medierea si rezolvarea conflictelor

7/25/2019 Medierea Si Rezolvarea Conflictelor

1/11

MEDIEREA SI REZOLVAREA CONFLICTELOR

1. Definirea si perspectivele din care este privit conflictul

Conducatorului ii revine rolul esential si in medierea si rezolvareaconfictelor in cadrul intreprinderii. Cuvantul confict, vine de la latinesculconfictus, care inseamna a tine impreuna cu orta. Conflictul se defineste ca o agresiune raportata intotdeauna la o tinta indivizibila, legata de

prestigiu sau de o recompensa oarecare. El se poate naste ori de cate ori un sentiment individual sau de

grup, puternic motivat, este frustrat de un altul.

Asupra conflictului exista mai multe conceptii perspective:

1. perspectiva integrativa sau unitara, potrivit careia, conflictul este semn de boala, de

climat necorespunzator, de neintegrare;

. perspectiva pluralista, are la baza ideea inevitabilitatii conflictelor, in sensul ca vrei nu

vrei, ele tot exista din cauza resurselor limitate, dar abordarea lor realista si rezolvarea lor

are un rol stabilizator si integrator in intreprindere;

!. perspectiva radicala "#ax $eber si %. #arx&. 'ina ceasta perspectiva, conflictele la

nivel micro, din intreprindere sunt doar un reflex al marilor conflicte de la nivelulsocietatii in ansamblu.

Conflictele pot fi:

intrapersonale, in interiorul persoanei, a constiintei ei si se manifesta intre cerinte si

posibilitati. 'e exemplu, conducatorul ar dori sa(i premieze pe subalterni, da rnu are

posibilitati;

interpersonale, intre persoane. Ele mai pot fi: intragrupale si intergrupale.

2. Principii in abordarea conflictului

)n privinta rezolvarii conflictelor se precizeaza ca, desi fiecare conflict are o nota particulara

exista cateva principii generale de abordare:

a& atitudinea initiala, pregatitoare a participantilor la conflict, sugereaza, in mare masura si

cum se va derula conflictul. 'aca atitudinea este ofensiva, conflictul poate fi mare,

puternic. Conducatorul trebuie sa gaseasca raspuns la cateva intrebari: Conflictul esteintre obiective si mi*loace sau intre obiective si rezultate+ Ce interese comune au

participantii la conflict+ Conflictul poate fi rezolvat prin castigul ambelor parti sau doar

a uneia dintre ele+;

b& de cate ori este posibil, metoda prin care se va rezolva conflictul sa fie cunoscuta si

stabilita inainte ca un conflict potential sa se produca;

c& principiul conform caruia, in procesul de rezolvare a conflictului, conducatorul nu trebuie

sa(si propuna sa caute, sa stabileasca un vinovat, ci sa rezolve problema conflictul;

d& daca o metoda de rezolvare a conflictului, utilizata anterior s(a dovedit ineficienta, apelul

repetat la ea nu numai ca nu rezolva conflictul, dar devine parte integranta a lui, il

accentueaza;

e& conducatorul trebuie sa stabileasca termene, actiuni, responsabilitati concrete, precise pe

care sa le urmareasca permanent;

f& conducatorul conducerea trebuie sa(si respecte promisiunile pe care le(a facut, ca baza a

increderii anga*atilor.

3. Tehnici in rezolvarea conflictelor

-eferitor la rezolvarea solutionarea conflictelor, la/e, 0epard si #outon "apud, #.

2lasceanu, 133!& au propus o tenica bazata pe cooperare intre grupurile oponente intr(o situatie de

rezolvare a unei probleme. Aceasta implica urmatoarele faze:

1& cele doua grupuri trebuie sa(si exprime interesul pentru imbunatatirea relatiilor dintre ele;

& grupurile sunt despartite si rugate sa(si formeze in scris perceptiile despre propriul grup

si despre celalalt;

!& grupurile se intalnesc si un reprezentant al fiecaruia prezinta in fata tuturor, modul in care

si(au formulat perceptiile;4& grupurile se separa din nou si incep sa analizeze atat discrepantele cat si similitudinile

dintre propriile perceptii si perceptiile celuilalt grup;


2/11

5& grupurile se reintalnesc pentru a(si impartasi concluziile la care au a*uns cu privire la

existenta perceptiilor diferite si a modalitatilor prin care pot fi reduse. Aceasta faza devine

o sedinta de rezolvare a problemelor in care este incura*ata interactiunea dintre toti

membrii grupului.

6 alta tenica de reducere sau solutionare a conflictelor este cea a rolului conciliatorului sau al

partii a treia.

6 a treia persoana, care dispune de competenta in domeniul concilierii interpersonale, poate

interveni in stabilirea unei intalniri si a unei confruntari oneste intre cele doua parti. Ele cauta a

stimula o reconsiderare a punctelor de vedere si a diferendelor, un dialog sincer si impartial, creand

astfel premisele unei relatii solide, eliberata de tensiuni si suspiciuni reciproce.

7ipul de interventie, in functie de situatie, al celei de(a treia parti 8 conciliatorul 8 difera.

Astfel, in cazul tenicii incizitoriale, conciliatorul are doar rolul de a cestiona cele doua parti si de a

da un verdict pe care acestia trebuie sa(l accepte.

)n cazul arbitra*ului, persoanele ce se afla in disputa isi prezinta argumentele celei de a treia

parti "arbitrul& care, pe baza informatiilor primite de la acestea, formuleaza o decizie pe care o impune

celor doua parti.

)n cazul in care cea de a treia parte "conciliatorul& nu are puterea de a impune participarea, ci

doar de a face recomandari, interventia este cunoscuta sub numele de mediere. #ediatorul poate oferisugestii care sa permita partilor oponente sa faca concesii nedureroase.

Analizand diferite tenici ale managementului de solutionare a conflictului, %.$. 7omas

"apud #. 2lasceanu, 133!& a*unge la definirea a cinci stiluri ce pot fi caracterizate prin urmatoarele

trasaturi comportamentale: evitare, compromis, competitie, adaptare, colaborare.

Evitarea conflictului reprezinta o tenica de solutionare care implica:

ignorarea conflictului in speranta ca va dispare;

inabusirea conflictului prin invocarea unei strategii lente de rezolvare;

evitarea conflictului prin revendicarea discretiei;

apelul la regulile birocratice ca sursa a rezolvarii conflictului.

Compromisul se realizeaza de obicei prin:

negociere;

cautarea unor tranzactii si acorduri;

gasirea unor solutii satisfacatoare sau acceptabile.

Competitia presupune:

crearea unor situatii de tipul castig 8 pierdere;

folosirea rivalitatii;

folosirea *ocurilor de putere pentru distrugerea celeilalte parti;

fortarea supunerii.

Adaptarea implica:

acceptarea concesiilor;

respect si ingaduinta.

Colaborarea se obtine prin: demonstrarea dorintei de rezolvare a problemei;

confruntarea punctelor de vedere diferite si impartasirea ideilor si informatiilor;

cautarea unor solutii integratoare;

gasirea situatiilor prin care toti pot castiga;

considerarea problemelor si conflictelor ca stimulative.

)ndiferent de stil, managerul pluralist, pentru a fi eficient, depinde intotdeauna de capacitatea

de a citi situatiile in evolutie. El trebuie sa aiba capacitatea de a analiza interesele, de a intelege

conflictele, de a explora relatiile de putere, astfel incat sa poata tine situatiile sub control.

Confictul este o parte reasca a vietii de zi cu zi, o realitate a vietii cotidiene,


3/11

inerenta relatiilor umane. Pentru a pregatiti atunci cnd sunt implicati ntr-unconfict, oamenii trebuie sa e constienti de anumite coordonate aleconfictelor.Confictul poate tratat pe cai pozitive sau negative. bordat printr-o gndirepozitiva, poate avea rezultate creative, poate o orta pozitiva pentru crestereapersonala si sc!imbarea sociala. bordat printr-o gndire negativa, confictulpoate avea orme distructive att din punct de vedere emotional, spiritual ct sizic.Confictul a"uta la sanatatea mentala si individuala, la descoperirea propriilorvalori si credinte, putnd si o sursa de maturizare. Capacitatile de managementale confictelor pot nvatate. Prin practica, putem mbunatati comunicarea,negocierea si medierea confictelor.#edierea in scoala este un concept nou n $omnia, nsa multe state europeneutilizeaza cu oarte mare succes medierea n comunitatile scolare. %&istenta unorconficte n mediul scolar este o realitate care i preocupa, din ce in ce mai mult,pe cei implicati n realizarea unei atmosere care sa aca ecient procesul de

nvatamnt. 'coala este primul spatiu al medierii, un spatiu de trecere ntre

amilie si societate, ntre sine si celalalt, ntre propria sa viziune despre lume siviziunea celorlalti. 'patiul (intermediar(, de refectie al medierii raspundetrebuintei de securitate a copilului. )recventnd scoala, copilul traieste primamare ncercare sociala din viata sa, pentru ca se desprinde tot mai mult demodelul parintilor pentru a se lasa modelat de scoala, institutie cu un importantrol ormator. Copiii, care din amilie deprind codurile sociale si si ormeazaatasamente securizante, vor benecia de aceasta educatie toata viata. scoalaesteun actor de rezilienta atunci cnd amilia si cultura i dau aceasta putere.Clasa este un grup social n care elevii, prin intermediul relatiilor interpersonale,comunica ntre ei, se percep reciproc, se atrag sau se resping. $elatiile deatractie - indierenta - respingere se pot sc!imba n timp, n unctie de dierite

situatii create. lte tipuri de interactiuni n cadrul clasei, sunt* cooperarea,competitia, confictul etc.+rice clasa are un diriginte, consilier, educator care organizeaza si observamodul n care elevii din colectiv desasoara diverse activitati. ot dirigintele esteacela care intervine atunci cnd apar disunctionalitati n bunul mers al activitatiiscolare.ctivitatea de consiliere si management a confictelor presupune modele noi deactivitate din partea proesorilor, cerinte noi de abordare a divergentelor dinpartea tuturor celor implicati n interrelationare si modele noi de comportamentdin partea elevilor.%&ista dierente la nivel individual, e&ista o (goana( a sc!imbarii, e&ista o asa

numita criza de timp datorata n mare parte sc!imbarii att de continue asocietatii n care traim si care ne orteaza sa tinem pasul cu ea. Cu toate acestea,putem sa convietuim si sa colaboram ara a ne rani, a ne "igni, a prota deneatentia sau imposibilitatea oamenilor de lnga noi.Putem sa colaboram, sa a"utam si sa m a"utati de cei lnga care stam, pentru caideea de baza a societatii este comple&itatea unui produs care este rezultatulgndirii mai multor minti si, deci, produsul cu cea mai mare sansa de a aproape de ideal si de perectiune.#ediatorul nu poate sa ti impuna o solutie, c!eia solutionarii confictului ec!iar la tine


4/11

$oluri manageriale ale directorului-medierea confictelor n scoala

Prezentare de caz * #edierea unui confict de rela/ionare ap0rut in cadrul

grupului deelevi al clasei a-1-a.

.'ituatia confictuala* #i!ai C., elev nou venit in colectivul de elevi alclasei a-1-a, grup

cu o sintalitate bine denita, este marginalizat de colegii de clasa,intampinind c!iar o

atitudine ostila din parte acestora. 2rept urmare, elevul #i!ai C. seautoizoleaza, reuza

sa mai participe la activitatile de grup,maniesta o receptivitate cognitiv-motiva/ionala

scazuta si la celelalte activitati de invatare, ce risca sa-i aectezerandamentul si

rezultatele scolare.

3.#edierea confictului* 4n urma identic0rii cofictului de c0tre proesoruldiriginte si

interventiei acestuia impreuna cu proesorul consilier al scolii, prinaplicarea unor

programe specializate de mediere a confictelor s-a obtinut o ameliorare arelatiilor

elevului #i!ai C.cu colegii sai si o detensionare a atmoserei din clasa. 4nciuda acestei

ameliorari, elevul a continuat sa acuze atitudinea ostila a colegilor sidicultatea

integrarii in colectivul clasei, apt care a orientat rezolvarea confictuluicatre directorul

scolii. #edierea confictului de catre directorul scolii a vizat urmatoareleaspecte*

-acilitarea dialogului intre cele doua parti afate in confict* grupul de elevisi elevul

marginalizat5

-mentinerea ec!ilibrului si a unei bune comunicari pe tot parcusul mediericonfictului5

-orientarea celor doua parti afate in confict catre gasirea celor mai bune

solutii, prin


5/11

propunerea si coordonarea unui program educational de mediere aconfictelor, avand

urmatoarea structura*

4#P 2% 67C$7 )%C* 8ore 9cate o activitate pe ora:

+;4%C4176 C2$7 7$#$4* $ezolvarea confictului din cadrul grupuluide elevi

al clasei a-1-a prin integrarea elevului marginalizat #i!ai C. in grupulma"oritar al clasei.

Pentru atingerea acestui obiectiv, directorul a colaborat cu proesoruldiriginte si

proesorul consilier coordonand activitatea acestora de aplicare siindeplinire, impreuna

cu cele doua parti afate in confict a urmatoarelor obiective intermediare*

-diminuarea comunicarii negative in grupul de elevi9clasa:5

3-ecare elev sa-si construiasca o identitate de sine pozitiva5

8-elevii sa devina costienti de dierentele resti dintre oameni si de aptulca ecare este

unic5

-elevii sa rezolve confictul interindividual e&istent in clasa5

$%'7$'% 7#?% 4#P64C%*

-directorul scolii-coordonator

-proesorul diriginte

-proesorul consilier

-elevii clasei a-1-a

2%')'7$$% P$+@$#7674

Prezentare de caz 3* #edierea unui confict de interrelationare proesori-elev.

'ituatia cofictuala* 1iorel )., elev in clasa a-1444-a, cunoscut ca ind unuldintre elevii

dicili ai clasei, cu tendinte comportamentale deviante, este acuzat deproesori pentru

comportamentul total inadecvat mediului scolii si statutului de elev, indinvocat


6/11

negativismul comportamental, tendintele agresive la adresa colegilor sic!iar a

proesorilor, perturbarea desasurarii orelor de curs, randamentul scolarscazut,

absenteism, comportamente inractionale si vagabonda", indisciplina siimpolitete in

relatiile cu proesorii. titudinea elevului 1iorel ). in ata tuturor acestoracuzatii este

una de aparare considerand ca toate aceste comportamente suntprovocate de atitudinea

ostila si agresiva a proesorilor care -sustine el- il cearta si il bat ara motiv.

#edierea confictului de catre directorul scolii* 4nitiativa proesorilor de a

inormaconducerea scolii si implicarea reasca a directorului in medierea sisolutionarea acestui

confict prin indeplinirea urmatoarelor roluri*

-oerirea cadrului necesar unei bune comunicari intre partile afate inconfict prin

convocarea in cabinetul directorului a celor implicati* proesorii, elevul1iorel ). si

parintii acestuia53.acilitarea dialogului intre partile implicate prin oerirea posibilitatiiecaruia de a-si

e&pune viziunea personala asupra problemei5

8.mentinerea ec!ilibrului in dialog astel incat nici una dintre parti sa nu edezavanta"ata

in detrimentul celeilalte5


7/11

sociala la care se e&pune copilul lor prin perseverarea in astel de atitudinisi

comportamente5

-invitatia acuta proesorilor de a-si analiza si revizui propriile stiluri

didactice si

educationale in vederea adaptarii lor la personalitatea elevilor si evitariiacuzatiilor din

partea acestora, in cazul in care aceste acuzatii sunt intemeiate5

-recomandarea adresata proesorilor de a nu tolera conduitele deviante inclasa si de a

anunta imediat conducerea scolii, proesorii diriginti si proesorul consilier,dar si

parintilor de a se implica mai mult si mai ecient in educarea atitudinilor si

comportamentelor scolare si sociale ale copilului lor5

=.sugerarea rolului de mediator prin masurile luate, astel incat ceiimplicati sa inteleaga

si sa-si asume rolurilor ce le revin in solutionarea confictului si sa nuastepte rezolvarea

e&clusiva a acestuia din partea directorului

$ezumat-generic al studiului de caz in consiliere*

Diferen a dintre medierea colar i medierea conflictelor colare

1 ianuarie 2013 | Dorin ILIE

| 2 comentarii

5.791 citiri

0

inShare
http://www.juridice.ro/237165/medierea-scolara-si-medierea-conflictelor-scolare.html#commentshttp://www.juridice.ro/237165/medierea-scolara-si-medierea-conflictelor-scolare.html#commentshttp://www.juridice.ro/237165/medierea-scolara-si-medierea-conflictelor-scolare.htmlhttp://www.juridice.ro/237165/medierea-scolara-si-medierea-conflictelor-scolare.html#comments


8/11

Medierea scolara este o activitate relementata inca din 2007!1" si #revede o arie

lara de activitati si atri$utii a mediatorului scolar. Medierea scolara consta in

%acilitarea dialoului scoala&%amilie&comunitate' im$unatatirea imainii si

increderii in institutiile de invatamant' monitori(area co#iilor in ceea ce #riveste

inclu(iunea scolara' ela$orarea si im#lementarea #roramelor de inclu(iune

scolara' ela$orarea de ra#oarte in ceea ce #riveste situatia co#iilor de%avori(ati in

sco#ul identi%icarii solutiilor o#time #entru asiurarea accesului eal la educatie al

co#iilor' in%ormarea autoritatilor res#onsa$ile in ceea ce #riveste eventualele

incalcari ale dre#turilor co#ilului si s#ri)inirea in demersurile acestora #entru

solutionarea situatiilor res#ective' etc.

Leea Educatiei!2" #revede la art. 99 alin. * lit. d+ ca toate ,entrele -udetene de

esurse si /sistenta Educationala orani(ea(a' monitori(ea(a si coordonea(a'

#rintre alte activitati si servicii educationale' si servicii de mediere scolara'

%urni(ate de mediatorii scolari. /ceeasi lee #revede' la art. 29 alin.1 lit. i+ ca

mediatorul scolar %ace #arte din #ersonalul didactic auiliar' iar la art. 250 alin. 1

lit. i+ #revede conditiile do$andirii calitatii de mediator scolar. /st%el' #entru a %i

mediator scolar' este nevoie de a$solvirea unei institutii de invatamant su#erior

cu di#loma de licenta cu s#eciali(area asistenta sociala sau a$solvirea cu di#loma

de $acalaureat a liceului #edaoic' s#eciali(area mediator scolar' ori a$solvirea

cu di#loma de $acalaureat a oricarui alt #ro%il liceal' urmata de un curs de %ormare

#ro%esionala cu s#eciali(area mediator scolar' recunoscut de Ministerul Educatiei'

,ercetarii' ineretului si S#ortului. n ast%el de curs de %ormare #ro%esionala' in

sco#ul cali%icarii ca mediator scolar' consta in #arcurerea unor #rorame

teoretice si #ractice de a#roimativ 90 ore' costul %iind de cca. 300 de lei.
http://conferinte.juridice.ro/drept-fiscal-2016


9/11

Luand in considerare cele de mai sus' medierea scolara si serviciile de mediere

scolara asa cum sunt #reva(ute in leislatia educatiei' re#re(inta %orme de

inclu(iune scolara si sociala' si se adresea(a comunitatilor locale cu risc in ceea ce

#riveste a$andonul scolar' di%erentele etnice' %amiliile de%avori(ate.

Leea Medierii!3" are norme in ceea ce #riveste medierea si serviciile de mediere a

con%lictelor. Serviciile de mediere au ca sco# solutionarea #e cale amia$ila a

con%lictelor sau a litiiilor. /ceasta lee enumera enuntiativ ti#ul de con%licte ce

#ot %ace o$iectul unui #roces de mediere4 con%licte civile' %amiliale' comerciale' de

dre#tul muncii' s#eci%icand ca serviciile de mediere #ot vi(a si alte ti#uri de

con%licte. Medierea este #osi$ila si admisi$ila in con%lictele in care #artile #ot

dis#une in mod li$er de dre#turile lor.

/st%el' serviciile de mediere #ot vi(a si con%lictele scolare. ,on%lictele scolare se

#ot ivi intre elevii din cadrul unei institutii de invatamant' intre elevi si #ro%esori'

intre elevi si alte #ersoane didactice auiliare este #osi$ila si eistenta unui

con%lict cu mediatorul scolar+' chiar si intre #ro%esori' cu conditia ca res#ectivul

con%lict sa vi(e(e activitatea din cadrul si6sau din tim#ul #roramului scolar.

,on%lictele scolare au eistat dintotdeauna. iecare dintre noi isi #oate aduce

aminte de o im$rancire a unui cole' de o dis#uta cu un #ro%esor' de o cearta cu o

colea' etc. ,on%lictele scolare au dimensiuni si valori di%erite. n con%lict ce

#riveste o neinteleere cu coleul de $anca' neinteleere care #ana la #au(a

urmatoare trece de la sine' este total di%erita de o neinteleere care ramane in

mintea scolarului' careia i se adaua alte si alte nemultumiri si neinteleeri si care

am#li%icandu&se tinde s#re o aresivitate si o violenta ver$ala si a#oi %i(ica de

nedorit' cu e%ecte de(astruoase #entru cei im#licati in acel con%lict' dar si #entru

res#ectiva institutie de invatamant. MassMedia si 8eMedia Internet+ ne

#re(inta con%licte scolare rave' in care sunt im#licati #ro%esori si elevi. ilme in

care sunt inreistrate aceste con%licte' in care elevii se aresea(a reci#roc' sau

aresea(a #ro%esorul' sunt in #rime time nes (ile intrei atunci cand a#ar.

Medierea con%lictelor scolare se im#une acolo unde con%lictele iau o am#loare

deose$ita si deenerea(a in alte con%licte. In micile neinteleeri de (i cu (i

:mediatorul de serviciu; este %iecare #ro%esor ori diriinte.


10/11

dar si in cel liceal' #uterea eem#lului #entru elevi este %oarte mare. Incetarea

con%lictului scolar #rintr&o solutionare #e cale amia$ila si #asnica in cadrul unui

#roces de mediere are un ecou rasunator #rintre coleii #artilor con%lictului' dar si

in intreaa institutie de invatamant. = reusita a medierii in ast%el de con%licte

aduce elevii in terenul coo#erarii' inteleerii' comunicarii' relationarii' dialoului'

constituind un eem#lu verita$il de coleialitate si convietuire in tim#ul #etrecut

la scoala.

Medierea con%lictelor scolare se #oate reali(a de catre mediatori autori(ati de

catre ,onsiliul de Mediere din omania' in $a(a conditiilor #reva(ute de Leea

Medierii. Serviciile de mediere a con%lictelor scolare sunt di%erite de serviciile de

mediere scolara.

Serviciile de mediere scolara sunt atri$utii ale mediatorului scolar' si %ac #arte

dintr&un #roram si #roiect am#lu de inclu(iune scolara si sociala a co#iilor' asa

cum sunt #reva(ute in Leea Educatiei.

Serviciile de mediere a con%lictelor scolare #ot %ace o$iectul unui #roces de

mediere asa cum sunt #reva(ute de Leea Medierii. Mediatorul autori(at in $a(a

acestei lei' #oate media un con%lict scolar la solicitarea institutiei de invatamant'

sau la solicitarea #artilor con%lictului scolar' in toate ca(urile cu acce#tul tuturor

#artilor din con%lict.

Medierea con%lictelor scolare nu #oate sta in sarcina mediatorului scolar asa cum

aceasta ocu#atie este enumerata in ,lasi%icarea =cu#atiilor din omania avand

cod ,= 235911' luand in vedere sarcinile acestuia din actele normative care

relementea(a aceasta ocu#atie.

Medierea con%lictelor scolare si un #roces de mediere a unui con%lict scolar suntactivitati care se #ot eercita doar de catre mediatori autori(ati in $a(a Leii

Medierii' orice alta #ersoana care des%asoara activitati de mediere a con%lictelor

scolare intrand su$ incidenta #enala a articolului art. 12 alin. &5 din aceasta lee.

Medierea con%lictelor #oate avea loc la solicitarea mediatorului de catre #artile

a%late in con%lict. Medierea con%lictelor scolare #oate %i solicitata de #artile elevi'

#ro%esori' alte #ersoane+ din con%lict' iar daca #artile din con%lict sunt elevi

minori' medierea #oate %i solicitata de catre #arintii acestora' sau de catredirectorul institutiei' cu acordul #arintilor. Solicitarea mediatorului in


11/11

solutionarea con%lictelor scolare nu #resu#une #rocesul de mediere. Mediatorul se

#re(inta la institutia de invatamant unde a avut loc con%lictul' si doar du#a ce

#arcure im#reuna cu #artile din con%lict o sedinta de in%ormare #rivind

medierea' #artile #ot decide daca #arcur in continuarea #rocesul de mediere' sau

re%u(a medierea.

In multe state euro#ene' dar mai ales in S/' medierea con%lictelor scolare este

#romovata de catre institutiile de invatamant locale si reionale' dar si de

institutiile leislative centrale. /st%el eista #rorame de am#loare #rivind

medierea in scoli' #rorame care vi(ea(a educarea elevilor in s#iritul solutionarii

amia$ile a dis#utelor' a con%lictelor dintre ei. neori se a#elea(a la medieri

simulate in cadrul institutiilor de invatamant' #entru ca elevii sa #oata vedea

modul in care isi #ot solutiona o neintelere.

= cultura civica care inlo$ea(a metode #ractice de solutionare amia$ila' #asnica

si $ene%ica a con%lictelor' este o cultura civica a unei societati sanatoase' moderne

si #ros#ere. = ast%el de cultura tre$uie inseminata in educatia tim#urie a viitorilor

cetateni' #entru ca ei sa cunoasca ce inseamna metodele /D' in ce consta un

#roces de mediere' si ce $ene%icii in relatia lor cu altii aduce o solutionare amia$ila

a unei dis#ute. Sa cunoasca inca din tim#ul scolii $ene%iciile dialoului'

comunicarii deschise' asirii si aleerii #ro#riei solutii in con%lictele ce sunt

#ro#rii %irii umane.

medierea si rezolvarea conflictelor

Documents