGREGATEL3R NATURALE

(alitatea agregatelor naturale i a pietrei prelucrate pentru drumuri e determina prin

)erificari la dec+iderea e!ploatari cat i periodice de catre un la#orator de pecialitate i

contau din )erificarea tuturor caracteriticilor prezentate in ta#elul *" Acete caracteritici'

precum i principiile metodelor de determinare alor' e pot grupa atfel :

. !aracteristici care depind in special de natura rocilor:

1.Re"istenta la sfaramare prin compresiune a pietrei sparte in stare umeda #R!$

2e determina procentul de material care ramane pe ciurul cu dimeniunea oc+ilui de*4

mm dupa ce piatra parta a fot aturata cu apa timp de 5 ore i a fot upua unei preiuni'

care crete treptat' atfel ca in timp de 4/74 ' forta de compreiune a a,unga la 544?N"

Determinarea e efectuiaza pe fractiunea cu dimeniunile de :*'./".4 mm' o#tinuta prin

cernere' iar cantitatea de material necear pentru o determinare %m& ete ta#ilita cu relatia

empirica$ m>*'4.a %Bg"&; unde aete denitatea aparenta a pietrei parte"

Rezitenta la faramare prin compreiune %R(& e calculeaza cu formula$

Rc >m*9m"*44 in care$

m maa initiala a pro#ei' in grame;

m* maa materialului rama pe ciurul *4R' in grame"

2.ndicele de re"istenta la sfaramare prin compresiune al pietrei sparte in stare

saturata #R$%

2e determina raportul dintre o contanta i modulul mediu de faramare princompreiune' care reprezinta media umei coeficientilor de trecere prin ciururile :*'.R; 8.R;


20/30

*R; *4R; i .R' dupa ce' o pro#a de :444g' contituita din parti egale de fractiunile de

:*'./54 mm; 54/.4 mm i .4/: mm' o#tinute prin cernere din fractiunea :*'./: mm'

a fot aturata i upua la compreiune de 544BN"

(oeficientii de trecere %a' #' c& prin ciurul %n& e calculeaza cu formula$

an>m*9m; #n>m89m; cn>m:9m in care$

an' #ni cn coeficienti de trecere la prima' adoua i a treia determinare prin ciurul

n;

m*' m8i m: maa materialului trecut prin ciurul n' la prima' a doua i atreia

determinare' in grame;

m maa totala a materialului din fiecare pro#a in parte' in grame;

n diametrul oc+iului ciurului %:*'.; 8.; *; *4 au . mm&"

Modulele de faramare prin compreiune %2c& e calculeaza cu formulele$

2c*>a:*'.C a8.C a*C a*4C a.

//////////////

2c:>c:*'.C c8.C c*Cc*4C c.

Modulul mediu de faramare prin compreiune%2cm& e calculeaza cu relatia$

2cm>% 2*cC 2c8C 2c:&9:

Indicele de rezitenta la faramare prin compreiune %IR(& e calculeaza cu formula

empirica$

IR( > *o9cm

3.Re"istenta la sfaramare prin soc mecanic a pietrei sparte in stare uscata #R&$%

2e determina procentul de material care ramane pe ciurul de *4R dupa cepiatra parta a fot upua actiunii de faramare cu #er#ecul ciocanului tip


21/30

m* maa materialului rama pe ciurul *4R' in grame"

4.ndicele de re"istenta la sfaramare prin soc mecanic al pietrei sparte in stare

uscata #RR&$%

2e determina raportul dintre o contanta i modulul mediu de faramare prin ocmecanic' care reprezinta media umei coficientilor de trecere prin ciururile :*'.R ; *4R;

:'*.R; i itele *R i o'8 mm' dupa upunerea la lo)ituri repetate a unei cantitati de

:4448.g' contituita din fractiunea de 54/".4 mm"

(oeficienti de trecere %an' #ni cn& prin ciurul au ita n e calculeaza cu relatiile

urmatoare$

an>m*9m' #n> m89m' cn>m:9m' unde parametrii au aceeai emnificatie

ca la indicele rezitentei la faramare a pietrei prin compreiune"

Modulele de faramare prin oc %2m& e calculeaza cu formulele$

2*>a:*'.Ca*4Ca:'*.Ca*Ca4'8

/////////////

2:>c:*'.Cc*4Cc:'*.Cc*Cc4'8

Modulul mediu de faramare prin oc %2m& e calculeaza cu relatia$

2m>%2*C28C2:&9:

Indicele de rezitenta la faramare prin oc mecanic %IR2& e calculeaza cu relatia

empirica$ IR2>*492m"

5.'eterminarea u"urii

a.("ura cu masina tip )os *ngeles #)*$.

Uzura cu maina tip Lo Angele e apreciaza prin procentul de material' ce trece prin

ciurul cu oc+iul de *'4 mm' reprezentand uzura agregatelor naturale datorita in principal

ocurilor produe de caderea unui numar impu de #ile metalice'cu maa ce depinde de ortulde agregat analizat i intr-o maura mai mica' frecarii granulelor intre ele i cu uprafetele

metalice ale peretilor mainii' la un numar precri de rotatii" Pro#a de material ucat are maa

de .444/"*4444g' corepuzator cu ortul tetat"

Maina tip Lo Angele ete alcatuita dintr-un cilindru de otel' inc+i la am#ele capete'

care e rotete in ,urul unui a! orizontal cu o )iteza contanta de :4/:: rot"9min %figura*&"


22/30


23/30


24/30

g8.au g.4>[%m*-m8&9m*]"*44 in care$

m* maa initiala a pro#ei ucate' g'

m8 maa retului pe ciur dupa ucare' g"

Materialul dupa efectuarea ciclurilor de ing+et-deg+et'% materialul rama pe ciur cat

i trecerile' e cantarec eparat' dupa care e reunec& e introduce in maina tip Lo

Angele pentru a determina uzura" In paralel e determina uzura cu maina Lo Angele pe o

pro#a din acelai material' dar care nu a fot upua la ing+et-dezg+et"

2eni#ilitatea la ing+et %gLA8.au gLA.4&

gLA8.au gLA.4>[%LAg-LA&9LA]"*44 unde$

LAg coeficientul Lo Angele al materialului' dupa ciclurile deing+et-deg+et' in procente;

LA coeficientul Lo Angele al materialului' care nu a fot upu la

ciclurile de ing+et-deg+et"

!aracteristici care depind in mod special de modul de obtinere a

agregatelor naturale- continutul de impuritati si caracteristici geometrice.

a.!ontinutul de impuritati:

1.continutul de fractiuni sub 0,0mm din criblura #0,0$%

(ontinutul de fractiuni u# 4'47 mm din cri#lura e determina prin diferenta dintre

maa initiala a unei pro#e de cri#lura' care depinde de ortul tetat i cea dupa ce -au eparat'

prin palare pe ita de 4'47 mm' particulele aderente pe uprafata granulelor' cu dimeniuni

mai mici de cat aceata"

(ontinutul de fractiuni mai u# 4'47 mm %P4'47& e calculeaza cu relatia$

P4'47>[%m-m*&9m]"*44 in care$

m maapro#ei ucate inainte de palare' g;

m* maa pro#ei ucate dupa palare' g"

2.!ontinutul de fractiuni sub 0,+3mm din pietris # 0,+3$%

(ontinutul de fractiuni u# 4': mm din pietri e determina prin diferenta dintre maa

initiala a unei pro#e de pietri' care ete in functie de ort i cea dupa ce -au eparat' prin

palare pe ita 4':' particulele cu dimeniuni mai mici de cat aceata' aderente pe

uprafata garanulelor"

(ontinutul de fractiuni u# 4': mm %P4':& e determina cu relatia$


25/30

P4':>[%m-m*&9m]"*44 in care$

m maa pro#ei ucate inainte de palare ' g

m* maa pro#ei ucate dupa palare' g

3./civalentul de nisip #/N$%

Aceata caracteritica a agregatelor naturale pune in e)identa proportia de parti fine

din niip' prin epararea partilor ilicioae de fractiunea fina argiloaa' pritr-o palare

energica i edimentarea materialului cu a,utorul unei olutii foarte acti)a % olutie aturata de

clorura de calciu cu glicerina i formalde+ida in procente preta#ilite&"Determinarea e

efectuiaza pe o pro#a de niip' ortul 4"". mm' cu maa de :444 g' din care e prele)a *84 g

material ucat'ce e introduce intr-o epru)eta cilindrica' in care a fot introdua de,a' pana la

inaltimea de *44 mm' olutia de palare"2e pala materialul in cilindru dupa o anumita

te+nica' pentru a face ca elementele argiloae' mentinand epru)eta cilindrica )erticala% figura

84&"


26/30

Prin aceata determinare e pune in e)identa proportia de parti fine nealtrate' praful de

piatra' din niipul de concaare' prin aducerea partilor fine argiloae alterate in upenie intr-

o olutie de ilicat de odiu i apoi e realizeaza determinarea ec+i)alentul de niip al

materialului lipit de fractiuni argiloae' numit ec+i)alent de niip modificat %ENM&$

(oeficientul de acti)itate %(A& ecalculeaza cu relatia$

(A>ENM9EN in care$

EN ec+i)alentul de niip;

ENM ec+i)alentul de niip modificat care e determina cu relatia$

ENM>%+89+*&*44 in care$

+* ni)elul uperior al upeniei de parti fine' nealterate' mm;

+8 ni)elul uperior al niipului' mm"

#" !aracteristici geometrice:

-granulozitatea;

- coeficientul de neuniformitate %(n$ %

8" conditia de filtru in)er;

:" indicele de concaa, %!&;

5" coeficientul de forma al granulelor %!$%

." coeficientul de aplatizare %*&;

" gradul de pargere al granulelor %&&;

0"coeficientul )olumic mediu %!v$%

!oeficientul de neuniformitate #(n$

4ompozitia granulometrica a agregatelor naturale poate analizata si subaspectul uniformitatii granulelor in timpul punerii in opera pentru a obtineo compactitate corespunzatoare, prin calcularea cocientului deneunifomitate:

Un>d49d*4 in care$

d4ete diametrul granulelor care intra in compozitia agregatelor in proportie de 41;


27/30

d*4ete diametrul granulelor care intra in compozitia agregatelor in proportie de

*41"

Dupa )aloarea coeficientului de neuniformitate' materialele pot fi$

uniforme pentru Un@.;

cu uniformitate mi,locie pentru .@Un@*4;

neuniforme pentru UnF*4"

!onditia de filtru inverse )erifica cu relatiile$

.d*.p@d*.f; d*[email protected]' unde

d*.p' d*.f' d.preprezinta diametrele granulelor corepunzatoare unor treceri de *.1'

repecti) .1 de pe cur#a granulometrica a pamatului' repecti) a filtrului%f&"

ndicele de concasa #c$e determina cu relatia$

Ic>*44m*9m8' unde$

m*reprezinta continutul de granule din pro#a cu dimeniuni mai mari de dma!'

din materialul ce urmeaza a fi upu concaarii'

m8 reprezinta continutul de granule din pro#a cu dimeniuni egale au mai

mici de cat dma!' al ortului 4-dma!' o#tinut din concaare"

!oeficientul de forma #!$al granulelor' e calculeaza cu formula$

(GPCGA in care$

GP ete continutul procentual de granule cu forma plata calculat cu relatia$

GP>*44mp9m

GA continutul procentual de granule cu forma aciculara calculat cu relatia$

GA>*44ma9m in care$

mp maa granulelor plate din pro#a' in grame'

ma maa granulelor aciculare din pro#a' in grame'

m maa pro#ei' in grame"

Din materialul de analizat e cerne i e cantarete' dupa ucare pana la maa

contanta' cate o pro#a cu maa %m& in grame' functie de ortul elementar$


28/30

2ortul elementar Maa m a pro#ei' g' min"

:- *44

0-* ; -* .44

*-8. 8.44

*-:* %54& 8.44

:* %54&-: .444

Granulele unt eparate prin trecerea lor prin dec+iderea ciocurilor

dipoziti)ului %figura 8& atfel$

-ecare granula este trecuta prin desciderea 0 a ciocurilor,pe directia lungimii si se blocheaza cursorul dispozitivului,

-functie de modul de trecere a granulelor printre ciocurilordispozitivului granulele se grupeaza astfel:

-granule plate care nu trec decat' cu groimea' prin dec+iderea ciocurilor (;

-granule aciculare, care trec atat prin deschiderea ciocurilor3 cat si prin deschiderea ciocurilor 4.


29/30

ig.!1*ispozitiv pentru stabilirea formei granulei

2e determina prin cantarire maa tuturor granulelor plate %mp& i aciculare

%ma& din pro#a"

!oeficientul de aplati"are reprezinta procentul de granule plate la care raportulgroime9latime ete mai mic au egal cu 4'5" Determinarea e face prin cernere pe ciururi din

teatura de arma cu oc+iuri patrate' pentru determinarea latimii granulelor i prin ciururi din

#are 'pentru determinarea groimii granulelor"3 pro#a medie de .?g' pregatita din materialul

ucat pana la greutate contanta' e ciuruie prin etul de ciururi cu oc+iuri patrate i e

catatrec returile pe fiecare ciur %m*&" Returile pe fiecare ciur cu oc+iuri patrate e ciuruie

pe ciurul din #are cu ditanta dintre acetea corepunzatoare fiecarui ort conform ta#elului$


30/30

*+1;
http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/AGREGATE-NATURALE-PENTRU-DRUMU16.php#_msoanchor_1http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/AGREGATE-NATURALE-PENTRU-DRUMU16.php#_msoanchor_1

agregate naturale pentru drumuri

Documents