mecanismele de actiune ale masajului si zonele metamerice he

8/12/2019 Mecanismele de Actiune Ale Masajului Si Zonele Metamerice He

http://slidepdf.com/reader/full/mecanismele-de-actiune-ale-masajului-si-zonele-metamerice-he 1/5

Mecanismele de acţiune ale masajului şi zonele metamericeHead

Mecanismele prin care se realizează efectele benefice sau ,

posibil nedorite, ale masajului sunt:1.mecanismul reflex2.influenţarea vasomotricităţii cutanate şi viscerale.prin intermediul unor substanţe biolo!ic active".acţiune asupra repartiţiei lic#idiene $n or!anism ca şi adrenajului interstiţial%cestea sunt principalele mecanisme, dar, la ele se pot adău!a ,de la caz la caz, şi altele.

1.&uferinţa viscerelor , uneori, nu este resimţită in situ, ci sub

forma unei dureri, numită referită, la nivelul peretelui toracic sauabdominal, cu sau fără iradiere şi $n alte teritorii 'de ex.: $nmembre(..)nalte cazuri, suferinţa viscerelor este percepută subforma unei dureri cutanate.*xemple:+ulcerele !astrice sau duodenale se descoperă prindurerea epi!astrica şi sau dorsală, $n a!rafă+durerea biliară $n bretea sau la nivelul omoplatului+suferinţa anexelor determină dureri in!#inale iradiate inmembrele inferioare

+durerea an!inoasă poate fi localizată exclusiv epi!astric sau $nbraţul stn! cu iradiere la nivelul !tului*xistenţa acestor arii dureroase a fost semnalată de -ames ossşi studiată de Head şi trebuie cunoscută şi folosită de maseur.&uferinţa viscerală determină reflex la nivel parietal contracturămusculară, con!estie sau an!iospasm, durere de cauzăvasculară sau prin perturbare senzitivă cutanată. /in punct devedere terapeutic, este suficientă anestezia zonei de piele careeste dureroasă pentru a $nlătura percepţia conştientă a uneidureri viscerale'/anielopolu, 0emaire(.

*xistă zone ce cuprind părţi din peretele toracic sau abdominalcu toate structurile'piele, muşc#i, aponevroze,etc.( a cărorinervaţie conver!e spre aceleaşi se!mente şi etaje medulare./atorită acestei conver!enţe se explică şi durerea referită.&e!mentele respective care cuprind att re!iunea parietală ct şiviscerul corespunzător se numesc zone metamerice , descrisede Head, sau dermatoame, studiate de ol./eşi sunt #ărţi

1



pentru metamere, trebuie de avut $n vedere pentru fiecare caz $nparte posibilitatea variabilităţii individuale.

2



%poi, reflexele cu punct de plecare visceral nu sunt cantonate $ntotdeauna strict , la se!mentele corespondente, ci ele potiradia şi la zonele vecine, sau, rareori, c#iar la teritorii situate ladistanţă de or!anul bolnav.2.3asele cutanate şi subcutanate constituie un adevărat rezervorde sn!e, ele conţinnd mai mult de un sfert din volumul totalsan!uin. %ceste vase răspund la impulsurile nervoase de ori!ine

simpatică prin vasoconstricţie şi prin vasodilataţie de ori!ineparasimpatică sau prin reflex antidromic, cu punct de plecaresenzitiv.

)n timpul masajului şi la ale!erea formei şi a duratei sale, nutrebuie uitată nici o secundă măcar balanţa reflexă vascularădintre circulaţia superficială şi cea profundă: vasodilataţiasuperficială antrenează vasoconstricţia profundă, iar aceasta

3



poate avea efect benefic 'con!estii( sau advers 'accentuareaisc#emiei(.. Masajul şi substanţele biolo!ic active0e4is '1526(a demonstrat că orice excitaţie cutanată produce

eliberarea unei substanţe tisulare, numită de el substanţa H şicare, asemeni #istaminei, determină vasodilataţie capilară.7alter u#mann '15( a considerat această substanţăasemănătoare acetilc#olinei, mediatorul parasimpatic. &+a ajunsastfel la a considera că vasodilataţia este produsă att desubstanţa H ct şi de %c#.8rmarea este provocarea defenomene #istaminice, variabile după individualitateafiecăruia'reacţia dermică la #istamină( şi după ec#ilibrulneurove!etativ. 'vezi reflexul clino+ortostatic(. 0a rndull său ,aşa cum s+a dovedit după injectarea intradermică a #istaminei,

aceasta determină vasoconstricţie9 dar, aplicată $n #ipoderm,profund,produce efect va!oton, dilatator, cu posibila apariţie aoboselii, a #ipotensiunii arteriale şi , $n cazuri extreme, de şoc.%şa se explică efectele diferite ale unui masaj superficial lejer,tonic şi vasoconstrictor comparativ cu cele ale unui masajvi!uros, sub formă de petrisaj ce va fi urmat de senzaţie deoboseală şi va cobor$ presiunea san!uină.u trebuie de uitatcoeficientul de variabilitate ce rezultă din reactivitateaindividuală a pacienţilor.*ste posibil ca orice excitaţie cutanată

prost dozată să aibă consecinţe nedorite. %tenţie la faptul căexcitaţia cutanată poate fi o armă redutabilă ce trebuie mnuităcu atenţie şi competenţă.

)n prezent, se ştie că prin fricţiune, frămntat şi tapotament,manevre ener!ice, se produce de!ranularea mastocitelor şi abazofilelor şi se eliberează #istamină.0a acţiunea profundă devasodilataţie a acesteia se adau!ă şi efectul serotoninei'vasodilatatoare a muşc#ilor sc#eletici şi producătoare decontracţie a venelor( ca şi al altor substanţe vasodilatatoare cumsunt cele din !rupul ininelor plasmatice'efect de 1; ori mai

intens dect #istamina(,<=,etc.&+a observat că %c# are $ntr+oprimă fază efect vasodilatator, urmat de reacţii compensatorii detip simpatic, cu eliberare de catecolamine'adrenalină şinoradrenalină(. %cestea, mai ales adrenalina, au acţiunemetabolică prin care cresc !licemia şi acidul lactic cu efectvasodilatator.".*fectele mecanice asupra lic#idelor or!anismului

4



&paţiile interstiţiale conţin un volum lic#idian ce poate creştesau scădea $n unele afecţiuni ale &, renale, san!uine cumodificarea compoziţiei sn!elui 'proteinele scăzute sau sodiul

$n exces(, $n carenţe alimentare 9 este cunoscută scăderea

lic#idelor şi modificarea repartiţiei lor la vrsta atreia.Mobilizarea prin masaj a unei părţi din acest volum delic#id interstiţial nu trebuie să suprasolicite inima.*ste utilmasajul $n scop resobtiv al edemelor.<rin stimularea reflexă a or!anelor #ematopoietice şi prinmobilizarea sn!elui din rezerve, masajul creşte volemia.>.%lte efecte ale masajului+$ncălzirea musculară premer!ătoare exerciţiilor fizice şicurăţirea muşc#ilor de reziduurile post efort+creşterea excitabilităţii 'masaj uşor( sau in#ibarea sa

'comprimare( unui nerv motor9 un masaj prelun!it pe un trunc#inervos senzitiv determină acţiune anestezică 'prin control depoartă şi eliberarea de endorfine(.+tapotamentul şi fricţiunile, pe cale mecanică, mobilizeazălipidele din adipocite şi stimulează factorii lipolitici,reducnd infinal stratul adipos+prin frămntat, pe cale directă şi reflexă, se asi!ură troficitateamusculară şi $ntreţinerea ţesutului conjunctiv la parametri optimide elasticitate.

?ndividualitatea reacţiilor cutanateeflexe ve!etativeeacţie dermică

5

mecanismele de actiune ale masajului si zonele metamerice he

Documents