Magda Stan Gristian Vornicu

Memoratorlstorie

pentru clasele a V-a qi a Vl-a

NCUTESNI

VI. CULTURA GREACA SI ELENISTIGA.. ,.. , . . ... ,.25Cultura, religia, educatia...,......,.. .........................25

A. Stiinta. Arta. Descrierea unui templu................................,.....,25B. Descrierea unor sdrbdtori,.., .........................27C. Educatia, statutul femeii ................................27

vil. LUMEA TRACO-GET0-DACA.. ..........27Rapodurile geto-dacilor cu lumea greacl si cu cea romanl ............27

vilr. LUMEA RoMANA .. .. .. . ...... ...291. 0mul si mediu|... ......,..... . ..29

2. Republica r0mand..........,... .,...................,..,..,..,302.1. Roma: De la regalitate la republich .............312.2. Rdzboaiele punice......,......... ,.........32

tx. tMPERluL R0M4N..... .. ... . . .. ... 331. Principatul ...............................33

2. intinderea si organizarea lmperiului..,..,..,,.,. ,., . ..,. , ,. ........34

X. CULTUBA ROMANA . ..... 36lnfluenta culturii si civilizatiei romane in 1ume..,..,.....,..,..,..,,,.,,..,..,,36

xt. DE0L|NUL tMPERtULUt RoMAN. .. .. ..... .. ..,.. ..37

1. Criza lmperiului Roman ............. .......................37

2. Crestinismul, de Ia Constantin cel Mare la Theodosius 1..............40

3. Mentinerea lmperiului Roman de Rdsdri1...........................,...,.....41

xil. GENEZA LUMil iN MILENIUL I d.HR. . .. .. ..... .. ..... .. .. .... .. .. .. 44

Constituirea regatelor romano-germane .............41

A. Formarea de noi popoare eur0pene.....................................,.,.44B. lmperiul Carolingian........ .............................46

XIII. ETNOGENEZA ROMANEASCA. PNIMTIT FORMATIUNISTATALE .. ..... . . .. .. . 4;

1. Etnogeneza romdneascd .,..,..,.....,,.,..................472. Primele formatiuni politice romdnesti ..........................................18

150

xtv. LUMEA S1AVI.................Lumea slavd in secolele Vll-X. .. '.., '..,.50

XV. LUMEA ARABA..,.., ......................51

II. SOCIETATEA FEUDALA.,.. .. .,. ... ..... .59

Societatea medievald in Europa ,.............. ..........,..59

ilr. BrsERrcAiN EVUL MEDrU.. .. . , .,..,.. ..... . . ..,...65

1. Marea schismd a Bisericii cre$tine (1054) ...................,...............652. Cruciadele. Crestinismul si islamismul ............,.69

IV. CULTURASISOCIETATEAiN EVULMEDIU ..,,.. . ... ......,,.,...,711. Literatura medievald ...............71

2. Arhitectura si arta medievali ..............................74

v. STATUL MED|EVAL. .. .... .. .. .. ..77

1. 0rganizarea statului in Europa medievalS . .. .. ............... ,.,.........17

2. Formarea statelor medievale rominesti ........,..,83

3. Formarea si expansiunea lmperiului 010man.............................,.85

...50

151

vil.1.

2.

vr. NA$TEHEI LUMil MoDEBNEEUROPA IN EXPANSIUNE .,....."..88

1 . De la atelierul mestesugdresc la fabricd.......................................882. Principalele descoperiri geografice si consecintele 10r................90

a/BENA$TEREA SI UMANISMUL. Renasterea in 1ta1ia.......,...... ..,, ........94

. lnfluente culturale in Europa........... ................ ..98

vilr. REFoRMA RELTGT0ASA $t GoNSECTNTELE SALE.....................1 O0

1. Reforma si Contrareforma "..............................1002. Rdzboiul de 30 de ani si consecinlele sale .................................1 08

IX. EPOCA MODERNAEUBOPA iN SECOLELE XVII-XVIII..I. Manifesthri ale al-.solutismului monarhic .1 13

2. Monarhia constitutional5 din Ang|ia........... . , .116

3. lluminismul in Europa... '.''.''..,',''','.123

X. REVOLUTIIALE EPOCII MODERNE .. ..,.. . . ...133l. Revolutia americand ...........,133

2, Revolutia din Franta, de la Adunarea Stlrilor Generalela Conventia 1ac0bin5.....,..,.... ..........................1 37

3. Franta, de la Consulat la lmperiu .....................141

xr. LEcTil DE SrNTEZA.............'1. Cilitori $i cildtoriiin Evul Mediu ....,.1442. Statutul femeiiin Evul Mediu ,..........................1453. Viata copiilor in Evul Mediu . ,.. .146

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ..._.......... t4/

. ................1 1 3

144

tcl

ISBN: 978-973-748-806-016 x 23 cm, 160 pagini

CLASA a V-a

r. rNTRoDUcrnr iru sTUDtuL IsroRIEl

Istoria este gtiinla care se ocupi cu studiul evolutiei socjetitliomeneqti, din cele mai vechi timpuri qi pini astizi. Istoria poate ficunoscut[ prin studiul izvoarelor sau surselor istorice.

Izvoarele istoriei (sursele istonce) sunt, de reguli, clasifioate astfel:

- izloare (surse) nescrise (construclii diverse, unelte, ceramici, obi-

ecte de podoaba etc.);

scrise (cdr{i, inscriplii, sorisori, monede, hd(i etc.).

Izvoarele (sursele istorice) sunt studiate de qtiintele ajutdtoare ale isto-

nei (auxiliare):arheologia: $tiinta care se ocupf, cu descoperirea qi cercetarea ur-

melor materiale ale trecutului pistrate, de obioei. in pdmint;

1. 0mul gi mediul

Reperc cronol,ogiee Die{ionar

) Ariul 1-ince-putirl Erei Cie$tin€,anulnaoterii luiIisus Hristos, res-pectiv anul i4 aldomniei impf,-ratului romanOctaviafi Augustus(27 t.Hr-14 d.[Ir.]

Cronologie - qtiin{E auxiliard a istoriei care se

ocupl su datsre4 fixarea ?n timp qi ordonatea

evenimentelor isknicefl*nria * ctiiniq cqre {A Adrni cr1 qtirdirr} trcqrlrlhri

omeniriiIzvor istoric/Sursi l$toric6 - martsrie scrisflsau nescrisE (obiecl nescris, document, inten iu

etc.) care permite cunoasterea ffecutului istoric

$tiin{* *urili*r6 = Stiin$ ajurdtosre, com-piemerlard, care cootribuie la cunoaqterca

aorofundati a istoriei

epigrafia: $tiinla care studiazi inscriptiile de pe materialele dure

lmeLal. ceramicd. piatral:

- numismatica: $tiinla care cerceteazd monedele qi bancnotele;heraldica: gtijnla care explici semnificalia stemelor $i a blazoanelor;cartograf ia: qtiinta care studiazd h54ile vechi.

Un rol important in cunoaqterea istoriei revine cronologtei. Aceastaimparte evolulia omenirii in:

ere;

- epoci istorice;

- unititi ale timpului istoric.

Istoria societilii omene$ti se imparte in doud ere:

- erainainte de Hrislos (i.FIr.), care cuprinde timpul trecut de la apariliaomului pini la anul naqterii lui Iisus Llristos (anul l);

- era dupd Hrisbs (d.Hr.), care num[r[ timpul trecut de la anul 1 pAniin zilele noastre.

Epocile istorice sunt:

Preistorial

- Antichitatea (Epoca Anticd);

- Evul Mediu (Epoca Medieval[);Epoca Modemii;Epoca Contemporani.

Unit5{i ale timpului istoric sunt:anul (unitatea f undamentali);

-deceniul (10 ani);secolul sau vcacul (100 de ani);

- mileniul ( 1000 de ani).

2. Marile zone de aparitie a civilizatiei

Istoria nu este o simpl[ ingiruire de evenimente. Ea studiazi cau-

zele, deslhqurarea evenimentelor istonce, dar Ei modul de via[d sau cultura

diverselor popoare.

Omul a apdrut in Afnca in urmd cu peste 4 milioane de ani. rlspin-dindu-se apoi treptat pe celelalte continente.

in lunctie de condiliile de mediu, oamenii qi-au ales teritoriile pe care

s[ traiascd. in unele situatii, mediul a fost modificat penhu a fi propice

existenfei oamenilor (de exemplu, construirea canalelor de irigatii pentru a

translorma suprafefele aride in terenuri agricole).

O civilizatie este definiti prin mediul geografic in care trdieqte, prin

organizarea ei sociali gi politicd, prin ocupalii (via{i economicd), prin

culturi gi religie.

Cullura include:

cultura materialf, (construcfii, unelte, arme etc.);

cultura spiritual[ (religie, arti, obiceiuri).

il. PREISToRIA UMANITATII

Apari!ia, evolulia qi risp6ndirea grupuril0r umane

Repcrt eronclogice DittionarF Cca 4-5 mil. de ani i.Hr. -inceputul erolufieiumanitltii

Civilizatie = nivelul de dezvoltareal culrurii materiale 5i spirituale a

soc iel.dl ii

Repereeronolosice

Dictionar

) Cca 4-5mil. tle a*ii.Hr. - cca

1000 i.Hr,-prelstonaumanitaiii

Picturi r*pertre = fr:rm{ de manifestarc altisxicisppcifica Preistoriei, picturi pe perelii peqterilar

Politeism = medi4a religioasfl ia mai mul,ti zei

Preistorie = cea firai "eche

qi rn*i lndelungatE epocil

din istoria umanit6tiiSedent*rlzare = stal'ilirra (fixar*a) pe uri anuraitteritoriu, psrtru o Fenoadi lungi de tirnp, a comu-niritilorumane casabile si-si obtini siasure hrara*

Aparilia omului pe Pimint este explicatd atdt din perspectivl reli-gioasS, cat Si istorica:

-tcoria creationisti susline cd lumea a fost creatl de Dumnezeu;

- teoria evolulionisti (formulaG de Charles Darwin, in 1859) sus{ine ciomul s-a tbrmat prin desprinderea din ordinul biologic al primatelor(maimulelor), in umd cu mai multe milioane de ani.

Factorii care au influenlat dezvoltarea inteligen{ei omului primitir :

- necesitatea de a gdsi soluti i penfiu adaptarea la mediu;dezr oltarea ca|aciugi i cutici cranicne.

Preistoria incepe de la aparilia omului pe P[m6nt qi ia stirqit injurulmileniului al III-lea i.Flr., atunci cind oamenii descoperd scrisul $i se fbr-mcazi, in Orient, prirnele state.

Preistoria cuprinde umltoarele perioade istorice:

) Epoca Pietrei, imp54iti astfbl:

Paleolitic (Epoca veche a pietrei);Mezolitic (Epoca de rnijloc a pietrei);Neolitic (Epoca noud a pietrei);

) Epoca Metalclor, care include:

Epoca Bronzului;

- Epoca Fierului.

imp[r{irea Preistoriei se bazeaza pe evolu[ia materiali gi spintuald a

omului de-a lungul acestei epoci i.torice.

Principalelepragrese ale umanitilii in cursul Preistoriei au fost:

Perioadlistoricl

Progrese

EpocaPietrei

Paleolitic qi Mezolitic

- aparilia omului pe Pimint;evolulia omului pdnd 1a fbrma actual[, etape:o Ramapithecus: cca 5 mil. de ani i.Hr.;o Australopithecus: cca 2 mil. de ani i.Hr.:

EpocaPietrei

o Homo habilis: cca 1,2 mil.- 700 000 i.Hr.;o Homo erectus: cca 500 000 i.Hr.:o Homo de Neanderthal: cca 100 000-50 000 i.Hr.ir F{omo sapiens sapiens: cca lti 000 i.Hr.ocupalii: r dndtoarr'. eulcs. pe'euil:

- organizare: ceata bazatl pe lcgituri de rudenie, Iocu-

inte naturale, in peqteri sau pe terasele inalte ale apelor

curgAtoarei

unelte: piatr[ ciopliti, os, com de animal;

viat[ spiritualA: practici magice, picturi rupestre.

Neolitictrecerea de la econornia bazati pe vinitoare qi cules

la cultivarea plantelor qi domesticirea animalelor;sedentarizarea comunititilor umane;

- ocupa{ii: cultivarea plantelor (agriculturl primitivd),

cre$l.erca animalelor qrastoril): meite)uguri casnice (tors.

tesut, olArit); come( (schimburi de produse - troc);

- organizare: gintd (gmp de oameni reunili pe baza 1eg5-

turilor de rudenie dintre ei), trib (mai multe grnli reunite de

pe un anumit teritoriu), aqeziri sdtegti;

via{i spirituald: fonnarea concepliilor religioase (politeis-

mul); predomini cultul zeilei-maml a p6mantului; apar

sanctuarele destinate ceremoniilor saffe.

Epoca

\IetalelorEpoca Bronzului, Epoca Fierului

aparilia gi dezvottarea extragerii Ei prelucrlrii meta-

lelor (minerit, metalurgie.l;

descoperirea scrisului;lbmarea celor mai vechi state (in Egipt 9i

Mesopotamia - lrak, astazi).

ocupalii: agriculturd (utiLzarea plugului), pistorit, me9-

tequguri (olirit, metalurgie etc.), comer! (apare moneda);

Epoca | - organizare: triburi, uniuni de triburi, state (pe la 3000Metalelor I i.Hr.);

- vialI spirituald: politeism, manit'estiiri artistice diverse

icturd, arhitecturi etc.).

III. ORIENTUL ANTIG

1. 0mul gi mediul. Popoarele Orientului Antic

Apari{ia primelor civilizafii a fost strict condilionati de posibilitateaasigurarii celor nccesare traiului.

Marile intinderi nisipoase ale Orientului nu puteau fi prielnice vie-

!ii. De aceea, populaliile umane s-au concentat in zonele fertile: cimpiilemai uqor de amenajat prin deseciri qi irigafii (aflate de-a lungul marilorfluvii). Astfel, condiliile geogratice au influenpt direct via{a oamenilor dinOrientul Antic, fapt dovedit de aparilia primelor civilizalii in zonele carepermiteau desligurarea activit6!ilor umane.

Teritoriul Orientului Antic era cuprins intre N{area Mediteran5 gi

Oceanul Pacific.

Ocupaqiile locurtorilor din Orientul Antic erau: agricuitura, pisto-ritul, mineritul, meqtequgurile, come4ul (ini1ial, sub forma trocului).

10

Principalele popoare din Orientul Artic au tbst:

Popoare antice Aqezare geograficl Statulde azi

Egiptenii in nord-vestul Africii, de-a lungulflrrvirLri Nil

Egipt

S u me rtekll, a l{ kadrcnil,asirienii, babilonienii

Mesopotamia, in zona dintre flu-viile Tigru qi Eufrat

Irak

Fenicienii pe coasta esticA a MeriiMediterane

Liban

Evreii pe coasta estlca a Manl lsrael

Hitilii in Podi$ul Anatoliei, Asia Micd Turciae in Podisul Iranului lran

I, Asia de Sud IndiaAsia de Est China

2.Dela orasele-slate la imperii

) Ccalor orage-sLagag, Kiq) Cca24{B1.blos, it> r296-ilegiptean

5

Babi> _i59-529 i

:i II-iea,

Renerc cronolosice flirllnHs'F Cca 3000 i.I{r. - sfilr+itulPreistoriei $i &reputulArttiohitqii" ApaaJia pri',rnelor state" in Egipt 9i'Meqopotrahi*. '

l 4?6 d.I{r,, sfirgitrdAnti-chit*lii $ hpepufl ri EvuluiMediu

Aatictrtit*te (f,poc* Aritlefl] * epoea :

istoricl plasat5 intre Prei*torie gi EwlMediu {Epoca MedieYal{; incspode la fer,marea *tatelor 6i inventarea$erierii {cca 3080:hHr.) gi' se incheiein secolulV d.Ht; odot6'cu prib*qireaImperiului Rotnari: de ApusTloc - schir*b de *rodu$e

DETSU

hindusii)1

Dinastle * familie con-duclt0areirtr'un $tat(farnilie domnitoare)F*aon =rege (condu-ebtot),al Egipt*ld, inAntichitate0ra+-stat * orag ava&dconducere, organieare ;ilegi propriiSclav o persoaa5. &t{libertate, *are apart$eullui stapen

11

2.1. Reconslituirea istoriei unui orag-stal

in Orientul Antic, statul a apdrut datoriti:- necesitilii de a organiza qi de a coordona colectiviti{ile umane pen-

tru munci de mare amploare (irigalii, deseciri, amenajf,ri agricole,constructii)lnecesitilii de a asigura apdrarea eficienti a comuniti{ilor umane inf'a!a pericolelor exteme;nevoii de a reglementa prin nonre qi legi relaliile dintre oameni,respectiv dintre clasele gi categoriile sociale.

Primele orage-s1aLe ale Orientului Antic au apAmt in Mesopotamia:Ur, Urulq Lagag, Kig, Umma, Nippur.

Ora$ul-stat avea ca nucleu o cetate, la care se adiuga teritoriul dinafara zidurilor (pimintul inconjurdtor).

in fruntea cetalii se afla regele (monarhul), considerat reprezen-tantul zeului pe pdmAnt. Centrul puterii regale era Palatul. Regele de{i-nea intreaga putere politici, militard,judecdtoreascS, religioasl. El aveanumeroase atribulii:

- conduc[tor al slatului;- eomandant suprem al armalei:

- qef al administraliei;legiuitor suprern;

-.judecdtor suprem;preot suprem (reprezentant al zeului pe Pdmdnt).

Locuitorii cetnlii ti ai teritoriului din jur (1iranii care cultivau p[-mAntul inconjuritor) erau supugii regelui. Ei pldteau ddri pentru acesta $ipentru zeul ocrotitor al cetilii. Ora$ul-stat avea normejuridice (legi proprii)gi un zeu pentru care se oonsruiau temple, considerate licaquri ale acestuia.

2.2. Regate $i imperii din 0rientul Antic

a. organizarea regatel0r $i a imperiil0r

Regatul avea un teritoriu mai mare decdt oragul-stat. Acesta cuprin-dea mai multe provincii, sate, ora$e. Imperiul era fon.nat, de reguli, prin

12

cucerirea mai multor popoare (orage-state, regate). De aceea, un lmperlu

avea o intindere mai ntare decAt un regat. Unele regate s-au transfbmat in

irnperii, datontd cuceririlor teritoriale.

Printre regatele Orientului Antic s-au numiral: Regatul Egipt, Regatul

er,reiloq Regatul hititilor etc. hrperii putemice au ftlst: [mperiul Asirian.

lmperiul Persan, Imperiul Chinez.

Baza autorititii regale in Orient o reprezenta voin{a zeului. Regele era

considerat reprezentantul zeului pe Pdmant. Funclia regala se moqlenea in

cadrul familiei conducltoare (dinastiei).

Obligatiile principale ale supuqilor rcgelui erau:

plata ddrilor (irnpozitelor);

- pruliciparea la oastea regalii de cAte ori era necesar;

munca gratuite la marile constructii (canale de irigalii, dr-Lrmuri,

temple, lortificali i).

in Odentul Artic, organizarea sociald cuprindea:

aristocra{ia (nobilimea);- oamenii de rind, liberi (lirani, meqtequgan, negustori);

sclavii (destul de pulin numeroqr, aceqtia apa4ineau lrai ales regelui

sau irnpdratului qi templelor).

b. Studiu de caz. Egiplul

Regatul Egipt s-a fbnnat, la slirgitul mileniului IV i.Llr., pnn unirea

:.,melor (comurititilor sate$ti) irl douA regale: Egiptul de Sus qi Egiptul de

.rs. \cestea au lbst unite de laraonul Menes lNanner) pe la anul 3 100 i FI-r.

rrrca celor doui regate era evidenliati de pufiarea de cdtre laraon a doui

- :.,ane. una albd gi alta roqie, simbolizdnd, fieoare, unul dintre regate.

C'apitalele Egiptului in Antichitate: Memphis, Thinis, Teba.

\Itrmente ale istoriei Egiptului:1150 i.Hr. - incepe perioada de maxinrd inflorire a Egiptului(5e translbrmA in ifirperiu);1-182-1.150 i.Hr. - domnia lui Tutmes al III-lea (apogeul extinderii

EgiptulLri);

13