UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARAFACULTATEA DE ECONOMIE ȘI DE ADMINISTRARE A AFACERILOR

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ

EVALUAREA MEDIULUI DE AFACERI DIN FRANȚA,GERMANIA ȘI UNGARIA ÎN CAZUL FIRMEI

S.C. Transilana S.A

Echipa de studenți,… - mediul ….… - mediul ….

Timișoara2013-2014

Introducere

Internaţionalizarea a devenit, în zilele noastre, o axiomă pentru firmele din toate ţările, indiferent de gradul lor de dezvoltare economico-socială. Strategia de internaţionalizare adoptată de către o firmă reprezintă rezultatul voinţei de angajare într-o economie globală sau, altfel spus, este expresia politicii sale de dezvoltare. Deoarece nu există o strategie de internaţionalizare optimă aplicabilă în toate cazurile, întreprinderea are la dispoziţie mai multe opţiuni.

Export- indirect- direct- grupuri de marketing pentru export

Strategii asociate- aranjamente contractuale- alianţe strategice- firme mixte- reţele dinamice

Investitii directe- achizitii- fuziuni- filiale, sucursale (investitii pe loc gol)

Aceasă lucrare işi propune să analizeze posibilitatea internaţionalizării firmei S.C. Transilana S.A. pe piaţa Ungariei, Franţei şi a Germaniei. Pentru aceasta vom efectua analiza mediului intern al firmei, analiza mediului de afaceri la nivel mezoeconomic şi macroeconomic. Vom folosi indicatori specifici fiecărui mediu, indicatori ce sunt relevanţi pentru domeniul de activitate al companiei.

1. Analiza mediului intern al firmei

1.1. Evoluția firmei

Societatea comercială Transilana S.A. a fost înființată în 1936 sub denumirea de 'CORONA' de către firma Wilhelm Scherg & Comp. și Stör & Comp. din Lipsca - Germania având ca obiect de activitate fabricarea de fire tip Kamgarn ( deci o filatură de lână pieptănată ) pe sistem de filare clasic francez. A inceput să producă în 1937-1938 cu capacitatea inițială de 6000 fuse filatura, urmând câteva dezvoltări în următorii ani, ajungând la 18.000 fuse în 1960.

Prima dezvoltare semnificativa a avut loc în anii 1966-1968 cand preparatia filaturii a fost dotata cu 3 linii moderne Ingolstandt rapide cu reglaj automat al reglarii palelor, capacitatea filaturii, ajungand la 18.000 fuse, completandu-se gradul de prelucrare al firelor cu un atelier de dublat-rasucit strict necesar pentru finisarea mecanica a firelor.

Trebuie subliniat aspectul flexibilitaţii la care a ajuns în aceasta perioadă filatura, fiind proiectate şi omologate tehnologii noi pentru valorificarea potentialului de fibre produse în tara sau importate, cum sunt cele poliesterice, poliamidice, acrilice, celulozice, în procent de 100% sau în diverse amestecuri de lana sau intre ele, realizandu-se articole cum ar fi tesaturi fine, tricoturi din fire acrilice HB şi fixate intr-o diversitate mare şi o gama coloristica, practic nelimitata.

Din anul 1992, filatura a cunoscut prima retehnologizare prin dotarea preparatiei cu o linie moderna importata din Italia, de la firma SANT' ANDREA NOVARA, astfel putand sa se realizeze la parametrii calitativi şi economici superiori fire de finete ridicata pana la Nm 64.

În anul 1995 s-a realizat prima retehnologizare a finisajului mecanic al filaturii, prin punerea în functiune a doua masini de bobinat cu Spicere şi curatitoare electronice, şi a doua masini de sucit cu dubla torsiune de la firma Savio - Italia. În acelasi an a fost realizata şi automatizarea procesului tehnologic de vopsire a palelor.

În anul 1996 au fost modernizate 18 masini de filat cu inele, în colaborare cu firma SFK Germania, iar un an mai tarziu au fost puse în functiune o masina de contractie Superba - Franţa şi o masina de ambalat bobine în folie de paleti.

În urmatorii ani s-a pus accentul pe prelucrarea rapida şi eficienta a datelor tehnice şi economice prin perfectionarea sistemului informatic, iar dotarea cu aparatura de laborator performanta asigura controlul continuu şi precis al parametrilor tehnici a produselor furnizate de Transilana S.A.

Toate produsele societaţii sunt destinate fabricarii de tesaturi şi tricotaje (inclusiv ciorapi) a caror valorificare se va face în marea majoritate la export.

Transilana SA este o societate în continua dezvoltare, şi urmareste atat atingerea unor nivele cat mai inalte de calitate cat şi satisfacerea nevoilor clientilor sai, urmarindu-se în acest scop mentinerea proceselor de productie la standarde ridicate prin investitii regulate în echipamente şi tehnologii de ultima ora.

1.2. Domeniul de activitate și analiza portofoliului de produse

Transilana S.A. este o societate comerciala cu capital integral privat, specializată în producerea şi comercializarea firelor de lana şi tip lana pieptanata. Societatea are o lunga traditie în cadrul industriei textile romanesti, cunoscand în decursul timpului multiple schimbari.Conducerea societaţii este asigurata de AGA şi Consiliul de Administratie, avand ca presedinte pe Directorul General al societaţii cu experienta indelungata în activitatea productiva şi manageriala.Societatea are în subordine în prezent un numar de 368 angajati din care, 89,6% este personal calificat, restul pana la 100% fiind muncitori necalificati.

Experienta şi traditia în productia de fire de lana pieptanata şi tip lana pieptanata au condus la ocuparea unei pozitii aparte în acest sector la nivel national şi anume cea mai larga oferta la un nivel calitativ de varf. Acest lucru a fost posibil datorita programului constant de investitii, preocuparii permanente pentru organizarea eficienta a productiei şi nu în ultimul rand datorita efortului inovativ al angajatilor. Gama de productie a societaţii Transilana S.A. cuprinde:

• fire pentru tesaturi (Nm 18-64), pentru producatorii de tesaturi, din: •• 100% lana              •• Lana + poliester;     •• poliester + celofibra.

• fire pentru tricotaje (Nm 7-56), pentru producatorii de articole tricotate, din: •• 100% lana, inclusiv lana Superwash•• lana + acril;•• lana + poliamida;•• lana + celofibra.

Fire pentru tricotaje: Nm 7-56 din 100% lana, lana + acrilic, lana + poliamida, lana + celofibra, inclusiv lana Hercosett pentru articole Superwash, poliester + celofibra şi 100% acril. Firele se pot livra albe sau colorate, sunt curatate electronic, iar legarile se efectueaza cu dispozitive Splicer (fara nod). Incepand cu anul 1999 societatea a initiat dezvoltarea unei capacitati de filare a firelor SIROSPUN şi CORESPUN cu miez filament elastan. Productia acestor fire este în stadiul de testare urmand ca imediat dupa obtinerea unui nivel convenabil de calitate şi organizare sa se realizeze lansarea acestora pe piaţa Vopsirea se poate realiza în orice culoare, inclusiv melanjuri. Reproducerea culorii de la un lot la altul se face cu mare acuratete, avand în vedere procedeul de vopsire în pala şi controlul electronic al culorii pe spectrofotometru. Sistemul de calitate implementat asigura performantele tehnice, valoarea comerciala furnizata, serviciu rapid şi de calitate, ce au construit intotdeauna increderea clientilor ca pot producce la randul lor o valoare adaugata considerabila.

Activitatea productivă a unităţii se desfasoară intr-o singură incinta şi cuprinde 3 corpuri de fabricaţie:  Corp filatura datand din 1930, constructie cu seduri de 21 m deschidere, cu subsol şi parter inalt de 6 m, care cuprinde urmatoarele ateliere de fabricatie:-         preparatia filaturii-         filat-         finisaj mecanic-         presat ambalat fire în sculuri Corp fabricatie pieptanatorie pale de celofibra - constructie P+1,  realizat  în perioada 1975-1976 în care functioneaza atelierele:-         pieptanatorie pale celofibra-         repieptanatorie paleCorp fabricatie vopsitorie pale – constructie parter, alipita corpului pieptanatorie, sectie modernizata în perioada 1977-1978.

Societatea comerciala “Transilana” SA Ghimbav are organizat un “atelier mecano-energetic” prevazut cu personal specializat pentru realizarea urmatoarelor activitati la nivelul societaţii:-         confectionat piese schimb şi reconditionat piese;-         intretinere electrica ;-         intretinere mecanica la atelierele: desfiltuit, repieptanat, preparatia filaturii, filat, finisaj mecanic;-         intretinere mecanica la atelierele: pieptanat pale celo, vopsitorie şi mijloace de transport.Intreaga activitate de intretinere este coordonata de directorul comercial al societaţii.

În perioada 1991-1992 societatea a intreprins unele masuri de retehnologizare în special în preparatia filaturii prin achizitionarea unei linii de preparatie moderna, dotata cu laminoare finisoare, pentru realizarea de fire fine pentru tesaturi de calitate superioara, de provenienta SANT’ ANDREA NOVARA - Italia, pusa în functiune în semestrul I 1992.

2003-2004 - Inlocuirea completa a parcului de masini de pieptanat cu utilaje moderne Sant'Andreea Novara - Italia

1996 - Modernizarea masinilor de filat cu inele, în colaborare cu firma SKF Germania

1995 - Automatizarea procesului tehnologic de vopsire a palelor

1995 - Atingerea unor nivele de calitate ridicate ca urmare a achizitionarii masinilor de bobinat automate şi a masinilor de rasucit cu dubla torsiune SAVIO - Italia

1993 - Modernizarea preparatiei filaturii prin achizitionarea unei linii performante Sant'Andreea Novara - Italia

Societatea este în continua dezvoltare tehnologica şi urmareste atat atingerea unor nivele cat mai inalte de calitate, cat şi satisfacerea nevoilor clientilor sai, dorindu-se în acest scop mentinerea proceselor de productie la standarde ridicate prin investitii regulate în echipamente şi tehnologii de ultima ora.

1.3. Aspecte organizatorice privind firma

            Începand cu anul 1991, Transilana S.A. devine societate pe actiuni, acestea fiind impartite astfel:

-         45% - persoane fizice (cupoane);-         40% - salariatii firmei (PAS);-         15% - societate de investitii financiare cu capital privat (SIF II Moldova).

Capitalul social al firmei este de 49.630.162 mii lei.Fiind organizata intr-o structura administrativa tip piramidal, Transilana S.A. are în

componenta sa: AGA (Adunarea generala a actionarilor); CA (Consiliul de administratie); Presedintele CA – Director General; Conducere Executiva–        Director Economic;–        Director Tehnic;–        Director Marketing;–        Director Servicii.      Organigrama societaţii se prezinta astfel:

 

Fig. 1.1. Organigrama societaţii Transilana S.A  Sursa: www.transilana.ro        

 Din analiza organizarii actuale a agentului economic, rezulta ca Directorul General are în subordine patru directori:

–        Director Economic;–        Director Tehnic;–        Director Marketing;–        Director Servicii.

             Conducerea societaţii este asigurata de AGA şi Consiliul de Administratie, avand ca presedinte pe Directorul General al societaţii cu experienta indelungata în activitatea productiva şi manageriala.

Societatea are în subordine în prezent un numar de 368 angajati din care, 89,6% este personal calificat, restul pana la 100% fiind muncitori necalificati.

1.4. Conjuctura pieței

S.C. Transilana S.A. actioneaza pe piaţa interna a firelor de lana şi tip lana pieptanata, piaţa care e structurata în doua mari segmente:-         fire destinate producerii de tesaturi;-         fire destinate producerii de tricotaje.Piaţa interna a firelor este caracterizata printr-o gama sortimentala diversificata, varietate coloristica şi fire de calitate superioara constanta.

Piaţa firelor pentru segmentul de piaţa al tesaturilor a suferit modificari în ultimii 10 ani. Tendintele şi schimbarile pe aceasta piaţa au fost urmatoarele: modificari politice şi economice din Estul  Europei, concurenta puternica manifestata pe plan intern şi international care a determinat cresterea nivelului calitativ, adoptarea unei atitudini pozitive fata de protectia mediului inconjurator etc.

Avand în vedere cele de mai sus, societatea a cautat sa acopere urmatoarele necesitati ale segmentului tricotaje şi tesaturi de pe piaţa interna a firelor: fire de calitate superioara constanta, gama sortimentala diversificata, varietate coloristica, termene de livrare ferme, preturi competitive.Desfacerea produselor (fire pieptanate tip lana, destinate industriei de tesaturi şi tricotaje) sunt destinate societatilor comerciale din sectorul textil, lana care realizeaza tesaturi şi tricotaje destinate pietei interne şi externe. Transilana S.A. a depus eforturi substantiale în vederea exportului produselor sale, astfel incat, în 2001 circa 20% din vanzari sunt efectuate direct la export.

1.5. Tendinte şi schimbari pe piaţa firelor:

 Modificarile politice şi economice din estul Europei au produs urmatoarele schimbari:

-         diminuarea considerabila a cererii de produse textile în aceasta zona;-         reducerea activitatii multor firme producatoare şi chiar falimentul unora dintre ele;-         principala piaţa de produse textile a ramas vestul Europei.

  Concurenta puternica manifestata pe plan intern şi international a determinat cresterea nivelului calitativ şi exercitarea unor presiuni mari asupra preturilor;Moda a intervenit şi ea în structura cererii prin impunerea procesarii unor loturi tot mai reduse cantitativ în pozitii coloristice numeroase;Tehnologic s-au dezvoltat tratamente speciale asupra materiilor prime clasice care au condus la obtinerea unor produse cu plus de valoare;Adoptarea unei atitudini pozitive fata de protectia mediului inconjurator.

2. Analiza mediului de afaceri la nivel mezzo-economic

2.1. Analiza pieței

Industria textilă şi cea a confecţiilor de îmbrăcăminte, cu o tradiţie de peste 100 ani înRomânia, s-a dezvoltat mai accentuat în perioada 1965 –1980 cu utilaje, instalaţii şi tehnologii preponderent din ţară.

Începând cu anul 1990, cererea de produse textile şi de îmbrăcăminte pe piaţa internă ascăzut vertiginos, piaţa CAER s-a destrămat, iar competitivitatea produselor textile de atunci erainferioară produselor similare din ţările concurente. Industria de confecţii îmbrăcăminte din România dispune de resurse umane calificate, care acceptă costuri salariale reduse în absenţaaltor alternative avantajoase pe piaţa forţei de muncă din ţara noastră. Scăderea cererii de produse textile şi de îmbrăcăminte pe piaţa internă s-a datorat erodării puterii de cumpărare, iar scăderea producţiei s-a datorat declinului sectoarelor furnizoare de materii prime.

Sectorul industrial al confecţiilor este unul dintre sectoarele dinamice ale economiei româneşti. Acest sector industrial a demonstrat ca este cel mai rentabil şi cel mai viabil, dacă neraportăm la industria uşoară în ansamblu şi pentru întreaga perioadă 1990 până în prezent.

Referitor la locul şi rolul industiei confecţiilor de îmbrăcăminte în cadrul economieinaţionale, pot fi prezentate, pe scurt, câteva aspecte relevante:

:• utilizează o importantă forţă de muncă, în special feminină, cu un nivel superior de calificare(peste 250.000 salariaţi);• contribuie la stabilitatea socială fiind reprezentată în majoritatea judeţelor ţării;• deţine o pondere însemnată din exportul total al economiei naţionale;• contribuie cu sold pozitiv la balanţa de comerţ exterior a ţării, asigurând astfel surse valutare pentru importurile proprii şi disponibilităţi pentru alte necesităţi ale economiei;• a prezentat şi prezintă şi în continuare atractivitate pentru investiţiile de capital străin.

2.2. Analiza stakeholderilor

Industriaa de textile-confectii în Romania este o industrie cu traditie indelungata, avand societati, cum sunt: Carpatex –S.A. Brasov, Stofe – S.A. Buhusi, Dorobantul – S.A. Ploieşti, Libertatea – S.A. Sibiu, Textile Oltul – S.A. Sf. Gheorghe, Ciserom – S.A. Sebes, fiind reprezentata în toate judetele tarii, cu pondere mai insemnata în economia judetelor: Timis, Sibiu, Iasi, Bihor, Mures şi Bucuresti.

Desfacerea produselor (fire pieptanate tip lana, destinate industriei de tesaturi şi tricotaje) sunt destinate societatilor comerciale din sectorul textil, lana care realizeaza tesaturi şi tricotaje destinate pietei interne şi externe. Transilana S.A. a depus eforturi substantiale în vederea exportului produselor sale, astfel incat, Principalii beneficiari ai produselor realizate sunt:Societati comerciale de tricotaje:

-         Smirodava S.A. Roman, - Somesul S.A. Cluj-         Elca S.A.  Campina-     Artex S.A. Timisoara-         Tricohar S.A. M. Ciuc-         Agnitex S.A.  Agnita-         Mast S.A. Arad

-         Meropa S.A.  Hunedoara-         TW  Kempton Limited Anglia-         Curzonia(UK) Limited Anglia-         Ciorapi Timisoara -         Staro S.R.L. Piatra Neamt-         BFK Trading S.R.L. Sibiu-         Dodo Marcadi S.R.L. Sibiu

Societati comerciale de tesaturi :-         Postavaria Romana S.A. Bucuresti-         Pobac S.A. Bacau-         Carpatex S.A. Brasov

Principalele destinatii ale firelor la extern sunt:-    Anglia (91%) - CURZONIA(UK) LTD.- TW KEMPTON (CORPORATE CLOTHING) LTD.-    Germania (9%) - SAFEGUARD WAGNER GmbHÎn curand, firma va exporta şi în Irlanda, ca urmare a semnarii unui contract cu o firma

din aceasta tara.ConcurentaGlobal, piaţa firelor de lana şi tip lana pieptanata este structurata în doua mari segmente:(a)                fire destinate producerii de tesaturi(b)               fire destinate producerii de tricotaje(a)                În cadrul acestui segment, Transilana S.A. actioneaza, dupa cum am vazut

anterior, numai pe piaţa interna, avand o pozitie solida şi în crestere, urmare a reducerii concurentei interne şi  a calitatii produselor oferite.

Firme concurente: -         Libertatea S.A. Sibiu

-         Argesana S.A. Pitesti-         Dorobantul S.A. Ploiesti-         Stofe S.A. Buhusi-         Concurenta straina

b)  Pozitia firmei în acest segment a devenit în ultimii 3 ani foarte bine determinata şi anume productia este acum orientata catre subsegmentul de fire din 100% lana şi lana în amestec cu fibre chimice. Urmare a acestei specializari s-a reusit evitarea concurentei deosebit de puternice pe subsegmentul de fire din 100% fibre chimice, iar calitatea oferita a promovat exportul.Firme concurente:-         Rifil S.A. Savinesti-         Filatura S.A. Buzau-         Firmelbo S.A. Botosani-         Romwool S.A. Miercurea-Ciuc-         Concurenta externa

2.3. Analiza industriei și atractivităţii ramurilor economice

Industria de textile-confectii şi imbracaminte este o ramura importanta a economiei romanesti, care asigura cea mai mare parte a produselor de confectii-textile şi imbracaminte pe piaţa autohtona. Aceasta constituie una dintre ramurile industriale dinamice cu un inalt grad de competitivitate recunoscuta şi pe plan international.

Pe piaţa UE,Romania ocupa pozitia a V a în topul exportatorilor de confectii dupa China,India,Japonia şi Bangladesh,dar pentru mentinerea acestui loc este necesara implementarea de noi politici.

Sectorul textile-confectii are în componenta sa o multitudine de activitati şi produse, confectiile de imbracaminte fiind şi ele clasificate pe mai multe categorii.

Sectorul industriei textile-confectii de imbracaminte cuprinde doua mari structuri de productie:

• industria textila şi a produselor textile-filaturi, tesatorii, finisaje textile şi tricotaje • industria confectiilor de imbracaminte din textile tesute şi blanuri. Confectiile tesute constituie cea mai mare parte a industriei de imbracaminte. Sectorul

industrial al confectiilor este unul dintre sectoarele dinamice ale economiei romanesti. Acest sector industrial a demonstrat a fi cel mai rentabil şi cel mai viabil, daca ne raportam la industria usoara în ansamblu şi pentru intreaga perioada 1990 pana în prezent.

Referitor la locul şi rolul industriei confectiilor de imbracaminte în cadrul economiei nationale, pot fi prezentate, pe scurt, cateva aspecte relevante:

• utilizeaza o importanta forta de munca, în special feminina, cu un nivel superior de calificare (peste 250.000 salariati);

• contribuie la stabilitatea sociala fiind reprezentata în majoritatea judetelor tarii; • detine o pondere insemnata din exportul total al economiei nationale; • contribuie cu sold pozitiv la balanta de comert exterior a tarii, asigurand astfel surse

valutare pentru importurile proprii şi disponibilitati pentru alte necesitati ale economiei; • a prezentat şi prezinta şi în continuare atractivitate pentru investitiile de capital strainDatele prezentate demonstreaza ponderea foarte mare pe care o detine sectorul de

confectii-imbracaminte în totalul industriei de textile-confectii, dar şi locul destul de important pe care-l ocupa acest sector în economia nationala.

Un loc foarte important il detin confectiile şi prin raportare la industria uşoara.Daca în anul 1989, textilele detineau 52% din total industrie usoare romanesti, 28%

confectiile de imbracaminte şi 20% pielarie incaltaminte, în anul 2003 confectiile detineau 62,5% şi textilele doar 15,2% din totalul industriei usoare.

Marea majoritatea firmelor activeaza în domeniul confectiilor, de asemenea este adevarat şi faptul ca majoritatea sunt ca marime microaitreprinderi,o pondere importanta fiind detinuta de intreprinderile mici şi mijlocii.

Dupa anul 1989, s-a remarcat tendinta de crestere a numarului de intreprinderi care activeaza în domeniul textile-confectii (în 1989 functionau 587 de intreprinderi, conform datelor M.E.C.), precum şi tendinta de privatizare masiva şi de crestere a numarului de intreprinderi mici şi mijlocii.

De remarcat este şi faptul ca domeniul confectiilor a atras de-a lungul anilor importante investitii straine.

Din punct de vedere al structurii proprietatii, în prezent, gradul de privatizare al sectorului de confectii este de 99,8%.

Industria confectiilor de imbracaminte se numara printre sectoarele în care procesul de privatizare s-a derulat intr-un ritm foarte accelerat.

Numai 5 societati comerciale au capital majoritar de stat. Ritmul de privatizare foarte accelerat în industria confectiilor de imbracaminte a fost determinat de caracteristicile specifice ale acesteia, şi anume:

- atractivitate a plasamentelor financiare în societati fiabile, profitabile; - valoare mica a capitalului social comparativ cu alte ramuri; - forta de munca cu grad ridicat de calificare; - ciclu scurt de fabricatie; - desfacere asigurata a productiei (în special datorita lohn-ului); - recuperare rapida a capitalului investit. Faptul ca cea mai mare parte a intreprinderilor sunt privatizate, iar ca marime sunt

microintreprinderi ofera anumite avantaje, cum sunt: • posibilitatea mare de adaptare la piaţa; • flexibilitatea managerului şi a echipei de conducere în luarea deciziilor; • intreprinderile mici au desfacerea produselor asigurata, iar efortul investitional nu este

prea mare;

• cresterea autoritatii conducatorilor şi deci cresterea disciplinei, inclusiv a celei tehnologice;

• cresterea mobilitatii personalului şi a posibilitatilor de deplasare în mediul economic intern şi extern, pentru cunoastere şi informare, prin eliminarea unor obstacole birocratice;

• cresterea credibilitatii în fata unor parteneri de afaceri şi stabilirea de contacte directe, foarte benefice afacerilor.

3. Analiza mediului de afaceri la nivel macroeconomic

Explorarea sau scanarea mediului este procesul de colectare a informatiilor despre actorii şi fortele mediului de marketing. Analiza mediului este procesul de evaluare şi interpretare a informatiilor colectate.

3.1. Scanarea mediului natural-geografic ( Franța, Germania, Ungaria)

FRANŢA

Geografia Franței este variată, cuprinzând toate formele de relief. Această țară, cu o suprafață totală de 674.843 km² (din care 551.695 km² partea continentală, iar restul teritorii extra-europene), se găsește în vestul Europei. Pornind dinspre vest, în sens orar, este mărginită de Oceanul Atlantic  (la nord-vest) , de Belgia și Luxemburg (la nord-est), de Germania (la nord-est și est), de Elveția și Italia (la est), respectiv de Principatul Monaco, Marea Mediterană și Spania (la sud şi sud-vest). Forma "Franței metropolitane", asemănătoare unui hexagon, i-a atras și denumirea de l'Hexagone (vezi harta anexată).

Franța este divizată din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni: 22 se găsesc în cadrul Franței metropolitane (21 situate în partea continentală plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mări. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente fiecare având asociat un cod ce îndeplinește o serie de funcții administrative, spre exemplu primele cifre din codul poștal, parte a numerelor de înmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mări, sunt simultan regiuni de peste mări dar sunt parte integrantă a Franțai și a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid și ele în 342 de arondismente alcătuite din 4.035 de cantoane și 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon și Marsilia sunt subdivizate la rândul lor în arondismente municipale.Regiunile, departamentele, și comunele sunt cunoscute drept "colectivități teritoriale" (collectivités territoriales), deținînd ca atare consiliu și executiv propriu, în timp ce arondisementele și cantoanele sunt doar diviziuni administrative.

Pe lângă cele 26 de regiuni și 100 de departamente, Republica Franceză este alcătuită și din cinci colectivitați de peste mări, din care Noua Caledonie are un statut special, și trei teritorii speciale nelocuite. Colectivitățile și teritoriile de peste mare sunt părți ale Republicii Franceze,

dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continuă să folosească francul CFP, al cărui valoare este raportată la euro. În contrast, cele patru regiuni și departamente de peste mări, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro.Franța mai are sub control un număr de insule nelocuite în Oceanul Indian și în Oceanul Pacific: Bassas da India, Clipperton, Europa,Glorioso, Juan de Nova, Tromelin.

GERMANIA

Republica Federală Germania acronim RFG, colocvial Germania, este un stat înEuropa Centrală. Face parte din organizații internaționale importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest-Europeană(1954), NATO (1955), Uniunea Europeană (1957), ONU (1973), OSCE și din zona euro. Se învecinează la nord cu Marea Nordului, Danemarcași Marea Baltică; la est cu Polonia și Republica Cehă; la sud cu Austria și Elveția; iar la vest cu Franța, Luxemburg, Belgia și Olanda.

Teritoriul Germaniei acoperă 357.021 de kilometri pătrați (137.847 mile pătrate), într-o zonă cu climat temperat. Germania are cea mai mare populație dintre statele membre ale Uniunii Europene (82 de milioane de locuitori).

UNGARIA

Ungaria (în maghiară Magyarország) este un stat situat în Centrul Europei, în Câmpia Panonică și la poalele sudice ale Carpaților Occidentali Interiori, la o distanță egală de Oceanul Atlantic, Munții Ural, respectiv de Marea Mediterană și Marea Nordului. Pe teritoriul ei este situată aproape toată suprafața Câmpiei Panonice, din care face parte Parcul Național Hortobágy, înscris pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Se învecinează cu Serbia la sud, Croația și Slovenia la sud-vest, Austria la vest, Slovacia la nord, România la est și cu Ucraina la nord-est.

Ungaria este împărțită în 19 județe (megye) și în capitala Budapesta. Sunt 23 de municipii (megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém și Zalaegerszeg.

Scanarea mediului natural- geografic din cele trei țări analizate se face cu ajutorul următorilor indicatori:

3.2 Scanarea mediului demografic  Mediul demografic se refera la populatia aflata în zona de activitate a întreprinderii. El intereseaza întreprinderile de orice profil, cel putin ca sursa de alimentare a acestora cu forta de

munca necesara. În cadrul întreprinderilor profilate pe produse (servicii) de consum, mediul demografic reprezinta totodata unul dintre factorii formativi ai cererii de marfuri, terenul finalizarii activitatii economice. De aici, semnificatia deosebita pe care o prezinta unii indicatori specifici ai mediului demografic, între care: numarul populatiei, structura pe sexe şi grupe de vârsta, numarul de familii şi dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritoriala şi pe medii (urban-rural) a populatiei, rata natalitatii. Populaţia (umană) reprezintă o colectivitate formată din persoane, care trăiesc într-o anumită perioadă de timp şi într-un teritoriu bine delimitat. Acest indicator este necesar companiilor pentru cat ofera posibilitatea cunoasterii unui numar al posibililor consumatori şi evolutia acestuia în timp. Este de preferat pentru companii ca numarul total al unei populatii sa fie în crestere, putand avea loc astfel o crestere a numarului posibililor consumatori. În acest sens, am analizat evolutia populatiei din tarile alese, dupa cum poate fi vazuta şi mai jos.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120

10,000,000

20,000,000

30,000,000

40,000,000

50,000,000

60,000,000

70,000,000

80,000,000

90,000,000

Evoluţia populaţiei

GermaniaFrantaUngaria

Figura 1Sursa : prelucrare proprie a datelor Eurostat

Potrivit datelor analizate, se poate observa un trend ascendent în cazul Ungariei şi Franţei, în perioada 2003 – 2012, şi un trend usor descrescator în cazul Germaniei. Luand în calcul acest indicator, Germania şi Franţa este mai atractiva pentru investitori deoarece are un numar mult mai mare de locuitori, deci o posibila piaţa mai atractiva, intru-cat ofera un numar mai mare de posibili consumatori.

Natalitatea este indice rezultat din raportarea nou-născuților vii la mia de locuitori într-o anumită perioadă de timp și care indică frecvența nașterilor în cadrul

unei populații date. Natalitatea este elementul dinamic, activ al bilanțului natural și cunoaște o mai mare variabilitate în spațiu și timp, întrucât poate fi mai ușor de controlat și de influențat decât mortalitatea. Cel mai frecvent se calculează natalitatea brută, ca raport dintre numărul de născuți vii în decurs de un an și efectivul populației care le-a dat viață.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

Rata natalitaţii

Germany (until 1990 former territory of the FRG) FranceHungary

Figura 2Sursa : prelucrare proprie a datelor Eurostat

Conform datelor analizate şi rezultate în figura de mai sus, se poate observa faptul ca cele trei tari analizate au avut o evolutie diferita în perioada analizata, astfel ca în cazul Franţei rata natalitatii este cea mai ridicata intreanii 2003 şi 2012, situandu-se la nivelul de 13% , în cazul Germaiei şi Ungariei se observa o evolutie neuniforma, astfel ca daca în anul 2003 în Ungaria rata natalitatii era de 9% , aceasta ajunge la 10% în 2007, pentru a reveni în 2012 la valoarea de 9%. Mortalitatea este indice rezultat din raportarea numărului de decese dintr-o populație, într-o anumită perioadă, la totalul populației respective, pe un anumit teritoriu. Incidenta deceselor dezvaluie multe aspecte referitoare la conditiile de viata şi de ingrijire a sanatatii la nivelul populatiei investigate. Valorile mortalitatii sunt cu atat mai ridicate cu cat gradul de dezvoltare socio-economica este mai scazuta şi invers.Rata mortalitatii reprezinta numarul de decedati la 1000 locuitori. Pentru a intelege mai bine cum a evoluat rata mortalitatii în cazul tarilor alese, am reprezentat datele analizate.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120.0

2.0

4.0

6.0

8.0

10.0

12.0

14.0

16.0

Rata mortalitaţii

Germany (until 1990 former territory of the FRG) FranceHungary

Figura 3Sursa : prelucrare proprie a datelor Eurostat

Conform rezultatelor obtinute în figura de mai sus, rata mortalitatii în cazul tarilor analizate a inregistrat un trend usor descendent în cazul Ungariei (-1%) ,şi un trend usor ascendant în cazul Franţei şi Germaniei.

Sporul natural al unei populații, raportat la o anumită perioadă, ca valori absolute, reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și numărul decedaților în perioada de referință. După evoluția numărului populației, sporul natural poate fi:

pozitiv, când numărul născuților-vii este mai mare decât numărul decedaților;

negativ, când numărul născuților-vii este mai mic decât numărul decedaților;

zero, când numărul născuților-vii este egal cu numărul decedaților.

În perioada analizata ( 2003 – 2012 ) se observa în cazul Franţei un spor natural pozitiv, cuprins intre 300.000 şi 500.000. Populatia Germaniei a inregistrat un spor natural negativ pana în 2009, de pana la -200.000. Datorita masurilor adoptate de autoritatile Germane, sporul natural a avut o valoare pozitiva în anii 2011 şi 2012, de pana la 200.000. Sporul natural al Ungariei a fost unul negativ, insa apropiat de valoarea 0. Investitorii vor prefera tarile cu un spor natural pozitiv, deoarece pe termen lung asta inseamna cresterea numarului de clienti.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

-300,000

-200,000

-100,000

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

Sporul natural

Germany (until 1990 former territory of the FRG)FranceHungary

Figura 4prelucrare proprie a datelor Eurostat

3.3 Scanarea mediului socio - cultural

Mediul socio – cultural este acea parte a mediului extern de marketing al unei firme, în care schimbarile sociale sau culturale (adica, schimbari în sistemul de valori al unei societati) actioneaza pentru a influenta efortul de marketing al unei firme. Schimbarea mediului sociocultural poate aduce pericole sau prezenta oportunitati.Factorii mediului social şi cultural genereaza un anumit comportament etic, moral şi cultural pentru toti membrii societaţii. Speranța de viață este durata medie a viații unui individ sau numărul mediu de ani viață rămași la o anumită vîrstă. Speranța de viață depinde foarte mult de criteriile utilizate pentru a selecta grupul.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

Speranta de viata

Germany (until 1990 former territory of the FRG)FranceHungary

Figura 5prelucrare proprie a datelor Eurostat

Speranta de viata la nivelul Germaniei şi Franţei este în jurul varstei de 80 de ani, aceste doua tari avand un grad ridicat al calitatii vietii, şi al protectiei sociale. Speranta de viata în Ungaria de-a lungul perioadei analizate este intr-o usoara crestere, atingand în 2012, valoare de 75 de ani. Luand în considerare acest indicator, firmele vor alege sa se externalizeze în acele tari cu o speranta de viata mai ridicata.

Investitiile în educatie

Ponderea cheltuielilor publice pentru educaţie în Produsul Intern Brut dintr-un anumit an financiar. Evidenţiază proporţia din realizarea financiară naţională anuală alocată de Guvern dezvoltării educaţiei.

în acest fel se poate anliza implicatia statului în educatie.

Conform datelor analizate în figura de mai sus, se observa un ritm neomogen în cazul ponderii din PIB a cheltuielilor cu educatia. Toate cele trei tari au alocat mai putin ca pondere din PIB, în 2008, anul declansarii crizei economice. Franţa prezinta în acest fel ponderea cea mai mare a cheltuielilor cu educatia, urmata de Ungaria şi Germania. Trebuie mentionat ca în marime absoluta, Germania este tara care investeste cea mai mare suma de bani în educatie, fiind dintre cele trei tara cu produsul intern brut cel mai ridicat.

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

Cheltuieli publice cu sanatatea ca % din pib

Germany (until 1990 former territory of the FRG) FranceHungary

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 20100.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

Cheltuieli publice cu educatia ca % din PIB

Germany (until 1990 former territory of the FRG)FranceHungary

b) Mediul economic este alcatuit din ansamblul elementelor ce compun viata economica a spatiului în care actioneaza întreprinderea. În caracterizarea lui intra în consideratie structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramura, gradul de ocupare a fortei de munca, situatia financiara etc.factorii de mediu se oglindesc direct sau indirect, în situatia pietei:ei determina volumul şi structura ofertei de marfuri, nivelul veniturilor banesti, marimea cererii de marfuri, miscarea preturilor, nivelul concurentei.

            În cercetarea mediului economic dintr-o zona, un loc aparte ocupa evidentierea factorilor care determina marimea şi dinamica cheltuielilor de consum: distributia veniturilor (pe tari, în cazul selectarii pietelor sau pe categorii de populatie, în cazul selectarii segmentelor), economiile (mai precis comportamentul de economisire al populatiei), datoriile şi posibilitatiile de creditare.

            Mediul economic include totodata, o serie de forte şi grupuri de interese care actioneaza în viata economica a societaţii. Actiunea lor se gaseste în conjunctura pietei la care se raporteaza fiecare întreprindere.